Oportunitatea Deschiderii Unui Restaurant Ecologic

Cuprins

Capitolul I. Piața produselor și serviciilor ecologice în România

1.1 Conceptul de produse ecologice

1.2 Piața de Produse Ecologice în România

1.3 Cererea și consumatorul final

Capitolul II. Evaluarea pieței serviciilor de alimentație publica ecologice

2.1 Oferta serviciilor de alimentație publică

2.2 Indicatorii de eficienta ai pietei

2.3 Analiza Swot

Capitolul III. Oportunitatea deschiderii unui restaurant ecologic

3.1 Definirea problemei si stabilirea obiectivelor de cercetare

3.2 Elaborarea Cercetarii si Stabilirea Esantionului

3.3 Culegerea și Procesarea datelor

3.4 Analiza datelor si realizarea raportelor

Oportunitatea deschiderii unui restaurant ecologic

Capitolul I.Piața produselor și serviciilor ecologice în România

Conceptul de produse ecologice

,,Pământul este poluat nu pentru că omul ar fi un animal deosebit de murdar și nici pentru că specia umană ar fi prea numeroasă.Vina o are societatea umana, modul în care aceasta înțelege să obțină, să repartizeze și să folosească bogațiile pe care munca umană le extrage din bogățiile planetei’’.(Commoner, Barry- Cercul care se închide)

Produsele ecologice sunt cele realizate în cadrul agriculturii fără a fi folosite substanțe chimice: amelioratori ai solului, fertilizanți, ingrediente dăunătoare pentru prepararea alimentelor.

Pentru verificarea calității produselor, organismele de inspecție controlează procesul obținerii acestora, oferind garanția respectării tuturor condițiilor de realizare a unor produse ecologice.

Conform definiției date de Organizația pentru Alimente și Agricultură FAO (Food And Agriculture Organization) și Organizația Mondială a Sănătății OMS în “Codul Alimentarius”, agricultura ecologică reprezintă un “sistem integral de gestionare a procesului de producție, care contribuie la sprijinirea și consolidarea rezistenței agroecosistemului, incluzând biodiversitatea, ciclurile biologice și activitatea biologică a solului. Agricultura ecologică pune accent pe folosirea unor practice de gestionare corespunzătoare, în loc de introducerea unor produse fabricate afară din ferma respectivă, și ia ȋn considerație condițiile din fiecare regiune în parte care necesită sisteme, bine adaptate specificului acestei regiuni. Aceasta se poate realiza prin folosirea, unde este posibil, a metodelor agronomice, biologice și mecanice în loc de folosirea materialelor sintetice pentru anumite operații ȋn cadrul sistemului.” Pentru a preîntâmpina poluarea recoltei și mediului, agricultura ecologica promoveaza sisteme de productie diversificate, sustenabile si echilibrate.

În utimele decenii, țările dezvoltate din punct de vedere economic manifestă o preocupare deosebită pentru producția ecologică, care nu utilizează produse nocive. De asemenea, și în țara noastră s-a constatat o creștere a interesului pentru produsele bio.

Apariția agriculturii ecologice în Europa este plasată la începutul secolului al XX-lea, fiind o consecință a unor efecte negative cauzate de utilizarea excesivă a unor produse nocive. După cel de al Doilea Război Mondial, domeiul cunoaște o înflorire deosebită, ca urmare a conștientizării oamenilor de știință că poluarea intensivă a mediului va avea efecte în ceea ce privește sănătatea consumatorilor. Astfel, agricultura ecologica a apărut ca o alternativa la cea axată pe utilizarea stimulatorilor chimici, vizând creșterea continuă a producției.

Definită ca un sistem de productie care elimină îngrășămintele și stimulatorii chimici, pesticidele, diverșii aditivi, agricultura ecologica pledează pentru menținerea unui echilibru biotic natural.

Sistemele de agricultura organica se bazeaza pe rotatia culturilor, folosirea resturilor din cultura, a dejectiilor animaliere, a balegarului, a reziduurilor organice din afara fermei.

Produsele ecologice sunt rezultatul unui proces complex, având în vedere că înca din faza de concepere vor fi respectate cerințele ecologice pe care le va satisface noul produs, ceea ce presupune o cheltuială suplimentară, însă este utilă, pentru că în caz contrar, urmările vor fi mult mai costisitoare, atât pe termen scurt, cât mai ales pe termen lung.

Piața de Produse Ecologice în România

"Daca agricultura nu va mai exista, va disparea și țaranul din specia numită om și atunci vom discuta numai de niște maimuțe îmbracate în costum"(Daniel Botănoiu).

Gama de produse ecologice este reprezentata de legume, fructe, branzeturi, lactate, carne, cereale, bauturi. Producatorii din domeniul ecologic incearca sa gaseasca un corespondent bio pentru fiecare produs clasic de pe piata. Aditivii alimentari de tipul aspartamului, acidului ciclamic sau a colorantilor sunt nocivi pentru organismul uman, așa cum sunt, de exemplu, azititii din pate, care pot fi evitați prin achiziționarea variantei bio a acestuia. Produsele ecologice se bazează pe ingrediente naturale, fara alte adaosuri periculoase și sunt din ce în ce mai variate. Astfel, au aparut inclusiv paste, ketchup, deserturi, dulceturi, gemuri sau produse destinate copiilor, precum cereale.

România are o putere de producere a alimentelor ecologice foarte însemnată,ce îi lipsește pieței cu desăvârșire sunt procesatorii. În general, materia primă românească este exportată,produsele sunt fabricate în străinătate și se întorc în țară de patru ori mai scumpe.

Un studiu personal realizat de mine ce a constat în studierea produselor ecologice disponibile pe rafturi în cateva hipermarketuri (Auchan, Carrefour, Kaufland) a avut ca rezultat urmatoarele concluzii: o gamă foarte restransă de produse comparativ cu produsele non-eco, prețuri pe alocuri duble sau chiar triple fata de produsele „mai puțin sănătoase“.

Principalele game de produse ecologice disponibile pe rafturi sunt:

1.Lactatele (branzeturi, iaurturi, lapte)

2 Produsele cerealiere (cereale, dulciuri, paine)

3.Ouăle

4 Legumele și fructele

5 Carnea

Principalele firme producatoare de bunuri ce dețin etichetă ecologică prezente la vânzare sunt: Andecheser, Ardo, Golfera, Olympus, Joya, Alpro, Bio+, Ladorna, Brimi, Sobbeke, Sano Vita, Carrefour Bio.

