OPORTUNITATI DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII TURISTICE DIN LOCALITATEA POIANA SARATA [306911]
UNIVERSITATEA ‘’ALEXANDRU IOAN CUZA’’ DIN IASI
FACULTATEA DE GEOGRAFIE SI GEOLOGIE
SPECIALIZAREA : GEOGRAFIA TURISMULUI IN LIMBA FRANCEZA
LUCRARE DE LICENTA
OPORTUNITATI DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII TURISTICE DIN LOCALITATEA POIANA SARATA
COORDONATOR STIINTIFIC:
PROFESOR UNIV.: ALEXANDRU BANICA
ABSOLVENT: [anonimizat]2017-
Vue d’ensemble sur la localité Poiana Sarata
Figura nr.1: [anonimizat] I. TURISMUL RURAL CA FORMA ACTUALA DE PRACTICARE A TURISMULUI…………………………………………………………………………………………………1
I.1. PREMISELE APARITIEI SI DEZVOLTARII TURISMULUI RURAL…………………………………………………………………………………………….
I.1.1. AGROTURISMUL-[anonimizat] A LOCALIATATII………………………………………………………………………………
I.1.2. OBIECTIVE MOTIVATIONALE SI STRATEGICE……………………………
I.1.3. RAPORTUL DINTRE CERERE SI OFERTA TURISTICA………………………………………………………………………
I.2. [anonimizat]
I.3. RAPORTUL DINTRE CERERE SI OFERTA TURISTICA
CAPITOLUL II. CARACTERISTICILE TURISMULUI RURAL IN ROMANIA…………………………………………………………………………………………
II.1. ISTORIC AL TURISMULUI RURAL…………………………………………………
II.2. [anonimizat]………………………………………………………………………………..
II.3. POTENTIALUL TURISTIC NATURAL AL LOCALITATII POIANA SARATA……………………………………………………………………………………………………..
II.3.1. ASEZAREA GEOGRAFICA……………………………………………………….
II.3.2. FUNCTIA TURISTICA A RELIEFULUI………………………………………..
II.3.3. FUNCTIA TURISTICA A CLIMATULUI………………………………………
II.3.4. FUNCTIA TURISTICA A RETELEI HIDROGRAFICE
II.3.5. ROLUL TURISTIC AL VEGETATIEI
II.3.6. IMPORTANTA TURISTICA A FAUNEI SI A FLOREI
CAPITOLUL III. POTENTIALUL TURISTIC ANTROPIC AL LOCALITATII POIANA SARATA……………………………………………………………………………
III.1. SCURT ISTORIC AL SATULUI………………………………..
III.2. OBIECTIVE TURISTICE ANTROPICE…………………………………………………
III.2.1 RESURSE TURISTICE ETNOGRAFICE………………………………………..
III.2.2. PORT POPULAR…………………………………………………………….
III.2.3. OBICEIURI SI TRADITII…………………………………………………………….
CAPITOLUL IV. SERVICII DE CAZARE SI ALIMENTATIE PUBLICA IN LOCALITATEA POIANA SARATA…………………………………………..
IV.1. STRUCTURI DE CAZARE………………………………………………………..
IV.2. ALIMENTATIE PUBLICA………………………………………………………..
V. VALORIFICAREA TURISTICA
V.1. FORME DE TURISM PRACTICATE IN PREZENT………………………
V.2. SERVICII TURISTICE COMPLEMENTARE…………………………………..
V.3. PROPUNERI SI MASURI PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI IN POIANA SARATA
ANEXE
APLICAREA CHESTIONARULUI…………………………………………………….
BIBLIOGRAFIE
CAPITOLUL I
TURISMUL RURAL CA FORMA DE PRACTICARE A TURISMULUI
I.1. [anonimizat], devine factorul care asigura pastrarea nealterata a [anonimizat], intr-un cuvant, a [anonimizat] o pune la dispozitia turistilor. [anonimizat], [anonimizat] ( green tourism).
O [anonimizat]. [anonimizat], dar si a celor care sunt beneficiari. (Mac I., [anonimizat] D., 1999).
Definirea turismului rural prin introducerea notiunii de “spatiu rural” este in apartenenta extrem de clara, dar varietatea conditiilor naturale si social-economice pe plan mondial, conduce la o aplicare diversa a notiunii de spatiu rural. Aceasta este legata de densitatea populatiei si a asezarilor rurale, de modul de utilizare a terenurilor, de structurile de exploatare si de proprietate, structura si tipul gospodariilor sau de structurile traditionale de populatie.
Turismul rural este un fenomen ce s-a dezvoltat in timp dar consecvent, in special pe pietele turistice din tarile dezvoltate economic, puternic industrializate si cu un grad ridicat de urbanizare, mai cu seama in a doua jumatate a secolului XX. Turismul rural la inceput, s-a practicat intr-o maniera spontana, relativ organizata, care a capatat ulterior o extindere deosebita, in stransa concordanta cu expansiunea fenomenului urban, cu posibilitatile crescande de circulatie si nu in ultimul rand, cu resursele financiare ale populatiei.
In acceptiunea psihologilor, turismul rural este o forma aparte de turism in care accentul se pune pe latura umana, este o modalitate de conservare a calitatilor naturale si umane ale unui spatiu geografic. De asemena este un mod de crestere a calitatii vietii pentru cei care practica aceasta acitivitate. Turismul este considerat ca un adevarat oaspete, un prieten iar contactul uman (dialogul si schimbul de impresii) este primordial. Turistul trebuie sa raspunda acestei ospitalitati prin respect si consideratie pentru comunitatea rurala.
Turistul va cunoaste omul (taranul), viata sa de zi cu zi, cultural-rurala. De aceea, amenajarile mediului rural trebuie sa apartina in exclusivitate comunitatii rurale, singura in masura sa pastreze nealterat spatial rural. (Mac. I., Petre Rodica, Petrea D. 1999).
Turismul in spatiul rural a fost, si continua sa fie, din ce in ce mai apreciat si tot mai mult solicitat de oamenii ce traiesc si muncesc in conditii din ce in ce mai stresante in cadrul marilor aglomerari urbane, dar nu numai. Fiind un produs care elimina stresul, turismul rural reprezinta totusi in primul rand o posibilitate de reintoarcere spre origini, oricand placuta si reconfortanta.
Turismul in forma sa pura ar trebui sa fie:
•Localizat in zone rurale;
•Rural din punct de vedere functional-bazat pe trasaturi specific ale lumii rurale cu intreprinderi mici, spatiu liber, contact cu natura si lumea naturala, mostenire trraditionala, comunitati si practice traditionale;
•Redus la scara- atat in ceea ce priveste constructiile cat si asezarile;
•Traditional-dezvoltandu-se incet si systematic si strans legat de familie. Este sub control local si se dezvolta in functie de binele pe termen lung al zonei;
•De diferite feluri- reprezentand modelul complex al mediului inconjurator, economia, istoria si amplasarea.
Turismul rural se manifesta in doua forme: turism de sejur si turism de transit. In functie de motivatie, turismul de sejur se clasifica in:
•Turism pentru odihna si sporturi de iarna (turism alb);
•Turism verde, desfasurat in spatii rurale apropiate parcurilor nationale, a celor naturale, a rezervatiei biosferei;
•Turism cultural pentru cunoasterea artei locale, artizanat;
•Cicloturism;
•Turism pentru vanatoare si pescuit.
Turismul reprezinta un factor determinant pentru progresul economic general prin aportul in cresterea produsului intern brut (PIB) si echilobrarea balantei de plati extern, precum si pentru ameliorarea vietii. Marea disponibilitate pentru turism a tarii noatre se datoreaza resurselor variate atat natural cat si cele antropice; dintre acestea mentionam:
Formele de relief repartizate armonios pe intreg teritori, clima propice practicarii turismului in tot timpul anului, flora, monumentele istorice si arhitectonice.
La noi in tara, dupa decembrie 1989, se incearca asezarea turismului pe princiile economiei de piata. La momentul actual, turismul traverseaza o perioada de criza datorita inflatiei preturilor si tarifele devin inaccesibile majoritatii romanilor in special, deoarece veniturile populatiei sunt destinate in cea mai mare parte cheltuielilor alimentare.
Evolutia sociala si necesitatea petrecerii timpului liber intr-un mod cat mai placut si mai divers constituie premisele dezvoltarii turismului rural, din care enumeram pe cele mai importante.
a). Complexitatea societatii moderne, care a determinat nevoia de miscare si, mai ales, petrecerea timpului in aer liber, in mijlocul naturii. In aceste conditii, agroturismul a aparut ca o solutie adevarata datorita ofertei sale: un cadru natural deosebit, nepoluat si spatii de cazare in gospodarii taranesti.
b). Reducerea duratei saptamanii de lucru, care a dus la cresterea cuantumului de timp liber si, implicit, la diversificarea formelor si modalitatilor de recreere si petrecere a timpului liber.
c). Preocuparea pentru gasirea unor noi formule de vacanta (vacante combinate: mare-munte, munte-mare, tratament-excursii); un loc important ocupa satele de vacant ace ofera sejur la ferme, in mediul rural, precum si satele turistice.
d). Asezarile rurale pitoresti caracterizate prin mediu nepoluat, pastrarea readitiilor si un bogat trecut istoric (in special cele din zona de munte).
e). Nostalgia pentru locurile natale.
Tabel nr.1 – Motivatia turistica in mediul urban si in cel rural
(Sursa: Mitrache, 1996, pag. 56)
“Dintre motivatiile posibile ale necesitatii dezvoltarii turismului in mediul rural le vom aborda pe cele mai inportante, intrucat o analiza psiho-sociologica dezvaluie necesitatile orasteanului angrenat in masinaria urbana.” (Bran, 1997)
a). Reintoarcerea la natura: cuprinde toate categoriile de varsta, sex, profesie, statut social, fiind rezultatul necesitatii de relaxaer, sanatate, confort fizic si spiritual; omul modern nu se poate rupe de modul natural de viata, iar contactul lui cu mediul rustic contribuie la mentinerea echilibrului sau.
b). Cunoasterea si alaturarea la grupurile de apartenenta specifica zonelor rurale: familia de tip patriarhal, comunitatea locativa, grupul de munca, grupul folcloric. Se realizeaza astfel satisfacerea unor necesitati sociale a caror realizare este adesea obstructionata de mediul citadin.
c). Cunoasterea, intelegerea si creativitatea prin contactul nemijlocit cu piese ale tezauruluiistoriei nationale, ale folclorului, ocupatiilor traditionale si obiceiurilor populare; se potdobandi unele deprinderi ce dau turistilor satisfactii personale.
d). Motivatii estetice: nevoia de frumos, ordine, puritate, armonie, naturalete.
e). Curiozitatea provocata de informatiile asupra ospitalitatii populare, obiceiurilor gastronomice, artizanatul si ritualurilor satesti.
f). Odihna, cura de aer curat si fructe, consumul de alimente proaspete
g). Sportul: vanatoatoarea, pescuitul sportive, ascensiunile si drumetiile.
h). Calitatile (trasaturile) satului: satul nu se prezinta ca un produs in serie, ci poarta amprenta originalului, ineditului si surprizei, reprezentand una din cele mai bogate surse de satisfacere a trebuintelor si motivatiei. Satul este un cadru de compensare fizica si spiritual, a deficientelor ce insotesc in majoritatea situatiilor, viata in obiectivitatile urbane.
Individualizarea consumului si a ofertei, reprezinta noua tendinta pe plan mondial care se opune procesului de masificare characteristic dezvoltarii social-industriale de la inceputul secolulii XX.
Turismul rural satisfice cererea turistului pentru calitate, intimidate, elasticitate a serviciilor, usor adaptabile nevoilor individuale. Acest aspect, alaturi de mediul ambient favorizeaza convergenta spre realizarea unui climat psihic echilibrat, asigurat de gradul de satisfactie ridicat al consumatorului. Turismul rural este benefic pentru copii, nu numai prin posibilitatea de a oferi o alimentatie naturala, cu alimente proaspete si de calitate, ci si datorita relatiilor pe care le mediaza intre copil si natura. Vacanta la tara permite copiilor nu numai cunoasterea traditiilor, obiceiurilor, ci si cunoasterea directa florei si faunei. Majoritatea copiilor din mediul urban nu cunosc animele domestic decat din carti si forografii. Ei au acum posibilitatea sa-si largeasca cunostintele in mod direct, nemediat, stabilind relatii affective cu animalele.
Tabel nr. 2 – Motivatia participarii la turismul rural
(Sursa: Mitrache & Manole, 2005, pag. 73)
Cercetarea pietei turistice releva faptul ca turistii prefer sa-si petreaca vacantele in diferite locuri.
Tabel nr. 3 – Importanta locurilor preferate de turisti
(Sursa: Mitrache & Manole, 2005, pag. 144)
I.1.1. Agroturismul- dezvoltarea economico-sociala a localitatii
Agroturismul a aparut datorita necesitatii valorificarii potentialului touristic al satelor: conditii naturale bune pentru practicarea turismului, cadru construit pitoresc ( case si gospodarii confortabile), oameni ospitalieri, traditia culturala si artistica, mestesugari si artizani talentati, carora li se adauga un bogat patrimoniu local. Prin agroturism se realizeaza satisfacerea nevoilor de odihna si recreere active ale populatiei de la orase si, in acelasi timp, valorificarea resurselor locale ce pot satisfice cerintele turistilor: astfel, s-au dezvoltat activitati traditionale, ce fusesera neglijate-mestesugurile. Legarea unor prietenii a contribuit la satisfacerea nevoilor material si spiritual ale turistilor.
Gospodaria rurala reprezinta oferta de cazare si de servicii, de aceea, gospodarul investeste in propria gospodarie si dezvolta activitati complementare preocuparilor sale.
Acitivitatea turistica constituie o posibilitate de a pune in valoare oferta de cazare si servicii. Satul este spatial real de atractie, in care se asambleaza toate elementele de dezvoltare locala, contribuind la sustinerea satului, imbunatatire infrastructurii, constituirea unei vieti spiritual a satului, in paralel cu imbunatatirea serviciilor publice. Pentru succesul activitatii agroturistice se impune instruirea gospodarului , acesta devenind “asistent” agroturistic (agent local sau national); conditia reusitei este armonizarea conceptiilor tuturor celor implicati.
Activitatea agroturistica contribuie la dezvoltarea in ansamblu a zonelor rurale respective, prin cresterea circulatiei turistice, formandu-se un adevarat circuit. Astfel, agroturismul si economia zonei se afla intr-o relatie de reciprocitate, de corespondenta.
Agroturismul este un concept complex, format din urmatoarele elemente:
• Dezvoltarea ofertei de cazare duce la formarea unui cadru construit de calitate si implicit, la imbunatatirea aspectului architectonic al satului. Apar astfel mutatii in conceptia celor ce vor construe; acestia cor accepta asistenta unui architect in vederea realizarii unei case functionale, cu un grad ridicat de confort, beneficiary fiind turistii dar si gospodarii. In acest fel, cresc veniturile intrprinzatorilor.
• Restructurarea gospodariilor taranesti ce adera la agroturism, astfel incat in spatial destinat animalelor sa fie cat mai departe de locuinta, iar circulatia turistilor sa nu se intersecteze prea mult cu circulatia proprietarilor. In acelasi timp, creste interesul gazdei pentru curatenie si intretinere, atat in propria gospodarie cat si in imprejurimi.
• Taranul cu gospodarie agroturistic a este mai prosper decat ceilalti; de aceea, el va investi in scopul cresterii nivelului sau de trai si al prosperarii comunitatii rurale.
