Optimizare Fiscala. Raport Cost Beneficiu

Capitolul 1

1.1 Introducere

Această lucrare are ca și obiectiv prezentarea celor mai relevante noțiuni, atât teoretice cât și practice în ceea ce privește optimizarea fiscală, prin analizarea cheltuielilor, astfel încât pornind de la aceste date să se faciliteze procesul de alegere a strategiei optime în vederea desfășurării într-o manieră eficientă a activității economice care să genereze performante economico-financiare.

O problemă actuală regăsită în mediul de afaceri, dar care ridică dificultăți și pentru juriștii de afaceri este aceea a presiunii fiscale pe care comapaniile o resimt din ce în ce mai frecvent.

Tematica abordată în această lucrare tratează un subiect complex datorită obligațiilor fiscale aplicate companiilor. Aceste îndatoriri generează interpretări ale legislației fiscale aplicate la nivel național, care este supusă unui proces continuu de modificare și uniformizarea cu legislația europeană.

În acest context am realizat și grupat lucrarea în două capitole. Primul capitol abordează reglemetările în vigoare și aspectele generale în ceea ce privește impozitul pe profit. Cel de-al doilea capitol prezintă problematica ridicată de: competența de impozitare a statelor, impozitarea nerezidentilor, persoane juridice care genereaza sedii permanente în Romania, dar și impozitarea societăților românești ce obțin venituri in străinătate.

Motivul care m-a determinat sa aleg această temă a avut ca și punct de plecare definiția atribuită contribuabilului de impozit pe profit regăsită în Codul Fiscal, conform căreia : „sunt obligate la plata impozitului pe profit: persoanele juridice române, străine, persoane fizice rezidente și nerezidente”. Datorită numărului mare de contribuabili care datoreză acest tip de impozit aferent activității economice desfășurate, dar și a numeroaselor elemente de venituri și costuri care determina impozitul pe profit, am dorit sa cunosc cât mai multe aspecte legate de optimizarea acestora, astfel încât beneficiile resimțite de către entități, dar și de către acționari să fie cât mai mari, însă fară a interpreta legile în vigoare în mod abuziv, doar în favoarea contribuabilului, astfel încât să depășim granița legalului și să realizăm o altfel de „optimizare” și anume evaziune fiscală.

1.2 Cadrul legislativ

Cel mai semnificativ impozit direct este impozitul pe profit, acesta fiind o componeta a „grupului” de impozite și taxe constituite și reglementate, în țara noastră printr-un cadru legal omogen și anume Codul Fiscal Român. Prin intermediul acestui act normativ sunt constituite reglementările care au ca și obiectiv stabilirea resurselor financiare publice. Cu toate acestea, de la aprobarea Codului Fiscal prin Legea 571/ 2003 și până în prezent, acesta a fost modificat și completat, unele ajustări vizând impozitul pe profit în vederea armonizării cu legislația comunitară.

Codul fiscal reglementează impozitul pe profit prin intermediul a 25 de articole, acestea sunt aplicate și interpretate în concordanță cu Convențiile pentru evitarea a dublei impuneri. România a încheiat această convenție cu 77 de state, conform Constituției și regulilor internaționale prevederile stabilite prin Convențiile pentru evitarea dublei impuneri au întâietate față de cele interne.

La nivel național, Codul Fiscal este cel care reglementează impozitul pe profit.

Conform Codului Fiscal, au obligația de a plăti impozit pe profit următoarele categorii de contribuabili :

persoanele juridice de naționalitate română;

persoanele juridice de naționalitate străină, dar care își realizează activitatea prin intermediul unui sediu sau a mai multor sedii permanente localizate în România;

persoanele juridice de naționalitate străină, dar și persoanele fizice care sunt nerezidente și realizează activitate economică în România atât sub forma unei asocieri cu personalitate juridică, cât și fără a avea personalitate juridică

persoanele juridice de naționalitate străină care obțin venituri din, sau au legătură cu activele imobiliare localizate pe teritoriul României sau ca urmare a vânzării sau cesionării titlurilor de participare pe care le dețin la o persoană juridică de naționalitate română

persoanele fizice care sunt rezidente și care sunt asociate cu persoane juridice de naționalitate română, pentru veniturile obținute atât din activitatea prestată în România, dar și pentru cea prestată în străinătate din asocieri care nu au personalitate juridică, în acestă situație, impozitul pe care persoana fizică îl datorează va fi calculat, reținut și vărsat de către persoana juridică de naționalitate română.

persoanele juridice a căror sediul social este localizat pe teritoriul României, acestea fiind constituite conform legislației europene.

R.Bufan, M. St.Minea, s.a în „Codul fiscal comentat”, prezintă problematica prevăzută în articolul 13, litera b), astfel „persoanele juridice străine devin contribuabili pentru profitul aferent sediului permanent din România (…) dacă :

– au fost înființate și organizate conform legilor unui stat, altul decât Statul Român

– își desfășoară activitatea integral sau parțial, printr-un sediu permanent autorizat să funcționeze în România

– s-au înregistrat la organele fiscale competente .”

Dacă prin convenția de evitare a dublei impuneri, sediului permanent îi este atribuită o altă definiție decât cea reglementată prin Codul Fiscal, articolul 8 și anume „sediul permanent este un loc prin care se desfășoară integral sau parțial activitatea unui nerezident, fie direct, fie printr-un agent dependent”, atunci se vor aplica prevederile Conveției de evitare a dublei impuneri ca lege specială.

În cazul prevăzut la litera c), “persoanele juridice străine și persoanele fizice nerezidente care desfășoară activitate în România în forma unei asocieri (în participațiune) cu sau fără personalitate juridică”, în această ipoteză impozitul va fi plătit pentru partea ce este atribuibilă pentru profitul impozabil al asocierii, însă pot interveni următoarele probleme:

– Dacă activitatea se realizează în baza unui contract de ascoiere în participațiune, impozitarea nu va prezenta dificultăți în cazul în care „ asociatul aprent care ține contabilitatea asocierii este persoana juridica română. Dacă însă asociatul român persoană juridică este asociat ocult și evidențele contabile sunt ținute în străinătate, sau dacă asociatul român este o persoană fizică, identificarea venitului/profitului are loc fie pe baza deconturilor de venituri și cheltuieli prevăzute de normele legii române sau în baza documentației stabilite de normele aplicabile în țara în care este sediul asociatului aparent. Pentru a evita aceste dificultăți, de la 1 ianuarie 2007, Codul Fiscal a atribuit aceste obligații în sarcina persoanei juridice române asociate. “

– Dacă registrele contabile sunt disponibile, veniturile și cheltuielile vor fi alocate in conformitate cu contractul de ascociere.

Articolul 15 al Codului Fiscal menționează ca fiind scutiți de achitarea impozitului pe profit următoarele tipuri de contribuabili:

Trezoreria Națională a Statului

Instituțiile publice pentru fondurile publice

Persoanele juridice de naționalitate română care datoreză impozit pe veniturile aferente micoritreprinderilor

Fudațiile de naționalitate română care au fost înfințate în urma unui legat

Cultele religioase pentru: veniturile realizate ca urmare a producerii și valorificării atât a obiectelor cât și a produselor necesare desfășurării activității de cult, veniturile realizate din chirii, alte categorii de venituri aferente activităților economice realizate

Instituțiile destinate învățământului particular care sunt acreditate

Asociațiile de proprietari înființate sub forma unor persoane juridice, dar și acele asociații de locatari care sunt recunoscute sub forma unor asociații de proprietari

Fondul de garantare aferent depozitelor din sistemul bancar național

Fondul de compensare aferent investițiilor

Banca Națională a României

Fondul de garantare aferent pensiilor private

De asemenea, alineatul 2 al articolului 15 menționează ca fiind scutite de la achitarea impozitului aferent profitului și organizațiile precum cele: nonprofit, sindicale, dar și cele patronale pentru venituri precum:

Cotizațiile, dar și taxele pentru înscrierea membrilor

Contribuțiile sub formă financiară sau cele în natură realizate de către membrii și simpatizanți

Taxele pentru înregistrare

Veniturile realizate atât din vize, taxe cât și din penalități sportive sau cele realizate ca urmare a participării la competiții și demonstrații de natură sportivă

Donațiile, dar și banii sau bunurile obținute ca urmare a unor sponsorizări

Dobânzile, dividendele primite în urma plasării disponibilităților realizate din venituri care sunt scutite

Veniturile pentru care trebuie să se plătească impozit pentru spectacole

Resursele realizate din fonduri de natură publică sau din finanțări care sunt nerambursabile

Veniturile obținute din evenimente ocazionale cum ar fi: acțiuni de colectare de fonduri cu taxă pentru participare, cât și cele pentru serbări, tombole și conferințe, acestea fiind realizate în scopuri sociale sau profesionale

Veniturile de natură excepțională realizate prin cedarea activelor corporale care se regăsesc în proprietatea organizațiilor precum cele nonprofit, altele decât acelea care au fost sau sunt utilizate pentru efectuarea unei activități economice

Veniturile dobândite prin activități precum reclamă și publicitate, obținute de către organizațiile precum cele nonprofit care au utilitate de natură publică, conform legilor pentru organizarea și funcționarea, aferente domeniilor ca: învățământ, cercetare științifică cultural, sportiv, sănătății, dar și de către camerele de comerț și industrie, organizațiile sindicale cât și cele patronale.

Sumele dobândite în urma neîndeplinirii clauzelor cu care s-a realizat donația sau sponsorizarea, conform legii, sub reținerea că respectivele sume vor fi utilizate de către organizațiile precum cele nonprofit, pe parcursul anului curent sau pe parcursul anilor următori, pentru îndeplinirea scopului cât și a obiectivelor stabilite de acestea, conform actului constitutiv sau a statutului, în funcție de caz

Veniturile obținute pentru despăgubiri de la companiile de asigurare aferente pagubele suferite de activele corporale proprii, altele față de cele care sunt întrebuințate pentru desfășurarea activității economice

Sumele obținute din impozitul pe venit ce trebuie plătit de către persoanele fizice

În cursul anului 2014, o organizație non- profit a realizat urmatoarele venituri :

Venituri din cotizațiile membrilor: 50.000

Venituri din donații și sponsorizări: 270.000

Venituri din finanțări nerambursabile de la UE: 320.000

Venituri din activități economice: 150.000

Aferente acestor venituri s-au înregistrat următoarele cheltuieli:

Cheltuieli aferente activității non-profit: 450.000

Cheltuieli aferente activității economice: 80.000

Din care:

Cheltuieli de protocol: 5.500

Penalități plătite autorităților locale: 2.000

Pentru a determina impozitul pe profit pe care organizația non-profit îl datorează pentru anului 2014, modul de calcul este următorul:

Venituri neimpozabile din evidența contabilă :

50.000 + 270.000 + 320.000 = 640.000

Nivelul maxim al veniturilor neimpozabile din activități economice :

Contravaloare în lei a 15.000 de euro, cursul de schimb este 4,40 euro / RON

15.000 * 4,40 = 66.000

b) Determinarea procentului de 10% din veniturile determinate la punctul 1.