După cum se observă din tabelul prezentat mai sus, românii sunt considerați a fi mari consumatori de lactate (sau cel puțin așa speră retailerii). Nu la o distanță chiar asa de mare, pe urmatorul loc se situează produsele cerealiere, ele beneficiind de o gamă destul de mare (pâine, făina, spaghete, biscuit, prăjituri etc); pe locul 3 –ouăle. Deși mai mult sau mai puțin doar de un singur fel (de găină), ouăle ecologice provin de la cel puțin 3,4 producatori la raft, ceea ce presupune o ofertă ecologică mai bogată pe acest segment. Legumele și fructele sunt aproape inexistente în oferta bio comparativ cu rivalele neecologice. În scurtul sondaj facut de mine, pe ultimul loc se situează carnea; sortimentele variază foarte puțin, prețurile sunt ridicate, probabil de aceea si disponibilitatea foarte mica la raft și lipsa de clientelă dornică să o cumpere.

Într-un studiu realizat în 2014 de către WWF România, pe ScoreCardul acestora procentul cel mai mare din scorul total fost obtinut de Carrefour (50.35%), urmat de Penny Market (47.14%), Mega Image (39.64%), Cora (24.16%), Auchan (21.42), Selgros (20.23%), Billa (19.64%), Real (19.64%), Metro (19.16%), Lidl (18.09%), Kaufland (16.3%) si Profi (9.76%). Studiul Retailer Scorecard urmareste performanta retailerilor in 6 sectoare cheie: peste, lapte dulce, legume si fructe, hartie de unica folosinta, detergenti si politici de mediu. Cele doua instrumente de cercetare utilizate au fost fisa de observatie, completata de reprezentantii WWF-Romania in magazine si chestionarul completat de reprezentantii companiilor, la solicitarea WWF. Scorul total din raport reprezinta suma scorurilor obtinute prin fiecare instrument de colectare.

La o scurtă privire aruncată asupra listei putem vedea retailerii mai mici de mărime infliltrandu-se în top (Penny Market, Mega Image), dar și deja consacrații Carrefour, Cora, Auchan.

Dacă fabricarea de produse autohtone ecologice nu este situată la un nivel avansat, consumul de produse eco este acela care salvează piața internă. Piața de consum internă a României este în continuă creștere datorita unui consumator tot mai educat și informat, a unui stil de viața ce pune din ce în ce mai mult accentul pe sănătate.

Când vine vorba de exporturi, acesta este domeniul unde România strălucește cu adevarat.

Potrivit asociației Bio România, la ora actuală, țara noastră exportă majoritatea produselor ecologice, în proporție de 90%, de la miere la ulei, produse oleaginoase și fructe către Germania, Italia, Spania, Marea Britanie, țările nordice, unde sunt procesate pentru a fi comercializate ca produs finit. La fel de atractive pentru export sunt și Statele Unite, Japonia, Dubai. În același timp, 80% din oferta bio din magazine provine din import. Explicația: alimentele eco românești, fabricate în cantități mai mici, au costuri mai mari de producție și, ca atare, sunt mai scumpe. Și-au constituit un public fidel, însă deocamdată nu reprezintă un mod de viață. „Din păcate, în privința consumatorilor, marea majoritate – și mă refer aici la cei care au posibilități financiare – preferă să se răsfețe cu haine, gadgeturi electronice, mașini sau vacanțe scumpe, dar nu concep să dea banii zilnic pe mâncarea de calitate care ar contribui cu adevărat la bunăstarea lor”, punctează Ileana Muntean, Managing Factor al magazinului Pukka Food din București.

De fapt, România este exportator net de materii prime și importator net de produse finite.

Acest grafic ne arată o situație oarecum bănuită de mulți dintre noi; fie că ne place sau nu, România este încă la bază o țară agrară și acest lucru se exemplifică cel mai bine mai sus-producem materie primă în cantități bune și destul de variate, dar datorită unei lipse sau a unei dorințe de a investi în procesare și tehnologie, suntem nevoiți să importăm produsele finite. De foarte multe ori, probabil ne importăm produsele exportate inapoi transformate în marfă finite pe rafturi la un preț mult mai mare.

1.3 Cererea și consumatorul final

Produse certificate ecologic sunt din ce în ce mai solicitate de consumatori.

În contextul actual, piața internă de produse bio este în creștere. Modalitățile prin care produsele ecologice sunt comercializate sunt variate: direct de la producător, prin intermediul magazinelor specializate sau prin supermarketuri. În anul 2014, pe piața internă s-au comercializat: miere, făinoase, ouă, fructe proaspete, legume, produse din lapte de vaca si oaie (unt, telemea), din fructe si legume, ceaiuri de plante, ulei, produse care conțin soia, vin obținut din struguri ecologici etc.

Potrivit datelor furnizate de Asociația Operatorilor din Agricultura Ecologică “Bio România”, consumul intern de produse ecologice certificate reprezintă doar 2% din totalul alimentelor consumate, deși aproape 70% din produsele provenite din mediul rural românesc pot fi clasificate ca fiind naturale și ecologice. Piața românească de produse ecologice totalizează în prezent circa 80 de milioane de euro, jumătate din această valoare provenind din produsele românești, respectiv din miere, vin și panificație, iar cealaltă jumătate din importuri realizate în special de marii retaileri.

Este evident faptul că producătorii autohtoni nu au tehnologia și probabil bugetul pentru a varia foarte multe sortimente de alimente bio. Producția proprie de produse bio a României ce nu parasește țara deși este responsabilă pentru jumătate din piață, nu este deloc variată, ea constând doar din cateva produse, în timp ce marii retaileri și importatori acaparează piațadin ce în ce mai mult.

Hipermarketurile au un rol deosebit de important în distribuția cu amănuntul a produselor bio, de aceea, importurile au cresct de la an la an. Astfel, în anul 2010 valoarea importurilor a fost de cinci milioane de euro, iar la nivelul anului 2014, a ajuns la aproximativ 105 milioane euro, potrivit informațiilor existente pe piață, acest lucru semnificând o creștere a cererii pentru produsele eco.

