OPORTUNIT ĂȚILE COMERCIALE ȘI VAMALE OFERITE DE ADERAREA ROM ÂNIEI LA UNIUNEA EUROPEANĂ IMPA CT ASUPRA COMERȚ ULUI EXTERIOR ROM ÂNESC Conducător… [611857]

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII,
TINERETULUI ȘI SPORTULUI
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

Ștefan CABA

TEZĂ DE DOCTORAT

(Rezumat)

OPORTUNIT ĂȚILE COMERCIALE ȘI VAMALE
OFERITE DE ADERAREA ROM ÂNIEI LA UNIUNEA EUROPEANĂ
IMPA CT ASUPRA COMERȚ ULUI EXTERIOR ROM ÂNESC

Conducător științific:
Prof. univ.dr. Mihai BERINDE

ORADEA
2012

Caba Ștefan – Teză de doctorat – Rezumat

Pagina 1
CUPRINS
Cuvânt înainte
Introducere
Capitolul 1. Comerț internațional și politici comerciale
Introducere
1.1. Comerțul internațional: concepte și noțiuni
1.2. Politica comercială: concept, evoluție și tipologie
1.3. Măsuri și instrumente ale politicii comer ciale
1.3.1. Măsuri de politică comercială
1.3.2. Instrumente de politică comercială
1.3.3. Practici de aplicare a instrumentelor de politică
comercială
Concluzii
Capitolul 2. Comerțul internațional și globalizarea
Introducere
2.1. Globalizarea economică. Formele, cauzele și etapele
globalizării
2.1.1. Formele de manifestare ale globalizării
2.1.2. Factori care au favorizat procesul de globalizare
2.1.3. Evoluții ale procesului de globalizare
2.2. Efectele globalizării asupra comerțului internațional
2.2.1. GATT – scurt istoric al unui mare tratat internațional
2.2.2. OMC și rolul sau în globalizarea comerțului
internațional
2.2.3. Raportul între globalizarea și regionalizarea comerțului internațional
2.3. Acordurile comerciale între regionalism și multilate ralism
2.3.1. Acorduri multilaterale
2.3.2. Acordurile regionale
Concluzii
Capitolul 3. Politica vamală a Uniunii Europene
Introducere
3.1. Politica vamală – Concept și evoluții
3.1.1. Conceptul de politică vamală
3.1.2. Instrumentele politicii vamale
3.1.3. Evoluții recente în domeniul politicii vamale
3.2. Evoluții în domeniul politicii vamale a Uniunii Europene
3.2.1. Principalele etape în evoluția politicii vamale a UE
3.2.2. Prezentarea politicii vamale actuale a UE
3.2.3. Evoluții previzibile în polit ica vamală a UE
Concluzii

Oportunitățile comerciale și vamale oferite de aderarea României la Uniunea Europeană .
Impact asupra comerțului exterior românesc

Pagina 2
Capitolul 4. Rolul UE în cadrul negocierilor comerciale internaționale
Introducere
4.1. Statutul juridic al UE în cadrul OMC
4.2. Prioritățile promovate de UE în cadrul multilateral
4.3. Poziția UE în negocierile privind acorduril e de integrare
economică regională
4.4. Acorduri comerciale preferențiale încheiate de UE
4.5. Politica comercială a UE și regulile de comerț internațional
4.6. Impactul instrumentelor de politică comercială convenite în
cadrul OMC asupra politicii comerci ale a UE
Concluzii
Capitolul 5. Politica comercială și comerțul exterior al României
Introducere
5.1. România înainte de 1989
5.1.1. Cadrul juridic
5.1.2. Schimburile comerciale
5.2. România în perioada 1990- 2006
5.2.1. Cadrul juridic
5.2.2. Evoluția schim burilor comerciale bilaterale
România -UE
Concluzii
Capitolul 6. Valorificarea de către România a oportunităților rezultate din aderarea la Uniunea Europeană
Introducere
6.1. Principalele schimbări intervenite în politica vamală și
comercială
6.1.1. Liberal izarea completă a schimburilor comerciale și
integrarea în piața internă a UE
6.1.2. Adoptarea tarifului vamal comun în relațiile cu țările terțe
6.1.3. Transferul competențelor în materie de politică comercială la nivel comunitar
6.1.4. Adoptarea schemei de preferințe vamale a UE în
relațiile cu țările în curs de dezvoltare
6.1.5. Adaptarea cadrului juridic extern al României la acordurile încheiate de UE cu țările terțe
6.1.6. Creșterea eficienței măsurilor de apărare
6.2. Identificarea noilor oportunităț i oferite de aderarea la UE și
modul lor de valorificare
6.2.1. Impactul eliminării obstacolelor tarifare și netarifare
comercială din comerțul româno- comunitar

Caba Ștefan – Teză de doctorat – Rezumat

Pagina 3
6.2.2. Incidențele introducerii tarifului vamal comun
6.2.3. Impactul transferului de competenț e la nivel european
în materie de politică comercială
6.2.4. Impactul adoptării schemei de preferințe vamale a UE
6.2.5. Beneficierea de către România de concesiile tarifare convenite de UE pe plan internațional
6.2.6. Creșterea eficienței măsurilor de apă rare comercială
Concluzii
Concluzii finale
Bibliografie
Anexa 1. Tratatul de la Lisabona – prevederi referitoare la politica
comercială comună.
Anexa 2. Reglementări ale SGP pentru perioada 2006- 2015
Anexa 3. Prevederi de politică comercială din Tratatul de aderare
Anexa 4. Măsuri de apărare comercială adoptate de UE
Anexa 5. Lista actelor legislative adoptate de Comisia Europeană, în domeniul vamal și fiscal, în perioada 2005- 2010
Lista abrevierilor utilizate

Oportunitățile comerciale și vamale oferite de aderarea României la Uniunea Europeană .
Impact asupra comerțului exterior românesc

