Oprea M. Andra Maria [605715]

UNIVERSITATEA ROMÂNO – AMERICANĂ
Facultatea de Relații Comerciale și Financiar – Ban care Interne și Internaționale

Lucrare de Licență

Coordonator științific:
Conf. Univ. Dr. Sorlescu Mariana
Absolvent: [anonimizat]
2020

UNIVERSITATEA ROMÂNO – AMERICANĂ
Facultatea de Relații Comerciale și Financiar – Ban care Interne și Internaționale

Piața serviciilor financiare

Coordonator științific:
Conf. Univ. Dr. Sorlescu Mariana
Absolvent: [anonimizat]
2020

CUPRINS

INTRODUCERE……………………………………………………………………….……….1
CAPITOLUL I.
SERVICIILE FINANCIARE – ABORDĂRI TEORETICE……………………… …………2
1.1. Despre servicii în general……………………………………………….………….. …..2
1.2. Serviciile financiare – delimitări noționale…… …………………………………….…….4
1.3. Piața financiară internațională…………… …………………………………………… ……………………..9
CAPITOLUL II.
PIAȚA SERVICIILOR FINANCIARE LA NIVEL INTERNAȚIONAL …………………13
2.1. Evoluții macroeconomice și financiare internaț ionale…………………………………..13
2.2. Criza COVID-19 și stabilitatea financiară….. …………………………………………… …………….17
CAPITOLUL III.
PIAȚA SERVICIILOR FINANCIARE ÎN ROMÂNIA………………….………. ..………..26
3.1 Vulnerabilități în sistemul financiar în criza COVID-19………………….………………26
3.2. Evoluția sectorului financiar nebancar din Rom ânia…………………………….……..31
3.2.1. Piața pensiilor private… ……………………………………………………….….34
3.3.2. Piața de capital ……………………………………………………………….……38
3.2.3 Piața asigurărilor din România ………………………………………….…………43
CAPITOLUL IV.
CONCLUZII ȘI PERSPECTIVE…………………………….…………………………….….4 9
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………………53
ANEXE………………………………………………………………………………………….55

1
INTRODUCERE

Importanța temei alese :
Importanța temei este susținută de importanța secto rului serviciilor în economiile de piață
contemporane, acest sector fiind cel ce aduce cea m ai mare pondere în Produsul intern brut al
statelor.
La nivel global, industria serviciilor financiare conduce lumea în ceea ce privește
câștigurile și capitalizarea pieței de fluxuri de c apitaluri proprii. Companiile din industria
serviciilor financiare se ocupă de gestionarea bani lor și sunt prezente peste tot în lume,
mobilitatea în acest domeniu fiind cea mai ridicată .
Motivația alegerii temei: importanța temei, dar mai ales faptul că lucrez în acest sector,
au fost motivele pentru care am ales aceasta ca tem ă de studiu de aprofundare pentru lucrarea
mea de licență.
Structura lucrării: Lucrarea cuprinde 4 capitole, primul de teorie econ omică, două de
analiză și studiu a sectorului la nivel mondial și la nivelul țării noastre, iar ultimul de concluzii și
perspective.
În capitolul I am prezentat aspectele teoretice car e caracterizează piețele financiare.
În capitolul II am analizat piața serviciilor finan ciare la nivel global, evoluțiile acesteia în
perioada pandemiei de Covid-19 si provocările piețe lor în acest nou context cu schimbări
semnificative.
În capitolul III am prezentatat și studiat piața fi nanciară din România cu componentele
principale ale ei, cu schimbările și evoluțiile din ultimii 10-12 ani, dorind să surpind criza
economico-financiară și acum provocările pandemiei Covid-19.
Ultimul capitol a fost dedicat concluziilor ce se d esprind din analiza realizată și a
perspectivelor ce se întrevăd în contextul climatul ui internațional impus de criza medicală, care
are efecte economice importante și care va declanșa o posibilă criză economică.

2
CAPITOLUL I.
SERVICIILE FINANCIARE – ABORDĂRI TEORETICE

1.1 Despre servicii în general

Progresul tehnic, amplificarea diviziunii sociale a muncii, creșterea cererii de servicii din
partea întreprinzătorilor și respectiv a populației au determinat dezvoltarea și diversificarea
serviciilor1. Serviciile au dobândit un rol deosebit de importa nt în progresul economico-social și
se observă în datele statistice că au o contribuție semnificativă la crearea produsului intern brut și
la structura ocupării forței de muncă, fapt ce a co ndus la dezvoltarea economiilor naționale.
Complexitatea domeniului serviciilor permite și exi stența unei diversități de puncte de
vedere și de abordare a acestora. Dacă Asociația Am ericană de Marketing a definit serviciile prin
prisma materialității, ca fiind activitatea oferită de vânzare, care produ ce avantaje și satisfacții
fără a antrena un schimb fizic sub forma unui bun 2, Dicționarul Academiei de Științe
Comerciale din Franța definește serviciile ca " un ansamblu de avantaje sau satisfacții procurate
fie direct, fie prin folosirea unui bun pe care l-a achiziționat beneficiarul serviciului ".
Spre deosebire de producția de bunuri materiale, ca re nu implică participarea
beneficiarului /consumatorului, producția de servic ii se caracterizează tocmai prin participarea
directă a consumatorului la prestarea serviciilor. Specialiștii în marketing pun accentul în
definirea serviciilor pe avantajele și satisfacțiil e pe care acestea le oferă consumatorului, dar
(adaugă Kotler) fară să presupună un transfer de pr oprietate asupra unui bun material. Philip
Kotler consideră că serviciile sunt activități sau beneficii pe care unii o pot oferi altora, care sun t
în general intangibile și ale căror rezultate nu pr esupun dreptul de proprietate asupra unui bun
material 3.
O contribuție semnificativă la definirea conceptulu i de serviciu au avut-o și specialiștii de
la Acade

1 FLOREA VLAD, MANAGEMENTUL SERVICIILOR , Editura Eurostampa, București 2008
2 https://www.academia.edu/5685072/MARKETINGUL_ACTIV IT%C4%82%C5%A2ILOR_ECONOMICE
3 Kotler Ph., Dubois B., Marketing-management , Editura. Publi-Union, Paris, 1992, p. 17

3
mia de Studii Economice, care apreciază că serviciile reprezintă o activitate umană, cu
un conținut specializat, av ând ca rezultat efecte utile, imateriale și intangib ile destinate
satisfacerii unei nevoi sociale 4.
Noțiunea de sector al serviciilor sau sector terțiar are două sensuri:
 ansamblu de meserii (contabili, secretare, vânzător i etc.) care se exercită în organizații
prestatoare de servicii (bănci, companii de transpo rt etc.) sau în întreprinderile industriale
sau agricole;
 ansamblul unităților de producție statistic izolate , a căror activitate principală constă în
oferirea de servicii. Acest sens corespunde noțiuni i „statistică de ramură 5.
În Uniunea Europeană, situația financiară și econom ică a evidențiat mai mult ca oricând,
funcția fundamentală a serviciilor de interes gener al.
Strategia Europa 2020 6 a reconfirmat nevoia dezvoltării a noi servicii, p rocurate online,
dar și fizic, care să determine progresul și creare a unor locuri de muncă. Printre acestea pot fi
numărate serviciile inovatoare de interes general.
Cu toate că mereu a asigurat statelor membre adapta bilitatea necesară în scopul procurării
unor astfel de servicii de calitate, Tratatul de la Lisabona a introdus noi prevederi identificate în
Protocolul 26 legat de serviciile de interes genera l și în articolul 14 din Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene.
Acest articol conturează oportunitatea Uniunii Euro pene de a reglementa spațiul
serviciilor de interes economic general, prin decid erea unor condiții și a unor principii, în mod
expres condiții financiare și economice, care să le permită îndeplinirea propriei misiuni, prin
procedura legislativă ordinară și printr-un regulam ent.
Articolul adus în discuție anterior subliniază că o rice regulament de această natură este
imperios a fi definit fără a influența competența ț ărilor membre de procurare a acestor servicii, de
încredințare a prestării serviciilor, de finanțare, prin respectarea tratatelor 7.

4 Ioncică, M., Minciu, R., Stănciulescu, G., Economia serviciilor , Ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Uranu s,
București, 1999, pag. 15
5 Ecolle, L’economie des services, PUF, Paris, 1989, pag. 7
6Europa 2020: o strategie europeană pentru o creșter e inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii – 2010 – 2020
7 Vasile Patulea, Proces echitabil – Jurisprudența comentată a Curții Europene a Drepturilor Omului , Institutul
Român pentru Drepturile Omului, București, 2007

4
1.2. Serviciile financiare – delimitări noționale

Derularea operațiunilor de natură economică, dar și realizarea altor activități umane
(culturale, politice, militare etc.), aduc în prim- plan o activitate de mișcare a valorii în context
internațional , fie sub forma fondurilor financiare și de credit, fie sub forma unor creanțe
mijlocite de semnele monetare.
Operațiunile generate de aceste procese formează co nținutul și, totodată, structura pe
subdomenii ale activității financiar-monetare inter naționale. În cadrul activității respective se
cuprind acțiuni de evaluare, acțiuni de repartiție financiară și de credit și acțiuni de plată, toate în
context internațional.
Manifestarea vizibilă, constatabilă empiric, a proc eselor specifice economiei mondiale
(procesele de evaluare, de repartiție și de plată), prin acțiuni ale activității umane, formează
conținutul categoriei de fenomen mondo-financiar și monetar 8.
Fluxurile monetare internaționale, generate de acti vități economice, financiare, de credit,
speculative etc., se cifrează zilnic la peste 150 m iliarde de dolari. Indicatorul Produs intern brut
se realizează în multe din țările lumii, în proporț ie de până la 40-50%, pe baza unor bunuri și
servicii ce trec în mod necesar prin zona relațiilo r economice internaționale și a activității
financiar-monetare internaționale 9.
Tabelul nr. 1

Sursa: Paul BRAN, Ionela COSTICA, Economica activității financiare și monetare intern aționale , ASE,
http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/ca rte2.asp?id=104&idb=6

România se afla în grupul al treilea cu procente cu prinse între 20-24 %.

8 Paul BRAN, Ionela COSTICA, Economica activității financiare și monetare intern aționale , ASE,
http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/ca rte2.asp?id=104&idb=6
9 Idem 8

5
Piața financiară este mecanismul prin care activele financiare sunt emise și introduse în
circuitul economic. Ea este formată din două mari s ectoare: sectorul bancar și sectorul titlurilor
financiare (care conține segmente cum ar fi: piața mobiliară, piața activelor alternative, piața
valutară, piața asigurărilor) 10 . Aceasta cuprinde piața financiară primară și pe c ea secundară.
Piața financiară primară asigură colectarea venitur ilor economisite de la posesorii de
capital financiar disponibil pe piața internă și ce a internațională.
Cel mai mare solicitator de resurse în acest siste m îl reprezintă statul și administrațiile
locale.
Piața financiară secundară asigură deținătorilor de titluri financiare lichiditatea și
mobilitatea veniturilor economisite, constituind un cadru organizat ce se numește bursa de valori
pentru schimbarea titlurilor financiare emise 11 . Schimbarea titlurilor de către deținătorii acesto ra
poate să aibă loc din următoarele motive:
 ca urmare a dorinței deținătorilor lor de a-și re cupera fondurile;
 ca urmare a nevoilor de resurse financiare lichid e;
 operațiuni speculative.
Între piața financiară primară și piața financiară secundară există o
interdependență absolută, existența uneia fără ceal altă nu este posibilă deși funcțiile lor sunt
complet distincte. Circuitul activelor financiare s e desfășoară între ofertanții de fonduri și
beneficiarii acestora, tranzacțiile având loc pe p iața financiară.
Din punct de vedere al tipului activelor financiare care se negociază și mecanismul prin
care acestea sunt introduse în circuitul financiar, piața financiară este alcatuită din 3 componente:
a) Piața monetară
Pe piața monetară națională se efectuează tranzacți i monetare, în moneda națională, între
rezidenții aceleiași țări. Piața monetară este piaț a pe care băncile se împrumută între ele, pe
termen scurt. Apariția acestei piețe se datorează s urplusului de încasări pe care le au unele bănci
și surplusului de plăți pe care le au alte bănci.
b) Piața de capital

10 Vancea Smaranda, Piețe financiare internaționale ,
https://cantemir.ro/cursuriudc/1sem1/Facultati/Stii nte%20economice/FB/Anul%202/Piete%20financiare%20in ternat
ionale/Vancea%20-%20Piete%20financiare%20internatio nale.pdf

11 https://www.academia.edu/12779618/Curs_piata_finan ciara

6
Piața capitalurilor este specializată în intermedie rea de tranzacții cu active financiare care
au scadențe pe termene medii și lungi, iar prin int ermediul ei sunt satisfăcute nevoile de capital
ale solicitanților cu disponibilitățile de capital ale ofertanților 12 .
Principalele funcții ale pieței de capital: emisiu nea și vânzarea pentru prima dată de
titluri financiare; negocierea de valori mobiliare.
b) Piața bancară
Aceasta se caracterizează prin tranzacții cu active bancare non-negociabile, a căror
lichiditate este maximă.
Segmentarea pieței financiare se mai poate realiza ținând cont de caracteristicile
investiționale ale pieței. Astfel există două conce pte fundamentale:
1. Conceptul european, conform căruia piața financi ară este împărțită în:
a) piața de capital;
b) piața monetară.
2. Conceptul american, ce stă la baza dezvoltării p ieței financiare în America și constă în
segmentarea acesteia pe trei categorii 13 :
a) piața de capital;
b) piața monetară;
c) piața ipotecară.
Piața ipotecară – se adaugă ca și segment al piețe i financiare, subliniind importanța pe
care creditul o are în cadrul economiilor de consum . Acest segment al pieței este caracteristic
finanțării achiziției sau construcției de locuințe, un domeniu al vieții economice și sociale foarte
dinamic 14 .
Există o serie de avantaje ce decurg din extinderea pieței financiare, care pot fi
concentrate astfel:
– un plus de lichiditate pentru societățile comerci ale și un preț redus al lichidității;
– încurajarea dezvoltării economiei pentru transpar ența investițiilor;
– apariția unor modalități facile de finanțare pent ru agenții economici;
– încurajarea circulației bănești și a rentabilităț ilor crescute.
În afară de cele de mai sus există multe clasificăr i, după mai multe criterii, astfel:

12 Huidumac, C., Rogojanu, A. Introducere în studiul economiei de piață , Ed. All Educațional S.A., București, 1998
13 Roxana Dumitrașcu, PIAȚA FINANCIARĂ EUROPEANĂ , Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir, 2011
14 Ioncică, Maria.(2003), Economia serviciilor: teorie și practică , Editura Uranus, București.