Ecologia este la modă nu numai în alimentație. Marii comercianți, Cora, Real, Billa, Auchan, Mega Image au strategii legate de domeniul ecologiei. „Pe lângă sortimentația de produse bio atât pentru food, cât și pentru partea de cosmetice-detergenți, la începutul anului 2012 am lansat și primele produse textile din bumbac bio“, spune Simona Șahîn, responsabilă cu sortimentația la Cora. Începe să se poarte verdele și pe piața auto (Dacia dezvoltă un motor hibrid, e vorba despre Dacia Hamster Hybrid-Electricway), pe cea a turismului (hoteluri precum Saturn, Vega, Meitner), dar și în imobiliare. Compania Ozone Homes, parte a grupului South Pacific Construcții, vinde deja case ecologice cu facturi la utilități reduse cu până la 35%. De asemenea, mobilierul ecologic, din lemn masiv, ne-a salvat exporturile. 2011 a fost al doilea an consecutiv în care vânzările peste hotare au crescut cu aproape 20 %. Piața cosmeticelor reflectă și ea transformări ale culturii ecologice în România. „Românul se adaptează la nou. Ecologicele vor fi în câțiva ani ceva absolut normal, exact cum este și mersul la hipermarket“, crede Olivia Nechitoaia. Consumatorul român, conchide ea, a ajuns la granița dintre „moft“ și „așa ar trebui să fie în mod conștient“, graniță dincolo de care „piața va crește mult datorită efectului de domino care începe cu interesul pentru stilul de viață sănătos“

Produsele noastre ecologice, cele ce ies de pe piața autohtonă sunt produse de o calitate superioară; imaginea pe care o au ele la export este una favorabilă. Potrivit datelor și declarațiilor câteorva persoane reprezentative în domeniu, cererea este ascendentă: „În ultimul timp, produsele ecologice au devenit un adevărat ambasador al produselor alimentare și al agriculturii românești peste hotare. România este în căutarea unui brand de țară pentru produsele sale și consider că cel mai bun brand pe care îl putem avea este în zona produselor ecologice, care s-au dezvoltat atât în ceea ce privește calitatea, cât și marketingul”, a declarat Daniel Constantin, viceprim-ministru, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Mihai Ionescu, Secretar general ANEIR, afirmă: ,,Avem cereri mari pentru aceste produse, din SUA, din Orientul Mijlociu, mai nou din tarile nordice, precum si din alte tari. Practic, la astfel de produse, avem cereri de zece ori mai mari decat putem noi produce la ora actuala. Trebuie marite stimulentele pentru fermierii care realizeaza produse ecologice, pentru ca nu este normal ce se intampla in momentul de fata: subventia este de 200 de euro la hectar, in timp ce numai certificarea pentru produsele bio costa 250 de euro pentru un hectar’’;,,Exporturile sunt estimate la 200-250 milioane euro, iar peste 90% reprezintă materii prime comparativ cu piața internă ce se situeză undeva în jurul cifrei de 100-150 milioane de euro’’afirmă președintele Bio Romînia , Marian Cioceanu.

În opinia mea, această diferență de până la 100 de milioane de euro se datorează, pe lângă factorului tehnologic (linia de procesare și producere a materiei finite), și educației cumpărătorului, în unele cazuri ea fiind practic inexistentă (mediul rural).

Cei care cumpără un procent important de produse bio dintr-un magazin de specialitate sunt, în general, indivizi cu un grad de cultură ridicat, care vor să facă mai mult pentru sănătatea lor, vor un nou stil de viață, civilizat, igienic, sănătos, dinamic, orientat spre o îngrijire atât corporală, cât și mentală, care să le confere un confort psihic și fizic sporit, conștienți de responsabilitatea pe care o au față de mediul înconjurător și de lumea în care trăiesc. În general, este vorba despre orășeni cu studii superioare, de 25-45 de ani, cu venituri peste medie; mai sunt însă și persoane care au trecut prin suferințe mari din punct de vedere al sănătății și aleg să facă un efort financiar deosebit și să cumpere alimente ecologice. Pe langă cei menționați mai sus, există consumatori care cupără din curiozitate, pentru copii sau când produsele sunt la diferite oferte.

O parte din consumatorii români de produse ecologice aleg o astfel de alimentație din cauza narcisismului lor, deoarece sunt mai interesați de modelarea fizică decât de beneficiile pe care le aduce un astfel de stil de a manca și trăi.

Capitolul II. Evaluarea pieței serviciilor de alimentație publica ecologice

2.1 Oferta din România

Oferta de pe piața românească a produselor ecologice este într-o continuă creștere, alimentele și non-alimentele fiind aduse din străinătate (conserve de legume, fructe, unele produse făinoase). Principalele produse bio vândute sunt: laptele, ouăle, iaurturile, fructele, mezelurile. Principalii factori ce afectează oferta din România sunt:

1. Prețul produselor. Având un cost mai ridicat, lucru care pe unii cumpărători îi îndepărtează, marii retaileri de la noi încă nu se grabesc să își umple rafturile cu produse bio.

Un studiu online privind consumul/utilizarea de produse bio/eco/organice. Cercetarea a fost realizată pe un eșantion constituit din 1.138 de persoane cu vârste între 18 și 70 de ani, din mediul urban – orașe mari, mijlocii și medii -, utilizând metoda CAWI (Computer Assisted Web Interviewing). Cu toate că românii conștientizează foarte bine beneficiile produselor bio, ecologice, organice, prețul ridicat al acestora, combinat cu neîncrederea oamenilor că sunt cu adevărat bio, vor rămâne în continuare principalul impediment în achiziționarea lor. Rezultatele studiului arată că, puși în situația de a alege între un produs gustos și unul sănătos, 77,2% dintre persoanele intervievate ar alege produsul sănătos. Este vorba, în special de adulți, cu vârsta cuprinsă în intervalul 36 – 70 de ani, cu un venit lunar net al familiei între 2.501 și 4.000 de lei.

Acest grafic ilustrează alegerea oamenilor odată confruntați cu opțiunea de a alege între o mâncare ecologică și una neecologică. Într-o proporție covârșitoare, 77,2% din persoanele intervievate susțin faptul că ar alege mâncarea ecologică în detrimentul celei non-bio. Această situație exemplifică cum anumiți factori influențează procesul de achiziție al consumatorilor. La bază stă o dorință puternică care însă scade odată cu introducerea diferiților factori precum prețul, disponibilitatea la raft, gradul de perisabilitate, precum și nelămuriri cum ar fi neîncrederea avută în autenticitatea produselor sau necunoașterea zonelor unde ar putea fi găsite produsele ecologice. În teorie, aproape fiecare individ ar alege varianta mâncării ecologice.

Odată cu creșterea cererii în România, a crescut pe langă ofertă și numarul de producători, precum și suprafețele cultivate pentru produsele ecologice.

sursa: Ministerul Agriculturii

Cifrele aflate în mod vizibil în continua creștere sunt un semn de bun augur pentru piața internă. Un număr mai mare de producători nu poate însemna decât un trend ascendant, semn ca tendința bio patrunde și în România. Totul începe să crească de la radăcină și, în cazul nostru, nu este o rădăcină mai adevărată decât producătorii.

Ce înseamnă pentru piața din România acest lucru, ce înseamnă pentru români acest grafic de mai sus, „Suprafețe cultivate ecologic“?