Pagina 4
Introducere
Probabil că unul din primele gesturi raționale de la începuturile
umanității a fost de natură comercială. Nu este, deci, de mirare expansiunea
teoriilor și studiilor care au ca subiect analiza schimburilor comerciale, a regulilor care gestionează aceste relații, a politicilor care stau la baza acestor
reguli și a efectelor generate de modul în care se dezvoltă și se desfășoară comerțul internațional.
Prezenta teză de doctorat, care se situează în acest cadru, se
concentrează asupra câtorva aspecte considerate de actualitate și cu grad ridicat de importanță.
Obiectivele principale urmărite pe parcursul acestei lucrări sunt de a
identifica traiectoria și perspectivele politicii comerciale a Uniunii Europene și a României (ca parte integrantă din 2007) în contextul internațional, cu evidențiere a componentei vamale, respectiv analiza modului în care, pe
parcursul etapelor de pre- aderare și integrare, România reușește, sau nu, să
beneficieze de oportunitățile oferite.
În scopul atingerii acestor obiective teza de doctorat a fost concepută
pe 6 cap itole care restructurează rezultatele prezentate în literatura de
specialitate existentă până la momentul actual, analizează informațiile oferite de principalele baze de date (Institutul Național de Statistică, World Trade Organization -Database Centre, Eur opean Union- Trade Statistics, Eurostat,
ComTrade și altele) și centralizează concluziile rezultate în urma acestora.
Teza se încheie cu un set de concluzii finale care sunt, cum era de
așteptat, în mare parte, o însumare a celor de la nivelul capitolelor, dar nu
numai. La final este prezentată lista titlurilor bibliografice care au stat la baza
elaborării prezentei lucrări, o listă de abrevieri utilizate în teză și anexele, care sunt parte integrantă
Capitolul 1. Comerț internațional și politici comerciale
Dezvoltarea omenirii a fost marcată de evenimente diverse care, de
multe ori, au fost greu de înțeles sau de justificat. Interdependența și ciclicitatea om-natură -gândire -tehnologie au generat situații istorice care au fost, pe de o
parte analizate și inte rpretate, pe de altă parte comparate cu ceea ce societatea a
prevăzut înaintea apariției lor. Probabil că principala preocupare regăsită în dezbaterile gânditorilor au fost aceea de a trage învățăminte din ceea ce s -a
întâmplat și de a sugera acțiuni viito are care să permită menținerea (sau
revenirea) pe un drum al bunăstării. Iată așadar ceea ce considerăm a fi motivarea celor care emit ipoteze, bazate pe învățămintele altora sau, dimpotrivă, în contradicție cu ele.

Caba Ștefan – Teză de doctorat – Rezumat

Pagina 5
Primul capitol al acestei teze este rezervat prezentării câtorva din
referirile ce se regăsesc în literatura de specialitate asupra comerțului
internațional și, în același timp, a unor puncte de vedere proprii asupra ideilor conținute în materialele studiate.
Studiul resurselor bibliografice și analiza fenomenelor economice
globale din ultima perioadă ne -a permis să evidențiem următoarea concluzie:
legăturile comerciale internaționale sunt rezultatul politicilor economice dar, în același timp, le influențează într -o manieră puternică. Ne permitem să sugerăm
că, în plină desfășurare a crizei economice ce marchează actuala perioadă, gradul ridicat de cooperare internațională este rezultat, printre altele, al dependențelor comerciale. Uniunile comerciale, vamale, monetare sau de altă natură obligă st atele să realizeze un front comun în procesul de reluare a
creșterii economice iar comerțului internațional i se recunoaște rolul de catalizator al dezvoltării economiei.
Capitolul 2. Comerțul internațional și globalizarea
În acest al doilea capitol am prezentat, pe de o parte formele, cauzele și
etapele globalizării, pe de altă parte efectele acesteia asupra comerțului internațional.
Globalizarea, ca atribut al oricărei activități umane, a suferit, de -a
lungul istoriei, și suferă și în prezent de presiunea suspiciunii. Cetățenii statelor
puternice consideră ca globalizarea le reduce nivelul de bunăstare în măsura în care aceasta, bunăstarea, trebuie împărțită cu „ceilalți”. „Ceilalți”, adică cetățenii statelor mai puțin dezvoltate resping ideea de globaliza re pentru că, în
opinia lor, le aduce un nou stăpân susținut de statutul superior de competitivitate al economiilor dezvoltate. Gradul de adevăr al celor menționate este imposibil de cuantificat în acest moment; cert este că globalizarea (economică, de exemplu) sau mondializarea (cum este utilizat termenul de către unii autori) întâmpină greutăți. Criza economică, ce a creat un puternic dezechilibru, în anii 2009 -2011 și a cărei evoluție este încă neclară a generat noi
controverse în raportul globalizare -regionalizare. O primă impresie, neverificată
încă științific, este că o criză, cel puțin una cu caracter economic, poate produce efecte la nivel global (mondial), dar lupta împotriva ei se duce la nivel regional.
Principala idee ce rezidă din acest capitol este cea a complementarității
globalizare -regionalizare
Capitolul 3. Politica vamală a Uniunii Europene
Acest capitol este dedicat unei analize pragmatice, în bună parte
cuantificabile, a regulilor comerțului internațional, a poziției UE în acest context ș i a dimensiunilor și orientării geografice a schimburilor comerciale ale
UE.

Oportunitățile comerciale și vamale oferite de aderarea României la Uniunea Europeană .
Impact asupra comerțului exterior românesc

Pagina 6
Într-o primă parte a capitolului au fost prezentate principalele elemente
teoretice de politică vamală. A doua parte a capitolului a fost axată pe analiza
politicii vamale a UE și a evoluției acesteia de- a lungul timpului. Istoricul UE,
analizat în această teză, pornește de la 25 martie 1957, când șase state (Belgia, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Olanda) au semnat Tratatul de la Roma care înființa Comunitatea Economică Eur opeană (CEE). În continuarea
capitolului au fost prezentate cele 4 libertăți fundamentale de mișcare (libera circulație a bunurilor, persoanelor, serviciilor și a capitalului) care fac din Uniunea Vamală un element esențial al pieței unice a UE. De asemene a sunt
prezentate o serie de elemente de natură tehnică referitoare la instituțiile corelate activității de comerț internațional, la tipurile de regimuri vamale, precum și la documentele specifice operațiunilor vamale. Ultima parte a acestui capitol a fost rezervată previziunilor asupra derulării pe viitor a politicii vamale
europene.
Capitolul 4. Rolul UE în cadrul negocierilor comerciale internaționale
Acest capitol a fost rezervat studierii rolului UE în procesul de
integrare regională, pe de o parte, și în cel de membru și susținător al politicii
OMC de extindere geografică și de eliminare a barierelor comerciale, pe de altă parte. Odată cu construcția europeană a crescut și rolul acesteia în toate domeniile majore mondiale: comerț, securitate, protecție socială, stabilitate
financiară etc.. Din acest motiv Uniunea Europeană a fost nevoită să adopte un compromis între dorința de a contribui la creșterea nivelului de trai a propriilor cetățeni și responsabilitățile asumate ca important actor mondial.
Capit olul 5. Politica comercială și comerțul exterior al României
În acest capitol se trec în revistă principalele acorduri comerciale ale
României în vigoare înainte de aderare cu scopul de a identifica oportunitățile oferite țării noastre de aderarea european ă și modul în care factorii decizionali
au știut, sau nu, să profite de acestea. Datele statistice referitoare la schimburile comerciale ale României fac referire la perioade care devansează cu mult anul 2007, cel al aderării, deoarece trebuie menționate eforturile țării noastre de a se integra comerțului european și internațional și în afara uniunii. Statutul de membru al UE aduce, ca prim și, probabil, principal element, modificarea cadrului juridic (ce afectează, evident, contractele comerciale), dar nu schimbă
atitudinea României față de principiile care stau la baza comerțului internațional. Mai mult, statutul României de membru fondator OMC obligă țara noastră la respectarea, în primul rând, a legislației OMC și apoi ale celor UE în ceea ce privește sc himburile comerciale internaționale.