• Se dezvolta activitatile economice pe plan local, prin prelucrarea unor materii prime din productia proprie (lapte, carne, oua), datorita cererii sporite de produse agricole si neagricole din partea turistilor.
• Creste numarul locurilor de munca in activitatea turistica, productive si de servicii.
• Dezvoltarea serviciilor de diverse tipuri contribuie la cresterea de prosperitate a zonei.
• Cresterea circulatie turistice determina necesitatea modernizarii infrastructurii locale.
• Apar si efecte de natura culturala, cum sunt: cresterea nivelului de cultura si civilizatie al locuitorilordin zona rurala respectiva, largirea orizontului de cunoastere al acestora,schimb de cunostinte si experiente intreoras si sat.
Toate aceste elemente descriu agroturismul ca fiind o experienta inedita pentru cei doi parteneri care intra in aceasta relatie: gazda si turistul. Agroturismul are o influenta complexa asupra mediului exterior (economic, social si cultura).
Activitatea mestesugarilor contribuie la crearea unei imagini concrete si complexe asupra vietii satului romanesc, asupra creatiei artistice populare in ansamblu, prin conservarea unor elemente de certa valoare pentru o anumita zona sau regiune, prin transmiterea bogatei noatre mosteniri culturale. Puctul de plecare il poate constitui lipsa unor conditii favorabile practicarii mestesugurilor.
Din motivatiile economice, cea mai importanta este insuficienta veniturilor din agricultura; ca motivatii culturale, mentionam: infrumusetarea vietii, usurarea conditiilor de viata si de munca. Mestesugurile consideratecele mai interesante de catre turisti sunt: modelarea lutului, cioplitul pietrei, sculptatul lemnului, uscarea si conservare fructelor.
Clatirea sculelor de ciopit, potcovitul; prelucrarea manuala, artizanala, confera o valoare mai mare si vor fi preferate de o anumita categorie de cumparatori (turisti). Activarea mestesugurilor in zona rurala a contribuit la crearea unor noi locuri de munca si o noua sursa de venituri pentru locuitorii satelor.
I.1.2. Obiective motivationale si strategice
Agroturismul reprezinta un pachet de servicii socio-culturale, sportive, si activitati specifice mediului geographic, puse la dispozitia turistului, urmand ca acestea sa se desfasoare in conditiile unor investitii minumale si de conservare a naturii.
“Obiectivele strategice au in vedere asigurarea si protejarea factorului uman, dotarile tehnice si conservarea patrimoniului ”se adopta trei directii de actiune” :
• Stoparea migratiei populatiei din mediul rural spre cel urban si stimularea revenirii, cel putin partiale, a populatiei din zone urbane spre cele rurale.
• Asigurarea conditiilor de trai si de civilizatie in mediulrural, stabilirea populatiei active aici.
• Conservare si protectia mediului- factor de atractie a populatieisi a turistilor straini spre mediul rural.
Agroturismul raspunde nu numai motivatiei turismului cultural si de cunoastere, ci si altei cerinte modern: aceea de petrecere a timpului liber in natura (intr-un peisaj pitoresc), fapt de astfel constat si in alte tari. Conform afirmatiei lui Andre Lwoff “cand esti European trait in mediul galagios al metropolelor continentale, deslusesti ca acolo, in Tara de Sus, cum o numiti dumneavoastra, cei din Romania, cunosti si traiesti sentimentul linistii…”
I.2. TURISM RURAL SI AGROTURISM –TRASATURI SI SFERA DE CULTURA
Intre turismul rural si agroturism ecista anumite deosebiri ce se evidentiaza dupa criteriile prezentate in tabelul nr. 3, dupa cum urmeaza:
Tabel nr. 4 – Turism rural si agroturism
(Sursa: Mitrache & Manole, 2005, pag. 189)
Produsele turistice rurale se pot defini prin urmatoarele doua oferte:
Oferta Vacanta in gospodaria taraneasca- produsul trebuie sa reflecte trasaturile caracteristice gospodariei taranesti, turistul solicitandu-l pentru ase bucura de atmosfera specifica gospodariei la tara.
Oferta Turismul rural- defineste toate ofertele din mediul rural: sejur in case de vacanta, in case particulare sau in case turistice.
Motivatiile turistilor sunt aceleasi in ambele cazuri: sa cunoasca traditiile rurale, culturale, sa-si petreaca vacanta intr-un mediu natural izolat sau sa practice drumetia si alte sporturi.
Desi descopera sfere de activitati diferite, agroturismul si turismul rural sunt activitati economice complexe, cu o larga sfera de cuprindere, care pun in evidenta printr-un mechanism propriu, circulatia turistica rurala.
Agroturismul a aparut din necesitatea gasirii de solutii pentru gospodariile rurale, in sensul cresterii veniturilor porin valorificarea potentialului economic al acestora, dezvoltand servicii de gazduire si de valorificare a produselor proprii si locale.
Agroturismului i s-au dat numeroase definitii, in functie de trasaturile sale:
•Din punct de vedere al spatiului de cazare, al asigurarii bazei materiale: agroturismul este o activitate capabila savalorifice excedentul de cazare existent in gospodaria taraneasca, pregatit si amenajat special pentru primirea oaspetilor.
•Din punct de vedere al activitatilor care graviteaza in jurul gospodariei taranesti: agroturismul este un ansamblu de bunuri si servicii oferite de gospodaria taraneasca spre consumul persoanelor care, pentru o perioada data, vin in mediul rural pentru relaxare. Odihna si agrement, cure terapeutice, tranzactii sau afaceri, pentru studii si documentare, precum si multe alte activitati.
Din aceste definitii reiese ca agroturismul este un sistem complex ale carui elemente sunt intr-o stransa relatie de interdependenta. Poate fi de asemenea comparat cu un system cybernetic deschis, asupra lui se exercita numeroase influente din mediul extern si, in acelasi timp, el influenteaza mediul extern.
•Agroturismul este o activitatepractica ce reprezinta o latura intrinseca a economiei locale; are un rol de regulator, de feed-back in cadrul sistemului economic la nivel local.
Agroturismul se realizeaza prin valorificarea cadrului matural, a ofertei de cazare si a diverselor servicii puse la dispozitie de catre gospodariile si fermele agroturistice. Scopul acestei activitai este realizarea unor venituri cu character complementar, venituri de baza fiind obtinute di agricultura sau din alte tipuri de activitati. O parte din profit este reinvestit pentru modernizarea si dezvoltarea ofertei de cazare si servicii, acestea conducand la cresterea cererii turistice si, implicit, la imbunatatirea permanenta a infrastructurii locale.
• Din punct de vedere al divertismentului, agroturismul este o forma de turism cu multa varietate si unicitate in realizarea serviciilor oferite oamenilor ce iubesc natura, cultura si arta taraneasca.
Programele agroturistice includ:
◦ Servirea mesei (in special meniuri traditionale)
◦ Spatiu, dotari si alimente obtinute in conditii natural si avand o valoare biologica ridicata, pentru ca turistii sa-si poata pregati singuri masa
◦ Posibilitati de a participa sau asista la o serie de obiceiuri traditionale din gospodarie, localitate sau zona: sezatori, hore satesti, hramuri bisericesti. Targuri satesti, nunti, spectacole folclorice etc.
◦ Dotari si amenajari proprii gospodaresti pentru recreere si agreement, pentru activitati sportive si de intretinere.
Turismul rural are o sfera de cuprindere mai larga decat agroturismul, bazata pe o structura functionala de servicii si o cazare eterogena. Entitatile organizatorice sunt structure special amenajate, in scopul realizarii functiunilor pentru care su fost concepute, atat din punct de vedere al utilizarii cadrului construit, cat di din punct de vedere al serviciilor. In cadrul turismului rural, veniturile au un character permanent, iar serviciile sunt oferite de un personal angajat si specializat.
Structurile de cazare ale turismului rural sunt:
– pensiuni turistice ;
– moteluri ;
– campinguri ;
– tabere de creatie artistica ;
– sate de vacanta ;
– tabere pentru activitati ecologice.
Prin punerea in valoare a ofertei de cazare si servicii se dezvolta circulatia turistica.
Acesta este din ce in ce mai mare, datorita noilor extensii pe care le-a capatat turismul rural. De asemenea, manifestarile din mediul rural duc la cresterea circulatiei turistice in zonele respective si la ridicarea gradului de cultura si civilizatie.
I.3. RAPORTUL DINTRE CERERE SI OFERTA TURISTICA
Cererea internationala pentru sate turistice este favorizata (in aparitia ei si apoi, in amplificarea ei) de numerosi factori, cum sunt:
1). Reprezentarea puternica a elementelor patriarhale care starnesc interesul si curiozitatea turistilor pentru alte conditii de viata si civilizatie decat cele cu care sunt obisnuiti; apar astfel importante cresteri ale numarului de turisti straini in regiuni cu pondere redusa in turismul international.
2). Fragmentarea vacantelor in 3-4 mini vacante, dintre una este petrecuta in mediul rural (4-5 zile de sejur). In tara noastra au aparut oferte de vacante combinate: mare-munte-sat touristic.
3). Alegerea de destinatii de vacanta in tarile invecinate datorita facilitatilor vamale, desfiintarii vizelor, produselor noi oferite.
4). Dezvoltarea turismului cultural si de cunoastere prin ridicare nivelului de cultura, ceea cesporeste interesul pentru valorile culturale ale satului.
5). Sporirea gradului de solicitare pentru spatii de cazare cu un confort mai redus, mai ieftine.
In 1994 s-a inregistrat o crestere a cererii pentru cazare in popasuri si la particulari.
6). Formele de agrement din animatie prezentate de ofertanti (“aventuri in plin aer”); trasee de drumetie care includ diverse sate, zone, transport cu carute trase de cai, echitatie, vanatoare, pescuit, etc.
Sustinerea promovarii satului touristic romanesc in turismul interb sin international, consta in preocuparea ofertantilor de vacante de a lansa noi produse turistice pentru atragerea celor mai diferite segmente ale cererii. Satul touristic, ca destinatie a vacantelro, se impune din ce in ce mai mult in oferta europeana si chiar mondiala, deoarece este capabil sa satisfaca gusturisi motivatii variate ale cererii potentiale ince priveste cazarea, alimentatia sau agrementul Satul touristic romanesc dispune de numeroase si variate resurse care, o data puse in valoare, ar putea atrage numerosi turisti romani si straini.
Cererea pentru agroturism este determinata de nevoi de ordin superior, ea fiind extrema fata de actiunea de influenta (durata concediilor, dimensiunea timpului liber, programarea vacantelor, venitul). Se caracterizeaza printr-un mare gras de mobilitate, turistul “migrand” spre zona cu produs touristic. Caracterul eterogen este dat de deplasarea unor categorii de turisti cu nevoi foarte variate.
Extinderea spatiilor urbane a determinat aparitia tendintei generale a migratiei de la sat spre oras. Primul segment al cererii agroturistice il reprezinta cei care au plecat din mediu rural; motivatia este de a arata copiilor meleagurile natale, obiceiurile traditionale ale satului, preocuparile si realizarile celor mai varstnici. Al doilea segment este format din copii, tineri in formare; unii vad pentru prima data o vaca, o oaie. Un al treile segment important al cererii agroturistice il contituie oraseanul plictisit de ritmul cotidian, oboist de blocuri si autostrazi, care cauta aer curat, departe de zgomot si praf, precum su un regim alimentar sanatos. Segmentul urmator il formeaza turistii cu posibilitsti financiare deosebite, plictisiti de turismul de tip industrial. Nu mai putin important este segmental persoanelor cu venituri mici, care nu isi permit un concediu intr-oi statiune clasica. Si nu in ultimul rand, este segmental eterogen alcatuit din toate persoanele care doresc sa se odihneasca, sa se recreeze intr-un cadru natural, participand si la sctivitatile gospodaresti.
Ofertele de cazare in mediul rural difera, in fuctie de gradul de confort al pensiunii.
Cele mai frecvente forme de cazare sunt:
•Camere mobilate in locuintele satenilor impreuna cu gazdele
•Case de vacanta construite special sau eliberate in sezonul touristic
•Spatii pentru amenajarea unui loc de campare (instalare cort sau rulota) in curte sau gradina; gospodarul locuieste in apropiere pentru a asigura securitatea turistului
•Spatii secundare in gospodaria taraneasca (fanar, coliba)
•Spatii cu destinatie speciala pentru turisti; vile, cabane, minihoteluri etc. (construite de grupuri de localnici sau asociatia turistica locala)
Ofertele de alimentatie publica sunt adesea diversificate:
•Pensiune complete sau demipensiune la gazda
•Mic dejun inclus in tariful de inchiriere a camerei sau casei
•Pensiune completa sau demipensiune acordata de o familie unui grup de turisti care locuiesc in gospodarii diferite
•Pregatirea mesei de catre turisti, cu produsele lor sau ale gospodarului si cu inventarul de bucatarie al acestuia din urma.
“Cererea si oferta imprima agroturismului un character complex, eterogen., dinamic si elastic”. (Bran, Fl.)
CAPITOLUL II. CARACTERISTICILE TURISMULUI RURAL IN ROMANIA
II.1. ISTORIC AL TURISMULUI RURAL
Prin definitie, ‘’satele turistice sunt asezari rurale pitoresti bine construite, situate intr-un mediu nepoluat, pastratoare de traditii si cu un bogat trecut istoric, care in afara functiilor politico-administrative, sociale, economice si culturale proprii, indeplinesc, sezonier sau in tot cursul anului si functia de primire si gazduire a turistilor pentru trecerea unui sejur cu durata nedefinita.’’ ( St. Mitrache- ’’Agroturism si Turism Rural’’, Editura Fax Press, Bucuresti, 1997’’,pag. 26)
Evolutia este determinata si de specificul traditiilor, mentalitatii si culturii satului, precum si de ospitalitate, caracteristica a romanilor, mijloc de cunoastere si comunicare. De exemplu, gospodariile din apropierea statiunilor balneoclimaterice au fost adesea solicitate pentru gazduirea turistilor, spatiile de cazare in statiuni fiind de multe ori insuficiente pentru a satisface cererea.
Un alt factor favorizant l-a construit bugetul turistului. Cererea crescanda a clientelei europene pentru turismul rural a reprezentat o motivatie pentru practicarea lui. Un factor de atractie pentru turistii straini il constituie pozitia geografica a tarii noastre.
De multa vreme, s-a practicat, sporadic si neoficial, cazarea la cetateni a vizitatorilor ocazionali ai unor zone rurale. Organizat (in reteaua de turism), din 1967-1968 au aparut primele actiuni turistice in mediul rural pentru grupuri de turisti pe litoral. In 1972, prin OMT (Organizatia Mondiala a Turismului) nr. 297/1972 s-a infiintat Centrul de cercetari pentru promovarea turismului international, care a trecut la indentificarea si selectarea unor localitati rurale reprezentative pentru satul romanesc, pentru a fi lansate si promovate in turism; de comun acord cu OJT (Oficiul Judetean de Turism) si organele administrative locale, s-a stabilit ca pot fi introduse in turism intern si international 118 localitati.
De la 16 iulie 1973, prin OMT nr. 744, se declara experimental, sate de interes turistic (‘’sate turistice’’) 13 localitati rurale: Leresti, Rucar, Fundata, Sirnea, Sibiel, Rasinari, Tismana, Vaideeni, Halmagiu, Bogdan-Voda, Vatra Moldovitei, Murghiol si Sfantu Gheorghe. Prin acelasi ordin s-a aprobat cadrul de organizare, functionare si indrumare a activitatii turistice, precum si de promovare a turismului in aceste localitati.
