Oportunitatea Si Continutul Planului DE Afaceri

=== plan de afacerijj ===

CUPRINS :

INTRODUCERE

În întreaga lume o importanță din ce în ce mai mare o prezintă noile programe legate de afaceri, ceea ce presupune a organiza și a conduce oamenii, a dezvolta activitatea întreprinderii printr-un plan de acțiune structurală și a imobiliza întreaga echipă pentru a reuși în acțiunile întreprinse. Concret, la nivelul întreprinderii, aceasta se materializează în planul de afaceri.

Dacă la sfârșitul anilor ’70 în teoria și practica afacerilor din economia de piață nu se întâlnea conceptul de “plan de afaceri”, la începutul anilor ’90 nici o bancă nu accepta deschiderea unei finanțări pentru o nouă afacere fără prezentarea unui plan bine întocmit.

Planul de afaceri se referă la promovarea unei întreprinderi noi, fie la lansarea unui proiect important în cadrul unei întreprinderi existente.

Planul de afaceri constituie un document care sintetizează rezultatele activităților de cercetare, concepere și dezvoltare a unor proiecte privind crearea unei noi întreprinderi, a unui nou produs și/ sau a unui nou serviciu.

Un plan de afaceri eficient investighează, în cele mai mici detalii, fezabilitatea afacerii, deoarece proiectează obiectivele întreprinzătorului și metodele cu ajutorul cărora acesta le va realiza și prezintă, pentru o anumită perioadă de timp, rezultatele anticipate. De aceea, un plan de afaceri corect redactat trebuie să conțină o analiză detaliată a întreprinderii, a produsului și/ sau a serviciului nou creat, piața estimată, politicile de marketing urmărite (referitoare la preț, promovare, distribuție), metodele de producție utilizate, precum și aspectele financiare ale viitoarei afaceri (incluzând venitul estimat, investițiile necesare și recuperarea acestora, profitul urmărit etc.).

Orice plan de afaceri bine conceput și realizat trebuie să răspundă unor întrebări fundamentale cum sunt:

Este complet “pachetul” care prezintă noua afacere?

Va fi afacerea propusă atractivă pentru potențialii posesori de capital de risc?

Ce șanse de succes are afacerea propusă?

Ce avantaje competitive prezintă, pe termen lung, pentru întreprinzători afacerea propusă? Dar pentru investitori? Dar pentru salariații întreprinderii?

Poate fi realizată în mod eficient afacerea nou creată?

Au piață de desfacere asigurată produsele și/ sau serviciile create prin noua afacere?

Pot fi recuperate, în timp relativ scurt (când, cum și în ce condiții), fondurile financiare investite în noua întreprindere/ noul produs/ noul serviciu?

Poate fi condusă eficient afacerea viitoare a întreprinderii nou create (sau a celei deja existente)?

Deci, putem afirma că a demara o nouă afacere este un act deosebit de complex, având implicații și riscuri foarte mari.

I. OPORTUNITATEA ȘI CONȚINUTUL PLANULUI DE AFACERI

1.1.NECESITATEA ELABORĂRII PLANULUI DE AFACERI

Planul de afaceri reprezintă o schemă de acțiune construită logic și presupune o gândire de perspectivă asupra afacerii respective. Pornind de la obiectivele stabilite, planul de afaceri cuprinde toate etapele și resursele de care întreprinzătorul are nevoie pentru a le realiza într-o perioadă de timp determinată.

Dintre cele mai importante argumente care justifică necesitatea întocmirii unui plan de afaceri menționăm:

redactarea acestui document permite întreprinzătorului să realizeze o imagine de ansamblu asupra întregii afaceri și să nu se concentreze numai asupra unor aspecte particulare ale acesteia;

planul de afaceri realizează o evaluare a noii idei de afaceri sau poate anticipa șansele de succes ale afacerii în curs, reprezentând, practic, un studiu de fezabilitate;

planul de afaceri se constituie într-un instrument de proiectare, realizare, conducere și control al afacerii;

planul de afaceri este cel care facilitează comunicarea, către mediul ambiant al întreprinderii, a noii idei de afaceri;

planul de afaceri furnizează scheme detaliate ale activităților implicate în noua afacere, în vederea obținerii acordului de finanțare a acesteia;

planul de afaceri facilitează menținerea direcțiilor de acțiune stabilite, permițând întreprinzătorului să își concentreze energia pentru atingerea obiectivelor propuse.

Concluzionând, putem afirma că planul de afaceri îndeplinește trei funcții după cum urmează:

se constituie într-un instrument de lucru al întreprinzătorului, capabil să îi permită acestuia comunicarea propriilor idei, identificarea celor mai eficiente soluții, efectuarea propunerilor de finanțare, etc.;

reprezintă baza de conducere a noii afaceri;

este un “dispozitiv” de evaluare a schimbărilor care trebuie efectuate în cadrul unei întreprinderi;

Realizarea unui plan de afaceri necesită atât timp, cât și efort și bani, dar rezultatul obținut evidențiază, de regulă, diferența dintre succes și eșec. Binecunoscut este faptul că 50% din afacerile de anvergură redusă falimentează în primii 2 ani. Prima cauză este reprezentată de insuficiența de capital, a doua – de înțelegerea redusă a pieței. Pregătind un plan de afaceri se va obține o imagine pertinentă a pieței pe care se acționează, a competitorilor, etc.. Orice afacere are câteva puncte sensibile care trebuie evaluate împreună cu corelațiile în care intră acestea, dar prin planul de afaceri se obține nu numai o analiza a elementelor individuale ci și o imagine de ansamblu asupra întregii afaceri.

În consecință, una din primele sarcini ce trebuie îndeplinite pentru a demara o afacere – și care este de cele mai multe ori dificilă – este de a concepe un plan de afaceri. Pregătirea lui cere timp și efort – între 100 si 300 ore – în funcție de natura afacerii si de cantitatea de informație avută la dispoziție. Dar oricât de înspăimântătoare ar părea realizarea unui plan de afaceri, ea este o necesitate absolută pentru orice afacere.

Un lucru trebuie însă reținut – planul de afaceri nu e o prezicere, nu e un glob de cristal în care se ghicește viitorul, este un instrument bine elaborat și fundamentat, este un ghid al evoluției viitoare a afacerii.

1.2. CONȚINUTUL PLANULUI DE AFACERI

Pentru elaborarea conținutului oricărui plan de afaceri este necesară redactarea următoarelor elemente componente:

SINTEZA PLANULUI DE AFACERI. Acest document reprezintă un element “vital” al planului de afaceri și include, în esență, declararea scopului pentru care a fost întocmit. Este recomandabil ca întocmirea sintezei să se realizeze după elaborarea întregului plan, deși este prima componentă a acestuia. Sinteza planului de afaceri nu trebuie să depășească 3-5 pagini.

PREZENTAREA ÎNTREPRINDERII. Acest capitol al planului de afaceri are o importanță deosebită, mai ales în situațiile în care este utilizat pentru contractarea unor noi potențiali parteneri de afaceri, investitori, clienți etc. Este, deci, absolut firesc ca, înainte de a decide asupra colaborării cu întreprinderea, potențialii viitori parteneri de afaceri trebuie să cunoască persoanele care solicită ajutorul lor și să se convingă de faptul că acestea prezintă garanția realizării profitului. De aceea, în cadrul acestui capitol trebuie formulate răspunsuri la următoarele întrebări:

Când a fost înființată întreprinderea și de către cine?

Care este forma juridică de constituire a întreprinderii?

Unde se află sediul și/sau filialele întreprinderii?

Datele de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului și la Direcția Generala a Finanțelor Publice.

Care este natura capitalului societății?

Dacă viitoarea afacere este o societate comercială pe acțiuni, care este numărul acționarilor și cine sunt aceștia ? Cum sunt reprezentați ei în consiliul de administrație?

Există contracte de colaborare sau societăți mixte create cu parteneri străini?

Care este specificul activității desfășurate de către întreprindere, conform datelor de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului (producție, servicii, comerț, construcții, agricultura)?

DESCRIEREA AFACERII. În această etapă trebuie să se precizeze ce doleanțe ale viitorilor potențiali clienți dorește întreprinderea să satisfacă. Principalele întrebări la care trebuie sa găsească răspuns sunt:

Ce produse/ servicii se vor putea vinde?

Ce produse/ servicii vor aduce cel mai mare profit?

Ce produse/ servicii se vor putea cumpăra de către clienți?

Care este produsul/ serviciul cel mai dorit de clienți?

Daca răspunsurile la aceste întrebări vor fi convergente, se presupune că afacerea propusă are șanse mari de reușită.

Descrierea afacerii poate fi abordată și din perspectiva a două componente fundamentale ale strategiei unei întreprinderi: misiunea întreprinderii și obiectivele strategice ale acesteia.

Misiunea întreprinderii: reprezintă o “proiecție” a ceea ce își propune aceasta să devină, pe termen mediu și lung. Declararea misiunii întreprinderii are rolul de a “oferi” salariaților, clienților și acționarilor săi atât o “identitate” distinctă, cât și o mai bună înțelegere a direcțiilor de evoluție a acesteia, deoarece pune față în față două probleme fundamentale: ce este actualmente întreprinderea și ce ar trebui ea sa devină. Formularea misiunii întreprinderii implică luarea în considerare a trei elemente determinante: mediul său ambiant, resursele interne disponibile și clienții potențiali.

Obiectivele strategice ale întreprinderii reprezintă totalitatea rezultatelor pe care aceasta dorește să le obțină prin realizarea misiunilor asumate. Ele constituie, astfel, puncte esențiale de referință pentru urmărirea evoluției activității întreprinderii.

4. VIITOAREA ECHIPĂ MANAGERIALĂ ȘI RESURSELE UMANE ALE ÎNTREPRINDERII. Această etapă este foarte importantă atât pentru viitorii parteneri de afaceri, cât și pentru managerul întreprinderii.

Informațiile necesare pentru această etapă provin din răspunsul la următoarele întrebări:

Care este structura organizatorică a întreprinderii?

Cine va conduce afacerea?

Câți angajați are întreprinderea?

Care este politica întreprinderii în domeniul resurselor umane?

Este necesară specializarea personalului existent?

Care va fi programul de lucru al salariaților?

Ce metode de motivare a angajaților se vor utiliza?

5. DEFINIREA PIEȚEI. Este componenta cea mai importantă a planului de afaceri, ce trebuie să ia în considerare următoarele elemente: piața “țintă”, concurenții actuali și potențiali, strategia de marketing propusă, principalele avantaje competitive ale produselor sau serviciilor propuse.

a) Piețele “țintă” sunt reprezentate de clienții potențiali ai întreprinderii. Pătrunderea pe aceste piețe presupune găsirea combinației optime a variabilelor mixului de marketing ( produs, preț, distribuție, promovare).

b) Concurenții actuali și potențiali. În general situațiile concurențiale ale unei întreprinderi pot fi:

– concurență frontală directă ( când și alte întreprinderi au aceeași percepție asupra unei nevoi a clientelei, cât și asupra concepției produsului, poziția pe cere o va ocupa pe piață, promovarea lui).

– concurența frontală prin variante (percepția asupra nevoilor clienților este identică, în schimb diferă mult concepția, poziționarea și promovarea produsului).

– concurența cu substituție închisă (cererea este instabilă, clienții având posibilitatea să își schimbe modalitatea de satisfacere a nevoii).

c) Strategia de marketing. Pentru realizarea unei strategii eficiente de marketing este necesară luarea în considerare a două elemente: poziția întreprinderii în mediul concurențial și perspectivele domeniului său de activitate.

d) Principalele avantaje competitive ale produselor/ serviciilor propuse, respectiv realizarea unor produse/ servicii superioare pentru clienții cărora se adresează, comparativ cu cele ale întreprinderilor concurente (preț scăzut, calitate superioară, caracteristici noi, servicii post-vânzare).

6. PREZENTAREA PRODUSELOR/ SERVICIILOR. Se vor identifica principalele caracteristici socio-economice ale produselor/serviciilor propuse, fapt ce presupune identificarea răspunsurilor la următoarele întrebări:

Care este produsul/ serviciul propus?

Ce necesitate satisface acesta ( nevoie vitală, modă)?

Care sunt principalii furnizori și ce proporție de materie primă asigură ei?

Există și alte surse disponibile de furnizare a materiilor prime?

Care este modalitatea de plată cerută de furnizori?

La ce prețuri va fi vândut produsul/ serviciul propus?

7. INFORMAȚII FINANCIARE. Unul din cele mai importante scopuri ale unui plan de afaceri este acela de a prezenta rezultatele financiare prognozate pentru activitatea ce se va desfășura.

Aceste informații financiare sunt grupate astfel:

Informații financiare privind activitatea trecută a întreprinderii.

Planul de finanțare a afacerii și previziunile financiare privind perioada de rambursare a creditului.

Informații privind activitatea viitoare a întreprinderii.

II. DIAGNOSTICUL ECONOMICO – FINANCIAR AL S.C. PÂINEA S.A.

2.1. PREZENTAREA GENERALĂ A S.C. PÂINEA S.A.

2.1.1. Date de identificare

Denumire societate : S.C. PÂINEA S.A.

Număr înmatriculare la Oficiul Național al Registrului Comerțului: J40/901/07.03.1991

Cod fiscal : 430830, atribut fiscal: R

Forma societății : societate pe acțiuni

Sediul societății : București, sector 6, Str. Morii nr. 25.

2.1.2. Scurt istoric

Societatea Comercială “PÂINEA” S.A. este persoană juridică română, având forma juridică de societate pe acțiuni desfășurându-și activitatea în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare și cu prevederile actului constitutiv.

Complexul de morărit și panificație PÂINEA a fost construit în perioada 1988-1989, fiind pus în funcțiune în august 1989.

Prin Decretul nr.289 din 03.10.1988 s-a aprobat construcția Complexului cu următoarele capacități:

Fabrică de pâine 100t/zi

Secție specialități 1,5t/zi

Fabrică de biscuiți 20t/zi

Fabrică de paste făinoase 20t/zi

Moară de grâu 240t/zi

Secție microproducție 16t/zi

Institut de cercetare pentru industria alimentară

Incinta a fost proiectată în vederea realizării unor fluxuri scurte și continue cu gruparea instalațiilor tehnologice și a consumatorilor energetici cu zone corespunzătoare funcțiunilor:

zone destinate depozitării materiilor prime;

zone de producție;

zone utilități (rampă spălare auto, gospodărie apă, gospodărie carburanți, ateliere întreținere și reparații, gospodărie deșeuri);

administrație.

În anul 1989 s-au pus în funcțiune următoarele componente ale complexului :

forajul de mare adâncime;

corp fabricație;

corp anexă, centrală de frig;

siloz făină și legătura tehnologică între siloz și fabrica de pâine;

instalație alimentare cu făină;

pod basculă și cabină poartă;

drumuri și platforme;

împrejmuire și porți;

corp anexă cu post trafo și rețele electrice;

gospodărie combustibil;

racord stație de reglare gaze și rețele de gaze;

centrală termică, punct termic și racord termoficare;

rețele exterioare de apă și canalizare;

gospodărie de apă și echipare sursă de apă.

Trei construcții nu au fost finalizate, lucrările fiind sistate după realizarea structurii de rezistență:

în partea de sud-vest – destinația hală industrială pentru Secția microproducție și Secție produse zaharoase

în partea de nord-est – destinația Magazie

în partea de nord – destinația Secție paste și biscuiți.

În anul 1991, prin HG 155/1990, se înființează S.C. PÂINEA S.A., prin preluarea activului și pasivului fabricii „Fabrica PÂINEA – Întreprinderea de Morărit și Panificație București”.

Punerea în funcțiune a morii de grâu s-a realizat în 1994. În luna martie 1999, societatea a fost privatizată cu doi acționari majoritari : S.C. Overseas Grup S.R.L. și S.C. Dobrogea S.A. A fost sistată și activitatea morii de grâu.