7
a) După procedurile de tranzacționare vorbim despre:
– piața de licitație. Este piața în cadrul căreia tra nzacționarea este gestionată de o a treia
parte, agentul de piață, în funcție ordinele de vân zare sau/si cumpărare, în cazul
anumitor titluri. Tranzacțiile sunt realizate la ac ele niveluri de prețuri pentru care va
exista o cerere și respectiv, o ofertă. Piața este una impersonală, practic nu se cunosc
identitățile celor ce vând sau a celor ce cumpără.
– piața de negociere. Este acea piață în cadrul căre ia cei ce vând/cumpără negociază
între ei, în mod direct sau indirect -printr-un age nt: broker sau dealer, cantitatea și
prețul titlurilor. Dacă o tranzacție este încheiată prin intermediul unui broker,
identitatea părților va rămâne necunoscută celeilal te părți. Piața de negociere mai
poartă și denumirea de piața inter-dealeri.
b) După locul tranzacționării. Există conform acest ui criteriu două tipuri de piețe:
– piața organizată.
Este piața, după cum îi spune si denumirea, cu regu li de tranzacționare stabilite, după
principiile similare cu cele ale pieței de licitați e, dar la un sediu central cu localizare cunoscută.
– piața Over the Counter (OTC ).
OTC este piața constituită din sediile brokerilor, dealerilor și ale emitenților de titluri
secundare (care pot fi bănci comerciale, companii d e asigurări). Aceste tranzacții se desfășoară în
mai multe locuri și ea este construită cu ajutorul comunicării prin telefon, computer. Aceste piețe
sunt piețe de negociere, obiectul principal al aces tor tranzacții sunt obligațiunile 15 .
c) După riscul tranzacțiilor există:
– piața la vedere care mai este numită și piață d e numerar.
Este piața în care titlurile sunt tranzacționate cu plată imediată pentru livrare. Tipurile de
valori mobiliare care sunt cotate și fac obiectul a cestei piețe sunt tranzacțiile de valoare redusă.
– piața anticipată (forward).
Este principala piață care permite cele mai multe ș i mai diverse tranzacții cu titluri.
Caracteristica majoră a acestei piețe este constitu ită de faptul că operațiile de vânzare-cumpărare
sunt plătite o dată pe lună, în ziua de lichidare, iar tranzacțiile sunt efectuate la cotația stabilit ă
pentru un anumit volum de titluri 16 .

15 Roxana Dumitrașcu, PIAȚA FINANCIARĂ EUROPEANĂ , Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir. 2011
16 Roxana Dumitrașcu, PIAȚA FINANCIARĂ EUROPEANĂ , Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir, 2011

8
– piața futures.
Este piața, după cum ii spune și denumirea, în cadr ul căreia titlurile sunt tranzacționate în
vederea unor plăți și livrări viitoare. Titlurile t ranzacționate care sunt prevăzute în contract pot f i
în circulație deja sau pot fi emise înainte de data scadentă menționată în contract. Dacă un
contract futures este tranzacționat Over the Counte r prin negociere, el se va numit contract
anticipat 17 .
– piața de opțiuni (options).
Este piața unde sunt tranzacționate titluri cu livr are ulterioară, livrare care este
condiționată de prevenirea riscului de investiție. Instrumentul comercial se numește contract de
opțiune.
f) După intensitatea zilnică a tranzacțiilor exist ă:
– piața permanentă.
Este piața în cadrul căreia, pentru un titlu, se în registrează o succesiune de cotații bursiere
în timpul unei ședințe (call-over). Principiul aces tei piețe este executarea comezilor în timp util și
cotația diferitelor cursuri pe durata întregii zile . De obicei, aceste piețe publică zilnic 4 cursuri:
prețul de deschidere, cel mai mare preț al zilei, c el mai scăzut preț al zilei și prețul de închidere 18 .
– piața de apel.
Este piața în cadrul căreia cotațiile tranzacțiilo r se efectuează prin stabilirea unui preț de
echilibru la o oră de echilibru.
g) După modul în care se procură și se tranzacțion ează banii există:
– piețele de datorie.
Sunt piețe caracterizate prin instrumente care, în general, raportează dobândă la perioade
fixe, pentru împrumuturi acodate pe perioade cuprin se între 12 luni și 30 de ani, ele mai sunt
cunoscute și ca piețe de venituri fixe (Fixed Incom e Markets) și implică angajarea de
împrumuturi pe termen mediu și lung;
– piețe de titluri de valoare.
Sunt piețe care presupun angajarea de împrumuturi p e termen mediu și lung, dar
creditorului nu i se plătește o dobândă. Firma care angajează împrumutul, în schimb, emite
acțiuni în favoarea investitorilor care vor deveni coproprietari ai societății împrumutate.

17 Roxana Dumitrașcu, PIAȚA FINANCIARĂ EUROPEANĂ , Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir, 2011
18 Bulborea I, coordonator, Microeconomie. Macroecono mie, Editura prouniversitaria, Bucuresti, 2012.

9
Principalii actori ai piețelor financiare, pot fi considerați următorii 19 :
1. Instituțiile publice financiare ale statului su nt cele care urmăresc respectarea legalității
și implementarea programelor naționale de dezvoltar e în situația în care statul apare sub forma
unei autorități publice ce își exercită atribuțiile stabilite prin lege;
2. Agenții economici cu capital majoritar de stat s unt cei care permit manifestarea statului
în vederea oferirii de bunuri sau servicii pe piețe le naționale sau internaționale.
3. Instituțiile reglementate prin lege ale piețelor bursiere și piețelor extrabursiere sunt cele
care urmăresc corecta desfășurare a tranzacțiilor b ursiere și, de asemenea, emit norme proprii
pentru reglementarea activității pe piața financiar ă;
4. Banca de Emisiune (Banca Națională) este cea car e stabilește coordonatele politicii
monetare având un caracter independent și un rol pr imordial în viața economică în condițiile
bancarizării economiilor;
5. Instituțiile bancare și instituțiile de servicii și investiții financiare sunt cele prin care se
derulează operații financiare pe termen scurt, term en mediu și termen lung;
6. Agenții economici – care se manifestă atât ca pa rticipanți la competiția economică, cât
și ca potențiali investitori pe piața de capital;
7. Persoanele fizice – care se manifestă în calităț ile lor cele mai importante, de
consumatori și/sau investitori 20 .

1.3. Piața financiară internațională

În secolul al XIX-lea piața financiară internaționa lă s-a confundat cu piața financiară din
Londra, la care s-a adăugat, între anii 1895 și 191 4, piața financiară din Paris, aceste două piețe
financiare redistribuiau economiile provenite din s trăinătate și de la populație 21 . După primul
război mondial, a apărut piața financiară din New Y ork, iar căderea ei în 1929 a marcat începutul
marii crize economice. Cea mai mare parte a exportu rilor de fonduri pe termen lung se efectua,
cu toate acestea, în afara pieței: donații, ajutoar e multilaterale, investiții directe, credite.

19 Zaharia, Marian, Economia serviciilor, Editura Uni versitară, București, 2005.
20 Roxana Dumitrașcu, PIAȚA FINANCIARĂ EUROPEANĂ , Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir, 2011
21 Vancea Smaranda, Piețe financiare internaționale , cantemir.ro › Facultati › Vancea – Piete financia re
internationale

10
Dezvoltarea pieței financiare internaționale consti tuie o consecință a necesităților
manifestate de investitori și de cei care doresc să -și plaseze capitalul financiar. Băncile
internaționale au un rol important în dezvoltarea a cesteia și a procedeelor de emisiune.
Sistemul financiar reprezintă un ansamblu de aranja mente și convenții care facilitează
transferul de fonduri de la cei care le dețin către cei care au nevoie de aceste fonduri, acționează
la nivel macro (internațional, național) și micro ( agenți economici) și se bazează pe legături
organice între componentele sale, pentru a contribu i la crearea de valoare economică, bunurile și
serviciile fiind valorizate prin intermediul banilo r 22 .
În cadrul sistemului financiar operează intermediar ii financiari: băncile, companiile de
leasing, firmele de asigurări, fondurile de pensii, bursa, fondurile de investiții etc.
Sistemul financiar asigură alocarea, investirea sau distribuirea banilor între sectoarele
economiei. Aceste circuite financiare generează ben eficii, dar și potențiale riscuri asociate
intermedierii financiare, pentru agenții economici și pentru populație.
Companiile din industria serviciilor financiare se ocupă de gestionarea banilor. La nivel
global, industria serviciilor financiare conduce lu mea în ceea ce privește câștigurile și
capitalizarea pieței de capitaluri proprii. Conglom eratele mari domină acest sector, dar include și
o gamă variată de companii mai mici.
Potrivit departamentului Finanțe și Dezvoltare al F ondului Monetar Internațional (FMI),
un serviciu financiar este cel mai bine descris dre pt procesul prin care un consumator sau o
întreprindere achiziționează un bun financiar. De e xemplu, un furnizor de sistem de plată
furnizează un serviciu financiar atunci când este c apabil să accepte și să transfere fonduri de la
un plătitor la un destinatar. Aceasta include contu rile care sunt decontate prin carduri de credit și
debit, cecuri și transferuri de fonduri electronice .
Luați în considerare un consilier financiar. Consil ierul gestionează activele și oferă sfaturi
în numele unui client. Consilierul nu oferă în mod direct investiții sau orice alt produs. În
schimb, consilierul facilitează circulația fonduril or între economitori și emitenții de valori
mobiliare și alte instrumente. Acest serviciu este o sarcină temporară, mai degrabă decât un activ
tangibil 23 .

22 Platforma de Educație Financiară, MANUALUL PRACTIC PENTRU UTILIZATORUL DE SERVICII
FINANCIARE, Editura AGIR, https://www.arb.ro/manualul-practic- pentru-utilizatorul-de-servicii-fina nciare/
23 https://www.investopedia.com/ask/answers/030315/wh at-financial-services-sector.asp

11
Serviciile financiare sunt un sector din ce în ce m ai influent al economiei
moderne. Sectorul serviciilor financiare evoluează rapid, inovația și globalizarea în acest
domeniu permit accesul transparent la o gamă din ce în ce mai largă de produse și servicii
financiare tot mai standardizate, menită să răspund ă unei diversități de nevoi și împrejurări.
Persoanele care au cunoștințe în domeniul financiar vor putea selecta acele produse și servicii
financiare pe care le pot gestiona și vor acorda at enție avertismentelor privind potențialele riscuri
aferente acestora, înțelegând că orice contract pre supune drepturi și obligații pentru ambele părți
semnatare. În acest context, rolul educației financ iare este decisiv, cu impact pozitiv atât la nivel
economic, cât și social 24 .
Piețele financiare internaționale cuprind două comp onente:
a) Ansamblul piețelor financiare ale țărilor care apro bă, sub rezerva unor reglementări,
emisiuni, deci și tranzacții de titluri financiare străine;
b) Piața eurocapitalului, pe care împrumuturile pe te rmen mijlociu și lung sunt eliberate într-o
monedă care nu este obligatoriu cea a împrumutătoru lui și nici acelui care se împrumută,
deci, plasamentul este efectuat în funcție de econo miile provenind din mai multe țări,
intermediate de un sindicat bancar internațional. A utonomia ei rezultă din natura operațiilor
și din modul de funcționare.
Fig. nr. 1. Structura sistemului financiar-monetar internațional

Sursa: Paul BRAN, Ionela COSTICA, Economica activitatii financiare si monetare intern ationale , ASE,
http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/ca rte2.asp?id=104&idb=6

24 Platforma de Educație Financiară, MANUALUL PRACTIC PENTRU UTILIZATORUL DE SERVICII
FINANCIARE, Editura AGIR, https://www.arb.ro/manualul-practic- pentru-utilizatorul-de-servicii-financiare/

12
Pe piața financiară internațională se derulează rel ații de formare și de distribuție
internațională de fonduri, concretizate prin relați ile de credit dintre instituțiile financiar – banca re,
firmele comerciale, industriale și persoanele fizic e care participă la schimburile economice,
științifice și de altă natură cu caracter internați onal. Piața financiară internațională este compusă
din piața primară, pe care are loc plasarea și nego cierea titlurilor noi emise, și din piața secundară
pe care sunt negociate titluri deja emise, care au mai fost negociate și pe care deținătorii lor le
vând pentru redobândirea capitalului înainte de ter menul prevăzut inițial 25 .
Produsele Sistemului financiar-monetar internaționa l sunt reprezentate de:
 etaloane monetare cu statut internațional sau inter naționalizate;
 fonduri financiare și de credit atrase în circuit i nternațional;
 mijloace, instrumente, modalități și acorduri inter naționale de plată;
 informații economice, financiare, monetare, sociale , politice la nivelul economiei
mondiale;
 reglementări, recomandări necesare reglării activit ăților financiare și monetare
internaționale 26 .
Operațiunile financiare internaționale sunt operaț iuni care implică mobilizarea și
investirea de capital, pe plan internațional, în ob iective și beneficiari din diferite țări. Plasarea
mijloace lor financiare pe termen lung, pe plan int ernațional se realizează sub formă de investiții
străine directe și de portofoliu. Piața financiară internațională spre deosebire de piața financiară
națională, are parteneri din diferite țări sau chi ar din aceeași țară, dar reprezentând instituții sa u
întreprinderi cu interese mondiale.
Principalele piețe financiare internaționale sunt: New-York, Londra, Paris, Frankfurt,
Zürich, Amsterdam, Milano, Tokio, Hong-Kong ș.a.