640.000 * 10 % = 64.000

c) Dintre sumele determinate la punctele a) si b) se va alege suma cea mai mica și anume : 64.000

Determinarea veniturilor neimpozabile totale prin însumarea valorilor de la punctul 1. (venituri neimpozabile) și a celor de la punctul 2. (venituri neimpozabile din activități economice):

640.000 + 64.000 = 704.000

4. Stabilirea veniturilor impozabile prin scăderea din totalul veniturilor a veniturilor neimpozabile determinate la punctul 3:

(640.000+ 150.000) – 704.000= 86.000 lei

5. Pentru veniturile impozabile determinate la punctul 4. se va calcula profitul impozabil astfel :

a) Determinarea nivelului cheltuielilor efectuate în scopul realizării veniturilor impozabile prin constituirea unei chei

Cheia pentru repartizare =

Aplicând cheia de repartizare asupra total cheltuieli aferente activității economice vom determina valoarea cheltuielilor deductibile :

Determinarea cheltuielilor de protocol deductibile

Cheltuieli de protocol nedeductibile = 5.500 – 1.510 = 3.990

Cheltuieli de protocol nedeductibile aferente veniturilor impozabile 3.990 * 0,5734 = 2.288

Penalități plătite autorităților locale: 2.000

Cheltuielile cu penalitățile nedeductibile aferente veniturilor impozabile 2.000 * 0,5734 = 1.147

Prin urmare, totalul cheltuielilor deductibile va fi:

80.000 * 0,5734 – (2.288 + 1.147) = 42.437

6. Determinarea impozitului pe profit

42.437 * 16% =6.790

O ultima precizare asupra scutirilor de la plata impozitului pe profit se regăsește în Alineatul 3 și anume: organizațiile precum cele: nonprofit, sindicale cât și cele patronale sunt scutite de a plati impozitul pe profit, dar și pentru veniturile realizate din activitatea economică până la contravaloarea în lei a sumei de 15.000 euro, pe parcursul anului fiscal, însă fără a depăși 10% din totalul veniturilor scutite de achitarea impozitului pe profit.

Organizațiile care sunt menționate în acest alineat trebuie să plătească impozit pe profit pentru acea partea din profit care este supusă impozitării și corespunde veniturilor, acestea fiind diferite de cele enumereate în alineatul 2 sau de cele menționate în acest alineat.

Anul fiscal menționat in alineatul 1, articolul 16 al Codului Fiscal este anul calendaristic, însă alineatul 2 precizează faptul că, în condițiile în care un subiect impozabil este înființat sau existența acestuia este întreruptă pe parcursul anului fiscal, durata pentru care se va determina impozitul va fi perioada aferentă anului calendaristic în care subiectul impozabil a desfășurat activitate economică. Excepția de la aceste prevederi este specificată în alineatul 3, aceasta presupune ca: contribuablilii care conform legislației contabile aplicabile au ales ca exercițiul financiar să fie unul distinct de anul calendaristic, pot decide ca exercițiul financiar și anul fiscal să coincidă. Primul an fiscal transformat trebuie să cuprindă și durata precedentă anului calendaristic încadrată între 1 ianuarie și ziua premergătoare primei zi din anul fiscal schimbat, aceasta fiind considerat doar un an fiscal. Subiecții impozabili transmit organismelor fiscale din teritoriu schimbarea opțiunii pentru anul fiscal cu minim 30 de zile calendaristice premergătoare debutului anului fiscal schimbat.

Articolul 17 specifică faptul că procentul aferent impozitului pe profit ce va fi aplicat profitului impozabil ca fiind de 16 %.

Impozitul minim reglementat prin articolul 18 se aplică pentru subiecții impozabili care realizează activități precum cele de factura barurilor nocturne, cluburilor nocturne,cât și a discotecilor, a cazinourilor, dar și a pariurilor de natură sportivă, fiind incluse acele persoane juridice care obțin astfel de venituri pe baza contractului de asociere, în această situație impozitul pe profit ce trebuie plătit pentru activități precum cele menționate în articolul 17 va fi mai redus de 5% din valoarea veniturilor, au obligativitatea de a achita un impozit de 5% , acesta fiind aplicat asupra veniturilor înregistrate.

1.3 Reguli de determinare a impozitului pe profit

Calculul impozitului pe profit se realizează ținând cont de specificațiile prezentate în articolul 19 al Codului Fiscal și anume :

Profitul impozabil este determinat ca fiind diferența dintre veniturile obținute indiferent de sursă și cheltuielile suportate în vederea obținerii de venituri, pe parcursul unui an fiscal, din acestea se vor scadădea veniturile care sunt neimpozabile și se vor adaugă cheltuielile care sunt nedeductibile.Totodată, pentru determinarea profitului impozabil se va ține seama și de alte elemente care sunt asemănătoare veniturilor cât și cheltuielilor în conformitate cu normele de aplicare.

Normele metodologice prezintă atât exemple pentru elemente similare veniturilor precum: diferențe favorabile din curs valutar, determinate ca urmare a estimării creanțelor cât și a datoriilor înregistrate în monedă diferită de cea națională, regăsite în contabilitate sub forma rezultatului reportat, ca și consecință a retratării sau a transpunerii cât și pentru elemente similare cheltuielilor precum: diferențe nefavorabile din curs valutar, determinate ca urmare a estimării creanțelor cât și a datoriilor înregistrate în monedă diferită de cea națională, regăsite în contabilitate contabilitate sub forma rezultatului reportat, ca și consecință a retratării sau a transpunerii, cheltuiala corespunzătoare valorii neamortizate a cheltuielilor aferente cercetării și dezvoltării unor mijloace fixe precum cele de natura obiectelor care nu sunt date în folosință și care a fost consemnată în valoarea rezultatului reportat.

În acestă situație, cheltuiala va fi una deductibilă din punct de vedere fiscal pentru durata care a rămas de amortizat pentru aceste imobilizări, și anume, perioada de început reglementată prin lege, exceptând durata pentru care a fost determinată amortizarea. Printr-o metodă asemănătoare se va acționa și pentru obiectele care nu sunt date în folosință, cât și pentru baracamente, amenajările temporale menționate în rezultatul reportat ca urmare a opeațiilor corespunzătoare retratării situațiilor financiare anuale, dar și pentru diferența nefavorabilă dintre costul aferent vânzării titlurilor de participare proprii cât și prețul aferent răscumpărării, consemnate la data tranzacționării respectivelor titluri.

Componentele bazei impozabile :

Corespunzător activității de cercetare – dezvoltare vor fi acordate stimulente din punct de vedere fiscal, acestea fiind precizate în articolul 19.1 :

Deducerea adițională la determinare profitului care va fi impozabil impozabil, un procent de 50%, a acelor cheltuieli care sunt eligibile unor astfel de activități, deducerea adițională se va determina fie trimestrial, fie anual. Dacă se va înregistra pierdere din punct de vedere fiscal, aceasta va fi recuperată pe parcursul următorilor 7 ani consecutivi

Utilizarea pentru amortizare a metodei accelerată atât pentru aparatură cât și pentru acele echipamente care sunt destinate unor activității precum este cea de cercetare- dezvoltare.

Un alt stimulent este scutirea de impozit a profitul reinvestit, acesta fiind reglementat prin articolului 19.4 în cazurile :

Profitul care este investit în vederea cumpărării de echipamente de natură tehnologică, folosite în scopul defășurării activității economice

Profitul care este investit constituie soldul aferent contului de profit și pierdere, și anume profitul înregistrat în contabilitate sub formă brută însumat pe parcursul anului. Scutirea care se aplică impozitului pe profit corespunzătoare investițiilor efectuate va fi aferent în limitei impozitului pe profit care trebuie plătit în acea perioadă.

La calculul profitului impozabil sunt considerate ca fiind venituri neimpozabile următoarele venituri:

Dividendele care sunt obținute de la o persoană juridică de naționalitate română cât și cele de la o persoană juridică de naționalitate străină, acestea având obligativitatea de a plăti impozit pe profit sau un impozit asemănător cu impozitul pe profit, localizată pe teritoriul unui tări, cu care România a încheiat convenția de evitare a dublei impuneri: în cazul în care persoana juridică de naționalitate română care obtine dividendele este posesoarea pe o durată continuă de 1 an și totodată are cel puțin 10% din totalul capitalului social al persoanei juridice de naționalitate română, sau a persoanei juridice de naționalitate străină situată pe teritoriul unui stat terț,

Diferențele care sunt avantajoase valoarii aferente titlurilor de participare, consemnate în urma absorbirii rezervelor, cât și a beneficiilor și a primelor de emisiune pentru persoanele juridice la care sunt deținute titluri de participare. În momentul în care sunt cesionate, sau transmise cu titlu gratuit, dar și atunci când este retras capitalul social, sau persoana juridică la care sunt deținute titlurile de participare este lichidată acestea devin impozabile la respectiva data .