Caba Ștefan – Teză de doctorat – Rezumat

Pagina 7
Capitolul 6. Valorificarea de către România a oportunităților rezultate din
aderarea la Uniunea Europeană
Aderarea României la UE a condus la schimbări dramatice în politica
vamală și comercială a României și de aceea p unctul forte al tezei îl constituie
evaluarea cât mai corect posibil a impactului integrării în structurile europene și
formularea unor posibile direcții de acțiuni viitoare de natură să conducă la o mai mare valorificare a acestor oportunități. În acest s cop au fost prezentate
schimbările induse de aderarea la UE, oportunitățile oferite de acest statut juridic nou al României, modul de valorificare al acestora, precum și unele recomandări bazate pe cunoașterea directă a mecanismelor europene.
Ultimul capitol este dedicat concluziilor finale .
Concluzii finale
Așa după cum am menționat , încă din introducere , vom trece în revistă
principalele concluzii prezentate la fiecare capitol al tezei în parte, concluzii ce
sunt completate cu observații generale și cu unele recomandări sau propuneri de
remediere a unora din aspectele constatate.
În primul capitol, intitulat „Comerț internațional și politici
comerciale”, am identificat trei elemente importante care sunt corelate
comerțului internațional:
a) beneficiile aduse de comerțul internațional sunt strâns legate
de tipul de politică comercială, pornind de la cea autarhică până la cea de liber schimb ;
b) comerțul internațional contribuie la creșterea competitivității
prin îmbunătățirea nivelului productivității ;
c) teoria avan tajului comparativ stă la baza stabilirii relațiilor
comerciale.
Cu alte cuvinte , schimburile comerciale contribuie la dezvoltarea
economică, aduc beneficii mai mari, prin specializare, în ipoteza veridicității teoriei avantajului comparativ, dar reduc ris cul dependenței și generează
asumarea implicită a responsabilității doar în cazul specializării intra-industriale.
În același timp, în cadrul acestui capitol sunt surprinse aspecte
conceptuale referitoare la comerțul internațional și la evoluția politicilo r
comerciale. Un loc important revine prezentării măsurilor și instrumentelor specifice politicii comerciale. Aspectele menționate au avut la bază consultarea unei vaste literaturi de specialitate naționale și internaționale care au fost procesate luând în calcul experiența practică personală în domeniu.
Teza a continuat cu capitolul al doilea, intitulat „Comerțul
internațional și globalizarea”, în care a fost prezentat fenomenul globalizării ,

Oportunitățile comerciale și vamale oferite de aderarea României la Uniunea Europeană .
Impact asupra comerțului exterior românesc

Pagina 8
sub aspect comercial , și relația dintre acesta și regionalizare. Globalizarea, în
viziunea prezentată în această lucrare, nu înseamnă doar posibilitatea de a
exporta mărfuri dintr -o parte în alta a lumii (lucru care, oricum, se întâmplă de
multă vreme) ci este echivalentul unui acord de liber schimb semnat între toate
statele lumii.
Din păcate sau din fericire, depinde de unghiul de abordare, acest fapt
nu se poate petrece în viitorul foarte apropiat. Menționam că schimburile
comerciale afectează cultura popoarelor, în timp ce dereglementarea completă a
comerțului inter național poate dăuna economiei statelor mai puțin dezvoltate.
Acesta din urmă este, dealtfel, principalul motiv pentru care OMC și- a dorit și
dorește în continuare implementarea , în primul rând, a regulilor de comerț și
abia apoi globalizarea acestuia. Oricum este de menționat faptul că liberalizarea
comerțului poate deveni efectivă doar în condițiile în care ea este realizată
concomitent cu întărirea regulilor care guvernează comerțul internațional.
Este evident că, pentru moment, nivelul de liberalizare a economiilor
naționale diferă de la stat la stat și, în consecință, globalizarea, în forma sa finală, este imposibilă pentru moment. Acesta este unul din motivele, considerăm noi, care contribuie la dezvoltarea sistemelor regionale de comerț. Am prezentat ideea de complementaritate globalizare- regionalizare atunci când
vorbim despre comerțul internațional. Mai mult, considerăm că regionalizarea reprezintă o etapă premergătoare globalizării și, în același timp, utilă și
necesară. Motivele pentru care susține m această idee sunt următoarele:
– regionalizarea afectează într -o măsură redusă componenta
culturală a unui stat. În unele cazuri acordurile de integrare
economică regional ă cuprind țări din aceeași zonă culturală;
– acordurile regionale contribuie mai degrab ă la sprijinirea
reciprocă a economiilor statelor semnatare decât la plafonarea și specializarea acestora;
– principiul avantajului comparativ, în schimburile comerciale
internaționale, produce cele mai multe rezultate pozitive în cazul acordurilor care cupr ind un număr relativ mic de țări;
– omogenizarea stadiului dezvoltării economice este mai ușor
de realizat pe zone relativ restrânse și apoi, pas cu pas, la nivel mondial.
Iată, așadar, principalele motive pentru care am putea numi
regionalizarea ca fiind an tecamera globalizării. În același timp este obligatorie
analiza impactului globalizării asupra tuturor componentelor pentru a evita pierderea identității statelor lumii. Acesta este însă un aspect care nu face parte din obiectivele prezentei teze.
Ceea ce este însă important de reținut este faptul că cele două procese
coexistă și că între ele există un raport de complementaritate. Astfel, acordurile