25 https://www.academia.edu/12779618/Curs_piata_finan ciara
26 Paul BRAN, Ionela COSTICA, Economica activității financiare și monetare internaționale , ASE,
http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/ca rte2.asp?id=104&idb=6

13
CAPITOLUL II.
PIAȚA SERVICIILOR FINANCIARE LA NIVEL INTERNAȚIONAL

În decursul primului trimestru al anului 2019, la n ivel european și internațional, evoluțiile
economice și financiare au fost caracterizate de in certitudine și volatilitate destul de ridicate,
datorate în special evenimentelor geo-politice (ex. Tensiunile dintre SUA și China,
incertitudinile cu privire la procesul ieșirii Mari i Britanii din Uniunea Europeană) care au impact
asupra echilibrelor economice și ale activităților economice pe termen mediu și lung și cu efect
pe termen scurt asupra piețelor financiare în speci al.

2.1. Evoluții macroeconomice și financiare internaț ionale

Evoluția economică a fost oscilantă la nivel europe an, deși condițiile financiare s-au
menținut oarecum stimulative, dar există inconsiste nță și mari diferențe de ritm între țările
membre ale Uniunii Europene. Aversiunea pentru risc a investitorilor a fost la nivel redus, piețele
fiind timide în continuare față de o posibilă creșt ere pe termen mediu și lung a primelor de risc.
Pe plan intern, creșterea economică s-a menținut ro bustă, semnificativ superioară mediei Uniunii
Europene, în condițiile unui nivel redus al datorie i totale și al datoriei externe și a unei evoluții în
limitele acceptate ale deficitului bugetar, dar îns oțită totodată de o accentuare a deficitului de
cont curent (cu efecte deocamdată moderate asupra c ursului de schimb) și o revenire ascendentă
a inflației.
Creșterea economică la nivel global a rămas destul de robustă în anul 2018 de +3,6%,
observându-se o încetinire față de anul precedent c and a fost de +3,8%, care a marcat și vârful
ciclului economic. Activitatea economică la nivel m ondial s-a moderat în a doua jumătate a
anului trecut în special, reflectând o combinație d e factori care au influențat economiile
dominante. În China s-a resimțit o atenuare a creșt erii foarte ușoara de la 6,8% în primul
trimestru la 6,4% în ultimul trimestru, pe fondul b arierelor comerciale externe și al înrăutățirii
reglementărilor financiare interne asupra sectorulu i bancar, în timp ce în Japonia dezastrele

14
naturale au afectat în mod direct evoluția economie i 27 . În SUA, PIB-ul a crescut rezonabil în
2018, practic fiind la vârful ultimilor trei ani, c u +2,9% în special datorită cererii interne și a
stimulentelor fiscale.
Uniunea Europeană a avut o descreștere mai accentua tă a PIB-ului de doar 1,5% în
trimestrul 4 al anului 2018, de la 2,4% în trimestr ul întai, ca urmare a încrederii mai scăzute a
consumatorilor și a oamenilor de afaceri sub influe nța factorilor externi, dificultăților de
recrutare a forței de muncă, scăderii producției de automobile din Germania datorită introducerii
de noi standarde pentru emisiile de carbon, diminuă rii investițiilor în Italia și scăderii sectorului
serviciilor în Franța pe fondul repetatelor protest e sociale.
Condițiile macroeconomice și financiare s-au mai re laxat la începutul anului 2019, iar
politicile monetare ale FED și BCE stimulative s-au menținut neschimbate, astfel piețele au
devenit mai optimiste datorită negocierilor acordui comercial între SUA și China, care ar fi
pozitive. Astfel, economia UE și cea a zonei euro ș i-au stabilizat creșterea anuală la 1,5%,
respectiv 1,2% în trimestrul întai al lui 2019, urm ând o accelerare în următoarele trimestre de
0,5% pentru UE și 0,4% pentru zona euro, un pic pes te așteptările din piață.
În contextul acesta european, România a înregistrat o creștere de +5%, practic a doua din
UE, după Ungaria care a avut +5,2%. Evoluțiile la p olul opus au înregistrat Italia -0,1%,
Germania +0,7%, Finlanda +0,9%, Belgia și Franța cu +1,2%28 .
Condițiile globale mai puțin favorabile din prezent , legate de tensiunile comerciale care
s-au accentuat în multe negocieri, au determinat Co misia Europeană să atenționeze asupra unor
posibile vulnerabilități care, dacă nu vor fi corec tate la timp și cu diplomație, ar putea duce la
declanșarea unor anumite dezechilibre în viitor, ca re afectează imediat sistemele financiare.29

27 Autoritatea de Supraveghere Financiară, RAPORT PRIVIND STABILITATEA PIEȚELOR FINANCIARE
NEBANCARE, 1 / 2019
28 Autoritatea de Supraveghere Financiară, RAPORT PRIVIND STABILITATEA PIEȚELOR FINANCIARE
NEBANCARE, 1 / 2019
29 Semestrul european – pachetul de primăvară, iunie 2 019, https://ec.europa.eu/romania/news

15
Tabelul 2. Evoluția și prognoza PIB în UE în perioa da 2017 – 2020

Sursa: date Eurostat , https://ec.europa.eu/romania /news/european_semester_ro

Unele țări membre ale UE înregistrează la niveluri istorice ridicate, datorii publice și
private, ceea ce va genera un spațiu de manevră mai redus în abordarea șocurilor neașteptate.
Datele recente din luna iunie 2019 ne sugerează că condițiile macroeconomice din Statele Unite
și din Uniunea Europeană au intrat din nou în terit oriu negativ din luna mai 2019. Declinul s-a
simțit în special în Italia și în Marea Britanie, u nde există în piață un pesimism accentuat pentru
perioada următoare.
Conflictul comercial dintre SUA și China s-a accent uat pe 10 mai, odată cu majorarea de
către SUA a tarifelor comerciale de la 10% la 25% a plicate asupra importurilor unor produse din
China în valoare de 200 miliarde USD. Veniturile su plimentare colectate din majorarea taxelor
de import au fost suportate aproape în întregime de către importatorii americani deoarece nu au
fost semnalate modificări ale prețurilor de frontie ră (ex-tariff). Creșterea prețurilor finale la unel e
produse au fost suportate de consumatori, în timp c e altele au fost absorbite în importul firmelor
prin marje de profit mai mici. Impactul asupra prod ucătorilor americani cu expunere pe piețele
chineze a fost, de asemenea, capturat în evaluările de pe piețele bursiere, prin scăderea cotațiilor
acțiunilor. În perspectivă, se apreciază că impleme ntarea noilor tarife SUA-China anunțate și
preconizate, care se vor extinde la toate schimburi le comerciale dintre aceste țări, vor atenua

16
dinamica PIB-ului mondial cu 0,3 puncte procentuale pe termen scurt 30 . Aceste efecte, deși
relativ modeste în acest moment, se suprapun peste tarifele deja implementate în 2018.
Scenariile actuale ale Fondului Monetar Internation al si al Băncii Mondiale consideră că
economia globală este într-o perioadă de încetinire probabil temporară și se așteaptă la o
accelerare treptată începând din 2020, în funcție d e absorbirea și atenuarea impactului comercial
actual. Previziunile tuturor instituțiilor au fost însă date peste cap de pandemia de Covid-19, dar
ele sunt realizate și încercăm să le analizăm. Prev iziunile raportului FMI, numit World Economic
Outlook, apărut în aprilie 2019 au modificat în sen sul scăderii evoluția economiei mondiale
pentru acest an cu 0.2%, acum previzionandu-se 3,3% , față de ediția actualizată din ianuarie
2019, urmând ca dinamica PIB-ului mondial să revină , consider experții FMI, pe termen mediu
până la 3,7%31 . În aceeași publicație se consideră că o creștere economică modestă se anticipează
în Japonia în 2020 între 1,0% și 0,5%, în Zona Euro se preconizează între 1,2% și 1,4%, în Rusia
se estimează între 1,6% și 1,7%, iar pentru Turcia prognoza ne dă un interval destul de mare
între -2,5% și +2,5%. Aceeași sursă prevede că econ omia Chinei va crește tot cu o rată înaltă, de
peste 6%, iar în Statele Unite se estimează o încet inire ușoară între 2,3% și 1,9%, pentru atunci
când vor dispărea efectele stimulentelor fiscale da te de guvernanți32 .
Europa și Asia Centrală se confruntă în ultimii ani cu numeroase provocări din care
amintim: îmbătrânirea populației, relațiile comerci ale internaționale, scăderea productivității,
investițiile în scădere și accentuarea schimbărilor climatice. Există în aceste zone și țări o gamă
diversă de instrumente pentru a se îmbunătăți aceas tă stare de fapt prin stimularea creșterii
natalității și a investițiilor, participarea activă la dezvoltarea comerțului internațional, dezvoltar ea
guvernanței și accesul mai facil la serviciile fina nciare și plățile bancare digitale .
Cererea de muncă s-a menținut destul de ridicată în Uniunea Europeană, dovadă că
afacerile private cresc în continuare, după cum ne indică și rata șomajului, care s-a situat la
nivelul minim înregistrat în ultimii zece ani, fiin d în aprilie la 6,4% în UE și 7,6% în Zona Euro,
însă rata șomajului rămâne diferită în statele memb re europene, cel mai înalt nivel fiind în Grecia

30 http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/it ems/bucket2/id2968/raport.pdf
31 http://www.consiliulfiscal.ro/RA%20CF%202019.pdf
32 https://www.imf.org/en/Publications/WEO, World Eco nomic Outlook Reports

17
de 18,5% (foarte ridicată), în Spania de 13,8% și î n Italia de 10,2%, iar țările cu cele mai mici
rate de șomaj sunt: Cehia doar 2,1% și Germania 3,2 %33 .
Europa și nu numai, se confruntă în ultimii ani cu probleme legate de gradul de calificare
a forței de muncă, datorită cererilor de noi angajă ri, odată cu extinderea sau modernizarea
companiilor și de slaba implicare tinerilor în prog ramele de calificare. Șomajul în rândul tinerilor
este foarte ridicat, fiind la nivelul de 14,2% în UE și 15,8% în Zona Euro, practiv valori duble
față de rata generală a șomajului, cu un nivel foar te ridicat în țări ca Grecia, unde este 38,8%, în
Spania 32,7% și Italia cu rata de 31,4%.
Banca Centrală Europeană face un efort constant pen tru a menține un mediu economic
care să fie favorabil creditării, care a fost foart e vizibil în perioada 2018-2019, anticipând
probabil, stabilitatea presiunilor inflaționiste. P rin intervențiile de politică monetară, BCE a decis
ca rata dobânzii să fie menținută la un nivel redus la operațiunile de refinanțare și la facilitatea d e
creditare marginală de 0,00% și respectiv 0,25%.
De cealaltă parte, Federal Reserve System – FED- a majorat pe parcursul anului 2018 rata
dobânzii de referință, în patru etape: de la 1,50% la 1,75% pe 21 martie, de la 1,75% la 2% pe 13
iunie, de la 2% la 2,25% pe 25 septembrie, și pe 2 0 decembrie de la 2,25% la 2,50%. Această
decizie a fost luată pentru susținerea economiei St atele Unite ca urmare a reformei fiscale și
pentru a se îmbunătăți condițiile de pe piața munci i. Deciziile FED au efecte de propagare și
influențează piețele financiare, atât pe cele dezvo ltate, dar și pe cele emergente pentru că în
condițiile perioadei actuale factorii care influenț ează piețele financiare s-au diversificat foarte
mult, importanța băncilor centrale a tot crescut și conexiunea dintre prețurile activelor și politica
monetară s-a mai redus din intensitate în ultima pe rioadă.