Veniturile realizate ca urmare a anulării cheltuielilor pentru care nu a fost acordată deducere, venituri obținute din diminuarea sau ca urmare a anularii provizioanelor pentru care nu a acordată deducere, veniturile realizate ca urmare a recuperarii cheltuielilor care au fost considerate nedeductibile, veniturile obținute în urma rambursării sau a anularii atât a unor dobânzi cât și a unor penalități pentru perioada de întârziere pentru care nu a fost acordata deducere, totodată și pentru veniturile care reprezintă ștergerea rezervei consemnate în urma participării sub forma unui aport în natură la capitalul unor persoane juridice distincte

Veniturile care sunt considerate ca fiind neimpozabile, și se regăsesc în mod expres atât în acorduri cât și în memorandumuri care sunt admise prin acte normative

Veniturile obținute prin amânarea impozitul pe profit, acesta fiind calculat, dar și înregistrat de subiecții impozabili care utilizează prevederile contabile în conformitate cu Standardele internaționale de raportare financiară;

Veniturile care reprezintă o modificare a valorii juste atât a investițiilor imobiliare cât și a activelor de natură biologică, ca și consecintă a estimării ulterioare folosind modelul fundamentat pe valoarea justă de subiecții impozabili ce utilizează prevederile contabile în conformitate cu Standardele internaționale de raportare financiară. Valorile acestea sunt supuse impozitării simultan cu realizarea deducerii amortizării fiscale, și anume în momentul diminuării gestiunii cu valoarea atât a investițiilor imobiliare cât și a activelor de natură biologică

Problematica cheltuielilor este abordată prin articolul 21 al Codului Fiscal, astfel pentru a determina valoarea profitului impozabil vor fi rcunoscute ca și cheltuieli deductibile doar acele cheltuieli care sunt realizate pentru a obține venituri impozabile. Cheltuielile sunt de 3 tipuri: total deductibile, partial deductibile si nedeductibile.

Din categoria cheltuielilor realizate in vederea obtinerii de venituri fac parte :

Cheltuielile cu achiziționarea ambalajelor

Cheltuielile aferente protecției muncii, dar și cheltuieli realizate în scopul de a preveni accidente de muncă, cât și bolile de natură profesională

Cheltuielile pentru reclamă, cât și pentru publicitate realizate în vederea popularizării companiei, dar și produselor sau a serviciilor, având la baza un contract în formă scrisă, dar și acele costuri care sunt asociate producerii de materiale necesare difuzării mesajelor cu caracter publicitar. Sunt incluse bunurile ce vor fi acordate sub formă de monstre pe parcursul campaniilor publicitare, cele pentru testarea produselor și pentru demonstrațiile de la punctele unde se realizează vânzarea, cât și bunuri și servicii care sunt acordate în scopul de a stimula vânzările

Exemplu

Se achiziționează brichete și pixuri având la baza un contract de la o companie producătoare, inscripționarea cu numele si sigla companiei se va realiza având la baza un contract încheiat cu o altă companie. Aceste produse au fost achiziționate cu scopul de a fi repartizate ca produse promoționale. Procurarea materialelor publicitare, în acest caz se face pe baza a două contracte distincte.

Cheltuielile efectuate pentru transport cât și pentru cazare atât pe teritoriul țarii cât și în străinătate, realizate pentru salariați, dar și pentru administratori, cât și cele efectuate pentru o altă categorie de persoane fizice ce pot fi catalogate asemeni acestora

Taxele impuse în vederea înscrierii, cotizațiile și contribuțiile care au caracter obligatoriu, fiind stabilite prin intermediul actelor normative care sunt în vigoare, dar și acele contribuții care sunt aferente fondului prevăzut pentru negocierea contractelor cu caracter colectiv de muncă

Cheltuielile care sunt realizate în scopul formării și perfecționării profesionale a salariaților;

Cheltuielile care sunt efectuate pentru cercetare, cât și cele pentru dezvoltare, dar care nu respectă condițiile pentru a putea fi acceptate sub forma unor imobilizări de natură necorporală în contabilitate

Exemplu

O companie își derulează activitatea în industria farmaceutică. În cadrul activităților sale uzuale, compania acceptă un proiect de cercetare care are ca scop determinarea cauzei anumitor afecțiuni, obiectivul fiind cel de a detecta posibile produse care vor fi comercializate. La 31 decembrie 2012, compania a înregistrat cheltuieli de cercetare în valoare de 25 milioane.

Pentru anului 2012, aceste cheltuieli vor reprezenta cheltuieli deductibile și se vor regăsi în contul de cheltuieli de cercetare.

Înregistrarea cheltuielilor de cercetare :

În urma activității de cercetare, societatea va dezvolta în anul următor un vaccin pentru a preveni răceala. Compania planifică ca acest produs sa fie scos pe piață în doi ani, iar necesitatea pentru acest produs este una ridicată. Pe parcursul anului 2013 se vor înregistra cheltuieli suplimentarea în valoare de 50 milioane.

Vaccinul va fi lansat pe data de 1 ianuarie 2014. Cheltuielile înregistrate pana la 31 decembrie 2013, sunt mai mici decat beneficiile care se așteaptă de la acest produs.

Totodată, la 31 decembrie 2013 sunt îndeplinite condițiile pentru a recunoaște o imobilizare necorporală, aceasta fiind prezentată în bilanț la valoarea cheltuielilor ănregistrate pe parcursul anului, 50 milioane.

Recunoașterea în contabilitate a imobilizării necorporale :

Cheltuielile efectuate pentru îmbunătățirea managementului, cât și a sistemului informatic, dar și cele realizate în vederea introducerii, întreținerii și a îmbunătățirii sistemului corespunzător managementului calității, dobândirea certificărilor conform standardelor de calitate;

Cheltuielile suportate cu scopul de a proteja mediul și de a conserva resursele

Taxele aferente înscrierii, cotizațiile, dar și contribuțiile care trebuiesc plătite camerelor de comerț, cât și celor de industrie, organizațiilor sindicale și celor patronale

Pierderile care sunt realizate la scoaterea din contabilitate a creanțelor care au fost neîncasate, în cazurile:

Formalitățile pentru falimentul debitorilor au fost încheiate în baza unei hotărâri judecătorești

Debitorul a decedat, iar creanța nu poate fi plătită de către moștenitori

Debitorul este desființat, situație întâlnită în cazul companiilor cu răspundere limitată , având asociat unic, ori poate fi lichidat, fără a avea succesor

Debitorul întâmpină probleme de natură financiară majore în urma cărora este afectat întreg patrimoniul.

Normele metodologice definesc „Dificultățile financiare majore” ca fiind „situații excepționale” ce apar ca urmare a unor calamități naturale, epidemii, accidente de natură industrială sau nucleară, cât și incendii sau fenomene sociale ori economice, situații externe și cazuri de război.

Alineatul 3 al articolului 21 din Codului Fiscal enumera următoarele cheltuielile ca fiind partial deductibile:

Cheltuielile pentru protocol realizate în limita unui procent de 2% care se aplică pentru diferența obținută între totalul veniturilor care sunt impozabile și totalul cheltuielilor care sunt aferente veniturilor impozabile, acestă categorie fiind diferită de cheltuielile de protocol, dar și de cheltuielile aferente impozitul pe profit;

Baza de calcul pentru care se utilizează procentul de 2% o constituie diferența între totalul veniturilor și cel al cheltuielilor înregistrate în conformitate cu reglementărilor contabile, asupra cărora se realizează ajustările de natură fiscală. Așadar, din totalul cheltuielilor se scade valoarea cheltuielilor aferente impozitului pe profit curent, dar și valoarea impozitului pe profit amânat, cheltuielile pentru protocol, cheltuielile corespunzătoarea veniturilor care sunt încadrate ca fiind neimpozabile, iar din valoarea totală a veniturilor se scade valoarea veniturilor neimpozabile.

Baza de calcul = Venituri totale – (Cheltuieli totale – Impozit / profit – cheltuieli de protocol – Cheltuieli nedeductibile din venituri neimpozabile) – Venituri neimpozabile

Exemplu

O companie prezintă la 31 decembrie 2014 :

Venituri totale : 250.000 u.m

Cheltuieli totale: 150.000 u.m

Din care :

Cheltuieli de protocol : 5.500 u.m

Cheltuieli cu impozitul pe profit aferent ultimelor 3 trimestre : 12.000 u.m

Alte cheltuieli nedeductibile : 2.000 u.m

Procentul de deductibilitate se aplică se aplică bazei :

250.000 – (150.000 – 5.500 – 12.000) = 117.500

Cheltuiala de protocol deductibilă:

117.500 x 2% = 2.350

Calcul baza impozabila:

250.000 – 150.000 + 12.000 + 2.000 + (5.500 – 2.350) = 117.150

Impozit :

117.150 x 16 % = 18.744

Cheltuielile de natură socială, realizate în limita unui procent de până la 2%, care se aplică la valoarea cheltuielilor cu remunerațiile angajaților

Perisabilitățile, în limitele reglementate de către organele din acest domeniu

Nu sunt recunoscute sub forma de perisabilități acele pierderi tehnologice ce sunt încadrate în norma de utilizare proprie indispensabilă pentru realizarea unui produs sau pentru procurarea unui serviciu.

Cheltuielile care reprezintă tichetele de masă care sunt acordate de către angajatori;

Cheltuielile aferente provizioanelor cât și rezervelor .

Rezerva legală va fi deductibilă în limita unui procent de 5% ce va fi aplicat asupra valorii profitului înregistrat în contabilitate, înainte de fi calculat impozitul pe profit, din care se vor scadea veniturile care sunt neimpozabile și se vor adaugă cheltuielile corespunzătoare acestei categorii de venituri neimpozabile, până se va înregistra a cincea parte a capitalului social subscris, dar și vărsat ori din patrimoniu,în funcție de caz, conform legilor aferente organizarii și funcționarii

Cheltuielile care sunt realizate în numele unui salariat, la planurile de pensii optionale, în limita unei valori care constituie contravaloarea în lei a sumei de 400 euro pe parcusul unui an fiscal, pentru oricare salariat

Cheltuielile care sunt efectuate cu primele de asigurare opțională pentru sănătate, în limita unei valori care cnstituie contravaloarea în lei a sumei de 250 euro pe parcursul unui an fiscal, pentru oricare salariat

Exemplu de calcul pentru cheltuielile parțial deductibile:

O companie plătește o pensie privată de 40 de euro/lună pentru manager si 35 de euro/lună pentru asigurarea voluntară de sănătate a asistentei acestuia, 1 euro = 4,40 lei

Cheltuielile care sunt considerate ca nefiind deductibile sunt reglementate prin alineatul 4 al articolului 21 din Codul Fiscal, acestea sunt :

Cheltuielile efectuate de către contribuabil în nume propriu aferente impozitului pe profit ce trebuie plătit, fiind incluse diferențele înregistrate in anii anteriori sau cele înregistrate pe parcursul anul curent, dar și impozitele aferente profitului sau venitului datorat în străinătate. Reprezintă cheltuieli nedeductibile și cheltuielile cu acele impozite care nu au fost reținute la sursă pentru persoanelor fizice, dar și juridice care nu sunt rezidente, aferente veniturilor obținute in România;

