Opiniile, atitudinile și comportamentele managerilor [621222]
1 CONSTANTIN
CRISTINEL PETRI ȘOR
TECĂU
ALINA SIMONA
CHESTIONARUL
ȘTIINȚĂ sau ARTĂ?
2015
2 Cuprins
PREFAȚĂ ………………………….. ………………………….. ……………………….. 4
CAP.1 ASPECTE D E BAZĂ REFERITOARE L A CHESTIONAR
………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 6
CAP.2 MĂSURAREA ÎN C ERCETĂRILE CANTITATI VE DE
MARKETING ………………………….. ………………………….. ……………….. 16
2.1. SCALA NOMINALĂ ………………………….. ………………………….. ….. 18
2.2. SCALA ORDINALĂ ………………………….. ………………………….. …… 22
2.3. SCALA INTERVAL ………………………….. ………………………….. ……. 29
2.4. SCALA PROPORȚIONALĂ ………………………….. ………………………. 35
CAP.3. CONCEPEREA CH ESTIONARULUI …………………………. 40
3.1. FORMULAREA ÎNTREBĂRIL OR UNUI CHESTIONAR …………………. 41
3.2. ORDINEA DE ARANJARE A ÎNTREBĂRILOR ÎN CADR UL
CHESTIONARULUI ………………………….. ………………………….. …………. 43
3.3. REALIZAREA LEGĂTURILO R ÎNTRE ÎNTREBĂRI ……………………… 46
3.4. AȘEZAREA ÎN PAGINĂ A ÎNTREBĂRILOR ………………………….. … 488
3.5. SCRISOAREA DE ÎNSOȚIR E A CHESTIONARULUI …………………….. 52
3.6. PRETESTAREA CHESTIONA RULUI ………………………….. …………… 54
3.7. GREȘELI FRECVENTE ÎN CONCEPEREA CHESTIONA RELOR ………. 55
CAP.4. REALIZAREA CH ESTIONARELOR ÎN FORM AT
ELECTRONIC ………………………….. ………………………….. ………………. 73
4.1. UTILIZAREA APLICAȚIIL OR GOOGLE PENTRU REALIZA REA
CHESTIONARELOR ONLIN E ………………………….. ………………………….. 79
4.2.R EALIZAREA CHESTIONAR ELOR ONLINE CU AJUTO RUL
KWIKSURVEYS ………………………….. ………………………….. …………… 102
CAP.5. MODELE DE CH ESTIONARE ………………………….. ……. 112
5.1. CHESTIONAR PRIVIND CO LECTAREA SELECTIVĂ A DEȘEURILOR
………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 113
5.2. CHESTIONAR PRIVIND SA TISFACȚIA BENEFICIAR ILOR UNUI
PROIECT POSDRU ………………………….. ………………………….. ……… 120
5.3. CHESTIONAR PRIVIND UT ILIZAREA INTERNETULU I ÎN DOMENIUL
SSM ………………………….. ………………………….. …………………………. 129
5.4. CHESTIONAR PRIVIND AC HIZIȚIONAREA DE PROD USE
ELECTROCASNICE ………………………….. ………………………….. ……….. 136
3 5.5. CHESTIONAR PRIVIND EV ALUAREA UNUI PROGRAM DE INSTRUIRE
………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 144
5.6. CHESTIONAR PRIVIND SI GURANȚA ÎN TURISM …………………….. 155
5.7. CHESTIONAR PRIVIND EV ALUAREA UNUI STAGIU DE PRACTICĂ
STUDENȚEASCĂ ………………………….. ………………………….. ………….. 158
5.8. CHESTIONAR PRIVIND IM PORTANȚA SSM ÎN CADRUL
ORGANIZAȚIILOR ………………………….. ………………………….. ………… 162
5.9. CHESTIONAR PRIVIND EV ALUAREA SISTEMELOR D E DISTRIBUȚIE
………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 167
5.10. CHESTIONAR PRIVIND SE RVICIILE TOPOMETRICE ………………. 176
5.11. CHESTIONAR PRIVIND IN VESTIȚIILE REALIZATE ÎN MUNICIPIUL
BRAȘOV ………………………….. ………………………….. ……………………. 181
5.12. CHESTIONAR PRIVIND EV ALUAREA SISTEMULUI D E
ÎNVĂȚĂMÂNT BOLOGNA ………………………….. ………………………….. . 186
5.13. CHESTIONAR PRIVIND PI AȚA PRODUSELOR DE MO BILIER ……. 192
5.14. CHESTIONAR PRIVIND SE RVICIILE DE AMENAJĂR I INTERIOARE
………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 197
5.15. CHESTIONAR PRIVIND CA ZAREA ÎN CĂMINELE ST UDENȚEȘTI . 203
5.16. CHESTIONAR PRIVIND CA NTINELE STUDENȚEȘTI ………………. 208
5.17. CHESTIONAR PRIVIND UT ILIZAREA SERVICIILOR POȘTALE ….. 213
5.18. CHESTIONAR PRIVIND SE RVICIILE HOTELIERE …………………… 221
5.19. CHESTIONAR PRIVIND VÂ NZAREA PE BAZĂ DE CA TALOG ……. 229
5.20. CHESTIONAR PRIVIND SE RVICIILE PENTRU ÎNTR EPRINDERI …. 236
5.21. CHESTIONAR PRIVIND RE LAȚIA PRODUCĂTOR -DISTRIBUITOR 245
5.22. CHESTIONAR PRIVIND AL INIEREA ÎNTREPRINDER ILOR LA
STANDARDELE UE ………………………….. ………………………….. ………. 253
5.23. CHESTIONAR PRIVIND SE RVICIILE TURISTICE ……………………. 261
5.24. CHESTIONAR PRIVIND SE RVICIILE MEDICALE ……………………. 266
5.25. CHESTIONAR SATISFACȚI E MEDLIFE ………………………….. ….. 270
5.26. CHESTIONAR SATISFACȚI E BEST TRAVEL ………………………… 275
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………….. 279
4 Prefață
Lucrarea “Chestionarul. Știință sau artă?” are ca scop
principal clarificarea unor aspecte de bază privind
conceperea chestionarelor utilizate în anchetele pe bază de
sondaj, ca metode de cercetare cantitativă. Întrucât
chestionarul e ste instrumentul de culegere a datelor folosit
în cazul oricărei anchete, acesta are o importanță crucială
pentru succesul cercetării. Culegerea corectă a datelor poate
conduce la rezultate de încredere pentru factorii decizionali,
în timp ce culegerea ero nată din cauza conceperii greșite a
chestionarului poate genera erori sistematice care afectează
semnificativ atât calitatea cât și relevanța rezultatelor
cercetării.
Cartea pornește de la descrierea aspectelor generale
care caracterizează chestionarul, co ntinuând cu aspectele de
măsurare specifice cercetării cantitative și descrierea
principalelor reguli care trebuie să fie respectate în
activitatea de concepere a chestionarelor. În cadrul acestei
prime părți a cărții sunt descrise pe larg, cu exemple
edificatoare, principalele greșeli comise de cercetătorii mai
5 puțin experimenta ți, dar și de cei experimentați, atunci când
concep un chestionar. Având în vedere că astfel de greșeli
conduc la erorile mai sus menționate, este util pentru cititor
să le cunoască și să găsească soluții de evitare a acestora.
O parte importantă a cărții este destinată modului de
creare a unor chestionare on -line având în vedere
dezvoltarea tehnologiei în domeniu, dar și avantajele
completării chestionarelor prin intermediul Interne t-ului.
Astfel , sunt prezentate două servicii care pot fi utilizate în
mod gratuit pentru rea lizarea chestionarelor online: Google
Drive și KwikSurveys.
În ultima parte a cărții este prezentată o colecție de
chestionare, care pot fi utilizate ca modele de analiză pentru
definirea propriului chestionar , fără încercarea de a folosi
aceste chestionare în mod identic pentru cercetări actuale.
În esență, fiecare cercetare are propriile obiective, în raport
cu care trebuie să fie concepute chestionare
corespunză toare. Important ese ca întrebările chestionarului
să corespundă acestor obiective, în condițiile evitării unor
greșeli care pot conduce la scăderea relevanței și calității
rezultatelor cercetării.
6 Cap.1 Aspecte de bază
referitoare la chestionar
În complexul univers al investi gării minții umane,
chestionarul a fost încă din peri oada victoriană
instrumen tul fidel, indisolubil legat de tehnicile de cercetare
cantitativă.
Chestio narul, ca instrument sociologic, a fost inventat
și utilizat pentru prima o ară de către Sir Francis Galton , cu
scopul de a colecta date de la comunitățile umane, de care
avea nevoie pentru a studia diferențele umane și inteligența
ereditară și pentru ca apoi să redacteze unele dintre cele mai
complexe lucrări genealogice și biog rafice și studii
de antropometrie.
Însemnare din cadrul studiilor statistice realizate de Sir Francis Galton
Sursa:http://www.galton.org
7
Sir Francis Galton
F.R.S. 1822 -1911
Sursa:http://www.galton.org
Sir Francis Galton, este cunoscut drept un
polimat victorian englez: antropolog,
eugenist, explorator tropical, geograf,
inventator, meteorolog, proto -genetician,
psihometrician și statistician. Galton a scris
peste 340 de lu crări și cărți , iar opera sa este
considerată de majoritatea specialiștilor de o
mare importanță. Printre altele, a fost cel
care a aplicat metode statistice și a introdus
utilizarea chestionarelor și a sondajului
pentru colectarea de date de la grupurile pe
care dorea să le investig heze pen tru lucrările
genealogice și biografice și pentru studiile
sale antropometrice . De asemenea a creat
conceptul statistic de corelație și a promovat
pe scară largă regresia către medie . A
fondat psihometria , precum și psihologia
diferențială și ipoteza lexicală a
personalității . A introdus conceptul de medie
condiționată.
De asemenea, în aceiași perioadă de pionierat în
utilizarea chestionarelor au realizat și publicat cercetări și
alți sociologi și psihologi dintre care amintim : Alfred Binet
(1857 – 1911) , Th éodule Ribot (1839 – 1916) , Robert
Woodworth (1869 – 1962) .
8 La noi în țară, prima cercetare cunoscută, ce are ca
mijloc de investigare chestionarul, este cea realizată în 1878
de către Bogan P. Hașdeu. Acesta, din dorința de a
investiga obiceiurile juridice ale românilor dar și alte
aspecte legate de viața socială, casă etc. a realizat un
chestionar cu 400 de întrebări. Câțiva ani mai târziu a
redactează un al doilea chestionar cu 206 întrebări în
domeniul lingvistic și mitologic. Chestionar ele au fost
aplicate cu ajutorul revizorilor școlari și al protopopilor , iar
rezultatele cercetărilor au fost publicate în lucrările
Obiceiele juridice ale Poporului Român (1878) și
Etymologicum Magnum Romaniae (1886).
Nr. 12 din
Noua Revistă Română
Sursa: http://www.digibuc.
ro/
colectii/noua -revista –
romana -1900 -c4149 Se con sideră că prima anchetă din România ce
a avut la bază un chestionar publicat în presa
scrisă a fost realiz ată în 1900, când în nr. 12
din Noua Revistă Română se solic itau cititorilor
răspuns uri la c âteva întrebări precum:
Care operă literară, după părerea dvs., exprimă
cel mai bine firea și aspirațiile neamului
românesc?
Care e trăsătura d ominantă în firea
Românului?
Care sunt calitățile și defectele care deosebesc
naționalitatea română de celelalte
naționalități?
Care fapt istoric a scos până acum mai bine la
iveală calitățile sau defectele neamului
românesc?
Ancheta a fost inițiată de G. Coșbuc, A.
Demetrescu, O. D ensișianu și C. Rădulescu –
Motru
9 Însă, cel care a realizat într -un mod științific primele
sondaje de opinie a fost George Gallup (1901 – 1984) ,
întemeietorul American Institute of Public Opinion .
George Gallup
1901 -1984 Sursa:
https://en.wikipedia.org/wiki/
George_Gallup
American Institute of Public Opinion ,
și-a clădit prestigiul prin prognozele
realizate în perioadele pre -electora le.
Reputația sa a fost consolidată considerabil
după ce în alegerile prezidențiale din 1 936,
Institutul Gallup a anticipat , cu o abatere de
numai 6,5%, victor ia lui F.D. Roosevelt în
timpul în care alte organizații prognozau
Victoria lui London. Preci zia prognozei s -a
datorat metodologiei cercetării care
prevedea o eșantionare realizată în mod
științific.
Grație metodelor de ce rcetare
utilizate, î n timp, rezultatele sondajelor
Gallup s-au apropiat din ce în ce mai mult de
rezultatele numără rii voturilor , cele mai bune
prognoze fiind făcute în 1972, cu ocazia
investirii rezidențiale a lui R. Nixon (abatere
+ 0,2%), și în 1984, când a fost ales ca
președinte R. Reagan (abatere 0,2%).1
În ceea ce privește definirea chestionarului, în
literatu ra de specialitate regăsim atât definiții sumare
precum cea redată de P. Pichot în 1954: „Chestionarele sunt
teste compuse dintr -un număr mai mare sau mai mic de
întrebări prezentate în scris subiecților și se referă la
1 Chelcea , S, Psihologie Socială. Note de curs: autori, lucrări și
evenimente, 2001, p. 38.
10 opiniile, preferințele, sentimentele , interesele și
comportamentele lor în circumstanțe precise“ sau cea
redacta tă de Schaefer “o listă tipărită de întrebări cu privire
la modul în care oamenii gândesc și acționează”2, dar și
definiți i complexe ale chestionarului precum cele prezentate
de S . Chelcea în lucrările sale : “chestionarul de cercetare
reprezintă o tehnică și, corespunzător, un instrument de
investigare constând dintr -un ansamblu de întrebări scrise
și, eventual, imagini grafice, ordonate logic și psihologic,
care, prin administrare a de către operatorii de anchetă sau
prin autoadministrare, determină din partea persoanelor
anchetate răspunsuri ce urm ează a fi înregistrate în scris; ”3
sau “o succesiune logică și psihologică de întrebări scrise
sau de imagini grafice cu funcție de stim uli, în raport cu
ipotezele cercetării, care prin a dministrarea de către
operatorii de anchetă sau prin autoadministrare, determină
din partea celui anchetat un comportament verbal sau
nonverbal, ce urmează a fi înregistrat în scris .4
2 Baltasiu, R.., Introducere în sociologie , Ed. Beladi, Craiova, 2007,
p. 443.
3 Chelcea, S., Tehnici de Cercetare sociologica , Școala Națională de
Studii Politice și Administrative, 2001.
4 Chelcea, S., Chestionarul în investigația socio logică , București,
Editura Științifică și enciclopedică, 1975.
11 Din perspectiva cerc etării de marketing, menționăm
definiția formulată de C . Lefter “Un chestionar este un
instrument structurat de investigare, compus din mai multe
întrebări și variante de răspunsuri, logic legate între ele,
prin care se urmărește obținerea informațiilor pr imare
necesare cercetării, cu un nivel minim de erori posibile.
Chestionarul este modalitatea specifică de atingere a
obiectivelor cercetării și de testare a ipotezelor acesteia. El
trebuie să răspundă, pe de o parte, cerințelor
managementului și, pe de al tă parte, să fie adecvat
caracteristicilor respondenților.”5
În cadru l acestei definiții se atinge un punct extrem
de sensibil referitor la redactarea chestionarului și anume
faptul că acesta trebuie să servească îndeplinirii
obiectivelor cercetării și te stării ipotezelor acesteia. În afara
acestui spectru , întrebări din cadr ul chestionarului sau chiar
în întregime chestionarul pot să nu aibă nici o valoare.
Orice întrebare amplasată în cadrul chestionarului este
legată de obiectivele stabilite a nterior sa u conduce la
testarea unei ipoteze a cercetătorului. Spre exemplu,
pornind de la supoziția că respondenții au citit cel puțin o
5 Lefter, C. (coord.), Marketing , Ed. Universității Transilvania, Brașov,
2006, p. 210.
12 carte și că domeniile de interes ale acestora sunt variate,
pentru a îndeplini un obiectiv precum “Determinarea
domeniilor de in teres ale cititorilor”, în cadrul
chestionarului va putea fi amplasată întrebarea: “Din ce
domeniu este ultima carte pe care ați citit -o?”
Valoarea chestionarelor este dat ă de mul titudinea de
informaț ii furnizate dar și de acuratețea acestora. Opinii,
atitudini, aspirații, ierarhizarea nevoilor, preferinț elor,
obiceiurilor de consum sau de cump ărare, motivațiile
consumatorilor sun t câteva dintre categoriile de informații
pe care le putem obține , dar la fel de valoroase pot fi și
datele socio -demografice pr ecum : vârstă, sex, mediul de
proveniență, nivelul de școlaritate, profesie, venituri etc.
Este foarte important ca întrebările din cadrul
chestionarului să fie puse astfel încât respondenț ilor să le
fie cât mai ușor să spună într -adevăr ceea ce gândesc. La
prima vedere pare destul de ușor însă practica a demonstrat
că sunt multe situațiile în care oameni i ezită să declare
adevăratele lor simțăminte. Hennesy identifică următoarele
motive pentru care oamenii nu spun în cadrul anchetelor
ceea ce gândesc : Nu știu ce cred cu adevărat, și pentru că li
se solicită un răspuns impr ovizează unul oarecare; Preferă
13 să răspundă „nu știu“ deoarece nu au capacitatea de a
formula cu ușurință un ră spuns mai complex ; Nu doresc să –
și dezvăluie gândurile din motive diverse precum
timiditate, teamă, nesiguranță, neîncredere, conștientizarea
discrepanței dintre opinia lor și dezirabilit atea socială etc;
Unele persoane simt că există o presiune socială pentru
ascunderea adevărului și se conformează declarând
neadevăruri .6
În literatura de spe cialitate sunt prezentate diverse
metode de clasificare a chestionarelor în funcție de criteriile
pe care fiecare autor le -a considerat relevante.
În continuare este prezenta tă o tipologie ce are la
bază cinci criterii: conținut ul sau aspe ctele abor date,
numărul temelor abordate, form a întrebărilor , tipul
întrebărilor și modul de aplicare.
Dacă avem în vedere conținutul sau tipul de întreb ări
putem face distincție între: chestionare de opinie și
chestionare factuale.
o Chestionare le de o pinie vizează informații
referitoare la trăirile subiective, de cele mai multe
ori, imposibil de observat direct precum: opinii,
6 Hennesy, B., Public Opinion (ediția a IV -a), Monterey: Brooks/ Cole
Publishing Company, 1981, p. 27.
14 atitudini, aspirații, trebuințe, valori, dorințe,
motivații, interese, dispoziții, înclinații etc.
o Chestionarele factuale culeg informații referitoare la
fapte obiective, posibil de a fi verif icate și prin
observare sau alte metode . Întrebările factuale pot fi
structurate astfel:
întrebări de cunoștințe (br anduri reamintite,
produse cunoscute etc.) ;
întrebări de identificare sau clasificare
(vârstă, sex, stare civilă, edu cație, profesie,
stare civilă etc.).
Major itatea chestionarelor utilizate în ce rcetarea de
marketing conțin atât întrebări de opinie cât și de date
factuale.
După numărul temelor abordate:
o chestionare speci ale, dedicate unei teme ;
o chestionare „omnibuz” care conțin un nu măr mai
mare de întrebări ce abo rdează mai multe teme.
Dacă analizăm forma întrebă rilor:
o chestionare cu întrebări închise sau precodificate ;
o chestionare cu întrebări deschise ;
o chestionare mixte care au și întrebăr i închise și
întrebări deschise .
Luând în considerare modul în care sunt aplicate:
o chestionare autoadministrate;
15 o chestionare administrate de către operatorii de
anchetă.
După modul în care urmează să fie aplicate :
o chestionare ce ur mează a fi aplicate de operatorii de
interviu față î n față ;
o chestionare ce urmează a fi aplicate prin telefon ;
o chestionare transmise prin poștă ;
o chestionare tipărite în presă/ reviste;
o chestionare transmise prin radio sau televiziune ;
o chestionare transmi se prin e -mail;
o chestionare publicate î n mediul virtual .
În cadrul oricărei anchete prin sondaj , activitatea de
concepere a chestionarului reprezintă punctul nodal. Se
afirmă că "o anchetă nu poate fi mai bună decât
chestionarul său"7. De asemenea, se con sideră că un
chestionar de calitate, care răspunde exigențelor cercetării,
este rezultatul unei combinații dintre știință și artă.8
7 Moser A. C., Metode de anchetă în investigarea fenomenelor sociale .
Editura științifică, București, 1967, p.303 .
8 Erdos I. P., Professional Mail Surveys . Mc. Graw -Hill, New York,
1970, p.37 .
16 Cap.2 Măsurarea în
cercetările cantitative de
marketing
Evoluția civilizației lumii a impus un sistem din ce
în ce mai u niform de realizare a măsurărilor pentru timp,
distanță, greutate, temperatură sau orice alt ceva a considerat
omul util să măsoare. Sistemele de măsurare s -au
perfecționat în timp la fel cum a crescut și numărul
aspectelor măsurate. Prin studiile de piață se încearcă
măsurarea unor t răiri, impresii, stări de spirit, preferințe,
convin geri etc. prin atribuirea unui sist em de numere
aspectelor cercetat e și stabilirea un ui set de reguli de
atribuire a numerelor pentru resp ectivele obiecte.
Informațiile pe c are dorim să le culegem cu ajutorul
chestionarului sunt măsurate prin intermediul unor scale.
Activitatea de concepere a scalelor poartă numele de
scalare.
O scală poate fi definită ca o serie de categorii, sau
niveluri dispuse progresiv în limitele unor valori sau
17 mărimi, care permit caracterizarea sau cuantificarea
construcției investigate. 9
Scalarea se realizează cu scopul de o obține un
instrument cu care să se poată măsura caracteristicile
supuse cercetării , de obicei cantitativ, în funcție de
ampl asarea aprecie rilor acestora în limitele scalei
respective. Pentru reușita cercetării este esențial ca
indicator ii sau instrumente le de măsură concepute să poată
reflecta cât mai fidel imaginea fenomenului cercetat.
Tipologia scalelor
Scalele se pot cl asifica având în vedere diverse
criterii , precum:
Gradul de consacrare: Scale care au dobândit o largă
recunoaștere, cu o utilizare frecventă în practică ;
Scale create ad -hoc, în procesul elaborării
programului de cercetare, în funcție de tema
abordată și de destinațiile rezultatelor cercetării.
Obiectul măsurării: Scale de stare (factuale) și Scale
de opinii .
9 Lefter, C (coordonator) – Marketing, Ed. Universității Transil vania,
Brașov, 2006, p. 198 .
18 Numărul de dimensiuni măsurate: Scale
unidimensionale și Scale multidimensionale ;
Nivelul de măsurare obținut și posibilitățile de
realizare a compa rabilității din punct de vedere
matematic: nemetr ice sau neparametrice și metrice
sau parametrice ;
În cercetarea de marketing clasificarea frecvent
utilizată este cea care are la bază posibilități de
prelucrare o ferite cercetătorului și care îm parte
scale le în patru categorii: Scala nominală , Scala
ordinală , Scala interval și Scala proporțională .
2.1. Scala nominală
Scala nominală presupune realizarea unei liste de
răspunsuri probabile la o întrebare prin enumerarea celor
mai importante variante de răspuns sau, dacă sunt
cunoscute și într -un număr rezonabil, a tuturor
alternativelor posibile.
Scala nominală este cel mai puțin evoluată din punct
de vedere al posibilităților de prelucrare a datelor.
Fiecare răspuns măsurat cu această scală are aceeași
impor tanță, scala oferind doar posibilitatea clasificării
19 subiecților cercetați în mai multe grupuri în funcție de
răspunsurile date.
Scala nominală poate fi formulată astfel încât să
poată permite alegerea unui singur răspuns din alternativele
oferite sau, din contră, alegerea mai multor răspunsuri.
Cercetătorul poate chiar solicita un anumit număr de
răspunsuri.