2.2. Criza COVID-19 și stabilitatea financiară

Pandemia COVID-19 aduce provocări în sistemul de să nătate, în economie și în
stabilitatea financiară fără precedent. Prima prior itate este, desigur, salvarea de vieți, dar
măsurile de izolare necesare pentru a limita răspân direa virusul provoacă o scădere dramatică a

33 Autoritatea de Supraveghere Financiară, RAPORT PRIVIND STABILITATEA PIEȚELOR FINANCIARE
NEBANCARE, 1 / 2019

18
activității economice 34 . Drept urmare, în doar trei luni, perspectivele s- au schimbat pentru 2020
de la o creștere preconizată de peste 3% la nivel g lobal la o contracție accentuată la negativ -3%,
aproape de nivelul pierderilor de producție înregis trată în perioada de criză financiară globală
2008-2009. Impactul final al acestei crize asupra e conomiei globale, precum și momentul unei
recuperări sau creșteri este extrem de incert.
Această criză prezintă o amenințare foarte gravă pe ntru stabilitatea sistemului financiar
global. Urmărind criza COVID-19, condițiile financi are s-au înăsprit cu o viteză fără precedent,
expunând unele fisuri în piețele financiare globale . Volatilitatea pieței a crescut și costurile
împrumutului au crescut implicit. Semne de încordar e au apărut pe piețele importante de
finanțare, inclusiv pe piața globală de finanțare î n dolari americani. Ieșirile mari, istorice, de
capital, au agravat șocurile interne ale economiilo r de piață emergente. Aceste evoluții au ridicat
riscul ca incapacitatea debitorilor de a-și plăti d atoriile ar pune presiune pe bănci și determină
înghețarea piețelor de credit. O perioadă prelungit ă de dislocare pe piețele financiare ar putea
declanșa suferință în rândul instituțiilor financia re, ceea ce, la rândul său, ar putea duce la o criz ă
de credit a debitorilor nefinanciari, agravând și m ai mult declinul economic 35 .
Pentru a proteja stabilitatea economică și financia ră și pentru a preveni apariția de
macrofinanțare adversă cu bucle de feedback, țările iau măsuri decisive. Băncile centrale au
ușurat politica monetară și furnizează lichiditate sistemului financiar, inclusiv prin linii de swap
valutare, pentru a menține fluxul de credite către economie.
Datorită acestor eforturi, piețele de finanțare au rămas funcționale și sentimentul de
investitor a arătat semne de îmbunătățire. Supraveg hetorii încurajează băncile să acționeze cu
prudență în renegocierea condițiilor de împrumut pe ntru cei care se luptă să își achite datoriile
pentru a ajuta la punerea la punct a perioadei de i nactivitate economică și să utilizeze tampoane
de capital și lichidități existente, precum și alte flexibilități în cadrul acestora, să vină cu cadre de
reglementare contabile pentru a absorbi pierderile.
Autoritățile din țară sprijină oamenii și întreprin derile prin măsuri fiscale considerabile,
temporare, vizate pentru a limita o creștere a valo rilor prestabilite a firmelor și gospodăriilor prin
moratorii de plată și credit garantat. Cooperarea m ultilaterală a crescut resursele disponibile

34 ACADEMIA ROMÂNĂ, Coordonator: Acad. L.L. ALBU, Evaluăriale impactului macroeconomic al Covid-19 ,
https://academiaromana.ro/SARS-CoV-2/doc/d08-Impact ul_macroeconomic_al_COVID-19.pdf
35 International Monetary Fund, Global Financial Stabi lity Report, aprilie 2020

19
pentru a sprijini țările și comunitățile cele mai v ulnerabile. Fondul Monetar Internațional, sprijină
activ țările membre, cu 1 trilion de dolari în resu rse disponibile pentru această criză.
Aceste politici sunt esențiale pentru a se asigura că o închidere temporară a producției nu
duce la deteriorarea permanentă a capacității produ ctive a economiei, a sistemului financiar și a
structurii societății. După ce focarul de virus va fi controlat, politicile ar trebui să vizeze
favorizarea recuperării, precum și evaluarea și vin decarea daunelor provocate de pandemie pe
bilanțurile firmelor nefinanciare, instituțiilor fi nanciare și guvernelor 36 .
Această provocare istorică necesită un răspuns pute rnic al politicii. Prioritatea este
salvarea de vieți și punerea în aplicare a măsurilo r adecvate de retenție pentru a evita copleșirea
sistemelor de sănătate. Autoritățile țării trebuie să sprijine persoanele și companiile care au fost
cel mai afectate de focarul de virus, așa cum s-a d iscutat în perspectiva economică mondială din
aprilie 2020.
În acest scop, autoritățile de pe glob au pus deja în aplicare politici largi.
Monitorul fiscal din aprilie 2020 descrie pachetele de sprijin fiscal anunțate de guvernele de pe
întreg mapamondul. Sunt necesare măsuri fiscale mar i, la timp, temporare și vizate
să se asigure că o oprire temporară a activității n u duce la o deteriorare permanentă a capacității
productive a economiei și a societății în ansamblu.
Băncile centrale la nivel mondial au întreprins acț iuni îndrăznețe și decisive prin ușurarea
politicii monetare, achiziționarea unei game largi de active și furnizarea de lichidități sistemului
financiar, în efortul de a se opune înăspririi cond ițiilor financiare și de a menține fluxul de credit
către economie. Întrucât ansamblul de politici sunt aproape de sau sub zero în multe economii
avansate, măsurile neconvenționale și îndrumările p rivind calea politicii preconizate devin
principalele instrumente pentru ca aceste bănci cen trale să meargă mai departe. Băncile centrale
pot, de asemenea, să ia în considerare măsuri supli mentare pentru a sprijini economia în această
perioadă provocatoare. Factorii de decizie trebuie să mențină un echilibru între protejarea
stabilității financiare și sprijinirea activității economice.
 Băncile.
În primul caz, folosirea capitalului și a lichidită ților existente ale băncilor ar trebui utilizate
pentru a absorbi pierderi și presiuni de finanțare . În cazul în care impactul poate fi apreciat ca

36 International Monetary Fund, Global Financial Stabi lity Report, aprilie 2020

20
fiind mai lung și de lungă durată, adecvarea capita lului este afectată, supraveghetorii ar trebui să
întreprindă acțiuni țintite, inclusiv să ceară bănc ilor depunerea planurilor credibile de restaurare a
capitalului. Este posibil ca autoritățile să fie ne voite să ofere sprijin în materie fiscală – fie
subvenții directe, fie scutiri fiscale – pentru a a juta debitorii să-și ramburseze împrumuturile și să
își finanțeze operațiunile sau să ofere garanții de credit băncilor. Supraveghetorii ar trebui, de
asemenea, să încurajeze băncile să negocieze, într- o manieră prudentă, ajustări temporare ale
condițiilor de împrumut pentru companii și gospodăr iile care se luptă să-și plătească datoriile.
 Administratori de active.
Pentru a gestiona cu prudență riscurile de lichidit ate asociate cu fluxurile mari, autoritățile de
reglementare ar trebui să încurajeze administratori i de fonduri să utilizeze pe deplin
instrumentele de lichiditate disponibile acolo unde ar fi în interesul deținătorilor să facă acest
lucru.
 Piețele financiare.
Reziliența pieței ar trebui promovată prin intermed iul unor măsuri bine calibrate, clar definite
și comunicate corespunzător, cum ar fi întrerupătoa rele de circuit (circuit breakers).
Multe economii de piață emergente se confruntă deja cu condiții volatile de piață și ar
trebui să gestioneze aceste presiuni printr-o flexi bilitate a cursului de schimb, acolo unde este
posibil. Pentru țările cu un nivel adecvat de rezer ve, intervenția asupra cursului de schimb poate
fi înclinată împotriva lichidității pieței și pot j uca astfel un rol în mutarea volatilității excesive .
Cu toate acestea, intervențiile nu ar trebui să împ iedice ajustările necesare în
rata de schimb. În fața unei crize iminente, ar put ea face parte din măsurile de gestionare a
fluxului de capital un pachet larg de politici, dar nu pot înlocui ajustarea macroeconomică
justificată. Administratorii datoriilor suverane ar trebui să se pregătească pentru perturbări ale
finanțării pe termen lung, punând în acțiune planur i de contingență pentru a face față accesului
limitat la finanțare externă 37 .
Cooperarea multilaterală este esențială pentru a co ntribui la reducerea intensității șocului
COVID-19 și daunele sale aduse economiei globale și sistemului financiar. Țările care se
confruntă cu crizele gemene din șocuri de sănătate și finanțare externă – de exemplu, cele care se
bazează pe finanțare externă sau exportatorii de mă rfuri care se ocupă de scufundarea prețurilor

37 European Central Bank. 2020, ECB Announces €750 Bil lion Pandemic Emergency Purchase Programme
(PEPP)., https://www.ecb.europa.eu/press/pr/date/20 20/html/ecb.pr200318_1~3949d6f266.en.html

21
mărfurilor – pot avea nevoie de asistență bilateral ă sau multilaterală pentru a se asigura că
cheltuielile pentru sănătate nu sunt compromise în procesul dificil de ajustare. Creditorii
bilaterali oficiali au fost chemați de directorul g eneral al FMI și președintele Băncii Mondiale
pentru a suspenda plățile datoriei din țările de su b pragul operațional al Asociației Internaționale
pentru Dezvoltare care solicită toleranță în timp c e se luptă cu pandemia.

Condițiile volatile ale pieței de-a lungul lunii fe bruarie și martie 2020 au provocat un
zbucium de siguranță și lichiditate printre investi tori. Randamentele obligațiunilor
guvernamentale în Germania și Statele Unite au scăz ut brusc, reflectând atât scăderile primelor la
termen, cât și o cale mai scăzută a politicii monet are (Figura 2). Probabilitatea de inflație
implicită de piață să scadă sub 1% în orice an în u rmătorii cinci ani a creatt în Europa și în
Statele Unite îngrijorări cu privire la impactul ec onomic al COVID-19 și scăderea prețurilor la
petrol. Pe măsură ce băncile centrale au răspuns cu ușurarea decisivă a politicii monetare, ratele
de politică din mai multe economii avansate au scăz ut aproape de zero și randamentele
obligațiunilor guvernamentale sunt așteptate să răm ână scăzute și mai mult timp. Stocul
obligațiunilor guvernamentale cu randamente mai mic i de 1% s-a dublat de la aproximativ 40
procente de obligațiuni restante la sfârșitul anulu i 2019 până la aproximativ 80% în martie .

Figura 2. Randamente de obligațiuni guvernamentale pentru economie avansată

Sursa: European Central Bank. 2020, ECB Announces € 750 Billion Pandemic Emergency Purchase Programme
(PEPP)., https://www.ecb.europa.eu/press/pr/date/20 20/html/ecb.pr200318_1~3949d6f266.en.html

22
Figura 3. Probabilitatea inflației sub 1 procent pe o perioadă de cinci ani
(in procente)

Sursa: European Central Bank. 2020, ECB Announces € 750 Billion Pandemic Emergency Purchase Programme
(PEPP)., https://www.ecb.europa.eu/press/pr/date/20 20/html/ecb.pr200318_1~3949d6f266.en.html

Stresul piețelor de credit a fost amplificat de pâr ghia împrumutaților și de colapsul
prețului petrolului. Condițiile pe piețele creditel or corporative s-au deteriorat brusc de la sfârșitu l
lunii februarie ca urmare a creșterii riscurilor de credit și de lichiditate. Majoritatea obligațiunil or
pentru investiții s-au extins, deoarece investitori i au început să se concentreze pe o mare parte
din creditele BBB care sunt expuse unui risc scăzut și creșterea levierului pe acest segment de
piață (a se vedea datele globale financiare din ap rilie 2019 din Raportul de stabilitate ). Pe piața
primară, emisiunile europene au scăzut, în timp ce emisiunile din SUA s-au majorat, care reflectă
cererea de precauție pentru numerar (numai parțial satisfăcută de liniile de credit bancare) și
eforturi pe piața hârtiilor de valoare comerciale. Ca răspuns la presiunile pe piețele obligațiunilor
corporative, mai multe bănci centrale, inclusiv Rez erva Federală a SUA, Banca Centrală
Europeană și Banca Japoniei au lansat noi facilităț i și extinderea programelor existente pentru a
sprijini emiterea și lichiditatea datoriilor corpor ative și a piețelor de hârtii de valoare comerciale .
Aceste acțiuni au ajutat la inversarea trendurilor si a lărgirii inițiale a spread-urilor de obligațiu ni
de investiții.
Tensiunile în segmentele pieței de credit riscante – obligațiuni cu randament ridicat,
împrumuturi privind datoriile private – au continua t să fie evidente până la începutul lunii aprilie.

23
Aceste piețe s-au extins rapid după criza financiar ă globală, care a atins 9 trilioane de dolari la
nivel global, în timp ce calitatea creditului împru mutaților și protecțiile investitorilor au slăbit 38 .
De la sfârșitul lunii februarie, împrumuturile de o bligațiuni cu randament ridicat s-au
extins dramatic, în special pentru energie și în se ctoarele cele mai afectate de pandemie, cum ar
fi transportul, prin efectul de levier. Prețurile î mprumuturilor au înregistrat scăderi puternice,
aproximativ jumătate din scăderea înregistrată în p erioada crizei financiare globală,
în cel mai scazut punct al vânzării din martie. Pe un fundal de efect de levier crescut și scăderile
preconizate ale câștigurilor, agențiile de rating a u revizuit speculativ prognozele si implicit cu
efecte negative recesionare.
În primul trimestru al anului 2020, volatilitatea p e piețele financiare internaționale a
crescut rapid pe fondul extinderii pandemiei COVID- 19, iar indicii bursieri au înregistrat scăderi
semnificative pe piețele financiare, ca urmare a ef ectelor de contagiune și a prognozelor de
scădere economică globală39 .
Tot în primul trimestru al anului 2020 și piețele d e instrumente cu venit fix, în special
piețele de obligațiuni suverane au înregistrat creș teri rapide de randamente datorită nesiguranței
referitoare la o eventuală recesiune care ar putea urma și ar fi de lungă durată.
Și evoluțiile prețurilor bunurilor au fost influenț ate destul de substanțial în primele 3 luni
de către efectele pandemiei de coronavirus și s-au înregistrat descreșteri semnificative la petrol
în special în lunile martie si aprilie 2020, dator ită încetinirii cererii, dar și efectelor eșuării
negocierilor care au avut loc între Organizația Țăr ilor Exportatoare de Petrol (OPEC) și
partenerii lor comerciali, de a scădea producția de petrol. Așadar, prețurile la petrol au înregistrat
cele mai mici cote la sfarsitul lunii martie din ul timii ani, astfel cotația prețului petrolului WTI2
s-a situat la doar $20,48 pe baril, respectiv prețu l petrolului Brent scăzând până la $26,35 pe baril
la data de 31 martie 2020. Cotația prețului petrolu lui WTI cu data de livrare în luna mai a fost
cotată pentru prima oară în istorie în mijlocul lun ii aprilie la cotații negative, datorită scăderii
accentuate a cererii și a diminuării capacităților de stocare din Statele Unite.
Autoritățile și instituțiile de supraveghere din Eu ropa au făcut o evaluare a riscurilor
asupra piețelor financiare pentru acest an. Autorit atea Europeană de Asigurări și Pensii