În anul 2000 se dezafectează instalațiile centralei frigorifice. Se construiește o instalație de epurare locală pentru apele uzate rezultate de la spălarea vehiculelor.

Pe parcursul anului 2002 se pune în funcțiune o moară de porumb cu capacitatea de 100 t/zi, utilizându-se și o parte a dotării morii de grâu. În clădirea centralei frigorifice se amenajează depozitul de ambalaje. Se montează o centrală termică pentru asigurarea încălzirii și a apei calde menajere în clădirea morii de porumb.

În incinta societății se află mai multe secții de producție și secții anexe producției: Moară porumb, Fabrică de pâine, Gospodărie apă, Gospodărie combustibil, Magazie materiale, Pavilion administrativ, etc..

SC PÂINEA SA a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului din str. Sergent Cutieru Alexandru nr.25 în baza Certificatului de Atestare a Dreptului de Proprietate asupra terenurilor seria M07, nr.2317 emis la data de 5.01.2000 de Ministerul Agriculturii și Alimentației în temeiul Legii nr. 15/1990 având o suprafață de 37.444,40 mp, suprafață aflată în proprietatea exclusivă a societății.

2.1.3. Descrierea activității curente și obiectul de activitate

S.C. PÂINEA S.A. are ca activitate principală fabricarea produselor de panificație și patiserie, activitate care se desfășoară în fabrica de pâine. Pe lângă activitatea de panificație în urma căreia se obțin produse de calitate superioară, S.C. PÂINEA S.A. desfășoară și activități de producție a făinii de porumb și a sortimentelor derivate din aceasta: mălai extra pentru consum; mălai extra pentru producția de produse expandate; mălai pentru bere; mălai furajer. Obiectul de activitate conform codului CAEN este prezentat în tabelul nr. 1.

Tabelul nr. 1

Obiectul de activitate conform codului CAEN

Sursa : statutul societății

2.1.4. Structura și evoluția capitalului social

Conform HG 500/1994, societatea avea un capital social de 6.345.282.000 lei.

În luna martie 1999 SC PÂINEA SA a fost privatizată prin cumpărarea acțiunilor deținute de Fondul Proprietății de Stat, reprezentând 70% din valoarea capitalului social, de către SC Dobrogea SA și SC Overseas Group Impex SRL. Acest capital a fost majorat în anii 1999 și 2000 ajungând la 12.391.825.000 lei , subscris și vărsat integral.

La 26.09.2000, capitalul social era împărțit în 495.673 acțiuni nominative în valoare nominală de 25.000 lei/acțiune, dematerializate, evidențiate prin înscriere în cont, cu următoarea structură (tabelul nr. 2):

Tabelul nr. 2

Structura capitalului social

Sursa: registrele societății

În 10.10.2000 a fost majorat capitalul social existent cu aportul în natură adus de S.C. Dobrogea S.A. și de S.C. Overseas Grup Impex S.R.L. în sumă de 3.166.200.000 lei reprezentând utilaje de panificație, structura acționariatului devenind următoarea (tabelul nr. 3):

Tabelul nr. 3

Structura acționariatului în anul 2000

Sursa: registrele societății

La data de 23.03.2001, a avut loc o altă majorare a capitalului social care a ajuns la 15.623.975.000 lei. Alte majorări s-au produs la 06.11.2001 ajungând la 25.462.425.000 lei și în 06.12.2002 ajungând la 28.945.825.000 lei cu structura prezentată în tabelul nr. 4.

Tabelul nr. 4

Structura acționariatului în anul 2002

Sursa : registrele societății

În 09.12.2003 s-a produs ultima majorare a capitalului social care a ajuns la 33.895.675.000 lei reprezentând 1.355.827 acțiuni nominative cu valoare nominală de 25.000 lei/acțiune. Consiliul de administrație al S.C. PÂINEA S.A. a hotărât în ședința din data de 09.12.2003 anularea a 18.247 acțiuni nominative, cu valoarea nominală de 25.000 lei/acțiune, în valoare totală de 456.175.000 lei rămase ne subscrise la încheierea exercițiului dreptului de preferință.

Ca urmare a majorării capitalului social din 09.12.2003 structura acționariatului s-a modificat după cum urmează (tabelul nr. 5).

Tabelul nr. 5

Structura acționariatului în anul 2003

Sursa: registrele societății

Ca urmare, de la sfârșitul anului 2003, situația capitalului social al S.C. PÂINEA S.A. este cea prezentată în tabelul 6:

Tabelul nr. 6

Structura capitalului social la finele anului 2003

Sursa : registrele societății

Analizând datele de mai sus rezultă că evoluția capitalului social a fost următoarea (tabelul nr. 7):

Tabelul nr. 7

Sursa: registrele societății

Acțiunile societății se tranzacționează pe piața RASDAQ, iar evidența acționarilor este ținută de un registru independent, privat, autorizat.

Fiecare acțiune subscrisă și vărsată de acționari conferă acestora dreptul la un vot în adunarea generală a acționarilor, dreptul de a alege și a fi ales în organele de conducere, dreptul de a participa la distribuția profitului, conform legii și prevederilor actului constitutiv al societății.

Obligațiile societății sunt garantate cu capitalul social al acesteia, acționarii răspunzând în limita valorii acțiunilor ce le dețin. Patrimoniul societății nu poate fi grevat de datorii sau de alte obligații personale ale acționarilor.

S.C. PÂINEA S.A. nu deține participații la alte societăți.

2.2. ORGANIZAREA STRUCTURALĂ

Organizarea structurală constă în gruparea funcțiunilor, acțiunilor, atribuțiilor și sarcinilor în funcție de anumite criterii și repartizarea acestora în subdiviziuni organizatorice, în scopul realizării lor, pe grupuri de persoane, în vederea asigurării unor condiții cât mai bune pentru îndeplinirea obiectivelor unității economice. Rezultatul organizării structurale îl reprezintă structura organizatorică.

2.2.1. Structura organizatorică

Structura organizatorică se definește ca ansamblul posturilor, al subdiviziunilor organizatorice și al relațiilor dintre acestea astfel constituite și reglementate încât să asigure premisele organizatorice necesare obținerii performanțelor prestabilite.

Pentru S.C. PÂINEA S.A. structura organizatorică se prezintă în următorul mod:

Adunarea generală a acționarilor coordonează Consiliul de administrație (care este format din cinci administratori) și Comisia de cenzori (care este formată din trei cenzori). Președintele consiliului de administrație este și directorul general al societății.

Directorului general îi este subordonat compartimentul Management Calitate Mediu. Acestui compartiment i se subordonează directorul comercial, directorul tehnic, directorul economic, compartimentul Juridic, compartimentul Resurse Umane, compartimentul Protecția Muncii – PSI, compartimentul Pază și Ordine, Cabinetul Medical.

Directorului comercial îi sunt subordonate : compartimentul Marketing, compartimentul Vânzări, compartimentul Logistică, compartimentul Magazine Proprii, compartimentul Transporturi.

Directorului tehnic îi sunt subordonați Inginerul Șef de Producție și Inginerul Șef al Serviciului Mecano – Energetic . Totodată directorului tehnic i se subordonează și compartimentul CTC – Laborator.

Compartimentului Producție îi sunt subordonate cele trei secții : Moară, Patiserie și Brutărie. Secția Moară are în componență trei formațiuni de lucru și silozul de făină. Secția Patiserie este compusă din trei formațiuni de lucru . Secției Brutărie i se subordonează trei formațiuni de lucru și silozul de cereale.

Compartimentului Mecano – Energetic îi sunt subordonate Atelierul Electric și atelierul Mecanic.

Directorului economic îi sunt subordonate compartimentul Control Financiar General, compartimentul Financiar – Contabil, compartimentul Preț de Cost – Analiză Economică și compartimentul Informatică.

2.2.2. Structura de producție

SC PÂINEA SA are ca activitate principală fabricarea produselor de panificație și patiserie, activitate care se desfășoară în fabrica de pâine. Pe lângă activitatea de panificație în urma căreia se obțin produse de calitate superioară, SC PÂINEA SA desfășoară și activități de producție a făinii de porumb și a sortimentelor derivate din aceasta:

mălai extra pentru consum

mălai extra pentru producția de produse expandate

mălai pentru bere

mălai furajer

Complexul de morărit și panificație PÂINEA a fost construit în perioada 1988-1989, fiind pus în funcțiune în august 1989.

Prin Decretul nr. 289 din 03.10.1988 s-a aprobat construcția complexului cu următoarele capacități (tabelul nr. 8):

Tabelul nr. 8

Capacitățile de producție

Incinta a fost proiectată cu zone corespunzătoare funcțiunilor:

zone destinate depozitării materiilor prime;

zone de producție;

zone utilități (rampă spălare auto, gospodărie apă, gospodărie carburanți, ateliere întreținere și reparații, gospodărie deșeuri);

zone destinate activităților administrative.

Moara actuală de porumb de la SC PÂINEA SA are o capacitate de producție de 100 tone porumb măcinat/24 ore. După modernizare moara de porumb va avea o capacitate de producție de 200 tone porumb măcinat/24 ore, ceea ce înseamnă că modernizarea constă în dublarea capacității de prelucrare a morii. Prin dotarea morii cu utilaje performante, randamentele de extracție la obținerea mălaiului grișat vor fi îmbunătățite.

Procesul tehnologic de măcinare a porumbului este un proces complex datorită sortimentelor de făinuri ce urmează a se obține (mălai extra consum, mălai extra bere, faina de porumb, mălai furajer), care constă în succesiunea logică a mai multor faze tehnologice și anume:

recepția porumbului boabe – materie primă

depozitarea porumbului boabe în silozuri speciale

curățirea porumbului boabe

degerminarea porumbului

măcinarea

depozitarea și ambalarea produselor de măciniș

Sortimentele de mălai ce se realizează sunt prezentate mai jos.

Tabelul nr. 9

Sortimentele de mălai obținute

În prezent societatea are în proprietate 15 magazine de vânzare a pâinii și produselor de panificație (tabelul nr. 10). Activitatea de comercializare a produselor de panificație se desfășoară în municipiul București și zonele limitrofe.

Tabelul nr. 10

Magazine de vânzare a pâinii și produselor de panificație

SC PÂINEA SA a obținut Certificatul de Înregistrare pentru Marca nr. 39871, pentru următoarele clase de produse/servicii realizate:

produse din făină, pâine, specialități, patiserie, zaharoase, paste făinoase, vafe expandate, înghețată, drojdie, sare, cafea, ceai, zahăr;

producere, cultivare, produse agricole, produse animale și produse horticole;

activitate de comercializare, publicitate, reclamă;

activitate de transport cu mijloace proprii;

tratare materiale, măcinare grâu, măcinare porumb, decorticare.

2.3. DIAGNOSTICUL POTENȚIALULUI TEHNICO – PRODUCTIV

Factorii tehnici joacă un rol important în evoluția oricărei societăți, având o importanță atât tehnică cât și socială, prin modificările care apar în activitatea lucrătorilor. Existența factorului concurențial impune o retehnologizare adecvată a unităților prin introducerea celor mai noi și mai performante tehnologii, cu impact favorabil asupra creșterii volumului afacerilor.

2.3.1.Active imobilizate

Structura activelor imobilizate la 31.12.2004 este prezentată în tabelul nr. 11.

Tabelul nr.11

Structura activelor imobilizate la 31.12.2004

2.3.2. Utilaje

Principalele utilaje folosite în procesul de producție sunt evidențiate în tabelul nr. 12.

Tabelul nr. 12

2.3.3. Aparatura de laborator (tabel nr.13)

Pentru ca produsele finite ale morii de porumb să fie sigure pentru consum, ele trebuie să respecte anumite condiții privind calitatea lor. În abordarea controlului calității, proprietățile produselor atât cele senzoriale cât și cele fizico-chimice sunt testate în mod curent obținându-se informații despre nivelul calitativ al produsului și stabilind dacă acesta este sau nu consumabil.

În laboratorul de analize fizico-chimice al secției moară de porumb se fac urmatoarele determinări pentru porumb și pentru toate produsele rezultate în urma procesului de măcinare a porumbului (mălai extra, mălai pentru bere, făină de porumb și mălai furajer):

determinarea umidității;

determinarea caracteristicilor organoleptice;

determinarea infestării;

determinareaindicelui de plutire;

determinareacorpurilor străine;

determinarea granulozității;

determinarea grăsimii;

determinarea cenușii;

determinarea proteinei;

determinarea masei hectolitrice;

determinarea impurităților metalice.

Prin dotarea modernă a lboratorului, precum și prin controlul pe flux tehnologic atât din punct de vedere fizico-chimic cât și microbiologic se realizează condițiile implementării sistemului HACCP (HAZARD ANALISYS CRITICAL CONTROL POINT).

În controlul producției se impune controlul întregului proces de fabricație pentru identificarea punctelor unde pot apărea riscuri, indicându-se punctele critice și eliminarea riscurilor pentru a asigura inocuitatea produsului.

Pentru asigurarea sistemului HACCP, pe lângă o bună cunoaștere a acțiunilor care-l definesc, trebuie asigurată și baza materială pentru controlul și aplicarea acțiunilor corective și monitorizarea continuă a procedurilor de prelucrare, manipulare și desfacere a produselor.

Tabelul nr. 13

Aparatura de laborator

2.3.4. Descrierea materiei prime

Porumbul materie primă pentru obținerea diferitelor sortimente de mălai face parte din familia Graminee, genul Zea, specia Zea Mays L, subspecia Zea Mays indentata (porumbul “dinte de cal” cu bobul neted, lucios pe laturi, sticlos către periferia endospermului, foarte mare, de formă alungită de culoare galbenă). În funcție de soi și varietate boabele de porumb pot avea formă și mărimi diferite. În secțiune longitudinală bobul prezintă următoarele părți componente:

învelișul – pericarpul (fructului);

învelișul seminței(spermoderma);

stratul aleuronic;

endospermul;

embrionul;

vârful bobului;

Endospermul are două zone:

zona exterioară numită “zona cornoasă”;

zona interioară numită “zona făinoasă”.

Partea făinoasa reprezintă două treimi din masa bobului; este partea bogată în hidrați de carbon și substanțe grase și săraca în substanțe proteice.

Embrionul (germenele) se prezintă sub formă de “pană” și este situat în partea ascuțită a bobului.

Bobul de porumb conține în zona embrionului 30-40% substanțe grase. Întrucât embrionul porumbului reprezintă 10-15% din total bob, faina de porumb conține până la 4% substanțe grase. Datorită acestui conținut ridicat de grăsimi, faina de porumb are o durată de păstrare limitată, deoarece râncezește.

Pentru a mări stabilitatea la păstrare și a satisface cerințele unor consumatori industriali, tehnologiile moderne prevăd separarea germenilor cu ajutorul unor utilaje de construcție specifică denumite “degerminatoare”, ceea ce duce la scăderea conținutului de grăsime până la valori de aproximativ 1%.

Conținutul de glucide și de substanțe proteice al făinurilor de porumb variază în funcție de soiul porumbului.

2.3.5. Caracterizarea produselor

Gama de produse a societății comerciale PÂINEA SA este variată, rezultată a politicii de diversificare a producției. În prezent, societatea produce aproximativ 20 sortimente de pâine, 40 sortimente specialități de panificație ( batoane, blat pizza, covrigi etc.), 43 sortimente produse zaharoase ( blat tort, cozonaci, pască, crochete, etc.) iar în urma procesului de măcinarea a porumbului se obține: mălai extra “consum”; mălai extra “bere”; faină de porumb; mălai furajer.

Societatea obține produse de panificație și morărit în baza licențelor de producție și comercializare aferente (tabelul nr. 14):

Tabelul nr. 14

Licențele de producție și comercializare

Modul de etichetare a ambalajelor de desfacere a produselor finite este în conformitate cu H.G. nr.106/2002, publicată în Monitorul Oficial al României nr.147/27.02.2002.

