Oportunitatile de Implementare a Conceptului Green City In Municipiul Focsani

Diverse2

Oportunitatile de Implementare a Conceptului Green City In Municipiul Focsani

Byadmin ianuarie 1, 2024

Oportunitățile de implementare a conceptului green city în

Municipiul Focșani

Cuprins :

Introducere

Capitolul 1. CADRUL NATURAL

Prezentarea municipiul Focșani

Relieful

Climă

Geologia

Seismicitatea

Hidrologia

Vegetația

Fauna

Solul

Capitolul 2. SPAȚII VERZI

Definiție și structură

Problematica spațiilor verzi

Polivalența funcțională a spațiilor verzi

Funcția climatică

Funcția recreativă

Funcția estetică

Funcția științifică și educativă

Capitolul 3. SPAȚII VERZI ÎN MUNICIPIUL FOCȘANI

Zone de recreere, odihna , agrement , tratament

Funcționalități generale

Organizarea spațiilor verzi

Rolul si importanța spațiilor verzi

Identificarea spațiilor verzi

Anamiza raportului privind spațiile verzi la numarul de locuitori

Măsuri de protejate a spațiilor verzi

Capitolul 4. CONCEPTUL GREEN CITY ÎN FOCȘANI

Proiectul – Grădini verticale pe blocuri

Proiectul – Verdeață pe acoperișurile autobuzelor – Grădini în mișcare

Proiectul – Implementarea micilor grădini în incinta Instituțiilor Publice

Proiectul – Implementarea unui Parc ( între Dedeman și Carrefour)

Proiectul – Parcare ecologică

Concluzia

Bibliografie

Introducerea

Motivația alegerii acestei teme de licență „Oportunitațile de implementare a Conceptului Green city in municipiul Focșani” , conceptul de Green city este promovarea orașului Focșani prin „ mai mult verde” protejând mediul natural. Îmi doresc ca oamenii să devină preocupați de o viață sănătoasă, care să apreciaze natura și mișcarea în aer liber, oameni care vor să se bucure alături de familiile lor de o viață de calitate.

Lucrarea este structurată în patru capitole

Capitolul 1 – este prezentat cadrul natural al spațiului studiat – Municipiul Focșani.

Capitolul 2- îin cuprinsul acestui capitol am vorbit despre generalitățile spațiilor verzi și de importanța acestora.

Capitolul 3 – ilustează spațiile verzi din Municipiul Focșani.

Capitolul 4 – acest capitol s-a bazat pe conceptul GREEN CITY. Aceste proiecte propuse sunt :

Proiectul – Grădini verticale pe blocuri

Proiectul – Implementarea micilor grădini în incinta Instituțiilor Publice

Proiectul – Verdeață pe acoperișurile autobuzelor – Grădini în mișcare

Proiectul – Implementarea unui Parc ( între Dedeman și Carrefour)

Proiectul – Parcare ecologică

Pentru realizarea acestei lucrări a fost nevoie de: lucru de teren pentru aplicarea acestor idei , capturarea în fotografii a anumitor zone, de surse bibliografice și informații web, anumite hărți topografice.

Aș dori sa le mulțumesc tuturor celor care au fost alături de mine , care m-au îndrumat și încurajat pe tot parcursul acestui proiect.

CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL

Prezentarea municipiului Focsani

Focșani este un municipiu, reședința și cel mai mare oraș al județului Vrancea, Moldova, România. Municipiul Focșani este situat în partea central sudică a județului, fiind o localitate de dimensiune medie. Este încadrat geografic la intersecția latitudinii nordice de 45 grade si 42 minute cu longitudinea estica de 26 grade și 13 minute, străjuind partea sud-estică a Carpaților de curbură, la contactul dintre Câmpia Siretului Inferior și dealurile subcarpatice ce culminează cu Măgura Odobeștilor (1001 m).

Municipiul Focșani are o suprafață de 4815 ha., ceea ce reprezintă 1% din suprafața județului Vrancea, fiind o localitate de dimensiune medie. (sursa: Primaria Focșani)

Fig. 1 Localizare Focșani

( sursa:Harta topografica militara a Romaniei editia 1990 ,scara 1:50.000.)

1.2 Relief

Teritoriul administrativ Focșani este situat în zona de curbură a Carpaților Orientali, în partea cea mai de nord a Câmpiei Române și anume Câmpia Siretului și cuprinde municipiul Focșani și localitățile Mândrești Moldova și Mândrești Munteni. (sursa: Primaria Focșani)

1.3 Clima

Pe teritoriul municipiului Focșani, clima este temperat continentală, influențată de adăpostul Carpaților de Curbură, cu variații mari de temperatură. Temperatura medie este de circa 9 °C, maxima absolută înregistrată fiind de +42,3 °C (iulie 1990), iar minima absolută de -33,7 °C (februarie 1987).Volumul precipitațiilor depașește 400 mm, lunile cele mai ploioase fiind mai – iunie, iar cele mai secetoase decembrie – februarie. Precipitațiile atmosferice prezintă variații importante de la un loc la altul, atât datorită altitudinii cât și a circulației diferite a maselor de aer. Cantitatea totală de precipitații, în 2008, la Focșani a fost de 495.5 l/mp. Numărul zilelor cu ninsoare este de circa 20 pe an. (sursa: www.focsani.info/Urbanism/studiu)

Fig.2 Harta climatică a Vrancei

(Sursa : www.wordclime.org) Fig. 3. Harta precipitatiilor

(Sursa : www.wordclime.org)

1.4 Geologie

Din punct de vedere geologic, subteranul municipiului Focșani poate fi structurat astfel :

Holocen superior bine dezvoltat, constituit din pietrișuri și nisipuri de terasă și luncă la partea inferioară și argile loessoide la partea superioară;

Pleistocen mediu și inferior de asemenea bine dezvoltat, aconstituit de pietrișuri și nisipuri cu intercalații argiloase;

Levantin – Cuaternar inferior constituit predominant din pietrișuri cu bolovăniș și nisip, cu grosimi ce depășesc local 800 m (Măgura Odobești)

În adâncime sunt prezente formațiuni Meotian, Pontian, Dacian cu înclinări de 10 – 150, ce se afundă sub sedimentele mai recente.

Fig. 4 Geologie Focsani

Sursa (Harta geologică a României , scara 1 :200.000, editia 1967)

1.5 Seismicitate

Teritoriul județului Vrancea corespunde celei mai active zone seismice din țara noastră. Seismele cu epicentru în Vrancea au origine tectonică, fiind provocate de deplasările blocurilor scoarței sau alte părți superioare ale învelișului, în lungul unor falii formate anterior sau în lungul unora foarte adânci.

Analiza factorilor de risc la nivelul municipiului Focșani trebuie să țină cont în mod prioritar de faptul că cea mai importantă zonă seismică din România se află în zona Vrancea. (sursa: Primaria Focșani

1.6 Hidrologie

Municipiul Focșani s-a dezvoltat pe fostul curs al râului Milcov, pe zona rezultată din reunirea conurilor de dejecție a râurilor Milcov și Putna. Cursurile de apă au pantă redusă și prezintă o serie de meandre, brațe vechi și albii minore foarte largi, în mare parte colmatate în prezent.Râul Milcov are caracter torențial nepermanent, putând să sece în perioadele secetoase. Milcovul este afluent dreapta al râului Putna. Ambele râuri inundă zone din intravilan la debite mari, torențiale. (sursa: Primaria Focșani)

Fig. 5 Harta hidrologica a Focșaniului

(Sursa Harta topografică a Romaniei , scara 1: 50.000)

1.7 Vegetație

Pe teritoriul municipiului Focșani nu se remarcă specii cu valoare deosebită, fiind caracterizat de prezența vegetației specifice mediilor urbane dezvoltate pe această treaptă de relief și în acest tip de climă, desi județul Vrancea dispune de un ridicat potențial natural. (sursa: Primaria Focșani)

Fig. 6 Harta Vegetatiei Focșani

(Sursa- Harta topografică a României , scara 1: 50.000)

1.8 Fauna

Fauna piscicolă este reprezentată prin păstrăv, lipan, clean, dar și alte specii. Teritoriul municipiul Focșani nu este reprezentativ din puncte de vedere faunistic, fiind vorba despre un mediu puternic antropizat. În privința speciilor care populează Balta Mândrești, în funcție de sezon se întâlnesc specii de crap, fitofag și caras, în număr ridicat.