38 International Monetary Fund, Global Financial Stabi lity Report, aprilie 2020 LOBAL
39 Autoritatea de Supraveghere Financiară, Raport privind stabilitatea piețelor financiare neb ancare 1/2020,
https://asfromania.ro/files/analize/Raport_stabilit ate_piete_financiare_nebancare_14052020.pdf

24
Ocupaționale (EIOPA) au constatat că societățile de asigurări au avut provocări pe ambele părți
ale bilanțurilor contabile: pe partea de pasive ca urmare a schimbărilor ratelor dobânzilor de
referință, precum și a creșterii cererilor de despă gubiri, iar pe partea de active prin prisma
volatilității piețelor financiare 40 . În același timp, societățile de asigurări s-au co nfruntat și cu
situații delicate în contextul actual, în vederea a sigurării continuității activității lor. Testele de
stres care s-au realizat recent au arătat că acest sector al asigurărilor este foarte bine capitalizat și
poate fi capabil să absoarbă chiar șocuri foarte se vere, dar care oarecum sunt plauzibile pentru
sistem. În contextul actual, ca măsură de precauție , EIOPA a solicitat tuturor societăților de
asigurări și de reasigurări să suspende temporar ră scumpărările de acțiuni si nici să nu mai
distribuie dividende acționarilor, astfel încât să protejeze consumatorii și să iți mențină
bilanțurile active.
Autoritatea Europeană pentru Piața Valorilor Mobili are (ESMA) a încercat să imprime
importanța încorporării sustenabilității, a durabil ității în deciziile de afaceri și în special în
strategiile de investiții, acțiuni care s-au reflec tat în creșterea de emisiuni de obligațiuni verzi în
mod constant și în integrarea activelor care sunt c unoscute sub denumirea de ESG ( Environment,
Sustainability and Governance ) în portofoliile investitorilor. În contextul pand emiei de
Coronavirus, ESMA a actualizat tabloul riscurilor î n aprilie 2020, constatându-se o creștere a
riscurilor macroeconomice și modificări în pozițion area riscurilor de lichiditate din piață, la
niveluri ridicate și care care s-au tot amplificat. Începând cu sfârșitul lui februarie 2020, piețele
globale de acțiuni au suferit corectări majore de p rețuri, acestea putând fi comparabile cu cele din
criza economică si financiară din 2008-2009.
Și piețele de obligațiuni suverane si corporative a u dat semne de vulnerabilitate severă,
care s-au manifestat printr-o extindere a spread-ur ilor. Datorită scăderii randamentelor chiar sub
pragul de risc, în anumite locuri de tranzacționare s-au înregistrat creșteri ale tranzacțiilor în
special datorită numeroaselor întreruperi din cadru l sesiunilor de tranzacționare (circuit
breakers). În privința fondurilor de investiții, s- a constatat o scădere a randamentelor claselor de
active, iar în cadrul fondurilor de obligațiuni s-a u înregistrat ieșiri de capital.
Odată cu declararea pandemiei de COVID-19, politici le monetare ale Băncii Centrale
Europeane, dar și ale Băncilor Naționale nu au mai fost suficiente și putem spune că politicile

40 FMI, Regional Economic Reports , aprile 2020, https://www.imf.org/en/publications/ REO

25
fiscale au jucat rolul esențial, toate guvernele ță rilor pregătind programe de stimulente fiscale
pentru a reduce descreșterile economice previzionat e pe termen lung, de exemplu: scăderi de
taxe, plata șomajului tehnic, plata concediilor med icale cauzate de pandemie, subvenții salariale
în diverse procente, întreruperea plății contribuți ilor la asigurările sociale sau a TVA-ului,
întreruperea plății impozitelor pe proprietăți, etc . Uniunea Europeană, în plus, a adoptat și un
pachet de măsuri suplimentare pentru diminuarea efe ctelor economice și a celor sociale, care s-a
bazat în primul rând pe inițiative de investiții, r elaxarea fiscalității, creșterea alocărilor financi are
prin fonduriloe europene, susținerea garanțiilor pe ntru finanțarea intreprinderilor mici si mijlocii,
etc.

26
CAPITOLUL III.
PIAȚA SERVICIILOR FINANCIARE ÎN ROMÂNIA

Serviciile financiare sunt considerate și reprezint ă un element esențial al eforturilor
Uniunii Europene pentru procesul finalizării pieței interne, făcând parte integrată din libera
circulație a serviciilor și a capitalurilor. Integr area economică a evoluat în timp în cinci etape.
Retragerea Regatului Unit al Marii Britanii din Uni unea Europeană atrage după sine o
serie de noi provocări ce ar putea afecta sectorul serviciilor financiare din UE și din afara
acesteia 41 .
De la adoptarea Tratatului de la Roma în 1957 și pâ nă în prezent, rolul Parlamentului
European în procesul decizional privind serviciile financiare a evoluat de la funcția marginală ce
îi revenea în cadrul procedurii de consultare la un rol echivalent cu cel al Consiliului ce îi revine
în cadrul procedurii legislative ordinare, care est e utilizată în prezent în multe domenii de
politică 42 . Parlamentul este implicat activ în promovarea pro iectelor legislative ambițioase pentru
dezvoltarea cadrului normativ al UE în sectorul fin anciar. Prin atitudinea sa proactivă,
Parlamentul joacă un rol determinant în dezbaterile care au loc în prezent cu Comisia, Consiliul
și cu alte instituții internaționale cu privire la evoluția structurii de supraveghere și de
reglementare a piețelor financiare, precum și în că utarea unor modalități de contracarare a
riscurilor sistemice și a provocărilor generate de dezvoltarea rapidă a tehnologiilor 43 .
În cadrul Parlamentului, Comisia pentru afaceri eco nomice și monetare (ECON) este
comisia competentă pentru serviciile financiare.

3.1 Vulnerabilități în sistemul financiar în criza COVID-19

Având în vedere debutul acestei crize sanitare gene rată de COVID-19, vulnerabilitățile
din cadrul sistemului financiar au suferit schimbăr i esențiale, mai ales în sistemul nebancar.
Incertitudinea care se manifestă în evoluția econom ică reprezintă un risc peste tot pe glob, în
toate țările dar, mai ales pentru cele aproximativ 550 de entități care sunt supravegheate de

41 https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet /83/politica-privind-serviciile-financiare
42 https://lege5.ro/Gratuit/heztsnrx/tratatul-de-inst ituire-a-comunitatii-europene-din-25031957
43 Idem 36 (International Monetary Fund, Global Finan cial Stability Report, aprilie 2020)

27
Autoritatea de Supraveghere Financiară din România (din care 162 sunt persoane juridice
reglementate de ASF pe piața de capital, 319 persoa ne juridice pe piața asigurărilor și 73
persoane juridice pe piața pensiilor private) 44 .
Începând din a doua parte a lunii februarie și mart ie anul curent, peisajul economic s-a
schimbat radical la nivel global, într-o perioadă s curtă de timp, de 3-4 săptămâni, de la estimările
pozitive, cu creșteri de Produs intern brut (PIB) de aproximativ 4-5% estimate în unele state, s-a
ajuns la previziuni pentru 2020, de scădere a PIB l a -9% / -10% (potrivit Fondului Monetar
Internațional).
Șomajul a fost indicatorul care a speriat populația și a crescut foarte accelerat, veniturile
au scăzut pentru unii radical sau chiar pentru o ma re parte a populației de pe glob au dispărut
total peste noapte, fiind influențate, în special, de închiderea aproape în întregime a unor sectoare
întregi în majoritatea țărilor afectate de pandemie . Toate țările lumii sunt în căutare de soluții,
care să sprijine companiile care au fost și sunt af ectate, dar și soluții pentru partea populației
afectate. Persistența acestei crize din domeniul sa nitar va duce la accentuarea riscurilor, ducând
la efecte negative în economie și la dezechilibre d in ce în ce mai adînci. ASF-ul,45 pentru a putea
atenua riscurile, a avut și are o abordare flexibil ă, care se dorește a fi adaptabilă și bineînteles
proactivă, și care să aibă răspunsuri într-o perioa dă foarte scurtă de timp.
Sistemul financiar românesc este conectat, în primu l rând, la sistemul european, de tipul
cross-border și apoi conectat și la cel global. Ast fel, turbulențele la nivel global vor influența, ca
o epidemie, atât economia reală, dar mai ales piața financiară românească. Mai mulți factori au
dus la amplificarea volatilității tuturor activelor din piețe, ceea ce a dus la înrăutățirea bruscă a
pieței financiare într-un timp destul de scurt. Înc ă de la debutul crizei medicale, Autoritatea de
Supraveghere Financiară a luat mai multe măsuri pen tru a combate criza de Coronavirus, măsuri
care se doresc a menține stabilitatea in cadrul sis temului financiar, în special cel nebancar.
Abordarea aceasta privind riscurile care apar a evo luat și a devenit foarte complexă și
având în vedere mai ales riscurile la nivel macro, adică abordarea de tip top-down, dar și riscurile
la nivel micro, adică abordarea bottom-up și luând în considerare riscurile emergente care sunt

44 Autoritatea de Supraveghere Financiară, Raport privind stabilitatea piețelor financiare neb ancare 1/2020,
https://asfromania.ro/files/analize/Raport_stabilit ate_piete_financiare_nebancare_14052020.pdf
45 Autoritatea de Supraveghere Financiară

28
legate de schimbările climatice din ultimii ani, ia r acum calculând riscurile legate de coronavirus
și pandemie 46 .
Privind în urmă la nivel global, politicile comerci ale luate de Statele Unite ale Americii
în 2019 au încurajat în continuare consumul intern dar au căutat să impună tarife pentru
produsele venite din China și în același timp, Chin a a introdus tarife pentru mărfurile venite din
SUA. În aceste condiții, conflictul comercial a con tinuat între Statele Unite și China, ceea ce a
dus la diminuarea dinamicii Produsului intern brut la nivel mondial. Astfel,creșterea economică
la nivel Mondial a înregistrat o încetinire, cea ma i mare de la criza economico-financiară de doar
2,9%, după datele FMI 47 , fiind vizibilă o scădere a activităților de produ cție, dar și a fluxului de
investiții, diminuare datorată gradului de incertit udine destul de ridicat.
Potrivit scenariilor inițiale se estima că încetini rea economiei mondiale este doar una
temporară și că va urma o perioadă de revenire înce pând cu primele luni ale anului 2020,
revenire datorată accelerării treptate a creșterilo r de PIB la nivelul economiilor, în special în baza
semnării Acordului Comercial, Faza 1, dintre China și Statele Unite, dar și datorită clarificării
relațiilor comerciale după ieșirea Marii Britanii, între aceasta și Uniunea Europenă în 2020. Dar
din nefericire, 2020 a debutat cu creșterea tensiun ilor dintre Iran și Statele Unite, umbrite și
acestea de criza medicală datorată coronavirusului COVID-19. Astfel riscurile privind
răspândirea coronavirusului a devenit sursa de îngr ijorare cea mai mare la nivel mondial, mai
ales după ce Organizația Mondială a Sănătății a dec larat pandemie cauzată de virusul COVID-
19, dar și îngrijorarea cu privire la efectele aces tei pandemii asupra economiei globale. Noul
virus a apărut în China, la începutul lunii decembr ie 2019 și s-a extins rapid în regiune, ca apoi
să se extindă în mai puțin de lună la nivel global. Impactul a fost nu doar medical, ci și economic
și s-a propagat întâi pe piețele financiare iar apo i pe canalele de distribuție a mărfurilor, care
aveau legătură cu China, având drept efecte scăderi le masive ale prețurilor la combustibili și
energie (în special prețul petrolului) dar și a met alelor, ceea ce a dus încet la afectarea fluxurilor
globale de mărfuri și produse, în special pe fondul scăderii cererii din China, ințial, urmată de
declinul turismului, datorate măsurilor restrictive impuse de majoritatea statelor pentru a
preveni răspândirea coronavirusului.