Decretul nr. 255/1874 interzice cazarea turistilor straini in localitatile particularilor, si astfel satele devin nefunctionale pentru turismul international. O parte din sate erau incluse in programme cu caracter cultural si folcloric, pe care ONT Bucuresti le-a contractat cu diferite firme din strainatate; de aceea, la solicitarea Ministerului Turismului, s-a permis, ca o exceptie de la Decretul nr. 255/1974, vizitarea si innoptarea grupurilor de turisti straini in satele : leresti, Rucar, Sibinel, Murighiol, Crisan. In realitate, numai satele Leresti si Sibiel beneficiau de ‘’exceptia’’ de la decret, nu si celelalte.
Dupa 1989, prin HG nr. 438/1990se infiinteaza Comisia Zonei Montane din Romania (CZMR), in cadrul careia s-a creat primul compartiment de agroturism, care a stat la baza turismului rural in tara nostra. Prin HG nr. 688/1990 se stabilesc atributiile CZMR : modul de atestare a gospodariilor si directiile de actiune pentru dezvoltarea agroturismului pornind de la modernizarea gospodariilor particulare cu profil agroturistic, infiintarea si amenajarea de mici asezari cu profil agroturistic.
Din 1993, in urma reorganizarii CZMR, activitatea agroturistica este continuata si de Federatia Romana pentru Dezvoltarea Montana (FRDM) care a adoptat o strategie de promovare a acestor activitati la nivelul forurilor guvernamentale si neguvernamentale.
FRDM a sprijinit infiintarea de noi agenti economici sub forma unor societati comerciale, asociatii si fundatii, in scopul implementarii si dezvoltarii turismului rural.
Din 1994, MInisterul Turismului, prin protocolul incheiat cu FRDM, privind colaborarea in promovarea turismului rural si imbunatatirea cadrului legislativ, dovedeste un interes deosebit pentru aceasta forma de turism. Prin OG nr. 62/1994 si Legea nr. 145/1994 se creeaza facilitati pentru dezvoltarea turismului rural in zona montana, Delta Dunarii si litoralul Marii Negre.
Din punct de vedere organizatoric, s-a infiintat si functioneaza organizatii profesionale non-guvernamentale precum A.N.T.R.E.C, Federatia Romana de Dezvoltare Montana, Agentia Romana pentru Turism. Foarte importante sunt, de asemenea, societatile comerciale cu activitati in acest domeniu: Fundatia ‘’Tara Dornelor’’ din Vatra Dornei ; ,,Bran Impex’’ din Bran ; ,,Trans Tour’’ SRL din Praid, SC ‘’Dragus’’ din Covasna, SC Campulung Moldovenesc.
II.2. ASOCIATIA NATIONALA DE TURISM RURAL, ECOLOGIC SI CULTURAL
Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural (A.N.T.R.E.C) este o organizatie negurnamentala si nonprofit, infiintata in toamna anului 1994, cu sprijinul Ministerului Turismului. A avut si are in continuare un rol important in dezvoltarea turismului rural in Romania. O parte din fondatori s-au format in cadrul FRDM, beneficiind de experienta, sprijinul si realizarile federatiei in realizarea strategiilor pentru turismul rural.
Strategia ANTREC are mai multe directii de actiune:
• Desfasurarea unor actiuni de formare si perfectionare pentru tori participantii la turismul rural, organizate prin cursuri de diverse specialitati si forme de pregatire ; modul de instruire si formare l-au constituit cursurile, seminariile si taberele de instruire cu scoptematic ;
•Acordarea de asistenta tehnica si consultanta fermelor si pensiunilor agroturistice in intocmirea documentatiilor necesare omologarii acestorea ca entitati turistice si includerea lor in baza de date in vederea asamblarii unei retele turistice ;
•Promovarea turismului rural si a marketingului turistic utilizand metode si tehnici moderne care sa permita crearea unei retele proprii de turism si racordarea acesteia la turismul european. S-a hotarat editarea de pliante, brosuri, inregistrari video si cataloage prin care sa fie pus in valoare potentialul turistic rural din Romania ;
•Actiuni de informare si publicitatea prin editarea unui buletin informativ ANTREC cu periodicitate lunara si a unei reviste ‘’Viata la tara’’, care sa ilustreze potentialul turistic al satelor romanesti.
Din 1995, asociatia a devenit membra EUROGITES reusindu-se astfel promovarea turismului rural peste granitele tarii. Catalogul EUROGITES este o lucrare cu aparitie anuala realizata de catre Federatia Europeana de Turism Rurak EUROGITES. In catalog sunt cuprinse cele mai reprezentative ferme agroturistice omologate din reteaua turismului rural european. Alaturi de Franta, Germania, Belgia, Irlanda, etc. pot fi vazute si traditionalele gospodarii din culoarul Rucar-Bran, Maramures, Bucovina, Praid, Delta Dunarii.
II.3. POTENTIALUL TURISTIC NATURAL AL LOCALITATII POIANA SARATA
Resursele turistice din mediul rural se impart in doua categorii: resurse naturale (asezare geografica, relief, ape, clima, peisaj, flora, fauna) si resurse sociale (obiective cultural-istorice, monumente, muzee, ospitalitate, limba, mentalitate, obiceiuri si datini, etnografie si folclor, arta culinara etc.).
Resursele turistice naturale sunt reprezentate de componenta fizico-geografica de pe un teritoriu care exercita o atractie diferentiata asupra turistilor potentiali. Ele asigura una din premisele de valorificare, iar pentru ca aceasta sa fie cat mai indelungata, se impun masuri de protejare in scopul consesrvarii calitatii sale native ; profilul turistic este impus de tipul dominant si se reflecta in tipul si forma de turism.
Natura imbraca forme de mare diversitate de la netezirea campiilor, la varfurile inzapezite ale muntilor, de la firul de argint al izvorului, la imensa cantitate de apa a marilor fluvii, de la ochiul de apa al unui lac, la necuprinsul marii, de la firul de iarba, la vegetatia luxurianta si arborii uriasi ai padurilot, toate acestea intr-o varietate climatica pe masura.
In ceea ce priveste implicarea naturii in turism se constata aspect dintre cele mai variate, de la participarea nesemnificativa, simbolica, de plan second al diverselor activitati, la una complexa, de obiectiv propriu-zis. Introducerea in circuitul economic a cadrului natural, prin intermediul turismului, cuprinde formenuantate, care isi au corespondenta in multitudinea optiunilor turistului. Astfel, cele mai largi categorii de turisti doresc o natura nemodificata sau cu modificari ale omului aproape insesizabile.
Principalele categorii de resurse care apartin cadrului natural, cu atractivitate turistica sunt : relieful, hidrografia, climatul si biodiversitatea.
II.3.1. ASEZAREA GEOGRAFICA
Deoarece erau necesare masuri suplimentare de paza la granite Transilvaniei cu Moldova, cat si pentru supravegherea vamii de la Oituz, imparatul de la Viena a dispus sa se infiinteze un sat cu romanii din satele din jur, dup ace ungurii au refuzat sa se mute aici.Acest sat a fost numit Poiana Sarata, ca urmare a amplasarii intr-o mirifica poiana strabatuta de numeroase izvoare cu apa sarata.
Satul Poiana Sarata se afla situat in Carpatii Orientali, la o alttudine de 467m, in Depresiunea Poiana Sarata-Harja, pe valea raului Oituz, fiind marginita lateral de extremitatea sudica a Muntilor Oituz (o ramura a Muntilor Nemira.) ce o desparte de valea raului Slanic si de extremitatea nordica a Muntilor Vrancei.
Datorita amplasarii, bazinetul depresionar Poiana Sarata constituie peisaje montane incantatoare, cu un climat de munte sanatos, cu bogate si valoroase ape minerale si un fond turistic cultural important.
Poiana Sarata se gaseste in bazinul mijlociu al raului Oituz, la 27 km de orasul Onesti, pe importanta vale transcarpatica ce face legatura cu Transilvania, strabatuta de soseaua nationala modernizata DN11.
Cai de acces:
• Rutiere- conform Figurii nr. 5.
• Feroviare- pe magistralele de cale ferata Bucuresti-Brasov, Bucuresti-Adjud-Onesti sau Bacau-Adjud-Onesti.
Din garile Brasov, respectiv Onesti, deplasarea se poate face cu mijloace auto de transport in comun, de stat sau private.
Figua nr. 2 – Schita cai de acces spre Poiana Sarata
Figura nr. 3- Harta Valea Oituzului- Sat Poiana Sarata
Sursa : http://hartaro.info/poiana-sarata-BC.htm
II.3.2. FUNCTIA TURISTICA A RELIEFULUI
Relieful se instituie in cea mai bogata si variata resursa atractiva a globului terestru. El alcatuieste coloana vertebrala a oricarui peisaj si ii creioneaza personalitatea. Lui ii revine sarcina unui factor omniprezent, chiar si atunci cand atractivitatea principala are alte origini, prin cadrul oferit tuturor activitatilor recreative. De asemenea, elementele reliefului sunt implicate in creionarea stractive ale altor elemente ale cadrului natural, de ordin hidrografic, climatic sau biotic. Influenta insa este reciproca, resursele atractive ale reliefului imbogatindu-se prin aportul acestora.
Importanta reliefului pentru turism este ilustrata inainte de orice prin numarul apreciabil al formelor care, la nivel individual sau al asocierii peisagistice, etaleaza atractii multiple. DIntre aceste forme mentionam : abrupturile, crestele, pasurile si trecatorile, cheile, defileele si vaile etc.
Relieful montan constituie elementul major polarizant din punct de vedere turistic. Se remarca prin varietate, echilibru, aspect dintre cele mai pitoresti, sectoare de inguatare a vaii cu versanti abrupti, depresiuni intens umanizate. Varietatea litologica, fragmentarea excesiva si sistemul de modelare au condus la aparitia reliefului de creste, piscuri si abrupturi cu un consistent impact psihologic asupra privitorilor. De asemenea unitatile montane au o fizionomie mai putin spectaculoasa dar cu peisaje forestiere si pajisti secundare bine conservate, cu o activitate pastorala traditionala pot constitui in perpectiva obiective ale unor trasee, ferite de aglomeratie.
Zona carpatica cu culmi intre 400-800 m altitudine, partial impadurite, vai largi cu terase si bazinete depresionare se caracterizeaza prin atenuarea contrastelor si fragmentarii morfologice, prin imblanzirea liniilor fizionomice. Locul crestelor ascutite este luat de interfluviile largi. Alternanta culmilor cu vaile genereaza acel ‘’spatiu mioritic’’ rasfrant adanc in psihologia poporului roman. Energia reliefului impune ca si in cazul altitudinilor, separarea celor doua sectoare distincte. In sectorul montan nota dominanta, o dau energiile cuprinse intre 400-500 m si mai mari de 500 m. Fenomenul trebuie pus pe seama rocilor dure de flis paleogen incare s-au adancit vaile.
Depresiunea Poiana Sarata este cea mai importanta dintre sectoarele largite, fiind inchisa de sectoare de ingustare atat in amonte cat si in aval. Acest bazinet a fost sculptat in depozite eocene si oligocene aparute la ziin urma unor miscari tectonice, dar mai ales prinsculptura depozitelor miocene-petrolifere friabile (gresia de Tracau, gresia de Kliwa, depozite argiloase si bituminoase cu impregnatii de gips si sulfati de fier, marne si roci de precipitatie chimica-gips si sare). Se face de asemenea precizarea ca depresiunea se suprapune pe axul unui sinclinal, un element in plus care a contribuit la evolutia sa morfologica. Se evidentiaza aspectul asimetric al versantilor, versantul stang avand o inclinatie mai mare datorita modelarii sale pe capete de straturi. Altitudinea reliefului este de 450 m pe fundul depresiunii si 846 pe rama de vest (Plaiul Paltinisului).
II.3.3. FUNCTIA TURISTICA A CLIMATULUI
Spre deosebire de relief, care asigura suportul material al tuturor activitatilor recreative, clima are un rol essential in organizarea si desfasurarea actului recreativ, ea favorizand sau dimpotriva inhiband, derularea acestuia. Clima Depresiunii Poiana Sarata presinta anumite particularitati legate de pozitia geografica a zonei in cadrul Carpatilor Orientali si a Subcarpatilor Moldovei si de Curbura. Elementele climatice ca temperatura aeerului, precipitatiile atmosferice, umiditate,vanturi, durata de stralucire a soarelui, compozitia atmosfewrei, radiatiile solare, fiecare in parte, sau ca un tot, actioneaza stimulativ sau restrictiv, alaturi de celelalte componente ale fondului turistic natural, in posibilitatile de practicare a unei anumite forme de turism. Pe de alta parte, elementele climaticeactionand diferentiat asupra organismului uman introduc o selectie destul de riguroasa a categoriilor de persoane compatibilr accesului sau sejurului intr-o anumita ambianta naturala montana.
Clima zonei studiate de inscrie in cadrul climatului temperat-continental prezentand insa anumite particularitati determinate de altitudinea reliefului. Factorii radiativi ce influenteaza asupra climei prezinta variatii in timpul anului. Astfel, acestia au valori mai mari vara, scazand in timpul iernii. Prin altitudine si pozitia geografica, Poiana Sarata se gaseste intr-o zona de interfata permanenta a maselor de aer continental, estic si oceanic. Variatiile parametrilor climatici sunt legate de o serie de elemente locale intre care : altitudinea, orientarea culmilor secundare pe directia nord-sud cu tendinta spre vest-est, datorita directiei principale a cursului raului Oituz, apoi expozitia versantilor, adancimea si largimea vailor.
Aceste diferentieri favorizeaza aparitia unor topoclimate diferite intre zonele joase mai adapostite si cele mai inalte cu un climat mai aspru, favorabile ameliorarii unor afectoiuni sau dimpotriva. Nu trebuie exclusa nici influenta deosebita a elementului biogeografic, indeosebi cel forestier.
Bioclimatul formelor de relief pozitive se caracterizeaza prin nebulozitate pronuntata.
In general se observa o crestere a nebulozitatii in raport cu altitudinea. Asupra nebulozitatii, o influenta majora o are atat circulatia atmosferica cat si relieful prin orientare si altitudine. Ea are un rol deosebit de mare datorita gradului de acoperire cu nori. Nebulozitatea duce la scaderea radiatiei solare si la dsiminuare pierderii de caldura din sol. Nebulozitatea medie anuala este de 5,6, ea determinand in medie 123,8 zile noroase pe an mai ales in semestrul cald al anului si 143,2 zile cu cer acoperit in semestrul rece mai ales in lunile noiembrie, decembrie si ianuarie.
Bioclimatul formelor de relief pozitive este rece. Temperatura medie anuala in zona montana de la Poiana Sarata este de 5,4 °C, iar cea medie multianuala a lunii ianuarie pe inaltimile din bazinul Oituzului este de -9,2°C. Vara, luna cea mai calda este august, pe inaltimile cele mai mari din zona se inregistreaza 10,7°C. In anotimpurile de tranzitie, primavara si toamna, temperaturile sunt de 10-12°C. Acest bioclimat este si umed cu valori ale umiditatii relative ce depasesc 75%. Circulatia atmosferica este activa si canalizata.
Iernile sunt frumoase, insorite, cu un strat bogat si persistent de zapada. Grosimea stratului de zapada este unfactor de mare importanta in practicarea sporturilor de iarna. Se considera ca pentru practicarea turismului de iarna intr-un mod eficient durata stratului de zapada trebuie sa fie mai mare de 90 zile.
Verile sunt racoroase, cu ploi abindente, alternand cu perioade timp frumos. Se remarca si anotimpurile de tranzitie : primaverile sunt reci, ploioase, cea mai mare cantitate de precipitatii inregistrandu-se in luna aprilie 1984 de 234,6 mm, iar toamnele sunt relativ stabile, moderate termic, luna septembrie fiind considerata favorabila pentru drumetiile montane, avand invedere faptul ca pe inaltimile reprezentative din bazinul Oituzului, luna cea mai saraca inploi este septembrie.