Caba Ștefan – Teză de doctorat – Rezumat

Pagina 9
de integrare economică regională joacă un rol important în atingerea
obiectivului general al GATT -ului privin d liberalizarea comerțului
internațional. La rândul său, în plan multilateral, se negociază regulile specifice privind condițiile în care acordurile regionale pot contribui la atingerea obiectivului general menționat anterior (a se vedea art. XXIV din GATT ).
Numai dacă acele criterii sunt îndeplinite acordurile de integrare economică regională sunt recunoscute ca având rolul de catalizator în liberalizarea comerțului internațional .
Totodată în acest capitol sunt prezentate evoluțiile înregistrate la
nivelul GATT și condițiile care, în runda Uruguay, au favorizat crearea OMC.
Cunoașterea acestora, a modului de funcționare a OMC ca și a acordurilor multilaterale și plurilaterale negociate sub egida GATT/OMC are menirea de a permite o mai bună înțelegere a regu lilor și principiilor care stau la baza
comerțului internațional.
Al treilea capitol al tezei, „Politica vamală a Uniunii Europene”, a fost
dedicat analizei Uniunii Europene sub aspectul politicii sale vamal e. Într-o
perioadă în care umanitatea, în majorit atea ei, se străduie ște să lase în urmă
conflictele militare și politice competiția s -a transferat în domeniul economic și
în cel comercial. Toate aceste transformări au condus, printre altele, la regruparea puterii economice pe principii, printre altele, geografice. Născută din
dorința de a concentra puterea economică și dezvoltată mai apoi, după cum opinează mulți analiști politici și economici, ca o contrabalansare a influenței dolarului american, Uniunea Europeană și -a dovedit și menținut un statut de
organism coerent, eficient, democratic și, poate mai presus de toate acestea, etic. Dorința de a conferi pieței unice europene o forță economică de prim rang nu a afectat negativ nici un stat membru. Deciziile adoptate de Comisia Europeană, legislația europeană și politicile Uniunii Europene au fost concepute astfel încât să determine dezvoltarea generală a Uniunii și nu adâncirea
discrepanțelor. Liderii europeni au dovedit, prin măsurile adoptate chiar și în perioadă de criză economică, că recunosc importan ța unui principiu pe cât de
simplu pe atât de important: puterea Uniunii Europene stă în puterea fiecărui stat membru.
Uniunea Europeană reprezintă, probabil, cel mai de succes model de
integrare regională. Construită pe principii solide și, nu în ultimul rând,
manifestând exigență față de acceptarea de noi membri UE a reușit până în prezent să evite instabilitatea ce ar putea fi generată de eterogenitatea statelor membre. Probabil că acest fapt este datorat etapelor de pre -aderare ce trebuie
parcurse de st atele candidate.
Ca o componentă importantă și, în același timp, supusă unuia din
obiectivele principale care au condus la dezvoltarea UE și anume construcția unei piețe unice, politica vamală comunitară a reușit să- și dovedească eficiența.

Oportunitățile comerciale și vamale oferite de aderarea României la Uniunea Europeană .
Impact asupra comerțului exterior românesc

Pagina 10
Deși reprezintă mai puțin de 10% din populația globului , UE participă la mai
mult de 20% din comerțul mondial. În același timp comerțul intra -comunitar a
cunoscut o dinamică pozitivă.
Prin prisma celor prezentate putem afirma că, încă de la formarea sa,
UE a tins spre o formă de integrare care se poate constitui într -o etapă decisivă
pe drumul spre globalizare.
În opinia noastră, lăsând la o parte argumentele pro și contra,
globalizarea nu poate fi realizată fără construcția unor structuri integrate
regionale care să perm ită reducerea coeficientului de eterogenitate care
marchează statele lumii. Uniuni economice de genul UE, realizate în diferitele zone ale globului, ar permite omogenizarea economică sectorială și ar putea constitui premisele unui proces de globalizare car e să respecte normele de etică
și echitate care trebuie să marcheze secolul XXI.
Ca o completare la tema studia tă, în capitolul patru , intitulat „Rolul UE
în cadrul negocierilor comerciale internaționale”, se analizează UE nu ca o
structură de sine stătăto are ci ca un element al unei structuri internaționale.
Astfel, a cest capitol a fost dedicat studierii rolului UE în procesul de integrare
regională, pe de o parte, și în cel de membru și susținător al politicii OMC de extindere geografică și de eliminare a barierelor comerciale, pe de altă parte.
Odată cu construcția europeană a crescut și rolul UE în toate domeniile
majore mondiale: comerț, securitate, protecție socială, stabilitate financiară etc.. Din acest motiv Uniunea Europeană a fost nevoită să adopt e un compromis
între dorința de a contribui la creșterea nivelului de trai a l propriilor cetățeni și
responsabilitățile asumate ca important „actor ” mondial. Situația se răsfrânge și
asupra construcției sistemului de schimburi comerciale; ca parte (în cali tate de
uniune și prin statele componente) a OMC, UE și -a asumat toate obligațiile care
rezidă din calitatea de membru și, mai mult, a instituit sistemele de preferințe care permit țărilor în curs de dezvoltare să beneficieze de facilități la accesul pe piața europeană. Majoritatea acțiunilor întreprinse de către UE în relațiile cu
alte state și în raportul cu OMC subliniază disponibilitatea factorilor decizionali către construcția unui cadru comercial internațional care să fie bazat pe două principii esenț iale: comerț echitabil și sprijinirea statelor mai puțin dezvoltate.
Respectarea acestor principii contribuie esențial la reducerea tensiunilor
interstatale și la dezvoltarea generală a schimburilor comerciale prin contribuția adusă la dezvoltarea piețelor incipiente mai degrabă decât exploatarea acestora.
Totodată se poate afirma că structura culturală europeană își pune
amprenta și asupra procesului de conversie către starea de echilibru comercial mondial.
Prin aspectele prezentate în acest capitol s -a relevat în primul rând
modul în acre obiectivele politicii comerciale comune sunt promovate în cadrul negocierilor comerciale multilaterale organizate sub egida OMC. Astfel, se