46 Autoritatea de Supraveghere Financiară, Raport privind stabilitatea piețelor financiare neb ancare 1/2020,
https://asfromania.ro/files/analize/Raport_stabilit ate_piete_financiare_nebancare_14052020.pdf
47 Fondul Monetar Internațional

29
Cu toate acestea, pe fondul incertitudinilor legate de COVID-19 și al măsurilor stricte
impuse de state pentru prevenirea răspândirii acest ui virus prin reducerea mobilității persoanelor
(acest fapt conducând la o încetinire semnificativă a activității economice), indicatorul
sentimentului economic pentru zona euro a intrat în tr-un teritoriu negativ în luna martie 2020
(-49,5 puncte, de la +10,4 în februarie), atingând cel mai scăzut nivel înregistrat până în acest
moment din luna decembrie 2011 (când Europa se conf runta cu criza datoriilor suverane) 48 .
De altfel, cele mai recente estimări ale Fondului M onetar Internațional, publicate în
aprilie a.c., sugerează intrarea economiei globale în cea mai semnificativă recesiune de la Marea
Depresiune (1929-1933) până acum și indică o crește re economică negativă de -3% în anul 2020,
mult sub nivelul din 2009, atins în timpul crizei f inanciare mondiale, când economia globală s-a
contractat cu -0,1%. Cele mai scăzute valori dintre regiunile analizate le are Indicatorul ZEW
(Zentrum für Europäische Wirtschaftsforschung) priv ind sentimentul economic pentru zona euro,
dezvoltat pe bază de chestionar, pentru care Fondul Monetar Internațional (FMI) estimează o
creștere negativă în jurul valorii de -7,5% în 2020 .
Pentru anul 2021, estimările FMI indică o relansare a economiei globale, cu un avans de
5,8%, în scenariul de bază care presupune că efecte le pandemiei se vor reduce în a doua jumătate
a anului 2020. Banca Centrală Europeană (BCE) a con tinuat susținerea unui mediu economic
favorabil creditării în perioada 2018 – 2019, menți nând la un nivel redus rata dobânzii la
operațiunile principale de refinanțare și ratele do bânzilor la facilitatea de creditare marginală și l a
facilitatea de depozit și reluând programul de achi ziționare de active începând cu luna noiembrie
2019. Pentru a susține economia europeană, în conte xtul COVID-19, BCE a adoptat o serie de
măsuri de natură să asigure o lichiditate mai mare și să susțină finanțarea într-un context
macroeconomic greu încercat de incertitudini: stabi lirea unor condiții favorabile pentru
operațiunile de refinanțare pe termen mai lung decâ t trimestrial, efectuarea unor operațiuni
suplimentare de refinanțare pe termen mai lung, pre cum și introducerea unui nou pachet de
achiziții de active, în valoare de 120 miliarde EUR , până la sfârșitul anului 2020.
ASF a atras atenția operatorilor și a semnalat asup ra riscului cibernetic în creștere pe
piața financiară nebancară, în aceste noi condiții, în care activitatea entităților supravegheate de

48 IMF, The Future of Oil and Fiscal Sustainability in the GCC Region , IMF Departmental Paper, February 6, 2020,
https://www.imf.org/en/Publications

30
către instituție se desfășoară preponderent de la d istanță, datorită măsurilor de prevenire a
răspândirii coronavirusului.
În situația actuală, în care cea mai mare parte din tre angajații companiilor își desfășoară
activitatea în special de la distanță, multiplicare a riscurilor este mai accentuată și poate duce de
cele mai multe ori la la pierderea datelor sau folo sirea acestora în mod neautorizat.
Atacurile cibernetice sunt adaptate și speculează p rin mesaje de tip phishing, teama de
coronavirus și trimit prin canalele electronice de comunicare, încercând să inducă în eroare sau
uneori să convingă pe cei ce accesează să se conect eze la un website sau sa acceseze un link prin
intermediul căruia pot fi apoi sustrase/furate date sau informații, uneori parole sau se pot
descărca programe de tip malware, având scopul de a deteriora sau de a perturba aplicațiile
utilizate sau sistemele informatice în ansamblu.
Asigurarea mentenanței, în special în situația acea sta și implicit o bună administrare a
sistemelor informatice devine foarte importantă, pe ntru a putea proteja cât mai eficient
înregistrările, datele personale ale consumatorilor și bineînteles, fluxurile monetare sau cele de
active.

Măsuri luate de Banca Națională a României
În contextul financiar actual și Banca Națională a României a luat măsuri care să susțină
fluxurile financiare, a redus nivelul ratei dobânzi i cu 20%, adică de de la 2,5% la 2% în finalul
lunii martie 2020 pentru creșterea lichidității în sistem cumpărat de pe piața secundară, titluri de
stat în moneda națională, în lei, în vederea consol idării finanțării activităților din economia reală
și evident și a sectorului public cu cheltuieli în creștere.
Economia românească a înregistrat o rată de creșter e ridicată sustenabilă după anul 2019,
pozitivă de 4,1%, situându-se în jurul creșterii po tențiale, dar gradul de îndatorare a fost pe o
tendință descrescătoare pentru administrația public ă, coborând la 35,2% la finalul lui 2019.
Prognozele pentru economia României realizată de Fo ndul Monetar Internațional și
publicată în raportul World Economic Outlook, în luna aprilie 2020 sesisează că România va fi în
scădere cu -5% a PIB-ului, indicând intrarea în recesiune în anul 20 20, dar va urma o înviorare în
2021, cu o creștere economică de aproximativ 3,9%.
În anul 2019 piețele bursiere pe plan internațional , în contextul incertitudinilor au avut
totuși indicatori de volatilitate din ce în ce mai reduși și aproape toate piețele au înregistrat

31
creșteri. Principala realizare în România pe piața de capital a fost anunțul de intenție de
recunoaștere a încadrării Bursei de Valori Bucureșt i (BVB) în categoria de piață emergentă
începând din luna septembrie 2019 și de includere a pieței locale în indicii geografici începând
cu luna septembrie 2020.
Obținerea acestui statut de către BVB va aduce mai multă vizibilitate pieței de capital din
România, va permite valorificarea de noi oportunită ți și va atrage mai mulți investitori. În anul
2019, capitalizarea bursieră a crescut la 180 de mi liarde de lei, indicii înregistrând aprecieri între
29% și 47%. În același timp, valoarea cumulată a tr anzacțiilor de pe toate piețele a înregistrat o
scădere de 14,55%, de la 14,23 miliarde lei în anul 2018, la 12,16 miliarde lei în anul 2019,
determinată în mare parte de lipsa ofertelor derula te pe piața românească 49 .

3.2. Evoluția sectorului financiar nebancar din Rom ânia

Activele din sectorul financiar nebancar au atins u n nou maxim în anul 2019, dacă le
raportăm la Produsul intern brut, având o tendință de creștere moderată, după scăderea din 2018,
care s-a datorat evoluției descrescătoare a valori i activelor în comparație cu creșterea PIB în
termeni nominali.
Activele totale ale fondurilor de pensii private au înregistrat creștere, datorate perioadei
de acumulare din cadrul sistemului de pensii, unde distribuția participanților pe vârste
favorizează persoanele active în câmpul muncii, pop ulația de peste 55 de ani având un număr
redus (persoanele de peste 60 de ani nu există în P ilonul II, iar numărul acestora în Pilonul III
este foarte mic) 50 . Evoluția pozitivă a activelor totale a fost în pr incipal determinată atât de fluxul
de contribuții lunare încasate, cât și de rezultate le pozitive și eficente ale politicilor de investiț ii,
activele fondurilor de pensii private fiind de 6,09 %, raportate la PIB la sfârșitul anului 2019, în
urcare față de anul 2018, când s-a înregistrat 5,80 %.

49 Autoritatea de Supraveghere Financiară, Raport privind stabilitatea piețelor financiare neb ancare 1/2020,
https://asfromania.ro/files/analize/Raport_stabilit ate_piete_financiare_nebancare_14052020.pdf
50 Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din R omania (APAPR), https://apapr.ro

32

Figura 4. Evoluția activelor sectorului financiar î n procente din PIB

Sursa: INS, BNR, calcule ASF, nu sunt incluse IFN-u rile

Pe poziția a doua din perspectiva valorii activelor în procente din PIB se află piața de
capital, unde trendul pozitiv a subscrierilor nete în anul 2019, pentru fondurile de investiții, au
dus la un raport de 4,39% a activelor din PIB, fiin d în scădere ușoară comparativ cu anul 2018
(atunci a fost de 4,62%), iar aceasta s-a datorat c reșterii PIB-ului nominal într-o proporție mai
mare.
Pe poziția a treia se situează activele din sectoru l asigurări și reasigurări, cu 2,09% din
PIB în 2019, în scădere ușoară față de anul precede nt.
În graficul de mai jos am adus în atenție dimensiun ea piețelor financiare, cu numărul de
contracte de asigurări, respectiv de investitori pe piața de capital sau în fondurile de pensii din
România.

33

Figura 5. Dimensiunea piețelor financiare nebancar e

Sursă: Autoritatea de Supraveghere Financiară, 2020

Capitalizarea bursieră pe piața de capital a crescu t în anul 2019 la 180 de miliarde de lei,
indicii bursieri înregistrând creșteri între 29% și 47%. Valoarea totală a tranzacțiilor de pe toate
piețele cumulate a înregistrat o scădere substanția lă de 14,55%, de la 14,23 miliarde lei în anul
2018, la 12,16 miliarde lei în anul 2019, determina te în mare parte de lipsa ofertelor derulate pe
piața românească 51 ( a se vedea și Anexa 1).
În anul 2019 volumul primelor brute subscrise în Ro mânia (inclusiv sucursale) a crescut
sustenabil față de anul 2018. Totuși gradul de pene trare a primelor de asigurare raportate ca
procent din PIB a înregistrat o scădere ușoară de 1 ,1% în 2019 comparativ cu anul precedent.
Densitatea asigurărilor (care se calculează ca rapo rt între valoarea primelor brute subscrise în
România și populație-numărul de locuitori), un indi cator care ne arată în medie, ce sumă
cheltuiește pentru produse de asigurare un locuitor al unui stat, a înregistrat o creștere cu
aproximativ 10% în 2019, astfel ajungând la valoare a de 598 lei/locuitor.
Sistemul de pensii private a înregistrat per ansamb lu rezultate pozitive în anul 2019.
Activele nete în Pilonul II au ajuns la 61,97 milia rde de lei, iar în Pilonul III la 2,51 miliarde de

51 Autoritatea de Supraveghere Financiară, Raport privind stabilitatea piețelor financiare neb ancare 1/2020,
https://asfromania.ro/files/analize/Raport_stabilit ate_piete_financiare_nebancare_14052020.pdf

34
lei. Ratele de rentabilitate obținute de către fond urile de pensii private au fost pozitive, nici un
fond de pensii private înregistrând o rată de renta bilitate inferioară ratei minime pentru categoria
sa de risc.

Figura 6. Sectorul sistemului de pensii private la 31.12.2019

Sursă: ASF, 2020

3.2.1. Piața pensiilor private

Între anii 2005-2008, România a reformat sistemul d e pensii, schimbările fiind susținute
de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii admi nistrate privat (Pilonul II) și Legea nr.
204/2006 privind pensiile facultative (Pilonul III).
Reformarea sistemului de pensii a avut în vedere în primul rând o echilibrare a lui,
eliminarea presiunii asupra bugetului de stat al as igurărilor sociale și stimularea creșterii
economice în al doilea rând, prin investirea în fon durile de pensii a sumelor accumulate, investire
care duce la creșterea randamentului tuturor contri buabililor la sistemul de pensii.
Astfel, activele fondurilor de pensii private sunt parte integrantă în circuitul economiei
reale, iar creșterea acestora va duce direct la cre șterea bunăstării generale.
Conform Asociației pentru Pensiile Administrate Pri vat din România (APAPR),
randamentul total realizat de toate fondurile de Pi lon II de la start (20 mai 2008) și până la finele
anului 2019 a fost de 154%, adică un randament medi u anualizat de 8,35% pentru toată perioada
de funcționare a Pilonului II 52 . Comparând acest indicator cu rata totală a inflaț iei din toată

52 Autoritatea de Supraveghere Financiară, Raport privind stabilitatea piețelor financiare neb ancare 1/2020,
https://asfromania.ro/files/analize/Raport_stabilit ate_piete_financiare_nebancare_14052020.pdf

35
perioada care a fost analizată, de 41,8%, se observ ă că este cu mult peste rata medie anuală, de
3,05%, practic o rată mai mult decât dublă.
La începutul acestui an, în Parlament s-a adoptat Legea nr. 1/2020 privind pensiile
ocupaționale , care de fapt transpune Directiva UE 2341/2016 privind activitățile și
supravegherea instituțiilor pentru furnizarea de pensii ocupaționale . Obiectivul acestui sistem
este de a asigura o structură suplimentară de pensi e, care va fi finanțată de angajatori în principal
și de către angajați în subsidiar.

Figura 7. Activele sistemului de pensii private

Sursa: ASF, 2020

Contribuția la fondurile de pensii private nu const ituie pentru participanți obligații
financiare suplimentare, ci ea reprezintă o parte d in contribuția individuală care se plătește
oricum la sistemul de pensii public; astfel, din fe bruarie 2020, cota transferată din venitul brut
salarial care se direcționează către pensia adminis trată în regim privat este de 3,75%.

36
Figura 8. Valoarea anuală a contribuțiilor în Pilon ul II (miliarde lei)

Sursa: ASF, 2020

Au trecut 12 ani de când funcționează sistemul pens iilor private si se pot observa
tendințele pozitive legate de valoarea activelor as tfel:
 creșterea contribuțiilor datorită efectului agregat al creșterii contribuției medii, dar și a
numărului de participanți în creștere;
 randamentele pozitive și în creștere ale investiți ilor obținute de fonduri administrate
privat pe toată perioada de când funcționează acest ea.
Figura 9. Evoluția contribuției medii lunare (lei/p articipant cu
contribuții)

37

Se poate observa în graficul de mai sus evoluția po zitivă a contribuției medii la pensile
private, la Pilonul II, de la 28 de lei cât a fost în prima lună de la înființare și până la aproximat iv
203 de lei per contributor, după 12 ani, în februar ie 2020.
În 2008, activau pe Pilonul II un număr de 14 fondu ri de pensii privat, iar în present, în
2020 au rămas pe piață doar 7 fonduri, care au prel uat activele celorlalte.
La Pilonul III, pentru fondurile de pensii facultat ive, a fost tot o evoluție pozitivă
contribuțiilor, dar într-un ritm mai diminuat față de cele din Pilonul II.