1.9 Soluri

În ceea ce privește resursa regenerabilă abiotică, solul, de la est la vest, odată cu creșterea în altitudine a reliefului și a gradului de fragmentare a acestuia, la care se adaugă marea varietate a rocilor de solificare și a condițiilor climatice, pentru municipiul Focșani se remarcă următoarele caracteristici zonale:

– treapta de relief joasă, corespondentă Câmpiei Siretului inferior și Câmpia Râmnicului, se caracterizează prin prezența solurilor aluviale din lunci și ariile joase, a cernoziomurilor pe interfluviiși a solurilor cenușii din zona de contact cu dealurile care au favorizat activitățile agricole.

Fig.7 Harta Solurilor – Focșani

(Sursa- Harta solurilor României , scara 1:200.000)

CAPITOLUL 2. SPAȚIILE VERZI

În amenajarea zonelor periurbane si urbane , un rol important îl joacă spațiile verzi. Acestea reprezintă o categorie funcțională în cadrul localităților sau aferentă acestora , ce este determinată în special de vegetație si in al doilea rând cadrul construit , cuprinzând dotări si echipări destinate activitătii cultural- educative , sportive sau recreeative a populației.

Spații verzi urbane

Definiții și structură

Termenul de le mai recente.

Fig. 4 Geologie Focsani

Sursa (Harta geologică a României , scara 1 :200.000, editia 1967)

1.5 Seismicitate

Teritoriul județului Vrancea corespunde celei mai active zone seismice din țara noastră. Seismele cu epicentru în Vrancea au origine tectonică, fiind provocate de deplasările blocurilor scoarței sau alte părți superioare ale învelișului, în lungul unor falii formate anterior sau în lungul unora foarte adânci.

Analiza factorilor de risc la nivelul municipiului Focșani trebuie să țină cont în mod prioritar de faptul că cea mai importantă zonă seismică din România se află în zona Vrancea. (sursa: Primaria Focșani

1.6 Hidrologie

Municipiul Focșani s-a dezvoltat pe fostul curs al râului Milcov, pe zona rezultată din reunirea conurilor de dejecție a râurilor Milcov și Putna. Cursurile de apă au pantă redusă și prezintă o serie de meandre, brațe vechi și albii minore foarte largi, în mare parte colmatate în prezent.Râul Milcov are caracter torențial nepermanent, putând să sece în perioadele secetoase. Milcovul este afluent dreapta al râului Putna. Ambele râuri inundă zone din intravilan la debite mari, torențiale. (sursa: Primaria Focșani)

Fig. 5 Harta hidrologica a Focșaniului

(Sursa Harta topografică a Romaniei , scara 1: 50.000)

1.7 Vegetație

Pe teritoriul municipiului Focșani nu se remarcă specii cu valoare deosebită, fiind caracterizat de prezența vegetației specifice mediilor urbane dezvoltate pe această treaptă de relief și în acest tip de climă, desi județul Vrancea dispune de un ridicat potențial natural. (sursa: Primaria Focșani)

Fig. 6 Harta Vegetatiei Focșani

(Sursa- Harta topografică a României , scara 1: 50.000)

1.8 Fauna

Fauna piscicolă este reprezentată prin păstrăv, lipan, clean, dar și alte specii. Teritoriul municipiul Focșani nu este reprezentativ din puncte de vedere faunistic, fiind vorba despre un mediu puternic antropizat. În privința speciilor care populează Balta Mândrești, în funcție de sezon se întâlnesc specii de crap, fitofag și caras, în număr ridicat.

1.9 Soluri

În ceea ce privește resursa regenerabilă abiotică, solul, de la est la vest, odată cu creșterea în altitudine a reliefului și a gradului de fragmentare a acestuia, la care se adaugă marea varietate a rocilor de solificare și a condițiilor climatice, pentru municipiul Focșani se remarcă următoarele caracteristici zonale:

– treapta de relief joasă, corespondentă Câmpiei Siretului inferior și Câmpia Râmnicului, se caracterizează prin prezența solurilor aluviale din lunci și ariile joase, a cernoziomurilor pe interfluviiși a solurilor cenușii din zona de contact cu dealurile care au favorizat activitățile agricole.

Fig.7 Harta Solurilor – Focșani

(Sursa- Harta solurilor României , scara 1:200.000)

CAPITOLUL 2. SPAȚIILE VERZI

În amenajarea zonelor periurbane si urbane , un rol important îl joacă spațiile verzi. Acestea reprezintă o categorie funcțională în cadrul localităților sau aferentă acestora , ce este determinată în special de vegetație si in al doilea rând cadrul construit , cuprinzând dotări si echipări destinate activitătii cultural- educative , sportive sau recreeative a populației.

Spații verzi urbane

Definiții și structură

Termenul de spațiu verde este înscris în cadrul Legii nr. 24 din 15 ianuarie 2007 (legea privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi urbane) ca zona verde în cadrul orașelor și municipiilor, definită ca o rețea mozaicata sau un sistem de ecosisteme seminaturale, al carei specific este determinat de vegetație (lemnoasă, arborescentă, arbustiva, floricolă și erbacee).

O altă definiție prezintă spațiul verde ca o zonă verde ce constă din teritorii ce au o valoare semnificativă de patrimoniu natural și care necesită protecție și/sau ecosisteme de o biodiversitate unică, amenințate de poluare, ca și coridoare ce leagă „insule” protejate izolate.

Dacă în trecut spații verzi erau numai în curțile diferitelor locuințe , odată cu explozia numărului de populație și realizarea unor locuințe supraetajate, s-a impus necesitatea păstrării și realizării unor suprafețe verzi tot mai mari în orașe (Godeanu, Paraschiv, 2005). În prezent urbaniștii apreciază că un oraș, cu cât este mai mare, cu atât are nevoie de spații verzi mai mari per/ locuitor, acestea având influență asupra zonei învecinate pe distanțe diferite în funcție de tipul și mărimea spațiului verde.

Spațiile verzi urbane sunt de mai multe tipuri :

acces nelimitat (folosite de un grup restrâns de locuitori: curțile caselor familiale, curțile din cadrul cvartalelor de blocuri, spațiile verzi din cartierele de blocuri, spațiile verzi amenajate pe acoperișurile unor blocuri, precum și balcoanele);

acces limitat sau cvasilimitat (aliniamente stradale, amenajările verzi din fața unor edificii, spațiile verzi din jurul unor monumente, parcurile, scuarurile, rondurile florale etc.);

profil specializat (grădini botanice, plantații de protecție etc.).

Spațiile verzi se compun din următoarele tipuri de terenuri din zonele urbane (Legea nr. 24/2007, art. 3):

a) parcuri;

b) scuaruri;

c) aliniamente plantate în lungul bulevardelor și strazilor;

d) terenuri libere, neproductive din intravilan: mlastini, stancarii, pante, terenuri afectate de alunecări, saraturi care pot fi amenajate cu plantații.

Spațiile verzi, în funcție de dreptul de proprietate asupra terenului, sunt (Legea nr. 24/2007, art. 4):

a) publice – parcuri, scuaruri, spații amenajate cu dominanta vegetala și zone cu vegetație spontana ce intra în domeniul public;

b) private – spații verzi ce sunt în proprietatea persoanelor fizice sau juridice.