În primul rând, creșterea semnificativă înseamnă mai întâi suprafețe cultivate fara pesticide dăunătoare nu doar alimentației rezultate din acest process de cultivare, dar și soluri mai sănatoase, o pânză freatică necontaminată și un mediu mai propice vieții sanătoase.

Canale de distribuție a produselor Eco pe piața internă sunt:

– vânzări direct de la producători;

– distrubuția în piețe special sezoniere;

– vânzare clasică;

– magazine de specialitate;

– vânzare modernă;

– magazine de tip cash & carry, supermarketuri, hipermarketuri;

– magazine virtuale: www.rangali.ro; www.organikshop.ro; www.biomania.ro

– marketing de rețea;

– vanzari la bursele de valori pentru produse ecologice

Potrivit experților în domeniu, în perioada care va urma, produsele organice distribuite in Romania vor fi vandute in proportie de 55% in magazine bio, 35% in hipermarketuri si 10% in alte tipuri de magazine.

Retailerii Carrefour, Mega Image, Cora, Auchan, Real au introdus produse eco variate realizând spații destinate exclsiv acestora. Studiile atestă că cele mai cumpărate produse organice sunt lactatele și ouăle.

Indicatori de eficiență ai pietei

1.2.1. Eficiența economica a produselor, serviciilor ecologice în România. Importanța produselor ecologice.

Odată cu ajungerea trendului ecologic și în România, suprafețele cultivate cu produse bio au crescut, iar pe piața noastră ramura ecologică a deschis orizonturi, creând locuri de muncă, oportunități de afaceri, revitalizând pe alocuri și agricultura autohtonă.

Ca principali indicatori economici avem:

Suprafețele cultivate ecologic

Poate printre cei mai importanți indicatori economici de eficienta pe care îi avem la dispoziție pentru piața bio din România se află suprafața cultivată ecologic din România. O suprafață cultivată aflată în creștere nu poate indica decât o economie a pieței în creștere, o producție mai mare, locuri de muncă mai multe, profit mai mare.

Numărul de producători ecologici

Cum este și cazul suprafețelor cultivate, așa se întâmplă și cu numărul de producători din punct de vere al indicației economice – producători mai mulți înseamnă locuri de muncă mai multe, profituri mai mari și o piață aflata pe drumul cel bun.

Suprafețele agricole destinate sistemului ecologic

În anul 2013, suprafețele în sistemul ecologic au crescut cu 45% față de anul 2012, reprezentând cca 3,38% din totalul suprafeței agricole utilizate a României.

Acest grafic care ilustrează proporția ocupată de partea agricolă cultivată ecologic din totalul spațiului cultivat al României indică un procent relativ mic. Deși mai sus creșterile ne fac să gândim pozitiv, adevărul este că încă din totalul suprafeței cultivate în România, agricultura bio nu reprezintă nici măcar 5% din piața autohtona ecologică.

Sectorul animalier

Nu numai suprafețele agricole ecologice și numarul producătorilor de produse organice s-au mărit, ci și numărul animalelor crescute în sistem bio. Astfel, în anul 2014, s-au înregistrat 165.000 de ovine și caprine, 87.000 de găini ouătoare și 6.000 de vaci.

Această ramură a producției bio, sectorul animalier, a cunoscut ea creșteri semnificative în ultimii ani. Pe primul loc ca producție ecologică se număra caprinele, iar laptele, brânza, carnea, iaurtul provenite de la acestea sunt solicitate pe piața din România pentru proprietațile lor nutritive.

Pe următorul loc se situează găinile, în mare parte datorită producției de ouă, deoarece sunt mai puține fermele ecologice care cresc găini pentru a le sacrifica. Ouăle ecologice au o gamă largă de întrebuintări- de la mancatul acestora crude până la folosirea lor în rețete de mancăruri, prajituri etc.

2.3 Analiza SWOT

Analiza SWOT este o tehnică utilizată în diferite domenii, pentru veni în ajutorul realizării unei viziuni de ansamblu asupra activității desfășurate. Are rolul de a depista punctele tari și slabe ale unei companii, oportunitățile și amenințările existente pe piață. Prin analiza SWOT, se identifică factorii interni și externi care influențează activitatea firmei și se stabilește nivelul acesteia prin raportare la alte instituții concurente.

Realizând o analiză a pieței ecologice din România cu ajutorul matricei SWOT, punctele tari observate ar fi: produsele bio sunt mai bune pentru sănătate, au efecte mai rapide asupra organismului, iar cateva puncte slabe observate vizează prețul alimentelor bio și perisabilitatea lor.

În ceea ce privește factorii din în mediul extern, oportunitățile ar fi legate de piața aflată în continuă creștere și susținerea științifică.

Amenințările sunt reprezetate de industria alimentară de tip fast-food care a acaparat industria alimentară din România, de birocrația și legile aflate în vigoare, de obligațiile care le sunt impuse producătorilor și comercianților; de asemenea, taxele și accizele practicate reprezintă un obstacol real pentru comercializarea și cumpărarea produselor ecologice.

Viitoarele acțiuni ce se pot desfășura și reies din această analiză, acțiuni ccae ar putea fi benefice pieței de alimentație bio sunt:

utilizarea punctelor tari pentru a eradica amenințările prin promovarea intensă a avantajelor unei alimentații sănatoase și prezentarea dezavantajelor celei de tip fast-food;

folosirea unei oportunități pentru a contracara un punct slab. O opțiune este aceea de a mări gradul de educație a consumatorilor pentru a-i face pe aceștia să înțeleagă de ce se justifică plata unui preț mai mare;

O nouă strategie ar putea îngloba faptul că piața actuala aflată într-o continuă creștere ajută la schimbarea benefică a vieților mai multor oameni.

Capitolul III. Oportunitatea deschiderii unui restaurant ecologic

Definirea problemei si stabilirea obiectivelor cercetării

Așa zisa problemă cu care ne confruntăm în cercetarea noastră este dacă există o oportunitate pentru deschiderea unui restaurant ecologic. Mai exact,dacă ar fi viabilă inaugurarea unei astfel de afaceri. Pe o piață aflată înca la începuturi ,departe de a fi ajuns la maturitate vrem să aflăm daca este un moment oportun pentru un restaurant cu specific bio.