În cazul în care lista de răspunsuri posibile este
foarte mare și scala nu poate conține toate variantele, se
recomandă ca ace asta să fie completat ă și cu răspunsul
„Altul. Care anum e?”, „Altă variantă. Vă rugăm să precizați
care anume?”.
În momentul analizei datelor, singurul indicator al
statisticii descriptive care poate fi calculat pentru Scala
nominală este Valoarea modală (Modul).
Un caz par ticular al acesteia este reprezentat de
Scala binară (dihotomică). Scala binară oferă doar două
alternative de răspuns „Da” și „Nu” , ce indică existența sau
inexistența unei caracteristici, comportament, opi nie etc.
Datorită proprietăț ii acestei a, conform căreia răspunsul
“nu” reprezintă absența acelei caracteristici , ce poate fi
asociată cu zero absolut , ace astă scală preia
20 proprietățile scalei proporționale și deci permite
calcularea unor indicatori ai statisticii descriptive precum:
Modul, Mediana, Med ia, Varianța (dispersia), Abaterea
standard, Abaterea standard de la media eșantioanelor .
Scala nominală cu posibilitate de alegere unică:
Vă rugăm să precizați scopul principal cu care vizitați în
prezent Brașovul?
Relaxare și odihnă
Scala nominală cu posibilitate de alegere multiplă:
Cum ați dori sa fiți informat despre colectarea selectivă a
deșeurilor?
-uri specializate
-uri de s ocializare
21
Scala nominală cu posibilitate de alegere
multiplă în cadrul căreia se recom andă un
anumit număr de răspunsuri:
Vă rugăm să indicați trei aspecte ce vi se par importante
atunci când participați la o conferință.
□ Conținutul prezentărilor
□ Relevanța informațiilor
□ Posibilitatea de a petrece timp cu colegii
□ Renumele oratorilor
□ Modul de amenajare a sălii de conferință
□ Ceilalți participanți
□ Facilităț ile de cazare
□ Calitatea grafică a prezentărilor
□ Alte aspecte (Care anume? _______________)
Scala binară
În cadrul firmei dumneavoastră se realizează periodic
instructaj cu privir e la securitate și siguranța în muncă?
□ Da (vă rugăm să treceți la întrebarea nr. 8)
□ Nu ( vă rugăm să treceți la întrebarea nr. 12)
22 2.2. Scala ordinală
Scala ordin ală este considerată mai complex ă decât
scala nominală, permițând atât clasificarea cât ș i ordonarea
alternativelor de răspuns.
Această scală permite ordonarea fenomene lor
cercetate (produse, mărci, atribute etc.) în funcție de un
anumit criteriu, într -o relație de genul: primul, al doilea, al
treilea etc. Însă, scala nu furnizează informații cu privire la
distanța dintre obiectele supuse măsurării . Prin urmare, se
poate preciza doar o anumită relație de ordine, fără a se
preciza care este distanța dintre obiectele ordonate.
De exemplu,
spectatorii la un
raliu automobilistic,
percep ordinea
automobilelor,
fără a fi în măsură să spună care este distanța efectivă
dintre respectivele vehicule.
În co nstruirea scalei este foarte importantă stabilirea
cu exactitate a criteriului în raport cu care se face
23 ordonarea: importanța, gradul de mulțumire, necesitatea,
frecvența de cumpărare etc.
În procesul de analiză a datelor, Scala ordinală
permite cal cularea următorilor indicatori ai statisticii
descriptive: Modul, Mediana, Scorul mediu.
Scorul mediu se calculează la fel ca media, însă nu
se bucură de proprietățile mediei motiv pentru care nu pot
fi calculați alți indicatori derivați, precum varianța sau
abaterea standard. Acesta poate fi folosit doar în scopul
ordonării acelor aspecte ale cercetării măsurate prin scala
ordinală.
În cadrul chestionarului se pot utiliza mai multe
variante ale scalei ordinale, precum:
1. Scala de ordonare a alternat ivelor de răspuns
în raport cu un anumit criteriu
În cadrul acestui tip de scală se solicită
respondenților ordonarea crescătoare sau descrescătoare a
alternativelor de răspuns propuse de cercetător (mărci,
produse, motive) având în vedere un anumit criter iu de
ordonare (preferința , importanța, calitatea percepută etc.).
Având în vedere specificul acestui tip de scală este necesar
24 să se propună un număr fix de variante de răspuns
specificate de cercetător fără a putea utiliza varianta
„Altul/Alta. Care anum e?”.
Pentru realizarea ordonării, se vor acorda ranguri
numerice fiecărei variante de răspuns, motiv pentru care
întrebarea treb uie să indice și modalitatea de acordare a
acestor ranguri (Ex: rangul 1 pentru varianta de răspuns
situată pe locul 1 după preferință/importanță/calitate
percepută, rangul 2 pentru locul 2, ș.a.m.d.). Este util să se
precize ze inclusiv faptul că în realiz area ordonării nu va
putea fi acordat același rang pentru două sau mai multe
dintre variantele de răspuns.
Tot ca o specificitate a acestei scale, pentru evitarea
unor erori, cercetătorul trebuie să se asigure că respondenții
sunt familiarizați cu toate v ariantele de răspuns.
Scala de ordonare a alternativelor de răspuns în raport
cu un anumit criteriu
Vă rugăm să ordonați următoarele elemente, în funcție de
importanța pe care le -o acordați în aprecierea unui loc de
muncă: (acordaț i 1 aspectului pe care îl considerați cel mai
25 important, 2 aspectului care se află pe locul următor ca
importanță ș.a.m.d., 7 criteriului pe care îl considerați cel mai
puțin important) . Vă rugăm să nu acordați același rang pentru
două sau mai multe dint re variantele de răspuns.
Locul
acordat Aspectul analizat
Salariul
Programul de lucru
Ambianța la locul de muncă
Riscurile pe care le implică locul de muncă
Colectivul de colegi
Stresul aferent locului de muncă
Importanța acordată de într eprindere securității și
sănătății în muncă
În exemplul de mai sus, criteriul de ordonare este
„importanța”.
Vă rugăm să ordonați următoarele domenii în funcție de
părerea dvs. cu privire la necesitatea unor investiții majore în
cadrul acestora (se va a corda cifra 1 pentru domeniul care
necesită cel mai urgent investiții majore, cifra 2 pentru cel
imediat următor, …, cifra 5 pentru domeniul pentru care o
investiție majoră nu este urgentă):
Infrastructură
Sănătate
Modernizarea fostelor platfor me industriale
Retail
Protejarea mediului înconjurător
În acest exemplul, criteriul de ordonare este „necesitatea
unor investiții”.
26 2. Scala semantică
Scala semantică sau „diferențiala semantică”,
așa cum mai este denumită, presupune evaluarea
atitudinilor sau caracteristicilor cercetate prin alegerea unui
nivel al scalei, ce se întind e între două extreme, de la o
atitudine puternic pozitivă la una puternic negativă. Scala
are de regulă un număr impar de niveluri, cel mai adesea 5
sau 7, nive lul intermediar indicând o atitudine neutră („n ici
importat, nici neimporant ”, „nici bun, nici rău”).
Fiecare dintre aceste nivel uri poartă un suport
semantic, care exprimă prin cuvinte semnificația răspunsului
(Exemplu: „foarte mulțumit”, „mulțumit”, „ne mulțumit”,
„foarte nemulțumit”).
Cât de mulțumit sunteți de serviciile de care ați beneficiat în
timpul vizitei dvs.?
Cât de importantă considerați infrastructura rutieră în
atragerea investitorilor străini?
27 3. Scala numerică
Nivelurile acestei scale sunt exprimate prin cifre,
existând suport semantic doar pentru nivelurile extreme
care indică atitudini puternic pozitive, respectiv puternic
negative.
În ce măsură sunteți interesat de participarea la următ orul
targ de turism organizat în orașul dvs.? (încercuiți cifra
corespunzătoare opiniei dvs.)
În ce măsură vă influențează următorii factori atunci când
achiziționați mobilă?
Foarte
mult
5
4
3
2 Foarte
puțin
1
Țara de origine
Locația de u nde se poate
achiziționa
Informațiile oferite de reviste
Materia primă din care este
realizată
Culoarea
În municipiul Brașov, turiștii
Foarte Suficient Nici, nici Suficient Foarte
se simpt
protejați +2 +1 0 -1 -2 se simpt
neprotejați
se simpt
susținuți +2 +1 0 -1 -2 se simpt
restricționați
găsesc cu
ușurință
mijloace de
informare +2 +1 0 -1 -2 săsesc greu
mijloace de
informare
28 4. Scala lui Stapel
Principala caracteristică a scalei Stapel constă în
dispunerea vertica lă a nivelurilor, 6 sau 10, simbolizate cu
cifre, jumătate pozitive și jumătate negative, fără a avea un
suport semantic aferent, între ele fiind situată caracteristica
ce urmează a fi analizată, în cazul acestei scale fiind absent
nivelul neutru. Această scală este utilizată pentru măsurarea
unor atitudini, nivelurile scalei indicând intuitiv atitudini
favorabile sau nefavorabile.
Care este gradul dumneavoastră de satisfacție privind
colaborarea cu reprezentanții magazinului Altex făcând
referire la următoarele atribute?
5. Scala lui Likert
În cazul acestei scale, nu este utilizată o întrebare ci
trebuie să existe obligatoriu o afirmație a cercetătorului,
față de care respondentul își va exprima opinia pe o scală cu
suport sem antic, care conține mai multe niveluri de la
29 „acord total” la „dezacord total” față de afirmația
cercetătorului.
Vă rugăm să vă exprimați opinia în legătură cu următoarele
afirmații:
„Cei mai buni profesioniști doresc să lucreze în întreprinderi în
care se investește în SSM”.
„Angajații urmăresc să -și schimbe locul de muncă dacă în
întreprindere nu sunt respectate normele de SSM”.
2.3. Scala interval
Deși pare asemănătoare și de multe ori este
confundată cu diverse varia nte ale scalei ordinale sau
nominal e, scala interval este mai evoluată decât acestea și
permite atât ordonarea obiectelor cât și măsurarea distanței
dintre ele. Distanța între nivelurile scalei este stabilită de
către cercetător în intervale eg ale. Tot ace sta stabilește
30 semnificația punctului zero, care nu reprezintă absența
caracteristicii studiate.
Cel mai utilizat ex emplu în acest sens este
reprezentat de scalele pentru măsurarea temperaturii Celsius
și Fahrenheit , unde nivelul zero nu indică absența
caracteristicii, acesta fiind stabilit în raport cu diverse aspecte
admise de comunitate (temperatura la c are îngheață apa în
cazul scale i Celsius). Datorită faptului că nu există un z ero
absolut, nu se pot efectua raportări între două niveluri ale
scalei. De exemplu, dacă ieri temperatura a fost de 2oC și
astăzi sunt 6oC, nu putem spune că este de trei ori mai cald
decât ieri. Aceasta se poate observa ușor dacă transformăm
valorile î ntr-o altă scală de măsură a temperaturii (exemplu
scala Fahrenheit). Trebuie însă să reținem că distanța dintre
intervale este egală, deci putem afirma că între 2oC și 3oC
este aceeași distanță ca între 3oC și 4oC.
Indicatorii statisticii descriptive care pot fi
calculați pentru scala interval sunt: Modul, Mediana,
Media, Varianța (dispersia), Abaterea standard, Abaterea
standard de la media eșantioanelor.
Scala interval poate fi regăsită sub diverse forme de
manifestare, după cum urmează:
31 1. Scala cu adj ective bipolare de sens opus
Acest tip de scală este similară cu scala numerică,
însă presupune existența unor dista nțe egale între nivelurile
scalei. În acest sens, cercetătorul este nevoit să facă o
precizare explicită pentru respondent, în vederea
considerării distanțe lor dintre nivelurile scalei ca fiind
egale.
Cum apreciați, din punct de vedere al eficienței, următoarele
metode de instruire?
(Vă rugăm să indica ți un nivel între cele dou ă limite, considerând
egale distan țele din tre nivelurile scalei.)
În ce măsură considerați că sunt importante următoarele
aspecte în alegerea canalului de distribuție: (indicați un nivel
între cele dou ă limite considerând egală distanț a dintre niveluri )
32 a. contribuția canalului la realizarea obiectivelor economice
ale firmei
foarte important 5 4 3 2 1 foarte puțin important
b. capacitatea canalului de a se adapta la situațiile noi ce pot
apărea pe piață
foarte important 5 4 3 2 1 foarte p uțin important
Care este importanța pe care o acordați următoarelor
caracteristici atunci când apelați la servicii de consultanță în
amenajări (interioare/peisagistice)? (vă rugăm să indicați un
nivel între cele două limite considerând egale di stanțele d intre
nivelurile scalei)
2. Scala cu setur i de intervale de mărimi egale
În cadrul acestei scale , variantele de răspuns
posibile sunt prezentate sub forma unor intervale de valori
cu dimensiuni egale. Această scală poate fi utilizată în
realizare a unor evaluări cantitative (venituri, cheltuieli,
număr de ore, număr de produse ș.a.)
33 În măsurarea fenomenelor de marketing, mijlocul
respectivelor intervale este considerat ca valoare punctuală .
Cât timp ați petrecut în complexul Paradisul Acvatic la
ultima dvs. vizită?
0-2 ore
201-4 ore
401-6 ore
601-8 ore
801-10 ore
1001-12 ore
Conceperea unei asemenea scale prezintă un
oarecare grad de dificul tate, deoarece este necesar ca
cercetătorul să cunoască exact valoarea minimă , respectiv
valoarea maximă pe care le poate atinge variabila analizată.
Un alt aspect de care trebuie ținut cont, este acela că
se impune ca intervalele să fie în mod obligatoriu strict
egale pentru a fi scală interval, alftel aceasta va fi încadrată
în categoria scalelor nominale.
Un exemplu în acest sens este următoarea scală care
nu este o scală interval:
34 Cât timp ați petrecut în complexul Paradisul Acvatic la
ultima dvs. vizită?
Sub 2 ore
201-4 ore
401-6 ore
601-8 ore
Peste 8 ore
3. Scala continuă
Scala continuă presupune ca subiectul să ofere un
răspuns prin indicarea unui punct situat pe o dreaptă
cuprinsă între două calificative de sens opus. Scorul obținut
se determină prin măsurarea lungimii , în milimetri, de la
capătul liniei cont inui până la punctul însemnat de subiect.
Scala "tip scară" este o altă variantă a acestei scale
a cărei trepte indică o mărime cifrică, distanța dintre trepte
fiind, evident, aceeași.
Vă rugăm să evaluați fiecare atribut, având în v edere
importanța pe care o acordați acestora atunci când
achiziționați sevicii de cazare în cadrul unor unități
turistice, prin plasarea semnului "x" pe dreapta orizontală
care îi corespunde, în acel punct care reflectă cel mai bine
opinia dvs.
1. curățen ia:
neimportant _____________________ foarte important
35 2. dotarea camerelor:
neimportant _____________________ foarte important
3. serviciile suplimentare oferite :
neimportant _____________________ foarte important
2.4. Scala proporțională
În cazul s calei proporți onale nivelurile sunt exprimate
numeric, acestea reprezentând valori absolute. Distanțele
dintre nivelurile scalei sunt egale ca în cazul scalei interval,
însă p articularitatea scale i proporționale constă în faptul că
ea conține nivelul zero, acesta reprezentând un zero absolut,
ce coincide cu absența caracteristicii studiate.
Scala proporțională permite astfel cercetătorului să
poată realiza rapoarte între nivelurile scalei, acesta fiind un
neajuns al scalei interva l. În acest sens se pot fa ce
interpretări de genul „ un salariat care câștigă lunar 1000 de
lei are de 2 ori mai mare salariul decât unul care câștigă 500
de lei ”.
Indicatorii statisticii descriptive care pot fi
calculați pentru scala proporțională sunt: Modul, Mediana,
Media, Vari anța (dispersia), Abaterea standard, Abaterea
36 standard de la media eșantioanelor și posibilitatea efectuării
de împărțiri între nivelele scalei.
Scala proporțională în cercetările de marketing
poate îmbrăca diferite forme și anume:
1. Scala proporțională cu măsurare directă
Această scală presupune ca fiecare subiect să
furnizeze valoarea exactă a aspectului analizat, fără a fi
stabilite în prealabil de către cercetător niște intervale de
valori posibile.
Din această categorie fac parte toate scalele
utilizate pentru măsurarea directă a unui obiect sau
fenomen, în cadrul cărora punctul zero reprezintă absența
respectivei caracteristici. Acest tip de scală proporțională
este cel mai frecvent utilizată în sistemul internațional
pentru determinarea lungimii, greutății, valorii produselor și
serviciilor etc.
Ce sumă ați cheltuit în ultimul dvs. sejur? ________ lei.
Care este vârsta dvs? _____________________________
37 2. Scala cu sumă constantă
Este o scală ce vizează repartizarea unu i număr
constant de puncte , de către subiecți , între mai multe
alternative de răspuns (de regulă 100 de puncte).
Conceperea unor întrebări cu ajutorul acestei scale
presupune respectarea simultan ă a două condiții , respectiv :
variantele de răspuns trebuie s ă co nțină produse sau
mărci substituibile ( care satisfac aceeași necesitate) ;
cercetătorul trebuie să se asigure că s ubiectul cunoaște
toate variantele de răspuns pentru a putea să le facă o
evaluare comparativă.
Vă rugăm să împărțiți 100 de puncte în funcție de
importanța pe care considerați că trebuie să o aibă în
alegerea unei destinații turistice următoarele aspecte:
Siguranța în zonă
Frumusețile naturale
Obiectivele culturale
Total 100
Vă rugăm să împărțiți 100 de pun cte în funcție de preferința
dvs. pentru următoarele magazine.
Lidl
Bila
Peny
Total 100
38 În exemplul de mai sus , unul dintre magazine poate
primi valoarea zero, dacă ace sta nu este deloc preferat de
respondent. De asemenea, dacă presupunem c ă într -un
răspuns în tâlnim 50 de puncte pentru magazinul Lidl și câte
25 de puncte pentru celelalte două m agazine , putem afirma
că magazinul Lidl este de 2 ori mai preferat decât fiecare
dintre celelalte două.
3. Scala cu sumă constantă pentru perechi de
obiecte
Este o variantă a scalei cu sumă constantă.
Acest tip de scală presupune repartizarea sumei
constante între perechi de obiecte rezultate din combinarea
acestora.
Repartizați 100 de puncte între următoarele perechi de mărci
în conformitate cu preferințele dv s.
Milka ____ Kandia ____
Poiana ____ Milka ____
Kandia ____ Poiana ____
39 4. Scala alternativei de referință
În acest caz, s ubiectului i se cere să repartizeze
punctaj e mai mici sau mai mari pornind de la un punctaj de
referință , în vederea comparării unor produse/ magazine
prin raportarea la unul dintre ele considerat etalon
(alternativă de referință).
Acordați un număr de puncte celor două magazin e din lista
de mai jos în funcție de preferințele dumneavoastră având în
vedere că pentru magazinul Lidl au fost acordate 100 de
puncte (punctajele pot fi mai mici sau mai mar i de 100).
Magazinul de referință ( Lidl) = 100
Magazinul Bila = _____
Magazinu l Peny= _____
40 Cap.3. Conceperea c hestionarului
Pentru reușita unei cercetări ce utilizează
chestionarul în vederea cu legerii datelor, un lucru extrem de
importa nt este ca acest instrument să fie ușor de aplicat
pentru operatorii de interviu și ușor de înțeles pentru
subiecții cercetării. Chiar și atunci când cercetătorul este
extrem de riguros rămân multe elementele greu de controlat
de către acesta și care pot influența rezultate le măsurărilor ,
precum : personalitatea subiectului și a anchetatorului,
durata chestionarului, cadr ul în care se desfășoară in terviul
sau tema cercetării.
Cercetătorul trebuie să aibă mereu în vedere faptul
că acest instrument trebuie să răspundă, atât cerințelor
managementului, să asigure atingerea obiectivelor și
testarea ipotezelor, dar pe de altă p arte, trebuie să fie
adecvat caracteristicilor respondenților. Pentru a fi mai
ușor de înțeles , întrebările pot f i completate cu fot ografii
sau desene , combinarea stimulilor verbali cu cei grafici
dovedindu -se totdeauna o tehnică de succes .
41 3.1. F ormularea întrebărilor unui
chestionar
Chestionarul utilizat în cadrul cercetărilor
cantitative, este format cu precădere din întrebări închise,
bazate pe utilizarea scalelor de măsur ă ce permit
cuantificarea fenomenelor cercetate. Întrebările deschise
(fără răspunsuri prestabilite care lasă subiectului libertatea
de a da răspunsul pe care îl crede de cuviință) se utilizează
mai rar, în special atunci când se solicită propuneri,
sugest ii, exemplificări sau pentru a limita încorsetarea în
totalitate a subiectul ui în întrebări cu răspunsuri deja
existente.
Pentru a evita o serie de erori ca urmare a
neînțelegerii de către subiect a sensului sau înțelegerii
greșite a întrebărilor, în proc esul de formulare a acestora se
recomandă respectarea următoarelor reguli:
Întrebările trebuie să fie clare și precise și să evite
formulările ambigue.
Folosirea unor cuvinte simple, cu cea mai largă
circulație în cultura populației investigate, ușor de înțeles
de către toți subiecții fără a utiliza termeni academici,
42 cuvinte tehnice sau de specialitate, regionalisme,
neologisme etc.;
Evitarea cuvintelor lungi, cu multe silabe;
Utilizarea unui număr limitat de cuvinte în cadrul
întrebărilor. Se consideră că acestea nu ar trebui să
depăș ească 20 de cuvinte;
Întrebările formulate nu vor cuprinde cuvinte de argou
și jargon;
Întrebările de caracterizare a subiecților vor fi puse de
așa manieră încât respondentul să fie stimulat să
răspundă. Pentru aceasta , se va explica persoanelor
chestionate faptul că cercetătorul nu este interesat de
numele subiectului sau de alte informații personale, dar
răspunsurile vor trebui grupate după vârstă, ocupație,
nivelul veniturilor și analizate strict din punct de vedere
statistic. Pentru întrebările referitoare la vârstă și venituri
se recomandă utilizarea unor intervale de valori, evitându –
se solicitarea valorii exacte cu privire la aceste aspecte.
Dar, în acest caz, cercetătorul trebuie să aibă în vedere că
nu va putea calcula media vârstei sau media veniturilor
celor anchetați. În cazul în care populația cercetată este
formată din agenți economici, se vor pune întrebări de
43 caracterizare specifice acestei categorii, precum: număr
de salariați, cifra de afaceri, domeniu d e activitate, forma
de organizare.
De asemenea, este esențială folosirea unui limbaj
corect din punct de vedere gramatical.
3.2. Ordinea de aranjare a întrebărilor
în cadrul chestionarului
Una dintre problemele care se ridică în redactarea
chestionarului este aceea a locului amplasării întrebărilor
în economia acestuia pentru a se asigura o anumită
dinamică. Acest lucru a condus la formularea unor tehnici
de structurare a chestionarelor precum tehnica pâlniei
(funnelling), care presupune trecerea de la genera l la
particular sau tehnica pâlniei întoarse (reversed funnelling),
mai puțin utilizată, ce implică parcurgerea drumului invers,
de la particular către general.
Chestionarul va debuta cu întrebări ușoare , care
să captiveze și să introducă respondentul în subiect fără a -l
descuraja printr -o solicitare prea mare. De asemenea, se va
evita începerea chestionarului cu o întrebare filtru care să
conducă la dirijarea unei părți i mportante dintre respondenți
către sfârșitul chestionarului, întrucât se poate pier de
44 reprezentativitatea eșantionului. În cazul în care este
necesară selecția subiecților care au o anumită caracteristică
de bază pentru cercetare (cunosc aspectele cercetate/ sunt
consumatori pentru un anumit produs sau serviciu etc.) se
realizează o pret estare în faza de eșantionare, nu la
momentul aplicării chestionarului.