În sensul legii nr. 24/2007, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație:

a) parc – spațiul verde, cu suprafata de minimum un hectar, format dintr-un cadru vegetal specific și din zone construite, cuprinzând dotări și echipari destinate activităților cultural-educative, sportive sau recreative pentru populație;

b) scuar – spațiul verde, cu suprafata mai mica de un hectar, amplasat în cadrul ansamblurilor de locuit, în jurul unor dotări publice, în incintele unităților economice, social-culturale, de învățământ, amenajărilor sportive, de agrement pentru copii și tineret sau în alte locatii;

c) aliniament plantat – plantațiile pe spațiul verde cu rol estetic de protecție, de ameliorare a climatului și calității aerului, amplasate în lungul căilor de circulație sau al cursurilor de apa.

2.2. Problema spațiilor verzi

Problematica spațiilor verzi este dominantă în teritoriul urban o reprezintă omul.

Prin dezvoltarea „peisajului cultural“ – orașul, a presupus în cea mai mare măsură distrugerea ecosistemului inițial și înlocuirea completă a vegetației originare.

La nivelul orașului, relațiile trofice între speciile de animale superioare sunt puternic amplificate. Existența zoocenozelor este legată de dezvoltarea coerentă a unor sisteme de spații verzi, interconectate între ele și cu ecosistemele naturale din teritoriul înconjurător al orașului.

Spațiile verzi constituite pe teritoriul orașului habitatul natural cel mai des întâlnit pentru speciile de plante și animale, trebuind totodată subliniat caracterul lor funcțional, din punct de vedere al structurilor urbane. Prezența spațiilor plantate în toate zonele orașului este asociată factorului sanogen și psihogen, dar are și o valoare culturală, cu rol în definirea personalității estetice a așezării urbane.

Obiectivele legate de zonele verzi din orașe au în vedere dezvoltarea spațială și sub aspectul diversității biologice a acestora, concomitent cu refacerea unei sistem de spații verzi, pe de o parte prin realizarea legăturilor dintre acestea, iar pe de alta prin recrearea legăturilor cu zonele naturale existente din teritoriul înconjurător.

2.3. Funcționarea spațiilor verzi

Spațiile verzi, ca suprafețe acoperite cu vegetație, se definesc prin capacitatea de îmbunătățire a climatului, a regimului fonic, prin gradul de dotare utilitară și decorativă a zonelor de odihnă, recreere, agrement, sport.

Importanța spațiilor verzi este prezentată în funcționalitatea ecologică și funcționalitatea social-economică (Pătrășcoiu, 1972), în capacitatea acestora de a exercita anumite funcțiuni naturale și de protecție a mediului înconjurător, de a asigura o serie de funcții multiple. Un rol important îl dețin inițiativa și investiția privată în amenajarea peisagistică nu numai spațiilor verzi din jurul locuințelor, dar și al zonelor aferente sediilor și spațiilor de producție ale agenților economici și comerciali, ale diverselor organizații și chiar ale instituțiilor publice.

În cadrul funcționalității ecologice, principalele funcții ale spațiilor verzi sunt: funcția hidrologică, antierozională, climatico-sanitară, recreativă, estetică, științifică și educativă.

Spațiile verzi contribuie la reducerea poluării fonice, acționând ca o adevărată barieră acustică. Coroanele arborilor și arbuștii reduc poluarea sonoră, absorbind în jur de 26% din energia sonoră, contribuind la starea de sănătate și confort urban. Gradul de luminozitate, ca și culorile diferite ale spațiilor verzi, influențează asupra stării psihice.

Gama cromatică a vegetației este variată și într-o continuă modificare, după anotimp. Culoarea verde are un efect benefic asupra psihicului uman, în orice conjuctură. Culorile galben, roșu, portocaliu și nuanțele vii ale lor înviorează peisajul și favorizează buna dispoziție, iar culorile reci, precum albastru, gri, predispun la liniște, calm și pasivitate. Formele și culorile vegetației, jocurile de lumină și umbră influețează psihicul uman și starea de spirit a celor ce beneficiază de spațiile verzi, care își impun, și în acest fel, amprenta asupra calității mediului ambiant urban.

2.4. Funcția climatică.

Climatul urban se distinge în toate sezoanele prin anomalii de temperatură, umiditate și lumină. Precipitațiile din oraș sunt colectate și evacuate prin canalizare, ceea ce conduce la aspectul secetos, deșertic al climatului urban. Aerul devine uscat, umiditatea relativă scăzând deseori sub 5%, ceea ce defavorizează atât oamenii cât și plantele.

Temperatura mai ridicată din oraș, în comparație cu împrejurimile, este sesizabilă încă din primăvară. Astfel în zona centrală, liliacul, castanii, teii înfloresc cu circa 6-8 zile mai devreme decât la periferie.

Rolul ecologic al zonelor verzi este esențial în menținerea acestui echilibru om-natură. Dacă în cadrul unul oraș spațiile verzi, atunci regimul termic este nefavorabil, circulația naturală a aerului este scăzută și uscăciunea atmosferei ridicată. Prin efectul de umbrire, vegetația lemnoasă din mediul urban atenuează temperaturile excesive ale aerului. De exemplu, o fâșie de arbori cu o lățime de 50m – 100m, poate răcori atmosfera, în perioadele calde, cu până la 3,5 0C, iar în perioada rece a anului, în zonele cu vegetație, temperatura aerului este mai ridicată, decât în spațiile deschise, deoarece vântul rece (Crivățul) este diminuat cu ajutorul vegetației. Vegetația arboricolă mai are rolul de a apăra contra vânturilor puternice, diminuându-le foarte mult. Distanța pe care se întinde protecția împotriva vânturilor, dintr-o zonă cu vegetație este de 10 – 40 de ori mai mare decât înălțimea plantației respective (Ana – Felicia Iliescu, 2006).

Efectele de prospețime, răcoare, umiditate a vegetației asupra microclimatului urban se datorează fenomenului de evapotranspirație, care transformă plantele în adevărați refrigeratori, prin evaporația puternică și foarte eficace a apei. Fiecare aliniament stradal, scuar, parc sau zonă verde influențează, prin efectul răcoritor, circulația locală a aerului.

2.5. Funcția recreativă a spațiului verde se reflectă în efectele benefice resimțite de organismul uman prin activitatea în aer liber. Ca urmare a intensificării acțiunii factorilor de stres și poluanți, omul societății moderne „simte tot mai mult nevoia“ de a evada în mijlocul naturii, în scopul refacerii capacității sale psihice și fizice, al relaxării, al destinderii, al recreării stării sale generale. Peisajele de recreere sunt reprezentate de spațiile verzi ale municipiului Focșani, acesteaoferind locuitorilor facilitățile legate recreerii și odihnei, prin rolul fundamental și de neînlocuit pe care îl joacă în dezvoltarea și menținerea echilibrului fizic și psihic al omului.

Spațiile verzi constituie o ambianță deosebit de favorabilă pentru practicarea a numeroase activități recreative: plimbări pe jos, practicare jogging, pescuit, picnic, fotografierea sau pictura în aer liber, observarea unor specii de arbori deosebiți etc.

Recreerea trebuie privită , dupa cum citea scriitorul german Scheller , ca un fenomen de trecere de la o stare violentă , la starea la care este normală , idealul recreeării fiind liniștea lăuntrică cu mișcarea fizică.Recreearea în pădure este mult mai puternică ce determină revitalizarea organismului uman ce a fost supus stresului , ce hrănește organismul uman si sphicul cu o silvoterapie , un antidote împotriva stresului uman. (Pătrăscioiu N. 1987)

2.6 Funcția estetică.

Spațiile verzi reprezintă o valoare decorativă, prin satisfacția ce o realizează omul față de vegetația arborescentă, arbustivă, erbacee sau floricolă care, datorită tulpinilor, ramurilor, frunzelor, florilor, lujerilor, fructelor ori semințelor, ce dau impresia unui lucru bine organizat.