Caba Ștefan – Teză de doctorat – Rezumat

Pagina 11
poate constata deschiderea declarată a UE față de obiectivul general al OMC de
liberalizare a comerțului internațional. În promovarea acestui obiectiv UE se
bazează pe două principii importante și anume; egalitatea de tratament sub aspectul concesiilor tarifare convenite și promovarea nevoilor țărilor mai puțin dezvoltate prin dimensionarea concesiilor lor tarifare la posibilitățile propriilor economii.
Un loc important în cadrul capitolului este dedicat rolului UE în
promovarea integrării economice concretizată atât prin evoluția intracomunitară cât și prin multitudinea de acorduri de integrare regională pe care le negociază
în plan internațional. În afara faptului că a atins poate cel mai înalt grad de integrare economică existent la ora actuală este de remarcat faptul că UE este și
inițiatorul și promotorul acordurilor transcontinenta le de integrare regională
(acordul de liber schimb încheiat cu Mexic și cel încheiat cu Chile).
Compatibilitatea instrumentelor specifice politicii comerciale comune
cu regulile generale de comerț este un obiectiv urmărit cu multă atenție la nivel european . Practic toate instrumentele de politică comercială adoptate de UE nu
sunt decât o reflecție adaptată la nivel european a celor convenite prin negocierile comerciale multilaterale ale OMC și la care UE reprezintă un pilon important. Această situație face ca politica comercială comună să aibă la bază
regulile și mecanismele stabilite pentru comerțul exterior favorizând astfel o integrare coerentă a obiectivelor comerciale europene.
Odată finalizată etapa de prezentare a cad rului general: componenta
științif ică – ce însemnă comerț internațional și care sunt politicile și
instrumentele utilizate, respectiv componenta pr agmatică – ce est e UE, cum
funcționează și care sunt atributele specifice din punct de vedere al schim burilor
comerciale s -a trecut , în capitolele cinci și șase, la analiza amănunțită a
comerțului exterior al României și a modului de abordare a oportunităților
oferite de aderarea țării noastre la UE .
Astfel, în capitolul 5, care are ca temă „Politica comercială și comerțul
exterior al României”, am abordat această problematică pe parcursul a două
perioade, respectiv 1950- 1989 și 1990- 2006.
Scopul unei asemenea abordări a fost acela de a putea prelucra datele
privind comerțul exterior românesc în perioada în care politicile comerciale românești erau total diferite și determinate de tipurile de economii existente în
România la datele respective. În activitatea de cercetare desfășurată în acest domeniu s -a urmărit să scoatem în evidență modul în care, în perioa dele
specifice, comerțul exterior românesc s -a desfășurat cu luarea în considerare a
nevoii de promovare a regulilor internaționale în materie. Am încercat să construim astfel platforma pentru a putea identifica impactul privind aderarea României la UE asupra comerțului nostru exterio r. Cercetarea s -a efectuat
utilizând o serie bogată de date statistice și, după cum am menționat, pentru o

Oportunitățile comerciale și vamale oferite de aderarea României la Uniunea Europeană .
Impact asupra comerțului exterior românesc

Pagina 12
perioadă de 56 de ani. Pe lângă procesarea datelor statistice am procedat și la un
studiu aprofundat cu privire la cadrul juridic al relațiilor exter ne ale României
urmărind astfel să determinăm modul în care acesta reflectă sau nu deschiderea
României pentru comerț internațional în principal prin relațiile cu UE, cât și
maniera în care acest cadru juridic a permis dezvoltarea comerțului nostru exterio r cu diverși parteneri externi.
Principalele elemente caracteristice comerțului exterior al României
până în anul 1989, se referă la:
a) definirea cadrului juridic extern al României cu luarea în considerare a realităților economice și a priorităților politic e din
perioada respectivă
Astfel, ca țară membră CAER, România a urmărit organizarea
activităților de comerț exterior în condițiile specifice apartenenței la această organizație prin promovarea comerțului bazat pe clearing/barter. Ceea ce se poate însă rem arca este faptul că România a manifestat concomitent
disponibilitate și deschidere pentru asigurarea unui cadru juridic extern care să permită o mai activă prezență în comerțul internațional ca element important în
creșterea competitivității produselor românești pe piețele externe. Este astfel important de remarcat faptul că România devine membru GATT încă din 1971 urmând să poată beneficia în acest mod de concesiile tarifare convenite în plan multilateral. În același timp, în 1974 România capătă statutul d e țară în curs de
dezvoltare ceea ce permite ca produsele exportate pe piețele țărilor dezvoltate să devină mai competitive prin beneficierea de scutiri sau reduceri de taxe vamale.
Vocația europeană a României nu încetează să se manifeste în această
perio adă prin promovarea unor acorduri bilaterale cu UE cum ar fi: acordurile
tehnice privind comerțul cu unele produse agricole (1969), acordurile succesive
vizând comerțul cu produse textile (începând cu 1976), aranjamentele anuale specifice comerțului cu pro duse siderurgice (1978), acordul privind comerțul cu
produse industriale altele decât textile și siderurgice (1981) și acordul privind
crearea Comisiei mixte guvernamentale România -UE (1981), reprezentând
recunoașterea de facto a UE de către România. Doar limitele regimului politic
de la vremea respectivă au făcut ca România să rateze stabilirea de relații diplomatice cu UE (1987). Relațiile economice cu UE erau în acea perioadă puternic influențate de aspecte politice, cum ar fi spre exemplu respectarea drepturilor omului în România.
b) schimburile comerciale care au evoluat în conformitate cu definirea cadrului juridic și cu prioritățile privind dezvoltarea economie naționale
Astfel, dacă în prima parte a perioadei asistăm la o pondere importantă a
comerțului cu țările membre CAER (66,8%), î n perioada 1975 -1980 comerțul
cu țările din afar a CAER a devenit mai important (55%, respectiv 59%). După

Caba Ștefan – Teză de doctorat – Rezumat

Pagina 13
această evoluție, măsurile de austeritate impuse pentru plata datoriei externe au
făcut ca importurile, în special în relațiile cu țările cu economie de piață să
scadă dramatic. Se poate, astfel, ușor constata că excedentele comerciale înregistrate în relația cu UE în perioada 1980 -1988 au reprezentat o pondere
covârșitoare a resurselor financiare pentru plata datoriei externe a României. În
ce privește cealaltă etapă luată în considerare, respectiv 1990 -2006, se impune a
fi precizat faptul că schimbările dramatice ca urmare a evenimentelor din decembrie 1989 și -au pus amprenta în mod serios asupra reorientării spre UE a
relațiilor noastre comerciale. Se poate constata că după stabilirea de relațiile
diplomatice cu UE în anul 1991, asistăm la negocierea unui cadru juridic
bilateral necesar noilor condiții. Practic în această perioadă se finalizează negocierea Acordului de comerț, cooperare economică și comercială, Acordului
european de asociere precum și a Tratatului de aderare a României la UE. Acest cadru juridic nou asigură liberalizarea fără precedent a schimburilor comerciale
bilaterale. Aderarea României la UE s -a pro dus la 1 ianuarie 2007, când asistăm
la implementarea și în România a celor patru principii ale pieței interne privind libera circulație a mărfurilor, serviciilor, capitalurilor și persoanelor. Tot în această parte a perioade de referință au fost negociate în pan extern o serie de
acorduri de liber schimb în relațiile cu: AELS, CEFTA, Moldova, Israel, Turcia ș.a..
În aceste condiții, comerțul exterior românesc se reorientează spre țările
cu care România a promovat asemenea acorduri, ele devenind parteneri pentru
cca. 80% din comerțul nostru. UE capătă o importanță tot mai mare în schimburile noastre comerciale chiar dacă, urmare a diferenței de competitivitate, se înregistrează solduri negative ale balanței comerciale. Important de reținut sunt constatările că UE devine de departe principalul nostru
partener exterior și că ritmurile exporturilor și importurilor sunt ridicate, dând speranța unui echilibru în dinamica acestora.
Contribuția cea mai importantă a tezei la evaluarea impactului aderării
la UE asupr a politicii comerciale a României este definită în capitolul 6 intitulat
“Valorificarea de către România a oportunităților rezultate din aderarea la Uniunea Europeană”. După ce au fost identificate principalele modificări intervenite în politica comercială a României ca urmare a aderării la UE, am
procedat la evaluarea modului în care acestea au influențat comerțul exterior românesc. Pe baza activităților de cercetare, luând în considerare aspectele și
datele statistice utilizate în cuprinsul tezei, a fost identificat, pentru fiecare
modificare, impactul aderării după cum urmează:
1. Eliminarea tuturor obstacolelor tarifare și netarifare din calea
comerțului reciproc a condus la evitarea oricărei discriminări de tratament pentru produsele românești din punct de vedere al taxelor
vamale la importul în UE în raport cu taxele vamale aplicate în