Întrebările cu grad ridicat de complexitate, ce
solicită procese mentale mai complexe ale respondentului
și utilizează scale ordinale, interval sau proporționale se
vor plasa către mijlocul chestionarul ui intercalate cu
întrebări ușoare și de complexitate medie pentru a nu obosi
respondentul.
Întrebările ce vizează stabilitatea nivelului de
cunoaștere (spre exemplu cunoștințe despre mărci, produse,
denumiri, persoane, campanii de promovare etc.) vor fi
intercalate printre întrebările de opinie, pentru a nu crea
celui care răspunde impresia că este supus unei testări, fapt
care ar putea genera o stare de disconfort psihic.
Se consideră că întrebările de identificare (sex,
vârstă, profesie, venituri etc.) trebuie introduse la sfârșitul
chestionarului, menținând astfel la cote înalte, cât mai mult
timp, senzația de anonimat și în acest fel evitând ca o parte
45 din răspunsuri să fie modificate de reacția de securitate a
celui anchetat.
Chestionarul se poate î ncheia cu întrebări care să
conducă la obținerea unor informații de identificare a
subiecților, numele și prenumele, adresă, telefon, dar
trebuie explicat persoanelor chestionate că aceste informații
vor fi utilizate doar pentru realizarea controlului act ivității
de teren a operatorilor.
Pentru a obține un che stionar cât mai logic, se
recomandă să fie amplasate întâi întrebările referitoare la
trecut, apoi cele despre prezent și abia la urmă cele despre
intențiile viitoare .
O problemă specifică ce poate apărea dintr -o
aranjare incorectă a întrebărilor în cadrul chestionarului este
denumită "efectul de halo". Acesta se manifestă când în
cadrul chestionarului se utilizează la rând mai multe
întrebări formulate la fel, având aceeași scală și constă în
tendința respondenților de a răspunde la fel la toate
întrebările, fără a mai analiza conținutul acestora. Pentru
evitarea apariției acestui efect se va proceda la intercalarea
unor întrebări de alt ă natură printre cele de același fel. De
asemenea, "efectul de halo" se poate manifesta și atunci
46 când respondenții sunt puși în fața a două
idei/opinii/credințe care se neagă reciproc, ceea ce provoacă
o tendință de eliminare a contradicțiilor în formular ea
răspunsurilor. În această situație se recomandă
cercetătorului să intercaleze alte idei între întrebările mai
sensibile și să le situeze spre sfârșitul chestionarului.
3.3. Realizarea legăturilor între întrebări
În cadrul chestionarului, apar frecvent situații în
care este necesară împărțirea membri lor eșantionului în
două grupuri în funcție de existența sau inexistența unui
anumit comportament sau caracteristică (consumatori și
nonconsumatori ai unei anumite mărci de produs, cei care
intenționează să c umpere un produs și cei care nu
intenționează să cumpere produsul respectiv etc.). În aceste
condiții, unele întrebări trebuie concepute astfel încât să se
poată realiza ace astă împărțire a respondenților în categori i,
deoarece la anumite întrebări nu pot să răspundă decât o
parte dintre membrii eșantionului. Astfel de întrebări poartă
denumirea de “întrebări filtru” și se bazează pe o scală
binară (cu răspunsuri DA sau NU), pentru fiecare categorie
47 de răspuns existând trimiteri către întrebările la care
subiectul urmează să răspundă în continuare.
Utilizarea întrebărilor filtru și realizarea trimiterilor
către întrebările la care va răspunde fiecare categorie de
respondenți:
13. V -au fost înapoiați banii p lătiți pentru produsul returnat ?
DA ( continuați cu întrebarea nr. 14)
NU ( treceți la întrebarea nr.15)
14. Cum apreciați durata de timp în care v -au fost înapoiați
banii ? (indicați un nivel între cele două limite consider ând egală
distanța dintre niveluri .)
Foarte scurtă 5 4 3 2 1 Foarte lungă
(Treceți la întrebarea nr. 16)
15. Ce ați întreprins în această situație ?
____________________________________________________
___________________________________________ _________
În exemplul de mai sus, la întrebarea 14 vor răspunde
numai cei care au răspuns „DA” la întrebarea nr. 13 – întrebarea
filtru. Cei care au răspuns negativ vor trece direct la întrebarea
nr. 15. Pentru că cei care au răspuns la întrebarea numărul 14 nu
vor pu tea răspunde și la întrebarea nr. 15, aceasta fiind o
întrebare ce se adrese ază doar celor care au răspuns „NU” la
48 întrebarea nr. 13, imediat după întrebarea nr. 14 se face o
trimitere a celor care au răspuns către o altă întrebare din
chestionar care li se adresează lor.
Pentru a evita posibile erori în procesul de
trimitere către diferite întrebări din chestionar, se
recomandă ca cercetătorul să efectueze, înainte de a finaliza
chestionarul, o schemă a legăturilor dintre întrebări care
să-i dea o imagin e clară a traseului pe care trebuie să -l
urmeze fiecare categorie de populație în cadrul
chestionarului. Aceasta este de fapt o schemă logică a
procesului de colectare a răspunsurilor pe baza
chestionarului.
În fig. 3 .1 este prezenta tă schema legăturilor dintre
întrebări pentru un chestionar de evaluare a satisfacției
beneficiarilor față de modalitatea de implementare a unui
proiect finanțat de UE.
3.4. Așezarea în pagină a întrebărilor
Imaginea, prestigiul instituție i care realizeaz ă
cercetarea, seriozitatea anchetei sunt ref lectate inclusiv de
calitatea hâ rtiei și a manierei în care este tipărit
49 chestionarul. Modul de prezentare al acestuia poate
reprezenta în sine un stimul p entru respondenți, ceea ce se
răsfrânge asupra nec esității de a realiza un chestionar
impecabil din punct de vedere al estetici i. Întrebările vor fi
aranjate în pagină astfel încât să fie ușor de citit și parcurs.
Între întrebări, precum și între întrebări și răspunsuri,
vor fi lăsate spații corespunzătoare fără a limita libertatea de
răspuns, fără însă a exagera pentru a optimiza punerea în
pagină.
În situația aplicării chestionarului de către operatorii
de interviu, este posibil să fie înregistrat inclusiv
comportamentul nonverbal al subiecților , ceea ce impu ne
alocarea în cadrul chestionar ului a un ui spațiu dedicat acestui
tip de date.
Economia punerii în pagină este semnificativ
influențată de lungimea chestionarului. Dimensiunea
chestionarului reprezintă atât o problemă de metodologie, cât
și de tehni că a cercetării. Răspunsul la întrebarea ”Cât de
lung trebuie să fie chestionarul?” este strâns legat de numărul
de indicatori care vor reflecta fenomenele măsurate.
50
Fig. 3.1. Schema legăturilor dintre întrebări
51 Deoarece un chestionar foarte lung condu ce la
creșterea costurilor investigației , se recomandă alegerea
pentru analiză doar a acelor indicatori considerați esențiali.
Chestionarul va avea un antet în care se
consemnează instituția care organizează cercetarea, data
completării chestionarului și numărul acestuia. Imediat
după antet se plasează titlul chestionarului, precum și o
prezentare succintă a ceea ce se dorește a se cunoaște,
inclusiv mențiunea că răspunsurile date sunt confidențiale și
că se păstrează anonimatul respondentului.10
Universitatea "Transilvania" Braș ov Chestionar nr._____
Facultatea de Știinte Economice și Administrarea Afacerilor Data ____/___/____
CHESTIONAR
In vederea realizării unei cercetări privind satisfacția clienților brașoveni
față de relația cu firma Generali Asigurări vă rugăm să av eți amabilitatea de
a răspunde la următoarele întrebări. Vă asigurăm că răspunsurile
dumneavoastră sunt foarte importante și vor rămâne confidenția le urmând a
fi utilizate doar în scopul prelucrării statistice . Vă mulțumim!
10 Constantin, C., Tecău. A., Introduce în cercetarea de marketing, Ed.
Universitară, București, 2013, p. 105.
52 3.5. Scrisoarea de î nsoțire a
chestionarului
Dacă chestionarul este trimis prin poștă sau prin alte
mijloace, urmând ca subiectul să -l completeze singur, acesta
va fi însoțit obl igatoriu de o scrisoare care se adresează
nominal persoanei căreia îi este adresat. Această scrisoare nu
trebuie să depășească 3/4 dintr -o pagină și va cuprinde o
serie de precizări precum : 11
numele și prenumele persoanei căreia ne adresăm
folosind o formă adecvată de adresare ("Stimate
domnule");
cerința de a ne face o favoare participând la
desfășurarea anchetei;
importanța cercetării și importanța pe care o acordăm
respondentului;
completarea chestionarului se realizează ușor și necesită
un timp scurt;
se asigură confidențialitatea identității subiectului (chiar
dacă operatorul cunoaște identitatea, acesta nu se poate
comunica altei persoane);
11 Lefter, C ., Cercetarea de marketing. Ed. Infomarket, Brașov, 2004
pg. 124
53 cercetătorul poate oferi o sinteză a rezultatelor anchetei
dacă se dorește acest lucru;
rugămintea de a expedia într-un termen cât mai scurt
chestionarul;
numele, prenumele și funcția persoanei care expediază
scrisoarea;
descrierea și scopul unei mici atenții care se poate afla
în plicul cu chestionarul trimis spre completare
(calendare, postere, agende).
De asemen ea, voci marcante în sociologie precum
R. G. Sedlack și J. Stanley, D. A. Dillman, S. Chelcea
recomandă introducerea în cadrul scrisorii de însoțire a
chestionarului și a unor informații referitoare la:
sponsorizarea studiului, acest aspect constituind un
factor motivant pentru respondent atunci când
cercetarea este sponsorizată de o organizație
prestigioasă;
modul de selecție a respondenților astfel încât subiectul
să înțeleagă că și alte persoane vor participa la
cercetare; modul în care pot fi contacta ți cercetătorii în
vederea obținerii unor informații suplim entare despre
respectiva anchetă .
54 De asemen ea, dacă scrisoarea nu este adresată unei
perso ane ci unei familii, trebuie să stabilea scă cine
răspunde la întrebări după un criteriu ales de cercetător în
faza de eșantionare.
3.6. Pretestarea chestionarului
Pentru a asigura condiț ii optime de uti lizare a
chestionarelor, înainte de a începe procesul de aplicare a
acestuia trebuie parcurs un proces de pretestare.
Această etapă presupune aplicarea ches tionarului
pe un număr de 20 -30 de persoane. În acest fel , se previne
introducerea de erori datorate conceperii defectuoase a
chestionarului, erori care nu mai pot fi corectate după
culegerea efectivă a datelor.
Aceste inadvertențe pot să apară la formul area
întrebărilor, la stabilirea ordinii acestora sau a legăturilor
dintre întrebări, la modul de interpretare a întrebărilor de
către subiecți și sunt greu sau chiar imposibil de depistat de
către cercetător în lipsa acestei etape.
55 3.7. Greșeli frecv ente în conceperea
chestionarelor
Deși conceperea unui chestionar este considerată o
îmbinare armonioasă între știință și artă, există deseori
tendința celor care concep chestionare, în special cei
începători sau mai puțin experimentați, de a exagera
dime nsiunea uneia dintre cele două laturi.
Astfel, unii consideră că arta este cea mai
importantă în formularea întrebărilor și încearcă să le
formuleze cât mai inventiv, fără a ține cont de regulile de
bază din partea de teorie. Aceasta este o greșeală major ă,
chestionarul fiind realizat în mod neprofesionist, care poate
conduce la greșeli majore, cu impact negativ asupra
rezultatelor cercetării.
Alți cercetători consideră că știința este cea mai
importantă și tind să exagereze respectarea regulilor în
detrim entul inventivității în ceea ce privește conținutul
întrebărilor. Prin urmare, și această situație este una
extremă, care nu poate conduce la rezultate bune pentru
cercetare.
56 În realitate, răspunsul la întrebarea din titlul acestei
cărți este acela că indi ferent de dimensiunea sau
complexitatea cercetării care se efectuează, conceperea
chestionarului trebuie să îmbine știința cu arta în vederea
obținerii unui instrument de culegere a datelor cât mai
aproape de perfecțiune, astfel încât să se obțină răspunsu ri
cât mai relevante și de calitate din partea respondenților.
Numai în felul acesta se pot obține rezultate de încredere în
urma prelucrării datelor culese cu ajutorul chestionarului.
Dacă datele obținute sunt încărcate de erori, atunci niciun
algoritm de calcul, indiferent cât de bun ar fi el, nu poate
furniza rezultate cu o calitate superioară.
În cele ce urmează vor fi prezentate mai multe
categorii de greșeli în conceperea chestionarelor și
modalitățile de evitare a acestora.
1. Greșeli privind formul area întrebărilor
Cele mai multe și mai grave dintre greșeli apar ca
urmare a formulării defectuoase a întrebărilor. Acestea
generează confuzie la nivelul respondenților, care nu
răspund la întrebări sau răspund în mod eronat din cauză că
57 nu au înțeles fo arte clar conținutul întrebării. Printre
greșelile de acest gen putem enumera:
a. Formularea incompletă a întrebării. Aceasta
apare atunci când cercetătorul consideră că toate aspectele
pe care el le are în minte sunt cunoscute la fel de bine și de
către r espondent. În realitate, respondentul este la primul
contact cu respectiva întrebare și trebuie să primească toate
detaliile pentru înțelegerea corectă a ceea ce i se cere.
1. Într -o cercetare despre consumul de cafea, a
existat o în trebare despre marca de cafea Jacobs. O altă
întrebare, a cărei formulare este incompletă poate să sune
astfel:
Ce părere aveți despre gustul acestei mărci de cafea?
Deși cercetătorul poate să considere firesc faptul că
întrebarea se referă la marca Jacobs , este posibil ca în
mintea respondentului să se creeze confuzie, neștiind
exact despre ce marcă este vorba.
2. Într -o cercetare despre o anumită destinație turistică,
una dintre întrebări poate fi formulată astfel:
Ați mai vizitat în trecut această destin ație?
58 Și în acest caz formularea este incompletă, chiar dacă
administrarea chestionarului se face în respectiva destinație.
Respondentul nu face în mod automat respectiva asociere.
Pentru evitarea unor greșeli de genul celor din
exemplele de mai sus, cer cetătorul trebuie să menționeze
într-un mod explicit în întrebare la ce anume se face referire
(adică marca Jacobs sau destinația turistică Brașov).
Această menționare este obligatorie, chiar dacă la un
moment dat se poate considera că anumite cuvinte se r epetă
de mai multe ori. Fiecare întrebare trebuie să fie considerată
independentă de celelalte întrebări.
b. Inexistența legăturii logice dintre întrebare și
scala de măsură folosită. Această greșeală apare ca urmare
a insuficientei documentări în vederea înțelegerii logicii
fiecărei scale. În astfel de situații, cercetătorul vizează
anumite răspunsuri, care sunt trecute în lista alternativelor
de răspuns, dar la întrebare se poate răspunde în cu totul alt
fel.
59
Considerați că prezența la cursuri este importantă
pentru pregătirea profesională a unui student?
______ _________ ______ _________ ______
foarte import antă neutru neimportantă total
importantă neimportantă
O astfel de întrebare este în mod evident asociată
greșit cu scala folosită. Răspunsurile logi ce la o astfel de
întrebare sunt DA sau NU, prin urmare, scala ce trebuia
folosită este scala binară. Dacă se dorea utilizarea scalei din
exemplul de mai sus, formularea corectă a întrebării era:
Cât de importantă considerați că este prezența la
cursuri pentru pregătirea profesională a unui student?
În aceiași categorie se pot încadra greșelile în
utilizarea scalelor de frecvență. La conceperea ni velurilor
scalelor de măsură a unei frecvențe (de cumpărare, de
consum, de vizitare, de vizionare etc.) trebu ie să se evite
folosirea adverbelor. Deci, nu se vor folosi denumiri de Într-un chestionar a f ost folosită următoarea întrebare,
respectiv scală de măsură:
60 niveluri precum: foarte rar, rar, ocazional, frecvent, foarte
frecvent, ci, nivelurile de frecvență trebuie exprimate cifric.
c. Utilizarea unor cuvinte fără un înțeles clar
pentru ce rcetător. Apare, de regulă, în cazul cercetătorilor
mai puțin experimentați sau al începătorilor în domeniu.
Adesea, astfel de persoane nu au conturate foarte clar în
minte obiectivele cercetării sau semnificația unor noțiuni
teoretice, fapt care conduce l a o formulare ambiguă a
întrebărilor, sperând că respondenții vor înțelege ceea ce
vrea cercetătorul să întrebe (deși chiar pentru el
semnificația întrebării este neclară).
Cum apreciați imaginea destinației turistice Brașov?
Este evident că referito r la întrebarea din exemplul
de mai sus, nici pentru cerce tător nu este foarte clar ce a
dorit să întrebe . Acesta nu are foarte clar în minte ce
înseamnă ima ginea unei destinații turistice, iar pentru Într-o cercetare se dorește identificarea imaginii unei
destinații turistice. În acest sens, o întrebare greșit
formulată poate fi:
61 respondent, semnificația cuvântului “imagine” este și mai
ambiguă. Prin urmare, răspunsul nu poate avea o relevanță
semnificativă pentru cercetare întrucât fiec are respondent
poate înțelege ce vrea din respectiva întrebare.
În realitate, imaginea se formează din aprecierea
mai multor atribute ale produsului, care sunt esențiale
pentru consumator, motiv pentru care în cercetare este
necesar să se evalueze fiecare dintre aceste atribute.
d. Utilizarea unor cuvinte fără înțeles pentru
respondent. Aceste greșeli apar atunci când cercetătorul
folosește cuvinte de specialitate sau cuvinte sofisticate
crezând că respondentul va înțelege întocmai semnificația
acestor cuvi nte. În ast fel de cazuri se omite faptul că
respondenții sunt adesea consumatori obișnuiți care au
niveluri de educație diferite, în domenii diferite. Prin
urmare, semnificația anumitor cuvinte poate fi de neînțeles.
Cum apreciați sistemul de distribuție practicat de firma
X?
Întrebarea de mai sus este în mod evident eronat
formulată, chiar dacă pentru un specialist în economi e Într-o cercetare p e tema comercializării produselor unei
firme, una dintre întrebări a fost formulată astfel:
62 distribuția poate a vea o semnificație concretă. Dacă o astfel
de întrebare este adresată unor persoane cu educație în alt
domeniu sau fără educație superioară, este posibil ca aceștia
să nu înțeleagă ce au fost întrebați și să nu răspundă sau să
răspund ă eronat.
e. Folosirea conjuncției “sau” în textul întrebării fără a
utiliza variante de răspuns adecvate
Chiar dacă conținutul întrebării este clar, datorită
conjun cției cu funcție disjunctivă “sau/ori” ce pune
respondentul în postura de a alege între două alternative,
variantele de răspuns „DA” și „NU” , nu pot furniza
informații clare cu privire la opiniile respondenților.
Credeți că în țara noastră lucrurile merg într -o direcție
bună sau că merg într -o direcție greșită? Dorind să surprindă opinia românilor cu privire la modul în
care a evoluat țara noastră din punct de veder e socio –
economic, în chestionarul unei cercetări a fost plasată
următoarea întrebare:
Da
Nu
63 Este evident faptul că analizând răspunsurile obținute nu se
poate trage nici o concluzie.
f. Formularea unor întrebări compuse
Această greșeală apare atunci când, o întrebare se
referă simultan la două sau mai multe aspecte , fără a furn iza
scale diferite de răspuns pentru fiecare aspect cercetat.
Cum apreciați nivelul prețului și nivelul calității pentru
cafeaua Iacobs ?
Foarte ridicat 5 4 3 2 1 Foarte scăzut
Dacă se va indica o singură scală, este clar că la o asemenea
întrebare nu se poate răspunde.
g. Întrebuin țarea negațiilor
Este greșită utilizare a negațiilor sau a dublelor
negații în formularea întrebărilor deoarece un răspuns la o
astfel de întrebare poate fi interpretat ca dezacord al
intervievatului cu enunțul făcut, dar și ca acord al lui,
deoarece o dub lă negație exprimă de fapt o afirmație.
64
Nu sunteți de ac ord cu impleme ntarea si stemului de
colectare selectivă a deșeurilor în orașul dumneavoastră?
Răspunsul “Nu” poate fi interpretat ca dezacord al
subiectului cu enunțul făcut, dar și ca acord al lui, pentru că
dublează negația din textul întrebării, formând o afirmație.
Nu considerați că nu s -a făcut suficientă publicitate
pentru acțiunea „Capitala europeană a culturii”?
Formularea într -o asemen ea manieră a în trebării este
greșită din două perspective: întrebarea include o dublă
negație și sugerează o anumită opinie.
h. Sugestibilitatea întrebării
Prin textul unei întrebări se poate sugera un anumit
răspuns sau o anumită opinie , ceea ce este greșit sau n u este
deontologic .
Da
Nu
Da
Nu
65
Nu-i așa că dumneavoastră apreciați efortul depus de
primarul comunei pentru asfaltarea străzilor?
Sugestibilitatea din exemplul anterior este evidentă, dar
ea se poate realiza și într -un mod mai subtil.
Cea mai mare realizare a primarului pentru comuna
dumneavoastră este asfaltarea străzilor sau înființarea locului
de joacă pentru copii?
O astfel de întrebare sugerează faptul că primarul
respectiv a avut realizări pe parcursul mandatului.
2. Greșeli privind ordinea întrebărilor
Deși aparent astfel de greșeli nu sunt la fel de grave
ca cele referitoare la formularea întrebărilor, ordonarea fără
logică a întrebărilor poate genera confu zie în mintea
respondentului sau îi poate declanșa mecanismele de Da
Nu
Asfaltarea străzilor
Înființarea locului de joacă
pentru copii
66 apărare împotriva unor posibile agresiuni asupra propriei
intimități. Printre greșelile din această categorie putem
enumera:
a. Ordinea incorectă a întrebărilor. În teorie este
precizat fapt ul că un chestionar trebuie să înceapă cu
întrebări simple, întrebările mai dificile fiind plasate în
partea de mijloc a chestionarului. Logica acestei ordini este
dată de faptul că respondentul va fi descurajat dacă i se vor
adresa întrebări dificile încă de la începutul chestionarului.
El va trebui să “se încălzească” cu întrebări simple, care nu
îl pun în dificultate în alegerea răspunsului. Astfel de
întrebări simple sunt cele măsurate cu scala nominală,
pentru că respondentul nu trebuie decât să aleagă unul sau
mai multe răspunsuri dintr -o listă predefinită. În niciun caz
nu se va începe un chestionar cu întrebări măsurate cu alt
tip de scale (ordinale, interval sau proporționale).
De asemenea, chestionarul nu trebuie să înceapă cu
întrebările de caract erizare decât în cazuri foarte justificate.
Folosirea întrebărilor de caracterizare (sex, vârstă, venit,
educație) la începutul chestionarului nu face decât să -l
descurajeze pe respondent și să -l pună într -o situație de
67 autoapărare ca urmare a fapului că i se solicită un număr
mare de date personale.
b. Inexistența unei logici a chestionarului. Apare,
în general, atunci când cercetătorul nu este sigur pe el și nu
este conectat foarte clar la obiectivele cercetării. În astfel de
cazuri, întrebările sunt adr esat haotic, fără logică, generând
confuzie la nivelul respondenților. O abordare logică a
chestionarului necesită abordarea de la general la particular
sau invers, întrebările fiind înlănțuite între ele, astfel încât
să-l determine pe respondent să furniz eze informațiile din
aproape în aproape.
c. Utilizarea aceleiași scale pentru evaluarea unui
număr mare de obiecte sau atribute. O astfel de situație
poate conduce la “Efectul de Halo”, care poate denatura în
mod semnificativ calitatea răspunsurilor, prin acordarea de
către respondent a aceluiași scor pentru toate alternativele
evaluate. Deși adesea o astfel de problemă este ignorată de
cercetători din dorința de a evalua cât mai multe aspecte,
este posibil ca efectele negative ale acestei greșeli să aibă
un impact mult mai puternic asupra rezultatelor cercetării.