2.7 Funcția științifică și educativă este determinată de zonele verzi , monumente ale naturii, de rezervațiile științifice, grădinile botanice etc.

Grădinile botanice cultivă și cresc o mare varietate de plante în principal pentru motive științifice, categorizare și documentare, dar și pentru plăcerea și educarea publicului larg, un considerent devenit esențial pentru asigurarea fondurilor publice . Grădinilor botanice le revine principala misiune de a conserva plantele amenințate cu dispariția, avându-se în vedere ritmul intens cu care dispar unele specii.

CAPITOLUL 3. SPAȚIILE VERZI DIN MUNICIPIUL FOCȘANI

3.1. ZONE DE RECREERE, ODIHNĂ, AGREMENT, TRATAMENT. SPAȚII VERZI

Conform situației existente și din măsurătorile făcute având la bază reambularea municipiului Focșani, la nivelul anului 2010 suprafața totală a spațiilor verzi a fost estimată la 69,5 ha, revenind o suprafață de 7 m2/cap de locuitor.

Suprafața parcurilor din municipiul Focșani însumează 6,8 ha, distribuite aproximativ uniform în cadrul orașului, cu concentrare mai mare în zona centrală. Dintre cele mai importante pot fi mentionate parcurile Nicolae Balcescu și Robert Schuman.

Suprafața zonelor de agrement rezultată din măsurători este de 15,42 mp. Dotări pentru sport. Dotările sportive cu rol teritorial sunt prezente în municipiul Focșani: Stadionul Milcovul (10.000 locuri), Stadionul Tineretului (2.000 locuri), Sala Polivalentă (1.500 locuri) și o rețea relativ mare de săli de întreținere fizică.

Fig.8. Reprezentând concepul de spații verzi ( sursa Primăria Focșani)

3.2. Funcționalități generale

set de date unic la nivel de soluții înglobate în Sistemul de Gestiune Urbană a Municipiului Focșani. Toate datele sunt gestionate într-o bază de date unică la nivelul instituției, la care au acces toți utilizatorii în funcție de drepturile alocate. Conexiunea la date este directă, astfel orice modificare a datelor este percepută instantaneu de orice utilizator conectat.

utilizarea nomenclatoarelor de valori. Pentru fiecare categorie de obiecte sunt definite nomenclatoare cu tipurile de atribute implicite, un rol important în acest caz avându-l gestiunea nomenclatoarelor de tipuri de spații verzi, a tipurilor de arbori si a materialului dendrologic.

acces pentru un număr mare de utilizatori. Aplicația utilizează arhitecturi de baze de date de tip client/server capabile să deservească eficient un volum de date mare la un număr mare de utilizatori. De asemenea, deoarece este bazată pe tehnologia Web, permite creșterea numărului de utilizatori definiți inițial.

gestiunea terenului conform cadastru general cu evidențierea proprietarilor și a deținătorilor cu evidențierea tipului de proprietate și a modului de administrare a terenurilor – permite utilizatorilor vizualizarea proprietarilor spațiului verde și gestiunea, tipului de proprietate. Pe baza acestei informații se poate identifica în orice moment suprafața ocupată de spațiu verde aflat în proprietatea sau administrarea unei entitati, se pot grupa informațiile după proprietar/administrator, tip de proprietate.

gestiunea geospațială a datelor specifice spațiilor verzi – toate informațiile conținute în Fișa spațiului verde, sunt introduse în baza de date, utilizând câmpuri distincte, diferențiate după tipul de spațiu verde (parc, scuar, aliniamente stradale, etc.) și sunt asociate terenurilor care au destinația spații verzi, pentru a păstra legătura cu datele de identificare ale terenului.

aplicația permite realizarea de analize geospațiale pentru:

identificarea:

• terenurilor definite ca spații verzi;

• distribuția arborilor izolați și ocrotiți;

• terenurilor degradate care ar putea fi transformate în spații verzi

extragerea de informații de detaliu privind:

• vegetația existentă

• speciile, numărul și tipul de arbori

• indici cantitativi și calitativi;

• echiparea edilitară a terenului (apa, canalizare, termoficare,electricitate, gaze, telefonie)

In ceea ce privește organizarea și modelarea structurilor de date am pornit de la prevederile Ordinului nr. 1549 din 4 decembrie 2008 privind aprobarea Normelor tehnice pentru elaborarea Registrului local al spațiilor verzi și al formularului “Fișa spațiului verde “ care constituie de fapt un raport ce cumuleaza date din toate tabelele utilzate in sistem.

Fig.9 Reprezentând cei 4 Operatori( Sursa Primaria Focșani)

Introducerea datelor grafice si alfanumerice in Registrul local al spațiilor vezi constiuie un process repetitiv având ca element de bază un spațiu definit la care lucrează un minim de patru operatori. Activitățile sunt interdependente evitând procesarea multiplă a unor seturi de date , iar fiecare dintre acestea avand un rol bine definit.

Fig.10. Operatorii care constituie procesul in Registrul local al spatiilor verzi(sursa Primaria Focșani)

Operatorul 1 – Definește spațiul verde prin generarea geometriei acestuia pe categorii de spații verzi

parc scuar

aliamente stradale

spații verzi in curtea instituțiilor

spații verzi intre blocuri.

Se completează o fisa generală a spațiului verde , mai putin descrierea vegetației , gradul de intreținere si starea de viabilitate si câmpurile referitoare la proprietar , tipul de proprietate si modul de administrare a acestuia.

Fig.11 Figura reprezentand operatorul 1(sursa Primaria Focsani)

Operatorul 2 – Definește zonele de vegetație care apartin spațiului verde generat de operatorul 1, poziționeaza arborii în cadrul zonei de vegetație la care lucrează și completează fișa fiecărui arbore.

Acesta completează :

câmpurile de descriere , gradul de întreținere și starea de viabilitate a vegetației

fișa zonelor de vegetație din cadrul spațiului verde definit de catre operatorul 1 ( mai putin câmpurile “parcela” și “tarla”.

Fig.12. Operatorul 2 reprezentarea acestuia( sursa Primaria Focsani)

Operatorul 3 – Validează și corectează geometriile spațiilor verzi generate de către operatorul 1 , urmărind limitele parcelelor si ale construcțiilor. Acesta generează geometriile aleilor aferente spațiului verde din lucrarea PUG și le transferă în serverul de date funcțional pe stratul de alei. Transferă geometriile construcțiilor , lourilor de joacă , fântânilor si terenurilor de sport în serverul de date funcțional , fiecare pe stratul corespunzător.

Fig.13. Reprezentand procesele operatorul 3 (sursa Primăria Focșani)

Operatorul 4 – Completează fișele de date corespunzătoare construcțiilor , locurilor de joacă , fântânilor si terenurilor de sport situate în cadrul spațiului verde și atașarea documentelor referitoare la spațiul verde.

Fig. 14. Procesele operatorului 4 (sursa Primăria Focșani)

Organizarea spațiilor verzi din Focșani

Spațiile verzi sunt insuficiente în raport cu numărul de locuitori și natura construcțiilor, suprafața de spațiu verde pe cap de locuitor (10,23 mp / loc ) fiind în afara valorii normate pentru orașe cu populație între 50.000 și 100.000 locuitori (20 mp / loc). Principalele obiective și măsuri privind necesitatea dezvoltării și ameliorării sistemului de spații verzi se refera la:

– reamenjarea parcurilor existente;

– amenajarea de noi spații verzi în special în zona Mândrești și noile extinderi de intravilan cu potențial de dezvoltare a funcțiunii de locuire ( pentru noile extinderi de intravilan unde se solicit elaborarea unor documentații de urbanism suplimentare, se vor prevedea și rezerva terenurile necesare amenajării de noi scuaruri parcuri etc.);

– instalarea rețelelor de hidranți în spațiile verzi;

– conservarea tuturor suprafețelor spațiilor verzi și întreținerea corespunzătoare a acestora;

– extinderea plantărilor de garduri vii, arbusti, flori și gazon;

– toaletarea și tăierea arborilor uscați;

– extinderea rețelei de hidranți pentru udat;

– asigurarea unei stări fitosanitare normale a tuturor zonelor verzi;

– Rezervarea terenului necesar pentru bordarea viitoarei autostrăzi cu fâșii plantate cu o lățime minimă de 50m, în vederea ameliorării climatului municipiului Focșani

– Valorificarea peisagistică a Bălții Mândrești

– Reabilitarea fondului construit valoros și stabilirea unor reguli clare de construire în zonele cu arhitectură valoroasă specifică zonei, pentru păstrarea caracterului peisajului construit existent – caracterul peisajului rezidențial, peisajului turistic.