Oportunitățile comerciale și vamale oferite de aderarea României la Uniunea Europeană .
Impact asupra comerțului exterior românesc

Pagina 14
relațiile cu celelalte state din regiune. Se asigură pe această bază o
competitivitate crescută exporturilor românești în condițiile în care prețurile obținute se situează la niveluri similare. În caz contrar exportatorii români ar fi trebuit să plătească , prin reducerea
corespunzătoare a prețurilor, circa 3 miliarde de euro/an reprezentând diferențele de taxe vamale calculate la un volum anual
al exporturilor în UE (în perio ada 2007 -2011) de circa 20 de
miliarde euro și un nivel mediu al taxelor vamale de 15% (produse
agricole și industriale).
Analizând evoluția comerțului cu UE se constată creșterea
acestuia imediat după aderare ca efect al extinderii gradului de
liberalizar e. Dacă în primii ani de la aderare asistăm la deficite
importante în balanța comercială a României, ca urmare a unei creșteri mai dinamice a exporturilor românești (+88%) față de importuri (+55%) soldurile pasive se consolidează anual la un nivel
de 7 mil iarde euro. Această evoluție reflectă într-o oarecare măsură
starea economiei românești care nu are nivelul de competitivitate european, precum și gama restrânsă de mărfuri produse în România. Cert este însă că dacă ritmul exporturilor va continua să fie m ai
accelerat decât cel al importurilor se poate ajunge la un echilibru
dinamic al schimburilor comerciale reciproce.
Ceea ce este evident este de asemenea faptul că prin liberalizarea
completă a comerțului reciproc asistăm la consolidarea rolului UE
de pri ncipal partener comercial al României.
2. Adoptarea tarifului vamal comun a condus la un grad mai
mare de liberalizare a importurilor românești de produse industriale și la o ușoară creștere a protecției tarifare pentru produsele agricole. Utilizarea tarifulu i vamal comun, permite vămuirea mărfurilor în
orice punct de trece a frontierei pe teritoriul vamal al UE, fiind astfel nevoie de o abordare comună a procesului de vămuire.
3. Politica comercială a României devine o politică comună la
nivelul UE, ceea ce cond uce la transferul competențelor în materie
de la nivel național la nivel comunitar. O asemenea modificare nu presupune însă că România nu mai participă la elaborarea politicii comerciale comune. În teză sunt prezentate cel puțin trei niveluri de implicare a autorităților române în acest proces: la nivelul
experților, al ambasadorilor și al miniștrilor în cadrul Consiliului. Se poate constata astfel, că România, ca orice stat membru, poate determina anumite decizii în materie de politică comercială, în situa ții în care dispune de o strategie clară în materie și de

Caba Ștefan – Teză de doctorat – Rezumat

Pagina 15
reprezentanți competenți care să promoveze aspectele menționate în
strategie.
4. Trecerea României din poziția de țară beneficiară de
preferințe vamale la aceea de țară donatoare de preferințe, are mai
mult impact asupra exporturilor românești pe piețele țărilor dezvoltate. Este de remarcat însă că aceste preferințe au fost înlocuite și îmbunătățite în cazul țărilor dezvoltate din Europa prin
negocierea acordurilor de integrare economică regională (Acor dul
de liber schimb cu țările AELS, Tratatul de aderare la UE). În relația cu țările în curs de dezvoltare, impactul este mai degrabă pozitiv întrucât pe această cale importatorii români pot avea acces în condiții preferențiale la materii prime și materiale care reprezintă ponderea exporturilor acestor țări. Impactul acordării de preferințe vamale pentru țările în curs de dezvoltare este analizat în contextul în care prealabil aderării la UE, România participa la Sistemul Global de Preferințe Comerciale car e funcționa pe bază de
reciprocitate între aceste țări.
5. Prin adoptarea politicii comerciale comune în contextul
aderării României la UE, acordurile externe în materie de relații economice au fost înlocuite cu instrumentele juridice negociate de
UE. În acest context, unul din elementele importante ale tezei constă în identificarea principalelor acorduri de integrare economică regionale încheiate de UE și evaluarea modului în care exportatorii români au valorificat oportunitățile apărute. Procedând la o anal iză
comparativă profundă a evoluției comerțului românesc cu țările partenere respective și a comerțului UE s -au putut constata, în
principal:
 în cazul țărilor cu care România, înainte de aderare,
avea încheiate acorduri de integrare economică regională, exporturile românești au avut mai degrabă o evoluție pozitivă
(AELS, Israel, Turcia, Moldova etc.). Aceasta demonstrează că urmare acordurilor încheiate de UE cu aceste țări, concesiile tarifare erau mai extinse și exportatorii români au știut să valorifice o astfel de situație.
 în cazul țărilor din Balcani, chiar dacă România avea
încheiate acorduri preferențiale, aderarea nu a adus neapărat o
îmbunătățire a comerțului datorită atât potențialului redus cât și datorită situației de oarecare instabilitate în r egiune
(Bosnia -Herțegovina, Macedonia, Serbia și chiar Albania).
 în cazul țărilor cu care România nu avea acorduri de
integrare regională anterior aderării dar cu care UE negociase

Oportunitățile comerciale și vamale oferite de aderarea României la Uniunea Europeană .
Impact asupra comerțului exterior românesc