Produsele rezultate în urma procesului de măcinare a porumbului sunt ambalate în saci de 25-40 kg sau pungi de 0,5-1 kg si de 3 kg. Acest lucru se realizează cu ajutorul unor instalații speciale de ambalat mălaiul. Pentru acest tip de ambalare se folosesc ambalaje personalizate, pe care sunt consemnate datele impuse de legislațiile în vigoare. Produsele ambalate în pungi de hârtie sau de polipropilenă sunt pachetizate în folie termocontractabilă.

Depozitarea pachetelor de mălai și a produselor ambalate în saci se realizează pe paleți de lemn.

Livrarea produselor rezolvate de la măcinarea porumbului boabe se realizează cu mijloace de transport auto curate, dezinfectate, avizate sanitar pentru transportul produselor alimentare.

În concluzie, putem preciza că modalitățile de ambalare, etichetare, marcare, depozitare, păstrare, transport se realizează in conformitate cu specificul fiecărui produs si cu normele corespunzătoare, societatea comerciala PÂINEA SA acordând o atenție deosebita atingerii unor parametrii calitativi superiori.

2.3.6. Descrierea procesului tehnologic din moara de porumb a SC PÂINEA SA

Procesul tehnologic de măcinare a porumbului este un proces complex datorită sortimentelor de produse ce urmează a se obține (mălai extra consum, mălai extra bere, faina de porumb, mălai furajer) care constă în succesiunea logică a mai multor faze tehnologice și anume:

recepția porumbului boabe – materie primă;

depozitarea porumbului boabe în silozuri speciale;

curățirea porumbului boabe;

degerminarea porumbului;

măcinarea;

depozitarea și ambalarea produselor de măciniș;

Recepția porumbului boabe – materie primă

Porumbul boabe – materie prima – aprovizionat cu mijloace auto sau vagoane de cale ferată este recepționat cantitativ și calitativ.

Recepția cantitativă se face prin cântărire pe podul basculă și se întocmește “Nota de recepție și constatare de diferență”.

Recepția cantitativă se face conform standardelor în vigoare prin prelevarea de probe reprezentative de către Laboratorul CTC, analiza acestora și înregistrarea caracteristicilor în “Registrul de evidență calitativ al porumbului”. Apoi se întocmește raportul de recepție calitativă”.

Depozitarea porumbului boabe

Depozitarea porumbului boabe se face în silozul de porumb existent prin intermediul unui flux tehnologic format din transformarea cu lanț si elevatoare cu cupe. Alimentarea silozului se face prin intermediul stației de primire auto și CF pentru cereale.

Însilozarea porumbului boabe în celulele de depozitare ale silozului se face pe calități. La fiecare lot recepționat se stabilește:

locul de depozitare;

traseul de urmat de depozitare în celula silozului;

tehnologia de precurățire și însilozare propriu-zisă;

O fază importantă a pregătirii porumbului boabe pentru prelucrare o reprezintă formarea amestecului de porumb, ceea ce constă în:

cunoașterea calității porumbului din fiecare celulă a silozului;

stabilirea celulelor ce se dirijează la prelucrare și a proporțiilor din fiecare celulă, în funcție de scopul urmărit;

respectarea dirijării către prelucrare a celulelor stabilite.

Modul de constituire a amestecurilor de porumb pentru prelucrare se face pe baza calculelor din centralizatoarele de celulă.

Curățirea porumbului boabe – materie prima

Masa de porumb boabe destinată prelucrării conține diferite impurități care nu sunt admise decât într-o anumită proporție în procesul de măciniș, deoarece influențează negativ atât procesul tehnologic cât și calitatea și cantitatea produsului finit. Cantitatea de porumb brut care intră la curățire se stabilește prin cântărire automată.

Impuritățile existente în masa de porumb boabe materie primă trebuiesc îndepărtate. În masa de porumb boabe se găsesc:

impurități minerale;

impurități de origine vegetală, care au masa specifică egală sau mai mică decât porumbul;

impurități mai ușoare cu proprietăți aerodinamice diferite de cele ale porumbului.

Impuritățile de origine vegetala sunt îndepărtate din masa porumbului boabe prin cernere și aspirație.

Tot impurități vegetale sunt considerate și boabele atipice care sunt separate cu ajutorul unui separator clasificator cu site vibrante, prevăzut cu propriul canal de aer.

Masa de porumb boabe – materie primă conține și pietricele, cioburi, bulgări de pământ de aceiași mărime cu boabele de porumb, dar mai grele decât acestea și care sunt separate pe baza diferenței de greutate specifică și a însușirilor aerodinamice. Acestea sunt eliminate cu ajutorul separatorului de pietre prevăzut cu propriul ventilator de aspirație.

În masa de porumb boabe – materie primă pot exista și impurități metalice, care se pot îndepărta cu ajutorul separatorului magnetic. Impuritățile feroase din masa de boabe de porumb trebuie separate deoarece pot degrada utilajele, dăuna procesului de degerminare și măcinare și impurifica produsele finite. Impuritățile separate se îndepărtează manual, ori de câte ori este nevoie, dar nu mai puțin de o dată pe schimb.

Verificarea efectului tehnologic al utilajelor din curățătoria de porumb boabe – materie primă se face prin urmărirea procentului de corpuri străine separate.

Impuritățile care rezultă de la faza de curățire a porumbului boabe – materie prima se împart în:

impurități valorificabile;

impurități nevalorificabil (pleava, pietrișul, pământul, impurități metalice, cioburi de sticlă).

Condiționarea porumbului boabe (umidificarea)

Condiționarea este operația prin care porumbul este supus unui tratament cu apa, după care se urmează o fază de “odihnă” timp în care apa pătrunde în bob în scopul optimizării măcinării. Umidificarea porumbului boabe se realizează cu apă rece.

Dintre operațiile tehnologice de pregătire a porumbului, această fază tehnologică are acțiune directă asupra bobului de porumb, influențând nivelul extracției, granulozitatea mălaiului și separarea germenilor din boabele de porumb. Operația de condiționare este necesară în cazul în care umiditatea porumbului ce urmează a se degermina și măcina este mai mică de 15%.

După curățire urmează faza de umidificare a porumbului boabe. Aceasta fază tehnologica constă în amestecarea porumbului boabe cu o cantitate de apă prestabilită, dozată cu ajutorul unei instalații automate. Umidificarea se realizează într-un utilaj special denumit “umidificator” tip șnec.

Porumbul boabe umectat este depozitat pentru odihnă în două celule special amenajate, cu guri multiple. Odihna durează între 2-24 ore, în funcție de umiditatea inițială a bobului și de soiul de porumb. Cantitatea de apă ce se adăugă și timpul de odihnă se stabilesc în funcție de:

umiditatea porumbului boabe;

soiul de porumb;

regimul tehnologic care se stabilește pentru obținerea extracției dorite.

Cantitatea de porumb boabe care intră la degerminare, după curățire și umidificare se stabilește cu două aparate de procentaj.

Degerminarea porumbului boabe

Degerminarea porumbului are rolul de a îndepărta germenele din bobul de porumb în scopul:

creșterii stabilității mălaiului și implicit a reducerii conținutului de grăsime în produsele finite;

utilizării germenilor măcinați în compoziția furajului complex pentru hrana animalelor în scopul stimulării reproducției.

Degerminarea porumbului se realizează conform diagramei tehnologice și cuprinde următoarele operații:

divizarea bobului și palisarea acestuia în scopul îndepărtării

germenului;

separarea germenilor măcinați din amestecul rezultat.

Operația de degerminare are loc într-un degerminator, care este un

utilaj complex. După degerminare rezultă un amestec eterogen compus din:

spărtura de porumb de diferite mărimi;

germeni măcinați;

tărâța;

faina de porumb;

Separarea spărturii de porumb de celelalte părți componente ale amestecului se face în utilaje speciale de separare. După separare, rezultă spărtură curată care se prelucrează pentru mălai și celelalte componente care intră în furaj.

Sistemul de aspirație al prafului și deșeurilor de la curățătorie

Sistemul de aspirație al prafului și deșeurilor de la curățătorie include un filtru de joasă presiune asistat de un ventilator și prevăzut cu un sistem de scuturare automată cu acționare pneumatică.

Măcinarea porumbului

Prin măcinarea porumbului se înțelege procesul de divizare cu ajutorul valțurilor în particule de diferite dimensiuni a spărturii de porumb rezultate din degerminare.

Măcinarea porumbului este faza tehnologică care are drept scop mărunțirea spărturii de porumb până la atingerea granulației stabilite pentru fiecare sortiment de mălai.

Din aceste motive procesul tehnologic de măcinare se desfășoară într-o anumită succesiune, cu respectarea anumitor reguli, prin care se asigură utilizarea rațională a materiei prime, prin obținerea sortimentelor de mălai în extracție maximă. Procesul de măciniș al porumbului constă în principiu din repetarea ciclului format de măcinare – sortare – curățirea grișului, până la transformarea endospermului în mălai.

Prin sortare se înțelege împărțirea amestecului rezultat prin măcinare în fracțiuni de produse de diferite granulații, folosindu-se procedee de sortare prin cernere.

Înainte de fiecare pasaj de sfărâmare sunt amplasate aspiratoare, care au rolul de a extrage din masa de spărtura particulele de înveliș și partea fină.

În procesul de măcinare spărtura de porumb este mărunțita prin valțuri și apoi supusă procesului de cernere în sita plană și procesul de sortare în mașinile de griș.

Procesul tehnologic de măcinare se realizează cu următoarele utilaje:

2 valțuri 1000/250 (lungime/diametrul tăvălugilor);

o sită plană de mare capacitate;

o mașină de griș;

cântare automate de flux pentru produsele finite ale morii;

un sistem de transport pneumatic plin de presiune, prevăzut cu un filtru;

o rețea de aspirație de joasă presiune incluzând un filtru asistat de un ventilator și prevăzut cu un sistem de scuturare automată cu acționare pneumatică.

Procesul tehnologic de măcinare, cernere, sortare este reprezentat de diagrama tehnologică a morii. În urma operațiunilor de măcinare, cernere, sortare rezultă mălai extra “consum”, mălai extra “bere”, făină de porumb și mălai furajer.

Formarea sortimentelor de mălai

Sortimentele de mălai se realizează prin selectarea din fracțiunile de mălai rezultate la pasajele de cernere de la sita plană și mașina de griș a celor care, prin amestec asigură realizarea extracției normate de fiecare sortiment și calitate a acestora. Produsele finite se realizează prin amestecul fracțiunilor de la diferite pasaje, astfel:

mălai extra “consum”;

mălai extra “bere”;

făină de porumb;

mălai furajer.

Ambalarea și depozitarea produselor finite

Produsele finite rezultate din prelucrarea porumbului sunt dirijate prin transport pneumatic în:

celulele de depozitare în vederea ambalării;

celulele de livrare (pentru mălai extra “bere” livrat în vrac) și pentru mălai furajer.

Din aceste celule de depozitare mălaiul se livrează astfel:

mălai extra “bere” se livrează în vrac cu ajutorul mașinilor cisternă specializate;

mălai extra “consum” se ambalează în:

– pungi de hârtie imprimate de o.5 kg, 1 kg si 3 kg;

– pungi polipropilenă imprimată de 0.5 kg;

– saci de polipropilenă de 50 kg.

făina de porumb alimentară se ambalează în:

– saci de polipropilena de 25 kg;

– în vrac;

mălaiul furajer se ambalează în:

– saci de polipropilena de 40 kg

– în vrac.

Produsele ambalate în pungi de hârtie sau de polipropilena sunt pachetizate în folie termocontractabilă. Pachetele de mălai și produsele ambalate în saci se depozitează pe paleți din lemn.

Depozitarea pachetelor de mălai și a produselor ambalate în saci se realizează pe paleți de lemn.

Livrarea

Livrarea produselor rezultate de la măcinarea porumbului boabe se realizează cu mijloace de transport auto curate, dezinfectate, avizate sanitar pentru transportul produselor alimentare.

În concluzie, putem preciza că modalitățile de ambalare, etichetare, marcare, depozitare, păstrare, transport se realizează în conformitate cu specificul fiecărui produs și cu normele corespunzătoare, societatea comercială PÂINEA SA acordând o atenție deosebită atingerii unor parametrii calitativi superiori.

În figura nr. 1 este prezentată schema tehnologică de măcinare a porumbului boabe.

Livrare ( expediere )

Figura nr. 1: Schema tehnologică de măcinare a porumbului boabe

2.4. DIAGNOSTICUL MANAGEMENTULUI ȘI AL UTILIZĂRII RESURSELOR UMANE

2.4.1. Competența echipei manageriale

Conducerea societății SC PÂINEA SA este asigurată de Adunarea Generală a Acționarilor, Consiliul de Administrație, Director General și directori executivi: economic, comercial și tehnic (tabelul nr. 15):

Tabelul nr. 15

Conducerea societății

Prin pregătirea și activitatea desfășurată,doamna Ana Livia Iliescu prezintă garanția unei cunoașteri riguroase a cadrului legal și economic în care funcționează societatea S.C. PÂINEA S.A. a absolvit Institutul Politehnic din Galați – Facultatea de Tehnologia Produselor Alimentare și Tehnica Pescuitului.

Având o vechime în munca de 36 ani, din care în funcții de conducere peste 30 ani, directorul general posedă cunoștințe teoretice și deprinderi practice pentru organizarea, conducerea și îndrumarea activității prestate de salariații societății. Ocupând funcția de director general începând din 1999 și până în prezent doamna Ana Livia ca urmare a amplei experiențe, a reușit să gestioneze activitatea societății comerciale PÂINEA S.A. astfel încât cifra de afaceri a crescut în aceasta perioada cu peste 120% ajungând in prezent la aproximativ 253 mld lei, capitalul social s-a majorat și el de la 15 mld (in 2001) la aproximativ 75 mld în prezent.

Directorul tehnic Duțescu Florin este absolvent al Facultății de Tehnologia și Chimia Produselor Alimentare și Tehnică Piscicolă. Absolvent al cursurilor de doctorat în “Chimia si tehnologia produselor alimentare “obține în 1997 diploma de doctorat. În perioada 1968-1980 desfășoară activitatea de cercetător științific în cadrul Institutului de Chimie și Alimentație Publică București.

Din anul 1980 și până în 1990 își desfășoară activitatea ca inginer șef în cadrul Fabricii de Pâine Titan, urmând ca în anul 1999 să fie Director Tehnic.

În cadrul S.C. PÂINEA S.A. domnul Duțescu Florin îndeplinește funcția de Director Tehnic având o vechime de 5 ani. Fiind un foarte bun tehnolog și conducător al proceselor de producție, răspunde de activitatea de producție pe toată societatea. Datorită pregătirii profesionale precum și a experienței în domeniu, cunoaște bine utilajele, normele de consum, normele de muncă, fluxurile tehnologice și rețelele de fabricație.

Cunoașterea cerințelor clienților, stăpânirea tehnologiei în detaliu, implementarea sistemului de calitate, instruirea personalului justifică speranța de succes toate acestea constituind o bază solidă pentru abordarea cu succes a investiției în care intenționează să se implice ca responsabil tehnic.

2.4.2. Personalul executiv al societății

La data de 31.12.2004 numărul total de salariați ai societății era de 536 cu următoarea structură :

Tabelul nr. 16

Structura personalului executiv

Structura detaliată a personalului se poate urmări în tabelul nr. 17.

Tabelul nr.17

Structura detaliată a personalului

Societatea nu are colaboratori cu excepția a:

trei membrii ai Comisiei de cenzori;

un cenzor autorizat independent;

cinci membrii ai Consiliului de Administrație;

Posibilitățile de instruire și perfecționare profesionala se fac atunci când realizarea atribuțiilor de serviciu impune aceasta iar selecția se face în funcție de aptitudinile pe care angajații le dovedesc în activitatea desfășurată și în funcție de interesul privind bunul mers al societății.