– Identificarea și rezervarea terenului pentru amenajarea unei mici grădini zoologice sau/și grădini dendrologice;

– Identificarea traseelor pietonale și pentru bicicliști incluzând-ule în rețeaua bandourilor verzi;

– Identificarea și rezervarea terenurilor pentru dezvoltarea sistemului de spații verzi.

Rolul si importanta spatiilor verzi

– spațiile verzi susțin sistemele urbane din punct de vedere social și ecologic;

– contribuie la îndeplinirea nevoilor cognitive, estetice, de relaxare, de recreere ale oamenilor

– contribuie la diminuarea stresului vieții urbane ;

– contribuie la “umanizarea” orașului, fiind plăcute din punct de vedere estetic, au rol de înfrumusețare;

– oferă posibilitatea de a-ți clarifica și limpezi gâdurile, susțin odihna oamenilor;

– cu cât spațiile verzi sunt mai diverse ca număr, tipuri de specii, tipuri de peisaje, cu atât e mai mare valoarea lor psihologică;

– reduc temperatura din oraș, prin procesul de evapotranspirație al plantelor, parcurile reprezintă o insulă de răcoare la apus, având un impact benefic asupra microclimatului (Spronken-Smith);

– reglează regimul precipitațiilor; reduc amplitudinea scurgerilor acvifere de suprafață, reduc pericolul alunecărilor de teren;

Identificarea spatiilor verzi

Zona cuprinde spații verzi publice cu acces nelimitat sau specializate de interes

supramunicipal și municipal, spații pentru sport și agrement cu acces limitat de apartenența la cluburi sau contra cost, spații plantate de protecție.

Spațiile verzi din cuprinsul municipiului Focșani prezintă o serie de particularități și diferențieri,

funcție de:

situarea în oraș

– spații verzi publice cu acces nelimitat sau specializate situate în zona centrală

– spații verzi situate în zona semicentrală ce acopera spațiile libere dintre blocuri

– spații verzi situate în vecinătatea râului Milcov și a Bălții Mândrești

– spații verzi situate la periferie

gradul de protecție

– spații verzi protejate

– spații verzi situate în afara perimetrului de protecție

dimensiuni

– spații verzi de tip grădină sau parc cu suprafeță peste 1,0 ha și care au fost

delimitate ca unități teritoriale distincte

– spații verzi de tip scuar cu suprafețe sub 1,0 ha și care au fost incluse în

subzonele mai mari în care se încadrează, dar fără a-și pierde caracterul de spațiu

verde

– spații verzi de tip fâșie plantată de însoțire cu suprafața variabilă de la caz la caz –

asigurând, prin plantare mai consistentă și amenajări ambientale locale, legăturile

necesare între diferite elemente naturale, pentru ecologizarea și ameliorarea cadrului de

viață.

profilul funcțional

– spații verzi de agrement, promenadă, însoțire trasee pietonale

– parcuri de distracții specializate, poli de agrement (propus)

– complexe și baze sportive

– perdele de protecție (infrastructură edilitară, căi majore de comunicație, între funcțiuni

parțial incompatibile)

accesibilitatea

– spații verzi publice cu acces nelimitat

– spații verzi publice cu acces limitat de apartenență la cluburi sau baze sportive sau

contra cost

– spații verzi în incinte private

Pentru a face posibile diferențieri specifice prin regulament, pentru spații plantate existente și propuse în

interiorul perimetrului municipiului Focșani, au fost evidențiate următoarele subzone și unități teritoriale .

Parcul Robert Schuman

(sursa Foto Arhivă Personală)

Parcul Grădina

(sursa Foto Arhivă Personală)

Publică

Parcul Bălcescu

(sursa Foto Arhivă Personală)

Parcul Teatru

(sursa Foto Arhivă Personală)

3.6. Analiza raportului spațiilor verzi la numărul de locuitori

În intravilanul municipiului sunt cuprinse următoarele categorii de spații plantate publice: parcuri, scuaruri, complexe sportive, plantații stradale, toate accesibile populației.

Suprafața zonelor verzi amenajată este de 69,5 ha, revenind 6,9 m²/locuitor.( indicele global conform normativelor în vigoare, pentru categoria orașelor de câmpie cu o populație de peste 100.000 locuitori este de 17-26 m²/locuitor, normativ care însă nu este încă asigurat atât sub raport cantitativ dar și calitativ).

Masurători de protejare a spațiilor verzi

Măsurătorile de zgomot, în anul 2009, au vizat zonele care pot prezenta riscuri de afecțiuni pentru populația expusă. Locațiile vizate au fost: piețe, spații comerciale, restaurante în aer liber; incinte de școli și creșe, grădinițe, spații de joacă pentru copii; parcuri, zone de recreere și odihnă; incinte industriale; zone feroviare; aeroporturi; parcări auto; stadioane, cinematografe în aer liber; trafic și altele (zone locuibile).

S-a avut în vedere numărul de măsurători, maxima măsurată (dB), procentul de depășiri, indicatorul utilizat la realizarea determinărilor, procentul de determinări acustice realizate în urma sesizărilor primite de la cetățeni și procentul sesizărilor rezolvate.
Căile de limitare și/sau eliminare a poluării și degradării factorilor de mediu:

– Management corespunzător pentru asigurarea apei și probleme de canalizare și epurare a apelor uzate

– extinderea rețelei de apă și canalizare pe teritoriul municipiului Focșani, reducerea poluării mediului acvatic și a apelor subterane cauzate de substanțe periculoase, necesitatea reabilitarii sistemului de aducțiune și alimentare cu apă

– Necesitatea dezvoltării și ameliorării sistemului de spații verzi prin:

– reamenjarea parcurilor existente

– amenajarea de noi spații verzi în special în zona Mândrești și noile extinderi de intravilan cu potențial de dezvoltare a funcțiunii de locuire ( pentru noile extinderi de intravilan unde se solicit elaborarea unor documentații de urbanism suplimentare, se vor prevedea și rezerva terenurile necesare amenajării de noi scuaruri parcuri etc.)

– instalarea rețelelor de hidranți în spațiile verzi

– conservarea tuturor suprafețelor spațiilor verzi și întreținerea corespunzătoare a acestora;

– extinderea plantărilor de garduri vii, arbusti, flori și gazon;

– toaletarea și tăierea arborilor uscați;

– extinderea rețelei de hidranți pentru udat;

– asigurarea unei stări fitosanitare normale a tuturor zonelor verzi.

– Rezervarea terenului necesar pentru bordarea viitoarei autostrăzi cu fâșii plantate cu o lățime minimă de 50m, în vederea ameliorării climatuluI municipiului Focșani

– Valorificarea peisagistică a Bălții Mândrești

– Reabilitarea fondului construit valoros și stabilirea unor reguli clare de construire în zonele cu arhitectură valoroasă specifică zonei, pentru păstrarea caracterului peisajului construit existent

– caracterul peisajului rezidențial, peisajului turistic.