Pagina 16
deja un asemenea cadru juridic (Maroc, Algeria, Tunisia,
Egipt, Iordania, C hile, Mexic, Africa de Sud) se constată că
exporturile românești, cu excepția celor destinate Mexicului, nu au avut o evoluție pozitivă. Este cel mai elocvent exemplu că exportatorii nu au valorificat noile concesii tarifare oferite în urma aderării și ca autoritățile române nu au implementat o
strategie specifică de promovare a exporturilor pe aceste piețe și de diseminare a informațiilor privind oportunitățile apărute.
6. Aderarea României la UE a condus la creșterea capacității de
apărare față de practicile comerciale neloiale în raport cu care doar
Comisia Europeană este competentă să facă propuneri de măsuri pentru combaterea lor (măsuri antidumping, măsuri de salvgardare, taxe de compensație). În lucrare sunt prezentate astfel de măsuri adoptate de UE în relațiile cu țările terțe și care asigură o protecție
adecvată la nivelul întregii piețe interne, inclusiv a pieței românești. Impactul pozitiv al unei asemenea situații este și mai evident dacă
luăm în considerare că înaintea aderării la UE, România nu a
adoptat nici o măsură antidumping.
Având în vedere aspectele rezultate din cercetarea realizată în
elaborarea tezei de doctorat rezultă foarte clar că aderarea României la UE a avut mai degrabă un impact pozitiv asupra comerțului românesc mai ales dacă ne referim la schimburile comerciale cu UE și cu țările cu
care, anterior aderării, România avea deja încheiate acorduri de integrare economică regională. Nu același lucru este valabil în cazul comerțului cu țări care nu aveau astfel de acorduri cu România. Î n această situație
specifică se constată lipsa unei evoluții pozitive pe fundalul necunoașterii noilor oportunități și a absenței unei strategii specifice de promovare a exporturilor pe piețele respective.
Pentru asigurarea unei și mai bune valorificări a tuturor
oportunităților oferite de aderarea României la UE, am considerat important să facem unele recomandări, respectiv:
 elaborarea unei strategii de promovare a exporturilor
românești care să ia în considerare modificările de politici comerciale determi nate de aderarea României la UE;
 asigurarea unei reprezentări eficiente în organismele
comunitare competente pentru politici comerciale. În acest sens, este nevoie de o imagine pe termen mediu și lung cu privire la interesele României în materie de comerț exterior care să poată fi
promovată de reprezentanții României;
 desemnarea pe criterii profesionale a reprezentanților noștri la
dezbaterile din cadrul UE care să dispună de calitățile necesare de

Caba Ștefan – Teză de doctorat – Rezumat

Pagina 17
negociatori internaționali, de background- ul profesional ne cesar și
de condiții de pregătire specifice în materie;
 elaborarea unor strategii sectoriale de dezvoltare pe
principalele domenii economice de interes, oferind astfel
reprezentanților români posibilitatea să promoveze prioritățile românești în adoptarea d e către Comisie a mandatelor de negocieri
internaționale și a măsurilor de apărare comercială.
Se impune astfel o concluzie care transcede subiectului principal al
tezei: concretizarea intereselor comerciale ale României, atât în sectorul
domestic cât și, cu atât mai mult, în cel extern, trebuie să beneficieze de o
strategie pe termen lung, fermă, coerentă și flexibilă pentru a putea face față provocărilor care, urmare a dinamismului care marchează noul m ileniu, sunt din
ce în ce mai dure și mai dese. Cei care sunt responsabili de dezvoltarea și implementarea sistemului comercial european în România trebuie să utilizeze,
pe de o parte experiența specialiștilor care au activat sau mai activează în domeniu, pe de altă parte să identifice , să adapteze și să uti lizeze rezultatele
cercetărilor teoretice și empirice ale celor care studiază acest fenomen.
Într-o lume care, din prea mult avânt, a pierdut direcția de mers pe
calea bunăstării și se află într -o criză care presează și îngenunchează mari state
ale lumii, orice greșeală riscă să declanșeze o reacție în lanț, un ansamblu de
domino care nu știm unde se va opri și câte țări poate afecta. De aceea trebuie considerate aspectele demonstrat pozitive ale globalizării și cele ale regionalizării. Poate că, mai mult d ecât am menționat în capitolele anterioare,
regionalizarea trebuie privită nu doar ca o etapă a globalizării ci ca o parte a ei. Nu trebuie construite sisteme mondiale, comerciale sau de altă natură, în care statele lumii să fie părți individuale, caz în c are sistemul ar fi puternic eterogen
ci, probabil, este mai indicat să se creeze sisteme regionale care, în timp, se pot omogeniza mai ușor și care la rândul lor au șansa de a crea o structură mondială
mai puțin eterogenă.
Aceasta este probabil, prin prism a comerțului internațional, explicația
apariției și a rezistenței în timp a acordurilor comerciale regionale în condițiile în care multe din statele semnatare susțin globalizarea sub toate aspectele ei.
România trebuie să fie con știentă de aceste tendințe și trebuie să fie
pregătită pentru schimbările ce vor urma. Până atunci integrarea în UE rămâne un deziderat ce trebuie împlinit într -un timp cât mai scurt și printr -o utilizare
coerentă a eforturilor cetățenilor României și a resurselor ce ne sunt puse la
dispoziție de comunitatea europeană.
Parte a eforturilor depuse pentru elaborarea prezentei teze a fost
rezervată analizei și interpretării datelor obținute în urma unei activități intense
și susținute de documentare. Ceea ce considerăm a fi un plus calit ativ, superior
altor abordări este paleta mai largă de resurse utilizate pentru evidențierea

Oportunitățile comerciale și vamale oferite de aderarea României la Uniunea Europeană .
Impact asupra comerțului exterior românesc