Pentru evitarea efectului menționat mai sus se
recomandă ca în situația în care se intenționează evaluarea
68 mai multor obiecte, acestea să fie împărțite în mai multe
grile de mici dimensiuni, care l a rândul lor să fie răspândite
printre celelalte întrebări ale chestionarului.
d. Monotonia chestionarului. Este o greșeală care
apare ca urmare a tendinței de utilizare exagerată a aceluiași
tip de scală (de regulă scale nominale). Utilizarea unei
varietă ți de scale are rolul de a obține informații diverse,
care permit diferite modalități de prelucrare. În același timp,
alternarea scalelor de măsură conduce la dinamizarea
chestionarului, respondentul fiind stimulat să parcurgă
următoarele întrebări. Dacă s calele utilizate sunt de același
fel, chestionarul devine monoton, iar răspunsurile pot fi
date din automatism, fără a fi aprofundate din punct de
vedere al semnificației informației dorite.
3. Greșeli privind amplasarea incorectă a
răspunsurilor scalei
Astfel de greșeli, deși în aparență pot fi considerate
aspecte minore de către cei care consideră chestionarul o
artă în care artistul își pune amprenta în mod decisiv, pot
genera o serie întreagă de anomalii, de la monotonia
69 chestionaruluui până la înțeleg erea greșită a întrebărilor,
respectiv a răspunsurilor.
În foarte multe cazuri, amplasarea răspunsurilor
aferente scalelor semantice se face pe verticală, nu pe
orizontală. Astfel de situații conduc la crearea unor confuzii
la nivelul respondenților, dar ș i la monotonia
chestionarului.
□ Important
□ Nici important, nic i neimportant
□ Neimportant
□ Total neimportant
Deși în aparență o astfel de scală conține aceleași
elemente cu scala semantică, amplasarea verticală a
răspunsurilor este una eronată, care nu respectă regula Într-un chestionar a fost folosită următoarea întrebare care
utilizează scala semantică:
Cât de important este prețul în alegerea unui automobil
nou?
□ Foarte important
70 privind amplasarea orizontală a răspunsurilor acestui tip de
scală.
O altă greșeală din această categorie constă în
transformarea forțată a unei scale proporționale în scală
nominală.
□ 1 oră
□ 2 ore
□ 3 ore
□ 4 ore
□ Mai mult de 4 ore
O astfel de scală nu poate fi încadrată în niciuna
dintre categoriile de scale cunoscute. În mod normal, în
astfel de cazuri se folosește scala proporțională cu măsurare
directă. Întrebarea se va formula la fel ca în exemplul de
mai sus, fără a se folosi alternative de răspuns.
Respondentul va vea libertatea să dea un răspuns liber, care
exprimă realitatea în ceea ce privește comp ortamentul său.
Într-o cercetare referitoare la utilizarea Internet -ului se
folosește următoarea întrebare:
Câte ore vă petreceți în medie zilnic pentru căutarea de
informații pe Internet?
71 5. Greșeli privind întrebă rile de reprezentare
În momentul formulării întrebărilor de reprezentare,
cercetătorul ar trebui să aibă în vedere că toate categoriile
de respondenți trebuie să se regăsească și să se poată
diferenția prin vari antele de răspuns propuse . De asemenea,
răspunsurile obținute la o parte din aceste întrebări pot fi
folosite și în etapa de validare a eșantionului.
Pentru ace ste motive , scalele utilizate ar tebui să
permită împărțirea respondenților pe categorii simi lare cu
cele re alizate în timpul uno r cercetări mai vaste (de tip
recensământ) realizate la nivelul întregii populații cercetate.
În ce categorie de vârstă vă încadrați?
18 – 25 ani
26 – 45 ani
46 – 54 ani
peste 55 ani În chestionarul unei anchete realizată în rândul
populației județului Brașov de peste 18 ani, a fost fol osită
următoarea întrebare pentru a stabili intervalele de vârstă în
care se încadrează respondenții:
72 Intervalele definite în această manieră nu pot ajuta
prea mul t cercetătorul în procesul de validare , deoarece nu
sunt similare cu cele utilizate în cadrul ultimul ui
recensământ realizat în județ ul Brașov, redate în graficul nr.
3.2. În plus, ultima variantă de răspu ns nu va putea conduce
la obținerea unui segment cu grad ridicat de omogenitate,
cuprinzâ nd persoane înt re care poate exista o diferență de
vârstă de peste 45 de ani.
Fig. 3.2 .- Populația pe grupe de vârstă, în anul 2014
Sursa: http://www.brasov.insse.ro
73 Cap.4 . Realizarea
chestionarelor în format
electronic
În cadrul anchetelor pe bază de sondaj, colectarea
datelor se poate face prin interviuri (interviuri directe sau
telefonice), cazuri în care are loc o discuție între un
operator de interviu și fiecare r espondent în parte, în urma
căreia operatorul completează răspunsurile indicate de
respondenți.
O altă metodă de culegere a datelor destul de
populară este ancheta autoadministrată, în cadrul căreia
fiecare respondent completează singur chestionarul și îl
transmite prin diferite mijloace firmei care efectuează
cercetarea: poșta tradițională, poșta electronică, depunerea
chestionarelor la sediul firmei etc.
Oricare dintre respectivele modalități de
administrare a chestionarelor prezintă multiple dezavantaj e
deoarece necesită resurse umane, financiare și un timp de
culegere a datelor relativ mare. Acestea sunt motivele
pentru care anchetele online devin din ce în ce mai
74 populare, acestea fiind mult mai puțin costisitoare decât
anchetele clasice.
Chestionare le obișnuite, chiar dacă sunt trimise prin
intermediul Internet -ului prin expedierea lor pe e -mail,
necesită un proces de completare destul de greoi, deoarece
mai întâi acestea trebuie să fie salvate în calculatorul
respondentului, să fie completate în for mat electronic și
apoi să fie expediate înapoi firmei care realizează
cercetarea12.
Aceasta din urmă trebuie să salveze chestionarul și
să introducă datele într -o bază de date pentru a putea fi
analizate (ex: bază de date SPSS). Se poate observa că
procesu l necesită destul de multă manoperă și un timp
relativ lung până când datele vor fi gata pentru prelucrare.
Înlăturarea acestor inconveniente se poate face prin
utilizarea unor chestionare online în cadrul unor anchete
electronice, care simplifică semnifi cativ procesul de
completare și de expediere a chestionarelor.
În cadrul anchetelor electronice, chestionarele sunt
postate pe un server, iar către membrii eșantionului este
trimis doar un link pe care aceștia pot să -l acceseze în
12 http://socialmk.blogspot.ro/2011/11/ce rcetari -de-marketing -online –
2.html
75 vederea completării che stionarului. Respondenții pot
răspunde la chestionare în funcție de timpul liber pe care -l
au la dispoziție, fiind asigurată în același timp discreția și
securitatea personală în comparație cu situația clasică în
care un operator de interviu îl vizitează l a domiciliu, îl sună
la telefon sau firma primește prin poștă chestionarul
cunoscând foarte bine identitatea celui care răspunde la
întrebări.
Avantajele anchetelor electronice constau și în
faptul că acestea sunt mult mai ieftine în comparație cu
realizar ea cercetării prin intermediul unei firme specializate
în cercetarea de marketing, care necesită cheltuieli foarte
mari. În schimb, aplicarea unei anchete online poate fi
oricând realizată cu resursele umane din interiorul firmei.
Față de sistemul clasic , care utilizează chestionare
tipărite, un avantaj major al chestionarelor online constă în
reducerea consumului de hârtie.
De asemenea, chestionarele nu necesită un spațiu
fizic de depozitare și arhivare, iar răspunsurile nu mai
trebuie să fie centraliza te într -o bază de date de către
personal specializat întrucât acestea sunt preluate automat
76 în baza de date, pe măsură ce răspunsurile sunt completate
de către respondent.
În plus , pentru analize simple, nu mai este necesară
apelarea la specialiști în sta tistică, de oarece rezultatele se
centralizează automat atât ca tabele de frecvențe cât și sub
formă grafică. Eroarea umană este astfel eliminată odată cu
renunțarea la operatori, care pot introduce eronat
chestionarele în baza de date.
Un alt avantaj impo rtant este constituit de faptul că
nu se mai apelează la operatori de interviu, care să fie
nevoiți să contacteze fiecare respondent pentru a administra
chestionarele, fiind cunoscut faptul că a ceștia au tendința de
a completa ei înșiși răspunsurile la anu mite întrebări,
introducând în felul acesta o serie de erori sistematice.
Un mare avantaj al anchetelor electronice este cel al
posibilității introducerii în eșantion a unui număr mare de
perso ane care se află în diferite locații ce depășesc granițele
unei țări, singura condiție fiind existența unei conexiuni la
Internet.
De asemenea, membrii eșantioanelor pot fi motivați
să completeze chestionare on -line prin diferite stimulente în
bani, cadouri, puncte ce pot fi convertite în bani etc. Astfel
77 de stimul ente sunt oferite chiar de către firme mari care
realizează cercetări de marketing, care și -au constituit
paneluri de consumatori cărora le trimit periodic
chestionare electronice spre completare, în schimbul cărora
respondenții primesc diferite avantaje.
Firma Daedalus New Media Research efectuează anchete
online în rândul unor paneluri de consumatori, constituite
în mod voluntar prin înscrierea acestora pe site -ul
firmei13. În schimbul participării la diferite anchete,
membrii pan elurilor primesc un anumit număr de puncte,
care valorează o anumită sumă de bani (1 pct. = 0,01
Euro), ce poate fi solicitată de către respondent la
acumularea unui număr de puncte ce valorează minimum
10 Euro.
13 http://www.daedalusonline.ro/sistem -puncte
78
Fig.4.1. Sistem de puncte oferit de Daed alus New Media Research
(Sursa: http://www.daedalusonline.ro)
Dincolo de toate avantajele menționate, anchetele
online prezintă și unele dezavantaje, în principal în ceea ce
privește reprezentativitatea eșantionului. Atâta timp cât
Intrați pe site -ul Daedalus New Media
Research ( http://www.daedalusonline.ro )
Analizați modalitatea de recrutare a
membrilor pa nelurilor și condițiile de
participare la diferite anchete.
79 oricine accesează un anu mit link poate participa la anchetă,
nu mai este respectat principiul selecției aleatoare a
membrilor eșantionului. În aces sens, se recomandă
utilizarea unor paneluri de genul celor constituite de
Daedalus New Media Research, dar și în acest caz pot
apăre a erori cauzate de procesul de autoselecție a
membrilor eșantionului, motiv pentru care cea mai bună
soluție este selectarea aleatoare a unor eșantioane și găsirea
unei soluții pentru obținerea unei rate de răspuns cât mai
apropiate de 100% la nivelul resp ectivelor eșantioane.
Altfel, se pot obține răspunsuri doar de la acele persoane
cărora le place să facă acest lucru.
4.1. Utilizarea aplicațiilor Google pentru
realizarea chestionarelor online
Google oferă utilizatorilor o serie de aplicații, care
pot fi gestionate într -un singur cont, printre care și
posibilitatea conceperii unor chestionare online, care pot fi
administrate prin trimiterea unei invitații de completare ,
prin postarea chestionarelor pe pagina web a firmei sau pe
diferite site -uri dedicate , rețele de socializare etc. Pentru
utilizarea acestor aplicații este necesară înregistrarea unui
80 cont Google, care include și un cont de e -mail. Această
înregistrare se poate face foarte ușor, utilizând procedura de
înregistra re oferită de Google (vezi F ig. 4.2.). În acest scop,
o serie de date personale trebuie să fie declarate.
Fig. 4.2. Înregistrarea contului Google
(Sursa: https://accounts.google.com)
Accesând respectivul cont, utilizatorul are acces la
diferite aplicații, cum ar fi: accesarea con tului de e -mail,
accesarea rețelei de socializare Google+, utilizarea unor
81 hărți personalizate, rețeaua YouTube, crearea unor arhive
de documente cu ajutorul Google Drive etc. (vezi Fig. 4.3).
Fig. 4.3. Aplicații Google
(Sursa: https://www.google.ro)
Creați un cont Google utilizând datele
dumneavoastră de identificare.
Vizualizați și utilizați principalele
aplicații oferite de Google.
82 Aplicația Go ogle Drive permite încărcarea unor
documente în diferite formate în vederea stocării o nline,
ceea ce face posibilă accesarea respectivelor documente din
orice locație care are conexiune la Internet, indiferent de
poziția sa geografică. Printre acestea, este posibilă crearea
unor formulare definite sub forma unor chestionare de
colectare a d atelor în cadrul unor anchete. Acestea se pot
defini prin apăsarea butonului “Nou” și alegerea opțiunii
“Formulare Google” (vezi Fig. 4.4)
Fig. 4.4. Interfața de creare a unor noi formulare
(Sursa: https://www.google.ro)
83 Apelarea respectivei aplicații c onduce utilizatorul
către o interfață de definire a întrebărilor chestionarului prin
utilizarea diferitelor categorii de scale de măsură.
Fig. 4.5. Definirea întrebărilor chestionarului
(Sursa: https://www.google.ro)
După crearea noului formular, este necesară
definirea întrebărilor. În varianta inițială, formularul apare
cu denumirea generică “Formular fără titlu”. Aceasta poate
fi schimbată prin definirea unei denumiri reprezentative
pentru cercetare. De asemenea, poate fi introdusă o scurtă
descrier e a formularului, în care se poate introduce partea
84 de punere în temă a respondenților cu scopul cercetării și
importanța răspunsurilor pentru întreaga cercetare,
confidențialitatea acestora etc. În continuare, este formulată
întrebarea și se definesc răsp unsurile posibile în funcție de
tipul scalei folosite.
Fig. 4.6. Tipuri de scale ce pot fi folosite în Google Forms
(Sursa: https://www.google.ro)
85 Având în vedere opțiunile de definire în Google
Forms a scalelor de măsură prezentate în Fig. 4.6.,
utilizatorul poate să folosească următoarele alternative:
1. Text sau Textul paragrafului pentru întrebările
deschise.
2. Răspunsuri multiple – pentru Scala nominală cu
alegere unică (deși traducerea în limba română este
puțin deficitară).
3. Casete de selectare – pentru Scala nominală cu
răspunsuri multiple.
4. Alegeți dintr -o listă – este similară cu Scala
nominală cu alegere unică, doar că răspunsurile nu
sunt vizibile implicit, ele apărând în cadrul unei liste
derulante din care poate fi ales un singur răspuns.
5. Scală – este o scală orizontală care permite folosirea
scalelor numerice , existând suport semantic doar
pentru nivelurile extreme .
6. Grilă – este similară cu opțiunea de tip Scală, cu
mențiunea că se pot realiza tabele în cadrul cărora se
pot evalua mai multe pro duse, mărci sau
caracteristici, utilizând același tip de scală
(semantică, numerică sau Likert).
86 7. Date de tip “Dată” sau “ Oră” pentru situații care
impun astfel de detalii suplimentare.
Modul de prezentre a scalelor este detaliat în F ig. 4.7.
Răspunsuri Casetă de Alegeți dintr -o
multiple selectare listă
Scală Grilă
Fig. 4.7. Modul de prezentare grafică a diferitelor tipuri de scale
specifice anchetelor
(Sursa: https://www.google.ro )
Formulați întrebări cu diferite scale
utilizând opțiunile din Googl e Forms.
87 Urmând procedurile mai sus menționate se obține
chestionarul, care conți ne mai multe într ebări pentru care se
utilizează sc ale diferite. Printre lipsurile aplicației Google
Forms regăsim imposibili tatea definirii scalei de ordonare
în funcție de un anumit criteriu. Această problemă poate fi
rezolvată prin folosirea opțiunii de tip “Grilă”, dar
utilizatorul trebuie să fie atenționat cu privire la necesitatea
acordării unor ranguri diferite, fără a acorda acealași rang
pentru două opțiuni de răspun s.
De asemenea, pentru scala proporțională cu
măsurare directă se poate utiliza opțiunea “Text”, datele
introduse fiind considerate de către apl icație ca fiind date
numerice.
În cele ce urmează sunt prezentate exemple de
formulare a unor întrebări în Google Forms utilizând
diferite variante de scale.
Definirea scalei nominale cu alegere unică și a scalei
binare
Pentru a defini aceste scale se utilizează opțiunea
“Răspunsuri multiple”. Variantele de răspuns sunt scrise, pe
88 rând, în c asetele care apar pe ecran (vezi Fig. 4.8.). De
asemenea, se poate solicita adăugarea variantei “Alta”,
sistemul furnizând o casetă în care poate fi nominalizat alt
răspuns decât cele din lista de răspunsuri definite mai sus.
Pentru editarea sau șterger ea întrebării se pot utiliza
butoanele din partea dreaptă. Există și posibilitatea ca
întrebarea să fie definită ca obligatorie, astfel încât
respondentul să nu poată trece mai departe fără completarea
unei variante de răspuns.
Fig. 4.8. Definirea scale i nominale cu alegere unică
(Sursa: https://www.google.ro )
Definirea scalei nominale cu alegere multiplă
În acest caz se folosește opțiunea “Casete de
selectare”. Aceste casete se prezintă sub forma unor pătrate,
89 spre deosebire de cazul alegerii unice unde se folosesc
marcatori circulari, cunoscuți și sub numele de “butoane
radio”. De asemenea, poate fi selectată varianta “Altele”,
unde respondentul poate adăuga răspunsuri suplimentare
(vezi Fig. 4.9.).
Fig. 4.9. Definirea scalei nominale cu alegere multiplă
(Sursa: https://www.google.ro )
Definirea scalelor ordinale
Scalele ordinale, cum ar fi scala semantică sau scala
lui Likert pot fi definite utilizând opțiunea grilă, în cazu l
căreia sistemul permite definirea nivelurilor scalei pe
90 coloanele tabelului (grilei), pentru fiecare dintre acestea
urmând să fie indicat ce semnificație are.
În exemplul din Fig. 4.10. au fost definite 5 niveluri
(5 coloane) care exprimă atitudini de la “Foarte satisfăcut”
la “Total nesatisfăcut”. Pentru scala lui Likert vor fi trecute
opiniile respondenților pornind de la “Acord total” până la
“Dezacord total”.
Fig. 4.10. Definirea scalei nominale semantice
(Sursa: https://www.google.ro )
91 În cazul în care se dorește evaluarea unei singure
caracteristici sau produs, ca în exemplul de mai sus, în
căsuțel e aferente etichetelor pentru rânduri nu se trece
nimic. Dacă dorim să evaluăm mai multe caracteristici cu
aceeași scală, va trebui ca pe fiecare linie să trecem
semnficația aspectului care este evaluat. Se va forma astfel
un tabel, în care pe fiecare linie se va face evaluarea utilizând
scala care a fost definită pe coloane (vezi Fig. 4.11)
Fig. 4.11. Definirea grilei cu evaluări ale unor aspecte multiple
(Sursa: https://www.google.ro )
92 Pentru definirea scalei de ordonare a alternativelor
de răspuns în funcție de un anumit criteriu se folosește to t
opțiunea Grilă, la fel ca în figura de mai sus, iar coloanele
vor avea etichete de tip: Locul 1, Locul 2 ș.a.m.d.
Scala lui Stapel, din cauza construcției sale speciale,
nu poate fi definită utilizând Google Drive.
În Fig . 4.12 este prezentată o secțiune în chestionar,
așa cum ap are ea pe ecranul respondentului după ce au fost
definite scalele menționate mai sus.
Fig. 4.12. Interfața pe care o utilizează respondentul pentru
completarea chestionarului
(Sursa: https://www.google.ro )
93 Definir ea scalelor interval
Pentru definirea scalei cu intervale de dimensiuni
egale se folosește aceeași opțiune ca în cazul scalei
nominale cu alegere unică și anume Răspunsuri multiple.
Pentru scalele numerice cu distanțe egale se va
folosi opțiunea “Scală”, în cadrul căreia se vor defini
semnificațiile doar pentru nivelurile extreme (vezi Fig.
4.13). La rubrica “Text de ajutor” se poate introduce
mențiunea conform căreia distanțele dintre nivelurile scalei
trebuie să fie considerate egale.
Fig. 4.13. Definirea scalei numerice
(Sursa: https://www.google.ro )
94 În cadrul interfeței pentru respondenți vor apărea
toate cele 5 niveluri exprimate sub formă numerică (vezi
Fig. 4.14), suportul semantic existând doar pentru niv elurile
extreme (nivelul 1, respectiv nivelul 5).
Fig. 4.14. Interfața pe care o utilizează respondentul pentru
completarea răspunsurilor în cazul scalei numerice
(Sursa: https://www.google.ro )
Definirea scalelor proporționale
Pentru scalele proporționale cu măsurare directă se
folosește opțiunea “Text”. Deși aceasta este destinată cu
precădere răspunsurilor de tip text, în caseta
corespunzătoare răspunsurilor se pot introduce și date de tip
numeric (ve zi Fig . 4.15).
95
Fig. 4.15. Definirea scalei proporționale cu măsurare directă
(Sursa: https://www.google.ro )
Pentru cazul scalelor proporționale cu sumă
constantă se va defini câte un rând de tip text pentru fiecare
variantă de răspuns. Și în acest caz este foarte important ca
respondenților să li se explice foarte clar că suma
aprecierilor trebuie să fie exact 100 de puncte.
Gândiți -vă la o cercetare pe o anumită
temă, pentru care urmează să concepeți
un chestionar. Având în vedere
exemplele de mai sus, concepeți
respectivul chestionar formulând cel
puțin o întrebare pentru fiecare scală din
cele prezentate.
96 Expedierea chestionarelor
Pentru expedierea chestionarelor în vederea
completării există două o pțiuni. Una dintre acestea
presupune transmiterea unei invitații către una sau mai
multe adrese de e -mail utilizând butonul “Trimiteți
formularul” din fereastra principală a chestionarului.
Aceasta este o variantă nerecomandată întrucât chestionarul
va fi afișat direct în corpul e -mailului și apar în mod
frecvent probleme de completare.
O altă modalitate de expediere se bazează pe
copierea link -ului către site -ul de completare a
chestionarului și trimiterea acestuia către respondenți.
Pentru aceasta se apas ă butonul “Afișați formularul live”
din fereastra principală, după care se copiază link -ul din
bara de adrese.
97
Fig. 4.16. Interfața de completare a chestionarului
(Sursa: https://www.google.ro )
În cazul chestionaru lui prezentat în Fig. 4.16, link -ul
pentru direcționarea respondentului către site -ul de
completare este:
https://docs.google.com/forms/d/16DVRescOSGdJ
YqRw q_hbs_zxYutH9Ms85_MvI -YQoRQ/viewform
Prin accesarea lui de pe orice calculator conectat la
Internet se afișează interfața din Fig. 4.16, unde
respondentul poate completa răspunsurile la întrebări, iar la
final va apăsa butonul “Trimiteți”. Răspunsurile vo r fi
înregistrate automat în baza de date a formularului.
98 Utilizarea link -ului pentru direcționarea către pagina
de completare a chestionarelor prezintă multiple avantaje
întrucât respectivul link poate fi afișat pe rețele de
socializare, poate fi încorpor at în articole publicate pe
Internet, pe blog -uri, pe site -ul organizației etc.
Colectarea și centralizarea răspunsurilor
Colectarea răspunsurilor primite de la membrii
eșantionului se face într -o foaie de calcul, în care pe fiecare
rând se înregistrează răspunsuri le primite de la o anumită
persoană. În felul acesta, răspunsurile pot fi preluate în alte
baze de date pentru realizarea unor analize complexe (ex:
bază de date SPSS).
Pentru a putea vedea foaia de calcul trebuie ca în
meniul “Răspunsuri” să fie setat fiș ierul în care se vor
Faceți public chestionarul conceput mai
sus prin expedierea link -ului către cât
mai multe persoane și încercați să
obțineți un număr cât mai mare de
răspun suri. Chestionarul poate fi publicat
și pe site -uri de socializare.
99 colecta datele, prin apelarea opțiunii “Alegeți destinația
răspunsurilor”.