– Identificarea și rezervarea terenului pentru amenajarea unei mici grădini zoologice sau/și grădini dendrologice;

– Identificarea traseelor pietonale și pentru bicicliști incluzând-ule în rețeaua bandourilor verzi;

– Identificarea și rezervarea terenurilor pentru dezvoltarea sistemului de spații verzi;

– Necesitatea implementării a unui sistem integrat de gestiune a deșeurilor, care să aibă la bază promovarea următoarelor principii:

• prevenirea apariției deșeurilor;

• minimizarea cantității de deșeuri produse;

• promovarea reciclării și reutilizării;

•optimizarea metodelor de eliminare finală pentru deșeurile ce nu pot fi altfel valorificate.

– Diminuarea efectelor fenomenelor naturale prin refacerea terenurilor afectate de fenomenele respective, dar este necesară și aplicarea măsurilor preventive ce se pot realiza prin aplicarea unui management silvic și agricol cât mai bun.( sursa Raport de mediu – Focșani)

CAPITOLUL 4. CONCEPTUL GREEN CITY ÎN MUNICIPIUL FOCȘANI

Proiectul – Grădini verticale pe blocuri

Cum ar fi în loc să ne plimbam și să locuim în blocurile gri și monotone, ele s-ar transforma în niște grădini verticale uriașe. Cu minunate nuanțe de verde, vara, și nuanțe de aur și aramă toamna, cu flori vesele , ce transformă o simplă plimbare într-o lume de basm . Prin fațade vegetale: să acoperim cu diverse plante toate fațadele blocurilor , să aducem puțină viață și puțină bucurie pentru cei din jur. Trebuie doar să încercam să ne schimbăm pe noi și să schimbăm toate aceste locuițe care sunt învelite în gri și să le aducem un strop de veselie. Fiecare locuitor să aiba o jardinieră oferită de Primăria Focșani , cu condiția de a fi îngrijită , astfel vom putea trăi într-o lume mai colorată în care productivitatea și confortul personal ar fi semnificativ îmbunatățit.

Astfel de grădini verticale ar putea aduce și alte avantaje. Cred că cel mai bine ar fi să încep cu cea mai mare problemă a orașelor: calitatea aerului. Doar câteva blocuri cu fațade vegetale ar produce oxigen cât un parc de dimensiune medie! Ca exemplu, un metru pătrat de iederă cu grosimea de 25 de centimetri conține o suprafață de aproape 12 metri pătrați de frunze.. Vița-de-vie sălbatică e o bună izolatoare fonică. Vara, frunzele țin răcoare, și cresc eficiența energetică a clădirilor, în timp ce iarna păstrează căldura, datorită stratului de aer dintre frunze și pereți, fiind un scut împotriva vântului sau a ploilor. Să nu uităm, de principalul avantaj: oamenii se vor înconjura de frumos și de natură.

Fig.15 .Focșaniul monoton (sursa Foto Arhivă Personală)

Fig. 16.Orașul Focșani – Implementarea grădinilor verticale(sursa Foto Arhivă Personală

Fig.17. Focșaniul Monoton(sursa Foto Arhivă Personală)

Fig.18. Orașul Focșani – Implementarea grădinilor verticale(sursa Foto Arhivă Personală)

Fig.19. Focșaniul monoton(sursa Foto Arhivă Personală)

Fig.20. Orașul Focșani – Implementarea grădinilor verticale(sursa Foto Arhivă Personală)

Verdeață pe acoperișul autobuzelor – Grădini în mișcare

Fig. 21. Autobuz cu grădină suspendată(sursa Foto Arhivă Personală)

Fig. 22.Autobuz cu grădină suspendată(sursa Foto Arhivă Personală)

Plantele și greutatea

Pentru a se pune în practică se foloseste un strat usor de 7 cm de spumă hidrofonică mult mai usoară decât solul reducând semnificativ greutatea totală a acoperșului Phytokinetic.Spuma reține umiditatea și este extrem de flexibilă facilitând instalarea indiferent de forma acoperișului autobuzului. (Marc Grañén, 2013)

Plantele folosite pot diferi în funcție de clima orașului sau zonei.Pot fi ierburi aromatice plante ornamentale sau iedera. Arbustii mici adaugă un interes vizual. De asemenea plantele reglează și temperatura acoperișului.

Apa și Izolarea

O grilă perforată din oțel inoxidabil ce păstrează apă în mișcare pentru a preveni stagnarea. Se folosește un sistem de impermeabilizare , care se usucă foarte repede și izolează permanent acoperișul pentru a preveni eventuale scurgeri.

Nu vor fi afectate ieșirile de siguranță sau alte elemente mecanice ale autobuzului precum aerul condiționat , diferite antene etc.

Condensul de la sistemul de aer conditionat al autobuzului , care este de obicei pierdut , este capturat și reciclat pentru a iriga acoperișul.

În vreme mai rece , atunci când instalația de aer condiționat nu este în uz , gradina poate fi udată manual sau autobuzele pot conduce prin spălătorii auto speciale fără perii mecanice aeriene care ar putea deteriora grădină . (Marc Grañén,2013)

Stabilitatea

Benzi din oțel inoxidabil micro perforate fixate cu plasă de protecție foarte usoară , ancorează suprafața cultivată în caz de accident sau de frânare bruscă.Un inginer mecanic a testat această plasă și a declarat că fixarea este atât de bună încat gradina nu este afectată nici în caz de răsturnare. (Marc Grañén,2013)

Economie de energie

Testat vara, un autobuz cu acest sistem este cu 3.5 grade C mai rece .( testat in Spania)

Pe langa toate aceste beneficii aceste autobuze ar avea putere sa modifice relatia noastra cu mediul. Dintr-un mare poluator un autobuz ar deveni un simbol verde.Doar privelistea unei asemenea gradini suspendate ar trezi probabil interesul nostru ca locuitori ai planetei să ne dorim astfel să înverzim această junglă de beton. (Marc Grañén, 2013)

Implementarea micilor grădini în incinta Instituțiilor Publice

Organizarea de mici gradini în interiorul instituțiilor publice (Finanțe, Primarie, Consiliu Județean, Casa de pensii, Poliție, Tribunal etc), care vor avea în primul rând rolul de a îmbunătăți spațiul de lucru . În aceste instituții , calitatea aerului dar și rolul de a informa prin mici panouri populația în legatură cu mediul. Grădinile pot varia în funcție de spațiu de la 1 mp și atât cât permite spațiul. Grădinile pot fi orizontale sau verticale.

Plantele utilizate pentru a se realiza grădinile verticale din interiorul clădirilor este reprezentat de diferite plante: Ferigă, Crinul de toamnă, Crinul Păcii , Iedera, Calatea – plantă paun , Begonia, etc. Toate aceste plante de interior decorează mai ales prin frunzele divers colorate și mai puțin prin flori. Nu sunt pretențioase la lumină, mulțumindu-se cu mai puțină, astfel încât, acest tip de amenajare poate fi realizată și în spații unde ferestrele si lumina naturală lipsesc.

Feriga

Ferigile sunt plante decorative de cameră, de interior care nu necesită condiții speciale pentru a crește și a se dezvolta . Nepretentioase, acestea aduc un farmec distins camerei pe care o însufletesc, putând transforma un spațiu monoton într-unul plin de viață. Pot ornamenta cu succes atat o camera de zi, cat si o camera de birou .

Fig.23 Ferigă

Sursa http://www.infocasasigradina.ro/articole/practic-in-gospodarie/ferigile_frumoase-si-fara-pretentii-157.html

Crinul de toamnă

Crinul de toamnă – fără îngrijiri deosebite, ne ajută cu decorarea zonelor mai dificile din grădina noastră , acolo unde esistă umbră. Este decorativă prin frunze, unele specii ne bucură și cu flori. Cele mai multe produc flori albe, dar sunt și varietăți cu flori lila sau roz.