Dobânzile cât și majorările ca urmare a întârzierii, amenzile, confiscările, dar și penalitățile, ce trebuiesc plătite autorităților române sau străine, conform reglementărilor legale

Cheltuielile corespunzătoare bunurilor care fac parte din categoria stocurilor sau din categoria activelor corporale sesizate ca minus în gestiune sau degradate,nefiind imputabile, pentru care nu s-au semnat contracte de asigurare, dar si taxa pe valoarea adăugată corespunzătoare. Nu se încadrează sub această incidența precizările aferente stocurile, cât și cele aferente mijloacelor fixe care sunt amortizabile, devastate în urma unor dezastre naturale, sau ca urmare a acțiunii unor alte cauze ce implică forță majoră

Cheltuielile efectuate cu taxa pe valoarea adăugată corespunzatoarea acelor bunuri care au fost oferite angajaților reprezentâmd avantaje în natură, în condițiile în care valoarea aferentă acestor bunuri nu a fost supusă impozitarii prin reținerea la sursă;

Cheltuielile realizate în avantajul atât a acționarilor cât și a asociaților, altele față de cele cauzate de plățile pentru bunurile procurate sau serviciile efectuate subiectului impozabil, la prețul existent pe piață atât pentru acele bunuri cât și pentru acele servicii;

Cheltuielile înscrise în contabilitate, fără a avea la bază un document cu caracter justificativ, conform legii, în temeiul caruia să se poată dovedi efectuărea operațiunilor ori intrărea în gestiune;

Cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile;

Cheltuielile aferente primelor de asigurare achitate de către angajator, în numele salariatului, acestea nefiind incluse în categoria veniturilor salariale realizate de către angajat

Alte cheltuieli de natură salarială sau asemămătoare cu acestea, care nu sunt supuse impozitarii la angajat, excepție făcând cazurile menționate în prevederi

Cheltuielile cu serviciile de management, consultanță, asistență sau alte prestări de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestării acestora în scopul activităților desfășurate și pentru care nu sunt încheiate contracte;

Cheltuielile aferente primelor de asigurare ce nu tratează activele subiectului impozabil, precum acelea care nu corespund obiectului aferent activitatii, exceptie făcând cele care trateză bunurile care reprezintă garanție bancară aferentă creditele utilizate pentru realizarea activității și pentru care contribuabilul este autorizat sau utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale;

Pierderile înregistrate la scoaterea din evidență a creanțelor incerte sau în litigiu, neîncasate, pentru partea neacoperită de provizion, precum și pierderile înregistrate la scoaterea din evidență a creanțelor incerte sau în litigiu, neîncasate. În această situație, contribuabilii care scot din evidență clienții neîncasați sunt obligați să comunice în scris acestora scoaterea din evidență a creanțelor respective, în vederea recalculării profitului impozabil la persoana debitoare.

Cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat și cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectuează sponsorizări și/sau acte de mecenat, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente în limita minimă precizată mai jos:

1. 3 la mie din cifra de afaceri; pentru situațiile în care reglementările contabile aplicabile nu definesc indicatorul «cifra de afaceri» această limită se determină potrivit normelor;

2. 20% din impozitul pe profit datorat.

Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe profit, potrivit prevederilor prezentei litere, se reportează în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestor sume se va efectua în ordinea înregistrării acestora, în aceleași condiții, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit.

Exemplu de calcul privind scaderea cheltuielilor cu sponsorizarea din impozitul pe profit datorat.

În data de 6 Septembrie 2014, un contribuabil plătitor de impozit pe profit, în calitate de sponsor, încheie un contract de sponsorizare conform legii privind sponsorizarea, care are ca obiect plata sumei de 10.000 lei. Achitarea sumei se realizează în luna Septembrie.

Calculul profitul impozabil aferent anului 2014 :

Profit impozabil : 1.305.000 = 2.600.000- 1.305.000 + 10.000

Impozit pe profit înaintea scăderii cheltuielilor cu sponsorizarea :208.800= 1.305.000 * 16%

Prin aplicarea limitelor :

3 la mie din cifra de afaceri 7.800

20 % din impozitul pe profit inaintea 41.760

Suma de scăzut din impozitul pe profit : 7.800

Pentru anul 2014 impozitul pe profit datorat 201.000 = 208.800 – 7.800

Cheltuielile înregistrate în evidența contabilă, care au la bază un document emis de un contribuabil inactiv al cărui certificat de înregistrare fiscală a fost suspendat în baza ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Cheltuielile cu taxele și cotizațiile către organizațiile neguvernamentale sau asociațiile profesionale care au legătură cu activitatea desfășurată de contribuabili și care depășesc echivalentul în lei a 4.000 euro anual;

Cheltuielile reprezentând valoarea deprecierilor mijloacelor fixe, în cazul în care, ca urmare a efectuării unei reevaluări, se înregistrează o descreștere a valorii acestora.

Exemplu

În luna decembrie 2012, s-a achiziționat un imobil în valoare de 140.000 lei, a cărui durată de viață este de 40 de ani. Metoda de amortizare utilizată conform Codului Fiscal articolul 24 este cea liniară. La sfârșitul anului 2013 imobilul este reevaluat la valoarea de 80.000 lei. La 1 iulie 2014, imobilul este vândut

Amortizarea fiscală anuală = 140.000 : 40 ani = 3.500 și anume, 291 lei/ luna

Înregistrarea amortizării aferente anului 2013:

Din valoarea brută a imobilului, se va scădea amortizarea calculată și înregistrată în contabilitate. Ca urmare a reevaluării din 31 decembrie 2013, valoarea de piață determinată este de 80.000 lei, iar valoarea neamortizată a imobilului din contabilitate este de 136.500 (140.000 – 3.500).

Se va constata o scădere a valorii imobilului în urma reevaluării. Datorită faptului că nu există o rezervă din reevaluare aferente unei reevaluări anterioare, deprecierea constată în valoare de 56.500 (136.500 – 80.000) se va regăsi în contul de cheltuieli.

Pentru calculul impozitului pe profit aferent anului 2013 valoarea de 56.500 lei va fi nedeductibila. Din anul 2014, amortizarea va fi 80.000: 39 ani = 2.051 lei/an, și anume 170 lei/luna. Luând în considerare că imobilul se vinde la data de 1 iulie 2014, vom calcula amortizarea pentru prima jumătate a anului, 170 x 6 =1.020 lei.

Înregistrarea amortizării aferente anului 2014:

După vânzarea imobilului, descărcarea din gestiune a acestuia :

135.480 lei este valoarea rămasă a imobilului din punct de vedere fiscal, nu 78.980. diferența în valoare de 56.500 va reprezenta o cheltuiala deductibilă aferentă anului 2014, în condițiile în care vânzarea se face conform prevederilor legale.

50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice, cu o masă totală maximă autorizată care să nu depășească 3.500 kg și  care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând și scaunul șoferului, aflate în proprietatea sau în folosința contribuabilului. Aceste cheltuieli sunt integral deductibile pentru situațiile în care vehiculele respective se înscriu în oricare dintre următoarele categorii:

1. vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgență, servicii de pază și protecție și servicii de curierat;

2. vehiculele utilizate de agenții de vânzări și de achiziții;

3. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile de taximetrie;

4. vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru închirierea către alte persoane sau pentru instruire de către școlile de șoferi;

5. vehiculele utilizate ca mărfuri în scop comercial.

Cheltuielile care intră sub incidența acestor prevederi nu includ cheltuielile privind amortizarea.

Exemplu pentru determinarea valorii nedeductibile a cheltuielilor aferente întreținerii și reparțiilor pentru un vehicul care nu este utilizat exxlusiv în scopuri economice.

Exemplu pentru determinarea valorii nedeductibile a cheltuielilor cu combustibilul pentru un vehicul carea nu este utilizat exclusiv în scopuri economice.

1.4 Noțiunea de optimizare fiscală

Pentru orice companie, costurile fiscale reprezintă o componentă semnificativă, constituind atât ratele de impozitare, cât și termenele de plată, durata de recuperare a creanțelor și pierderilor fiscale.

Nevoia optimizării costurilor a devenit tot mai accentuată o dată cu diminuarea facilităților fiscale, coroborate cu influența crizei economice.

Optimizarea fiscală reprezintă modalitatea ce îi oferă contribuabilului posibilitatea de a opta pentru diferite soluții puse la dispoziție de către legislația fiscală în scopul cel mai avantajos intereselor proprii. Aceasta reprezintă un caz permis, care nu se regăsește în zona licitului penal sau contrvențional.

Diminuarea obligațiilor fiscale se poate face prin :

Micșorarea obligațiilor fiscale

Realizarea tranzacțiilor în regiunile în care cotele de impozit si costurile sunt mai mici

Restituirea creanțelor fiscale

Evaziunea fiscală este definită ca fiind evitarea prin orice mijloace a plății impozitelor si taxelor, dar și a altor contribuții datorate atât bugetului de stat, cât și bugetului local, de către persoanele desemnate prin lege ca fiind contribuabili.

Evaziunea fiscală se realizează prin :

Comunicarea falsificată a veniturilor sau a bazei supuse impozitării în vederea diminuării obligațiilor fiscale

Analizarea prevederilor fiscale în mod abuziv și doar în beneficiul contribuabilului

Realizarea de tranzacții economice în lips unei documentații specifice

Costurile fiscale ale contribuabilor sunt influențate de următoarele aspecte :

Forma juridică pentru care s-a optat

Forma de organizarea a unei activități determină și următaorele avantaje dar și dezavantaje :

Pentru persoanele fizice autorizate :

Această categorie de contribuabili beneficiază de două forme de impozitare: în sistem real sau pe bază de venit. Pe baza sistemului real va fi impozitat venitul net realizat de catre contribuabil determinat prin scăderea costurilor realizate pe parcursul anului din veniturile realizate, această modalitate fiind atribuită contabilității în partidă simplă, iar cea de-a doua opțiune, impozitarea în baza de venit prevede ca în funcție de veniturile previzionate și transmise organelor de competență fiscală la începutul activității, plătitorul să fie impozitat în funcție de acestea.

Contribuabilii care au ales impozitarea în sistem real și pentru realizarea activității au salariați, profitul realizat ca urmare a desfășurării activității va fi supus impozitării o singură dată, sper deosebire de societățile care datorează impozit pe profit sau aferent veniturilor microintreprinderilor, a căror venit este supus impozitării de două ori : prima dată prin plata impozitului pe profit, iar a doua oară prin plata impozitului aferent dividendelor.