La SC PÂINEA SA, în vederea îmbunătățirii muncii și a asigurării unor relații corecte cu beneficiarii societății – persoane fizice sau juridice, fiecărui angajat i s-au adus la cunoștință obligațiile și drepturile prevăzute în contractul de muncă și în regulamentul de ordine interioară pentru care au semnat.

Recrutarea personalului în vederea ocupării posturilor vacante se face pe baza înțelegerii clare a cerințelor posturilor, localizarea surselor de resurse umane potențiale care pot furniza solicitanți de calitate și pe baza constrângerilor impuse de legislație asupra recrutării personalului.

Selectarea personalului are în vedere monitorizarea preliminară a solicitanților pe baza datelor furnizate de ei, interviul preliminar, teste de aptitudini, verificarea referințelor, interviul diagnostic și controlul medical.

Nevoile angajaților, pornind de la cele fiziologice, de securitate, de apartenență, de stimă și de autoperfecționare, vor fi satisfăcute într-o manieră nuanțată și flexibilă și se vor înscrie în politica firmei privind personalul.

2.4.3. Productivitatea muncii

Productivitatea muncii se poate calcula ca raport între cifra de afaceri (CA) și numărul mediu de angajați (N). Se exprimă în lei. În tabelele de mai jos sunt calculate pentru anii 2001,2002,2003 și 30.06.2004.

Tabelul nr. 18

Productivitatea muncii

– mii lei /nr. persoane –

Tabelul nr. 19

Productivitatea muncii

2.5. DIAGNOSTICUL ACTIVITĂȚII ECONOMICE

STRUCTURA PE ACTIVITĂȚI, DINAMICA ȘI EFICIENȚA CHELTUIELILOR DE PRODUCȚIE

În analiza cheltuielilor societății interesează în mod deosebit analiza costului pe unitatea de produs. Costul unitar reflectă nivelul eficientei economice a cheltuielilor de producție aferente diferitelor produse, fiind considerat, în mod justificat, un adevărat „barometru” al activității economice.

Tabelul nr. 20

Pentru a ne forma o imagine asupra calculării costului unitar la nivelul S.C. PÂINEA S.A., prezentăm în continuare structura costului unitar pentru câteva produse realizate de această fabrică.

Tabelul nr. 21

Cost de producție pentru : mălai extra bere

Tabelul nr. 22

Cost de producție pentru : mălai furajer la sac de 40 kg

Tabelul nr. 23

Cost de producție pentru făină de porumb la sac de 25 kg

2.6. Diagnosticul activității de marketing

2.6.1. Piața de aprovizionare

Procesul de producție reclamă existența unor materii prime adecvate și a unor utilitati necesare desfășurării corecte a acestuia. Materiile prime necesare fabricării produselor de panificație și patiserie sunt: făina de grâu și ingredientele necesare la fabricarea acestora (drojdie, sare, ameliorator, zahăr, ulei). Ritmicitatea aprovizionării și dimensionarea stocurilor sunt stabilite în funcție de capacitatea de productie, structura sortimentală a produselor fabricate și de consumurile specifice.

a)Furnizorii de materii prime sunt prezentați în tabelul nr. 24.

Tabelul nr. 24

Furnizorii de materii prime

b) Furnizori de combustibili și servicii

În ceea ce privește utilitățile, acestea sunt asigurate ca urmare a încheierii unor contracte cu firmele furnizoare.

În vederea furnizării de energie electrica pentru realizarea activității SC PÂINEA SA a încheiat contractele nr. M439 si M438 din 22.08.2000 respectiv din 17.08.2000 cu SC Electrica SA Sucursala de distribuție București pentru moara de porumb și fabrica de pâine durata contractului fiind pe perioadă nedeterminată și are avizele favorabile nr.550 din 27.03.2000 respectiv nr. 550 din 11.04.2000.

Societatea a încheiat Contractul privind prestarea de servicii de gospodărire a apelor nr.101 din 18.02.2003 emis de Administrația Națională “Apele Romana” Direcția Apelor Argeș Vedea – Pitești.

SC PÂINEA SA a obținut Autorizația de Gospodărire a Apelor nr.44-BU din 11.06.2004 privind alimentarea cu apă și evacuarea apelor uzate.

Pentru alimentarea cu apă și canalizare societatea a încheiat Contractul nr.47228 din 9.06.1999 cu Regia Generală de Apă București (R.G.A.B.), durata contractului diind nedeterminată.

Pentru furnizarea de gaze a încheiat contractul nr. 19-DAL din 1.05.2001 cu Distrigaz și a obținut Avizul favorabil nr.1858/21.10.2003 al acesteia.

2.6.2. Analiza competiției

Piața produselor este o piață puternic concurențială, cu numeroși producători a căror ofertă este tot mai diversificată.

Intrarea pe această piață nu presupune eforturi substanțiale datorită inexistenței barielelor la intrare. Orice mic intreprinzător poate să se aprovizioneze cu pâine concurând astfel cu marile magazine de profil.

De asemenea ieșirea de pe piața produselor de panificație ca urmare a unei eventuale reduceri a ratei profitului de sector, nu presupune întâmpinarea unor bariere.

Principalii competitori pe piața produselor de panificație sunt:

SC Titan SA

SC Spicul SA

SC Ana Pan SA

SC Berceni SA

SC Panipat Iris SA

Societatea se diferențiază de concurență prin:

răspunderea promtă la toate comenzile solicitate de clienți;

servirea promtă de calitate;

prelungirea programului de lucru în funcție de cerințele clientului;

plata furnizorilor la 40 zile;

încasarea la 20 zile;

gamă sortimentală variată care răspunde cererii actuale prin: gust foarte bun, calitate, constanță, preț competitiv;

Ca urmare a relațiilor comerciale încheiate cu furnizorii regionali de făină: Dobrogea SA, Băneasa SA, societatea va înregistra pe ansamblu o reducere a cheltuielilor de aprovizionare. Totodată prin consolidarea acestor relații comerciale ca urmare a respectării clauzelor contractuale ale furnizorilor, SC PÂINEA SA își asigură continuitatea în aprovizionarea cu materie primă pentru fabrica de panificație. Accesul facil la sursele de aprovizionare constituie un avantaj concurențial, pe care societatea trebuie să-l mențină.

Canalele de distribuție au rolul de a transfera bunurile de la producători la consumatori. Aceste canale reduc perioada de timp și distanța care separă produsele de consumatorii lor. Produsele societății ajung la consumatorii finali atât prin magazinele de desfacere proprii cât și prin intermediul supermarket-urilor.

2.6.3. Politica de preț

Politica de preț reprezintă un element extrem de important al strategiei de marketing, mai ales în țările cu putere de cumpărare redusă. Decizia cea mai dificilă în desfășurarea unei activități este aceea de determinare a prețului produselor și serviciilor furnizate. Dificultatea în fixarea prețurilor rezidă din luarea în calcul a unor elemente extrem de importante ( costul producției, transportul, strategia generală, politica reducerilor comerciale și financiare adoptate).

SC PÂINEA SA adoptă o politică de preț în fundamentarea căreia se ține cont atât de factori interni (costul produsului, marja de profit urmărită) cât și de factori externi (cererea manifestată pe piață, reacția concurenței, prețul pe care clientul este dispus să-l accepte, etc.). Ținând cont de toate aceste elemente, și de faptul că prețurile practicate sunt corelate cu puterea de cumpărare a pieței țintă, societatea va avea informații despre modificările de preț de pe piața în cauză, despre factorii și motivele care produc aceste schimbări.

Societatea practică prețuri diferențiate în funcție de produsele și sortimentele fabricate, realizând cel mai bun raport calitate/preț. Acest lucru va asigura un flux bănesc ascendent și constant, necesar atenuării variațiilor sezoniere specifice activităților agricole.

În concluzie prețul este una dintre cele mai importante decizii de marketing neexistând o metodă universală de stabilire a acestuia. Politica de preț este eficientă doar atunci când clientul este dispus să plătească prețul și totodată este încasat și un profit.

Principalele riscuri în privința stabilirii prețurilor sunt cele date de evoluția imprevizibilă a cursului valutar, care determină variații ale costului materiilor prime, energiei și combustibilului precum și de dezorganizarea de pe piața agricolă din România. În altă ordine de idei, perspectiva integrării europene înseamnă pentru producătorii romani intrarea în concurență directă cu cei occidentali, fără protecția taxelor vamale. Un alt risc (pe termen scurt) este puterea scăzută de cumpărare a populației.

2.6.4. Politica de desfacere. Canale de distribuție

Prin politica de desfacere SC PÂINEA SA a stabilit obiectivele generale și orientările referitoare la modul de valorificare a sortimentelor de mălai fabricate, ceea ce furnizează cadrul de acțiune si de stabilire a obiectivelor și țintelor necesare pentru consolidarea poziției sale pe piață, depășirea concurenței și penetrarea pe noi piețe.

Moara de mălai are ca obiect de activitate măcinarea boabelor de porumb, fabricarea de produse de morărit și comercializarea acestora,fiind o verigă importantă în ciclul de valorificare a producției de porumb. Circuitul economic al valorificării producției de mălai este determinat de cerințele pieței interne și externe. În acest sens, societatea, prin programele sale anuale și bianuale, își reglează permanent programul de producție, fundamentat în urma explorării pieței și adaptării la cerințele acesteia, motiv pentru care este necesar a se cunoaște atât circuitul cât și rețeaua de valorificare.

Legat de cerința ridicată a mălaiului extra “consum” și a mălaiului extra “bere” rețeaua de distribuție este concretizată în prezent, printr-o diversitate de agenți economici incluși în sfera largă a activităților de valorificare a producției agro-alimentare și societăți comerciale specializate în producția de bere.

Pentru SC PÂINEA SA procesul de desfacere a sortimentelor de mălai produse trebuie să reprezinte combinația dintre activitatea de reclamă și activitatea de vânzare propriu-zisa, la care trebuie să se adauge încă o serie de activități generate de metodele de impulsionare a desfacerii. Ca atare, promovarea desfacerii producției de mălai trebuie să se bazeze pe un ansamblu de tehnici care provoacă o creștere rapida a vânzărilor, prin atribuirea anumitor avantaje distribuitorilor, consumatorilor și utilizatorilor industriali.

2.7. DIAGNOSTICUL FINANCIAR

Activitățile desfășurate de către o firmă sunt consumatoare de resurse și producătoare de rezultate. Pe plan economico-financiar, utilizările resurselor sunt exprimate prin cheltuieli, iar rezultatele obținute, ca urmare a consumării resurselor, prin venituri.

2.7.1. Evoluția și structura patrimonială

Patrimoniul, ca indicator economico-financiar, reflectă valoarea economică a firmei. Analiza situației patrimoniale se efetuează pe bza bilantului contabil.

Bilanțul contabil este un document de sinteză în care se reflectă situația patrimoniului la un moment dat sub dublul aspect :

al mijloacelor economice, respectiv al destinației economice („activul” bilanțului);

al resurselor financiare de acoperire (de constituire) a mijloacelor economice, respectiv al originii („pasivul” bilanțului).

Activul reflectă averea societății comerciale, respectiv patrimoniul acesteia din punct de vedere al existenței materiale, iar pasivul reflectă resursele utilizate pentru finanțarea mijloacelor economice din activ, indicând totodată și cui aparțin aceste resurse, cine are adreptul de proprietate asupra lor. În tabelele nr. 25 și 26 sunt prezentate evoluțiile activului și respectiv pasivului ale societății analizate.

Tabelul nr. 25

Dinamica elementelor din activul bilanțier

Tabelul nr. 26

Din cele două tabele rezultă că activul total al S.C. PÂINEA S.A. a înregistrat o creștere cu 32,7% în anul 2003 față de anul 2002 dar mai semnificativă este creșterea acestuia cu 88,6% în anul 2002 față de anul 2001.Această situație se datorează pe de o parte creșterii activelor imobilizate prin creșterea masivă a imobilizărilor corporale ( cu 214,16% în 2003 fată de 2001) și pe de altă parte, creșterii stocurilor (cu 238,30% în 2003 fată de 2001) pe fondul reducerii imobilizărilor necorporale ( cu 76,82 % în 2003 fată de 2001).

Analizând dinamica din pasivul bilanțului se observă o creștere a capitalurilor proprii de 70,77% în 2003 față de 2002 și de 51,9% în 2002 față de 2001. Se remarcă și creșterea capitalului social prin aportul adus de acționarii majoritari cu 33,12% în 2003 față de 2001. totodată în 2003 se înregistrează o reducere mare a datoriilor comerciale cu termen de plată mai mare de un an.

2.7.2. Evoluția și structura cheltuielilor

Cheltuielile reprezintă în expresie valorică totalitatea resurselor consumate de societate într-o perioadă de timp determinată, în vederea obținerii și livrării pe piată a diferitelor produse. Cheltuielile exprimă ceea ce s-a consumat efectiv din resursele de care dispune unitatea și redau în modul cel mai exact, însăși mărimea eforturilor depuse de aceasta pentru realizarea producției și a veniturilor prevăzute.

În tabelul nr. 27 este redată evoluția cheltuielilor la S.C. PÂINEA S.A. iar în tabelul nr. 28 a cheltuielilor financiare ale societății.

Tabelul nr. 27

Evoluția cheltuielilor

– mii lei –

Tabelul nr. 28

Evoluția cheltuielilor financiare

În perioada analizată cheltuielile totale ale societății au înregistrat o tendință de creștere. Astfel în anul 2003 acestea au crescut cu 86,56% față de anul 2001.

2.7.3. Evoluția și structura veniturilor

Veniturile reprezintă un indicator economico-financiar care reflectă integral efectul economic final al activității de exploatare, financiare și exceptionale dintr-o perioadă dată (de regulă un an).

Analiza structurală a veniturilor societății furnizează informații foarte valoroase pentru identificarea acelor activități pe care societatea le desfășoară în scopul obținerii de profit, considerându-le prioritare.

Pentru S.C. PÂINEA S.A. structura veniturilor este prezentată în tabelul nr. 25.

Tabelul nr. 29

Structura veniturilor

Se poate constata că veniturile au înregistrat un trend crescător pe toată perioada analizată, astfel că în anul 2003 veniturile au crescut cu 81,99% față de anul 2001. Totodată în totalul veniturilor realizate de societate, ponderea cea mai mare o dețin veniturile din exploatare, a căror creștere a fost de 82,87% în anul 2003 față de anul 2001.

2.7.4. Evoluția indicatorilor financiari

Tabelul nr. 30

*Rata inflației in anul 2002 a fost de 17,8%

**Rata inflației in anul 2003 a fost de 14,2%

2.7.5. Structura lichidității patrimoniale

Lichiditatea reprezintă proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în bani, iar solvabilitatea reprezintă capacitatea firmei de a face fată obligațiilor bănești, respectiv de a-și onora plățile la termenele scadente.

Tabelul nr. 31

Calculul lichiditatii patrimoniale

Tabelul nr. 32

Gradul de asigurare cu disponibilități bănești

Tabelul nr. 33

Evoluția patrimoniului net

2.8. CONCLUZII GENERALE ALE DIAGNOSTICULUI

Indicatorul soliditatea financiară (SF) care este reprezentat de raportul dintre capitalul propriu și cifra de afaceri ne demonstrează prin valoarea sa ridicată (4,33) din 2003 că societatea dispune de capital nefolosit corespunzător.

Lichiditatea patrimonială (LP), a înregistrat o scădere în anul 2002 cu 91,14% față de 2001 pentru ca mai apoi în 2003 să crească , reducând scaderea înregistrată în anul anterior la 22,07% (față de 2001). Cu un procent de 103,13% în 2003 se apreciază ca având un grad de risc scăzut. Lichiditatea acidă (LA), sau rapidă cum se mai numește a avut o evoluție descrescătoare pornind de la un procent de 0,93% în 2001, înregistrând doar 0,44% în 2002, pentru ca mai apoi să crescă până la 0,59% în 2003, situându-se la limita inferioară a aprecierii pozitive. (> 0,6 – bun). Creșterea lichidității societății se poate face prin diminuarea datoriilor pe termen scurt cât și prin creșterea valorii creanțelor și disponibilităților. Această creștere va da posibilitatea menținerii unor relații stabile cu furnizorii, posibilitatea onorării datoriilor pe termen scurt și nu în ultimul rând, creșterea imaginii societății.