Bioclimatul formelor de relief negative, este characteristic depresiunilor intramontane si vailor inguste sau mai mari in zona muntilor mici si mijlocii. Bioclimatul formelor negative este influentat de conditiile de adapost fata de circulatia generala, cu efecte diferentiate, mai ales in anotimpurile extreme. Pe toate vaile si culoarele adanci ce brazdeaza bazinul Oituzului, curentii de aer sunt dirijati conform orientarii generale a acestora. Astfel, la Poiana Sarata, directiile dominante sunt cele din sud-vest,iar in timpul iernii cele din est si sud-est (vantul Nemira). Viteza medie anuala a curentilor de aer inregistreaza 2,5-3,5 m/s.
Iarna si noaptea diferentele de altitudine fata de arealul montan determina alunecarea si stagnarea maselor de aer rece pe fundul depresiunii si vaii, in conditiile locale specifice de adapost, conducand la inversiuni de temperatura, care se pot produce timp de 10-15 zile continuu. In timpul unor astfel de inversiuni de lunga durata, temperatura aerului poate cobora in depresiuni cu 10° C mai mult decat pe varfurile muntilor. Astfel, cele mai scazute tempersturi medii lunare multianuale se remarca la Poiana Sarata inluna ianuarie, inregistrandu-se o medie de -4° C. Vara si ziua in conditii de circulatie atmosferica redusa, se produce o incalzire puternixa a substartului si deci o incalzire a atmosferei, toate acestea determinand cresterea confortului termic. Vara, temoeratura aerului este pozitiva in intreaga depresiune, temperatura atingand 16° C in iulie.
Temperatura maxima absoluta inregistrata pana acum in Poiana Sarata a fost de 40,8°C la 5 iulie 1916, iar temperatura minima absoulta a fost de -29,6°C la 25 ianuarie 1942.
Precipitatiile atmosferice prezinta una din celel mai importante caracteristici ale climei, ele reprezentand sursa de umezire a solului si de alimentare cu apa a raurilor. Cantitatea medie anuala de precipitatii este de 735 mm la Poiana Sarata. Ploi abundente s-au inregistrat in luna mai 1975, cand la Poiana Sarata in 12 zile au cazut 50 litri pe metru patrat.
Numarul mediu anual de zile cu precipitatii este de 118 zile, din care 30 cu ninsoare. Primele ninsori cad in octombrie, iar ultimele in mai.
II.3.4. FUNCTIA TURISTICA A RETELEI HIDROGRAFICE
Componenta hidrografica are un rol important in stimularea si dezvoltarea activitatilor turistice, impunandu-se din acest punct de vedere toate formele de stocare a apei (ape subterane, ape de suprafata). Fiecare din acestea au un efect diferit, se impun prin valente diferite in dezvoltarea unor tipuri si forme de turism: resursele hidrominerale au efecte balneare, reteaua hidrografica se impune prin impactul peisagistic.
APELE SUBTERANE
Formarea si regimul resurselor de apa din bazinul Oituz este conditionata de structura geologica, relief, clima si activitatea umana. Apele de adancime fac parte din zona apelor dulci carbonatate in amonte de Poiana Sarata si din zona apelor dulci sulfatate in aval de Poiana Sarata. Din harta hidrogeografica a Romaniei pentru zona noastra pot fi stabilite doua domenii :
• domeniul flisului – respectiv bazinul hidrografic dina monte de Poiana Sarata- este situat in regiunea cu ape subterane cantonate inroci fin fisurate cu retele acvifere intense ;
• domeniul subcarpatic – apartine regiunii cu roci impermeabile (marne, argile, tufuri) lipsite de straturi acvifere de adancime.
Sursele hidrominerale, fie ca sunt din aparitii naturale la zi (izvoare), fie ca sunt interceptate si captate prin foraje, sunt variate ca si un continut hidrochimic, ca temperatura si debit utilizabil. Acestea sunt clasificate pe tipuri si subtipuri. Se remarca ca tipuri dominante, apele minerale atermale. Apele minerale alcatuiesc o categorie aparte de resurse, atat din punct de vedere genetic cat mai ales a functiei turistice. Importanta lor atractiva consta in incarcatura minerala pe care o contin, rasfranta pozitiv in contextul utilizarii lor in cura interna sau externa. Gama afectiunilor tratate este extrem de larga, incepand de la cele ale aparatului locomotor (reumatism degenerativ sau imflamator), cardiovascular, digestiv, neurologic, respirator, boli metabolice etc.
Studiul hidrogeologic al apelor mineralizate din zona Poiana Sarata a scos in evidenta existenta urmatoarelor tipuri de ape mineralizate:
• ape clorurate, pe versantul stang al vaii Oituzului intre paraul Brezaia si paraul Cernica, in bazinul paraului Rotariei, intre paraul Sarat si paraul Feschii, pe fundul vaii Oituzului cu incepere de la varsare, paraul Șaroșa pana la localitatea Ferăstrău, respectiv confluenta cu paraul Leșunț, apoi la localitatea Oituz.
• ape carbonatate, cu o raspandire mai mica in bazinul paraului Brezaia, pe versantul drept al raului Oituzului, in amonte de paraul Halos, in fata confluentei cu paraul Feschii, ultima aparitie mai importanta fiind la bordura flisului pe versantul stang, in zona satului Oituz.
In Depresiunea Poiana Sarata- Harja se cunosc 10 izvoare minerale si 19 fantani cu apa mineralizata. Ele apartin, prin compozitia chimica : apelor clorosodice, feruginoase, bicarbonatate, carbogazoase alcaline, slab sulfuroase, unele cu emanatii de gaz metan, cum este izvorul din aval de Harja. Aceastea sunt asemanatoare celor de la Slanic Moldova.
Valoarea lor terapeutica se evidentiaza, in cazul utilizarii lor in cura externa si interna. Apele sunt folosite in cura externa pentru tratarea unor afectiuni ale aparatului locomotor si ginecologice, iar cura interna pentru vindecarea unor boli hepato-digestive. Aceste izvoare nu sunt amenajate, fiind folosite doar de localnici. Un izvor mineral, partial amenajat, se gaseste la circa 200 m de soseaua nationala si de centrul satului, pe malul drept al paraului Brezaia. In nord-vestul localitatii Poiana Sarata, la punctul Cernica, au fost descoperite printr-un foraj ape mineralizate termale (30°-40°C), a caror existenta se explica prin presiunea gazelor, rasuflarea indepartata a mofetelor din zona lantului eruptiv al Carpatilor Rasariteni.
Tabel nr. 5 – Compozitia chimica a apelor minerale din Depresiunea Poiana Sarata
(Sursa : Vacarasu & Iulia – 1980, pag. 159)
Analizele chimice ale acestor probe de apa au fost facute la laboratorul Oficiului de gospodarire a apelor Sibiu, unde s-au determinat cantitativ constituientii : cloruri, azotati, sulfati, carbonati, sodiu si potasiu cumulat, amoniac, calciu, magneziu, fier. Se mai semnaleaza cu certitudine prezenta constituientilor bioxid de carbon, hidrogen sulfurat, chimismul apelor minerale din zona fiind imprimat de caracterul comun al rocilor strabatute de panzele de apa freatica.
In ceea ce priveste debitele izvoarelor, masuratorile au evidentiat debite in jur de 0,5 – 1,0l/s, pentru izvorul Harja1 si aproximativ 2,0 l/s pentru izvorul Brezoi 2. Pentru celelalte izvoare debitele sunt mult mai mici.
APELE DE SUPRAFATA
Raul Oituz izvoraste din Muntii Vrancei la 1400 m altitudine, mai exact din zona cuprinsa intre Vf. Mușat (1502,5 m) si Vf. Inzapezitul Mic (1358,8 m) si se varsa in raul Trotus langa municipiul Onesti. Are o lungime de 66,5 km, dintre care in sectorul montan 47,55 km, iar in cel subcarpatic de 18,5 km, dezvoltandu-si albia la contactul dintre grupa centrala si cea sudica a Curburii din Carpatii Orientali, respectiv intre Muntii Nemira si Muntii Vrancei. Suprafata bazinului este de 332 km2. In partea superioara,pana la contactul cu Muntii nemira (in satul Oituzul Ardelean), desparte Muntii Vrancei de Muntii Bretcu, apoi in speldidul defileu care poarta si importanta cale rutiera DN11, primeste cativa afluenti mai importanti cu izvoarele in Muntii Nemira : paraul Caraslau, unde apare o cascada de dimensiune mica, paraul, Gherghianos cu confluenta imediat in aval de Popasul Turistic Poiana Sarata, si in sfarsit paraul Brezoaia in localitatea Poiana Sarata. In depresiunea Poiana Sarata, raul se desparte in mai multe brate.
II.3.5. ROLUL TURISTIC AL VEGETATIEI
Componenta vegetala sau fitogeografica a invelisului biogeografic este strans legata prin repartitie spatiala si diversitatea in specii de celelalte elemente ale cadrului natural, relieful ce se implica prin altitudine, clima prin etajare si apele, toate conducand la oa dispozitie precisa in altitudine. Fondul dominant al vegetatiei este cel al padurii apartinand etajului boreal si mai ales nemoral, care includ relieful montan si subcarpatic. Padurea este oconsiderata cel mai complex ecosistem natural, structurat pe verticala, cu dezvoltare verticala subaeriana diferita, in functie de varsta, avand un caracter peren si o fizionomie determinata de componenta in specii. Aceasta are caracter polifunctional. Conduce la nuantarea climatului-influenteaza topoclimatul prin cresterea umezelii, scaderea temperaturilor excesive, a vitezei vanturilor sau radiatiei solare, franarea proceselor erozionale, diminuarea pouarii, are efect de filtrare si absortie a CO2, de adapost pentru fauna complexa.
Etajul fagului este bine reprezentat in Depresiunea Poiana Sarata si prin paduri de dealuri in zona de contact a muntilor cu zona subcarpatica. Specia principala a acestui etaj este fagul (Fagus silvatica) in amestec cu molidul la partea superioara si cu carpenul si gorunul la cea inferioara. Alaturi de fag apar in numar mai redus paltinul (Acerpesudoplatanus), ulmul de munte (Ulmus montana), teiul (Tilia cordata), carpenul (Carpinus betulus). Conditiile microclimatice din depresiunea Poiana Sarata determinat inscrierea unei inversiuni de vegetatie, aparitia unei arii de quercinee in zona fagului si coniferelor, predominant fiind gorunul ( Quercus petraea). Din speciile oerboase amintim vinarita (Asperula odorata) , tataneasa (Symphytum cordatum) , aliorul (Euphorbia amygdaloides), sugarul (Salvia glutinosa). O mare raspandire in acest etaj o au si pajistile care au un caracter mezofil. Au o extindere mai mare la limita inferioara, partea superioara fiind ocupata de poieni si raristi.
Vegetatia din lunca Oituzului este formata din specii higrofile, mezohigrofile sau mezofite. Speciile lemnoase caracteristice sunt salciile (Salix alba, Salix fragilis), plopul alb (Popilus alba), arinul (Alnus glutinosa). Vegetatia ierboasa este reprezentata prin rogoz. (Carex riparia), irisul de balta (Iris pseudocarus).
Vegetatia acvatica din zona cuprinde plantele din balti : lintita, otratelul de balta, troscotul si plantele din zonele mlastinoase-stuful, rogozul, papura, pipirigul. Vegetatia devine un obiectiv turistic de prim ordin prin plantele endemice si relicte pe care le conserva. Plantele endemice ocupa un anumit ecotop, de obicei rar intalnit, si vor fi cautate de asemenea de turistii buni cunascatori ai florei diverselor regiuni. Dintre speciile endemice mentionam: coltisorul (Dentaria glandulosa), crucea voinicului (Hepatica transilvanica), cadelnita (Campanula carpatica). Pe vaile inguste si umede ale Oituzului (paraul Gherghianos, paraul Brezaia, paraul Cernica) se afla una din marile raritati ale tarii, dar si ale Europei Saxifraga cymbalaria varianta eucymbalaria.
II.3.6. IMPORTANTA TURISTICA A FAUNEI
Dintre toate componentele cadrului natural, fauna este elementul cel mai mobil, fapt ce se rasfrange asupra modului de integrare in grupa atractiilor turistice si a exploatarii propri-zise. Formele prin care fauna isi atrage vizitatorii sunt felurite. Astfel, ca parte integranta a unor biocenoze terestre, la randul lor extrem de variate de la un tip de relief la altul, de la o regiune climatica la alta regiune, ea se evidentiaza prin diversitatea sa structurala. Turismul de cunoastere, de informare, va cauta sa valorifice pentru sine acest atribut.
Fauna regiunii este foarte variata si bogata. Dintre mamifere amintim : lupul (Canis lupus), vulpea (Vulpes vulpes), rasul (Lynx lynx), cerbul (Cervus elaphus), cariorul (Capreolus capreolus), ariciul (Erinaceus europaeus), nevastuica (Mustella nivalis), bursucul (Meles meles).
Lumea pasarilor este foarte bogata. Din biotopul padurilorde munte amintim : corbul (Corvus corax), cotofana (Pica pica), pitigoiul de bradet (Parus ater), ciocanitoarea pestrita (Dryobates major), bufnita (Bubo bubo), gaita (Carrulus glandarius), cucul (Cuculus canarus), etc. Se intalnesc si psari de un deosebit interes cinegetic : cocosul de munte (Tratao urogallus), sitarul (Scolopax rusticola).
Dintre reptile se pot mentionam soparla de munte (Lacerta vivipara), tritonul de munte (Tritonus montandori), salamandra (Salamandra salamandra). Dintre bratacieni amintim broasca bruna de munte (Rana timpararia).
Din punct de vedere turistic, intereseaza doar o parte din fauna, importanta sub aspect cinegetic si piscicol. Aspectul sportiv- turistic consta din interesul pentru recorduri si castigarea unor trofee cinegetice.
Fauna cinegetica este mobilul practicarii unei forme de turism mai exclusivist a celui cinegetic- vanatoarea, practicata de un numar redus de interesati excentrici, cu posibilitati materiale. In cadrul acestei categorii, pot fi incluse specii faunistice terestre, ornitologice, acvatice. Primele doua categorii pot fi incluse in categoria vanatului cu blana si pene. Printre speciile de interes cinegetic mentionam: mistretul, capriorul, cerbul carpatin, ursul, lupul, rasul, jderul, vulpea, bursucul, iepurele din vanatul cu par, iar vanatul cu pene: gainusa de alun si cocosul de munte. In scopul desfasurarii in bune conditii si controlata a turismului cinegetic a fost edificata o categorie specifica- cabana de vanatoare.
Fauna piscicola contribuie la proliferarea turismului cu acelasi nume. Categoria turistilor ce practica acest sport este mult mai mare. Valea Oituzului se caracterizeaza printr-o fauna piscicola apartinand zonei montane, dominata de salmonide unde se remarca in primul rand pastravul (Salmo trutha fario) intalnit in mod deosebit in cursul superior al Oituzului. Din cauza poluarii cu substante chimice provenite din deversari de la sondele de foraj si de braconaj, fauna piscicola a avut de suferit in sensul ca numarul ei s-a redus cu mult. In scopul repopularii faunei piscicole din Valea Oituzului, cat si a afluentilor acestuia in localitatea Pituzului Ardelean s-a infiintat o pastravarie in urma cu 48 de ani.