Fig. 24 Crinul de toamnă

( Sursa http://www.flori-cultura.ro/crinul-de-toamna-hosta-o-alegere-buna-pentru-locurile-umbrite-din-gradina-noastra-cultivare-sfaturi-utile-inmultire/)

Calatea – plantă păun

Calatea este o specie de plante ce starnește mult interes datorită personalitătii sale: frunzele sunt foarte frumos desenate in diverse modele. Florile acestei specii sunt de culoare portocalie-galbena, foarte aratoase si la fel de interesante ca frunzele.

Fig. 25 Calatea crocată

(Sursa http://articulos.infojardin.com/plantas_de_interior/Fichas/calathea-crocata-calatea.)

Begonia

Plantă stufoasă cu frunze mari, de un verde-închis. Plantă de tufă, cu o înălțime până la 40cm și cu multe flori. Florile pot fi simple sau bătute și pot avea o mulțime de culori, printre care alb, galben, roz-somon, roșu și purpuriu. Perioade de înflorire este tot anul. Plantă decorativă prin flori, pentru interior.

Fig. 25 Begonia

(Sursa http://www.plantemania.ro/plante-decorative/plante-de-interior-2/begonia-elatior/)

Fig.26. Grădină interioară în interiorul unei instituții (exemplu)

(Sursa http://www.gradiniverticale.ro/pagina/montaj.html)

Fig.27. Exemple de plante pentru grădinile verticale interioare

(Sursa http://www.gradiniverticale.ro/pagina/Gradini_Verticale_Blog/Entries/2014/4/22_Plante_recomandate_pentru_Gradinile_Verticale.html)

Varianta economică și ușor de realizat, a unui grădini verticale este cea care presupune utilizarea unor “buzunare impermeabile” în care se vor așeza plantele. Aceste buzunare, de diverse dimensiuni, vor fi prinse de perete, unele lângă altele, în numărul și forma dorită pentru a îmbrăca total, sau parțial, peretele.

Tipuri de buzunare pentru plante

Pot fi aplicate, fie că vorbim de un spațiul public, fie de cel privat, deoarece se creează o atmosferă veselă , parfumată și colorată, care dă totodată un aer curat încăperii. Acolo unde fluxul de oameni este mare, cum este cazul institutiilor publice (primării , consilii județene, politie, casa de pensii, instituții de învățământ, spitale, spații de birouri etc.), acest tip de grădină este benefică și deci mai mult decât necesara pentru a asigura o ambianță sănătoasă și plăcută, în același timp.

Fig.28. Grădină interioară cu ajutorul unor buzunare

Sursa http://www.gradiniverticale.ro/pagina/montaj.html

Fig29. Tipuri de buzunare

(Sursa http://www.iseoverde.ro/gradini-verticale/#)

Montarea

Se trasează găurile – In momentul trasării materialului trebuie să fie bine întins

Se dau găurile și se introduce diblurile ( în rigips nu se dau găuri , se introduce direct diblurile)

Se montează cuiburile

Se pune un strat mic de pământ după care adăugăm plantele

Se completează cu pământ unde este necesar.

Studiu de caz- Proiect de realizare a unui Parc – Intre Dedeman și Carrefour (de 5 ha)

Scopul realizării acestui parc de recreere este de a crește calitatea vieții cetățenilor , dezvoltarea orașului , creșterea calității aerului și educarea populației , pentru a înțelege cât de importantă este implementarea cât mai multor elemente de mediu ( parcare ecologică , energie solară , plantarea de arbori ), fapt care va ajuta în viitor pentru implementare viitoarelor proiecte. Înlocuirea tuturor parcărilor cu cele ecologice și folosirea energiei regenerabile de către toate instituțiile publice.

Alegerea locației acestui parc – Este o zonă de interes public ridicat Carrefour , Dedeman , Brico Store și totodată amplasarea parcului permite vizitarea acestuia de oameni din alte orașe care trec prin centura Focșaniului fiind astfel o atracție turistică. Ca și localizare ar fi singurul parc din zona de Nord a orașului la o distanță mică de noile cartiere rezidențiale.

Obiective

Creșterea calității vieții si a gradului de coeziune socială, prin îmbunătățirea infrastructurii urbane in Focsani.

Recreerea populației după ce merg la cumpăraturi ( Dedeman și Carrefour)

Imbunătățirea gradului de protecție a mediului înconjurător.

Amenajare zonă verde – plantări arbori, arbuști, covoroare florale multicolore

Vegetația care se va planta este reprezentată de arbori: mesteacăn, tei și castan.

1. Amenajare zonă de promenadă si odihnă – alei, ronduri, banci pentru odihna

Este compusa din dintr-un sistem de alei pietruite și separate, accesul se va realiza din alei dalate, ocazional carosabile. De-a lungul traseului pietonal se vor amplasa obiecte de mobilier urban, dupa cum urmează: banci din lemn, bănci și mese din lemn, bolți de trandafiri, coșuri de gunoi, toalete ecologice.

piste de bicicliști, teren de sport , trei foișoare și un lac amenajat cu vegetația aferentă posibil cu pasări si pești

2. Amenajare zonă de joacă pentru copii – se va face cu pietriș cu granulație mare și totodată va fi prevăzut cu o groapă cu nisip pentru diferite jocuri ale copiilor.

3. Realizarea unui sistem de iluminat economic

Sistemul de iluminat al parcului constă în echiparea cu stâlpi cu un design modern, care au montate corpuri de iluminat cu surse cu o mare eficacitate luminosă. Sistemul de iluminat va permite petrecerea timpului liber în parc și după lasarea întunericului. De asemenea, faptul că acesta va fi iluminat și pe timpul nopții, va descuraja vandalizarea spațiilor verzi și a mobilierului din zona parcului. În cadrul proiectului de amenajare a spațiilor verzi s-a optat pentru implementarea unor sisteme inovatoare de iluminat public care utilizează în proporție de 100% energii regenerabile, în acest caz energie solară.

Amplasare fântână arteziană decorativă

Fig.30. Propunere areal Parc

MICRO-ANALIZĂ: COST- BENEFICIU

Scopul analizei cost-beneficiu este de a determina daca este oportună finanțarea unui anumit proiect si daca este necesare implicarea fondurilor structurale in realizarea acestuia.

Analiza opțiunilor:

În cadrul prezentului studiu de fezabilitate se vor lua în calcul cel puțin trei alternative:

• Fara investiție – "Do nothing", care reprezintă scenariul în care nu se intreprinde nimic;

• Cu Investitiție Minima – "Do minimum", care are în vedere realizarea unui parc cu costuri de investiție minime;

• Investiție cu Impact Major – "Do something", care reprezintă varianta de proiect considerată a fi optimă atât pe termen scurt cât și mediu și lung.

Costuri montaje:

fictive

Beneficii sociale

Un impact pozitiv ce este înregistrat în perioada de implementare a investiției sunt locurile de muncă temporare (sezoniere) create de antreprenor. Conform estimărilor pe durata construcției vor fi create 50 noi locuri de muncă. Aceste persoane vor câstiga un salariu brut mediu lunar de 1500 RON/Lună .

Beneficii de mediu

Un impact pozitiv ce este înregistrat de plantările de arbori și arbuști. Se știe că acești arbori și arbusti absorb dioxidul de carbon din atmosferă și asftel conduc la reducerea poluării. Conform studiilor de specialitate, care arată faptul că o parte din populație va merge în timpul liber în noul obiectiv amenajat reducănd astfel consumurile cu energia electrică și gazele, se realizeaza un beneficiu de reducere a consumul de energie Gestionarea deșeurilor reprezintă un alt beneficiu important. Prin proiect se prevede o gestionare durabilă și rațională a deșeurilor rezultată din implementarea principiului colectării selective. Coșurile de gunoi care vor fi montate în parc sunt prevazute cu 4 compartimente pentru a favoriza colectarea diferențiată a sticlei, plasticului, hârtiei și materialelor biodegradabile.