Astfel, impozitul pe profit împreună cu impozitul pe dividende contribuie la o impozitare a profitului cu un procent de 29,44% , astfel : pentru 100 RON profit coontabil, acționarului persoană fizică îi revin doar 71,56 RON din totalul profitului realizat de către compania a cărui acționar este. Compania datoreză un impozit pe profit de 16 RON (100 – 100 * 16%) + 13,44 RON impozit aferent dividendelor (84 RON – dividend * 16%), adică un total de 29,44 RON.

Dezavantajul pe care îl prezintă acestă formă de organizare este acela că: plata impozitului pe venit se face în mod anticipat, trimestrial, iar la finalul anului se va realiza regularizarea. Recuperarea pierderii fiscale poate fi realizată pe parcursul următorilor 5 ani, față de 7 ani pentru societățile care sunt plătitoare de impozit pe profit.

Modul de impozitare a venitului obținut : impozit pe venit aferent persoanelor fizice, microintreprinderilor sau impozit pe profit

Perioada de percepere a creanțelor și de achitare a datoriilor

În România, cheltuielile de natură salarială constituie aproximativ 43%, în timp ce salariul net cuvenit angajatului doar 57%.

Astfel, cea mai întâlnită modalitate de optimizare fiscala la care recurg societățile economice este corespunzătoare impozitului pe venituri din salarii și asimilate salariilor, angajații au posibilitatea de a presta servicii sub forma persoanelor fizice autorizate, astfel entitatea nu mai este nevoita sa plăteasca contribuțiile sociale pentru salariați. Așadar, societățile nu își considerau salariații ca fiind încadrați cu contract de munca, optând pentru a-i remunera ca și când ar fi fost persoane fizice independente.

O activitate poate fi reclasificată ca fiind dependentă în condițiile în care este îndeplinită cel puțin o condiție :

a) În prestarea activității, beneficiarul de venit folosește baza materială a plătitorului de venit, respectiv spații cu înzestrare unelte de muncă și altele asemenea;

b) Beneficiarul de venit contribuie numai cu prestația fizică sau cu capacitatea intelectuală, nu și cu capitalul propriu;

c) Plătitorul de venit suportă în interesul desfășurării activității cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de venit, cum ar fi indemnizația de delegare-detașare în țară și în străinătate, precum și alte cheltuieli de această natură;

d) Plătitorul de venit suportă indemnizația de concediu de odihnă și indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă, în contul beneficiarului de venit;

Dacă este îndeplinită cel puțin o condiție, astfel activitatea prestată fiind una dependentă, se vor recalcula si vira contribuțiile sociale stabilite prin lege, acestea fiind suportate atât de către plătitor cât și de către beneficiar.

O alta modalitate de a reduce consturile pentru platitorii de impozit pe profit este diminuarea cheltuielilor nedeductibile prin transformarea acestora in cheltuieli deductibile.

Prin transferarea cheltuielilor nedeductibile pentru o entitate, asupra unei alte entități din grup, care va refactura primei societăți vânzări de bunuri sau prestări de servicii, ce vor fi încadrate ca fiind cheltuieli deductibile la calcularea impozitului pe profit.

Pentru a putea aplica aceasta tehnica, este necesara analizarea cheltuielilor ce nu sunt deductibile in vederea schimbarii atât a naturii lor cât și a tratamentului fiscal, iar prin transfer ele să devină cheltuieli deductibile.

O altă modalitate de a optimiza și de a reduce costurile fiscale este aceea de a păstra amortizarea fiscală la cote mari. Prin transmiterea echipamentelor tehnologice, a instalațiilor în cadrul grupului de entități cu condiția de a fi îndeplinite reglementările specifice prețrilor de transfer, astfel se facilitează recuperarea costurilor determinate de cumpărarea activelor.

Operațiile realizate între companiile din cadrul aceluiași grup trebuie să țină seama de principiul prețurile de piață. În cazul în care acest principiu nu este respectat de către prețurile de transfer, autoritățile fiscale române pot să ajusteze atât veniturile cât și cheltuielile realizate de către contribuabil, în așa fel încât acestea să prezinte valoare de piață.

Principalul obiectiv al societăților comerciale este acela de a obține profit prin activitatea sa comercială. Ca urmare a modificărilor aplicate atât Codului Fiscal cât și legilor care stau la baza reglementării activității comerciale, agenții economici, cel mai adesea au fost nevoiți să utilizeze până la 80 % din profit pentru a achita impozitele datorate bugetului de stat și bugetului local, dar și pentru a suporta cheltuielile aferente activității companiei.

În acest caz, necesitatea dezvoltării unei modalități de optimizare fiscală nu a întârziat să apară. Astfel, un alt procedeu des întâlnit este acela de a înființa o societatea offshore sau onshore pe teritoriul unei țări care oferă un regim fiscal avantajos.

Companiile offshore sunt acele societăți care sunt înglobate în jurisdicții care beneficiază de un sistem de impozitare distinct față de locul în care se realizează efectiv activitatea comercială. Cele mai multe jurisdicții offshore prezintă o cotă a impozitului pe profit, dar și pe dividende de 0%.

Societățile onshore, la fel ca și în cazul companiilor offshore, acestea sunt înființate în regiuni care oferă un climat fiscal avantajos, printre acestea se numără și companiile din țări precum : Malta, Cipru, dar și alte companii europene intracomunitare. Aceste societăți operează la fel ca și companiile comerciale, dețin număr de rezidență fiscală, astfel oferă posibilitatea de a se executa reglemetările Convențiilor de evitare a dublei impuneri, totodată au obligația de a ține contabilitatea, dar și de a depune situațiile financiare anuale.

În ceea ce privește contabilitatea acestor societăți europene, acesta este realizată în partidă simplă, astfel atât noțiunea de cheltuială deductibilă cât și cea de cheltuială nedeductibilă este eliminată, iar fiecare încasare constituie profit și fiecare cheltuială este recunoscută ca și o pierdere. În acest caz, în contabiliatea companiilor sunt admise contracte, facturi, dar și alte tranzacții economice care determină scăderea profitului acestor companii până la 0, acastă opțiune putând varia în funcție de dorința agentului economic.

De exemplu, în Marea Britanie, impozitul pe profit datorat de către o companie este determinat progresiv, și poate varia între 21% și 29.75%, sunt admise recunoaștere în contabilitate atât a contractelor cât și a facturilor cu toate companiile, chiar dacă provin dintr-un paradis fiscal, în acest mod, impozitul pe profit datorat în Marea Britanie se va diminua în mod considerabil.

Beneficiul adus de aceste companii este acela că sunt societăți europene care ofera prestigiu afacerii, nefiind cunoscute sub forma unui paradis fiscal, se pot utiliza în multiple tranzacții economice, cum ar fi licitațiile, încheierea de contracte cu clienții .

Dacă pe teritoriul țării unde au fost constituite nu se realizează tranzacții economice, atunci impozitul pe profit, dar si cel aplicat dividendelor va fi 0%, totodată, obligativitatea legală de a se ține contabilitatea companiei va fi anulată.

1.5 Problematica privind stabilirea rezidentei fiscale a societatii.

Conform Codul Fiscal, persoana juridică română este definită prin articolul 7, alineatul 1, punctul 24 ca fiind „orice persoană juridică care a fost înființată în conformitate cu legislația României”, iar persoana juridică străină la punctul 25 ca „orice persoană juridică care nu este persoană juridică română și orice persoană juridică înființată potrivit legislației europene care nu are sediul social în România”. Totodată, termenul de nerezident este explicat ca „orice persoană juridică străină, orice persoană fizică nerezidentă și orice alte entități străine, inclusiv organisme de plasament colectiv în valori mobiliare, fără personalitate juridică, care nu sunt înregistrate în România, potrivit legii”.

Se consideră că o societate are rezidența în România daca sediul înregistrat sau locul din care își coordoneză în mod efectiv activitatea este pe teritoriul țării

Prin constituirea unei sucursale, sediu permanent sau a unei reprezentanțe, dar și dacă se regăsesc în categoria impozitării cu reținere la sursă aferente unor venituri realizate pe teritoriul României, entitățile străine vor deveni plătitoare de impozit .

Sucursala corespunzătoare unei companii străine.

La fel ca și în cazul societăților românești sucursalele vor fi înregistrate la autoritățile fiscale române, cota aplicata impozitului pe profit va fi de 16%, totodată acestea au obigativitatea de a depune declarațiile anuale, dar și de a achita impozitele si taxele datorate.

În cazul sucursalelor, acestea au aceiași personalitate juridică cu societatea mamă, deci nu dețin capital social propriu, nume diferit, și nu reprezintă o societate juridică diferită, de asemenea se păstrează obiectul de activitate.

În ceea ce privește distribuirea de fonduri către țara în care este localizat sediul principal această acțiune nu constituie distribuire de dividende, astfel este eliminată obilgativitatea impozitării prin reținere la sursă. Similar cazului companiilor cu răspundere limitată.

La sfârșitul anului, după ce situațiile finainciare corespunzătoare sucursalei au fost aprobate de către sediul principal, profiturile vor fi transmise acesteia, situație similară cu ce a companiilor cu răspundere limitată.

Reprezentața unei comapanii stăine.

Activitățile realizate de către o reprezentanță pot fi doar auxiliare, acestea nu pot desfășura operații în nume propriu.

Impozitul corespunzător reprezentanțelor este contravaloarea în lei a sumei de 4.000 euro, conversia se realizează la cursul de schimb valutar aferent zilei în care se efectuează plata, aceasta fiind un impozit anual fix, care se achită în două tranșe, prima până la 25 iunie, iar cea de-a doua până la 25 decembrie.

Impozitul aferent fiecărui an se va determina proporțional cu lunile din anul fiscal în care reprezentanța a desfășurat activitate economică.

Capitolul 2

2.1 Competenta de impozitare a statelor.

Uniunea Europeană abordează o politică fiscală axată pe două componente: impozitarea directă și impozitarea indirectă. Impozitarea direct este atribuită în mod exclusiv competențelor statelor membre, care au implementat măsuri atât pentru a evita evaziunea ficală, cât si dubla impunere. În ceea ce privește impozitarea indirectă, aceasta poate afecta libera circulație a mărfurilor și a serviciilor. Principalul rol al politicilor fiscale este acela de a preveni competiția dintre statele membre ca urmare a variațiilor dintre nivelurile si regimurile de impozitare.