Rata rentabilității financiare care în 2001 a fost de 32,08% a suferit o scădere atât în 2002 (10,8%) cât și în 2003 (14,29%) fapt care ne conduce către aceeași concluzie a folosirii ineficiente a capitalului propriu. Această stare de fapt va contribui negativ la imaginea societății.

Creșterea productivității muncii ca urmare a creșterii continue a gradului de mecanizare și automatizare cât și sporirea producției într-un ritm mai accelerat decât creșterea personalului au condus la obținerea unor venituri mai ridicate (și obținerea de profit) fapt ce a permis creșterea salariilor dar și posibilitatea satisfacerii unui număr din ce în ce mai mare de comenzi.

III. OBIECTIVELE INVESTIȚIEI

Obiectivul proiectului constă în modernizarea morii de porumb, extinderea capacitații de livrare existente, îmbunătățirea controlului intern al calității materiei prime, semifabricatelor, produselor și subproduselor.

3.1. Obiectivele directe capacității de producție sunt:

Creșterea capacității de producție la 200 T/zi;

Modernizarea magaziei condiționare cereale;

Achiziționarea și montarea de utilaje noi în Secția “Curățătorie, condiționare și măcinare a porumbului” corespunzător tehnologiei de vârf în domeniul măcinării porumbului;

Mărirea capacitații de ambalare și modernizarea instalației de desprăfuire din Secția “Ambalare, depozitare – produse finite”;

Amenajări prin închideri laterale la “Silozul de livrare a produselor finite”;

Amenajarea și modernizarea secției de ambalare și depozitare produse finite;

Modernizarea instalației de desprăfuire de la stația de primire auto a porumbului;

Extinderea capacității de ambalare și livrare existente;

Modernizarea instalațiilor de protecție și stingere a incendiilor;

Construirea unei stații de pre-epurare a apei uzate de pe platforma SC PÂINEA SA;

Îmbunătățirea calității produselor prelucrate și al controlului calității cu respectarea cerințelor minime de siguranță a alimentului impuse de UE;

Construirea unui crematoriu pentru produse infestate;

Îmbunătățirea condițiilor de igiena în concordanță cu H.G. nr.1198 din 24.10.2002;

Promovarea unor metode de producție prietenoase mediului.

3.2. Obiectivele indirecte ale proiectului sunt:

Implementarea aquisului comunitar;

Realizarea unor produse competitive;

Crearea unor canale de distribuție diversificate;

Consolidarea reputației firmei;

Utilizarea rațională a factorilor de producție;

Îmbunătățirea managementului de calitate;

Asigurarea siguranței alimentului conform normelor UE;

Îmbunătățirea prezentării și condiționării produselor de morărit pe piață. Se structurează o politică de preț care poate contribui la creșterea cotei de piață, insistându-se pe avantajul de marcă al produsului;

Creșterea productivității muncii prin modernizarea fluxului tehnologic și prin reducerea impactului asupra mediului înconjurător;

Creșterea siguranței în exploatare a instalației tehnologice prin alegerea variantei optime a diafragmei de măciniș, în funcție de calitatea produselor de măciniș fabricate;

Creșterea numărului de locuri de munca prin extinderea capacității de producție.

3.3. Obiectivele relative ale proiectului sunt:

Creșterea ratei profitului net de la 3.28% in anul 2003 în varianta fără proiect, la 7.45% în anul V cu proiect;

Creșterea productivității muncii de la 611 146 mii lei/om în anul 2003 în varianta fără proiect, la 1 482 901 mii lei/om în anul V cu proiect;

Creșterea profitabilității economice nete de la 6.76% în anul 2003 în varianta fără proiect, la 10.30% în anul V cu proiect;

Creșterea lichidității generale de la 0.17% în anul 2003 în varianta fără proiect, la 2.60% în anul V cu proiect;

Creșterea solvabilității generale de la 2.17% în anul 2003 în varianta fără proiect, la 3.78% în anul V cu proiect;

Creșterea fondului de rulment de la 2 742 170 mii lei în anul 2003 în varianta fără proiect, la 137 320 393 mii lei în anul V cu proiect;

Creșterea indicatorului trezoreriei de la 978 349 mii lei în anul 2003 în varianta fără proiect la 174 924 770 mii lei în anul V cu proiect;

Recuperarea investiției în 4 ani și 166 zile.

3.4. Cadrul legislativ (influența actuală, tendințe previzibile)

SC PÂINEA SA desfășoară activitatea de realizare a produselor alimentare de morărit și panificație respectând un management al calității bazat pe elaborarea, implementarea și îmbunătățirea sistemului calității în scopul determinării, definirii și creșterii satisfacției clientului prin îndeplinirea cerințelor sale, respectând astfel recomăndarile Standardului ISO 9001.

Unul dintre obiectivele de bază ale proiectului propus de SC PÂINEA SA îl constituie alinierea calității produselor pe care le vor realiza la standarde europene. Societatea urmărește, în primul rând fidelizarea clienților actuali și atragerea altora noi.

SC PÂINEA SA va desfășura o activitate de aprovizionare a populației cu diverse produse de panificație și patiserie corespunzând, din punct de vedere calitativ normelor și standardelor interne și europene în vigoare (ISO 9001/2001; HACCP).

Dotarea laboratorului de control fizico-chimic cu aparatura de laborator necesară și specifică determinării calității porumbului boabe – materie primă și al sortimentelor de mălai realizate, precum și sistemul de control de calitate pe fazele și operațiile procesului tehnologic, vor creea condițiile implementării Sistemului de management al calității integrat ISO – HACCP (Hazard Analysis Critical Control Point), care înseamnă:

un important ajutor pentru SC PÂINEA SA în procesul tehnologic de fabricare a sortimentelor de mălai de calitate;

un sistem operant de management al siguranței alimentului, prin tratarea riscurilor în punctele critice de control;

demonstrația față de clienți și inspectori că toate riscurile potențiale sunt sub control;

asigurarea adecvării produselor fabricate pentru consumul uman;

Prin aceste intervenții sistemul integrat ISO – HACCP contribuie la consolidarea și menținerea pieței de desfacere a societății și pătrunderea pe noi piețe. Înainte de aplicarea sistemului HACCP moara de porumb de la SC PÂINEA SA trebuie să funcționeze în conformitate cu:

Codul Principiilor Generale de Igienă Alimentară sau de producție alimentară igienică;

Codul bunelor practici de lucru, care este un CODEX adecvat pentru producție (GMP – GOOD MANUFACTURING PRACTICES) și legislația pentru siguranța alimentelor;

Pentru creșterea încrederii clienților și alinierea la Normele Uniunii Europene este necesar ca moara de porumb să:

mențină în funcțiune sistemul de management al societății, conform SR EN ISO 9001 – 2001;

implementeze sistemul de management al mediului, conform ISO 14001;

certifice Laboratorul de analize, conform SR EN ISO/CEI 17025.

Pentru aplicarea sistemului HACCP, pe lângă o bună cunoaștere a acțiunilor care-l definesc, trebuie asigurată și baza materială pentru controlul și aplicarea măsurilor corective și monitorizarea continuă a procedurilor de prelucrare, manipulare, depozitare, transport și desfacere a produselor.

SC PÂINEA SA impune controlul întregului proces de producție pentru identificarea punctelor unde pot apare riscuri și evaluarea acestora în funcție de gravitatea lor. Siguranța alimentară a sortimentelor de mălai fabricate depinde de:

calitatea porumbului boabe – materie primă;

aspecte legate de poluarea mediului de cultură;

unii factori care pot produce alterarea la depozitarea și stocarea materiei prime cât și a sortimentelor de mălai fabricate. Printre acești factori se pot enumera: alterarea enzimatică, alterarea microbiologică, modificări fizico-chimice, modificări organoleptice (culoare, miros, gust);

condițiile în care au loc depozitarea, transportul, distribuția, igiena producției, igiena secției și igiena personalului.

3.5. Dimensionarea resurselor alocate

Moara actuală de porumb de la SC PÂINEA SA are o capacitate de producție de 100 tone porumb măcinat/24 ore. După modernizare moara de porumb va avea o capacitate de producție de 200 tone porumb măcinat/24 ore, ceea ce înseamnă că modernizarea constă în dublarea capacității de prelucrare a morii. Prin dotarea morii cu utilaje performante, randamentele de extracție la obținerea mălaiului grișat vor fi îmbunătățite.

Procesul tehnologic de măcinare a porumbului este un proces complex datorită sortimentelor de făinuri ce urmează a se obține (mălai extra consum, mălai extra bere, făină de porumb, mălai furajer), care constă în succesiunea logică a mai multor faze tehnologice și anume:

recepția porumbului boabe – materie primă

depozitarea porumbului boabe în silozuri speciale

curățirea porumbului boabe

degerminarea porumbului

măcinarea

depozitarea și ambalarea produselor de măciniș

Sortimentele de mălai ce se realizează sunt prezentate mai jos:

Tabelul nr. 34

Sortimentele de mălai realizate

Utilajul tehnologic propus a fi achiziționat și montat în moara de porumb aparținând SC PÂINEA SA București este destinat efectuării unor operații tehnologice specifice din cadrul procesului de măcinare a porumbului boabe, în conformitate cu cerințele tehnico-economice impuse.

De aceea au fost alese acele utilaje care, prin folosirea lor la executarea operațiilor tehnologice din cadrul procesului de măcinare a porumbului boabe care asigură:

creșterea gradului de extracție

o valoare ridicată a productivității muncii.

3.5.1. Condiții generale impuse la alegerea utilajului tehnologic din Secția Moara

Pentru alegerea utilajelor tehnologice și instalațiilor de desprăfuire necesare modernizării și creșterii capacității de prelucrare a morii de porumb aparținând SC PÂINEA SA București s-au avut în vedere următoarele condiții generale:

utilajele și instalațiile propuse pentru achiziționarea să fie executate în conformitate cu normele Uniunii Europene;

furnizorii de utilaje și instalații selectați pentru livrarea dotării tehnice necesare morii de porumb să fie certificate ISO 9001;

furnizorii de utilaje și instalații să asigure consultanța tehnică la punerea în funcțiune și la întreținerea acestora;

furnizorii de utilaje și instalații să asigure instruirea personalului care va deservi linia tehnologică și să acorde asistență tehnică la probele tehnologice și la fabricarea primelor șarje de produse finite;

termenul de livrare al utilajelor și instalațiilor să fie cât mai scurt, de preferat între 60-90 de zile lucrătoare de la încheierea contractului, în condițiile achitării avansului;

toate utilajele și instalațiile să poată fi ușor montate și într-un timp de 30-45 zile lucrătoare, în condițiile dispunerii de front de lucru;

furnizorii să asigure garanții pe o durată de cel puțin 1 an de la livrare și post garanție pe bază de contract;

3.5.2. Condiții particulare pentru alegerea utilajelor și instalațiilor

S-au avut în vedere și următoarele condiții:

utilajele și instalațiile propuse să fie compatibile între ele, adică să se preteze a fi montate într-o linie tehnologică unitară;

mașinile și utilajele să fie prevăzute cu dispozitive de autoblocare, sau să se preteze la dotare cu sisteme de autoblocare, care să oprească linia tehnologică, daca uns dintre mașinile din “aval” s-a oprit;

utilajele să fie fiabile, ușor de reglat și de întreținut;

utilajele să fie pornite automat din tablou și individual pentru verificare;

utilajele și instalațiile care vor constitui linia tehnologică să fie dotate cu aparate de măsură și control necesare conducerii procesului tehnologic.

3.5.3. Mașinile și utilajele tehnologice propuse pentru a fi achiziționate pentru Secția Moara și Sector ambalare mălai

Pe baza tehnologiei aplicate s-a stabilit a fi necesară achiziționarea următoarelor utilaje și instalații principale:

uscător cereale mobil inclusiv instalație de aspirație;

separator clasificator cu site cu canal de aspirație;

separator de pietre;

transportor cu melc TM 250 ( umidificator );

separator magnetic;

degerminator pentru porumb;

ciclon separator;

valț dublu cu patru tăvălugi cu alimentare automată;

sită plană cu 23 de sertare acționată cu două vibromotoare;

mașină de griș acționată cu două vibromotoare;

filtru cu saci de joasă presiune;

cântar automat cu recipient Tube;

mașină automată de pachetizat pungi de mălai.

Chiar dacă în urma procesului tehnologic al morii de porumb nu rezultă ape uzate, investiția presupune construirea unei stații de pre-epurare a apei uzate de pe platforma SC PÂINEA SA. Această stație va avea rolul de a reduce concentrațiile poluanților la nivelul admisibil impus prin lege. Deasemenea pentru reducerea impactului asupra mediului, liniile tehnologice ale celor două mori (cea existentă și cea nouă) vor fi echipate cu rețele performante de desprăfuire.

Tabelul nr. 35

LISTA UTILAJELOR CE SE VOR ACHIZȚIONA PRIN PROIECT

Gradul de utilizare al principalelor utilaje ce se vor achiziționa prin proiect este redat în Anexa 1.

Valoarea totală a utilajelor ce se vor achiziționa prin proiect se situează la 1.276.502 € făra TVA.

3.6. Situația existentă

În anul 2000, moara de grâu aparținând SC PÂINEA SA a fost dezafectată, iar în clădirea ramasă a fost montată linia tehnologică a unei mori de porumb cu capacitatea de 100 to/24 h cu utilaje livrate de firma Buhler – Germania. Silozul de grâu și buncărele tampon de materii prime nu au suferit modificări prin trecerea de la depozitarea de porumb, iar silozul de produse finite a fost modificat din punct de vedere al destinației celulelor de depozitare. Moara de porumb a ocupat numai circa o jumătate din spațiile clădirilor care compuneau vechea moara de grâu, astfel încât existau premizele pentru mărirea în viitor a capacitații de măcinare a porumbului.

Mărirea capacitații morii de porumb existente se va face intervenind asupra majorității utilajelor în următorul mod :

a) Silozul de porumb

Actualul siloz de porumb asigură necesarul de materie primă pentru două linii de măcinare de 100 to/24 h fiecare. Nu sunt necesare modificări sau completări ale fluxului tehnologic, dar se vor monta, după cum urmează, noi rețele de desprăfuire în locul celor existente, în vederea eliminării degajării în atmosfera de praf rezultat în urma manipulării porumbului:

în galeria superioară se va monta o rețea de desprăfuire formată dintr-un ciclofiltru cu saci de scuturare cu aer comprimat produs de un compresor propriu, cu ecluza rotativă pentru eliminarea produsului colectat și cu un ventilator radial. Rețeaua asigură desprăfuirea celor patru transportoare și a capetelor celor două elevatore aflate în galeria superioară. Praful colectat este depozitat în celula stelată existentă și prevazută în acest scop prin proiectul inițial.

pentru aspirația celor cinci transportoare și a picioarelor celor două elevatoare aflate în galeria inferioară a silozului se va monta o rețea de desprăfuire ale cărei utilaje se vor amplasa în exteriorul silozului, în aer liber, pe acoperișul anexei. Rețeaua este formată dintr-un ciclofiltru cu saci cu scuturare cu aer comprimat produs de un compresor propriu, cu ecluză rotativă pentru eliminarea produsului colectat și cu un ventilator radial. Praful colectat este tras la saci.

b) Stația de primire auto a porumbului

Nici la acest obiect tehnologic nu sunt necesare modificări sau completări ale fluxului tehnologic, dar se va monta, după cum urmează, o noua rețea de desprăfuire, în vederea eliminării degajării în atmosfera de praf rezultat în urma manipulării și precurățirii porumbului:

pentru aspirația celor trei transportoare cu lanț si a picioarelor celor două elevatoare aflate în compunerea fluxului tehnologic al stației de primire auto a porumbului, precum și a piciorului elevatorului de la stația CF, se va monta o rețea de desprăfuire formată dintr-un ciclofiltru cu saci cu scuturare cu aer comprimat produs de compresorul existent, cu ecluză rotativă pentru eliminarea produsului colectat și cu un ventilator radial. Praful colectat este tras in saci.