CAPITOLUL III. POTENTIALUL TURISTIC ANTROPIC AL LOCALITATII POIANA SARATA
Spre deosebire de resursele attractive apartinand cadrului natural care sunt un dar al naturii, zestrea turistica antropica reprezinta o insumare de elemente cu funcite recreativa create de om. Aparitia lor ca obiective de interes touristic nu poarta intotdeauna pecetea premeditarii, adica nu au fost construite in acest scop, ci dimpotriva, in majoritatea cazurilor, au indeplinit alte atributii (economice, strategice, culturale, etc.). Insusirea recreativa si-au catigat-o insa in timp, ajungand adeseori ca ea sa prevaleze in comparatie cu vevhile atributii, devenind un obiectiv turistic propriu-zis.
Atractivitatea turistica a obiectivelor de natura antropica are o conotatie complexa. In primul rand, aceasta se impune mai ales prin componentele apartinand timpurilor istorice, prin simbolistica determinand impactul emotional pentru realizari ale trecutului care sunt tot atatea jaloane in formarea civilizatiei romanesti actuale.
In al doilea rand, obiectivele in sine reprezinta realizari efective carora caracteristicile lor structurale (dimensiune si material de contructie utilizat, stil. Forma, culoare, ornament) le atribuie calitati precum unicitatea sau originalitatea,ineditul, toate rezultand fie din solutii de edificare sau prezentare, fie acela de amplasare intr-un context natural sau antropic care le evidentiaza valentele.
Un atribut deloc neglijabil este acela al vechimii, al apartenentei la o anumita epoca social-istorica, deoarece este stiuta o alta trasatura a omului modern. Acela de a gasi adeseori support moral, in evadarea intr-un trecut considerat, adeseori, ca ideal sau sursa de inspiratie, creatie, ori cunoastere.
Zestrea turistica de provenienta antropica este de mare complexitate si poate fi structurata in doua grupe de obiective, si anume :
• Edificii si elemente cu functie turistica (edificii istorice : castrele romane, forturi, castele, cetati ; edificii religioase : santuare, temple, biserici, catedrale, moschee si sinagogi ; edificii culturale si istorice : agora, forum, teatrale, amfiteatrale, opere, muzee ; edificii economice : poduri, viaducte, tuneluri, moetrouri, canale, baraje).
•Activitati antropice cu fucntie atractiva (carnavaluri, targuri, expozitii, festivaluri artistice, folclorice, hramuri, pelerinaje).
III.1. SCURT ISTORIC AL SATULUI
Localitatea Poiana Sarata a luat fiinta in anul 1823, in valea raului Oituz, apartinand judetului Trei Scaune-Transilvania. Aceasta s-a infiintat dupa ce mai inainte cu cativa ani ideea fusese propusa si sustinuta de un general de armata austriac, si ulterior aprobata de guvernul ungar. Guvernul ungar avea ca tinta de a aseza aici cetateni de natiune maghiara, ca ‘’sat graniceresc’’, cu drepturi speciale. Intrucat maghiarii nu s-au gasit cetateni care sa se indemne a veni sa faca aceasta noua asezare, s-a dat o publicitate mai mare acestei idei, in urma careia s-a gasit un gruo de romani din comuna Bretcu- Trei Scaune, care s-au adunat pana la un numar de 24 de familii.
In anul 1914 cand s-a inceput Primul Razboi Mondial, comuna Poiana Sarata avea 23 de familii de unguri dintre care 7 ajunsesera proprietari de pamant. Populatia satului in anul 1914 se apropia de numarul 2000 de suflete, romani ceva peste 1600, unguri peste 160, iar flotanti 200 (functionari vamali, politia de granita, jandarmerie, acestia de diferite nationalitati). In septembrie 1916, odata cu retragerea trupelor romane din Ardeal, satenii s-au retras si ei. O mica parte a mai ramas pe loc, dar au fost ridicati din zona de frontiera si dusi in inima Ardealului, in special in Tara Fagarasului ; insa 90% din populatia romaneasca s-a retras in Moldova. S-au reintors la vetrele arse pana in anul 1924 aproximativ 1000de suflete, iar pana in 1940 ajunsesera sa fie reintorsi la vetre 1930 romani. In august 1940, in urma dictaturii de la Viena, dar asupra Ardealului de N-V, comuna Poiana Sarata a intrat in zona ce trebuia cedata. A fost ultima comuna ocupata de maghiari, la 13 octombrie, 1940, si cea mai departata de Budapesta. La o luna de la ocupare la 13 octombrie, seara la orele 10 au fost ridicati de la casele lor aproximativ 60-70 de capi de familie si expulzati peste granita la ora 2 noaptea. A doua zi, la 14 octombrie, autoritatile comunale de frontiera au publicat in comuna, prin sunet de goarna ca femeile ale caror barbati sunt plecati, sa-i urmeze si ele, neavand voie sa ridice cu ele decat copiii, incaltaminte si imbracaminte cate un sac. Vitele, alimentele si toata stransura ramaneau pe loc ; s-a dat ordin inaceeasi zi sa plece orice valah, ‘’sa nu mai fie miros de valah’’. Din romani au ramas doar 2 batrani si 4 femei vaduve.
In august 1944, Poiana Sarata a trecut din nou prin parjolul razboiului, cel de-al Doilea Razboi Mondial ; 50% din asezare a fost distrusa. Ulterior, satenii au reusit sa se reintoarca la vetre, ajutandu-se intre ei la refacere, fara niciun speijin de nicaieri. Biserica, sfintita la 8 noiembrie 1930, a scapat neatinsa, cu toate ca a fost transformata in grajd si in interiorul ei s-a facut foc, depunandu-se un strat de fum de pictura. Si scoala cu etaj a scpat neatinsa.
Un punct de cotitura in istoria satului il reprezinta anul 1952, cand Poiana Sarata a trecut de la judetul Trei Scaune la Regiunea Bacau, Raionul Targu-Ocna, astazi apartinand judetului Bacau. In anul 1955 erau adunati in sat aproape 700 de romani si 4 maghiari. Perioada comunista nu i-a afectat prea mult, caci fiind sat de munte, retras si necolectivizat, Poiana Sarata si-a pastrat identitatea.
Satul Poiana Sarata a avut o istorie agitata mai ales in timpul celor Doua Razboaie Mondiale, cand a fost ocupat si locuitorii au fost nevoiti sa se refugieze in satele vecine. De fiecare data insa, poienarii s-au intors pe pamantul natal, si-au recladit casele, s-au refacut atat material cat si spiritual, ducand mai departe traditiile inaintasilor.
III.2. OBIECTIVE TURISTICE ANTROPICE
Satul Poiana Sarata este considerat ca avand cea mai socanta, bogata si framantata istorie dintre toate satele de pe Valea Oituzului, acesra indeplinind pe rand functia de frontiera, sat graniceresc si punct vamal, ceea ce face ca ofertele turistice ale localitatii sa fie de natura istorica, etnografica si monumentala, prezentand un potential turistic cultural-istoric.
◦ Muzeul Etnografic- La propunerea si la initiativa domnului Nicolae Ciprian Vranceanu, fiu al satului, si cu sprijinul insemnat acordat de acesta, atat material cat si intelectual, Muzeul Carpatilor Rasariteni a avut sansa, in anul 2005, de a trece fontiera geografica dintre transilvania si Moldova, si de a efectua cercetari etnografice in istoricul sat- granita Poiana Sarata. Astfel, cel mai nou dintre obiectivele turistice antropice este Muzeul Etnografic organizat in scoala si deschis pe 4 decembrie 2005, in cadrul unor programme si manifestari culturale dedicate Zilei Nationale a Romaniei, zi considerata de catre sateni un adevarat prilej de sarbatoare, dupa cum sustine si doamna Olimpia Filip in articolul dansei in extrasul di Ziarul de Bacau : ‘’Majoritatea sunt batrani. Toti se indreapta spre vechea scoala a satului, azi parasita. Oamneii nu intra in cladire. Ii asteapta flacaii satului imbracati in costume romanesti. «Noi suntem mocani, adica oieri. La noi orice sarbatoare a satului incepe cu imbracarea feciorilor in costume nationale si se termina cu dezbracarea lor. Azi sarbatorim inaugurarea primei baze de cercetari etnologice pentru Valea Oituzului. Si asta e o adevarata sarbatoare pentru noi », povesteste un satean. ’’
Echipa de muzeologi formata din dr. Ichim Dorinel, dr. Marc Dorel si Chiricescu Andreea a efectuat o cercetare etnografica in Poiana Sarata, de-a lungul anuui 2005, care a scos la lumina atat marturii documentare cat si marturiimateriale privind viata si ocupatiile locuitorilor acestui sat de-a lungul istoriei si pana in zilele noastre. Rezultatele partiale ale cercatarii etnografice intreprinse de Muzeul Carpatilor Rasariteni au fost valorificate prin organizarea unei expozitii etnografice intr-una din salile de clasa ale scolii din localitate.Expozitia incearca sa ilustreze, pe scurt, ocupatiile, obiceiurile, credintele, portul popular al poienarilor, mestesugurile taranesti si nu in ultimul rand istoricul satului, intr-un cuvant viata localnicilor de-a lungul timpului, privita prin prisma marturiilor etnografice pastrate pana in zilele noastre, transmise din tata in fiu. Obiectele expuse au fost donate de catre sateni, majoritate fiind inca in stare buna de conservare, fiind chiar folosite de catre acestia in gospodarii. (vezi figurile 3 si 4). Satenii se mandresc cu unicitatea obiectelor expuse, dupa cum reiese din cuvintele unuia dintre ei, cuvinte spuse in cadrul interviului luat de catre doamna Olimpia Filip, autoarea unui articol despre inaugurarea muzeului din Poiana Sarata publicat in Ziarul de Bacau : ‘’Aceste obiecte nu le gasiti oriunde in tara. Doar la noi in sat se foloseau.’’ Ele sunt specifice principalelor ocupatii : cresterea oilor si lucrtul la padure, dar si alte ocupatii precum lucrul pamantului, mestesugurile casnice si diferite alte lucrari. Singurul lucru care nu a putut fi expus la muzeu este costumul popular mocanesc. Desi fiecare om il are inc asa, nimeni nu a putut sa renunte la el si sa il doneze. Interesant este faptul ca, desi fiecare om il are in casa, muzeografii n-au putut reconstitui un astfel de costum. Fiecare costum pastreaza cateva elemente comune, dar sunt totusi diferite.
Prin acest muzeu se incearca o intinerire a satului, atragand turistii. Datorita asezarii geografice, Poiana Sarata este un ideal loc de odihna pentru calatorul obosit, iar datorita acestei expozitii, Poiana Sarata poate oferi si ceea ce un calator ar putea cauta : autenticul, traditionalul romanesc surprins intr-o expozitie creata in insusi leaganul formarii si existentei sale.
Figura nr. 3 –Imagine din Muzeu (plug, prepeleac, raschitor, vartelnite, sucala)
Sursa : Mamalauca Lidia- Ionela
Figura nr. 4 – Imagine din Muzeu (unelte de sindrilit)
◦ Biserica Neamului – Imediat dupa intemeierea satului, locuitorii au luat initiativa construiriiunei biserici. Prima stire despre infiintarea acestei biserici o avem din documentul Kontract (1841), in care se consemneaza : ‘’ In anul 1841 cand suoa urzirea Satului Sarat la al 18-lea an, vazandu-se ca din pronia lui Dumnezeu acest sat foarte frumos sa sporeste si prin multe valuri intru ridicarea acareturilor sale, fieste-care dintre locuitori, dupa puterea sa a concuralit… ‘’. Avem de-a face cu o ctitorie colectiva a romanilor ce s-au stabilit primii in acest sat. Construita din piatra si caramida, cu pardoseala din lespezi mari de piatra, biserica avea acoperisul cu invelitoare de sindrila.
Intre anii 1922-1930, s-au derulat demersurile pentru strangerea de fonsuri in vederea construirii noii biserici. Amplasata pe temelia vechiului locas, noua biserica a fost proiectata de catre arhitectul Leon Vulcanescu din Bacau si construita impreuna cu antreprenorul Al. Nagy din Tg. Secuiesc. Construita din caramida si beton armat pe o temelie de piatra de cariera, biserica are planul in forma de cruce. Aspectul ei monumental se datoreaza dimensiunilor mari si echilibrului volimetric, precum si celor doua turle, un ape pronaos si alta pe naos, conferindu-i maretie si grandoare.
Pictura sfantului locas a fost incredintata spre realizare pictorului Gheorghe Belizarie din Pitesti care a terminat-o in anul 1930. Tehnica executiei a fost fresca, in stoil bizantin.
Duppa cumrezulta din icoana Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril executate deasupra pridvorului, biserica praznuieste acest hram. Pridvorul deschis al bisericiiestew alcatuit din coloane si capiteluri massive, legate de arcade semicirculare. In turnulclopotnita situate deasupra pranaosului sew ajunge printr-un cafas situate in pronaus.
Catapeteasma din lemn de stejar a fost sculptata de catre mesterii firmei ‘’Miertoiu si Goga’’ din Craiova si odata cu ea, si intregul mobilier. Pictura de catapeteasma a fost executata de catre Dumitru Belizaru din Bucuresti, apropiindu-se ca maniera de executie de pictura murala, predominand cromatic rosu si albastru. (vezi Figura nr. 11)
Cel de-al Doilea Razboi Mondial a lasat urme si la aceasta biserica recent contruita. Pictura de la cupola, in partea de la fereastra, a fost avariata din cauza loviturilor provocate de cateva schije. Una din reparatiile importante de la aceasta biserica a fost efectuata in anul 1951. In anul 1972 au mai fost facute mici reparatii la acoperis, fiind vopsit interiorul.
In incheiere este necesar sa se faca precizarea ca biserica a fost cea dintai institutie a satului care a rezistat tuturor vicisitudinilor istoriri, ramanand astfel singura institutie prezenta in viata spirituala a credinciosilor crestini ortodocsi din Poiana Sarata. (vezi Figura nr. 10)
Figura nr. 5 – Bisesrica Neamului si lemnele pregatite pentru Sfintele Paste
Figura nr. 6 – Catapeteasma din biserica
◦ Monumentul Locotenentului Nicolae Macarie – primul erou roman cazut in luptele de la Oituz – Monumentele istorice evidentiaza fapte de glorie si de eroism a celor ce au luptat pentru unirea Transilvaniei cu Romania. Piatra de hotar dintre Moldova si Transilvania ce poarta inscriptionat anul 1856 a fost transformata in monument inchinat locotenentului Nicolae Macarie din regimentul Stefan cel Mare, primul erou ranit si cazut in razboiul pentru intregirea neamului. (vezi Figura nr. 7) Acest monument poate fi vizitat in curtea Bisericii Neamului. O placa cu inscriptia ‘’Pe aici nu se trece’’, realizata de locotenentul C. Munteanu, veteran in razboiul din 1916 – 1918 la sipotul de la Vama, aminteste de ‘’Armistitiul apei’’.
‘’Locotenentul Macarie e mereu in frunte. […] Trecura de linia granitei. Dar tocmai cand ii indemna la un nou atatc, o arma tuna in directia lui. Lovit din plin, locotenentul Nicolae Macarie se prabusi fara viata. […] Trupul lui avea sa fie depus la biserica ortodoxa din Poiana sarata. Era cel dintai ostas roman cazu tin prima conflagratie a lumii. Miercuri, pe 17 august, la Poiana Sarata : « Coprul locotenentului Macarie sta in racla in mijlocul bisericii. Un modest functionar in politie, locotenent de rezerva… comandant al unei campanii in Batalionul 4, cade ca cea dintai jertfa in acest razboi. ». Ceea ce ma impresiona. Scria Nicolae Costachescu in « Jurnalul de companie ». e plansul in care izbucnesc umilii sateni ardeleni… ‘’ (Ziarul de Bacau, 14 octombrie 2005)
Locotenentul Nicolae Macarie a fost avansat post-mortem la gradul de Capitan.