Conform situației prezentate, scopul acestei cercetări cantitative este stabilirea șansei de reușită a unei afaceri ecologice de alimentație publică. În prealabil se va proceda la cunoașterea imaginii produselor bio în ochii consumatorului român. Obiectivele de cercetare sunt următoarele:

Obiectiv: Determinarea vârstei potențialului client

Ipoteză: Persoanele mai mature înțeleg mai bine importanța unei alimentații sănătoase

Obiectiv: Determinarea mărimii procentuale ce ar plătită în plus pentru mâncarea bio

Obiectiv: Determinarea distanței ce ar fi parcursă pentru a ajunge la restaurantul ecologic

Obiectiv: Determinarea importanței factorului ecologic în alegerea unui restaurant

Obiectiv: Determinarea disponibilității consumatorului de a plati mai mult pentru mancarea ecologică

Ipoteză: Statutul avut de o persoană joacă un rol important în alegerea timpului de viață ce îl trăiește aceasta

Stabilirea obiectivelor cercetării

Obiectiv: Determinarea statutului respondenților

Obiectiv: Determinarea venitului viitorului client

Ipoteză: Câstigul lunar al unei persoane are un impact semnificativ în alegerea alimentației sale

Obiectiv: Determinarea gradului de familiarizare față de conceptul de produs ecologic

Ipoteză: Conceptul de produs ecologic este unul cu care persoanele sunt din ce în ce mai familiarizate

Obiectiv: Determinarea preferinței mancarurilor bio în detrimentul celor convenționale

Obiectiv : Determinarea frecvenței de achiziționare a produselor bio

Obiectiv: Determinarea tipului de mâncare consumată de respondenți

Obiectiv: Determinarea frecvenței de a manca la un restaurant

3.2 Elaborarea Cercetarii si Stabilirea Esantionului

3.2.1 Alegerea surselor de informatie

Pornind de la scopul definit, selectarea sursei de informații a avut la bază criterii precum: gradul de cunostinta detinut in domeniul ecologic, înclinația spre a consuma produse bio, disponibilitatea și frecvența de a manca la un restaurant.

Sursa de informații a constituit-o clienții magazinului de produse bio Naturalia, informațiile furnizate fiind primare direct de la purtătorii de informații. După parerea mea clienții unor magazine ecologice cei ce cumpără și folosesc produsele bio,cei ce cunosc câte ceva despre ele ar reprezenta pe viitor grupul de baza ce ar putea veni la un restaurant cu specific ecologic. De aceea și această alegere a sursei de informative.

3.2.2 Definirea colectivității de selecție și identificarea unităților supuse investigației

În cazul cercetării directe, unitatea care va fi supusă investigațiilor va fi alcătuită din clienți ai unui magazin cu specific eco toate obiectivele formulate, presupunând identificarea principalelor caracteristici demografice,psihografice și sociografice ale acestora.

În cazul informației primare, unitatea de sondaj (unitatea de la care se recoltează informațiile) va fi constituită din persone ce achiziționează și cunosc informații elementare despre produsele bio.

3.3.3 Stabilirea mărimii eșantionului și structura sa

În ceea ce privește mărimea eșantionului, acesta a fost stabilit în prealabil administrării chestionarelor clienților magazinului. Mărimea eșantionului a fost de 50 de persoane.

Schema de eșantionare aplicată la construirea eșantionului a fost una probabilistică simplă aleatoare. Deși o cifră relativ nesemnificativă, acest număr de persoane este reprezentativ pentru mica comunitate bio aflată în dezvoltare.

Mărimea a fost stabilită mai exact :

Pentru a stabili dimensiunea eșantionului, in cazul esantionarii aleatoare, are în viziune atât nivelul de precizie al estimarii ( eroarea admisa ) cât și intervalul de încredere.

z² * s²

n= –––––––––

E²

Unde: s- abaterea standart a populatiei estimate E- eroarea admisa ( max 5%)

Formula pentru %:

z² * p* q

n = –––––––––––

E²

Unde: n- marimea esantionului

z²- patratul coeficientului z, corespunzator nivelului de incredere

p- estimarea procentelor in caz de success

q= 1-p, estimarea procentelor in caz de insucces

E² – patratul erorii admise exprimata in procente

S-a luat în calcul o eroare de 3%, la un procent de incredere de 95%, care conform tabelului distributiei z, are valoarea 1,96. Dimensiunea esantionului n, s-a stabilit în cazul procentelor dupa ecuația de mai sus. Deoarece nu avem date anterioare despre p, procentul celor care vor raspunde afirmativ, se adoptă nivelul maxim ce îl poate atinge acesta, p= 50%.

(1,96)² * 50 * 50

n= –––––––––––––– = 1.067 persoane

3²

Din motive organizaționale și financiare ,marimea calculate de 1067 a eșantionului nu s-a putut atinge așa că s-a optat pentru un eșantion cu mărimea de 50 de persoane. În acest caz eroarea va fi de:

( 1,96)² * 50 * 50

E= √ –––––––––––––––– = 19,2

50

3.3.4 Proiectarea chestionarului

Chestionarul reprezintă instrumentul de culegere a informațiilor. Pentru strângerea informațiilor va fi folosită ca metodă cercetarea directă. În cazul acesta, datele vor fi culese direct de la purtătorii lor. Informațiile cerute respondenților prin intermediul chestionarului sunt de opinie.

Întrebările adresate sunt închise, dihotomice, plurihotomice, toate acestea oferindu-i chestionarului un grad de interpretabilitate foarte ușor de realizat.

Chestionarul elaborat a fost testat mai întai pe un eșantion de 5 respondenți pentru a depista din timp problemele legate de interpretarea incorectă sau neînțelegerea anumitor întrebări și pentru aducerea de îmbunătățiri necesare.

În administrarea chestionarului s-a optat pentru întrebarea directă a respondenților, abordarea personală și discutarea direct cu persoana supusă chestionarului asigurând o mai mare concentrare și seriozitate a acesteia asupra întrebărilor. Chestionarul s-a desfășurat chiar în timpul achiziției de produse bio a persoanelor, astfel dorința și sentimentul față de produsele ecologice fiind cât mai prezent la momentul parcurgerii întrebărilor. Informațiile din chestionar au fost tranferate într-un fișier EXCEL pentru a fi analizate.

Chestionarul final este alcatuit din 14 întrebări în care am utilizat întrebări închise, dihotomice și multihotomice. Am respectat pașii de constituire a unui chestionar. Inițial, am pus respondenții în temă cu subiectul cercetat. Chestionarul a avut și întrebări cu rol de a filtra respondenții. Am încercat să creăm un conținut logic cu întrebări clare care să nu plictisească persoanele suficient de amabile pentru a răspunde. La începutul chestionarului am așezat întrebările de verificare, întrebări care se referă la varstă și sex.