Tot aceasta rețea va deservi și releul de transportoare cu lanț care face legătura dintre stația de primire a porumbului și silozul de porumb. Pentru a elimina degajările de praf în zona în care un transportor descărca în celălalt se va monta o cutie metalică de protecție care vor fi aspirate de la rețeaua de desprăfuire de mai sus.

c) Buncărele tampon pentru porumb

Acest obiect tehnologic nu suferă modernizări. Cele două celule în care este transferat porumbul de la siloz, înainte de a fi introdus în curățitorie, sunt suficiente pentru alimentarea celor două mori de 100 to/ 24 h fiecare.

d) Curățătoria

La ora actuală, porumbul extras din buncărele tampon ajunge la curățătorie trecând printr-un cântar în flux continuu pentru brutto. Deoarece cantitățile cântărite intră automat în programul de gestiune computerizat, fluxul tehnologic al noii mori începe după acest cantar de brutto, mai precis după separatorul clasificator existent.

Curățirea porumbului include următoarele operații:

separarea boabelor atipice după greutate cu ajutorul unui separator clasificator. Acesta este prevăzut cu propriul canal de aer;

separarea pietrelor prin intermediul unui separator specializat prevăzut cu propriul ventilator de aspirație;

după curățire porumbul este umectat cu ajutorul unei instalații automate care comandă cantitatea de apă care trebuie adaugată;

amestecarea porumbului cu cantitatea de apă dozată este realizată într-un melc cu umidificare din otel inox;

porumbul umectat este depozitat pentru odihnă într-o celulă special amenajată, cu guri multiple pentru descărcare;

după umectare și odihnă porumbul este trecut printr-un separator magnetic pentru îndepărtarea eventualelor piese metalice;

spargerea boabelor de porumb se face cu ajutorul unui utilaj complex numit degerminator;

porumbul ieșit din degerminator este trecut printr-un canal aspirator și ajunge prin transport pneumatic la sita plană;

aspirația prafului de la curățătorie se face cu ajutorul unui sistem care include un filtru cu saci asistat de un ventilator și prevăzut cu un sistem de scuturare automată cu acționare pneumatica. Aerul comprimat necesar este produs de o suflantă, iar descărcarea filtrului se face prin intermediul unei ecluze rotative;

praful de la rețeaua de desprăfuire și deșeurile de la utilajele de descurățire sunt trimise în transportul melc pentru deșeuri al curățătoriei morii de porumb existente și apoi, prin transport pneumatic, în celula repartizată în acest scop în silozul de produse finite.

e) Corp fabricație

Corpul de fabricație al morii cuprinde în principal procesul tehnologic de măcinare și începuturile liniilor de transport pneumatic al produselor finite.

Utilajele importate sunt următoarele:

două valțuri pentru porumb tip 1000/250 (lungime și diametru al tăvălugii);

o sită de mare capacitate;

o mașină de griș;

trei cântare automate de flux pentru produsele finite ale morii;

un sistem de transport pneumatic prin depresiune prevăzut cu un filtru cu scuturare automată;

patru linii de transport pneumatic prin suprapresiune a produselor finite ale morii și al mălaiului furajer. Toate aceste componente sunt dirijate în celulele silozului de produse finite special amenajate în acest scop;

mălai extra și făina de porumb pot fi ambalate în pungi, saci sau livrate în vrac. Mălaiul furajer se livrează în vrac sau ambalat în saci.

Procentele de extracție propuse pentru produsele finite sunt următoarele:

– mălai pentru bere 50%

– mălai extra 7%

– făină de porumb 8%

– mălai furajer 35%

f) Secție depozitare – ambalare produse finite

Lucrările care se vor realiza în acest compartiment se referă la mărirea capacitații de ambalare în pungi prin montarea unei noi mașini pentru acest scop și realizarea unei rețele de desprăfuire a tuturor mașinilor de ambalat în saci sau pungi.

La silozul de produse finite, în galeria superioară se prevede o nouă grupă de ventilare, precum și reamenajarea celei existente.

g) Magazia pentru condiționarea porumbului

– Secția de condiționare porumb se organizează prin amenajarea magaziei existente în dreapta stației de primire auto actuale și racordarea acesteia la silozul de porumb.

– Condiționarea porumbului implică operațiile de precurățire și uscare. Aceste operații au drept scop reducerea impurităților / corpurilor străine sub limita de 3% și reducerea umidității sub limita de 14%.

– Aceste criterii de procent corpuri străine și procent de umiditate sunt condiții obligatorii pentru depozitarea pe termen lung a porumbului fără riscul de depreciere.

– În magazine se află porumbul în vederea operației de uscare. Depozitarea intermediară se va face la sol, iar manipularea către uscător se va realiza cu ajutorul unui încărcător frontal.

– Va fi posibilă și descărcarea direct în magazie de la autocamioane, în cazul în care se impune acest lucru.

– Pentru uscare s-a ales un uscător de cereale mobil prevăzut cu sistem propriu de încărcare și de evacuare. Se alege acest uscător cu condiția încadrării în spațiul disponibil pe verticală în interiorul magaziei existente. Din acest punct de vedere se va respecta gabaritul maxim disponibil de circa 6.50 metri.

– Uscătorul va fi prevăzut in mod obligatoriu cu sisteme de aspirație si separarea impurităților, cu scopul asigurării condițiilor de emisii in mediu.

– Porumbul uscat se va returna la stația auto având destinație finală silozul, utilizând un transport cu lanț pentru retur. Acest transport se va monta pe console, adiacent stâlpului central, la înălțimea de circa 4.5 m și va deversa în elevatoarele existente. Transportul este prevăzut cu o gură de descărcare intermediară cu sibar de unde se poate încărca o eventuală autobasculantă.

– Prin organizarea operației de uscare în cadrul magaziei , se va putea realiza această activitate și pe timp nefavorabil. Se menționează că uscătorul nu este protejat la ploaie, astfel că funcționarea lui în interiorul magaziei exclude acest impediment.

– Magazia utilizată în acest scop va fi amenajată corespunzător, incluzând compartimentări și acces auto. Datorită procesului de uscare, închiderea laterală față de magazie va fi parțială, utilizând panouri mobile și plasă de sârmă.

Prin amenajările menționate se asigură posibilitatea de a se recepționa porumb în sezonul de recoltare la prețuri foarte bune, precurățirea și uscarea asigurând depozitarea pe termen lung în condiții de securitate. Prin aceste dotări se estimează recuperarea rapidă a investiției inițiale datorită prețurilor mici de achiziție în sezonul de recoltare.

3.7. Valorificarea superioară a subproduselor

În acest capitol se fundamentează:

oportunitatea și eficiența valorificării subproduselor rezultate în urma procesului de măcinare a porumbului boabe;

necesitatea realizării unui furaj complex denumit “mălai furajer” prin valorificarea germenilor măcinați, tărâțelor și a unor particule fine de endosperm.

La măcinarea porumbului boabe se produc următoarele subproduse valorificabile și deșeuri:

subprodusele valorificabile sunt: tărâța și germenii fin măcinați;

deșeuri, care sunt de două tipuri:

deșeuri valorificabile, reprezentate de particule de origine organică;

deșeuri nevalorificabile, reprezentate de impuritățile minerale (pietricele,pământ, cioburi de sticla), pleavă și impuritățile fieroase.

În această grupă mai intră deșeurile de hârtii – cartoane, deșeuri din folie de mase plastice, uleiuri lubrefiante uzate.

Subprodusele (germenii măcinați și tărâță) se valorifică împreună cu făina de porumb sub formă de furaj complex denumit “mălai furajer” recomandat a fi utilizat în hrana animalelor pentru stimularea reproducerii. Deșeurile valorificabile sunt depozitate și valorificate în mod corespunzător, asigurându-se o diminuare considerabilă a impactului societății comerciale asupra mediului înconjurător. Deșeurile nevalorificabile sunt colectate în containere speciale și evacuate periodic, evitându-se astfel poluarea mediului înconjurător. Cantitatea de subproduse rezultată sub formă de furaj complex și valorificată sub denumirea de “mălai furajer” este de 35% respectiv de 35 tone/zi și 9030 tone/an.

IV. EVALUAREA ACTIVITĂȚII VIITOARE A S.C. PÂINEA S.A.

4.1. DELIMITAREA PIEȚEI DE DESFACERE A S.C. PÂINEA S.A.

4.1.1. Tendințe în domeniul consumului. Profilul consumatorului

Cererea pentru produsele obținute în urma procesului de măcinare a porumbului trebuie analizată în funcție de caracteristicile pieței industriale a mălaiului respectiv de cele ale pieței consumatorului individual; deci trebuie făcută distincție între consumatorul industrial și cel individual.

Mălaiul extra pentru produsele expandate este utilizat de clienții industriali (Star Foods, Kraft) în scopul obținerii de noi produse: pufuleți, chipsuri, fulgi de porumb, etc..

Mălaiul de bere constituie materia primă pentru marii producători de bere (Interbrew, Tuborg, Brau Union), care prin intermediul instalațiilor de procesare a mălaiului îl folosesc în procesul de fabricare a berii.

Acest produs trebuie să întrunească anumite condiții pentru a satisface exigențele clienților. Astfel, pentru a fi acceptat de clienți, mălaiul de bere trebuie să conțină o cantitate de grăsimi situată sub procentul de 1%. În urma investiției societatea își va dubla capacitatea de producție putând astfel să satisfacă cerințele unui număr tot mai mare de clienți.

Mălaiul furajer, alt produs care rezultă în urma procesului de măcinare a porumbului, este vândut marilor ferme de creștere a porcilor si producătorilor de furaje combinate.

În prezent datorită stilului de viață practicat de mulți dintre consumatori, ca urmare a programului încărcat și a reducerii timpului alocat satisfacerii nevoilor biologice, aceștia preferă “fast-food-urile”. Multe produse care intră în compoziția acestor meniuri, au la bază mălaiul expandat din care se pot obține o gamă largă de produse:chipsuri, pufuleți, fulgi de porumb etc..

Ponderea cea mai mare în consumul mediu anual de cereale este deținută de făina pentru produse de panificație (aprox. 50%), urmată de făina pentru paste făinoase, biscuiți, napolitane (aprox.30%), iar restul de aprox. 20% se distribuie între făină pentru produsele de patiserie, făină de porumb și făină cereale pentru alte destinații.

Consumatorii finali ai produselor de panificație sunt reprezentați de toate categoriile de persoane indiferent de vârstă, sex, nivel de educație, statut, putere de cumpărare, care achiziționează produsele din magazinele alimentare.

Preferințele consumatorilor sunt într-o continuă schimbare din punct de vedere al sortimentelor de panificație, iar din punct de vedere al calității, aceștia sunt tot mai exigenți. Calitatea produselor reprezintă cel mai important criteriu de alegere al cumpărătorilor, urmată de preț. În prima fază, marca sau producătorul influențează mai puțin decizia de cumpărare, în ceea ce privește produsele de panificație. Odată câștigat un anumit segment de piață, marca, care reflectă un anumit producător influențează decizia de cumpărare a consumatorului.

Astfel, pentru satisfacerea consumatorilor, SC PÂINEA SA adoptă un management al calității bazat pe norme, standarde și proceduri care respectă legislația națională și europeană. Sortimentul produselor de panificație și patiserie realizate de SC PÂINEA SA sunt variate (aprox. 114 sortimente) reușind satisfacerea unei game largi de consumatori.

4.1.2. Desfacerea și canalele de distribuție

Pentru fiecare din cele patru sortimente de mălai fabricate există o piață distinctă. Astfel:

pentru mălaiul de consum principalii clienți sunt marile lanțuri de magazine “en gros” și cu amănuntul (Metro, Selgros, Billa, Carrefour, Cora), precum și micii comercianți cu amănuntul;

pentru mălaiul pentru bere clienții sunt fabricile de bere;

pentru mălaiul furajer clienții sunt crescătoriile de porci și păsări;

Principalii clienți ai SC PÂINEA SA pentru diferitele sortimente de mălai sunt prezentați mai jos:

Tabelul nr. 36

Principalii clienți ai societății

4.2. Programul de producție al S.C. PÂINEA S.A.

4.2.1.Proiectarea capacității de producție pe întregul flux tehnologic

În vederea creșterii competitivității pe piața internă și pentru respectarea legislației în vigoare privind protecția mediului și protecția la incendiu, SC PÂINEA SA și-a propus realizarea unei noi investiții denumite generic “Modernizarea Morii de porumb prin refacerea construcției și extinderea capacității”, care are în vedere:

dublarea capacității de măcinare a porumbului

reducerea conținutului de umiditate și a cantității de corpuri străine prin introducerea în fluxul tehnologic a unor utilaje adecvate

mărirea capacității Secției de ambalare produse finite din cadrul secției Moara

îmbunătățirea condițiilor de lucru în zona expediție auto a Silozului de livrare

reducerea noxelor (praf în special) emise de secțiile de primire, depozitare și prelucrare a porumbului

reducerea poluanților conținuți în apele uzate

rezolvarea problemelor legate în siguranță la foc și paza contra incendiilor

Pentru atingerea acestor deziderate se propune:

modernizarea obiectelor “Moara, Curățătorie + Buncăre rezerva curățătorie, secție ambalare produse finite, Siloz livrare”, din cadrul secției Moara porumb

realizarea proiectului “Magazie condiționare cereale” prin reabilitarea și modernizarea unei magazii existente neterminate situate în vecinătatea silozului de porumb și a stației de primire

extinderea gospodăriei de apă în vederea amplasării motopompei PSI

realizarea unei stații de preepurare.

4.2.2.Capacități de prelucrare a produselor finite

Industria berii solicită cantități mult mai mari de mălai special pentru bere obținut prin măcinarea porumbului degerminat, care să fie folosit ca materie primă în procesul tehnologic.

Tabelul nr. 37

Capacități de prelucrare a produselor finite

Necesitatea și oportunitatea proiectului rezultă din avantajele economice pe termen mediu și lung pe care investiția realizată le poate aduce. Realizarea unei diagrame de măciniș care permite producerea a 50% mălai extra bere raportat la porumbul măcinat, impune separarea germenilor de endosperm pentru a reduce consumul de grăsimi, cerință de utilizator. În aceste condiții se obține un furaj complex format din tărâță, germeni măcinați și particule de endosperm, în proporție de 35% comercializat ca mălai furajer.

Astfel se obțin 2 produse principale cu destinație pentru industrie și consumul populației care reprezintă 57% din cantitatea de porumb măcinată.

Aceste avantaje pot contribui la: optimizarea funcționării morii, creșterea extracției de mălai, reducerea consumurilor energetice, reducerea costurilor în ansamblul lor, asigurarea unui ritm constant de funcționare ceea ce determină constanța și chiar îmbunătățirea calității produselor de morărit.

Îmbunătățirea controlului intern al calității materiei prime, semifabricatelor, produselor și subproduselor obținute în cadrul procesului tehnologic de măcinare a porumbului va permite sporirea produselor comercializate, asigurarea inocuității produselor realizate ceea ce face ca mălaiul livrat să fie sigur pentru consumator.

Proiectul propus contribuie la îmbunătățirea eficienței procesării și marketingului produselor de morărit, prin realizarea unor produse de înalta calitate, implementarea aquisului comunitar, creșterea competitivității și valorii adăugate a produselor fabricate, consolidarea poziției pe piață și de lider în domeniu a SC PÂINEA SA.