Figura nr. 7 – Monumentul Locotenentului Nicolae Macarie (fosta piatra de hotar)
◦ Cimitirul Eroilor cazuti in Primul Razboi Mondia – Prin grija Societatii ‘’Cultul Eroilor’’ Comitetul Central Bucuresti au fost ridicate in 1930 Monumentul si Cimitirul eroilor, inchinate celor 1 900 de soldati ce si-au gasit sfarsitul in luptele care s-au purtat in perimentru granitei de la Poiana Sarata in razboiul de intregire a neamului din 1916- 1918. Acestea sunt amplasate la intrarea in sat, pe partea stanga a soselei Onesti – Brasov. Cimitirul are o suprafata de 900m2, in interiorul caruia sunt 106 morminte (56 romani si 50 autro- ungari). In mijlocul cimitirului se afla un obelisc (vezi Figura nr. 11) iar in fata lui o groapa comuna, un osuar cu urmatoarea iscriptie : « Aici odihnesc osemintele a 1900 eroi cazuti pe aceste locuri in razboiul de intregire 1916- 1919 ». ‘’In 1940, pe timpul ocupatiei horthyste, cand si localitatea Poiana Sarata a fost smulsa din trupul Romaniei, cotropitorii s-au razbunat si pe morti, stergand de pe crucile din cimitir numele eroilor romani, asa ramanans pana astazi’’. (Ziarul Desteptarea – Miercuri, 1 august, col. Corneliu Chiries)
Lucrarile de centralizare a eroilor in cimitirul din Poiana Sarata s-au finalizat in octombrie 1933. Au fost inhumati un numar de 107 eroi cunoscuti (30 germani, 29 romani, 23 maghiari, 21 austrieci, 3 turci si 1 evreu) in patru parcele – romana, austriaca, germana, maghiara (vezi Figura nr. 10) ; alti 1506 de eroi necunoscuti fiind depusi in cripta din centrul cimitirului. Insemnele de capatai si gardul cimitirului s-au realizat din beton de catre O.N.C.E. (Oficiul National pentru Cultul Eroilor), fond C.E., dosar 694/1921, f. 16.27.
Figura nr. 8 – Poarta de la Cimitirul Eroilor
Figura nr. 9 – Imagine generala a Cimitirului Eroilor
Figura nr. 10 – Una din cele patru parcele cu morminte
Figura nr. 11 – Monumentul Eroilor
◦ Troita cu fantana de pe Cernica – Trota Cernica a fost construita in anul 2007, din marmura si a fost sfintita cu ocazia Sfantului Paste de catre Preotul Paroh Sinel Lazarel, ceremonie la care au participat credinciosii din localitate (vezi Figura nr. 12)
Figura nr. 12 – Troita Cernica
Sursa : Mamalauca Lidia- Ionela, 2007
III.2.1. RESURSE TURISTICE ETNOGRAFICE
Depresiunea Poiana Sarata – leagan de legenda si istorie milenara – a cunoscut o bogata activitate spiritual-artistica. Concomitent cu preocuparile economice, cultura a fost un factor de inmanunchere a energiilor locuitorilor spre infaptuirea propriilor idealuri. S-au transmis din generatie in generatie arta cioplitului lemnului si a pietrei, confectionarea cergilor mocanesti, cusaturile si tesaturile pentru costumele nationale sau pentru zestre in care predominau stergarele de perete, scoartele si covoarele mocanesti in diferite variante. Dainuie peste ani unele lucrari ale mestesugarilor pictori si sculptori.
III.2.2 PORTUL POPULAR
Costumul popular barbatesc si femeiesc din Poiana Sarata se detaseaza de cele din zona etnografica Trotus. Aceasta se datoreaza faptului ca satul a fost infiintat cu populatie romaneasxa din Transilvania care locuiau in Bretcu si in satele din jur. Din acest motiv portul poienarilor nu se incadreaza in tipul moldovenesc,fiind mai degraba asemanator cu cel al romanilor din sud-estul Transilvaniei. In ultima vreme costumele traditionale de la Poiana Sarata s-au imputinat, la fel ca si in celelalte sate. Pe langa faptul ca acestea se confectioneaza din ce in ce mai rar, localnicii au pastrat obiceiulmostenit de la inaintasi, acela de a se inmormanta in costum popular.
Disparute din portul zilnic in ultima jumatate de secol, astazipopulare sunt scoase din lazile de zestre mai ales la sarbatporile de iarna, la Santilia mocaneasca si cu ocazia spectacolelor folclorice.
Piesele de port popular se confectionau in cadrul industriei casnice de catre mainile harnice ale satencelor care, cu multa pricepere si mestesug teseau panza subtire pentru camasi si zeghea pentru haine de iarna. Cojocarii confectionau cojoace si bundute pentru timpul friguros si caciulitele mocanesti.
Multe dintre piesele de port se cumparau de la targurile din Transilvanua, altele fiind facute de mesterii specializati din Poiana Sarata. Incaltamintea pentru femei si barbati era lucrata in perioada interbelica de catre cei trei cizmari consemnati in Anuarul Romaniei in 1929 : Ciurea Gh., Dominic Imre si Pascaliu Ion. Piesele de port mai pretioase erau confectionate in aceeasi perioada de catre niste croitori. Urmasii acestora au continuat sa confetioneze piese de port popular inca multa vreme si dupa al doilea razboi mondial.
• Portul femeiesc : Costumul purtat de fetele tinere si de femeile de curand maritate se distinge prin eleganta pieselor ce le compun si prin contrastul cromatic ce le confera unanumit pitoresc. Costumul fetelor iesite la hora si pana la casatorie se compunea din urmatoarele piese : ie cu volan pe piept, numita local si bluza, peste care se purta ilicul cu cipca( dantela),fusta neagra sau colorata intr-o singura culoare, numita androc care era stramta pe talie. Fetele purtau capul descoperit, cu parul impletit in doua codite lasate pe spate ; in picioare aveau pantofi negri. Femeile tinere nu aveau voie sa isi poarte capul descoperit, de aceea isi puneau pe cap giumbir, o piesa special confectionata cu care isi legau parul.
Ziarul Pazitorul Fratilor (primavara, 1998, vol.4, nr.1, Ana Vranceanu-Bitir) sustine in articolul ‘’Cine sunt poienarii din Poiana Sarata ?’’ urmatoarele : ‘’…este foarte posibil ca locuitorii Poienei Sarateca astazi sa fie descendenti directi ai acestei federatii statale (Vlaho –Bulgar de la Tisa pana in Balcani. Vedem asta clar din portul national al femeilor din Poiana Sarata, care este asemanator cu ale femeilor din Bulgaria si Macedonia. El este total diferit de cel al romanilor sau maghiarilor din regiune.’’
• Portul barbatesc : Daca in portul femeiesc se intalnesc piesele locale din localitatile transilvanene, barbatii au imprumutat unele piese de port de la satele din jur cu care au venit in contact. Mai putin impodobit decta costumul femeiesc, portul barbatesc de sarbatoare se detaseaza prinsobrietatea care il caracterizeaza. Flacaii si tinerii casatoriti aveau imbracamintea de sarbatoare asemanatoare. Pe cappurtau palarii de postav negru, avand calota sferica mica si boruri mari, Partea superioasa a corpului era acoperita de o camasa ce avea poale lungi, cu partea din spate croita mai lunga decat de cea din fata. Confectionata din panza alba tesuta in casa, camasa avea gulerul rasfrant si maneca larga. O varianta de camasa barbateasca era numita vigana, aceasta fiind impodobita cu ornamente brodate. Deasupra camasii se purta o vesta din postav negru cu un rever rasfrant din catifea neagra. De la brau in jos se purtau itarii stransi pe picior. In picioare s-au purtat opinci cu cioc, incretite dupa forma piciorului, confectionate din piele de ‘’talpa de vita’’. (vezi Figura nr. 13)
Necesitatea costumelor populare pentru echipa de dansuri locale a facut sa se promoveze o noua costumatie pentru barbati, femeile pastrand costumul traditional.
• Costumele de copii : In linii mari, costumele purtate de copii in zile de sarbatoare, atat la fetite cat si la baieti, se asemanau patrand proportiile cuvenite, cu costumele de fete si flacai din pucnt de vedere al croiului.
In ziua de astazi s-a incercat totusi confectionarea unor costumepopulare similare celor existente in zestrea satenilor, planuindu-se pe cat posibil a se pastra caracteristicile specifice zonei. (vezi Figura nr. 14)
Figura nr.13 – Port de sarbatoare in 1963, la 140 de ani de la infiintarea satului Poiana Sarta
Figura nr. 14 – Port de sarbatoare actual
III.2.3. OBICEIURI SI TRADITII
In Poiana Sarata s-au pastrat de-a lungul timpului cateva obiceiuri de sarbatori, pe care satenii si cei di apropieri inca le respecta. Cateva dintre acestea sunt prezentate in randurile urmatoare :
• Sfintele Pasti- Poienarii se pregatesc sa intampine Invierea Domnului prin respectarea cu strictete a postului mare. Cu o saptamana inaintea Pastelui este Duminica Floriilor, sarbatoarea Intrarii Domnului iisus in Ierusalim.Cu aceasta ocazie sunt aduse la biserica ramuri de , sesalcie care, dupa ce sunt sfintite, se pun la usi, la ferestre,la icoane. Acestea sunt folosite peste an in momentele de grele incercari provocate de grindina, seceta, boala, etc.
De Pasti se pregatesc ouale rosii sau incondeiate. (vezi Figura nr. 15)
In vederea celebrarii celei mai mari sarbatori a crestinatatii, Invierea lui Isus Hristos, biserica satului Poiana Sarata are de facut o serie de pregatiri de ceremonial, printre care si Focul Invierii. ( vezi Figura nr.16)
Figura nr. 15 – Oua incondeiate
Figura nr.16 – Focul Invierii la Poiana Sarata
In putine biserici s-a mai pastrat obiceiul ca innoaptea de Inviere sa se faca in curtea bisericii un foc mare ale carui flacari sa prevesteasca lumina adusa de Mantuitor, odata cu invierea sa. Dupa cum povesteste Ion Vranceanu : ‘’De Pasti, aici se face un foc mare la biserica, de lumineaza tot satul’’. Focul nous au focul cel mare este aprins si la unele biserici catolice inainte de slujba Invierii. De la acest foc se duce lumina in biserica, dupa ce este sfintit de preot inainte. Pregatirile in vederea acestui spectacol divin se fac la Poiana Sarata cu mult timp inainte. Feciorii din sar merg la padure cu carutele in mod special pentru a aduce lemnele necesare pentru Focul Invierii. Dimensiunile acestui foc au drept comparatie turla bisericii. Despre acest spectacol divin povesteste preotul Ioan Bitir: ‘’focul este cunoscut, iar oamenii din localitatile din jur si chiar din alte localitati vin anume pentru a asista la slujba de aici. Coloana cu masinile credinciosilor veniti din alta parte depasesre un kilometru lungime. Cert este ca focul, daca este bine facut, arde si a doua zi. Este focul purificarii ce trebuia sa ajunga la inaltimea turlei bisericii ; flacaii care erau suparati pe fetele care-i refuzasera la joc, le aruncau in acest foc portile si bancile din fata acestora.’’
Despre acest eveniment doamnele Olimpia Filip si Mirela Romanet povestesc in articolul ‘’Focul Invierii la Poiana Sarata- un obicei unic in judet, pastrat de sute de ani’’ aparut in ziarul de Bacau, dupa cum urmeaza : ‘’Poiana Sarata este singurul sat din judet unde exista acest obicei. Noaptea de Inviere era momentul in care mocanii coborau de la munte pentru prima data in acel an si se revedeau cu familiile lor. Acesta este si motivul pentru care biserica satului poarta azi denumirea de Biserica Neamului.’’ (,,Ziarul de Bacau- sambata’’, 30 aprilie 2005).
La 40 de zile de la Pasti se sarbatoreste Inaltarea la cel a Mantuitorului, intr-o zi cu o tripla semnificatie, deoarece i se mai spune in popor si Ispas. Acesta se spune ca ar fi un personaj mitic care ar fi asistat la Inaltarea Domnului Isus la cer. Este si sarbatoarea eroilor neamului cu care acestia sunt pomeniti si li se aduc ofrande si prinos de recunostinta.
• Santilia la Poiana Sarata – Sarbatorile de varfa sunt reprezentate prin nedeea moceneasca traditionala, ‘’Santilia de la Poiana Sarata’’, ce are loc la 20 iulie de ziua Sfantului Ilie, ‘’o traditie veche de 180 de ani’’, cum se spune si Dana Lungu, scriitoarea articolului ‘’Valea Oituzului la ceas de sarbatoare’’ din ziarul Onesti Expres. Aceasta zi este mult respectata in popor, oamenii temandu-se de sfantul care provoaca incendiile, produce tunetele, fulgerele si trasnetele in timpul furtunilor. Se pare ca in vara anului 2005 Sf. Ilie a fost tare manios deoarece a revarsat potop de ploaie in satele de pe valea Oituzului. Acesta a fost si motivul pentru care la Poiana Sarata nu a mai avut loc Santilia mocaneasca. La baza constituie o intalnire a mocanilor de la poalele Muntilor Vrancei si Nemirei in aceasta localitate. Prin adaugarea la caracterul initial de serbare populara a unor elemente economice a rezultat nedeea-targ, sarbatoare cu interesante manifestari de etnografie, folclor autentic din zona dar si din regiunile inconjuratoare.
Deschiderea nedeei este facuta de batrani prin dansurile Braul batranesc si Hora Santiliei (vezi Figura nr. 17) in mijlocul satului, in fata bisericii, la care se prinde toata suflarea satului. In cele trei zile de sarbatorire a Santiliei, sunt organizate intreceri ale calaretilor, trante voinicesti, diverse dansuri mocanesti, se recita si se canta, se spun snoave si glume. Acestea sunt insotite de imbelsugate mese cu preparate traditionale pastorale : bulz, zara si pancosi, papusele din cas, urda dulce, jilnita, iar in ultima vreme aici, carne fripta la gratar si o multime de dulciuri. Semnificatia ‘’Santiliei’’ s-a pierdut in timp. Astazi, ea ramane o sarbatoare campeneasca a dansului, cantecului, portului local popular, a bucuriei si tineretii.
Aceste traditii si obiceiuri continua si astazi, organizandu-se chiar si expozitii de arta populara locala : strachini, oale, ulcioare, carti cautate de turisti care vin in zona, covoare taranesti, prosoape, scoarte mocanesti, cergi vargate, sculpturi in piatra.