Chestionar privind oportunitatea deschiderii unui restaurant ecologic

Bună ziua! Mă numesc Vochițoaia Ionuț Alexandru , sunt student la Universitatea din București. Eu,îmi fac lucrarea de licență pe alimentația ecologică și v-aș ruga daca puteți să îmi acordați un minut pentru a raspunde la câteva întrebări pentru a-mi putea realiza partea aplicativă a lucrării

1. Sex

Bărbat

Femeie

Această întrebare are rolul de a segmenta respondenții

2. Vârsta

Sub 20 de ani

Între 20 și 29

Între 30 și 39

Între 40 și 49

Peste 50 de ani

Această întrebare are și ea rol de segmentare a clienților

3. Statu

Căsătorit

Necăsătorit

Altul

4. Aveți Copii

Da

Nu

5. Venitul pe lună

Mai puțin de 1000

Între 1000 și 2000

Între 2000 și 3000

Peste 3000

O întrebare cu răspuns unic, prin care se dorește aflarea venitului celor chestionați.

6. Sunteți familiarizat cu conceptual de produs ecologic ?

Da

Nu

Nu sunt sigur

O întrebare ce vrea să verifice nivelul de cunoaștere despre produsele ecologice avut de respondent.

7. Preferați mâncarea bio în detrimental celei convenționale ?

Da

Nu

Nu are importanță pentru mine

Întrebare ce ajută la filtrarea respondeților,cei ce raspund cu nu sunt automat excluși.

8. Faceți cumpărături de produse bio cu o frecvență de ?

Zilnică

O dată la 2-3 zile

O data pe săptămână

De 2-3 ori pe lună

Foarte rar,o data pe lună

Întrebare adresată pentru a identifica frecvența de cumpărare a participanților.

9. Credeți că mâncați sănătos ?

Da

Nu

Nu știu

O întrebare menită descoperirii părerii avute despre alimentația proprie

10. De câte ori mâncați la un restaurant pe lună

Mai puțin de 2 ori pe lună

De 3-5 ori pe lună

De 6-8 ori pe lună

Mai des de 9 ori pe lună

Întrebare pusă pentru a afla frecvența cu care persoanele iau masa la un restaurant.

11. Când alegeți un restaurant, factorul ecologic și mâncarea sănătoasă ar putea fi un aspect important în alegerea localului ?

Da

Nu

Câteodată

O întrebare ce este menită să aducă la cunoștința intervievatorului importanța factorului ecologic în alegerea restaurantului.

12. Ați fi dispus să dați mai mulți bani pe mâncarea ecologică ?

Da

Nu

Nu știu

Întrebarea aceasta are ca scop stabilirea gradului de disponibilitate a consumatorului de a plăti o sumă mai mare pentru mâncarea ecologică-

13. Dacă da,atunci cât ați fi dispus să dați în plus ?

Cu 5% mai mult față de prețul mâncării convenționale la un restaurant

Între 5% și 20% mai mult

Cu 20% mai mult dar nu mai mult de 40%

Peste 40 % dar sa fii sigur că mâncarea este ecologică.

14. Cât ați merge cel mai departe pentru a mânca preparate ecologice ?

Pâna în 1 km ,accesibil ,lângă casa

Peste 1 km dar undeva în centru

Poate să fie și la periferie , într-o zonă verde

Și în afara Bucureștiului, oriunde ,dar nu prea departe

Nu am preferințe

Ultima întrebare vrea să afle de la respondent cât ar fi dispuși aceștia să meargă pentru a mânca ecologic.

3.3 Culegerea și Procesarea datelor

3.2.1 Selectarea modalităților de culegere a datelor

Pentru realizarea scopului și implicit a obiectivelor cercetării în culegerea informațiilor s-a optat pentru modalitatea de cercetare numită sondaj.

Numărul de informații ce pote fi cules cu ajutorul unui chestionar este divers. Să considerăm exemplul unui chestionar ce are ca scop studierea preferințelor, nevoilor, motivațiilor și satisfacțiilor oferite de serviciile și produsele cercetate, analizarea comportamentului de consum și achiziție de de produse și servicii.

Sondajul oferă informații referitoare la: cine – de exemplu, caracteristicile (numărul de membri, veniturile, stilul de viață etc.)

ce – de exemplu, tipurile de alimente care sunt preferate, în funcție de faza din ciclul de viață al familiei;

cum – de exemplu, modalitățile de consum (în stare naturală sau preparată); principalele criterii de selecție a produselor și a punctelor de vânzare, în procesul de achiziție; modalitățile de păstrare a produselor în cadrul gospodăriei;

de unde – de exemplu, punctele de vânzare de unde sunt cumpărate produsele (piața liberă, producători agricoli, magazine alimentare specializate, magazine precum supermarketuri sau hypermarketuri etc.);

când – de exemplu, ziua/zilele săptămânii când se cumpără pentru gospodărie fructe; frecvența cumpărărilor;

de ce – de exemplu, motivele pentru care sunt preferate, respective achițziționate, diferitele tipuri de fructe.

cât – de exemplu, media lunară consumată , pe numărul total și tipurile de fructe , de o gospodărie, pe grupe de gospodării; cantitatea cumpărată în medie, de fiecare dată etc.

Frecvența mare a studiilor selective de tip sondaj, în ansamblul cercetărilor de marketing, este justificată de avantajele specifice ale metodei.

Principalele avantaje ale metodei sondajului sunt următoarele:

culegerea de date despre motivele, părerile și preferințele persoanelor ce fac parte din grup țintă;

versatilitatea comunicării orale sau scrise cu participanții;

posibilitatea folosirii mijloacelor vizuale,a unor produse și ambalaje;

cercetarea influenței unor variabile independente, precum vârsta, ocupațiile, profesiile, sexul,veniturile sau mediu

șansa de a atnticipa comportamentul viitor al unității de sondaj/cercetare.

Datele pentru eșantionul prezentat mai sus au fost culese pe parcursul a 3 zile de către elaboratorul licenței în intervalul oral 10-12, și 12-14 în incinta magazinului Naturalia situate pe Bulevardul Unirii al Bucureștiului. Zona este una centrală ,populate aflată în vecinătatea stațiilor de autobus și cu o circulație de automobile abundentă.

Rata de răspuns a fost mare,mediul fiind unul de așa natură încât respondenții participau cu placer la chestionar.

3.4 Analiza datelor si realizarea raportelor

Datele procesate în etapa anterioară vor fi descifrate cu ajutorul tehnicilor cunoscute, după finalizarea raportului cercetătorul putând trage concluziile necesare alcătuiri procesului decizional.