La nivelul statelor Uniunii Europene, se constată că nivelul taxelor directe, indirecte cât și al contribuțiilor au valori similare, însă în cazul noilor state aderate se observă că în totalul veniturilor, impozitarea directă are o pondere mai mică. Printre țările care se remarcă printr-o cotă mică a impozitelor directe se numără Lituania (17,4%), Bulgaria (18,8%), Slovacia (19,1%) și România (22%).

În cazul impozitării indirecte, în total impozite cota cea mai ridicată o are Bulgaria (55,4%), urmată de Ungaria (45,5%), pondere similara cu cea a României (45,2%) .

Comparând cotele de impozit aplicate profitului realizat de către companii, la nivelul Uniunii Europene se remarcă diferențe semnificative. Putem observa variații ale procentului începând de la 10 % – 12,5 % pentru Bulgaria și Cipru, până la 35% în Malta, nivel asemănător cu cel din Franța și Belgia 34 % . Statele membre dinaintea extinderii din anul 2000 se remarca prin cote mai ridicate: Italia (31,4%), Germania (29,55%), Luxembourg (29,22%). Totodată, putem distinge diferențe însemnate și între statele care au aderat după 2000: Slovacia (23%), Estonia (21%), Cipru (12,5%).

2.2 Rolul convețiilor de evitare a dublei impuneri

Anul 1973, a fost anul în care s-a pus pentru prima dată în România problematica evitării dublei impuneri. Ca urmare a dezvoltării continue atât a mediului economic, cât și a celui juridic, România și-a armonizat prevederile legale referitoare la taxe cu cele aferente dreptului fiscal. Acest proces a fost marcat de aderarea României la Uniunea Europeană. Pe parcursul demersurilor realizate înaintea accederii, dar și după acest moment, România a fost nevoită să adopte legislația ficală europeană.

Toate statele, o dată cu exercitarea dreptului de a reglementa taxe și impozite, s-au confruntat cu problematica adusă de impunerea fiscală, atât față de proprii cetațeni, cât și față de persoanele nerezidente „care în mod ocazional sau temporar realizează venituri pe teritoriul statului.”.

Așadar, fiecărui stat îi revine libertatea de a impune sistemul fiscal, de a stabili impozitele și cotele ce se aplică, contribuabilii ce sunt nevoiți să plătească aceste impozite, baza de impozitare, de a preciza termenele de plată, de a oferi avantaje fiscale, dar și sancțiunile ce se aplică la nivelul statului,

Prin aplicarea acestei modalități, nerezidenții se vor afla în situația de a plăti impozite de două ori: prima dată în statul sursă, locul unde realizează veniturile, acesta fiind un stat diferit față de cel în care sunt rezidenți, iar a doua oară, în statul în care își au reședința.

În cele mai multe cazuri se poate observa ca trend general faptul că impozitele interne care sunt aplicate asupra veniturilor nerezidenților realizate în statul sursă au ca efect diminuare bazei impozabile pentru statul de rezidență. Prin urmare, aceste cazuri nu sunt favorabile atât persoanelor care realizează venituri în alte state față de cele în care își au reședința, cât și statelor implicate. Fără ca această problematică să fie reglementată prin intermediul convențiilor, între statul în care sunt impozitate pentru prima dată veniturile și statul de rezidență ar exista un continuu conflict, ceea ce la nivel mondial s-ar transpune prin încetinirea dezvoltării comerțului.

În conformitate cu articolul 116 din Codul Fiscal, în cazul în care rezidentul unei tări cu care România are încheiată o convenție pentru evitarea dublei impuneri, cota de impozitare care se va aplica asupra venitului impozabil realizat de către contribuabil pe teritoriul României nu va depăși cota de impozit mentionată în conventie ce se aplică acelui venit.

Dacă cota de impozitare existentă în legislația internă este distinctă de cea prevăzută în convenția de evitare a dublei impuneri, se va aplica cota care este mai favorabilă. În situația în care contribuabilul este rezident al unei tări din Uniunea Europeană, asupra venitului impozabil obținut pe teritoriul României se va aplica cota de impozitare cea mai favorabilă prevăzută în legislația interna, legislatia Uniunii Europene sau în convențiile de evitare a dublei impuneri.

Pentru relațiile României cu statele membre ale Uniunii Europene se va aplica legislația Uniunii Europene, și anume pentru statele cu care Uniunea Euopeană a încheiat acorduri pentru stabilirea unor măsuri echivalente.

În momentul realizării venitului, pentru a se putea aplica prevederile convențiilor de evitare a dublei impuneri, dar si legislatia Uniunii Europene, nerezidentul este obligat să prezinte plătitorului de venit : certificatul de rezidență fiscală eliberat de către autoritatea competentă din statul său de rezidență, și, după caz, o declarație pe propria răspundere în care se indică îndeplinirea condiției de beneficiar în situația aplicării legislației Uniunii Europene. Prevederile convenției de evitare a dublei impuneri si cele ale legislației Uniunii Europene se pot aplica în momentul în care se va prezenta certificatul de rezidență fiscală, și după caz declaratia în care se indică statutul de beneficiar.

2.3 Impozitarea nerezidentilor, persoane juridice care genereaza sedii permanente in Romania

Sediul permanent este definit conform articolului 8 din Codul Fiscal ca fiind locul „prin care se desfășoară integral sau parțial activitatea unui nerezident, fie direct, fie printr-un agent dependent.”

Printre exemplele de sedii permanente se regăsesc: un loc de conducere, o sucursală, un birou, o fabrică, un magazin, un atelier, o mină, un puț de țiței sau gaze, o carieră sau alte locuri de extracție a resurselor naturale. Totodată, un caz aparte de sedii permanente este și cel al unui șantier de construcții, un proiect de construcție sau montaj ori activități de supraveghere legate de acestea numai dacă șantierul, proiectul sau activitățile durează mai mult de 6 luni.

Persoana fizica nerezidente este o persoana fizică care nu este persoană fizică rezidentă, conform articolului 7, alineatul 1, punctul 22 din Codul Fiscal, iar persoana fizică rezidentă este orice persoană fizică care îndeplinește cel puțin una din următoarele condiții:

a) au domiciliul în România

b) centrul intereselor vitale ale persoanei este amplasat în România

c) este prezentă în România pentru o perioadă sau mai multe perioade ce depășesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat.

Pentru determinarea numărului de zile se vor lua în cosiderare următoarele caracteristici:

Data intrării în țară

Data ieșirii din țară

Numărul de zile de ședere

Fiecare fracție de zi de ședere pe teritpriul țării

d) este cetățean român care lucrează în străinătate, ca funcționar sau angajat al României într-un stat străin.

Facând excepție de la criteriile prezentate anterior, nu se consideră a fi persoană fizică rezidentă un cetățean străin cu statut diplomatic sau consular în România, un cetățean străin care este funcționar ori angajat al unui organism internațional și interguvernamental înregistrat în România, un cetățean străin care este funcționar sau angajat al unui stat străin în România și nici membrii familiilor acestora.

În ceea ce privește persoanele juridice, rezidența acestora se determină pe baza locului conducerii efective a persoanei juridice.

Veniturile impozabile obținute din România sunt prezentate în articolul 115, alineatul 1, acestea sunt:

Dividende de la un rezident

Dobânzi de la un rezident, sau de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă dobânda este o cheltuială a sediului permanent /a sediului permanent desemnat

Redevențe de la un rezident

Normele metodologice explică ceea ce se înțelege prin termenul de redevență, și anume „orice sumă care trebuie plătită în bani sau în natură pentru folosirea sau dreptul de a folosi orice proprietate sau drept”.

Redevențe de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă redevența este o cheltuială a sediului permanent /a sediului permanent desemnat.

Comisioane de la un rezident, sau de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă comisionul este o cheltuială a sediului permanent/a sediului permanent desemnat

Venituri din activități sportive și de divertisment desfășurate în România

Venituri reprezentând remunerații primite de nerezidenți ce au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administrație al unei persoane juridice române

Venituri din servicii prestate în România de orice natură și în afara României de natura serviciilor de management, de consultanță în orice domeniu, de marketing, de asistență tehnică, de cercetare și proiectare .

Venituri din profesii independente desfășurate în România – doctor, avocat, inginer, dentist, arhitect, auditor.

Veniturile din pensii primite de la bugetul asigurărilor sociale sau de la bugetul de stat.

Venituri din premii acordate la concursuri organizate în România

Venituri obținute la jocurile de noroc practicate în România

Venituri realizate de nerezidenți din lichidarea unei persoane juridice române.

Venituri realizate din transferul masei patrimoniale fiduciare de la fiduciar la beneficiarul nerezident în cadrul operațiunii de fiducie.

Fiducia reprezintă acea operațiune de natură juridică prin care sunt transferate de către constituitori atât drepturi reale, cât și de creanță, garanții sau alte drepturi patrimoniale prezente sau viitoare, către unul sau mai mulți fiduciari care le exercită cu un scop determinat, în folosul unuia sau mai multor beneficiari.

Nu sunt considerate ca fiind venituri impozabile în România următoarele venituri :

Veniturile obținute de organismele nerezidente de plasament colectiv fără personalitate juridică din transferul titlurilor de valoare, al titlurilor de participare, deținute direct sau indirect într-o persoană juridică română

Veniturile obținute de nerezidenți pe piețe de capital străine din transferul titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română, precum și din transferul titlurilor de valoare, emise de rezidenți români.

Venitul obținut de la un fiduciar rezident de către un beneficiar nerezident atunci când acesta este constituitor nerezident, din transferul masei patrimoniale fiduciare în cadrul operațiunii de fiducie.

Pentru veniturile impozabile obținute de nerezidenți în România, impozitul datorat va fi reținut și plătit către bugetul de stat de către plătitorii de venituri.

Asupra veniturilor brute se aplică următoarele cote de impozitare :

25% pentru veniturile obținute din jocuri de noroc

50% pentru veniturile din : Dividende de la un rezident, dobânzi de la un rezident/ nerezident, redevențe de la un rezident/nerezident, comisioane de la un rezident/nerezident, venituri din servicii prestate în România și în afara României, venituri din profesii independente desfășurate în România dacă veniturile sunt plătite într-un stat cu care România nu are încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informații.

16% în cazul oricăror altor venituri impozabile obținute din România.