Figura 10. Valoarea anuală a contribuțiilor în Pilo nul III, în mil. lei

Sursă: ASF, 2020

O evoluție similară pentru consolidarea în piață, s e poate observa și la fondurile
facultative de pensii, pt Pilonul III, existând si aici modificări în structura cotelor de piată.
Pe piața românească s-a observat tendința de crește re a gradului de concentrare, primii
trei administratori de fonduri de pensii private în sumează împreună aproximativ 69% din piață,
astfel:
 NN Pensii Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Administrat Privat SA deține
peste o treime din valoarea totală a activelor sist emului de pensii private de, cu o cotă de
piață de 33,76%;

38
 Allianz-Țiriac Pensii Private Societate de Adminis trare a Fondurilor de Pensii Private SA,
cu o cotă de piață de 21,36%;
 Metropolitan Life Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Administrat Privat SA,
cu o cotă de piață de 13,60%;
 Ceilalți 7 administratori cumulează 31,28% din valo area totală a activelor administrate 53 .

3.3.2. Piața de capital

Piața de capital este reprezentată de două categori i de piețe: cea bursieră și cea a
fondurilor de investiții (intermediarii). Astfel, c ele mai importante elemente pentru analiza
evoluției de pe piața bursieră sunt valoarea sumelo r capitalizate, dinamica și nivelul indicatorilor
bursieri și suma tranzacțiilor realizate zilnic, ia r pentru a surprinde evoluția fondurilor de
investiții trebuie să urmărim fluxurile nete de cap ital, dinamica și volumul activelor fondurilor,
structura plasamentelor și numărul de investitori,e tc.

Piața bursieră

Evoluția indicilor bursieri pe perioada analizată, a fost descrescătoare, datorită crizei
financiare mondiale din anii 2007-2009, care s-a ma nifestat și în România, urmată de o
recuperare destul de dificilă și de lentă față de e voluțiile indicilor bursieri internaționali.
După atingerea pragului psihologic de 10.000 puncte și tendința de recuperare din prima
parte a lui ianuarie 2020, sfârșitul lui februarie și apoi toată luna martie au suferit un declin al
indicilor bursieri major, datorat pandemiei de Coro navirus la nivel global.

53 Autoritatea de Supraveghere Financiară, Raport privind stabilitatea piețelor financiare neb ancare 1/2020,
https://asfromania.ro/files/analize/Raport_stabilit ate_piete_financiare_nebancare_14052020.pdf

39
Figura 11. Evoluția indicilor Bursei de Valori Bucu rești în perioada 01.04.2008-
01.04.2020 (31.03.2008 =100)

Sursa: BVB, calcule ASF

În timpul crizei financiare mondiale, dar și acum î n primul trimestru cu criza COVID-19,
sectoarele care dețin cele mai mari ponderi în comp onența capitalizării bursei românești, sectorul
financiar și sectorul energetic (petrol, gaze, util ități) au fost sectoarele cu evoluțiile cele mai
volatile pe plan international, ceea ce explică per formanța scăzută a pieței locale, dacă o
raportăm la tendințele globale din aceleași perioad e.

40
Tabelul 1. Variația anuală a indicilor bursieri vs. variația Indicelui Prețurilor de Consum

ultima dată valabilă 31.03.2020
Sursa: BVB, calcule ASF

Așa cum se poate observa în tabelul de mai sus, ind icii bursieri în România au avut, în
mare, evoluții foarte bune în anii de după criza ec onomico-financiară, luând în calcul dinamica
efectivă, dar și comparând cu inflația locală. Creș terile care au fost înregistrate în 2019 față de
2018 au fost cele mai spectaculoase, ajutând la ast a și trecerea la statutul de piață emergentă din
2019 a BVB. Dar datorită situației privind răspândi rea COVID-19, în martie 2020, față de luna
decembrie 2019, indicii bursieri au avut scăderi im portante, cea mai mare scădere înregistrând-o
indicele BET-NG de -26,16%.
Capitalizarea pieței în intervalul 2012 – 2019, rap ortată la PIB a atins un maxim de 12,4%
la sfârșitul anului 2013, apoi a avut o evoluție de screscătoare, coborând la aproximativ 9% din
PIB în 2018, ca în 2019 să crească la 10,5 % din PI B.
Evoluția descendentă din intervalul anilor 2014 – 2 018 se datorează în primul rând
numărului redus de noi companii listate și de aseme nea valoarea lor scăzută de piață, dar și
performanța indicilor bursieri, care a fost inferio ară creșterii PIB în termeni nominali.

41
Figura 12. Capitalizare bursieră în PIB, în %

Sursa: FESE, Eurostat, calcule ASF

Valoarea tranzacționată în 2019 a scăzut cu circa 1 6% față de 2018. În anul 2014 s-a
înregistrat cea mai mare valoare tranzacționată, d e 13 miliarde lei, pentru ca ulterior în următorii
cinci ani lichiditatea pieței să scadă, datorită ca pitalizării scăzute a free-float-ului, o serie de
investitori (fondurile de pensii) au imobilizat pac hete semnificative de acțiuni și lipsei
mecanismelor pentru împrumuturile de acțiuni.

42
Figura 13. Evoluția anuală a valorii tranzacțiilor cu titluri de capital la BVB

Sursa: BVB, 2020

Intermediarii
Conform CNVM 54 , în 2009 erau înregistrați 997 de intermediari: 63 de societăți de
servicii de investiții financiare autorizate de CNV M, 15 instituții de credit autohtone, 802 de
firme de investiții din state membre și 117 institu ții de credit din state membre, dintre care 4
sucursale 55 .
Pentru perioada analizată în lucrare, un număr mare de intermediari a dispărut din piață
datorită creșterii costurilor și a diminuării comis ioanelor. Cerințele legislative datorate riscului
operațional, puse la nivel european și internaționa l au dus la creșterea costurilor de conformare
pentru intermediari și a necesarului de capital.
Piața bursieră locală a avut creșteri ale volumelor de tranzacționare pentru obligațiuni,
pentru unități de fond și pentru alte diverse instr umente financiare, însă trebuie subliniat că
tranzacțiile cu acțiuni au reprezentat mai mult de jumătate din tranzacții în volum.

Tabelul 2. Valoarea tranzacționată segment principa l (acțiuni + unități de fond)

Sursa: BVB

54 Comisia Națională a Valorilor Mobiliare
55 Autoritatea de Supraveghere Financiară, Raport privind stabilitatea piețelor financiare neb ancare 1/2020,
https://asfromania.ro/files/analize/Raport_stabilit ate_piete_financiare_nebancare_14052020.pdf

43
3.2.3 Piața asigurărilor din România

Piața asigurărilor din România a avut o evoluție po zitivă pe parcursul ultimilor ani din
perspectiva volumului de prime brute subscrise și a structurii pieței asigurărilor, cu o tendință de
accentuare a diversificării interesului consumatori lor pentru produsele de asigurare, în special
pentru segmentul asigurărilor de viață și de sănăta te.
Analiza evoluției volumului de prime brute subscris e arată reluarea tendinței de creștere
pentru primele brute subscrise de societățile autor izate și reglementate de ASF începând cu anul
2015, după scăderile înregistrate timp de doi ani c onsecutiv (2013, respectiv 2014). În anul 2019,
volumul de prime brute subscrise se apropie de prag ul de 11 miliarde lei, în creștere cu peste 8%
față de anul anterior, respectiv cu circa 24% mai m ult față de valoarea înregistrată în 2009.

Figura 14. Evoluția volumului total de
prime brute subscrise (asigurări generale
și de viață) în perioada 2009 – 2019
Figura 15. Gradul de penetrare a
asigurărilor în PIB

Sursa: ASF, 2020

Nivelul de dezvoltare al unei piețe a asigurărilor îl poți urmări cu indicatorul gradul de
penetrare a asigurărilor în PIB , se calculează ca raport între primele brute subsc rise de
companiile reglementate de ASF și Produsul intern b rut, iar în România acesta a fost în 2019 la
1,04%, în scădere față de anii anteriori, așa cum r eiese din graficul de mai sus.

44
Piața românească a asigurărilor are ca și componen tă dominantă asigurările generale, cu
o pondere mare în total primelor brute subscrise, p ondere cuprinsă între 79% și 82% în perioada
anilor 2009 – 2019.
Figura 16. Evoluția volumului de prime brute subscr ise (2009=100%)

Sursa: ASF

În anul 2019 s-au înregistrat cele mai mari creșter i pentru toate segmentele de asigurări,
dar trebuie remarcată în special evoluția asigurări lor de viață care au crescut cu 39% față de anul
2009, fiind de referință și astfel se continuă cons olidarea acestui segment.
Cel mai mare nivel al primelor brute subscrise din ultimii 10 ani a fost înregistrat în 2019
și pentru asigurările generale și pentru cele de vi ață.

Figura 17. Evoluția volumului de prime brute subscr ise pentru activitatea de
asigurări generale, respectiv de viață în perioada 2009 – 2019

Sursa: ASF

45
Piața asigurărilor din România este caracterizată p rintr-un grad mediu spre ridicat de
concentrare, iar pe segmentul asigurări de viață și pentru asigurările auto RCA avem un grad
ridicat de concentrare.
Din punctul de vedere al cotelor de piață există co ncentrare pe piața asigurărilor pe
clasele de asigurare, dar și în funcție de volumul de prime brute subscrise de aceștia.
Piața asigurărilor în România rămâne dominată de as igurările auto, segment care deține o
pondere substanțială în totalul primelor brute de a sigurări generale subscrise, de aproximativ
72%.
Tabelul 3. Cotele de piață ale primelor 10 societăț i de asigurare în funcție de volumul
primelor brute subscrise pentru activitatea de asig urări generale

Sursa: ASF, 2020

Asigurările de viață au și ele un grad de concentra re ridicat, pe societăți, dar și pe clase de
asigurare. De asemenea, s-a remarcat un interes în creștere a consumatorilor în ceea ce privește
asigurările de sănătate, care sunt assimilate tot a sigurărilor de viață, încadrate în clasa A2, în anu l
2019 acestea înregistrând 7% din totalul primelor f ață de 2009 când ele reprezentau din
asigurările de viață doar 0,3%.

46
Tabelul 4. Cotele de piață ale primelor 5 societăți de asigurare în funcție de volumul
primelor brute subscrise pentru activitatea de asig urări de viață

Sursa: ASF, 2020

Fondurile de pensii private dețin în portofolii o p ondere semnificativă de instrumente
financiare cu venituri fixe (titluri de stat, oblig ațiuni supranaționale, dar și municipale sau
corporative). În ultimii ani s-a obseravt o ușoară diversificare în structura plasamentelor, dar și în
prezent instrumentele cu venit fix sunt peste 72 % din total.
Valoarea totală a activelor organismelor de plasame nt colectiv (OPC) din România era de
46,57 miliarde lei la data de 31 decembrie 2019, în creștere cu circa 18% comparativ cu nivelul
de la finele lunii decembrie 2018 56 .
Dacă analizăm aceste active pe categorii de plasame nt se obserevă că la sfârșitul trim. IV
2019, activele totale ale FDI 57 s-au majorat cu circa 16%. Societățile de investiț ii financiare (SIF)
înregistrează și ele o majorare cu aproximativ 24% a activelor totale, iar Fondul Proprietatea
înregistrează și el o creștere de aprox. 16 % a act ivului total comparând cu sfârșitul anului 2018.

56 Autoritatea de Supraveghere Financiară, Raport privind stabilitatea piețelor financiare neb ancare 1/2020,
https://asfromania.ro/files/analize/Raport_stabilit ate_piete_financiare_nebancare_14052020.pdf
57 FDI=Fonduri deschise de investiții

47
Figura 18. Evoluția activelor totale pe categorii d e OPC (milioane lei)

Față de anul 2018, la final de 2019, se constată o creștere a investițiilor în acțiuni de
+23,5%, în titlurile de stat cu +36,7% și a investi țiilor în plasamentele în titluri ale OPCVM /
AOPC cu aprox. +16,1%, și o depreciere a depozitelo r cu -3,9%.

Figura 19. Evoluția alocării strategice a portofoli ilor OPCVM

Sursa: ASF, 2020

Depozitarul Central
Depozitarul Central, împreună cu Bursa de Valori Bu curești, reprezintă cea mai
importantă instituție de infrastructură financiară a pieței de capital din România. DC îndeplinește
mai multe roluri, însă cele mai importante și vizib ile în piață sunt de evidență a deținerilor și de

48
asigurare că procesul de compensare și decontare se finalizează, îndeplinind și funcția de
registratar pentru societățile pe acțiuni 58 .
Reglementările noi europene își doresc să crescă si guranța, transparența și eficiența
operațiunilor financiare de decontare și a servicii lor Depozitarului Central.

Figura 20. Valoare tranzacții (mii RON) pentru anul 2019

Sursa: ASF, Depozitarul central

Biroul de Studii Financiare 59 a realizat un indice de stres pentru sistemul fina nciar pentru
a identifica punctele slabe ale sistemului, vulnera bilitățile potențiale care pot amplifica sau
genera și transmite tensiuni pe piața financiară in ternațională, americană, etc. Stresul financiar se
poate calcula după modul în care variabilele se mod ifică în timp.
Indicele de stres financiar (OFR FSI) vrea să arate imaginea de ansamblu privind
tensiunea de pe piețele financiare la nivel global. Indicele a fost construit din 33 de variabile ale
pieței financiare și este pozitiv atunci când nivel urile de stres sunt peste medie, respectiv negativ
dacă nu sunt înregistrate tensiuni la nivelul piețe i financiare 60 .
Interdependența dintre volatilitate și corelație în sistem este o proprietate specifică
piețelor financiare sinonimă cu termenul de contagi une. La începutul lui 2020 s-a observat că
această interdependență a înregistrat o creștere ra pidă.