Metodele de analiză sunt alese în funcție de:

– țelul și țintele cercetării;

– tipul de cercetare făcută: totală sau selectivă, cantitativă sau calitativă;

– câte eșantioane au fost folosite (unul, două sau mai multe) și ponderea lor de

reprezentare, pentru grupul din care s-au alese(eșantioane

reprezentative și nereprezentative);

– ce fel de parametrii au fost consemnați (analizate pe scală nominală, ordinală, interval sau proporțională; alternative sau nealternative, etc.), procentul lor (una, două sau mai multe), precum și legătura dintre acestea (dependență, interdependență, independență);

Procesul ce analizează datele poate urmări:

– calcularea trendului centrale a datelor înregistrate;

– aflarea distribuției și a variației acestora;

– analiza relațiilor de cauzalitate dintre două sau mai multe variabile, și alcătuirea

de evaluări ale datelor dependente în funcție de variația probabilă a variabilelor independente;

– cercetarea relațiilor de interdependență dintre variabile; întocmirea de preziceri ale fenomenelor studiate;

– calcularea importanței diferențelor dintre chestionarele constituite după variația

unei sau mai multor variabile;

– evaluarea șanselor de apariție a unor valori ale variabilelor studiate , la

nivelul grupului cercetat , în funcție de valorile înregistrate la nivelul

chestionarului etc.

Acum ,în paginile ce urmeaza vom analiza întrebările și le vom interpreta cu ajutorul scalelor și graficelor.

La întrebarea 1. Sexul respondenților rezultatele sunt următoarele

Folosind scala dihotonică

În studiul efectuat am observant că din 50 de respondent, 88% au fost femei și doar 12% bărbați , un procent destul de covârșitor în favoarea femeilor. Acest lucru poate fi interpretat cu mai multe ipoteze: Una din ele ar putea spune că femeile sunt mai interesate decât bărbații ce manancă sau că femeile fac cumpărăturile în familiile lor.

Întrebarea numarul 2. Vârsta. Drept variante de răspuns au fost mai multe categorii: -20, 20-29, 30-39, 40-49, +50,rezultatele au fost după cum urmează;

Capetele variantelor ,vârstele -20 și +50 au înregistrat cele mai mici procente ,celelalte grupe de vârstă nefiind foarte departe una de cealaltă.

Întrebarea numărul 3. Statutul. La această întrebare chestionații au avut de ales între 3 variante de răspuns. Folosindu-ne de data aceasta de scala nominal rezultatele au fost următoarele:

Rezultatele sunt destul de interesante,cu un mic procent în plus pentru persoanele necăsătorite ,lucru ce ar putea indica faptul ca o persoană necăsătorită încearcă și vrea să își asigure o alimentație mai sănătoasă, asta nu înseamnă ca persoanele căsătorite se neglijează pe ei sau familiile lor.

Întrebarea numărul 4. Aveți copii. La această întrebare dihotomică totul a fost simplu, aveți sau nu copii. Răspunsurile au fost următoarele:

Răspunsurile după totalizarea lor sunt destul de echilibrate , 56% din cei intervievați au raspuns că au copii în timp ce restul de 44% au spus că nu au. Se poate crede că au fost prezente mai multe persoane părinți în magazinul ecologic deoarece aceștia se îngrijorează mai mult pentru sănătatea copiilor,asta nu înseamnă că cei fără copii nu sunt și ei intereșati de alimentație.

Întrebarea numărul 5.Venitul pe lună are mai multe variante de răspuns, utilizând o scală polihotomică am ajuns la următoarele concluzii:

Rezultatele ne arată cum venitul ar putea influența cumpărăturile de produse bio dar nu într-un mod așa de semnificativ și acest lucru datorită procentajelor rezultate. O varietate destul de mare, client cu diferite venituri, niciun grup anume nu s-a detașat foarte semnificativ sau a ramas foarte în urmă atât de mult încât să îl putem exclude .

Întrebarea numărul 6. Sunteți familiarizat cu conceptual de produs ecologic ,are drept variant de răspuns doar celebrul da sau nu, apelând din nou la scala dihotomică,cei intervievați au raspuns în totalitate că da, lucru nesurprinzător data fiind locația în care a avut loc intervievarea.

Chiar nu ne putem mira de procentajul de 100%, în general cum ne arată de altfel și chestionarul persoanele ce frecventează magazinele ecologice cunosc câte ceva despre produsele ce urmează să le achișziționeze.

Întrebarea numărul 7.Preferați mâncarea bio în detrimentul celei convenționale a avut caracter decisive, în cazul unui raspuns negativ chestionarul se opera, așa ca ,rata de raspuns din nou a fost de 100%, de altfel nicio persoana nu a raspuns negative așa ca niciun chestionar nu a trebuit oprit brusc. Clientela unui magazine ecologic este una dedicată. Scala trihotomică a fost aceea ce ne-a ajutat de data aceasta.

Întrebarea numărul 8. Faceți cumăprături de produse bio cu o frecvență ? O întrebare cu ajutorul căreia vrem să aflăm de câte ori achziționează respondenții produse bio pe parcursul unei luni calendaristice. Respondenților li s-au prezentat 5 variante de răspuns: a)zilnic, b) o data la 2-3 zile, c) o data pe săptămână, d) de 2-3 ori pe lună, e) foarte rar, o data pe lună. Rezultatele au fost după cum urmează:

Datele relevă faptul că persoanele medie sunt prezente în magazine cu preponderență o data la 2-3 zile și o data pe săptămână, chiar dacă nici extremele nu duc lipsă de respondent.

Întrebarea numărul 9.Credeți că mâncați sănatos? Această întrebare vrea să afle propria părere avută de participanți despre dieta lor. Folosindu-ne de scala dihotomică am putut afla următoarele rezultate.

Rezultatul obținut nu este unul neașteptat, nu doar din pricina faptului că oamenii au o părere bună despre propia persoană ci mai mult a obiceiurilor acestora, cumăprând dintr-un magazine ecologic sigur ești conștient de alimentația ce o consume.

Întrebarea numărul 10. De câte ori mâncați la un restaurant pe lună? Studiul își propune să vadă cât de oportună este deschiderea unui restaurant ecologic , această întrebare studiază frecvența cu care respondenții mănâncă la un restaurant, acestă întrebare are o pondere importantă în concluziile ce vor fi trase la final. Precum întrebarea 8 , întrebarea 10 este un ace vrea să descopere frecvența cu care respondentul face acțiunea întrebării.

Din nou,nimic nu iese foarte mult în evidență sau rămâne foarte în urmă, extremele sunt egale în timp ce persoanele ce frecventează de 3-5 ori un reastaurant pe lună sunt cele mai prezente.