De asemenea, Codul Fiscal prezintă în articolul 117 si o listă de venituri obținute în România de către nerezidenți care sunt scutite de impozotare :

Premiile unei persoane fizice nerezidente obținute din România, ca urmare a participării la festivalurile naționale și internaționale artistice, culturale și sportive finanțate din fonduri publice

Premiile acordate elevilor și studenților nerezidenți la concursurile finanțate din fonduri publice

Veniturile persoanelor juridice străine care desfășoară în România activități de consultanță în cadrul unor acorduri de finanțare gratuită, încheiate de Guvernul României/autorități publice cu alte guverne/autorități publice sau organizații internaționale guvernamentale sau neguvernamentale;

Persoanele fizice rezidente si nerezidente care sosesc sau pleaca de pe teritoriul Romaniei, se supun prevederilor Ordinului 74 din 2012 . Cele mai semnificative prevederi introduse prin acest ordin fac referire la obligativitatea persoanelor fizice rezidente cat si a celor nerezidente care sosesc sau pleaca de pe teritoriul tarii pentru o perioada mai indelungata de 183 de zile, de a completa „Chestionarul pentru stabilirea rezidentei fiscale a persoanei fizice la sosirea/plecarea in/din Romania”. In cazul persoanelor fizice nerezidente, formularul trebuie depus in termen de 30 de zile de la implinirea celor 183 de zile de prezenta pe teritoriul romanesc.

Acest formular trebuie depus personal sau prin intermediul unui imputernicit la organul fiscal in a carei raza teritoriala isi au domiciliul persoanele fizice .

O alta indatorire introdusa, este depunerea formularul privind rezidenta fiscala cu 30 de zile inaintea plecarii din Romania a persoanele fizice nerezidente, carora in baza chestionarului depus la sosirea in tara, li s-a stabilit de catre organele fiscale rezidenta in Romania.

2.4 Impozitarea societatilor românești ce obțin venituri in strainatate

În cazul în care angajatorul are rezidența în România, acesta are îndatorirea de a calcula, reține, dar și de a vira impozitul pe veniturile de natură salarială. Asupra veniturilor obținute de către angajați se va aplica cota de impozit de 16%, aceștia nu au obligații declarative.

Veniturile obținute în străinătate vor fi supuse impozitării, asupra bazei de calcul stabilite ca urmare a aplicării regulilor aferente categoriilor de venituri aplicande-se cotele de impozit corespunzătoare naturii acestora.

După aderarea României la Uniunea Europeană, sunt neimpozabile dividendele primite de o persoană juridică română, societate-mamă, de la o filială a sa situată într-un stat membru, dacă persoana juridică română întrunește cumulativ următoarele condiții:

1. plătește impozit pe profit

2. deține minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice situate într-un alt stat membru, care distribuie dividendele;

3. la data înregistrării venitului din dividende deține participația minimă de 10% pe o perioadă neîntreruptă de cel puțin 1 an.

Sunt, de asemenea, neimpozabile și dividendele primite de persoana juridică română prin intermediul sediului său permanent situat într-un stat membru, în cazul în care persoana juridică română îndeplinește cumulativ condițiile enunțate anterior.

Impozitul pe venituri din dividende se va reține de catre societatea al cărui acționar este societatea românească, astfel aceasta va primi dividendul după impozitare, dividendul net.

Veniturile din dobânzi reprezintă venituri impozabile, acestea regăsindu- se în categoria veniturilor din investiții.

Codul Fiscal, prin articolul 67, alineatul 2, reglementează veniturile sub forma de dobânzi realizate incepand cu 1 iulie 2010 pentru depozitele la termen constituite, instrumentele de economisire dobândite, contractele civile încheiate se impun cu o cota de 16% din suma acestora, impozitul fiind final, indiferent de data constituirii raportului juridic.

Pentru veniturile sub forma de dobanzi, impozitul se calculează și se reține de către plătitorii de astfel de venituri la momentul înregistrării în contul curent sau iî contul de depozit al titularului, respectiv la momentul rascumpărării, în cazul unor instrumente de economisire. În situația sumelor primite sub formă de dobânda pentru împrumuturile acordate pe baza contractelor civile, calculul impozitului datorat de către plătitorii de venit se efectueaza la momentul plății dobânzii. Virarea impozitului pentru veniturile din dobânzi se face lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare înregistrării/răscumpărării, în cazul unor instrumente de economisire, respectiv la momentul plății dobânzii, pentru venituri de aceasta natură, pe baza contractelor civile.

Conform Codului Fiscal, creditul fiscal extern se acordă dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții:

a) se aplică prevederile convenției de evitare a dublei impuneri încheiate între România și statul străin în care s-a plătit impozitul;

b) impozitul plătit în străinătate, pentru venitul obținut în străinătate, a fost efectiv plătit în mod direct de persoana fizică sau de reprezentantul său legal ori prin reținere la sursă de către plătitorul venitului. Plata impozitului în străinătate se dovedește printr-un document justificativ, eliberat de autoritatea competentă a statului străin respectiv;

c) venitul pentru care se acordă credit fiscal face parte din una dintre categoriile de venituri

Creditul fiscal extern se acorda pentru impozitului plătit în străinătate, aferent veniturilor supuse impozitării în strainatate. Impozitul datorat unui stat străin se va deduce din valoare impozitului pe profit ce trebuie plătit în România, însă deducere nu poate fi mai mare decât impozitul pe profit care ar fi fost plătit în România, aferent profiturilor obținute în străinătate.

2.5 Studiu de caz

Societatea S.C Alfa S.A a realizat în anul 2014 venituri în valoare de 2.500.000 RON și cheltuieli în valoare de 1.500.000 RON. Din valoare cheltuielilor face parte și valoarea chletuielilor cu impozitul pe profit plătit pe parcursul anului 2014. Mai mult, sunt cunoscute și următoarele elemente :

Venituri din provizioane

Compania Alfa SA a înregistrat pentru deprecierea activelor imobilizate venituri din reluarea provizioanelor în valoare de 5.000 lei.

Totodata, pentru creanțele comerciale a înregistrat venituri din reluarea provizioanelor în valoare de 9.000 lei. Provizionul a fost constituit în 2013, iar doar 30% din valoarea acestuia a fost deductibil.

Venituri din dividende

În luna ianuarie 2013, S.C Alfa S.A a achiziționat 1.100 acțiuni ordinare ale companiei S.C. Beta S.A, aceasta fiind persoană juridică română la prețul de 10 RON/ acțiune. Pachetul de acțiuni achiziționat constituie 10% din capitalul social. În luna iunie 2014, S.C Beta S.A aprobă repartizarea profitului net aferent anului 2013, iar S.C Alfa S.A încasează în luna iulie 2014 6.000 lei.

Venituri din amenzi

Compania nu a depus declarațiile fiscale la timp, astfel fiind amendata cu suma 4.000 lei, însă amenda a fost ștersă în proporție de 70% ca urmare a depunerii unei conetstații.

Cheltuieli cu majorari de întârziere :

Societatea Alfa S.A a înregistrat cheltuieli cu majorările de întârziere, ca urmare a nerespectării prevederilor contractuale, datorate furnizorului S.C Omega S. A în valoare de 1.800 RON.

Organul fiscal i-a calculat majorări de întârziere în valoare de 2.500 lei, ca urmare a nerespectării termenului de plată a impozitului. Aceasta majorare a fost înregistrată în contabilitate, dar nu a fost plătită încă.

Cheluieli cu sponsorizarea

Compania a sponsorizat o asociație de sculptură cu suma de 9.000 lei. Compania a realizat o cifră de afaceri de 1.200.000 lei

Cheltuieli sociale

Compania a acordat cadouri cu ocazia zilei de 8 Martie în valoare de 100 lei / persoană, realizând o cheltuială totală de 3.800 lei, iar cu ocazia sărbătorilor de Paște, au fost acordate cadouri copiilor angajaților în valoare de 7.000 lei, însă nu s-a depășit valoarea de 40 lei/ persoană. S.C Afla S.A are un fond de salarii în valoare de 280.000.

Cheltuieli cu amortizarea.

În luan decembrie 2013, compania a achiziționat un activ a cărui valoare de intrare este de intrare este de 340.000 RON.Din punct de vedere contabil, activul va fi amortizat liniar, pe o perioadă de 5 ani, iar din punct de vedere fiscal va fi amoritzat prin metoda accelerată, pe o perioadă de 10 ani.

Cheltuieli cu stocurile constate lipă în gestiune

În luna decembrie 2014, în urma realizării inventarului s-au constatat stocuri lipsa în valoare de 18.000, din care :

3.000 RON pentru stocuri fara gestionar – această lipsă nu este imputabilă, stocurile nu sunt asigurate

2.000 RON reprezintă suma imputabilă și este imputată gestionarului

13.000 RON reprezintă minusuri pentru stocurile asigurate și pentru care siguratorul a despăgubit compania S.C Alfa S.A

Cheltuieli cu asigurările de pensii facultative ale angajatilor

Pentru 12 salariați, compania a achitat în anul 2014 valoarea de 1.200 RON/angajat reprezentand o contribuție la fondul facultativ de pensii, dar a platit si 3.000 RON/persoana pentru 5 directori .

Cheltuieli cu asigurările volunatre de sănătate

Compania a plătit un total de 9.000 RON conform legii, pentru asigurările voluntare de sanatate, si anume 90 RON/ salariat.

Cheltuieli cu primele de viață facultative

Compania a plătit suma de 4.000 RON prime facultative de viață, acestea au fost tratate ca beneficiu de natură salarială.

Cheltuieli de protocol

Compania a achiziționat băuturi și fursecuri în valoare de 4.000 RON care au fost servite clienților la sediul firmei și 1.000 RON pentru mîncarea decontată de acționari în folosul lor.

Cheltuieli cu mașina

Compania deține 5 mașini pentru care a înregistrat următoarele cheltuieli : 7.000 RON benzină, 3.000 RON cauciucuri și asigurări în valoare de 5.000 RON. Una dintre mașini este utilizată de către un manager care ar putea merge acasă cu metroul, iar restul de 4 mașini sunt folosite de salariați integral în interes de serviciu.

Valoarea de intrare a mașinilor a fost de 130.000 RON / mașină, acestea sunt amortizate liniar pe o perioadă de 4 ani.

Cheltuieli aferente impozitului pe profit achitat pe parcursul anului 2014.