În fereastra de dialog care apare pe ecran (vezi Fig.
4.17) se poate alege crearea unei foi de calcul noi (opțiune
recomandată) sau se poate crea o foaie nouă î ntr-o foaie de
calcul existentă.
Fig. 4.17. Setarea foii de calcul pentru colectarea răspunsurilor
(Sursa: https://www.google.ro )
Sistemul permite centralizarea automată a
răspunsurilor sub formă de tabele de frecv ențe sau de
grafice. Pentru vizualizarea acestora se va apela opțiunea
“Rezumatul răspunsurilor” din meniul “Răspunsuri”.
Graficele afișate sunt graficele de structură sau graficele cu
bare orizontale (vezi Fig. 4.18 și Fig. 4.19). De asemenea ,
sunt afișat e tabelele de frecvențe pentru fiecare întrebare,
100 acestea conținând frecvențele absolute și procentele
corespunzătoare fiecărei variante de răspuns în totalul
răspunsurilor ob ținute de la membrii eșantionului. Acestea
pot fi analizate și interpretate în ve derea obținerii
informației necesare pentru atingerea obiectivelor cercetării.
Fig. 4.18. Centralizarea sub forma graficelor de structură
(Sursa: https://www.google.ro )
Fig. 4.19. Centralizarea sub forma graficel or cu bare
(Sursa: https://www.google.ro )
101 Prelucrări mai complexe ale datelor nu pot fi
realizate în Google Forms, însă foile de calcul pot fi salvate
ca fișiere Excel în vederea prelucrării cu diferite funcții sau
datele existente pot fi preluate în baze de date SPSS sau
altfel de baze de date pentru realizarea unor prelucrări prin
utilizarea unor funcții statistice avansate.
Având în vedere facilitățile pe care le oferă Google
Forms, considerăm că acestea sunt de un real ajutor pentru
realizarea unor cercetări de marketing într -un timp scurt, în
condițiile uno r costuri de culegere a datelor relativ mici.
În subcapitolul următor vom prezenta un alt serviciu
de realizare a chestionarelor electronice, cu facilități destul
de asemănătoare cu cele oferite de Google Forms. Acest
serviciu, numit KwickSurveys, are atât facilități gratuite,
care asigură realizarea unor chestionare clasice, cât și
facilități cu plată pentru opțiuni mai avansate.
Pentru datele colectate cu ajutorul
chestionarelor, vizualizați răspunsuri le
centralizate sub forma tabelelor de
frecvențe și a graficelor.
102 4.2.Realizarea chestionarelor online
cu ajutorul KwikSurveys
KwikSurveys (www.kwiksurveys.com) este un
serviciu similar cu Goo gle Drive, care permite realizarea
unor chestionare online în mod gratuit și transmiterea lor
spre completare membrilor eșantionului. Acest serviciu de
bază, care are opțiuni limitate, poate fi completat cu servicii
complexe prin cumpărarea unor pachete pr edefinite.
Interfața cu utilizatorul este mai dinamică, fiind
posibilă alegerea unor formate predefinite cu diferite teme
și culori. Tipurile de scale disponibile sunt aproximativ
aceleași cu cele existente în Google Drive, cu excepția
faptului că în acest caz este posibilă utilizarea scalei de
ordonare a alternativelor de răspuns în funcție de un anumit
criteriu. În schimb, în varianta gratuită, serviciul nu permite
utilizarea întrebărilor deschise, ceea reprezintă un
dezavantaj major pentru cei care dores c să realizeze un
chestionar fără costuri.
În Fig. 4.20 este prezentată pagina de editare a
chestionarului utilizând KwikSurveys.
103
Fig. 4.20. Pagina de editare a chestionarului
(Sursa: https://www.kwiksurveys.co m)
În pagina de editare, tipurile de scale se regăsesc în
partea stângă. Atunci când dorim să formulăm o întrebare,
scala pe care dorim să o folosim va fi trasă cu mouse -ul în
partea centrală a paginii de editare, unde vor fi definite
toate detaliile înt rebării. În continuare, se procedează în
mod similar pentru celelalte întrebări până la finalizarea
chestionarului.
104
Fig. 4.21. Scalele ce pot fi folosite în KwikSurveys
(Sursa: https://www.kwiksurveys.com )
105 În Fig. 4.21 sunt prezentate principalele scale care
pot fi utilizate folosind serviciul KwikSurveys. Se observă
că opțiunile pentru întrebări deschise (Text Box și Text
Boxes) sunt inactive, fiind colorate în gri. Scalele car e pot
fi folosite în varianta gra tuită a serviciului sunt:
Multi -Choise (Choose ONE) – se poate
folosi pentru scala nominală cu alegere
unică, scala binară sau scala cu intervale de
dimensiuni egale.
Multi -Choise (Choose ANY) – se folosește
pentru scala nominală cu posibilitate de
alegere multiplă.
Drop Down List – se foloște pentru
răspunsuri unice, care sunt alese dintr -o listă .
Star Rating – este similară cu opțiunea
“Scale” din Google Drive, numai că
numerele sunt înlocuite cu “stele”,
cercetătorul având posibilitatea să aleagă
numărul total de stele care poate fi atribuit.
La fel ca în cazul scalei numerice, pot fi
alese 5 sau 7 stele.
106 Order Ranking – se folosește pentru scala
de ordonare a alternativelor de referință în
funcție de un anumit criteriu.
Matrix/Rating – se folosește pent ru
construirea unor tabele de evaluare a mai
multor caracteristici sau mărci, similare cu
cele realizate cu opțiunea “Grilă” din Google
Drive.
În continuare, vom face o scurtă prezentare a
ultimelor trei opțiuni, având în vedere faptul că acestea se
difere nțiază într -o oarecare măsură de opțiunile din Google
Drive, spre deosebire de primele opțiuni care sunt aproape
identice .
Pentru conceperea unor scale de tip grilă se
folosește opțiunea “Matrix”. În faza de definire a grilei se
introduc în câmpurile cores punzătoare liniilor tabelului
acele variabile care urmează a fi apreciate de respondenți
(vezi Fig. 4.22). Pe coloane apar implicit calificativele
aferente scalei lui Likert în limba engleză, însă acestea pot
fi ușor înlocuite cu ceea ce dorește cercetător ul. Interfața cu
cel care completează chestionarul este aproape la fel cu cea
din Google Drive.
107
Fig. 4.22. Definirea scalelor de tip grilă în KwikSurveys
(Sursa: https://www.kwiksurveys.com )
Pentru definirea scalelor de ordonare a alternativelor
de răspuns se utilizează opțiunea “Order Ranking”.
Alternativele de răspuns sunt definite în câmp urile
corespunzătoare în ordine aleatoare (vezi Fig. 4.23).
Acestea urmează să fie puse în ordinea dorită de către
respon dent prin simpla tragere cu mouse -ul în vederea
ordonării. În baza de date se va înregistra automat locul pe
108 care a fost plasată fiecare alternativă de răspuns de către
respectivul respondent.
Fig. 4.23. Definirea scalelor de ordonare a alternativelor d e
răspuns în KwikSurveys
(Sursa: https://www.kwiksurveys.com )
Scalele de evaluare cu stele sunt definite utilizând
opțiunea “Star Rating” . Cercetătorul definește numărul
corespunzător de stele și poate introduce mai multe
109 alternative de răspuns care să fie evaluate, la fel ca în cazul
grilelor (vezi Fig. 4.24).
Fig. 4.24. Definirea scalelor de evaluare cu stele în KwikSurveys
(Sursa: https://www.kwiksurveys.com )
Interfața dintre sistem și respondent conține
alternativele de răspuns și numărul maxim de stele definit
de către cercetător. Respondentul s electează cu mouse -ul
numărul de stele corespunzător opiniei sale, plec ând de la
110 premisa că numărul maxim de stele rep rezintă o apreciere la
superlativ.
Fig. 4.25. Interfața de completare a întrebărilor de apreciere cu
stele
(Sursa: https://www.kwiksurveys.com )
Deși este exprimată într -o formă grafică atractivă,
scala își pierde din semnificație în comparație cu scala
numerică, unde sunt afișate etichetele pentru nivelurile
extreme. În plus, ea nu poate fi folosită ca scală interval
întrucât distanța dintre stele este mai greu de perceput ca
fiind egală în comparație cu dis tanța dintre două numere
consecutive.
Expedierea chestionarelor și colectarea răspunsurilor
Transmiterea chestionarului către membrii
eșantionului se face la fel ca în cazul Google Drive: poate fi
utilizat un link, se pot trimite invitații pe e -mail, se poate
încorpora link -ul pe diferite pagini web sau acesta se poate
111 transmite pe rețele de socializare. De asemenea, rezultatele
sunt centralizate sub forma tabelelor de frecvențe și a
graficelor.
Având în vedere cele două servicii de definire a
unor chesti onare online prezentate mai sus, cercetătorul
poate face alegerea celui mai bun dintre acestea luând în
considerare, în primul rând, obiectivele cercetării, iar în al
doilea rând, avantajele și dezavantajele fiecăruia dintre cele
două servicii.
Creați -vă un cont pe KwikSurveys și
definiți chestionarul formulat pe Google
Drive utilizând opțiunile puse la
dispoziție de această aplicație. Comentați
diferențele dintre cele două aplicații de
definire a chestionarelor online.
112 Cap.5. M odele de
chestionare
În continuare sunt prezentate o serie de exemple de
chestionare ce au fost utilizate în cercetări reale, derulate în
trecut.
Deservind necesităț ile unor cercetări realizate cu o
anumită perioadă în urmă, este posibil ca unele din tre
întrebările regăsite în cadrul acestor exemple să nu mai aibă
relevanță pentru contextul actual. De asemenea, anumite
informații care ar fi putut fi considerate confidențiale au
fost înlocuite cu spații sau cu date fictive.
Aceste modele trebuie să fie an alizate doar ca
simple studii de caz, fără a se încerca utilizarea lor în mod
identic pentru cercetări actuale. Chestionarul trebuie să
răspundă obiectivelor concrete ale fiecărei cercetări
efectuate și să poată conduce la testarea ipotezelor de la
care po rnește cercetătorul.
De asemenea, fără a încerca în mod exagerat să -și
limiteze propria creativitate, ce rcetătorul trebui e să respecte
regulile de concepere a chestionarelor descrise în cadrul
acestei cărți.
113 5.1. Chestionar privind colectarea
selectivă a deșeurilor
În exemplul de mai jos este prezentat un model de
chestionar ce ar putea fi utilizat în realizarea unei anchete
pe bază de sondaj în rândul studenților Universității
Transilvania din Brașov în cadrul căreia se urmărește
aflarea opiniilor, atitu dinilor și comportamentelor acestora
cu privire la colectarea selectivă a deșeurilor în cadrul
complexului Colina Universității.
Chestionarul prezintă un nivel ridicat de
structurare, fiind alcătuit din 12 întrebări închise. Acesta
este structurat în două părți și anume, în prima parte se
urmărește identificarea opiniilor subiecților cu privire la
starea actuală în ceea ce privește gradul de salubrizare a
zonei Colina Universității, urmând ca în partea a doua a
chestionarului să fie adusă în discuție o ide e de proiect de
îmbunătățire a metodelor de selectare colectivă a deșeurilor
pentru această zonă în vederea obținerii aprecierilor
respondenților cu privire la aceasta.
Ca tipuri de scală utilizate în conceperea acestui
chestionar amintim: scala nominală î n cazul întrebării nr. 6
prin intermediul căreia se dorește să se afle care este
114 comportamentul respondenților atunci când observă un
însemn specific pe un ambalaj pe care intenționează să -l
arunce.
Același tip de scală se regăsește și la întrebările 11
și 12, întrebări de caracterizare a studenților respondenți
care sunt utile pentru prelucrarea statistică a datelor, în
acest studiu fiind relevant aflarea sexului respondentului și
a anului de studiu conform ciclului universitar la care este
înscris.
La î ntrebările amintite mai sus scala nominală
presupune alegerea unui singur răspuns, însă în cadrul
chestionarului a fost utilizată și varianta cu posibilitate de
alegere multiplă a acestei scale valabilă pentru întrebările 4,
5, 8 și 10.
Din chestionar se poate observa că întrebarea nr. 5
este prezentată într -o formă mai deosebită, în sensul că
variantele de răspuns sunt ilustrate sub forma unor însemne
(imagini), care nu au suport semantic, însă nu prezintă
diferențe în procesul de analizare, variantele de răspuns
fiind codificate la fel ca în cazul răspunsurilor formate din
cuvinte.
115 În cazul întrebării nr. 10 se urmărește aflarea
metodelor prin intermediul cărora subiecții preferă să fie
informați despre colectarea selectivă a deșeurilor.
În acest sens, r ăspunsurile au fost concepute prin
enumerarea celor mai cunoscute mijloace de informare
posibile, însă pentru a putea surprinde și anumite răspunsuri
ce ar fi putut fi scăpate din vedere de cercetător, lista
răspunsurilor a fost completată și cu varianta d e răspuns
„alte mijloace. Care anume…………………. ”.
Întrebările nr. 1, 2 și 9 au fost concepute având la
bază diferențiala semantică, iar în cazul întrebării nr. 3 a
fost utilizată scala interval cu adjective bipolare de sens
opus având precizare a pentru respondent de a co nsidera
distanța dintre nivelurile scalei egală.
116 Universitatea "Transilvania" Brașov Chestionar nr._____
Facultatea de Știinte Economice și Administrarea Aface rilor Data ____/___/____
CHESTIONAR
Buna ziua,
În vederea realizării unui studiu de piață cu privire la
oportunitatea modernizării metodelor de colectare selectivă a
deșeurilor în cadrul complexului Colina Universității, vă rugăm
să răspundeți la următoarele întrebări. Vă asigurăm că
răspunsurile sunt anonime și vor fi folosite doar pentru
prelucrarea statistică a datelor.
1. Care considerați că sunt metodele pe care Administrația
Colinei Universității sau alte organisme de conducere de la
nivelul U niversității ar trebui să le aplice pentru a
conștientiza studenții cu privire la beneficiile unei
colectări selective a deșeurilor?
2. Cum apreciați în prezent gradul de salubrizare a zonei
Colina Universității?
3. Cum apreciați modul în care Administra ția Colinei
Uiversității se implică în prezent în problema colectării
selective a deșeurilor?
117 4. Din informațiile pe care le aveți, în ce măsură considerați
că rampa actuală de colectare a deșeurilor din cadrul
Complexului Colina Universității este ecolog ică?
(Considerați distanța dintre niveluri egală!)
5. În imaginile de mai jos sunt prezentate o serie de
însemne care apar pe diverse ambalaje. Vă rog să
marcați acele însemne a căror semnificație o cunoașteți.
6. Ce faceți în cazul în care trebuie să a runcați un ambalaj
și observați unul din următoarele însemne pe el?
În continuare, vă rugăm să vă exprimați opinia cu privire
la următoarea idee de proiect. Implementarea unui sistem de
colectare selectivă a deșeurilor prin care rampa de colectare a
deșeurilor din cadrul complexului Colina Universității ar fi dotată
cu 5 containere pentru colectarea selectivă, astfel: hârtie, plastic,
sticlă, metal și deșeuri alimentare, containerul de deșeuri
118 alimentare fiind o stație de producere a compostului. De
asemenea, dotarea fiecărei camere din cadrul căminelor
studențești și toate spațiile publice cu recipiente speciale pentru
cele 5 tipuri de deșeuri în vederea ușurării procesului de colectare
selectivă. În același timp, pentru a se stimula procesul de
colect are selectivă a deșeurilor, se va include în regulamentul
căminelor universității mențiunea conform căreia taxa pe cazare
va fi diminuată cu 10 lei/ lună, dar studenții cazați vor trebui să
plătească pentru deșeurile care nu pot fi încadrate în niciuna
dintre categoriile menționate mai sus, deoarece acestea vor putea
fi depozitate doar în pungi speciale (aprox. 10 l) care să poată fi
cumpărate contracost la prețul de 2 lei bucata.
7. Sunteți dispus să participați în viitor la colectarea
selectivă a deșeuri lor prin sistemul descris mai sus?
8. Selectați acele efecte pe care considerați că le va avea
colectarea selectivă a deșeurilor pe termen lung prin acel
sistem.
9. În ce măsură considerați că în ceea ce privește curățenia
Colinei Universității situația se va îmbunătăți în viitor?
119 10. Cum ați dori sa fiți informat despre colectarea selectivă
a deșeurilor?
11. Anul de studiu:
12. Sexul:
120 5.2. Chestionar privind satisfacția
beneficiarilor unui proiect POSDRU
În exemplul următor este prezentat un chest ionar de
evaluare a satisfacției beneficiarilor față de modalitatea de
implementare a unui proiect cofinanțat din Fondul Social
European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane 2007 – 2013.
La finalizarea acestui proiect a fost r ealizat un
studiu de marketing al cărui obiective vizează obținerea de
feedback din partea membrii grupului țintă, beneficiari ai
proiectului, cu privire la modalitatea de implementare a
acestuia și utilitatea facilităților de care au beneficiat în
cadrul proiectului, și obținerea de opinii și sugestii cu
privire la serviciile prestate.
În vederea realizării acestui studiu a fost utilizată o
cercetare descriptivă prin metoda sondajului de opinie cu
titlul “Anchetă privind opiniile, atitudinile și
comportam entele beneficiarilor proiectului «IT – Pentru
dezvoltarea competențelor manageriale și antreprenoriale»
privind modalitatea de implementare a acestuia” ce are la
bază un chestionar de evaluare a serviciilor primite de către
beneficiarii proiectului, cu un nivel ridicat de structurare.
121 Chestionarul conține 21 întrebări în cadrul cărora a
fost utilizată o diversitate de scale astfel încât să poate fi
surprinse cât mai multe aspecte legate de tema cercetată.
Astfel, în redactarea întrebărilor 2, 17, 18, 19 ș i 20 a
fost aplicată scala nominală cu restricționare în vedere
alegerii unui răspuns unic, iar în cazul întrebărilor 1, 9 și
12, formulate de asemenea cu scala nominală, s -a oferit
respondenților posibilitatea selectării mai multor variante
de răspuns.
Scala binară (dihotomică) a fost utilizată în cazul
întrebărilor 4, 7, 11 și 21, aceasta având doar două
alternative de răspuns, respectiv Da – care indică existența
și Nu – ce indică inexistența unei caracteristici,
comportament, opinie etc. Datorită prop rietăților acestei
scale, în procesul de analizare a răspunsurilor primite de la
subiecți pot fi realizate mai multe prelucrări statistice față
de scalele nominale obișnuite.
Pentru a determina cum au perceput subiecții
serviciile oferite în cadrul proiect ului, s -a apelat la
diferențiala semantică în cadrul întrebărilor 3, 6, 10 și 13,
aspectele analizate vizând modul de desfășurare a
activităților în care au fost implicați, gradul de satisfacție
122 față de serviciile de care au beneficiat, oferta de servicii din
perspectiva volumului și a diversității și relația de
colaborare cu prestatorul de servicii. Respondenții au fost
rugați să evalueze caracteristica cercetată pri n alegerea
unuia dintre nivelurile scalei, care se întind între două
extreme, de la o atitu dine puternic pozitivă la una puternic
negativă, fiecare nivel al scalei fiind însoțit de suport
semantic, care exprimă semnificația răspunsului. Printre
alte scale utilizate se numără scala ordinală (întrebarea nr.
14), scala proporțională (întrebarea nr. 8), scala interval cu
adjective bipolare de sens opus (întrebările 5 și 16) și scala
lui Likert utilizată pentru aflarea opiniilor subiecților în
legătură cu trei afirmații ale cercetătorului cu privire la
beneficiile proiectului pentru subiect, față de c are
respondentul este rugat să -și exprime acordul sau
dezacordul, în cazul întrebării 15.
123 Denumirea instituției care realizează sondajul Chestionar nr._____
Facultatea de Știinte Economice și Adminis trarea Afacerilor Data ____/___/____
CHESTIONAR
Bună ziua!
În urma implementării proiectului „IT – Pentru
dezvoltarea …” efectuăm o cercetare de marketing privind
satisfacția beneficiarilor față de modalitatea de implementare a
acestuia.
Vă rugă m să aveți amabilitatea de a ne răspunde cât mai
sincer la următoarele întrebări. Vă asigurăm că răspunsurile dvs.
sunt de o mare importanță pentru reușita acestui studiu și
informațiile pe care ni le oferiți sunt confidențiale și vor fi
folosite strict p entru această cercetare.
1. În cadrul acestui program au fost oferite mai multe servicii
gratuite. Vă rugăm să menționați serviciile de care ați
beneficiat dumneavoastră!
Consultanță privind înființarea firmei sau demararea unei
afaceri noi
Consultanț ă privind realizarea planului de afacere,
planului de marketing, accesarea surselor de finanțare
Acces gratuit timp de 6 luni la sistemul informatic ERP
On-line
Participarea la cursuri de utilizare a sistemului
informatic ERP On -line
Consultanță în dome niul managementului financiar –
contabil timp de șase luni
Realizarea și găzduirea gratuită a unui site de promovare
a afacerii
Participarea la seminariile pe tema dezvoltării afacerii
“TIC în realizarea unui management eficient“
124 2. Care a fost principa la sursă de informare despre acest
proiect?
Site-ul proiectului
Emisiune de televiziune
Transmisiune radio
Articol publicat în ziar
Discuții cu unul din reprezentanții firmei
Discuții cu prieteni /cunoștințe
Altă modalitate. C are anume?_____________________
3. Cum apreciați, per ansamblu, modul de desfășurare a
activităților în care ați fost implicat?
4. Considerați că a fost suficientă perioada de 6 luni în care
ați avut acces gratuit la serviciile oferite în cadrul
proiectului?
Da
Nu
5. Cum apreciați, prin prisma următoarelor aspecte,
proiectul „IT – Pentru dezvoltarea … ”? (vă rugăm să indica ți
un nivel între cele dou ă limite, considerând egale distan țele
dintre nivelurile scalei)
125 6. Cât de mulțumit sunteți de serviciile de care ați beneficiat
în cadrul proiectului?
7. Dvs. ați recomandat vreunul dintre serviciile oferite în
cadrul proiectului la prieteni/colegi/parteneri de afaceri?
Da (treceți la întrebarea nr. 8)
Nu (treceți la întrebarea nr. 9)
8. Vă rugăm să indicați numărul persoanelor cărora le -ați
recomandat serviciile din cadrul proiectului.
…………. persoane ( treceți la întrebarea nr. 10 )
9. Care au fost motivele pentru care nu ați recomandat
serviciile oferite în cadrul acestui pr oiect?
nu cunoașteți persoane care ar fi interesate de astfel de
servicii
persoanele interesate nu sunt incluse în grupul țintă
perioada de timp prea mare între solicitarea serviciului și
prestarea efectivă a acestuia
lipsa de seriozitate din partea parte nerilor implicați
altul. Care anume………………………………………
10. Cum apreciați oferta de servicii puse la dispoziție gratuit
în cadrul proiectului din prisma următoarelor aspecte?
126 11. Ați întâmpinat dificultăți în utilizarea servi ciilor primite
în cadrul proiectului?
Da (treceți la întrebarea nr. 12)
Nu (treceți la întrebarea nr. 13)
12. Care a fost natura acestor dificultăți? (puteți alege mai
multe variante de răspuns)
locația în care au fost prestate serviciile
dificultăți în asigurarea mentenanței de către furnizori
durata de prestare a serviciului
furnizarea unor servicii incomplete
altul. Care anume………………………………………
13. Cum apreciați relația de colaborare dintre dvs. și
prestatorul de servicii din cadrul proiectului?