Linia tehnologică care se va monta în vederea modernizării și creșterii capacității Morii de porumb la SC PÂINEA SA trebuie sa permită separarea avansată a impurităților, degerminarea porumbului și obținerea mălaiului extra bere și consum în procent de 57%. Deasemenea este necesar să se asigure uscarea parțială înainte de depozitarea în siloz, captarea și separarea prafului degajat precum și mărirea capacității de ambalare a mălaiului pentru consum.

4.2.3. Structura sortimentală

Structura sortimentală și capacitatea de producție sunt elemente definite prin însuși sistemul de construcție al morii, fiind o particularitate a acesteia. Prin diagrama de măciniș, special elaborată pentru moară, în funcție de condițiile concrete de funcționare se determină capacitatea de producție a morii care este de 100 tone/zi.

Fluxul tehnologic proiectat pentru moară are în vedere structura din tabelul nr.38, structură reprezentată și în graficele 1,2 și 3 :

Tabelul nr. 38

Fluxul tehnologic proiectat pentru moară

Figura nr. 2: Structura sortimentală a morii existente

Figura nr. 3: Structura sortimentală a morii noi

Figura nr. 4: Structura sortimentala a morilor

4.2.4. Structura producției

Tabelul nr. 39

Centralizatorul structurii producției

4.2.5. Stabilirea necesarului de personal pe categorii

Numărul de personal prevăzut pentru implementarea acestui proiect este de 536 persoane, structura și specializarea acestora fiind prezentată detaliat la capitolul 2.4.

Tabelul nr. 40

Personalul existent

Pentru implementarea proiectului s-a prevăzut o creștere a numărului de personal. Numărul noilor angajați pe specializări si nivelul de pregătire este prezentat mai jos:

Tabelul nr. 41

Numărul noilor angajați pe specializări si nivelul lor de pregătire

Recrutare personalului în vederea ocupării locurilor de muncă noi create se va face în funcție de pregătirea și aptitudinile necesare, urmărindu-se astfel ca fiecare nou angajat să corespundă cerințelor posturilor nou create.

Selectarea personalului are în vedere monitorizarea preliminară a solicitanților pe baza datelor furnizate de ei, interviu preliminar, teste de aptitudini, verificarea referințelor și controlul medical. Parcurgerea acestor etape are ca scop angajarea unui personal competent, loial firmei și obiectivelor sale.

4.2.6. Prognoza cheltuielilor de exploatare pe produse

Previzionarea cheltuielilor de exploatare pe produse s-a efectuat doar pentru produsele ce se vor obține în urma activității morii de porumb după modernizare și este prezentată în două variante : fără investiție (tabelul nr. 42) și cu investiție (tabelul nr. 43).

Tabelul nr. 44

Previzionarea structurii prețurilor de cost

4.2.7. Estimarea implicațiilor ecologice

a) Măsuri de protecție a mediului

Procesul tehnologic din moara de porumb este producător de factori de poluare a aerului, respectiv de praf. Liniile tehnologice ale celor două mori de porumb cea existentă și cea nouă sunt prevăzute cu rețele performante de desprăfuire. Silozul de porumb și stația de primire auto vor fi echipate cu rețele noi de desprăfuire care le vor înlocui pe cele existente.

Pentru încadrarea nivelului zgomotului în limitele legale, s-a realizat închiderea spațiului suflantelor și compresoarelor de la parterul corpului de fabricație într-o încăpere izolată fonic. Se vor lua măsuri și pentru izolarea fonică a suflantei pentru transportul pneumatic al deșeurilor aflate în curățătorie.

Din procesul tehnologic al morii de porumb nu rezultă ape uzate. Apele reziduale sunt preluate după preepurare în incintă, în stația de epurare modernizată și sunt aduse din punct de vedere al valorilor impurificatorilor la limita impusă de NTPA 001/2002.

Având în vedere măsurile luate în cadrul proiectului, considerăm că populația nu va fi afectată de activitatea desfașurată.

b) Situația actuală și tendințe în domeniul tehnologiilor. Impactul asupra mediului.

Tendința generală în domeniul utilajelor și instalațiilor de morărit, este una de modernizare în scopul obținerii unor performanțe și a unei calități a produselor superioare.

Poluarea sub toate formele ei este o problemă prezentă la care trebuie găsite soluții viabile, astfel încât impactul asupra mediului să fie cât mai redus.

Prin respectarea reglementărilor specifice în vigoare, în baza Hotărârii Guvernului României nr.573/2002 pentru aprobarea procedurilor de autorizare a comercianților, HG nr.739/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii, Pădurii, Apelor și a Legii nr.294/2003 privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.91/2002 pentru modificarea și completarea Legii protecției mediului nr.137/1995, SC PÂINEA SA a obținut autorizația de mediu nr. 2700/14.10.2003.

Stațiile și instalațiile pentru reținerea, evacuarea și dispersia poluanților în mediu din dotarea SC PÂINEA SA pe factori de mediu sunt următoarele:

Pentru prevenirea poluării aerului moara de porumb este dotată cu trei filtre Buhler MVRT de presiune joasă pentru colectarea pulberilor și evacuarea aerului deasupra clădirii, filtre prevăzute cu ventilator cu amortizor, valvă de siguranță, motor și valvă de control, cameră de desprăfuire, cameră de colectare a prafului și obturator de aer. În camera de desprăfuire este introdus aerul saturat cu pulberi pe la partea superioară, realizându-se separarea gravitațională a prafului care este colectat în camera de colectare care este prevazută cu obturator de aer. Înainte de a fi evacuat aerul desprăfuit trece prin cei doi saci de filtrare din poliester montați în camera de desprăfuire datorită depresiunii create în cameră, capacitatea de reținere a sacilor fiind de 500g/mp. Debitul de aer evacuat este de 0,96 mc/min pentru filtrul MVRT-52 si1,44 mc/min pentru fiecare dintre cele două filtre MVRT 78.

Instalația tehnologică a morii are în dotare sisteme de aspirație a pulberilor produse de utilaje, conductele de aspirație se conectează la canalele centrale și aceste canale se conectează la cele trei filtre care în interior au saci textili pentru reținerea particulelor și instalație automată de scuturare a sacilor, toate conductele de transport pneumatic fiind etanșe.

Concentrația poluanților în gazele arse rezultate din combustia gazului metan nu depășesc pragul de alerta prevăzut in Ord. 426/1993 și 756/1997 ale MAPPM.

Nivelul de zgomot exterior se menține în limitele prevăzute în STAS 10009/1988, respectiv valoarea maximă de 60dB(A).

Apele uzate rezultate de la rampa de spălare auto sunt preepurate printr-o instalație formată din predecantor, decantor cu două compartimente și separator de grăsimi. Calitatea apelor uzate evacuate respectă limitele impuse prin H.G.R. nr.188/2002, societatea obținând acceptul de evacuare nr.411 din 01.10.2003 emis de SC APA NOVA București.

În urma investiției societatea are în vedere realizarea unor proiecte care vor reduce efectele prezente și viitoare ale activității asupra mediului.

Construirea unei cuve betonate hidroizolată la interior și exterior pentru rezervorul de carburanți. Aceasta va avea ca efect eliminarea riscului de poluare a solului și a apelor subterane cu produse petroliere.

Proiectarea, execuția și punerea în funcțiune a instalațiilor de preepurare corespunzătoare a apelor uzate rezultate din procesul de producție, obiectivul vizat fiind respectarea normelor legale în vigoare privind calitatea apelor evacuate în canalizarea publică.

4.3. PLANUL DE MARKETING-COMERCIALIZARE

4.3.1. Analiza de piață pentru obiectivul propus

4.3.1.1.Caracteristici generale ale pieței produselor de mălai și a produselor de panificație și patiserie

Elaborarea și fundamentarea strategiei de dezvoltare a activității oricărei societăți comerciale presupune o analiză a pieței în cadrul căreia acționează. Analiza are ca punct de plecare estimările prezente și evoluția viitoare a cererii și a ofertei pe această piață.

Datorită specificului activității pe care o desfășoară SC PÂINEA SA , fabricarea mălaiului și a făinii de porumb, pe de o parte și producția și desfacerea produselor de panificație și patiserie pe de altă parte, trebuie făcută distincție între piesele produselor rezultate: piața mălaiului respectiv piața produselor de panificație și patiserie. O altă clasificare a piețelor acestor produse se poate dezvolta în funcție de tipul clienților care acționează pe acestea: piața industrială respectiv piața consumatorului individual.

Piața mălaiului

În cazul SC PÂINEA SA, principalele produse care rezultă în urma procesului de măcinare a porumbului sunt: mălaiul extra pentru consum, mălaiul extra pentru producția de produse expandate, mălaiul pentru bere și mălaiul furajer. Pentru fiecare din cele 4 categorii de produse există o piață distinctă cu jucători diferiți.

Pentru mălaiul extra pentru produse expandate principalii clienți sunt producătorii de pufuleți precum și marii producători de chipsuri: Star Foods, Kraft.

Pentru mălaiul de consum principalii clienți sunt marile lanțuri de magazine en-gross și cu amănuntul: Metro, Selgros, Billa, Carrefour, Cora, precum și micii comercianți cu amănuntul. Există de asemenea și o categorie aparte de clienți și anume producătorii de diverse produse alimentare care doresc să aibă brandul propriu la această categorie de produs, dar nu au unități de producție de exemplu (Băneasa, Dobrogea, Gospodina).

Pentru mălaiul furajer clienții sunt în general în fermele de creștere a porcinelor dar și producătorii de furaje combinate: Suinprod Bilciurești, Romsuintest Periș, Alca Gurmand, Agronad Prodimpex.

În ceea ce privește mălaiul extra bere, clienții acestui sortiment sunt reprezentați de marii producători de bere naționali și mondiali: Interbrew, Brau Union, Tuborg. Piața acestui sortiment de mălai trebuie analizată în concordanță cu piața berii al cărei ritm de creștere și dimensiuni au urmat un trend pozitiv.

Figura nr. 5

Sursa: Anuarul Statistic al României 2003

Producția de bere a avut și ea un trend crescător, reflectat în tabelul de mai jos:

Figura nr. 6

Sursa: Anuarul Statistic al României 2003 (pag 400)

În urma realizării proiectului societatea va obține o creștere a producției mălaiului de bere și a mălaiului furajer cu aproximativ 50t/zi respectiv 35t/zi.

Astfel se vor obține 2 produse principale ai căror consumatori industriali vor asigura valorificarea producției în proporție de 85% din cantitatea de porumb măcinata.

4.3.1.2.Producția produselor de panificație și patiserie

Produsele de panificație au o importanță deosebită în alimentația populației, oferta pentru acestea trebuind să satisfacă exigențele consumatorilor. Astfel SC PÂINEA SA răspunde nevoii consumatorilor de produse de panificație și patiserie, oferindu-le o gamă diversificată și îmbunătățită calitativ.

În România consumul acestor produse a cunoscut o reducere sensibilă în ultimii ani.

Tabelul nr. 45

Consumul de produse de panificație și patiserie

Sursa: Anuarul Statistic al României 2003

Tabelul nr. 46

Evoluția demografică a populației în perioada: 1998-2000

Sursa: Anuarul Statistic al României 2003

Consumul mediu de produse de panificație în România în ultimii ani a fost:

Tabelul nr. 47

Sursa: Anuarul Statistic al României 2003

Din tabelele anterioare rezultă un consum relativ constant al populației chiar dacă evoluția demografică manifestă o tendință de scădere.

4.3.2. Prognoza vânzărilor

Tabelul nr. 48

4.3.3. Promovarea sortimentelor de mălai

Procesul de promovare în cadrul pieței agro-alimentare a sortimentelor de mălai (inclusiv a mălaiului furajer) trebuie să se bazeze pe o reclamă adecvată, care să țină seama, atât de reacțiile posibile ale clienților, cât și de calitatea produselor oferite.

Referitor la acțiunea de promovare a sortimentelor de mălai societatea are în vedere următoarele obiective:

stabilirea locului actual și al locului țintă pe care societatea dorește să-l ocupe în sfera totală de vânzare a sortimentelor respective de mălai;

participarea la târguri și expoziții organizate pe plan intern, procedându-se la prezentarea produselor și a caracteristicilor specifice;

elaborarea reclamei comerciale și evaluarea efectului acesteia;

amplificarea relațiilor de prezentare directă a sortimentelor de mălai, contactând efectiv reprezentanții utilizatorilor acestora (agenți economici cu activitate de desfacere, consumatori, fabrici de bere).

În politica sa de asigurare a desfacerii producției proprii de mălai SC PÂINEA SA trebuie să folosească metode și căi de distribuție care să urmărească următoarele obiective:

stabilirea zonelor unde sunt amplasați beneficiarii, a momentelor și perioadelor în care diferitele sortimente de mălai sunt necesare consumatorilor;

determinarea numărului de distribuitori și consumatori reali și potențiali, a specificului activității acestora, a surselor de aprovizionare utilizate de ei, a dimensiunii, structurii, calității și cerințelor acestora;

precizarea sistemelor și căilor existente de distribuție și identificarea neajunsurilor manifestate în funcționarea acestora, în vederea stabilirii de măsuri pentru perfecționarea sistemului și politicii de distribuție pentru produsele societății;

stabilirea modalităților de informare a distribuitorilor privind calitatea și diversitatea sortimentelor de mălai fabricate de societate;

precizarea condițiilor de livrare și stabilirea măsurilor de îmbunătățire a acestora;

4.3.4. Condițiile de transport

Amplasarea morii de porumb în București aproape de fabrici de bere care reprezintă o piață importantă de desfacere, este un avantaj pentru SC PÂINEA SA, care poate ocupa astfel o poziție importantă pe lista furnizorilor pieței, deoarece:

costurile de transport modifică curba ofertei;

costurile de transport constituie un handicap pentru producătorii aflați într-o poziție geografică nefavorabilă față de piața respectivă;

pentru a face față concurenței pe o piață oarecare, producătorii aflați într-o poziție geografică nefavorabilă sunt obligați să acționeze, fie în direcția reducerii costurilor de distribuție (în special cele de transport), fie în ambele direcții, pentru a atenua influența lor geografică;

În acest sens societatea are marele avantaj deoarece limitează la minimum posibil cheltuielile de transport pentru produsele fabricate. În politica de desfacere un rol important revine canalului de distribuție utilizat, format din itinerariul deplasării mărfurilor de la producție la consumator (în cazul de față de la producție la fabricile de bere).

4.3.5. Modalități de distribuție

Pentru asigurarea distribuției societatea utilizează mai multe alternative și anume:

distribuția selectivă, prin utilizarea unui număr limitat de intermediari, care dispun de magazine de specialitate;

distribuția exclusivă, prin intermediul unui singur intermediar, care acționează în zonă sau pe un anumit segment al pieței (distribuția printr-un furnizor unic).

În ceea ce privește produsele de panificație și patiserie, societatea le valorifică prin cele 15 puncte de desfacere proprii.

Datorită caracterului tradițional și calității ridicate a produselor de panificație, societatea a reușit în scurt timp să atragă noi clienți. Principalii clienți ai produselor de panificație sunt:

Tabelul nr. 50

Principalii clienți ai produselor de panificație

4.3.6. Politica de aprovizionare. Furnizorii de materii prime

Dispersia ofertei de porumb pe teritoriul țării ridică probleme legate de colectarea și transportul boabelor de porumb din zonele cu excedent, depozitarea și prelucrarea lui și apoi de distribuție a produselor de măciniș către consumatorii finali.

Canalele de colectare a produselor boabe sunt formate din rețeaua de filiale și baze de recepție ce aparțin “CEREALCOM” si “COMCEREAL”, angrosiștii privați, care, în cea mai mare parte, nu dispun de spații proprii de depozitare și închiriază astfel de spații.