Compania a achitat pentru anul 2014 la termenele legale impozite pe profit în valoare de 22.000 RON.

Rezerva legală

S.C Alfa S.A a transferat la rezerva legală valoarea de 20.000. La începutul anului, soldul inițial era de 12.000 RON, iar capitalul social este în valoare de 110.000 RON.

Pierderea fiscală

Pentru anul 2013 s-a înregistrat o pierdere fiscală în valoare de 20.000 RON și una contabilă în valoare de 40.000 RON.

Alte informații :

Cursul de schimb utilizat este 1 euro = 4,4 RON

Suma impozitului pe profit datorat pentru anul 2014 și diferența de impozit pe profit

Modul de calcul al elementelor :

1 Veniturile din dividende

Veniturile din dividende sunt neimpozabile deoarece SC Alfa SA deține acțiuni de peste un an la compania S.C Beta SA, totodată, S.C Alfa SA deține 10 % din capitalul social al companiei S.C Beta SA.

2 Venituri din provizioane

Se consideră a fi neimpozabil venitul din provizioane în condițiile îb care compania a înregistrat o cheltuială nedeductibilă cu provizionul.

Din provizionul pentru creanțe, reprezintă un venit impozabil suma de 2.700 lei , care s-a dedus, astfel ramâne suma de 6.300 lei ca fiind neimpozabilă.

Total venit neimpozabil = 5.000 + 6.300 = 11.300

3 Venituri din amenzi

În cazul în care compania a înregistrat o cheltuială nedeductibilă cu amenzile, atunci venitul din reluarea acestora va fi unul neimpozabil. Cheltuielile cu amenzile, penalitățile și sancțiunile datorate autorităților române sau străine sunt cheltuieli nedeductibile.

4 Amortizarea fiscală :

Pentru echipament

Se va calcula amortizarea echipamentului îmcepând cu 1 ianuarie pana la 31 decembrie.

Amortizarea fiscala , accelerata în primul an = 340.000 * 50 % = 170.000

Amortizarea contabilă (cheltuială nedeductibilă) = 340.000 / 5 = 68.0000

Pentru mașini

Amortizarea deductibilă / lună (maxim) = 1.500

Cheltuială nedeductibilă / lună = 130.000 / 48 = 2.708 lei / lună

Total cheltuială nedeductibilă cu amortizarea = 2.708 * 5 mașini * 12 luni = 162.480 lei

Deducere fiscală = min (1.500, 2.708) = 1.500 lei

Total deducere = 1.500 * 5 mașini * 12 luni = 90.000 lei

Total cheltuială nedeductibilă cu amortizarea = 162.480 + 68.0000 = 230.480 lei

Total deducere fiscală = 90.000 + 170.000 = 260.000

5 Rezerva legală

Se va opta pentru minimul dintre :

5% * baza = 5% * (venituri – cheltuieli – venituri neimpozabile altele decât cele din reluarea unor cheltuieli nedeductibile + cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile altece decât cele din reluarea unor cheltuieli nedeductibile + cheltuiala cu impozitul pe profit )

= 5% * (2.500.000 – 1.500.000 – 6.000 + 0 + 22.000) = 50.800

20% capital social – sold inițial rezervă legală = 20 % * 110.000 – 12.000 = 10.000

Minimul este : 10.000

6 Cheltuieli cu amenzile

Cheltuielile cu amenzile și penalitățile, datorate către autoritățile române/străine reprezintă cheltuieli nedeductibile, însă sancțiunile care au la bază un contract comercial sunt dedcutibile, în cazul nostru 1.800 lei.

7 Cheltuieli cu minusurile in gestiune

Cheltuieli cu minusurile in gestiune care sunt imputate (generează un venit impozabil), dar și cele pentru bunurile care sunt asigurate, iar societatea de asigurări acceptă paguba și despăgubește reprezintă o cheltuială deductibilă.

8 Cheltuieli cu pensiile private

Reprezintă o cheltuială deductibilă în limita a 400 euro / an, și anume 400 * 4,4 = 1.760

1.200 < 1.760 , astfel cheltuiala nedeductibilă pentru salariați este 0

Chetuială nedeductibilă pentru directori = 5 * (3.000 – 1.760) = 6.200

9 Cheltuieli cu beneficiile de natură salarială

Atât diurna cât și asigurările de viață opționale sunt cheltuieli deductibile pentru societate, acestea sunt asimiliate salariilor și impozitate ca atare.

10 Cheltuieli cu asigurările voluntare de sănătate

Reprezintă o cheltuială deductibilă în limita a 250 euro / an, și anume 250 * 4,4 = 1.100

90 < 1.100 , astfel cheltuiala nedeductibilă pentru salariați este 0 .

11 Cheltuieli cu protocolul

Reprezină o cheltuială deductibilă în limita a 2% (venituri – cheltuieli – venituri neimpozabile + cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile + cheltuiala cu impozitul pe profit + cheltuiala de protocol ) = 2% (2.500.000 – 1.500.000 – 20.100 + 0 + 22.000 + 4.000) = 20.118 > 4.000 lei

Cheltuiala cu protocolul este integral deductibilă.

12 Cheltuieli sociale

Total cheltuielie = 3.800 + 7.000 = 10.800 lei

Cheltuielile sociale reprezintă o cheltuială deductibilă în limita a 2 % din fondul de salarii, astfel:

Maxim deductibil = 2% * 280.000 = 5.600

Cheltuieli sociale nedeductibile = 10.800 – 5.600 = 5.200

13 Cheltuieli cu mașina

Întrucât, cei 4 salariați au utilizat mașina în scopul activității economice, vom deduce 100%. Deoarece directorul utilizază mașina atât în scopul activității economice, cât și în scop personal, vom deduce 50% . â

Cheltuieli cu mașina nedeductibile = 50% * (7.000+ 3.000 + 5.000) = 7.500

14 Cheltuieli cu sponsorizarea

Reprezină o cheltuială integral nedeductibilă, pentru care se acordă credit fiscal pentru sponsorizare, acesta va fo scăzut din impozitul pe profit. Creditul pentru sponsorizare neutilizat se raportează pe următorii 7 ani.

Creditul fiscal va fi minimiul dintre :

0.3% din Cifra de afaceri = 0.3% * 1.200.000 = 3.600

20% din Impozitul pe profit = 20% * 156.285 = 31.657

Minimul este : 3.600

2.6 Concluzii

Dezvoltarea sistemului fiscal are o legătură directă cu dezvoltarea țării, dar și a funțiilor pe care trebuie să le îndeplinească. Examinarea conceptului de fiscalitate este esențial și indispensabil, deoarece influențează maniera de funcționare, dar totodată determină presiunea fiscală resimțită atât în planul economic cât și în cel social în economia unui stat.

Optimizarea fiscală reprezintă un instrument care accesibil tuturor agenților economici, cât timp nu depășește bariera legalului stabilită prin reglementările impuse de legile naționale. Astfel, prin apelarea la modalităție care ajută companiile să realizeze optimizare fiscală vor conduce la încurajarea folosirii unor astfel de practici legale în vederea diminuării obligațiilor față de stat .

Așadar, la nivelul companiei S.C Alfa SA putem observa că valoarea cheltuielilor nedeductibile este de 286.880 RON, ceea ce reprezinta 19,13% din totalul cheltuielilor suportate de către companie, aceasta reușind pe parcursul exercițiului financiar sa iși deducă suma de 270.000 RON și să realizeze venituri neimpozabile în valoare de 20.100 RON. Toate acestea au contribuit la realizarea unui profit după pierderea fiscală de 976.780. Prin aplicarea cotei de 16 % impozitul pe profit după sponsorizare a fost de 152.685. Ca urmare a utilizării facilităților oferite de legislația în vigoare, compania a înregistrat deduceri fiscale aproape de nivelul cheltuielilor nedeductibile, diferența dintre acestea fiind de 16.880 RON.

Pe fondul crizei economice, dar și al legislației care este într-un proces de continuă schimbare, companiile prezintă un interes ridicat față de optimizarea fiscală din dorința de a diminua cât mai mult valoarea datoriile față de stat, de mule ori însă, optimizarea abuzivă a costurilor va determina intrarea în zona ilicitului prin realizarea evaziunii fiscale.

Radu Bufan, Mircea Ștefan Minea, (2012) Codul Fiscal Comentat Editura Wolters Kluwer

Anca Mihaela Georoceanu „Evoluția reglementării impozitului pe profit în România.” Disponibil on-line la:

http://oaji.net/articles/2015/2064-1432287713.pdf

Anca Mihaela Georoceanu „Determinarea obligațiilor fiscale ale ale societăților comerciale” disponibil on-line la:

http://www.ujmag.ro/drept/drept-financiar-fiscal-si-bancar/determinarea-obligatiilor-fiscale-ale-societatilor-comerciale/rasfoire/

CECCAR Filiala București „Optimizarea costului fiscal ” disponibil on-line la :

http://ceccar.ro/ro/wp-content/uploads/2011/11/PANEL-I_Optimizare_Cost_Fiscal_Intreprindere.pdf

Ce inseamna „firme offshore” ?

http://infiintareoffshore.ro/

Codul Fiscal

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme_2015.htm

Cornelia Lefter, Simona Chirică „ Evitarea dublei impuneri intenaționale (Reglementări legale interne și convenții fiscale încheiate de România)” disponibil on-line la :

http://store.ectap.ro/articole/511_ro.pdf

Dănuț Chilarez, George Sebastian Ene „Armonizare și competiție fiscală la nivelul Uniunii Europene ” disponibil on-line la :

http://www.strategiimanageriale.ro/images/images_site/articole/article_3a5744edeef192e0d12f8e9a8446293c.pdf

Fiscalitatea în România

https://www.pwc.ro/en/publications/assets/2013/taxbook_ro_2013.pdf

La ce folosesc convețiile de evitare a dublei impuneri ?

http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_32896/La-ce-folosesc-conventiile-de-evitare-a-dublei-impuneri.html

Lupu partners „ Evaziune vs optimizare ” disponibil on-line la :

http://www.lupupartners.ro/evaziune-vs-optimizare/

Strategia reducerii / optimizării consturilor fiscale

http://www.bzi.ro/public/pdf/13553070193.pdf

Strategia optimizării costurilor fiscale.

http://www.taxauditsolutions.ro/STRATEGIA_OPTIMIZARII_COSTURILOR_FISCALE_pagina_intro.pdf