14. Vă rugăm să ordonați următoarele modalități de
comunicare dintre dvs. și consultanții proiectului în funcție
de eficiența lor! (Acordați locul 1 variantei pe care o considerați
cea mai eficientă, l ocul 2 celui situat pe locul secund în ceea ce
privește eficiența ș.a.m.d. până la rangul 5 pentru cel situat pe
ultimul loc).
e-mail
telefon
întâlnire față în față la sediul prestatorului
întâlnire față în față la sediul beneficiarului
127 15. Vă rugăm s ă vă exprimați acordul cu privire la
următoarele afirmații:
16. Cât de interesat sunteți de continuarea colaborării
ulterior încheierii proiectului, în condițiile în care aceste
servicii vor fi oferite contra cost? (încercuiți cifra
corespunzătoare opi niei dvs.; considerați egale distanțele dintre
nivelurile scalei)
În continuare, vă rugăm să răspundeți la câteva întrebări
necesare prelucrării statistice a datelor!
17. Din lista următoare în ce categorie vă încadrați?
Persoane ocupate (angajați)
Persoane fizice autorizate
Întreprinzători (patroni)
Persoane inactive (în prezent nu desfășoară nici o
activitate lucrativă)
Șomeri
18. În ce categorie de vârstă vă încadrați?
18 – 25 ani
26 – 45 ani
46 – 54 ani
55 – 64 ani
peste 64 ani
128 19. Genul:
Masculin
Feminin
20. Precizați nivelul ultimei instituții de învățământ absolvite:
Gimnaziu
Liceu
Facultate
Masterat
Altul. Care anume……………………..
21. Ocupați funcție de conducere în cadrul organizației din
care faceți parte?
Da. Care anume………………………………………
Nu
Adresa dvs. de e -mail ………………………………………………………..
Vă mulțumim foarte mult pentru timpul acordat și
amabilitatea de a ne răspunde la întrebări!
129 5.3. Chestionar privind utilizarea
internetului în domeniul SSM
În cele ce urmează este prezentat un chestionar
utilizat în cadrul unei anchete prin sondaj ce are ca scop
identificarea opiniilor angajaților din industria prelucrătoare
cu privire la eficiența informărilor și acțiunilor de
diseminare a informațiilor prin intermediul internetului în
domeniul Sănătății și Securității în Muncă (SSM).
Pentru a asigura dinamica acestui chestionar, se
pornește de la analizarea unor aspecte generale (subiecți i
sunt întrebați la modul general dacă și unde utilizează
calculatorul, dacă obișnuiesc să acceseze internetul ș.a.)
către cele particulare care vizează domeniul SSM și
legătura acestuia cu internetul din perspectiva
respondenților :
– dacă subiecții utilizea ză internetul pentru a se
documenta cu privire la SSM,
– în ce măsură consideră importantă posibilitatea
informării online,
– care sunt tipurile de informații online din
categoria SSM ce prezintă interes pentru
aceștia,
130 – dacă sunt interesați să primească per iodic
informări cu privire la SSM sau dacă doresc să
fie membrii ai unei rețele de socializare sau
grup de discuții pe teme din această sferă etc.),
prin formularea unor întrebări simple în partea introductivă
a căror complexitate crește pe măsura parcurg erii
chestionarului.
În final, chestionarul se încheie cu câteva întrebări
de caracterizare a subiecților relevante pentru cercetare,
precum vârsta, genul respondenților, ultima unitate de
învățământ absolvită și nivelul postului ocupat (de
conducere, per sonal TESA, operator producție).
Chestionarul cuprinde 18 întrebări închise, bazate pe
utilizarea scalelor de măsură. În redactarea chestionarului s –
au folosit fraze scurte, care conțin cuvinte simple, astfel
încât să fie pe înțelesul tuturor respondențilo r.
În cadrul acestui chestionar a fost utilizată
preponderent scala nominală cu cele 3 forme ale sale,
respectiv: scala nominală cu posibilitate de alegere unică
pentru întrebările 15, 16, 17 și 18, acestea fiind întrebările
de caracterizare a grupului țin tă, scala nominală cu
posibilitate de alegere multiplă în cazul întrebărilor 2, 6, 8,
131 10, 11 și scala binară utilizată la întrebăr ile 1, 3, 4, 7, 9, 12,
13 și 14, formulate cu scopul de a determina dacă
respondenții sunt utilizatori de internet, cât de act ivi sunt în
mediul online și dacă își manifestă interesul pentru SSM în
acest mediu.
Un alt tip de scală utilizată în cadrul acestui
chestionar este scala semantică, cunoscută și sub numele de
“diferențiala semantică” a cărei caracteristică principală
este dată de nivelurile acesteia care se întind între două
extreme, de la o atitudine puternic pozitivă la una puternic
negativă și au un suport exprimat în cuvinte, care exprimă
semnificația răspunsului.
Acest tip de scală este utilizată în c adrul întrebării
nr. 5, nivelurile acesteia cuprinzând aprecierile “foarte
importantă”, “importantă”, “așa și așa”, “neimportantă” și
“total ne importantă”, analizând importanța acordată de
către respondenți oportunității de a se informa în domeniul
SSM de la o sursă onlin e precum internetul.
132 Denumirea instituției care realizează sondajul Chestionar nr._____
Facultatea d Data ____/___/____
CHESTIONAR
Vă rugăm să aveți amabilitatea de a ne răspunde cât mai
sincer la următoarele întrebări ce vor sta la baza unei cercetări de
marketing realizată în cadrul proiect ului … finanțat din FSE prin
POSDRU, cu privire la informări și acțiuni de dis eminare a
informațiilor prin intermediul internetului în domeniul
Sănătății și Securității în muncă (SSM). Vă asigurăm că
răspunsurile dvs. sunt de o mare importanță pentru reușita acestui
studiu și informațiile pe care ni le oferiți sunt confidențiale și vor
fi folosite strict pentru această cercetare.
1. În prezent utilizați în mod curent calculatorul?
Da
Nu
2. Unde obișnuiți să utilizați calculatorul?
La locul de muncă
Acasă
În altă parte
3. Obișnuiți să utilizați internetul?
Da
Nu
4. Ați utilizat până în prezent internetul pentru a vă
documenta cu privire la SSM?
Da
Nu
133 5. Cât de importantă considerați posibilitatea de a vă
informa în domeniul SSM de la o sursă online precum
internetul?
6. Ce tip de informații doriți să găsiți pe internet cu privire
la SSM?
Tipuri de informații cu privire la SSM
Informații legislative
Statistici în domeniul SSM
Prezentarea unor cazuri de accidente de muncă
Știri
Anunțuri cu privire la evenimente
7. Sunt eți interesat să primiți periodic prin intermediul
internetului (prin intermediul e -mail -ului dvs.) informații
legate de SSM?
Da
Nu
8. Prin ce mijloace ați dori să fiți informat?
Site-uri specializate
E-mail
Alte mijloace
9. Până în pre zent ați accesat site -ul proiectului …?
Da
Nu
134 10. Care sunt secțiunile pe care le găsiți cele mai utile?
Noutăți
Materiale informative
Baza de date legislativă
Activități desfășurate în cadrul proiectului
Galeria foto
Alte secțiuni
11. Ce alte secțiuni ați dori să găsiți pe site -ul proiectului?
Un forum de discuții
Dicționar de termeni de specialitate
Link -uri către instituții specializate în probleme de SSM
Link -uri către organizații sindicale naționale
Link -uri către organizații sin dicale internaționale
Manual de SSM în format electronic
O revistă electronică în domeniul SSM
Concursuri de SSM organizate online
Jocuri de specialitate
Alte secțiuni
12. În prezent dețineți o adresă de e -mail?
Da
Nu
13. În prezent aveț i un cont în cadrul unei rețele de
socializare?
Da Facebook
Twitter
Alta __________________
Nu
135 14. Ați dori să faceți parte dintr -un grup de discuții în cadrul
unei rețele de socializare pe domeniul SSM?
Da
Nu
15. Vârsta dumn eavoastră:
18 – 25 ani
26 – 35 ani
36 – 45 ani
46 – 54 ani
55 – 64 ani
peste 64 ani
16. Care este ultima unitate de învățământ absolvită?
Gimnaziu
Liceu
Școala de arte și meserii (școala profes ională)
Școala de maiștri
Facultate
Alta. Care anume ……………………………….
17. Genul:
Masculin
Feminin
18. Care este postul ocupat de dumneavoastră în prezent?
management de vârf (superior)
management de nivel mediu
personal TESA
operator producție
136 5.4. Chestionar privind achiziționarea de
produse electrocasnice
În continuare este prezentat un model de chestionar
ce ar putea fi utilizat în cadrul unei anchete pe bază de
sondaj care vizează opiniile, atitudinile și comportamentel e
brașovenilor referitoare la achiziționarea produselor
electronice și electrocasnice, obținându -se astfel informații
relevante referitoare la care este perioada de înlocuire a
bunurilor de folosință îndelungată din gospodărie, dacă
sunt urmărite ofertele promoționale, care sunt factorii care
determină sau influențează achiziționarea de produse
electronice și electrocasnice, de asemenea, care sunt
elementele din cadrul magazinelor care au influență asupra
luării deciziei de cumpărare, dacă se apelează la
contractarea unor credite sau la plata lor cash, veniturile de
care dispun brașovenii, tipul magazinului din care
achiziționează produse electronice sau electrocasnice ș.a.
Toate acestea sunt informații extrem de prețioase
pentru comercianții care activeaz ă pe această piață, pe baza
lor, firmele se poziționează în cadrul pieței, stabilindu -și
segmentele de piață pe care le vizează, și în funcție de
caracteristicile specifice ale fiecărui segment, elaborează
137 strategii de produs, preț, promovare și distribuț ie care să
răspundă cel mai bine publicului țintă vizat și care se pot
concretiza în importante avantaje competitive față de
concurenți.
Chestionarul dispune de un antet în care se poate
consemna instituția care organizează cercetarea, localitatea,
județu l, data completării chestionarului și numărul acestuia,
fiind urmat de titlul chestionarului, precum și o prezentare
succintă a ceea ce se dorește a se realiza, inclusiv
mențiunea că răspunsurile date sunt confidențiale și că se
păstrează anonimatul respo ndentului.
În cadrul acestui chestionar ordinea întrebărilor a
fost stabilită de la general, respectiv de la obiceiurile de
cumpărare a produselor electronice și electrocasnice, către
particular, la rolul pe care îl au acțiunile de promovare ale
magazinelo r de specialitate în determinarea deciziei de
cumpărare, urmărind -se ca la începutul chestionarului să fie
plasate întrebări simple, urmate de întrebările dificile, iar la
final întrebările de caracterizare.
Chestionarul conține 23 de întrebări prepondere nt
închise, utilizând ca metode de măsurare scala nominală în
cele trei forme ale sale, respectiv cu alegere unică în cazul
138 întrebărilor 1, 20, 21, 22 și 23, cu alegere multiplă pentru
întrebările 2, 4 și scala binară cu ajutorul căreia au fost
formulate î ntrebările 9, 10, 11, 13, 14 și 15.
Un alt tip de scală pe care o întâlnim în cadrul
chestionarului este scala ordinală, utilizată în cazul
întrebării nr. 6 cu scopul de a ordona criteriile care stau la
baza alegerii produselor electrocasnice în funcție d e
importanța acordată de către respondent fiecăruia dintre
acestea.
Regăsim, de asemenea, scala semantică utilizată la
întrebările 5, 7, 12 și 18, scala interval la întrebările 8 și 19
și scala proporțională cu măsurare directă ce a stat la baza
realizări i enunțului pentru determinarea perioadei medii de
înlocuire a bunurilor electronice sau electrocasnice din
gospodărie, și a numărului de produse achiziționate prin
contractarea unui credit, în cazul întrebărilor 3, respectiv
16.
Chestionarul se încheie c u solicitarea unor
informații de identificare a subiecților, necesare realizării
controlului activității de teren a operatorilor de interviu.
139
CHESTIONAR
Bună ziua. În vederea realizării unei cercetări de marketing
referitoare la comportamentele braș ovenilor privind achiziționarea
produselor electronice și electrocasnice, vă rugăm să aveți
amabilitatea de a ne răspunde la următoarele întrebări, deoarece
răspunsurile dumneavoastră sunt de o mare importanță pentru reușita
acestui studiu de piață.
Vă a sigurăm că informațiile pe care ni le oferiți sunt
confidențiale și vor fi folosite strict pentru această cercetare.
1. Care este tipul de magazin din care preferați să
achiziționați produse electronice sau electrocasnice?
(puteți alege o singură variantă de răspuns)
magazin specializat pe produse electronice și
electrocasnice
magazin de tip hypermarket
magazin de tip cash&carry
altul. Care anume ……………………………
2. Precizați motivele pentru care preferați tipul de magazin
indicat la î ntrebarea nr. 1 (întrebare cu răspuns multiplu).
se află în apropierea domiciliului dvs.
prețuri mai scăzute
condiții adecvate de comercializare
practică sisteme de fidelizare a clienților
asigură livrarea produsului la domiciliu
altul. Care anume…. …………………………………
3. Care este perioada medie de înlocuire a bunurilor
electronice sau electrocasnice din gospodăria dvs.?
…………. ani
140 4. Pe care din următoarele magazine specializate pe
produse electronice și electrocasnice le -ați vizitat?
(întrebare cu răspuns multiplu):
Altex
Media Galaxy
Domo
Flanco
Flamingo
5. Cum apreciați oferta de produse electronice și
electrocasnice de pe piața brașoveană din prisma
următoarelor aspecte?
6. Vă rugăm să ordonați următoarele criter ii care stau la
baza alegerii produselor electrocasnice de către dvs. (se
va acorda cifra 1 pentru criteriul pe care îl considerați cel
mai important, cifra 2 pentru cel imediat următor, … , cifra 5
pentru criteriul pe care îl considerați cel mai puțin
important):
preț
calitate
marcă
design
perioada de garanție.
7. Cât de important este raportul preț -calitate atunci când
alegeți un produs electrocasnic?
141 8. Cât de importante considerați următoarele atribute în
crearea imaginii asupra unui magazin ce
comercializează produse electronice și electrocasnice?
(Considerați egale dista nțele dintre nivelurile scalei).
9. Ați auzit de programul „Buy Back”?
Da (treceți la întrebarea nr. 10)
Nu (treceți la întrebarea nr. 11)
10. V-a determinat să vă schimb ați vreun produs
electrocasnic vechi cu unul nou?
Da
Nu
11. Considerați că reclamele din mass -media vă influențează
intențiile de cumpărare?
Da (treceți la întrebarea nr. 12)
Nu (treceți la întrebarea nr. 13)
12. Vă rugăm să încercuiți valoarea c are exprimă măsura în
care v -au influențat reclamele în luarea următoarelor
decizii:
142 13. Vă amintiți vreun spot publicitar difuzat la televizor de
la Altex?
Da (precizați care …………………………………………………….)
Nu (treceți la întrebarea nr. 15).
14. Puteți să reproduceți sloganul prezentat în cadrul
acestui spot publicitar?
Da (precizați care ……………………………………………………..)
Nu.
15. Dvs. sau un membru al familiei dvs. a achiziționat până
acum vreu n produs electronic sau electrocasnic în rate?
Da (treceți la întrebarea nr. 16)
Nu (treceți la întrebarea nr. 19)
16. Câte produse ați achiziționat prin contractarea unui
credit? ……..
17. Ce produs(e) ați achiziționat în rate? ……………………. …….
18. În ce măsură sunteți mulțumit de decizia pe care ați luat –
o cu privire la contractarea unui credit în vederea
achiziționării produsului respectiv?
19. Cât de interesat sunteți de ofertele promoționale atunci
când doriți să achiziționați un produs electronic sau
electrocasnic? (încercuiți cifra corespunzătoare opiniei
dvs.; considerați egale distanțele dintre nivelurile scalei)
143 20. În ce interval se încadrează venitul lunar net al familiei
dvs.?
sub 500 lei
între 501 și 1000 lei
între 1001 ș i 1500 lei
între 1501 și 2000 lei
între 2001 și 2500 lei
între 2501 și 3000 lei
peste 3001 lei
21. Sexul respondentului:
masculin
feminin
22. În ce categorie de vârstă vă încadrați ?
18 – 25 ani
26 – 35 ani
36 – 45 ani
46 – 54 ani
55 – 64 ani
peste 64 ani
23. Starea civilă :
căsătorit necăsătorit divorțat văduv.
Aici a luat sfârșit interviul. Vă mulțumesc foarte mult pentru timpul
acordat și amabilitatea de a -mi răspunde la întrebări !
Numele și prenumele:…………………………….Nr. Telefon……………………
144 5.5. Chestionar privind evaluarea unui
program de instruire
În continuare este prezentat un chestionar de
evaluare a instruirii primite de către participanții unui
program de training ce a stat la baza unei cercetări
descriptive utilizând metoda sondajului de opinie.
Datorită faptului că în acest caz s -a dorit rea lizarea
unei cercetări totale asupra populației participante la
programul de instruire evaluat, populația de bază fiind
constituită din toți participanții la programul de instruire
indiferent de numărul de module pe care le -au urmat
conform listelor de pre zență, culegerea datelor s -a realizat
prin metoda autoadministrării chestionarului, completarea
acestuia făcându -se personal de către subiecții supuși
cercetării accesând site -ul proiectului.
În partea introductivă a chestionarului este realizată
o prezen tare succintă a ceea ce se dorește a se cunoaște,
inclusiv mențiunea că răspunsurile date sunt confidențiale și
că se păstrează anonimatul respondentului.
Chestionarul prezintă un nivel ridicat de structurare,
el conținând preponderent întrebări închise, i ar pentru a
permite posibilități multiple de prelucrare a informațiilor
145 obținute de la respondenți, în procesul de redactare al
acestui chestionar a fost utilizată o diversitate de scale.
Chestionarul este alcătuit dintr -un număr de 22 de
întrebări. Pentr u a surprinde întreaga varietate de
comportamente, atitudini, opinii ale populației cercetate au
fost utilizate ca instrumente ale măsurării în cercetarea de
marketing cele 4 categorii de scale: scala nominală, scala
ordinală, scala interval și scala propo rțională.
Astfel, scala nominală cu posibilitate de alegere
multiplă a fost utilizată în cadrul întrebărilor 6 și 13. Scala
binară (dihotomică), care are doar două alternative de
răspuns, ce indică existența sau inexistența unei
caracteristici, comportame nt, opinie etc. este una dintre
scalele utilizate de mai multe ori în cadrul acestui
chestionar, respectiv în cazul întrebărilor 9, 11, 14, 15 și 19,
deoarece d atorită proprietăților acestei scale, pot fi realizate
mai multe prelucrări ale datelor față de scalele nominale
obișnuite.
În cazul întrebărilor 7 și 8 a fost utilizată scala
ordinală, sub forma scalei de ordonare a alternativelor de
răspuns în raport cu un anumit criteriu, fiind astfel realizată
o ierarhizare a modulelor care au fost predate în cad rul
146 programului analizat într-o relație de genul: primul, al
doilea, al treilea etc având drept criterii de ordonare
atractivitatea modulului și utilitatea practică a informațiilor
conținute.
Pentru realizarea ordonării, subiecții au fost rugați
să acor de anumite ranguri numerice fiecărei variante de
răspuns, motiv pentru care întrebarea indică și modalitatea
de acordare a acestor ranguri (Acordați locul 1 modulului
pe care îl considerați cel mai atractiv, locul 2 celui situat pe
locul secund în ceea ce privește atractivitatea etc.). Trebuie
făcută însă precizarea că această ordonare nu este însoțită și
de o măsurare a distanței dintre obiectele supuse analizei.
În acest chestionar au mai fost utilizate scala
semantică pentru întrebările 1, 4 și 10, scala interval cu
adjective bipolare de sens opus în cazul întrebărilor 2, 3, 5
și 17. Se poate observa că la formularea acestor întrebări în
paranteză este făcută o precizare explicită pentru
respondent, în sensul consider ării distanțelor dintre
nivelurile scalei ca fiind egale. Scala interval conferă
cercetătorului posibilitatea determinării unui număr relativ
mare de indicatori ai statisticii descriptive, comparativ cu
celelalte tipuri de scale. Printre aceștia se numără modulul,
147 mediana, media, varianța (dis persia), abaterea standard,
abaterea standard de la media eșantioanelor.
O altă scală utilizată în cadrul acestui chestionar
este scala proporțională cu măsurare directă în cazul
întrebărilor 12 și 16 a cărei caracteristică principală o
consituie faptul că ea conține nivelul zero, un asemenea
răspuns indicând absența caracteristicii studiate.
Pentru că există posibilitatea ca anumiți respondenți
să nu poată răspunde la unele întrebări specifice, în acest
sens au fost folosite întrebări filtru precum 9, 1 4 și 15.
Întrebările de caracterizare a subiecților, necesare
prelucrării statistice a datelor, au fost plasate la sfârșitul
chestionarului cu intenția ca respondentul să fie stimulat să
răspundă. În cazul acestui tip de întrebări a fost utilizată
preponde rent scala nominală cu alegere unică (pentru
întrebările 18, 20, 21 și 22) și scala binară în cazul întrebării
nr. 19.
Ținând cont de faptul că în cadrul acestei cercetări
subiectul urma să completeze singur chestionarul, online, la
momentul transmiterii către acesta chestionarul a fost
însoțit de o scrisoare de introducere trimisă tuturor
148 participanților prin e -mail, prezentată spre exemplificare
mai jos.
Bună ziua!
Pentru evaluarea programului " Dezvoltarea …" la care
ați participat în perioada … realizăm o cercetare de
marketing.
Pentru aceasta, vă rugăm să accesați pagina
http://www… /chestionar/ în cadrul căreia veți găsi un
chestionar pe care să -l completați cu aprecierile dvs.
Răspunsurile dvs. vor fi înregistrate automat prin apăsare a
butonului Submit, fără a mai fi necesară retransmiterea
chestionarelor.
Data limită până la care trebuie să completați
chestionarul este ….
Vă mulțumim!
149 Denumirea instituției care realizează sondajul Chestio nar nr._____
Facultatea d Data ____/___/____
CHESTIONAR
Bună ziua! În urma implementării programului
„Dezvoltarea …” desfășurat în perioada …, efec tuăm o cercetare
de marketing în vederea evaluării eficienței acestui curs. Vă
rugăm să aveți amabilitatea de a ne răspunde cât mai sincer la
următoarele întrebări. Vă asigurăm că răspunsurile dvs. sunt de o
mare importanță pentru reușita acestui studiu și informațiile pe
care ni le oferiți sunt confidențiale și vor fi folosite strict pentru
această cercetare.
1. Vă rugăm să apreciați, per ansamblu, modul de
organizare al programului „ Dezvoltarea …” !
2. Cum apreciați, prin prisma următoarelor aspect e,
programul de instruire „Dezvoltarea …”? (Considerați distanța
dintre niveluri egală!)
150 3. Care considerați că sunt beneficiile concrete ale
instituției pe care o reprezentați ca urmare a participării
dumneavoastră la acest program? (Considerați d istanța dintre
niveluri egală!)
4. Cât de importantă considerați participarea la astfel
de programe în vederea obținerii cunoștințelor necesare
pentru a elabora programe care să se finalizeze cu succes?
5. În ce măsură apreciați că ați dobândit următoarele
competențe / aptitudini / calificări în urma participării la
acest program de instruire? (Considerați distanța dintre
niveluri egală!)
151 6. În cadrul acestui program au fost incluse mai
multe module. Vă rugăm să menționați modulele la care ați
participat dumneavoastră!
Modulul 1 – „Conducerea și managementul schimbării”
Modulul 2 – „Design -ul proiectului în vederea obținerii
finanțărilor UE”
Modulul 3 – „Planificarea și managementul proiectului
într-un cadru partenerial”
Modulul 4 – „Manage mentul implementării proiectelor
finanțate de UE”
Modulul ToT – „Formare de Formatori”
7. Vă rugăm să ordonați următoarele module în
funcție de atractivitatea lor! (Acordați locul 1 modulului pe
care îl considerați cel mai atractiv, locul 2 celui situat pe locul
secund în ceea ce privește atractivitatea etc.). În cazul în care nu
ați participat la toate modulele vă rugăm să lăsați necompletate
modulele la care nu ați participat!