Colectarea cerealelor a fost facilitată în ultimii ani de bursa de produse agricole. Ea este locul de întâlnire dintre ofertă și cerere, din care rezultă tranzacția de cumpărare, ajutând astfel, atât pe producători cât și pe cumpărători. În plus, bursa solicită producătorilor agricoli să asigure standardul de calitate al porumbului și, în felul acesta, cumpărătorii sunt siguri de calitatea cerealelor, care este controlată și garantată de bursă.

Porumbul se cultivă într-o perioadă de timp relativ scurtă și se consumă în cantități aproximativ constante pe parcursul întregului an. Acesta impune depozitarea după o condiționare prealabila a porumbului, astfel încât să asigure necesarul de la o recoltă la alta.

Pentru transportul porumbului de la bazele de depozitare la moară se folosesc mijloace de transport rutiere și vagoane de cale ferată.

Tabelul nr. 51

4.3.7. Managementul societății

Managementul are în vedere două obiective majore: managementul de proiect și managementul întreprinderii.

În ceea ce privește managementul proiectului s-a optat pentru o organizare funcțională, conform căreia nu există echipă de proiect special constituită, care la finalizarea proiectului să se desființeze. Echipa este formată din persoane deja existente în cadrul societății, care vor rămâne în companie și după terminarea proiectului, asigurând astfel o continuitate a muncii și stimulând acumularea de competență profesională și experiență.

Unul din avantajele utilizării acestui tip de organizare a managementului este motivația în privința carierei individuale printr-o continuitate pe termen lung a structurii de management care să dea managerilor suficient timp să aprecieze performanța fiecărui individ, să îndrume și să dea recompense justificate. De asemenea, organizarea funcțională permite crearea unei baze de date care să permită utilizarea experienței acumulate în proiectele următoare.

Responsabilitatea managerilor de proiect este de a finaliza lucrarea la timp și în limitele restricției de cost. Experiența în afaceri a conducerii firmei și stăpânirea de către aceasta a componentele majore ale sistemului de management (componenta metodologică, decizională, informațională și organizatorică) creează premise pentru implementarea cu succes a proiectului.

Managerul de proiect înțelege modul de operare a diverșilor participanți la lucrare și apreciază cât de priceput este fiecare, metodele lor specifice de lucru, problemele și punctele slabe. Se are în vedere un cadru întreg de măsuri de planificare managerială progresivă, de decizii,de receptivitate, de folosire a bunului simț, de bună organizare, de management comercial și financiar eficient, de atenție meticuloasă în ceea ce privește documentația și de o înțelegere clară a principiilor de management și conducere.

Ceea ce trebuie pentru o bună comunicare la nivel managerial este asigurarea unor căi adecvate de feed-back în întreaga companie și dincolo de ea. Aceasta permite monitorizarea evoluției proiectului, raportarea dificultăților către conducerea executivă și accesul tuturor participanților la consultanța experților de specialitate în diverse probleme tehnice sau comerciale.

Organizarea eficientă a unui proiect înseamnă existența unor linii de comandă clare, astfel încât fiecare participant la proiect să știe ce are de făcut pentru a asigura succesul lucrării.Cadrul de comunicare managerială este esențial pentru motivarea întregului personal angajat.

Un alt aspect important al motivării personalului este crearea unui spirit de echipă, care să-i facă pe toți membrii să urmărească aceleași scopuri. Abordarea eficientă constă, mai ales pe termen lung, în cooperare și instituirea unui climat care să ofere satisfacții profesionale.

Managementul întreprinderii are în vedere, pentru atingerea obiectivelor propuse, practicarea unui management prin obiective și rezultate combinat cu un management prin bugete de venituri și cheltuieli. Prin acest tip de management se urmărește rezolvarea următoarelor funcții ale societății:

Funcția de cercetare – dezvoltare. În cadrul proiectului se urmărește modernizarea morii de porumb prin achiziționarea și montarea de utilaje noi, realizarea investițiilor în rezolvarea problemelor de mediu și asigurarea cu utilități necesare în cadrul fabricii în conformitate cu cerințele procesului de producție, crearea de produse noi, organizarea producției și muncii.

Funcția comercială. Managementul societății își asumă responsabilitatea orientării activității de producție către piață. Se va urmări desfășurarea activității de promovare a produselor, identificarea unui număr mare de distribuitori și a furnizorilor de materii prime pentru obținerea unui raport calitate/preț optim, gestionarea corectă a stocurilor.

Funcția de producție. Managementul va fi unul bazat pe rezultate, urmărindu-se atingerea planului de producție în intervalul de timp stabilit, obținându-se sortimentele în cantitățile și calitățile prestabilite, utilizând cel puțin 80% din capacitatea instalațiilor și utilajelor din secțiile de producție.

Funcția de personal. Conducerea va urmări motivarea personalului prin oferirea de recompense, crearea unui mediu de muncă confortabil, asigurarea mijloacelor de comunicare în cadrul firmei necesare unei bune desfășurări a activității. Societatea fiind condusă printr-un management prin obiective și rezultate, superiorul ierarhic trebuie să comunice rezultatele așteptate, astfel încât angajatul să poată evalua nivelul efortului pe care trebuie să-l depună pentru atingere obiectivelor.

Funcția financiar-contabilă. Conducerea economico-financiară se bazează pe bază de bugete și constă în stabilirea nivelului costului orei de funcționare pe centre de gestiune, structurii cheltuielilor, nivelul costurilor unitare, gradului de fiscalitate. Aceasta funcție mai implică planificarea și execuția financiară, analiza economico-financiară a rezultatelor, controlul financiar intern, contabilitatea firmei.

4.4. PLANUL FINANCIAR

4.4.1. Indicatori financiari practicați în scopul susținerii avantajelor proiectului propus

Tabelul nr. 52

Investiția se recuperază în 4 ani și 166 zile.

Figura nr. 7

Tabelul nr. 53

Rentabilitatea capitalului investit (RCI)

Tabelul nr. 54

Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (GACF)

Tabelul nr. 55

Analiza pragului de rentabilitate

Rezultatul din exploatare este pozitiv începând cu anul I în conformitate cu tabelul următor:

Tabelul nr. 56

Profitul net incremental este pozitiv incepând cu anul I în conformitate cu tabelul urmator:

Tabelul nr. 57

Figura nr. 8

V. CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Prin creșterea nivelului de activitate în cadrul societății se asigură o utilizare mai intensă a infrastructurii zonei (transport, energie), o creștere a contribuției sale la sistemul de impozite locale, susținând astfel dezvoltarea zonei.

Efectele indirecte sunt rezultatele tranzacțiilor succesive între firme, cauzate de cheltuielile directe pentru achiziționarea produselor rezultate din procesul de producție. Efectele induse sunt determinate de creșterea cheltuielilor de consum pentru producția de bunuri și servicii din zonă, creștere rezultată ca urmare a sporirii veniturilor societății, care este la rândul ei, provocată de creșterea numărului de consumatori prin diversitatea ofertei.

Efectul multiplicator în activitatea comercială din zonă este redat din faptul că, cheltuiala inițială făcută de consumatori în zonă se transformă succesiv în venituri pentru alte domenii ale economiei.

Veniturile obținute din valorificarea produselor societății sunt folosite pentru achitarea obligațiilor față de furnizorii de materii prime și materiale, energie, telecomunicații, diverse servicii, stingerea datoriilor către stat (TVA, taxe, impozite), pentru noi investiții. Furnizorii vor utiliza banii primiți pentru desfășurarea și dezvoltarea propriei activității, vor onora obligațiile față de salariați și acționari, față de stat, față de furnizorii lor, vor face noi investiții s.a. În același timp, lucrătorii își vor satisface trebuințele, alocând banii cumpărărilor de bunuri si servicii, achitându-și obligațiile către societate (impozite, taxe, întreținere, telefon, abonamente) și/sau făcând economii. Banii destinați cumpărărilor de bunuri și servicii vor fi folosiți de producători pentru dezvoltarea propriei activități și ciclul se repetă (schema 2).

Rezultă că mijloacele bănești cheltuite inițial de către consumator participă la creșterea volumului producției, a venitului net, la realizarea de investiții noi cu efecte favorabile în crearea de noi locuri de muncă, cu alte cuvinte la progresul și prosperitatea zonei.

Ca urmare a aplicării proiectului, furnizorii vor avea o nouă piață pe care să-și desfacă produsele, cu condiția ca aceștia să respecte condițiile impuse de normele de calitate cerute de societate pentru materiile prime prelucrate de aceasta.

Beneficiile clienților de pe urma realizării acestui proiect se referă în primul rând la o mai bună satisfacere a cerințelor lor de a consuma produse de calitate, obținute cu tehnologii moderne.

Creșterea calității rezultă din optimizarea proceselor tehnologice, conservarea valorii nutritive, aspectul exterior al produsului, respectarea standardelor referitoare la produs.

Pentru menținerea pe piață, concurenții vor fi stimulați să obțină produse de calitate, comparabile cu cele ale S.C. PÂINEA S.A., care vor fi ambalate în mod atrăgător și asigurând o securitate maximă din punct de vedere igienico-sanitar.

___ circuitul 1

–– circuitul 2

a) Puncte slabe

Existența unor construcții neterminate pe teritoriul aflat în proprietate care nu pot fi finalizate conform destinației inițiale și pentru care nu există proiecte viabile de finalizare.

b) Puncte tari

Amplasarea într-o zonă foarte populată a municipiului București, care creează perspectiva unei bune piețe de desfacere.

Există toate facilitățile necesare unei întreprinderi industriale, inclusiv acces direct la calea ferată.

Acționarii principali sunt puternici și sunt direct implicați în retehnologizare.

Regiunea București – Ilfov constituie un caz aparte, datorită pe de o parte a faptului că este amplasată ca o enclavă în cadrul Regiunii Sud Muntenia și pe de altă parte datorită faptului că în cadrul ei se află capitala țării, o aglomerație urbană cu peste 2 milioane de locuitori, cu caracteristici deosebite față de oricare altă localitate a țării.

Capitala conferă Regiunii o forță și o dinamică economică superioare celorlalte Regiuni, un nivel superior al PIB-ului și o structură socială și profesională de un standard mai ridicat.

Există reprezentare bună la nivelul Regiunii a unităților de învățământ și există toate formele de învățământ.

Județul Ilfov este caracterizat, din punct de vedere al structurii economice și al ocupării forței de muncă, printr-o dezvoltare dezechilibrată, ca o consecință de concentrare a forței de muncă în capitală și în imediata proximitate a acesteia: 48% din populația activă a județului este concentrată în cele 12 comune din jurul Bucureștiului. Zonele cele mai dependente de economia capitalei sunt cele de pe axa orizontala Est – Vest, de unde se formează cele mai puternice fluxuri de navetiști.

O problemă specifică cu care se confruntă firmele din Regiunea București – Ilfov este nivelul ridicat al prețurilor pentru serviciile de afaceri (chirii, comunicații etc.).

Rata șomajului s-a menținut în toata perioada 1995-1999 la un nivel semnificativ mai scăzut decât media națională, datorită investițiilor mai importante decât în celelalte Regiuni, orientate în special către sectorul terțiar.

Populația Regiunii este distribuită invers proporțional cu dimensiunea celor două entități administrative: Municipiul București concentrează 88% din populația Regiunii și doar 12% din suprafața Regiunii.

Populația urbană care reprezintă 89% din total, în municipiul București (2 milioane de locuitori) și în orașul Buftea (19 mii de locuitori).

Populația rurală este formată din populația a 38 de comune (care cuprind 105 sate) aparținând toate Județului Ilfov.

Managementul calității urmărește realizarea unui echilibru între necesitatea îmbunătățirii calitative a produselor, promovarea unor metode de producție prietenoase mediului precum și respectarea liberei circulații a mărfurilor și serviciilor. Achiziția utilajelor se face ținând cont de raportul

calitate/preț, gradul de utilizare prevăzut (de minim 80% din capacitatea proiectată a utilajelor), faptul că utilajele trebuie să corespundă riguros funcției și să nu aibă funcții inutile sau să creeze locuri înguste în fluxul de producție. De asemenea, utilajele trebuie să corespundă din punct de vedere calitativ, să fie acreditate conform standardelor în vigoare, să nu pună în pericol viața utilizatorilor, să asigure încadrarea în consumuri mici de utilități. Astfel este îndeplinit obiectivul de realizare și susținere a unei economii de piață funcționale.

În același timp, odată cu îmbunătățirea sistemului de producție, managementul SC PÂINEA SA are în vedere atingerea obiectivelor sale fără a dauna altora, respectând legislația în vigoare referitoare la calitate, protecția mediului, concurența loială.

Efectele modernizării utilajelor se vor face simțite din punct de vedere calitativ prin creșterea calității produselor și din punct de vedere cantitativ prin : creșterea productivității muncii, diminuarea cheltuielilor și timpului necesare întreținerii și reparațiilor, atenuarea uzurii fizice totale a mijloacelor tehnice și reducerea timpului necesar realizarii produselor.

Efectele diversificării producției sub impact calitativ înseamnă consolidarea relațiilor cu beneficiarii, pătrunderea pe noi segmente de piață și adaptarea nomenclatorului de produse la cererile beneficiarilor. Din punct de vedere cantitativ, aceste efecte se vor concretiza în creșterea cotei de piață, creșterea producțivității muncii, creșterea cifrei de afaceri și atingerea nivelului prevăzut al indicatorilor economico-financiari.

În urma analizei realizării obiectivelor propuse pentru a fi îndeplinite se poate concluziona că S.C. PÂINEA S.A., diagnosticată drept o firmă cu o putere internă globală relativ mare, își poate valorifica acest potențial pentru a deveni o firmă foarte renumită a industriei de morărit și panificație a Bucureștiului.

ANEXA 1

CALCULUL GRADULUI DE UTILIZARE PENTRU UTILAJELE PROPUSE A FI ACHIZIȚIONATE PRIN PROIECT :

EXEMPLE :

Uscător cereale mobil inclusiv instalație de aspirație

Rolul tehnologic al uscătorului este de a permite uscarea până la umiditatea de 15% a porumbului boabe achiziționat cu umiditatea de maxim 20%, asigurând conservabilitatea porumbului în timpul stocării în siloz.

Capacitatea nominală de uscare este de 4,2 t/h pentru uscare porumb de la umiditatea de maxim 20% la 15%. Durata efectivă de lucru pe zi a uscătorului este de 20 de ore. Cantitatea de porumb boabe care se estimează a se usca este de 70 t/zi. Cantitatea de porumb boabe uscată este de 70 t/20h = 3,5 t pe oră.

3,5 x 100

GU = _______________ = 83,33 %

4,2

Separatorul de pietre

Are rolul de a separa din masa de porumb boabe, pietricele, cioburi, bulgări de pământ de aceeași mărime cu boabele de porumb. Aceste impurități sunt separate pe baza diferenței de masă specifică și a însușirilor aerodinamice. Separatorul de pietre este pevăzut cu propriul ventilator de aspirație.

Capacitatea nominală a separatorului clasificator este de 5 t/h.cantitatea orară de porumb curățat este de 100 t/24h = 4,17 t pe oră.

4,17 x 100

GU = _______________ = 83,40 %

5,0

Valț dublu cu patru tăvălugi cu alimentare automată

Prin modernizare s-a prevăzut măcinarea spărturii de porumb curată, rezultată din secția de curățătorie- degerminare cu ajutorul a două valțuri duble cu patru tăvălugi, cu alimentare automată.

Valțurile au fost alese pentru a permite mărunțirea spărturii de porumb curată pentru realizarea unei capacități nominale de 3,5 tone porumb prelucrat / oră.Cantitatea de crupe prelucrată orar este de : 72 tone: 24 ore = 3 tone/ h

Gradul de utilizare al valțurilor este:

3 x 100

GU = _______________ = 85,71 %

3,5

TABEL CENTRALIZATOR PRIVIND GRADUL DE UTILIZARE AL PRINCIPALELOR UTILAJE NOI DIN SECȚIA MOARĂ PORUMB ȘI SECTOR AMBALARE