Figura nr. 17 – Hora Santiliei
Sursa : Mamalauca Lidia- Ionela, 2007
Figura nr. 18 – Dans in port popular la Santilie
• 15 August ‘’Memoria Oituzului’’ – Cinstirea eroilor neamului – Eroii cazuti in razboiul pentru intregirea neamului sunt comemorati in fiecare an aici la Poiana Sarata de catre sateni, Ministerul Apararii Nationale si Consiliile locale. (vezi Figurile nr. 19-20)
In cadrul acestui eveniment se sarbatoreste intrarea Romaniei in Primul Razboi Mondial 14-15 august 1916 si trecerea anilor de la eroicele lupte din vara anului 1917- Marasti, Marasesti-Oituz, localitati apartinand ‘’Triunghiului Mortii’’ din care cel ce a intrat nu a mai iesit. Din articolul intitulat ‘’Memoria Oituzului’’ al domnului Edi Pascal, aparut in <Monitorul de Bacau aflam ca in anul 2006 ‘’la festivitatile de la Oituz si Poiana Sarata a participat un veteran din Al Doilea Razboi Mondial, un jandarm, pe numele sau Gheorghe Cioca.’’ (‘’Monitorul de Bacau’’, miercuri 16 august, 2006, pag. 9)
In anul 2007, conform celor scrise in articolul ,,Generalii inving nepasarea’’ (‘’Onesti Expres’’, 24-30 mai 2007, pag.11, Dana Lungu), la festivitate au participat reprezentantii administratiei locale, elevi, veteran de razboi din sat si cadrele didactice. Multi dintre cei prezenti, majoritatea veterani de razboi, si-au exprimat bucuria fata de faptul ca generatiile de astazi nu si-au uitat eroii si istoria. ‘’Din cei 24 de veterani cati am fost in satul Poiana Sarata, daor sapte mai sunt in viata’’, a marturisit Nicolae Colt, 87 de ani.
‘’Generalii Vaii Oituzului inving uitarea – De Ziua Eroilor martirii au fost comemorati’’ este titlul unui articol publicat in ziarul Onesti Expres de catre Dasa Lungu, de unde reiese faptul ca poienarii nu au trecut cu vederea peste vitejia eroilor cazuti la ei in sat de-a lungul razboiului din 1916 – 1918 : «Asa cum ne-am obisnuit, de cativa ani incoace, pe data de 15 august,de ziua Adormirii Maicii Domnului si totodata Ziua Eroilor, in comuna Oituz, dar si in satul Poiana Sarata se organizeaza ample ceremonii in memoria eroilor cazuti aici. […] Anul acesta s-au implinit 90 de ani de cand, eroul de la Marasesti, asa cum a fost supranumit generalul Eremia Grigorescu, afirma in fata armatei germane : ‘’Pe aici nu se trece’’. Manifestarile de comemorare au fost organizate sub egida Ministerului Apararii Nationale, a Asociatiei Cultul Eroilor Bacau, dar si a Prefecturii Bacau. […] Au fost depuse coroane de flori la Monumentul Locotenentului Nicolae Macarie, cel dintai militar roman cazut in luptele pentru eliberarea Transilvaniei in noaptea de 14 – 15 august 1916. »
Figura nr. 19– Inceperea ceremoniei din fata Cimitirului Eroilor
Figura nr. 20 – Desfasurarea evenimentului
CAPITOLUL IV.
IV.1. STRUCTURI DE CAZARE
Agroturismul a aparut datorita necesitatii valorificarii potentialului turistic al satului: conditii naturale bune pentru practicarea turismului, cadrul construit pitoresc (case si gospodarii confortabile), oameni ospitalieri, traditia culturala, istorica si artistica, mestesugarii si artizani talentati, carora li se adauga un bogat patrimoniu local. Prin agroturism se realizeaza satisfacerea nevoilor de odihna si recreere activa ale populatiei de la orase si, in acelasi timp, valorificarea resurselor locale ce pot satisfaace cerintele turistilor. Legea unor prietenii a contribuit la satisfacerea nevoilot materiale si spirituale ale turistilor.
Din prezentarea monografica a localitatii rezulta ca Poiana Sarata are o pozitie geografica care ii ofera avantajele dezvoltarii turismului local si un potential turistic care poate fi exploatat. Inca de acum un sfert de veac profesorul Ion Sandru, fiu al satului, renumit grograf la Universitatea din Iasi, abordeaza problema formelor de valorificare a resurselor umane naturale intr-un studiu de specialitate. ‘’In scop turistic, Depresiunea Poiana Sarata – Harja se caracterizeaza astazi prin accesibilitate (sosea asfaltata, mijloace auto de transport in comun), atractivitate (fond natural turistic, variat fond cultural etnografic si folcloric), dotare. Tot dansul, referinndu-se la particularitatile favorabile ale mediului geografic, consemna ca in Poiana Sarata se practica ‘’turismul recreativ si de odihna’’, un turism neorganizat de weekend.
Bazele de cazare si alimentatie sunt indispensabile in activitatea turistica. Ele asigura sarisfacerea nevoilor primordiale ale turistilor conlucrand la buna desfasurare a fenomenului turistic. Ele sunt esentiale in cazul sejururilor, intrucat substituie rolul unui camin.
Farmecul turismului rural, avand cea mai mare perspectiva din Romania, si-a gasit o buna reprezentare in Poiana Sarata. Specificul locului, ospitalitatea gazdelor, ambianta naturala si o buna organizare au creat premisele atingerii unor obiective comune : crearea unei existente in turism si totodata conservarea valorilor locale prin turism rural.
De cativa ani functioneaza si aici pensiunile agroturistice. Din ce in ce mai multe si mai bine intretinute, cu autorizatiile si certificatele vizate la zi. Majoritatea pensiunilor sunt case taranesti adaptate si dotate pentru practicarea turismului rural, iar restul sunt vile sau cabane special construite pentru acest tip de turism.
Se prezinta in continuare o scurta informare cu privire la capacitatea de cazaretotala din judetul Bacau, pe baza careia se poate face o raportare si o conexiune cu datele statistice specifice localitatii Poiana Sarata.
Numarul turistilor care s-au cazat in judetul Bacau mai mult de o noapte a inregistrat in luna aprilie – mai, o diminuare cu peste o mie de persoane fata de intervalul de timp similar din 2007, precum releva cele mai recente date inregistrate la Directia Judeteana de Statistica.
In localitatea Poiana Sarata exista un numar de 8 pensiuni agro-turistice. In continuare prezentam cateva din unitatile de cazare existente in localitatea Poiana Sarata :
• Pensiunea Leurdis** (2 margarete)- Amplasata in partea stanga a soselei Brasov- Onesti, inainte de intrarea in sat, pe terasa superioara a Oituzului, in imediata vecinatate a papdurii de la poalele muntelui, pensiunea Leurdis ofera o oaza de liniste pentru toti cei care doresc sa traiasca in mijlocul minunatului peisaj ce se deschide de jur imprejur. (vezi Figura nr.26)
Pensiunea ofera conditii optime de cazare in cele 4 camere si o sufragerie, administrate de familia Petrescu, dupa cum urmeaza :
2 camere cu paturi duble si grupuri sanitare proprii (W.C si chiuveta) ;
2 camere cu paturi duble si baie comuna ;
Balcoane cu vederi diferite ;
Locuri de joaca pentru copii’
Centrala termica proprie, apa calda ;
Televizor si spatii comune, cablu tv ;
Acoperire GSM ;
Accesul animalelor de companie este interzis.
Agrementul oferit de proprietarii pensiunii si de posibilitatile localitatii:
drumetii pe munte si excursii in zona ( Statiunea Slanic Moldova, Salina Targu-Ocna, Complexul Centru Spa Ion Creanga, Complexul Muzeal Borzesti, manastirea Casin, Manastirea Bolovanu, Pastravaria si Pasul Oituz, izvoarele de apa sarata, etc.) ;
vizite la Bisercia Neamului si la Cimitirul Eroilor din sat (monumente istorice), precum si la Muzeul Etnografic din Poiana Sarata ;
vanatoare, pescuit, culesul fructelor din padure ;
sporturi de iarna (schi fond, saniute);
scaldatul in strandul cu apa sarata din sat ;
plimbari cu caruta sau cu sania trasa de cai;
participarea la activitatile locuitorilor (cositul, stransul furajelor, pascutul animalelor, munca la padure, preparatul porcului de Craciun si al mielului de Pasti), precum si la sarbatorile traditionale ale satului de Craciun, Anul Nou, Pasti, Santilia, Sf. Maria, Ziua Eroilor.
Turistii ce vin la aceasta pensiune sunt atat romani din Galati, Braila, Constanta, Ialomita, Bucuresti, Onesti, Bacau, cat si straini ce revin mereu cu drag, din Franta, Danemarca, Elvetia, Republica Moldova, S.U.A. Acestia sunt persoane cu posibilitati si varste medii, cuprinse intre 40-45 de ani, cu copii, ce cauta liniste si relaxare.
Informatii de contact :
Adresa : Sat Poiana Sarata, con Oituz, Jud. Bacau
Telefon : 0745 070 265 ; 0234 350 280
E-mail : pensiunea_leurdis@yahoo.com
Web : www.pensiuni-moldave.ro
Figura nr. 21 – Pensiunea Leurdiș
Figura nr. 22 – Interior camera Pensiune Leurdiș
• Pensiunea Oky & Erica** ( doua margarete) – Pensiunea Oki&Erica este o casa de vacanta ce ofera clipe de relaxare pentru toate varstele creand momente de neuitat pentru cei ce au avut ocazia sa o viziteze. Casa cu un accentuat stil rustic specific zonei are doua dormitoare cu paturi duble, un apartament, un salon, o sufragerie, grup sanitar si bucatarie dotata ultramodern. Camerele sunt spatioase, cu balcoane ce se deschid catre peisaje montane ce-ti incanta ochiul. Cei ce isi petrec vacanta aici au acces la bucatarie astfel incat isi pot prepara singuri bucatele dorite. Gradina este dotata cu un balansoar asezat sub un umbrar de vita de vie, fotolii de gradina si un foisor din lemn acoperit cu sindrila. (vezi Figurile 23 si 24)
Pentru copii exista dotari ce cuprind un intreg arsenal de jucarii si casute rustice in miniatura, spre satisfactia lor dar si a parintilor, jocul terminandu-se de cele mai multe ori cu o baie in piscina gonflabila.
Gazda pensiunii etse gata sa pregateasca la cerere bucate cu produse din gospodaria proprie. Gospodaria anexa unde se afla casa gazdei va poate oferi la cerere legume si fructe proaspete, pasari de curte pentru prepararea bucatelor ce apoi trebuie ’’stropite’’de vinul traditional al casei. Pe traseele turistice la cerere puteti fi insotiti, fiindu-va pregatite si picnicuri pentru popasuri scurte.
Conditiile de cazare constau in:
1 camera cu un pat matrimonial si un pat de o persoana;
1 camera cu un pat dublu;
1 apartament cu un grup sanitar complet;
Incalzire centrala si cu lemne;
Frigider; aragaz; telefon; televizor plus satelit.
Din oferta culinara a pensiunii amintim: produse ecologice (lapte, unt, carne, pastrav umplut cu ciuperci, sarmalute in foi de vita cu smantana si mamaliguta, tochituri, salate, placinte poale-n brau, cozonaci, clatite, gogosi, dulceturi din fructe de padure si muguri de brad.
Informatii de contact:
Localizare: Pensiunea se afla in partea centrala a localitatii Poiana Sarata.
Telefon: 0234 337 873; 0744 762 136
Web: http://poianasarata.com/acasa.htm
Figura nr. 23 – Pensiunea Oki si Erica
Figura nr. 24 – Interior camera
• Vila Eva*** (3 margarete) – Vila Eva are urmatoarea structura a spatiului de cazare:
Numar total de locuri: 12
Camere duble: 4
1 apartament cu baie proprie;
3 bai comune;
1 sufragerie.
Facilitati:
Televizor in camere si garderoba;
Incalzire cu centrala proprie;
Bucatarie;
Gratar;
Telefon;
Semnal GSM;
Sala de fitnes si teren de sport;
Curte di gradina cu livada;
Accepta animale de companie;
4 locuri de parcare proprii.
• Camping Poiana Sarata – Campingul Poiana Sarata este asezat intr-un cadru natural deosebit, fiind o oaza de confort in mijlocul unei naturi de o frumusete salbatica. Ospitalitatea gazdelor poate oferi clipe de neuitat.
Spatiul principal de cazare este reprezentat de Motelul ce poate gazdui 46 de persoane. In jurul motelului se afla 42 de casute modernizate si foarte confortabile. In curtea campingului se afla si un restaurant cu o capacitate de 100 de locuri. Avand ca principala preocupare confortul clientilor nu putea lipsi o terasa, o sala de conferinte, precum si locuri de agrement, cum ar fi o sauna si mese de tenis.
Campingul Poiana Sarata pune la dispozitie urmatoarele servicii:
• Spatii de cazare impartite astfel:
Motel: 46 locuri repartizate astfel: 6 camere cu un loc, 14 camere cu doua locuri si 3 apartamente. (vezi Figura nr. 30)
Casute: 14 casute cu 2 locuri, 23 de casute cu 3 locuri, 3 casute cu 4 locuri, 1 casuta cu 6 locuri si 1 casuta cu 9 locuri. (vezi Figura nr. 31)
• Restaurant cu 100 de locuri. (vezi Figura nr. 32)
• Sala de conferinte cu 80 de locuri.
Informatii de contact:
S.C. Carmun S.R.L.
Localizare: com. Oituz, sat Poiana Sarata, nr. 137, jud. Bacau, cod 607371
Telefon: 0234 337 886; 0234 337 889; 0234 337 890; Fax: 0234 337 886
E-mail: office@poianasarata.ro ; Web: www.poianasarata.ro
Figura nr. 25 – Motelul din Campingul Poiana Sarata
Figura nr. 26 – Casutele din Camping
Figura nr. 27 – Restaurantul
IV.2. ALIMENTATIE PUBLICA
V. VALORIFICAREA TURISTICA
V.1. FORME DE TURISM PRACTICATE IN PREZENT
V.2. SERVICII TURISTICE COMPLEMENTARE
Cei ce detin unitatile de cazare din Poiana Sarata ofera, alaturi de serviciile de cazare si alimentatie, si alte servicii turistice, modalitati atractive de petrecere a timpului liber inincinta pensiunii sau campingul respectiv, ori in imprejurimi, precum :
• Organizarea de ‘’Seri Romanesti’’ cu carcater traditional, specific zonei, program folcloric (muzicanti, dansatori) ;
• Inchirieri / Plimbari cu caruta sau sania trasa de cai, depinde de anotimp;
• Vanatoare, pescuit, culesul fructelor de padure;
• Sporturi de iarna;
• Scaldatul in apele Oituzului sau in strandul cu apa sarata din sat;
• Organizarea de excursii cu ghid de turism pe trasee turistice din imprejurimi le Poienii Sarate, in zona Defileului si Pasului Oituz.
Se organizeaza deci un turism itinerant, pe trasee scurte sau lungi, dupa cum sunt detaliate in ceea ce urmeaza:
Poiana Sarata – Slanic Moldova
Se pleaca de la Campingul Poiana Sarata si se urca pe valea Cernica pana la Slanic-Moldova. Un traseu mai lung, dar foarte interesant este ca Poiana Sarata – Plaiul Paltinis – Poiana Caprioarei – Cascada Slanic – Slanic-Moldova. Primul traseu, respectiv cel de pe Valea Cernica este marcat. Timp necesar 4-5 ore.
Poiana Sarata – Halos – Varful Dobrii – Varful Clabuc – Varful Lepsa – varful Ceangau
Este un frumos traseu de plai ce face posibila legatura intre Valea Oituzului si Muntii Vrancei. Se poate realiza in 2-3 zile, de la Varful Lepsa si se poate cobora la Lepsa si mai departe la Tulnici si Vidra, pe Putna.
Poiana Sarata – Muntii Nemira
Traseul incepe de la Poiana Sarata peste Culmea Chisinaului si ajunge la Muntele Sandru mare. De aici, pe drumul de culme, se pot parcurge toti Muntii Nemirei. Traseul se poate realiza in 2-3 zile.
Peste halos spre Valea Casinului si mai departe peste Culmea Tepei spre Vrancea.
Valea paraului Brezaia – Varfu Cisausului – Varful Cerbu si Varfu Pufu – Slanic-Moldova. Traseul se poate parcurge in 2-3 zile.