Modulul 1 – „Conducerea și managementul schimbării”
Modulul 2 – „Design -ul proiectului în vederea obținerii
finanțărilor UE”
Modulul 3 – „Planificarea și managementul proiectului
într-un cadru partenerial”
Modulul 4 – „Managementul implementării proiectelor
finanțate de UE”
Modulul ToT – „Formare de Formatori”
8. Vă rugăm s ă ordonați următoarele module având
în vedere utilitatea practică a informațiilor conținute!
(Acordați locul 1 modulului care s -a dovedit cel mai util, locul 2
celui situat pe locul secund în ceea ce privește utilitatea practică
a informațiilor conținute e tc.). În cazul în care nu ați participat
la toate modulele vă rugăm să lăsați necompletate modulele la
care nu ați participat!
152 Modulul 1 – „Conducerea și managementul schimbării”
Modulul 2 – „Design -ul proiectului în vederea obținerii
finanțărilor UE”
Mod ulul 3 – „Planificarea și managementul proiectului
într-un cadru partenerial”
Modulul 4 – „Managementul implementării proiectelor
finanțate de UE”
Modulul ToT – „Formare de Formatori”
9. Ați realizat schimbări în cadrul organizației din
care faceți parte în urma participării la acest program?
Da (treceți la întrebarea nr. 10)
Nu (treceți la întrebarea nr. 11)
10. Cât de mulțumit sunteți de efectele resimțite în
cadrul organizației pe care o reprezentați în urma
implementării schimbărilor respective?
11. Aveți intenția ca în viitor să realizați schimbări în
cadrul organizației pe care o reprezentați ?
Da
Nu
12. Care este situația propunerilor / proiectelor din
cadrul organizației dvs. realizate în urma participării la acest
program?
153 13. Care din următoarele programe au făcut obiectul
proiectelor pe care le -ați propus ca urmare a participării la
acest program? (puteți alege mai multe variante de răspuns)
Programul Operațional Regional
Programul Operațional Sectorial Creșterea
Competitivității Economice
Programul Operațional Sectorial Infrastructura de Mediu
Programul Operațional Dezvoltarea Capacității
Administrative
Programele Operaționale pentru Obiectivul Cooperare
Teritorială Europeană
Programul Național pentru Dezvoltare Rurală.
Alte prog rame
14. Ați participat la Modulul ToT?
Da (treceți la întrebarea nr. 15)
Nu (treceți la întrebarea nr. 18)
15. Ați avut ocazia să apelați la tehnicile de instruire
deprinse în Modulul ToT pentru a pregăti și alte persoane cu
privire la realizarea și implementarea proiectelor finanțate
de UE?
Da (treceți la întrebarea nr. 16)
Nu (treceți la întrebarea nr. 17)
16. Vă rugăm să indicați numărul persoanelor care
au beneficiat de instruire din partea dvs. după ce ați urmat
Modulul ToT.
…………. persoane
17. În ce măsură considerați că în viitor veți avea
ocazia să instruiți alte persoane utilizând cunoștințele
dobândite în urma participării dvs. la Modulul ToT?
(Considerați distanța dintre niveluri egală!)
154 În continuare, vă rugăm să răspundeți la câteva întrebări
necesare prelucrării statistice a datelor!
18. În prezent, lucrați în cadrul unei instituții din:
Mediul urban
Mediul rural
19. Ocupați funcție de conducere în cadrul
organizației din care faceți parte?
Da
Nu
20. În ce categorie de vârstă vă încadrați?
18 – 25 ani
26 – 45 ani
46 – 54 ani
55 – 64 ani
peste 64 ani
21. Genul:
Masculin
Feminin
22. Care este ultima unitate de învățământ absolvită?
Gimnaziu
Liceu
Facultate
Mastera t
Vă mulțumim foarte mult pentru timpul acordat și
amabilitatea de a ne răspunde la întrebări!
155 5.6. Chestionar privind siguranța în
turism
Acest chestionar a fost utilizat în cadrul cercetării
„Opinii și atitudini ale turiștilor pri vind siguranța în
municipiul Brașov” efectuată în rândul turiștilor care au
vizitat municipiul Brașov , aceștia fiind cei mai în măsură
să-și exprime opiniile cu privire la temerile față de diferite
riscuri care le -ar putea afecta siguranța, precum și față de
gradul de securitate pe care l -au resimțit pe parcursul
sejurului.
Din punct de vedere al metodologiei de cercetare, a
fost folosită metoda anchetei prin sondaj, realizată în rândul
turiștilor care au vizitat municipiul Brașov în perioada 05 –
10 Iunie 2014. Pentru culegerea datelor a fost conceput un
chestionar cu 8 întrebări, închise și deschise. Pentru
întrebările închise au fost folosite scale de măsură care să
permită o analiză cantitativă a datelor obținute. O parte
dintre aceste întrebări au conți nut scale de tip grilă, care
permit măsurarea atitudinilor referitoare la diferite aspecte
ale fenomenului studiat. Chestionarul a fost pre -testat în
vederea îmbunătățirii lui din punct de vedere al conținutului
și al clarității modului de formulare a într ebărilor.
156 Denumirea instituției care realizează sondajul Chestionar nr._____
Facultatea d Data ____/___/____
CHESTIONAR
Vă rugăm să aveți amabilitatea de a ne răspunde cât mai sincer
la următoarele întrebări necesare realizării unui studiu ce are menirea de
a crește gradul de siguranță al turiștilor în orașul Brașov. Vă asigurăm
că răspunsurile dvs. sunt de o mare importanță p entru reușita acestei
cercetări și informațiile pe care ni le oferiți sunt confidențiale și vor fi
folosite strict pentru acest studiu.
1. În ce măsură ați avut temeri în ceea ce privește siguranța
dvs. atunci când ați luat decizia de a vizita orașul Brașov?
2. În ce măsură ați fost îngrijorat pentru siguranța dvs.,
atunci când ați luat decizia de a vizita orașul Brașov, din
perspectiva următoarelor aspecte: (Vă rugăm să indicați
un nivel între cele două limite, considerând egale distanțele
dintre niveluril e scalei)
157 3. Alegeți varianta de răspuns care se potrivește cel mai bine
opiniei dvs.:
4. În ce măsură sunteți de acord cu următoarele afirmații:
5. În ce categorie de vârstă vă încadrați?
– 35 ani
– 45 ani
– 54 ani
– 64 ani
6. Sexul dvs.:
Femeiesc
7. Care este orașul în care aveți domiciliul stabil?
………………………………………………………
8. Scopul cu care vizitați Brașovul:
Relaxare și odihnă
158 5.7. Chestionar privind evaluarea unui
stagiu de practică studențească
Modelul de chestionar prezentat în cele ce urmează
a fost utilizat în cadrul unei cercetări de marketing ce
urmărea obținerea opiniilor studenților participanți la stagi i
de practică organizat e în cadrul unui proiect POSDRU cu
privire la eficiența acestei activități ca mijloc de informare
și instruire.
Obiective le acestui studiu vizau în ce măsură
studenții au dobândit noi cunoștințe și abilități ce le vor
asigura acestora o mai bună adaptare la primul lor loc de
muncă și dacă studenții participanți au identificat și
internalizat cerințele pieței și, pe viitor, v or ști să facă față
mai ușor provocărilor primului lor loc de muncă.
La finalul stagiilor de practică studenții au primit
spre completare un chestionar cu un nivel ridicat de
structurare, având preponderent întrebări închise, prin care
cu ajutorul scalelo r de tipul scala semantică, scala
numerică, scala lui Likert și scala binară, subiecții au fost
întrebați despre diverse aspecte legate de stagiile de practică
efectuate.
159 Denumirea instituției care realizează sondajul Chest ionar nr._____
Facultatea d Data ____/___/____
CHESTIONAR
Bună ziua! În urma desfășurării stagiului de practică în cadrul
proiectului „Facilitarea …” efectuăm o cercetare de marketing în
vederea evaluării eficienței acestei activități ca mijloc de informare și
instruire. Vă rugăm să aveți amabilitatea de a ne răspunde cât mai
sincer la următoarele întrebări. Vă asigurăm că răspunsurile dvs. sunt
de o mar e importanță pentru reușita acestui studiu și informațiile pe
care ni le oferiți sunt confidențiale și vor fi folosite strict pentru această
cercetare.
1) Cât de mulțumit sunteți, per ansamblu, de serviciile de
care ați beneficiat în cadrul proiectului?
2) Cum apreciați, prin prisma următoarelor aspecte, stagiul
de instruire practică la care ați participat ? (Vă rugăm să
indica ți un nivel între cele dou ă limite, considerând egale
distan țele dintre nivelurile scalei.)
160 3) În ce măsură apreciați că ați dobândit u rmătoarele tipuri
de competențe / aptitudini în urma participării la acest
stagiu de practică? (Vă rugăm să indica ți un nivel între cele
două limite, considerând egale distan țele dintre nivelurile
scalei)
4) În ce măsură considerați că participarea la ace st stagiu
de practică poate conduce la creșterea șanselor de
angajare a dumneavoastr ă? (Vă rugăm să indica ți un nivel
între cele dou ă limite, considerând egale distan țele dintre
nivelurile scalei.)
5) Cum apreciați, din punct de vedere al eficienței,
urmă toarele metode de instruire?
(Vă rugăm să indica ți un nivel între cele dou ă limite,
considerând egale distan țele dintre nivelurile scalei.)
161 6) Vă rugăm să vă exprimați acordul cu privire la
următoarele afirmații:
7) Vă rugăm să faceți câteva sugestii pe ntru îmbunătățirea
activităților desfășurate în cadrul acestui stagiu de
practică!
……………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………… …………………..
……………………………………………………………………………………..
8) Sunteți interesat să participați și la alte stagii de practică
similare?
În continuare, vă rugăm să răsp undeți la câteva întrebări
necesare prelucrării statistice a datelor!
9) Genul:
asculin
Feminin
10) Precizați specializarea în cadrul căreia sunteți
student…………………………………………………………………………
11) Precizați grupa de practic ă din cadrul c ăreia a ți făcut
parte………………………………………………………………………….
Vă mulțumim foarte mult pentru timpul acordat și
amabilitatea de a ne răspunde la întrebări!
162 5.8. Chestiona r privind importanța SSM
în cadrul organizațiilor
Studiul de față și -a propus să cuantifice opiniile
participanților la o conferință internațională cu privire la
cultura organizațională a companiilor din industria
prelucrătoare în ceea ce privește Sănătat ea și Securitatea în
Muncă (SSM). Sondajul de opinie a fost realizat în
noiembrie 2012 și a avut în vedere intervievarea directă pe
baza unui chestionar ce a conținut 13 întrebări directe, a
tuturor participanților la conferință.
Prin paleta largă de scale utilizate la formularea
întrebărilor din chestionar s -a urmărit să se afle c ât este de
important pentru angajați să simtă implicarea companiei în
acțiuni din domeniul SSM. În acest sens , au fost investigate
aspecte ce vizează rolul acțiunilor întreprinse în domeniul
SSM în aprecierea unui loc de muncă, în păstrarea relațiilor
contractuale cu angajații pe termen lung, cum se raportează
angajații la întreprindere din perspectiva mediului și a
condițiilor de lucru, în ce măsură se simt protejați angajații
la locul de muncă și care sunt acțiunile care ar trebui
întreprinse în vederea asigurării acestora unor locuri de
muncă sigure, care să nu îi expună la riscuri .
163 Denumirea instituției care realizează sondajul Chestionar nr._____
Facultatea d Data ____/___/____
CHESTIONAR
Vă rugăm să aveți amabilitatea de a ne răspunde cât mai
sincer la următoarele întrebări ce vor sta la baza un ei cercetări de
marketing realizată în cadrul proiectului …, finanțat din Fondul
Social European . Vă asigurăm că răspunsurile dvs. sunt de o
mare importanță pentru reușita acestui studiu și informațiile pe
care ni le oferiți sunt confidențiale și vor fi folosite strict pentru
această cercetare.
1. Cât de importantă considerați că este activitatea din
domeniul Securității și Sănătății în Muncă (SSM) în
cadrul unei întreprinderi?
2. În ce măsură acțiunile întreprinse în domeniul SSM de
către întreprinderea l a care sunteți angajat îndeplinesc
următoarele roluri (Vă rugăm să indicați un nivel între cele
două limite, considerând egale distanțele dintre nivelurile
scalei)
164 3. Alegeți varianta de răspuns care se potrivește cel mai bine
opiniei dvs.:
Într-o între prindere în care se respectă normele în domeniul
SSM angajații se simt:
4. În ce măsură sunteți de acord cu următoarea afirmație:
O întreprindere care nu acordă importanță respectării
normelor în domeniul SSM :
5. În ce măsură sunteți de acord cu urmă toarele afirmații:
„Cei mai buni profesioniști doresc să lucreze în
întreprinderi în care se investește în SSM”.
„Angajații urmăresc să -și schimbe locul de muncă dacă în
întreprindere nu sunt respectate normele de SSM”.
165 6. Vă rugăm să ordonați urmă toarele elemente, în funcție de
importanța pe care le -o acordați în aprecierea unui loc de
muncă: (acordați 1 aspectului pe care îl considerați cel mai
important, 2 aspectului care se află pe locul următor ca
importanță ș.a.m.d., 7 criteriului pe care îl considerați cel mai
puțin important)
7. Cât de importante sunt următoarele acțiuni în domeniul
SSM pe care ar putea să le realizeze o întreprindere
pentru a avea angajați motivați?
8. Vă rugăm să ordonați următoarele categorii de personal,
în funcție de gradul în care acțiunile întreprinse în
domeniul SSM sunt importante pentru acestea: (acordați 1
aspectului pe care îl considerați cel mai important, 2
aspectului care se află pe locul următor ca importanță ș.a.m.d.,
7 criteriului pe care îl consideraț i cel mai puțin important)
166 9. În ce categorie de vârstă vă încadrați?
– 25 ani
– 35 ani
– 45 ani
– 54 ani
– 64 ani
10. Genul:
Feminin
11. Care este postul ocupat de dumneavoastră în prezent?
management de vârf (superior)
management de nivel mediu
personal TESA
operator producție
12. Care este ultima unitate de învățământ absolvită?
Gimnaziu
Liceu
Școala de arte și meserii (școala profesională)
13. Care dintre următoarele trăsături de personalitate
considerați că vă caracterizează cel mai bine? Vă ru găm
să alegeți 3 variante de răspuns:
Sociabil Sensibil
Echilibrat Activ
Energic Grijuliu
Pesimist Calm
Impulsiv Nehotărât
Optimist Sobru
167 5.9. Chestionar privind evaluarea
sistemelor de distribuție
Pentru a desprinde din practică aspect e relevante
legate de activitatea și managementul firmelor privind
distribuția, a fost întreprinsă o cercetare de marketing cu
tema: “Opiniile, atitudinile și comportamentele managerilor
firmelor brașovene privind utilizarea strategiilor în cadrul
activită ții de distribuție”. Cercetarea efectuată este una de
tip descriptiv, metoda de cercetare fiind ancheta prin
corespondență, telefon și ancheta față în față, efectuată în
rândul managerilor firmelor din județul Brașov.
Chestionarul a fost pre -testat pe un număr suficient
de subiecți, prin metoda interviului direct, în vederea
identificării și remedierii acelor aspecte care împiedicau
înțelegerea corectă a unor întrebări. Chestionarul a fost
însoțit de o scrisoare de prezentare a scopurilor cercetării,
prin care s -a solicitat managerilor întreprinderilor incluse în
eșantion să răspundă chestionarului anexat. Chestionarul
debutează cu câteva întrebări mai facile privind organizarea
sistemului de distribuție și felul în care apreciază avantajele
acestuia, pentr u a introduce persoana chestionată în
tematică, a -i capta interesul și încrederea.
168 Stimată Doamnă/ Stimate Domnule Director,
Realizăm o cercetare cu tema “Opiniile, atitudinile și
comportamentele managerilor firmelor brașovene privind
utilizarea strateg iilor în cadrul activității de distribuție”.
Pentru că firma pe care o conduceți a fost selectată ca
făcând parte dintr -un eșantion, stabilit aleator, reprezentativ
pentru firmele brașovene, vă rog să aveți amabilitatea de
completa acest chestionar. Durat ă de completare a
chestionarului nu depășește 15 minute.
Informațiile furnizate de dvs. sunt strict confidențiale,
și vor fi utilizate doar sub formă statistică în lucrarea de
sus-menționată. Identitatea dumneavoastră precum și
numele firmei nu apar în ca drul cercetării și vor rămâne
strict confidențiale.
Dumneavoastră, dacă veți dori, veți putea consulta
rezultatele aceste cercetări.
Vă mulțumim!
169 Denumirea organizației care realizează cercetarea Nr. chest. ____
Data ________
CHESTIONAR
1. Dintre următoarele tipuri de canale de distribuție care este
caracteristic/ sunt caracteristice produsul ui/ produselor/
serviciului/ serviciilor pe care firma dumneavoastră îl/ le
realizează/ comercializează.
Canalul 1 Canalul 2 Canalul 3 Canalul 4
Producător Producător Producător Producător
Consumator Detailist Angro sist Angrosist
Consumator Detailist Jobber
Consumator Detailist
Consumator
2. Dintre următoarele tipuri de activități caracteristice unui
canalul de distribuție, care sunt realizate de firma
dumneavoastră ?
Producție / oferire
de servicii Distribuție angro Distribuția cu
amănuntul
170 3. Gândindu -vă la toți membrii canalului de distribuție din care
faceți parte. In ce măsură considerați ca dețineți control asupra
celorlalți membrii ai canalului de dis tribuție?
+3
+3
+1
Controlul deținut asupra membrilor canalului de distribuție
-1
-2
-3
4. Vă rugăm să precizați dacă în cadrul firmei dumneavoastră
există la ora actuală o planificare a obiectivelor de distribuție
printr -o strategie concretă.
□ Da (se trece la întrebarea nr.5)
□ Nu (se trece la întrebarea nr.7)
5. Care dintre elementele următoare sunt prevăzute în cadrul
strategiei de distribuție a firmei dumneavoastră?
□ Alegerea tipului de canal de distribuție pentru
fiecare segment de consumatori;
□ Modalități de adaptare la condițiile pieței
□ Scăderea costurilor cu logistica
□ Eliminarea conflictelor din cadrul canalului de
distribuție
□ Exercitarea controlului la nivelul canalului de
distribuție
□ Diversitatea formatului de comercializare
□ Lărgimea sortimentului de produse comercializate
□ Acoperirea teritorială
□ Alte aspecte (care anume?___________________)
171 6. În cadrul strategiei de distribuție a firmei dumneavoastră există
stabilite alternative strategice dezvoltate pentru a reacționa la
even tualele schimbări din cadrul mediului de afaceri?
□ Da
□ Nu (se trece la întrebarea nr.8)
7. În cadrul firmei dumneavoastră va fixați periodic obiective în
ceea ce privește distribuția.
□ Da (se trece la întrebarea nr.8)
□ Nu (se trece la întrebarea nr.10)
8. Menționați perioada pentru care sunt stabilite obiectivele
firmei privind distribuția. (răspuns multiplu posibil):
sub 1 an 1 an 2-3 ani peste 3 ani
9. Precizați frecvența cu care se efec tuează monitorizări periodice
între obiectivele privind distribuția și rezultatele obținute.
□ De mai multe ori pe an
□ Anual
□ O data la 2 -3 ani
□ Mai rar decât atât
□ Deloc
10. În cadrul firmei dumneavoastră este măsurată eficiența
activității de distribuție?
□ Da
□ Nu ( vă rugăm să treceți la întrebarea nr. 12)
11. Ce modalități de măsurare a eficienței activității de
distribuție utilizați în prezent?
……………………………………………………………………………………………
172 12. Vă rugăm să împărțiți 100 de puncte în funcție de importanța
pe care considerați că trebuie să o aibă în alegerea unei strategii
de distribuție următoarele aspecte:
Caracteristicile cumpărătorului
Caracteristicile produsului
Caracteristicile într eprinderii
Total 100
13. Vă rugăm să precizați în ce măsură considerați că
următoarele criterii sunt importante în stabilirea unui canal de
distribuție. (Vă rugăm să faceți aprecierea conside rând distanța
dintre două niveluri consecutive egală.)
14. În ce măsură considerați că sunt importante următoarele
aspecte în alegerea canalului de distribuție: (indicați un nivel
între cele două limite considerând egala distanța dintre niveluri )
a. contribuția canalului la realizarea obiectivelor econom ice
ale firmei
foarte important 5 4 3 2 1 foarte puțin important
b. capacitatea canalului de a se adapta la situațiile noi ce pot
apărea pe piață
foarte important 5 4 3 2 1 foarte puțin important
173 c. con trolul deținut pe diverse verigi și la nivelul fiecărei
verigi până la consumatorul final
foarte important 5 4 3 2 1 foarte puțin important
15. În ce măsură sunteți mulțumit de modul în care în prezent se
realizează distribuția î n cadrul firmei dumneavoastră.
În foarte mare măsură 5 4 3 2 1 În foarte mică măsură
16. Sunt stabilite proceduri standard / precise cu privire la
principalele activități ce se efectuează în cadrul activității de
distribuție? (prelucra re comenzi, recepție marfă)
□ Da
□ Nu
17. Cât de satisfăcut sunteți, în general, de relația cu partenerii
din cadrul canalului de distribuție din care faceți parte ?
18. Cum sunt delimitate responsabilitățile între membrii
canalului de distr ibuție din care faceți parte? (răspuns multiplu
posibil)
□ Prin contracte comerciale
□ Prin contracte de franciză
□ Prin acorduri de parteneriat
□ Prin puterea exercitată de mărimea și forța unui
partener
□ Prin acorduri între filiale/departamente și decizii
interne în cadrul companiei
□ Printr -un alt tip de acord. (Care anume? ……………)
□ Nu sunt stabilite responsabilitățile clare, precise
174 19. Aveți în vedere în următorul an implementarea unor
programe de îmbunătățire a activității de distribuție a firmei?
□ Da
□ Nu ( vă rugăm să treceți la întrebarea nr. 19)
20. În ce constau aceste programe?
……………………………………………………………………………………………
………………………………. …………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………
21. Care dintre următoarele obiective credeți că se potrivește cel
mai bine cu situa ția firmei (un singur răspuns posibil):
□ Supraviețuire (se trece la întrebarea nr.25)
□ Stabilitate (se trece la întrebarea nr.25)
□ Consolidare (se trece la întrebarea nr.25)
□ Creștere (se trece la întrebarea nr.24)
22. Care sunt modalitățile strate gice prin care intenționați să
realizați creșterea?
□ Investiții directe
□ Achizițiile
□ Inițierea unor francize
□ Alte modalități (care anume?________________)
□ Nu pot preciza
23. Care este domeniul principal de activitate al firmei
dumneavoastră?
□ Industrie
□ Construcții
□ Comerț
□ Turism
□ Servicii
175
24. În ce interval se încadrează numărul de personal deținut de
firmă în prezent?
□ 1-9 angajați
□ 10-49 angajați
□ 50-249 angajați
□ peste 250
25. În ce interval se încadrează cifra de afaceri a firmei pe
ultimul an de activitate?
□ 0-100.000 euro
□ 100.001 -500.000 euro
□ 500.001 -1.000.000 euro
□ 1.000.001 -8.000.000 euro
□ peste 8.000.000 euro
26. Care este proveniența capitalului utilizat de firma
dumneavoastră?
Capital autoh ton Capital străin Capital mixt
27. Vă rugăm să precizați cum ați dobândit pregătirea
managerială (răspuns multiplu posibil):
□ facultate economică
□ cursuri postuniversitare
□ specializări
□ experiența de zi cu zi
Vă mulțum im pentru colaborare !
176 5.10. Chestionar privind serviciile
topometrice
În exemplul de mai jos este prezentat un model de
chestionar ce ar putea fi utilizat în cadrul unei anchete prin
sondaj în rândul clienților unei firme care activează în
domeniul topo metriei cu scopul de a determina gradul de
satisfacție al acestora și de a identifica posibile metode de
îmbunătățire a serviciilor prestate.