Parcare verde – ecologică (1 ha)

Parcările ecologice sunt parcările care reduc scurgerile și emisiile poluante. Se referă la o serie de tehnici aplicate simultan pentru a reduce suprafața impermeabilă totală a unui spațiu de parcare, a micșora temperatura la nivelul suprafeței și a menține o insulă verde în zonele aglomerate.

Când vine vorba de beneficii, pavarea ecologică prezintă un avantaj considerabil, comparativ cu sistemul de pavaj impermeabil, întrucât permite precipitațiilor atmosferice să alimenteze pânza freatică. Astfel, apa nu mai trebuie colectată prin conducte și scurgeri ce necesită investiții suplimentare. Mai mult, pavelele ecologice au o capacitate ridicată la drenaj și o rezistență foarte mare, motiv pentru care acest sistem este utilizat atât pentru aleile pietonale, cât și pentru parcările de autovehicule.

În ceea ce privește montajul, pavelele ecologice nu sunt mai pretențioase decât cele clasice. Datorită faptului că greutatea acestora este mai mică, montajul se face destul de rapid.

Pavelele ecologice reprezintă o soluție excelentă de pavare a spațiilor publice. Pe lângă costurile mai scăzute de achiziție și de montaj, acestea nu alterează mediul, lăsând iarba să crească. Astfel, în cazul parcurilor, spațiile verzi amenajate în acest mod pot fi folosite pentru a se circula pe ele. Dacă vorbim de parcări, acestea au un aspect plăcut și nu afectează peisagistica zonei, vegetația rămânând intactă.

Scopuri urmărite prin realizarea de parcări ecologice:

– volum minim de apă scursă;

– îmbunătățirea calității apei și aerului;

– asigurarea unui spațiu maxim de parcare;

– asigurarea unui spațiu pentru realizarea zonei verzi.

Avantajele parcărilor ecologice:

– evitarea poluării mediului datorită emisiilor autovehiculelor;

– reducerea insulelor de căldură umană;

– reducerea expunerii la radiația UV, datorită coronamentului copacilor;

– preluarea poluanților aerului de către coronament;

– reducerea scurgerilor de apă din precipitații.

Tipuri de materiale utilizate la realizarea parcărilor ecologice:

Pavajul permeabil – este îmbrăcămintea rutieră care permite infiltrarea apei. Este disponibil într-o mare varietate de forme și culori, îmbunătățind și aspectul estetic. Modulul pentru pavaje din beton și iarbă este folosit pentru a realiza o suprafață din beton armat și este destinat în special amenajării curților sau grădinilor, aleilor sau locurilor de parcare. Aceste module prezintă avantajele unei bune scurgeri datorită capacității de drenare a apei, iar spațiile goale ale matriței pot fi umplute cu pământ, ceea ce permite însămânțarea acestora cu iarbă și realizarea de zone verzi.

Fig31. Reprezentarea grafică

(Sursa http://www.proidea.ro/noutati-produse-1/gimani-mufle-matrita-pavaj-modi-cassaforma-7130.shtml )

Avantaje:

Rezistent – la incarcari diferite

Economic – permite realizarea de economii la beton

Drenaj – datorita canalelor create de alveole

Infrumusetare – datorita faptului ca permite realizarea suprafetelor inverzite

Ecologic – produs cu materiale reciclabile

Fig.32. Parcare cu pavaj impermeabil

Sursa (http://www.proidea.ro/noutati-produse-1/gimani-mufle-matrita-pavaj-modi-cassaforma-7130.shtml)

Fig.34. Reprezentand parcari ecologice ( sursa : http://www.casaperfecta.md/)

Sistemele grilă sau zăbrele – sunt structuri de plastic rigide, umplute cu pietriș sau vegetație. Montarea placilor se face prin umplerea celulelor cu pamant fin sau nisip, fara a se compacta. Pentru inierbare se pot utiliza seminte de gazon sau se poate lasa in grija vegetatiei spontane.

Fig.34 și 35. Parcare cu sisteme grila sau zabrele (sursa http://greentec.ro/pavaje-pentru-parcari-ecologice-pratex/

Betonul poros – este asemănător cu betonul convențional ca structură și formă, cu excepția faptului că materialele fine au fost înlăturate, permițând infiltrarea apei din precipitații prin spațiile goale.

Pavajul cu gazon este alcătuit din sisteme grilă din plastic cu celule rigide umplute cu pietriș, pământ și iarbă. Costul unei parcări ecologice este de aproximativ 20 de euro pe mp

Concluzii

Focșaniul are în prezent 6mp de spațiu verde pe cap de locuitor, un procent mic în comparație cu cei 26mp considerați necesari din punct de vedere a normelor europene. Prin implementarea acestor proiecte propuse , va crește considerabil calitatea vieții locuitorilor , peisajul se va transforma dintr-unul monoton în care predomină betonul într-un peisaj verde plin de culoare , uneori și parfumat.Un alt factor în implementarea proiectelor il constituie educarea populației într-un spirit “verde” într-o relație mai bună cu natura. Consider un factor cheie educarea populației , acest lucru ajutând la implementarea viitoarelor proiecte și la susținerea lor.

Bibliografia

Băltărețu , A 2012 – Amenajarea turistică a teritoriului – Editura Universitară

Băltărețu, A 2013 –Dezvoltare si Planificare urbană – Editura Universitară , București

Cândea , M. , Bran , F. 2001 – Spațiul geografic românesc – Editura Economică , București

Godeanu, S.P., Paraschiv, Gabriela, 2005 – Compendiu de lucrări în ecologie aplicată – Editura Bucura Mond, București

Iliescu, Ana-Felicia, 2005 – Cultura arborilor și arbuștilor ornamentali – Editura Ceres, București

Pătrășcoiu, N., 1972 – Arhitectura ornamentală și arhitectura peisageră – Editura Didactică și Pedagogică, București

Simionescu, I,1983 – Tinere , Cunoaște-ți țara – Editura Cartea economică , București

Stefănescu , I , 1970 – Județul Vrancea – Editura Academiei Republicii Socialiste România

Legea nr. 24 din 15 ianuarie 2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din zonele urbane

Surse web:

Cristocea Gabriela, Grădini verticale, disponibil la http://www.iseoverde.ro, accesat la data de 02.04.2015

Marc Grañén, 2013 – Grădini pe acoperișul autobuzelor,disponibil la http://www.urbangardensweb.com , accesat la data de 04.04.2015

Alexandra Țîmpău , Gradini verticale ,disponibil la http://arhitectura-1906.ro, accesat la data de 04.06.2015

http://www.dmmt.ro , accesat la data de 15.05.2015

http://ecology.md , accesat la data de 15.05.2015

http://www.focsani.info/ , accesat la data de 14.04.2015

http://www.gradiniverticale.ro/, accesat la data de 04.06.2015

http://www.adrse.ro/, Documente ale spațiilor verzi din Focșani , accesat la data de 10.04.2015

http://www.green-report.ro/,accesat la data de 10.04.2015

http://www.ecogardenconstruct.com/articole/idei-amenajare-gradina/ – Idei de amenjare pentru grădina de locuit : locuri de stat, terase, curţi şi alte spaţii verzi , accesat la data de 11.04.2015

http://greentec.ro/pavaje-pentru-parcari-ecologice-pratex/ accesat pe 05.04.2015

http://incomemagazine.ro/articole/pentru-pavelele-ecologice , accesat pe 13.05.2015

http://www.tpark.ro/blog/parcari-ecologice/, accesat pe 13.05.2015

http://www.greenestenergy.eu/mediu/solutie-impotriva-poluarii-gradini-pe-autobuze, accesat pe 02.04.2015

http://www.maimultverde.ro/accesat pe 11.05.2015

http://www.cjvrancea.ro/, accesat pe 03.04.2015

http://www.plantemania.ro/,accesat pe 03.042015

http://www.infocasasigradina.ro/, accesat pe 10.04.2015