58 https://www.roclear.ro
59 Office for Financial Research – OFR, https://www.fi nancialresearch.gov/
60 https://www.financialresearch.gov/financial-stress -index

49
CAPITOLUL IV.
CONCLUZII ȘI PERSPECTIVE

Odată cu accelerarea globalizării și a dezvoltării tehnologice, legăturile existente în
diferitele segmente ale pieței financiare în mod na tural, dar și conexiunile dintre acestea și
economia românească sau mediul economico-financiar internațional au devenit tot mai
interdependente și mai puternice în ultimii ani. În afara acestor beneficii, creșterea interconectării
a dus la favorizarea de transmitere a riscurilor în cadrul componentelor sectorului financiar, dar
și în cadrul economiei naționale, evidențiată de cr iza financiară mondială, ceea ce este o
vulnerabilitate semnificativă.
Pandemia de coronavirus ne-a arătat din nou, cât de puternică este contagiunea și efectele
pe piața bancară, dar mai ales pentru cea nebancară . Deși piața financiară românească nu are
același nivel precum piețele dezvoltate, totuși niv elul de interconectare este ridicat și de aceea
trebuie o monitorizare permanentă a canalelor de tr ansmitere a riscurilor între sectoare.
Încetinirea economiei mondiale, respectiv a celei e uropene va avea anul acesta un impact
puternic și asupra pieței de asigurări, pentru că t endințele activităților din economiile europene
este de scădere a vânzărilor de mașini noi și de în matriculări, ceea ce s-a vazut și în România
ultimelor luni, iar piața asigurărilor în Romania s e bazează in proporție de 72% pe asigurările
auto.
Economiile României, Poloniei, Ungariei și Cehiei s e estimează că vor fi afectate
puternic de contracția economică, în mod special fi rmele de asigurări care se bazau pe aceste
venituri, însă situațiile lor erau deja precare.
Efectele pandemiei de COVID-19 pot fi cuantificate în două direcții: asupra produsului
intern brut și intermedierilor financiare, deci pia ța financiară nebancară. Deteriorarea condițiilor
macroeconomice creează climatul care duce la creșterea riscului de interdependență între piața de
capital și firmele de asigurări. Un mediu macroecon omic cu rata de inflație scăzută și creștere
economică foarte redusă sau negativă generează pier deri pentru companiile de asigurări de viață,
sectorul bancar, fondurile de pensii și pentru piaț a bursieră.

50
Firmele de asigurări, în special sistemul asigurări lor de viață, dar și fondurile de pensii
cuprind în componența portofoliului investiții în t itluri de stat cu preponderență și obligațiuni
corporative, aceste instrumente fiind sensibile la modificările ratei dobânzii.
Toate acestea arată relația directă dintre piețele financiare nebancare, politica monetară a
unui stat și piața de capital. Astfel valoarea acti velor și a pasivelor companiilor de asigurări
variază în funcție de modificările ratei dobânzii d in piață.
Piața asigurărilor din România a avut o evoluție po zitivă pe parcursul ultimilor ani din
perspectiva volumului de prime brute subscrise și a structurii pieței asigurărilor, cu o tendință de
accentuare a diversificării interesului consumatori lor pentru produsele de asigurare, în special
pentru segmentul asigurărilor de viață și de sănăta te.
În anul 2019 s-au înregistrat cele mai mari creșter i pentru toate segmentele de asigurări,
dar trebuie remarcată în special evoluția asigurări lor de viață care au crescut cu 39 % față de anul
2009, fiind de referință și astfel se continuă cons olidarea acestui segment.
Cel mai mare nivel al primelor brute subscrise din ultimii 10 ani a fost înregistrat în 2019
și pentru asigurările generale și pentru cele de vi ață.
Capitalizarea bursieră pe piața de capital, a cresc ut în anul 2019 la 180 de miliarde de lei,
indicii bursieri înregistrând creșteri între 29% și 47%.
Sistemul de pensii private a înregistrat per ansamb lu rezultate pozitive în anul 2019.
Activele nete în Pilonul II au ajuns la 61,97 milia rde de lei, iar în Pilonul III la 2,51 miliarde de
lei. Ratele de rentabilitate obținute de către fond urile de pensii private au fost pozitive, nici un
fond de pensii privat înregistrând o rată de rentab ilitate inferioară ratei minime pentru categoria
sa de risc.
Anul 2019 a presupus pentru România îndeplinirea ma i multor condiții privind
dezvoltarea piețelor financiare nebancare, pentru a atinge obiectivul strategic propus pe termen
mediu și anume cel de aderare la Zona euro, măsuri care au ca rezultat convergență în creștere cu
sistemul european.
2019 este și anul îmbunătățirii funcționării Bursei de Valori București prin trecerea ei la
stadiul de piață emergent, de la stadiul anterior d e piață de frontier, ceea ce anuntă o etapă nouă
pentru piața de capital românească.
Privind în urmă la nivel global, politicile comerci ale în 2019 luate de Statele Unite ale
Americii au încurajat în continuare consumul intern , dar au căutat să impună tarife pentru

51
produsele venite din China și în același timp, Chin a a introdus tarife pentru mărfurile venite din
SUA. În aceste condiții, conflictul comercial a con tinuat între Statele Unite și China, ceea ce a
dus la diminuarea dinamicii Produsului intern brut la nivel mondial. Astfel, creșterea economică
la nivel Mondial a înregistrat o încetinire, cea ma i mare de la criza economico-financiară de doar
2,9%, după datele Fondului Monetar Internațional, f iind vizibilă o scădere a activităților de
producție, dar și a fluxului de investiții, diminu are datorată gradului de incertitudine destul de
ridicat.
Potrivit scenariilor inițiale ale FMI se estima că încetinirea economiei mondiale este doar
una temporară și că va urma o perioada de revenire începând cu primele luni ale anului 2020,
revenire datorată accelerării treptate a creșterilo r de PIB la nivelul economiilor, în special în baza
semnării Acordului commercial, Faza 1, dintre China și Statele Unite, dar și datorită clarificării
relațiilor comerciale după ieșirea Marii Britanii d in Uniunea Europenă. Dar din nefericire, 2020 a
debutat cu creșterea tensiunilor dintre Iran și Sta tele unite, umbrite și acestea de criza medicală
datorată coronavirusului COVID-19.
De altfel, cele mai recente estimări ale Fondului M onetar Internațional, publicate în
aprilie a.c., sugerează intrarea economiei globale în cea mai semnificativă recesiune de la Marea
Depresiune (1929-1933) până acum și indică o crește re economică negativă de -3% în anul 2020,
mult sub nivelul din 2009, atins în timpul crizei f inanciare mondiale, când economia globală s-a
contractat cu -0,1%. Cele mai scăzute valori dintre regiunile privind sentimentul economic
pentru zona euro, dezvoltat pe bază de chestionar, pentru care Fondul Monetar Internațional
(FMI) estimează o creștere negativă în jurul valori i de -7,5% în 2020.
Pentru anul 2021, estimările FMI indică o relansare a economiei globale, cu un avans de
5,8%, în scenariul de bază care presupune că efecte le pandemiei se vor reduce în a doua jumătate
a anului 2020. Banca Centrală Europeană (BCE) a con tinuat susținerea unui mediu economic
favorabil creditării în perioada 2018 – 2019, menți nând la un nivel redus rata dobânzii la
operațiunile principale de refinanțare și ratele do bânzilor la facilitatea de creditare marginală și l a
facilitatea de depozit și reluând programul de achi ziționare de active începând cu luna noiembrie
2019. Pentru a susține economia europeană, în conte xtul COVID-19, BCE a adoptat o serie de
măsuri de natură să asigure o lichiditate mai mare și să susțină finanțarea într-un context
macroeconomic greu încercat de incertitudini: stabi lirea unor condiții favorabile pentru
operațiunile de refinanțare pe termen mai lung decâ t trimestrial, efectuarea unor operațiuni

52
suplimentare de refinanțare pe termen mai lung, pre cum și introducerea unui nou pachet de
achiziții de active, în valoare de 120 miliarde EUR , până la sfârșitul anului 2020.
Comisia Europeană estimează o scădere mai semnificativă a economiei g lobale, de
-3,5% în anul 2020 și o revenire în 2021 de +5,2%, în contextul în care o relaxare progresivă a
măsurilor de carantină și distanțare socială ar cre a premisele unei stabilizări a activităților
economice 61 . Conform estimărilor CE, economiile tuturor țărilo r membre ale Uniunii Europene
vor fi afectate de pandemia de Coronavirus și ale m ăsurilor implementate de state destul de
stricte, înregistrând conform estimărilor contracți i cuprinse între -4,3% în Polonia și -9,7% în
Grecia (datorită ponderii turismului în PIB) în anu l 2020. La fel de afectate ca și Grecia, se
estimează că vor fi statele din zona euro Italia cu -9,5%, Spania cu o scădere estimată la -9,4% și
Franța cu -8,2%. Se estimează astfel, că pe ansambl u economia UE se va contracta cu -7,4%,
ccea ce ar fi un nivel mai scăzut fată de cel înreg istrat în perioada crizei economico-financiare
din 2008 – 2009, în zona euro se indică o decădere și mai semnificativă, de -7,7%, în 2020.
Pentru Marea Britanie, Comisia Europeană estimează de asemenea o scădere, una mai mare
decât în UE, de -8,3%. Toate aceste prognoze negati ve vor afecta în mod direct piețele financiare
mondiale și implicit pe cea românească.

61 CE, prognoza de primăvară, mai 2020

53
BIBLIOGRAFIE

 Ana Bobîrcă, Economia serviciilor internaționale , Editura Economică, Bucuresti, 2005
 BRAN Paul, Ionela COSTICA, Economica activității financiare si monetare
internaționale , ASE, http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/ca rte2.asp?id=104&idb=6
 Bulborea I, coordonator, Microeconomie. Macroeconom ie, Editura prouniversitaria,
Bucuresti, 2012.
 Roxana Dumitrașcu, PIAȚA FINANCIARĂ EUROPEANĂ , Universitatea Creștină
Dimitrie Cantemir, 2011
 Florea Vlad, Managementul serviciilor , Ed. Eurostampa, 2008
 EY Romania, Tendintele europene in industria de externalizare de servicii (outsourcing),
2015
 Ecolle, L’economie des services, PUF, Paris, 1989
 Laura Gheorghiu, Curtea Europeana de Justiție , Universitatea de Vest”, Timisoara, 2008
 Huidumac, C.; Rogojanu, A. Introducere în studiul economiei de piață , Ed. All
Educațional S.A., București, 1998
 Ioncică, Maria.(2003), Economia serviciilor: teorie și practică , Editura Uranus,
București.
 Maria Ioncica, Economia serviciilor. Abordări teoretice si implica ții practice , Editura
URANUS, 2006.
 Ioncică, M., Minciu, R., Stănciulescu, G., Economia serviciilor , Ediția a II-a revăzută și
adăugită, Editura Uranus, București, 1999
 Kotler, Ph., Dubois, B., Marketing-management , Ed. Publi-Union, Paris, 1992
 Vasile Patulea, Proces echitabil – Jurisprudența comentată a Curții Europene a
Drepturilor Omului , Institutul Roman pentru Drepturile Omului, Bucure ști, 2007
 Vancea Smaranda, Piețe financiare internaționale , cantemir.ro › Facultăți › Vancea –
Piete financiare internaționale
 Zaharia, Marian, Economia serviciilor, Editura Univ ersitară, București, 2005
 https://www.academia.edu/12779618/Curs_piata_financ iara
 https://www.imf.org/en/Publications/WEO , World Economic Outlook Reports

54
 https://www.investopedia.com/ask/answers/030315/wha t-financial-services-sector.asp
 https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/ 83/politica-privind-serviciile-financiare
 https://lege5.ro/Gratuit/heztsnrx/tratatul-de-insti tuire-a-comunitatii-europene-din-25031957
 Platforma de Educație Financiară, MANUALUL PRACTIC PENTRU UTILIZATORUL DE
SERVICII FINANCIARE, Editura AGIR, https://www.arb.ro/manualul-practic-pentru-
utilizatorul-de-servicii-financiare
 IMF, The Future of Oil and Fiscal Sustainability in the GCC Region , IMF Departmental
Paper, February 6, 2020, https://www.imf.org/en/Publications
 Autoritatea de Supraveghere Financiară, RAPORT PRIV IND STABILITATEA PIEȚELOR
FINANCIARE NEBANCARE, 1 / 2019
 Autoritatea de Supraveghere Financiară, Raport privind stabilitatea piețelor financiare
nebancare 1/2020,
https://asfromania.ro/files/analize/Raport_stabilit ate_piete_financiare_nebancare_14052020.
pdf
 Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din R omania (APAPR), https://apapr.ro
 International Monetary Fund, Global Financial Stabi lity Report, aprilie 2020
 ACADEMIA ROMÂNĂ, Coordonator: Acad. L.L. ALBU, Evaluăriale impactului
macroeconomic al Covid-19 , https://academiaromana.ro/SARS-CoV-2/doc/d08-
Impactul_macroeconomic_al_COVID-19.pdf
 https://www.academia.edu/5685072/MARKETINGUL_ACTIVI T%C4%82%C5%A2ILOR_
ECONOMICE
 Europa 2020: o strategie europeană pentru o creșter e inteligentă, durabilă și favorabilă
incluziunii – 2010 – 2020
 www.eurostat.eu
 European Central Bank. 2020, ECB Announces €750 Bi llion Pandemic Emergency Purchase
Programme (PEPP).,
https://www.ecb.europa.eu/press/pr/date/2020/html/e cb.pr200318_1~3949d6f266.en.html
 https://www.financialresearch.gov/financial-stress- index
 https://www.roclear.ro
 http://www.bvb.ro

55
ANEXE

Anexa 1. Indicatori privind sectorul instrumentelor și inves tițiilor financiare la
31.12.2019

Sursa: ASF, 2020

56
Anexa 2. Administratorii și depozitarii fondurilor de pensii private la 29 februarie 2020

Sursa: ASF, 2020