Valea Paraului Cernica – izvorul mineralizat ’’Puturosu’’ – Cascada ‚’Apa de Piatra’’ – Slanic Moldova. Timp de parcurs 1 zi.
Valea paraului Halos – Piatra Runcului –Cornele – Fata Moarta – Scutaru – Manastirea Casin. Timp de parcurs 2 zile.
Tot de la Poiana Srata se pot realiza excursii pe poteci nemarcate peste Muntele (1269 m), precum si pe drumurile forestiere de pe vaile Lupchianu, Caraslau si Gheorghianos situate in apropiere.
Se pot oerganiza excursii si la:
Onesti, unde se pot vizita: Muzeul Municipal de Istorie, Monumentul Mihai Eminescu, Muzeul de Arta, Dealul Perchiu, gradina zoologica, Parcul Calinescu, catedrala ’’Pogorarea Sf. Duh’’, Parcul Sportiv cu Monumentul Onesti Montreal (Nadia Comaneci);
Targu-Ocna si Slanic Moldova , unde pot fi vizitate : Salina, Monumentul si Manastirea Magura, Cimitirul evreiesc, Izvoarele cu apa sarata, Cazinoul, Cheile 300 de scari;
Manastirea de la Bogdana;
Biserica din Borzesti, construita de Stefan cel Mare.
V.3. PROPUNERI SI MASURI PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI IN POIANA SARATA
Turismul rural reprezinta o activitate multifactoriala, nu este numai un sejur la o ferma sau intr-o casa taraneasca. Turismul rural se adreseaza in primul rand oamenilor dinamici, celor care iubesc natura si turismul ecologic, profita de orice ocazie pentru a face plimbari, ciclism, ascensiuni, ’’vanatoare de imagini’’, iubitori de sport si aventura, vanatorilor si pescarilor, cat si celor care considera traiul in natura o adevarata sursa de sanatate, Practicat cel mai frecvent in compania familiei sau a prietenilor, companie in care te simti cel mai bine si in siguranta, in grupuri mici, aceasta forma de turism ofera individului libertate si independenta.
Oferta turistica este sustinuta de existenta unor puncte forte rezultate din pozitia geografica a localitatii Poiana Sarata, ce se afla pe o artera rutiera importanta DN11, fiind destul de circulata de turisti si vizitatori, autohtoni si straini, precum si din ambianta peisagistica deosebita a mai multor zone adiacente. Turismul efectiat aici este cel sezonier si mai ales cel de week-end.
Punctele forte se refera la:
• Izvoarele si strandul cu apa sarata;
• Existenta unor obiective culturale, care pot fi abordate pe jos, dar si unele istorice, etnofolclorice si culturale, de o mare diversitate, aflate majoritatea intr-un perimetru care necesita o minima deplasare;
• Multitudinea serviciilor oferite pe o arie relativ restransa;
• Ospitalitatea si simtul de raspundere a localnicilor;
• Oferta culinara bogata si de calitate;
•Locurile multe de cazare oferite de pensiuni si camping.
Bineinteles, acestora li se adauga si anumite aspecte negative care ingreuneaza intr-o mai mica sau mai mare masura o buna desfasurare a activitatilor turistice, asupra carora trebuie lucrat pentru a se remedia, in timp cat mai scurt si cu o eficienta cat mai mare:
◦ Lipsa de gaz metan in localitate;
◦ Situatia slaba din punct de vedere al salubritatii localitatii;
◦ Drumuri de acces necorespunzator in zona;
◦ Accesibilitatea mai grea a obiectivelor si punctelor turistice recomandate din cauza insuficientei sau lipsei semnalizarii si a starii drumurilor publice;
◦ Lipsa traseelor marcate in zona.
Deoarece se doreste o crestere substantiala a numarului turistilor putem propune o crestere a numarului de unitati de cazare. In urma unei cercetari efectuate printre locuitorii si vizitatorii localitatii Poiana Sarata au reiesit unele necesitati legate de diversificarea si imbunatatirea serviciilor si ofertelor, impunandu-se:
Realizarea unor spatii de parcare corespunzatoare care sa permita un aflux intens al turistilor si vizitatorilor, fara a se crea blocaje rutiere;
Se impune asfaltarea tuturor drumurilor din sat si, in timpul sezonului de varf din vara, spalarea zilnica cu autocisterna pentru a elimina sau reduce fenomenul de prafuire ;
Realizarea unor marcaje, in cel putin 3 limbi, pentru a facilita accesul la punctele turistice importante din zona;
Organizarea de trasee cu caracter sportiv, ca de exemplu: drumetie pe motociclete (enduro), cicloturism (mountain bike), foto vanatoare, excursii cu ATV-ul, orientare turistica;
Amenajarea corespunzatoare a izvoarelor de apa minerala Brezoi 1 si Brezoi 2, pentru efectele terapeutice pe care le au, in cura atat interna cat si externa;
Construirea mai multor baze de alimentatie publica;
Amenajarea unor locuri speciale pentru practicarea sporturilor de iarna, cum ar fi: partii de schi, sanius, de asemenea unele dotari legate de acestea, ca mijloacele de transport legate de sporturile de iarna (teleschi, telescaun);
Reamenajarea taberei pentru elevi dupa ultimele cerinte de confort, cu diversificarea programelor de educatie pentru acestia, organizarea de tabere de cercetasi sau de creatie pe diferite domenii.
Climatul racoros de munte, oretuit in perioadele caniculare, apele curgatoare, luncile, prezenta izvoarelor mineralizate in peisajul de munte de la Poiana Sarata, padurile, fanetele, fondul cinegetic si de pescuit, releva multiple aspecte ale potentialului turistic.
Poiana Sarata constituie un peisaj montan incantator ajutat fiind de monumentele antropice precum Biserica Neamului, de Cimitirul Eroilor, de Muzeul Etnografic, si de obiceiurile pastrate de sateni de ani de zile, cum este si serbarea folclorica a mocanilor din Poiana Sarata, cunoscuta sub numele de ’’Santilia’’, o atractie deosebita, la fel ca si Focul Invierii ce se tine in curtea bisericii la Paste.
Traditiile bine pastrate in aceasta zona, preocuparile artistice, portul popular constituie un motiv al atractiei turistice. Abordand viitorul localitatii rurale din perspectiva turistica si adaptandu-se acestui scop, se poate considera ca sepcificul ei etnografic poate si trebuie sa fie cinservat si perpetuat. In caz contrar, interesul actual al turistilor pentru satul romanesc, pentru mediul rustic in general , va scadea. Cu mai multa receptivitate si cu putin interes din partea civilizatiei contemporane, specificul spiritual si etnografic al satului.
Asadar, s-ar putea dezvolta un sat turistic de creatie artistica si artizanala. Este cunoscut interesul turistilor pentru creatia artizanala, precum si dorinta lor de a achizitiona astfel de creatii direct de la sursa, de la creatorul insusi.
APLICAREA CHESTIONARULUI
Chestionarul este instrumentul folosit pentru culegerea datelor prin ancheta sondaj. Este un formular scris sau expus pe ecranul calculatorului, care contine o lista de întrebari alcatuita cu scopul de a obtine informatii asupra unei probleme de marketing.
Chestionarul contine o succesiune de întrebari, la care subiectul intervievat urmeaza sa raspunda. Orice chestionar trebuie sa fie elaborat si testat cu multa atentie, eliminându-se orice neajunsuri înainte de a fi utilizat pe scara larga. Întrebarile trebuie sa fie clar formulate, fara ambiguitati si într-un limbaj simplu, accesibil tuturor subiectilor intervievati.
Chestionar pentru opotunitatile de dezvoltare a turismului in localitatea Poiana Sarata:
Buna ziua! Ma numesc Mamalauca Lidia-Ionela si sunt studenta la Universitatea ''Alexandru Ioan Cuza" din Iasi. In scopul elaborarii unui studiu privind oportunitatile de dezvoltare turistica din localitatea Poiana Sarata, va rog sa completati urmatoarele intrebari care alcatuiesc obiectivul acestui chestionar. Va asiguram de confidentialitatea raspunsurilor dumneavoastra!
1. Considerati oportun dezvoltarea turistica a localitatii Poiana Sarata ?
DA ___ NU___
2. Ce avantaje considerati ca ar avea zona prin dezvoltarea turistica?
a) Vor creste veniturile la bugetul local din sfera serviciilor ;
b) Se vor imbunatati serviciile edilitare ;
c) Se va consolida imaginea comunei ;
d) Va stimula productia IMM-urilor traditionala, mestesugareasca ;
e) Vor fi atrasi turisti atat din tara cat si din strainatate ;
f) Altele :…..
3. Sunteti de parere ca sprijinul autoritatilor locale este esential in dezvoltarea turismului?
DA___ NU___
4. Cum ati dori sa se materializeze acest sprijin?
a) Organizarea de manifestari si evenimente permanente cu continut turistic ;
b) Dezvoltarea infrastructurii adecvate specifice acestor activitati ;
c) Organizarea unor cursuri in formarea de ghizi majordomi hostess pentru deservirea obiectivelor turistice si trasee montane din zona locala si nationala ;
d) Dezvoltarea unui sistem de control si monitorizarea profesionala a serviciilor turistice oferite de unitatile turistice din localitate ;
e) Elaborarea unor norme de organizare, functionare si promovare a serviciilor turistice specifice tipologiei de turism practicat de unitatile clasificate :
• Managementul calitatii ;
• Serviciile si programele turistice ;
• Materialele de promovare ;
• Hartile obiectivelor turistice, etc.
5. De ce credeti ca turistul ar alege aceasta destinatie ca loc de relaxare?
a) Zona subcarpatica benefica energetic;
b) Accesibila rutier (Localitatea este situata la jumatatea distantei intre Brasov si Bacau);
c) Locul ideal pentru recreere, odihna si admirarea cadrului natural ;
d) Aproape de salina Tg Ocna, si izvoarele curative Slanic Moldova ;
e) Sporturi in aer liber (trasee montane “mountain bike” pe prioada verii; ski, snowboarding pe perioada iernii- Partia Nemira/ aprox. 20 km);
f) Activitati in aer liber (culesul fructelor de padure: afine, zmeura, mure, coarne);
g) Implicarea copilului in activitati, avand ca scop ‘’viata la tara’’ (mangaiat si hranit animale, alergat pe pajiste si jocuri cu mingea, atelier olarit, lectii de echitatie, etc.);
h) Altele: …..
6. Considerati ca infiintarea unui Centru de Informare si Promovare Turistica in Comuna Oituz ar fi un sprijin in dezvoltarea activitatilor turistice din aceasta zona?
DA___ NU___
7. Ce servicii si suport informational ar trebui sa ofere acesta?
a) Furnizarea de informatii turistice locale catre agentii de turism si tour-operatorii nationali ;
b) Sprijinirea furnizorilor de servicii turistice in elaborarea materialelor de documentare si promovare (pliante, brosuri, ghiduri turistice, programe socio-culturale, informatii despre evenimentele locale, nationale ;
c) Organizarea de evenimente pentru promovarea turismului local, al traditiilor si al culturii ;
d) Organizarea de programe de training, consultanta si informare turistica ;
e) Organizarea unor servicii de relatii publice si brand pentru cresterea reputatiei funizorilor de servicii turistice ;
f) Culegerea de informatii privind nevoile de dezvoltare a activitatilor turistice pentru sesizarea autoritatilor locale ;
g) Organizarea de evenimente specifice zonei ( Festivalul Placintelor, Festivalul Berii, Santilia ) ;
h) Altele : ……
8. Care ar fi bariele in relatia cu autoritatile locale in dezvoltarea turismului rural?
a) Dezvoltarea unu serviciu profesional ;
b) Timpul lent de reactie in solutionarea eventualelor problem;
c) Focalizarea si specializarea pe domeniul turistic;
d) Sprijinirea dezvoltarii initiativei inovative in turism;
e) Atragerea de investitori prin dezvoltarea unor forme asociative, productive ;
f) Altele:….
9. Selectati care din dezavantajele urmatoare nu permit zonei sa se dezvolte turistic?
a) Lipsa promovarii zonei in mediul virtual (mass-media= internet, televiziune, radio, presa) sau prin agentiile de turism;
b) Lipsa participarii la targuri si manifestari cu continut turistic ;
c) Numar redus de pensiuni cu servicii adecvate ;
d) Lipsa unor programe turistice socio-culturale atractive permanente (targuri, evenimente ale spiritualitatii locale,/zonale, expozitii ;
e) Altele…
10. Ati recomanda altor persoane sa viziteze aceasta zona? Argumentati.
Va multumesc pentru rabdarea si timpul acordate.
Interpretarea chestionarului :
In urma interpretarii chestionarului s-au putut trage unele concluzii cu privire la oportunitatile de dezvoltare turistica din localitatea Poiana Sarata. In primul rand, majoritatea localnicilor considera ca localitatea Poiana Sarata ar putea deveni o atractie pentru turisti intrucat exista un potential natural din acest punct de vedere al turismului. Principalul motiv pentru care acestia sustin acest lucru este datorita asezarii geografice, zona subcarpatica benefica energetic, sporturilor in aer liber, odihna si recreere, intoarcerea la natura, implicarea copilului in activitatile taranesti si cunoasterea lor si nu in ultimul rand datorita accesibilitatii altor repere turistice din apropiere cum ar fi Salina de la Targu Ocna si izvoarele curative din statiunea Slanic Moldova. Cei care au fost supusi la acest chestionar, isi doresc mai multa implicare din partea autoritatilor locale prin implementarea unor evenimente permanente cu continut turistic, prin promovarea serviciilor turistice si a localitatii respectiv, implicarea localnicilor la concursuri, formarea de ghizi si cursuri specializate. Participarea la festivaluri in cadrul carora se promoveaza specificul traditional al zonei prin prezentarea de pliante, brosuri si alte materiale.
Majoritatea localnicilor ar recomanda turistilor aceasta zona in alegerea unei vacante ca ''locul perfect'' pentru iesirea din cotidian, detasarea de mediul urban de care toti avem nevoie la un moment dat de acest lucru; in compania oamenilor cumsecade din sat, deschizi pentru a fi niste bune gazde. ''Zona perfecta pentru un weekend linistit'', departe de agitatia din marile orase, ''locul ideal pentru copii'' care pot ''gusta'' putin dintr-o era diferita, lipsita de gadget-urile actuale, telefoane smart, internet, televizor, etc.
BIBLIOGRAFIE
Bran, Fl. (1996) – Turismul rural-modelul european , Editura Economica, Bucuresti, pag. 28
*** Desteptarea miercuri 1 august, 2001, col. Corneliu Chiries
Mitrache, Stefan (1997) – Agroturism si Turism Rural, Editura Fax Press, Bucuresti, pag. 26
Mitrache, Stefan Valeriu; Manole, Victor (2005) -Dezvoltarea rurala multifunctionala: Studiu de caz, Editura Ase, Bucuresti
*** Monitorul de Bacau miercuri 16 august, 2006, pag. 9
*** Onesti Expres 24-30 mai 2007, pag. 11, Dana Lungu
*** Onesti Expres 16-22 august 2007, pag.24, Dana Lungu
Pazitorul Fratilor (1998) – Ana Vranceanu & Bitir primavara, vol.4, nr. 1
Prof. Univ. Dr. Ion Sandru, document cit. pag. 3-8
Vacarasu, Iulia (1980) – Valea Trotusului, Editura Sport-Turism, Bucuresti
*** Ziarul de Bacau 14 octombrie, 2005
*** Ziarul de Bacau sambata 30 aprilie, 2005
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: OPORTUNITATI DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII TURISTICE DIN LOCALITATEA POIANA SARATA [306911] (ID: 306911)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.