Întrebarea numărul 11.Când alegeți un restaurant ,factorul ecologic și mâncarea sănătoasă ar putea fi un aspect important în deciderea localului? O întrebare ce ne este de ajutor în aflarea importanței mâncării ecologice atunci când o persoană allege un restaurant. Ajutați de o scală trihotomică, am ajuns la următoarele rezultate:

Aproape pentru toți respondenții factorul ecologic joacă un rol semnificativ în alegerea restaurantului. Doar pentru 4% este important câteodată factorul ecologic și doar 2% din cei intervievați au raspuns că pentru ei factorul ecologic nu ar conta.

Întrebarea numărul 12. Ați fi dispuși să dați mai mulți bani pentru mâncarea ecologică ? Fiind binecunoscut faptul că prețul alimentelor este mai mare datorită costurilor de creștere mai mari ,am vrut să aflăm dacă persoanele sunt dispuse să aloge o sumă mai mare pentru a mânca ecologic. Scala prezentă este cea trihotomică, rezultatele fiind:

Rezultatele urmează cursul logic așteptat, majoritatea persoanelor chestionate, mai exact 92% au răspuns afirmativ,ele ar plăti mai mult pentru o mâncare ecologică.

Întrebarea numărul 13. Cât ați fi dispus să dați în plus ? este în continuarea întrebării 12. Am dorit să aflăm ce procentaj ar plăti în plus populația pentru mâncarea ecologică. Am obținut următoarele rezultate

Deși nu apare o diferență foarte mare, putem observa că odată cu trendul ascendant al procentajului trecerea de la 20-40% la +40% clienții se rarefiază.

Întrebarea numărul 14.Cât ați merge cel mai departe pentru a mânca preparate ecologice? Este ultima întrebare din chestionar și cea care ne ajută la poziționarea viitorului restaurant dacă oportunitățile sunt prezente.

Deși ne-am aștepta ca toți să fii răspuns cât mai aproape de casă drept locație pentru restaurant,ei bine,lucrurile nu stau chiar așa. Cei ce preferă ca restaurantul să fie situate în vecinătatea locuinței sunt în proporție doar de 20%, pe primul loc ca zonă se situeaza centrul orașului ,42% din respondent au spus ca ar merge în aceea locație ,pe locul doi se situează zona periferică,ea fiind aleasă de 26% din participanti.

Concluzii

După analizarea fiecărei întrebări în parte vom trece acum la asocierea unora și la a concluziona legăturile dintre acestea.

Să începem cu profilul clientului cel mai des întâlnit în magazine. Acesta este; Femeie, are între 30 și 39 de ani, este necăsătorită, are copii și un venit pe lună între 2000 și 3000 de ron. Din acest rezultat putem trage concluzia că mamele singure trecute de 30 de ani acordă cea mai mare atenție alimentației.

Aceste date rezultă din analiza celor 5 variabile studiate de catre noi, și anume; Sex,Vârstă,Statut,Parinte sau nu, Venit pe lună.

După ce am văzut profilul celui mai prezent comparator acum este timpul pentru profilul celui mai rar; Este bărbat, are 50+ ani, nu este părinte, are un statut altul decât cel casătorit sau necăsătorit, are un venit de sub 1000 de ron. Rezltatul este unul oarecum așteptat,un bărbat trecut de 50 de ani, ce nu are copii cu un venit de sub 1000 de lei este cel mai rar client.

Următoarea corelație are ca scop determinarea persoanelor ce merg mai mult de 6 ori pe lună la restaurant.În marea majoritate aceste persoane sunt femei cu vârsta între 20-29 de ani ce au un venit de 3000+, nu sunt căsătorite și nu au copii. Timpul liber,far familie și copii cumulat cu venitul generos fac din acest profil cel mai prezent în restaurante.

În extrema cealaltă se situează tot femeile de această dată cu vârsta de 39-49, căsătorite, ce au copii cu un venit între 1000 și 2000. Familia,copii,locul de muncă cumulat cu vârsta plus venitul mediu fac această catgorie cea mai puțin prezentă în restaurante.

În medie cele mai multe persoane au spus ca sunt dispuse să dea între 5 și 20% mai mult pentru mâncarea ecologică( 16 la număr) acestea sunt femei și bărbați cu venit între 2000 și 3000 de ron,căsătoriți cu vârsta de 30-39 de ani ce au copii. Dorința de a-și vedea familia sănătoasă și având o alimentație foarte bună,vârsta matură fac aceste persoane să fie dispuse să dea mai mult pe mâncarea bio însă venitul și pragmatisul îi rezumă la procentajul cuprins între 5 și 20%

Distanța aleasă de cei mai mulți dintre participanți a fost cea de peste 1000 de metrii dar undeva în centru (21 de persoane).Persoana reprezentativă pentru acest segment este de sex masculin, feminin cu vârsta de 30-39 de ani ,căsătoriți, ce au copii cu un venit între 2000 și 3000 de ron. Categoria ce a rezultat este una pentru care a mânca ceva este o întreagă experiență, sunt dispuși să plece de lângă casă dar nu prea departe pentru a fi aproape de copii lor sau de casă. Venitul le permite să meargă în centrul orașului unde prețurile sunt mai mari.

Oportunitatea deschiderii unui restaurant ecologic este una foarte realizabilă, cifrele vorbesc de la sine. Clientela există,ea este destul de diversificată, de la persoane de -20 de ani pana chiar la persoane trcute de 50 de ani, toate persoanele intervievate preferă mâncarea ecologică în detrimentul celei convenționale. Veniturile persoanelor dornice de a veni la un restaurant ecologic sunt și ele diversificate, acesta constituind un semn bun,el fiind dorit de diferite clase economice chiar daca nu în aceleași procentaje dar diversitatea există și din acest punct de vedere. Viitoarea locație mai este dorită și de persoane cu copii dar și de cele fără dovadă că locul este căutat și de familiști și de non-familiști.

Varietatea persoanelor dispuse să mănânce la un restaurant ecologic este un lucru foarte promițător, trendul actual al pieței ecologice ce se află în creștere semnificativă este un alt semn ce nu poate fi ignorat, un alt impuls pentru cei ce vor să deschidă o astfel de afacere.

Drept recomandări în urma chestionarului aplicat pot sublinia următoarele:

Locația viitorului restaurant trebuie să fie pentru început una centrală

Atmosfera trebuie să imbie căldura familiei cu romantismul și modernismul societății actuale.

Produsele trebuiesc a fi de o calitate foarte bună,în interiorul localului fiind eventual afișate certificatele ecologice

Prețurile localului viitor să nu depășească cu mai mult de 40% costurile la un restaurant convențional.

De preferință să fie inclusă în meniu și mâncare ecologică pentru copii.

O metodă bună de promovare a noului local ar putea fi prin impărțirea de pliante în interiorul magazinelor ecologice.