Pagina 18
acestor date, reprezentarea lor grafică și crearea unui sistem original de
comparare a dinamicii. Este necesar să menționăm rolul, deocamdată insuf icient
evidenția t, pe care îl are utilizarea indicelui de globalizare în analiza sistemelor
de relații de natură comercială sau de altă natură care se construiește între statele lumii.
În final trecem în revistă cele mai importante contribuții pe c are
prezenta teză de doc torat le aduce literaturii de specialitate.
În primul capitol am evidențiat faptul că statele nu sunt definite de un
singur tip de politică comercială și că aceasta poate depinde de partenerii comerciali. Totodată am subliniat că principiul conform căruia productivitatea
este stimulată de eliminarea barierelor comerciale trebuie acceptat sub rezerva eliminării diferențelor de natură salarială. Nu în ultimul rând trebuie menționată observația că avantajul comparativ conduce la dezvoltarea economică doar în situația în care specializarea este intra- industrială sau în cazul evident al
specializării bazate pe resursele naturale.
Capitolul al doilea conține o analiză, sperăm, pertinentă a relației
regionalizare -globalizare (din punct de vedere al schimburilor com erciale, dar
nu numai). În prezenta lucrare susținem nu numai ideea de complementaritate, cel puțin la momentul actual, ci si ideea condiționării etapei de globalizare de parcurgerea celei de regionalizare. Motivele, menționate în capitolul al doilea, sunt următoarele:
– regionalizarea afectează într -o măsură redusă componenta
culturală a unui stat. În unele cazuri acordurile comerciale regionale cuprind țări din aceeași zonă culturală;
– acordurile regionale contribuie mai degrabă la sprijinirea
reciprocă a economiilor statelor semnatare decât la plafonarea și specializarea acestora;
– principiul avantajului comparativ, în schimburile comerciale
internaționale, produce cele mai multe rezultate pozitive în cazul acordurilor care cuprind un număr relativ mic de țăr i;
– omogenizarea stadiului dezvoltării economice este mai ușor
de realizat pe zone relativ restrânse și apoi, pas cu pas, la nivel mondial.
Capitolele al 3-lea și al 4-lea ale tezei prezintă o abordare de natură,
mai degrabă tehnică, cu rol de evidențierea a poziției istorice a UE atât în ceea
ce privește volumul și orientarea geografică a schimburilor comerciale cât și poziția față de OMC, organism care reglementează come rțul internațional la
dimensiuni aproape globale. Scopul urmărit în elaborarea acestor două capitole
a fost, pe de o parte, de a crea o bază de comparație, pe de altă parte de a identifica poziția UE față de probleme de natură comercială și vamală și a

Caba Ștefan – Teză de doctorat – Rezumat

Pagina 19
modela, astfel, cadrul general care, începând cu 2007, delimitează politicile
comerciale ș i vamale ale României ca stat membru.
Capitolul 5 prezintă o analiză a evoluției României în perioada 1950-
2006 atât din punct de vedere a statutului juridic cât și din cel al volumului și orientării geografice a schimburilor comerciale. Ceea ce am reușit să
evidențiem, prin reprezentări tabelare și grafice, este modul în care modificările de statut juridic și cele de organizare politică și statală au influențat volumul și orientarea comerțului exterior. Una din concluzi i este aceea că organismele
guvername ntale responsabile nu au reușit să construiască sistemul care să
permită României să profite din plin de avantajele oferite de deschiderea și sprijinul oferit de diferitele structuri occidentale , rămânând încă oportunități
care nu au fost suficient valorif icate.
Cel de- al șaselea capitol și, dealtfel, cel mai important din întreaga teză
conține informații despre schimbările intervenite în politica vamală și
comercială odată cu aderarea României la UE și o portunitățile oferite de această
aderare. Datele incluse în acest capitol și reprezentarea grafică a acestora
evidențiază, pe lângă preconizările ante -aderare ale analiștilor economici, o
cuantificare a ceea ce ar fi trebuit să obținem ( din punct de vedere comercial) și
ceea ce am obținut după aderare. Un fa ctor perturbator al acestei analize a fost
reprezentat de criza economică instaurată în 2008 , criză la care statele europene
au făcut față în mod diferit. Este de remarcat faptul că în urma aderării
României la UE se constată o dinamizare a comerțului nostru cu celelalte țări
membre, în cadrul căruia se înregistrează un ritm mai rapid al exporturilor românești în raport cu importurile. De asemenea s -a scos în evidență că în
relațiile cu țările cu care România a avut acorduri de integrare economică regională înainte de aderare se înregistrează evoluții pozitive ca urmare a sferei
de acoperire mult mai largi a liberalizării prevăzute de acordurile UE cu țările respective.
Măsurile care au fost identificate pentru o mai bună valorificare a
oportunităților oferi te de aderare vizează elaborarea unor strategii globale și
sectoriale care să permită promovarea priorităților românești stabilite prin aceastea în dialogul care se desfășoară sub egida organismelor internaționale. Selectarea și formarea resurselor umane c are ne reprezintă în dialogul cu UE
sunt de asemenea acțiuni care ne vor permite să devenim mai eficienți în acest domeniu.

Oportunitățile comerciale și vamale oferite de aderarea României la Uniunea Europeană .
Impact asupra comerțului exterior românesc

Pagina 20
Bibliografie selectivă
Tratate
1. Anderson, K.; Martin, W. (2006), Agriculture, Trade, and the Doha Agenda,
London, Washington: Palgra ve Macmillan, the World Bank
2. Berinde, M. (2004), Regionalism și multilateralism în comerțul
internațional , Ed. Universității din Oradea
3. Berinde, M. (2009), „ Uniunea Europeană și integrarea economică
regională”, Editura Tribuna Economică, București
4. Bilal, S . (2007), The Economics of International Trade , Brussels
5. Drăgan, Gabriela (2008), Fundamentele comerțului internațional, Ed. ASE
6. Filipenko, A. (2006), The Nature of the Economic Globalization, Hoover
Capitole din cărți
1. Ciupagea, C. coord. (2004), Evaluarea costurilor și beneficiilor aderării
României la UE, Studiul nr. 12, Institutul European din România, București
2. Kerr, W. (2007), Introduction to trade policy , în William Kerr , James
D.Gaisford coord. – Handbook on International Trade Policy, E . E. Publishing
3. Scholefield, R., Gaisford, J. (2007), Export taxes: how they work and why
they are used, Handbook on International Trade Policy , E. E. Publishing
Articole
1. Antoniadis, Antonis (2007), The European Union and WTO law: a nexus of
reactive, coactive, and pr oactive approaches , World Trade Review , no. 6
2. Emran, M., Stiglitz, M., Joseph E. (2005), On selective indirect tax reform in
developing countries , Journal of Public Economics 89
3. Jan Pronk (2006), Trade Liberalization: A Political Approac h , Econom ic
Journal, 98, 19-116
4. Jovanovics, M.N. (2005), European integration Limits and Prospects ,
Northampton, MA, USA
5. Killick Tony (2010), The Adapti ve Economy: Adju stment Policies in S mall,
Low- Income Countr ies. Economic Development Instit ute of the World Bank ,
EDI Development Institute (ODI)
6. Olaru L., (2005), Dinamica ascendentă a comerțului internațional în 2003 și
2004, Tribuna economică, nr.12, p.77- 79
7. Sbragia, Alberta (2010) – The EU, the US, and trade policy: competitive
interdependence in the management of global ization , Journal of European
Public Policy, 17:3
Site-uri internet
1. *** http://europa.eu
2. *** www.customs.ro
3. *** www.wto.org
4. ***www.eustudies.org