Chestionarul conține 14 întrebări, majoritatea
închise. Aspectele de bază pe seama cărora a fost proiectat
chestio narul , care contribuie la definirea obiectivelor
cercetării , vizează i dentificarea factorilor care au determinat
respondenții să devină clienți ai firmei, c um sunt apreciate
de către clienți elementele mixului de marketing ale firmei,
cât de mulțumiți sunt clienții de s erviciile oferite și cum
sunt apreciate modalitățile de promovare ale firmei. De
asemenea, în cadrul chestionarului s -a avut în vedere
obținerea de informații cu privire la c aracterizarea clienților
respondenți.
În cadrul chestionarului a fo st utilizată o diversitate
de scale p entru a surprinde întreaga variet ate de
comportamente, atitudini și opinii ale populației cercetate .
177 S.C. TOPMOUNTAIN S.R.L. Chestionar nr._____
Facultatea d Data ____/___/____
CHESTIONAR
Buna ziua!
Firma S.C. TOPMOUNTAIN S.R.L. efectuează o
cercetare de marketing în rândul clienților săi în vederea
îmbunătățir ii serviciilor prestate în cadrul firmei.
Vă rugăm să aveți amabilitatea de a ne răspunde cât mai
sincer la următoarele întrebări. Vă asigurăm că răspunsurile dvs.
sunt de o mare importanță pentru reușita acestui studiu și
informațiile pe care ni le oferi ți sunt confidențiale și vor fi
folosite strict pentru această cercetare.
1. Care dintre următoarele servicii v -au fost prestate de
către firma S.C. TOPMOUNTAIN S.R.L.?
□ înființare carte
funciară;
□ înscriere construcții;
□ dezlipire imobile;
□ alipire imobile; □ realizarea documentației pentru
scoaterea terenului din circuitul
agricol;
□ trasare construcție;
□ alt serviciu. Care anume………….
2. În ce calitate ați apelat la serviciile firmei S.C.
TOPMOUNTAIN S.R.L. ?
□ Persoană fizică
□ Reprezentant al unei pe rsoane juridice
3. Cum apreciați relația de colaborare dintre dvs. și firma
S.C. TOPMOUNTAIN S.R.L.?
178 4. În ce măsură sunteți mulțumit(ă), prin prisma
următoarelor aspecte, de serviciile de care ați beneficiat
dvs.? (Vă rugăm să indicați un nivel între cele d ouă limite,
considerând egale distanțele dintre nivelurile scalei)
5. Din ce sursă de informare ați aflat despre firma S.C.
TOPMOUNTAIN S.R.L.?
□ site-ul firmei
□ site-uri specializate
□ prieteni/ cunoștințe/ parteneri de afaceri
□ reprezentanții firmei
□ altă sur să. Care anume……………………..
6. Până în prezent ați mai colaborat și cu altă/alte
firmă/firme prestatoare de servicii de topografie și
cadastru?
□ Da (treceți la întrebarea nr. 7)
□ Nu (treceți la întrebarea nr. 8)
7. Care au fost m otivele pentru care nu ați mai apelat la
firma/firmele respectivă/e?
□ depășirea termenului de execuție a documentației
□ comunicare deficitară datorită locației firmei
□ furnizarea unor servicii incomplete
□ echipamentele din dotare depășite tehnologic
□ altul. C are anume ………………………..
179 8. Cât de importante considerați următoarele aspecte în
alegerea firmei pentru astfel de servicii? (Vă rugăm să
indicați un nivel între cele două limite, considerând egale
distanțele dintre nivelurile scalei)
9. Care c onsiderați că este cea mai eficientă metodă de
promovare a acestui tip de servicii?
□ site-ul firmei
□ site-uri specializate
□ e-mail
□ pliante, afișe, flyere □ anunț în ziar
□ radio
□ promovarea prin viu -grai
□ altă metodă. Care anume……..
10. În ce măsură considerați util pentru clienții firmei S.C.
TOPMOUNTAIN S.R.L. înființarea în cadrul site -ului
pe care îl deține ( www.topmountain.ro ) a următoarelor
secțiuni: (Vă rugăm să indicați un nivel între cele două
limite, considerân d egale distanțele dintre nivelurile scalei)
180 11. Vă rugăm să vă exprimați opinia cu privire la
următoarea afirmație:
„Controlul comportării în timp a calității lucrărilor executate
reprezintă un atuu pentru firmele prestatoare de servicii de
topografie și cadastru care asigură acest serviciu.”
12. Vă rugăm să ne propuneți câteva sugestii de
îmbunătățire a serviciilor firmei S.C. TOPMOUNTAIN
S.R.L.
…………………………………………………………………………………….
…………. …………………………………………………………………………
……………………………………………………………….. …………….
În continuare, vă rugăm să răspundeți la câteva întrebări
necesare prelucrării s tatistice a datelor.
13. În ce categorie de vârstă vă încadrați?
□ 18 – 25 ani
□ 26 – 35 ani
□ 36 – 45 ani
□ 46 – 54 ani
□ 55 – 64 ani
□ peste 64 ani
14. Genul:
□ Masculin
□ Feminin
Vă mulțumim foarte mult pentru timpul aco rdat și
amabilitatea de a ne răspunde la întrebări!
181 5.11. Chestionar privind investițiile
realizate în municipiul Brașov
În exemplul de mai jos este prezentat un model de
chestionar ce ar putea fi utilizat în realizarea unei anchete
pe bază de sondaj în râ ndul locuitorilor municipiului
Brașov în cadrul căreia se urmărește aflarea opiniilor,
atitudinilor și comportamentelor acestora cu privire la
investițiile realizate și oportunitățile pe care le are
municipiul Brașov în acest sens .
Chestionarul prezintă u n nivel ridicat de
structurare, fiind alcătuit din 1 7 întrebări închise.
Ca tipuri de scală utilizate în conceperea acestui
chestionar amintim: scala nominală atât în varianta cu o
singură opțiune de răspuns, cât și în varianta cu răspuns
multiplu, scala ordinală în cazul întrebării nr. 5 și scala
semantică utilizată pentru formularea întrebărilor 6, 8, 9 și
13. În cazul întrebării nr. 9 se poate observa că scala are 7
niveluri, nivelul intermediar al scalei, în acest caz 4,
indicând o atitudine neutră.
182 Denumirea instituției care realizează sondajul Chestionar nr._____
Facultatea d Data ____/___/____
CHESTIONAR
Bună ziua, efectuăm o cercetare cu privire la investițiile
majore din municipiul Brașov.
Vă rugăm să aveți amabilitatea de a ne răspunde la
câteva întrebări, deoarece răspunsurile dumneavoastră sunt
absolut necesare pentru realizarea acestui studiu de piață și vă
asigurăm că informațiile pe care ni le oferiți sunt confidențiale și
vor fi folosite strict pentru această cercetare.
1. Discutați cu prietenii dumneavoastră legat de ce se
întâmplă în municipiul Brașov?
DA (treceți la întrebarea nr. 2)
NU (trece ți la întrebarea nr. 3)
2. Cât de des discutați cu prietenii despre investițiile ce se
implementează în Brașov?
Zilnic
Săptămânal
Lunar
Alta variantă. Care anume………………………
3. Care sunt mijloacele media de unde vă informaț i cel mai
mult cu privire la ce se întâmplă în Brașov?
Televizor
Radio
Internet
Presa scrisă
Alta. Care anume………………..
183 4. Câte ore alocați săptămânal, în medie, următoarelor
activități: (bifați cu un „x” în căsuța corespunzătoare intervalului
orar).
Sub 4
ore 4-9
ore 10-14
ore Peste
14 ore
Citirii presei
Ascultării radioului
Vizionării programelor TV
Navigării pe internet
5. Vă rugăm să ordonați următoarele domenii în funcție de
părerea dvs. cu privire la necesitatea unor investiții majore în
cadrul acestora (se va acorda cifra 1 pentru domeniul care
necesită cel mai urgent investiții majore, cifra 2 pentru cel
imediat următor, …, cifra 5 pentru domeniul pentru care o
investiție majoră nu este urgentă):
Infrastructură
Sănătate
Modernizarea fostelor platforme industriale
Retail
Protejarea mediului înconjurător
6. Cât de importantă considerați infrastructura în atragerea
investitorilor străini?
7. Credeți că în Brașov se regăsesc mari posibilități de
investiții ?
DA
NU
8. În ce măsură sunteți mulțumit de gradul de implicare al
autorităților publice în atragerea investitorilor străini?
184 9. Pentru dumneavoastră pe rsonal, autoritățile publice sunt:
10. Considerați că sunt suficient promovate proiectele de
realizare a unor investiții în municipiul Brașov?
Da Nu Nu știu
11. Credeți că rezultatele investițiilor realizate până acum
sunt vizibile pen tru brașoveni?
DA NU
12. În care din următoarele domenii considerați că au avut
loc progrese în anul 2014 în Brașov?
Cultură
Învățământ
Combaterea corupției
Industrie
Sănătate
Agricultură
Infrastructură
Altul. Care anume?…. …………..
13. În ce măsură cunoașteti fenomenul de « dezvoltare
durabilă » ?
14. Sexul:
bărbătesc femeiesc
185 15. Ce ocupație aveți?
inginer
economist
muncitor
student
medic
funcționar public
profesor
pensionar
avocat
alta. Care anume?………………
16. Vârsta dumneavoastră:
18 – 25 ani
26 – 45 ani
46 – 54 ani
55 – 64 ani
peste 64 ani
17. Care este ultima unitate de învățământ absolvită?
Școala generală
Liceu
Școala profesională
Școala postliceală
Facultate
Masterat
Doctorat
Alta. Care anume?………………
Aici a luat sfârșit interviul. Vă mulțumesc foarte mult pentru
timpul acordat și amabilitatea de a -mi răspunde la întrebări!
Numele și prenumele:……….. ………………………………..
Nr. Telefon…………………..
186 5.12. Chestionar privind evaluarea
sistemului de învățământ Bologna
În exemplul de mai jos este prezentat un model de
chestionar utilizat pentru identificarea opiniilor și
atitudinilor absolvenților de licență cu privire la
competențele dobândite în timpul facultății și perspectivele
de integrare pe piața muncii.
În realizarea acestui studiu s -au avut în vedere ca
ipoteze generale faptul că studenții din eșantionul analizat
sunt de acord că universitățile sunt locuri ale cunoașterii, de
formare intelectuală, nu de deprindere a unei meserii și că
aceștia consideră că întâmpină dificultăți la angajare pentru
că nu deprind abilități și comportamente profesionale pe
parcursul ciclului de licență.
Chestionarul conține 19 întrebări pentru care au fost
utilizate diferite scale cu ajutorul cărora se urmărește
măsurarea opiniilor cu privire la competențele dobândite de
studenți pe parcursul ciclului de licență, determinarea
argumentelor pro și contra sistemului Bologna, măsurarea
opiniilor cu privire la aplicabilitatea cunoștințelor dobândite
și identificarea unor soluții posibile pentru simplificarea
integrării studenților pe piața muncii.
187 Universitatea "Transilvania" Brașov Chestionar nr._____
Facultatea de Știinte Economice și Administrarea Afacerilor Data ____/___/____
CHESTIONAR
Vă rugăm să aveți amabilitatea de a ne răspunde cât mai sincer
la următoarele întrebări nec esare realizării unui studiu ce are în
vedere identificarea opiniilor și atitudinilor absolvenților de licență cu
privire la competențele dobândite în timpul facultății și perspectivele de
integrare pe piața muncii.
Vă asigurăm că răspunsurile dvs. sunt d e o mare importanță
pentru reușita acestei cercetări și informațiile pe care ni le oferiți sunt
confidențiale și vor fi folosite strict pentru acest studiu.
1. Ce specializare ați absolvit în cadrul ciclului de licență al
Facultății de Științe Economice ș i Administrarea Afacerilor?
Marketing
Economia Comerțului și T urismului
Relații Economice Internaționale
Finanțe Bănci
Contabilitate
Management
2. Cum apreciați, prin prisma următoarelor aspecte, cei trei
ani de facultate parcurși? (Considerați distanța dintre niveluri
egală!)
188 3. Cât de mulțumit sunteți de structura pe cele 3 cicluri
caracteristice sistemului Bologna?
4. În ce măsură apreciați că ați dobândit următoarele
competențe / aptitudini / calificări pe parcursul facultății?
(Considerați dis tanța dintre niveluri egală!)
5. Vă rugăm să apreciați, per ansamblu, modul de organizare
al activității didactice pe parcursul ciclului de licență.
6. Vă rugăm să ordonați următoarele avantaje ale sistemului
Bologna în funcție de importanța lor în vederea integrării pe
piața muncii! (Acordați locul 1 avantajului pe care îl considerați
cel mai semnificativ, locul 2 celui situat pe locul secund în ceea
ce privește importanța etc.).
posibilitatea de a urma mai multe masterate
posibilitatea angajării în condițiile în care cursurile sunt
de după -amiază
absolvirea facultății într -o perioadă mai mică decât la
sistemul de 4 ani
alinierea la standardele europene
189 7. Vă rugăm să ordonați următoarele dezavantaje ale
sistemului Bologna în funcție de impactul l or în vederea
integrării pe piața muncii! (Acordați locul 1 dezavantajului
care considerați că are cel mai mare impact, locul 2 celui situat
pe locul secund etc.).
obținerea unei diplome de studii superioare care nu îți
definește clar statutul de absolve nt
timp insuficient pentru aprofundarea materiilor în timpul
facultății
obligativitatea studenților de a urma masteratul
locurile bugetate reduse numeric comparativ cu locurile
cu taxă
8. Cât de importantă considerați activitatea de practică din
timpul facultății?
9. Ați făcut parte dintr -o organizație studențească pe
parcursul facultății?
Da (treceți la întrebarea nr. 10)
Nu (treceți la întrebarea nr. 11)
10. În ce măsură considerați că acest aspect constituie un
avantaj pentru integrarea pe piața muncii?
11. Ați fost angajat pe parcursul facultății?
Da (treceți la întrebarea nr. 12)
Nu (treceți la întrebarea nr. 13)
190 12. Ați lucrat în regim:
part-time
full-time
contract de colaborare
altă variantă. Care anume………….
13. Care este prin cipala sursă de informare la care apelați
pentru a căuta un loc de muncă?
internetul
presa scrisă
firme de recrutare
prieteni și cunoștințe
alta. Care anume?
14. Cum apreciați, în general, gradul de actualitate al
materiilor în concordanță cu cerințele pieței muncii?
15. Vă rugăm să vă exprimați acordul cu privire la
următoarele afirmații:
191 16. Cât de importantă considerați angajarea din timpul
facultății în vederea dobândirii de experiență pe piața
muncii?
17. Sexul respondentului
Masculin
Feminin
18. În prezent aveți statutul de angajat?
Da (treceți la întrebarea 19)
Nu (stop chestionar)
19. În ce domeniu lucrați?
Marketing
Comerț
Turism
Management
Contabilitate
Domeniu bancar
Relații economice internationale
Altul.Care anume?……….. ……….
192 5.13. Chestionar privind piața produselor
de mobilier
În exemplul de mai jos este prezentat un model de
chestionar ce ar putea fi aplicat în rândul brașovenilor în
cadrul unei anchete pe bază de sondaj privind opiniile,
atitudinile și comp ortamentele acestora cu privire la piața
produselor de mobilier.
Chestionarul prezintă un nivel ridicat de structurare
conținând un număr de 17 întrebări închise. Chestionarul
debutează cu o întrebare filtru bazată pe o scală binară, cu
scopul împărțirii s ubiecților în două grupuri, în funcție de
manifestarea sau nu a comportamentului de a achiziționa
piese de mobilier în ultimii 4 ani, urmând ca pentru fiecare
din aceste grupuri să fie formulate întrebări specifice.
În acest caz, la întrebările 2,3,4 și 5 vor răspun de
numai cei care au răspuns „Da ” la întrebarea nr. 1. Cei care
au răspuns negativ vor trece direct la întrebarea nr. 6.
Pentru a ține sub control procesul de trimitere către diferite
întrebări din chestionar, se recomand ă ca cercetătorul să
efectueze o schemă a legăturilor dintre întrebări care să -i
dea o imagine clară a traseului pe care trebuie să -l urmeze
fiecare categorie de populație în cadrul chestionarului.
193 Denumirea firmei care realizează cercetarea Chestionar nr._____
Facultatea d Data ____/___/____
CHESTIONAR
În vederea efectuării unei cercetări privind cunoașterea
opiniilor, atitudinilor și comportamentelor brașovenilor cu privire
la piața produselor de mobilier, vă rugăm să aveți amabilitatea de
a răspunde la următoarele întrebări. Răspunsurile dumneavoastră
sunt foarte importante pentru această cercetare și vă asigurăm că
acestea sunt strict confidențiale.
1. Ați achiziți onat piese de mobilier în ulimii 4 ani?
Da (treceți la întrebarea nr. 2)
Nu (treceți la întrebarea nr. 6)
2. În ce măsură vă influențează următorii factori atunci când
achiziționați mobilă?
Foarte
mult
5
4
3
2 Foarte
puțin
1
Țara de origine
Locația de unde se poate
achiziționa
Informațiile oferite de reviste
Materia primă din care este
realizată
Culoarea
3. Cât de des vă schimbați mobila?
mai rar decât o dată la 10 ani
o dată la 5 -10 ani
mai des decât o dată la 5 ani
194 4. Preferați să vă schimbați integral mobila atunci când luați
această decizie?
Da
Nu
5. Din ce categorie face parte ultimul obiect de mobilier
achiziționat?
Mobilier pentru bucătărie
Mobilier pentru dormitor
Mobilier pentru copii
Mobilier pentru hol
Mobilier pentru living
Alt tip de mobilier – care anume?_____________________
6. Ce părere aveți despre următoarele tipuri de mobilier? Vă
rugăm să ordonați tipurile de mobilier în funcție de preferința
dumneavoastră (se acordă locul 1 pentru tipul de mobi lier cel
mai apreciat de dumneavoastră, respectiv locul 5 pentru cel mai
puțin apreciat)
Tipul de mobilier Locul
Mobilier modular din lemn masiv
Mobilier modular din PAL
Mobilier clasic din lemn masiv
Mobilier clasic din PAL
Mobilă realizată manu al, sculptată
7. În ce măsură ați fi interesat să achiziționați mobilier din
categoria de lux?
În foarte mare măsură 5 4 3 2 1 În foarte mică măsură
195 8. Cât de important este lemnul ca materie primă atunci când
achiziționați un produs de mobilier?
Foarte
important
Important
Nici important
nici
neimportant Neimportant
Total
neimportant
o o o o o
9. De unde preferați să cumpărați mobilă?
de la companii de renume
de la târgurile de mobilă
de la micii întreprinzători locali din domeniu
de pe internet
mobilă realizată la comandă
nu are importanță
10. În ce măsură considerați avantajos să achiziționați produse
de mobilier în rate? (vă rugăm să indicați un nivel între cele 2
limite considerând egale distanțele dintre nivelurile scalei)
Foarte avantajos 5 4 3 2 1 Deloc avantajos
11. În următorii 4 ani credeți că veți achiziționa produse de
mobilier?
Da
Nu
12. Menționați 3 magazine/ distribuitori de mobilă cunoscute
de către dumneavoastră:
………………………. …………………….. ……………………….
13. În ce măsură actuala criză economică v -a schimbat
opțiunea de a achiziționa mobilă?
În foarte mare
măsură În mare
măsură Așa și așa În mică
măsură În foarte m ică
măsură
o o o o o
196 14. Vă rog să vă exprimați opinia referitor la următoarea
afirmație:
“Mobila este indispensabilă, este investiție necesară.”
Acord total Acord Indiferent Dezacord Dezacord total
o o o o o
La sfârșitul chestionarului vă rugăm să ne ră spundeți la câteva
întrebări personale ce ne ajută la prelucrarea statistică a datelor.
15. Sexul
Masculin
Feminin
16. În ce categorie de vârstă vă încadrați?
Până în 25 ani
Între 26 – 35 ani
Între 36 – 45 ani
Între 46 – 55 ani
Între 56 – 65 ani
Peste 65 an i
17. Între ce sume se încadrează venitul dumneavoastră lunar?
0 – 600 lei
601 – 1.200 lei
1.201 – 1.800 lei
1.801 – 2.400 lei
2.401 – 3.000 lei
Peste 3.000 lei
197 5.14. Chestionar privind serviciile de
amenajări interioare
În exemplul de mai jos este preze ntat un chestionar
utilizat în realizarea unei anchete pe bază de sondaj în
rândul clienților unei firme de design interior cu privire la
satisfacția lor față de serviciile oferite de aceasta.
În vederea măsurării fenomenelor cercetate, în
cadrul acestui c hestionar au fost utilizate următoarele tipuri
de scale: scala nominală atât în varianta cu posibilitate de
alegere unică (în cazul întrebărilor 1, 2, 11, 17, 18, 19), cât
și cu alegere multiplă (întrebările 5, 12, 15), scala binară (la
întrebările 3 și 14 ), scala lui Likert pentru formularea
întrebării nr. 6, scala numerică (în cazul întrebărilor 7, 8 și
10) și scala lui Stapel utilizată pentru a determina gradul de
satisfacție al clienților privind colaborarea cu reprezentanții
firmei Hamilton din perspec tiva a 3 atribute:
profesionalism, amabilitate și calitatea informațiilor folosite
(întrebarea nr. 9). Regăsim, de asemenea, în cadrul acestui
chestionar și câteva în trebări deschise care nu au răspunsuri
prestabilite (4, 13 și 16) cu scopul de a -i lăsa su biectului
libertatea de a da răspunsul pe care îl crede de cuviință
despre aspectele cercetate.
198 HAMILTON DESIGN Nr. chestionar…………………….
Data completării…………………
CHESTIONAR
În vederea realizării unei cerc etări privind satisfacția
clienților firmei Hamilton față de serviciile oferite de aceasta, vă
rugăm să aveți amabilitatea de a răspunde la următoarele
întrebări. Vă asigurăm că răspunsurile dumneavoastră sunt foarte
importante și vor rămâne confidențiale urmând a fi utilizate doar
în scopul prelucrării statistice. Vă mulțumim!
1. Care este sursa de la care ați aflat pentru prima dată de
existența firmei Hamilton?
Internet
Prieteni/ rude
Catalog de prezentare
De la un reprezentant al firmei
Altă sursă____ __________________
2. Care este principalul serviciu de care ați beneficiat de la
firma Hamilton?
Servicii de amenajări interioare
Servicii de amenajări peisagistice
Servicii de renovare și lucrări de construcție
3. Ați solicitat servicii similare și de la alte companii?
Da (se trece la întrebarea nr. 4)
Nu (se trece la întrebarea nr. 5)
4. Ce servicii similare celor oferite de firma Hamilton ați
solicitat de la alte companii?
____________________________________________________
199 5. Ce v -a determinat să apelați la serviciile oferite de firma
Hamilton?
Prețurile practicate
Profesionalismul angajaților
Promptitudinea în realizarea lucrării
Soluțiile oferite de către consultanți/ designeri
Alt motiv. Precizați care ______________
6. Vă rugăm să vă exprim ați opinia în legătură cu
următoarele afirmații:
Serviciile oferite de firma Hamilton reflectă un raport preț –
calitate corect.
Acord total Acord Indiferent Dezacord Dezacord total
________ ________ ________ _________ _________
Timpul d e execuție al lucrărilor se respectă întotdeauna.
Acord total Acord Indiferent Dezacord Dezacord total
________ ________ ________ _________ _________
Am colaborat foarte bine cu consultantul firmei Hamilton,
acesta luând în calcul toate pretențiile mele referitor la
amenajare.
Acord total Acord Indiferent Dezacord Dezacord total
________ ________ ________ _________ _________
7. În ce măsură a ținut cont consultantul în amenajări de
cerințele dumneavoastră?
În foarte mare măsură 1 2 3 4 5 În foarte mică măsură
200 8. Cât de utile au fost sfaturile oferite de consultantul în
amenajări?
Foarte utile 1 2 3 4 5 Total inutile
9. Care este gradul dumneavoastră de satisfacție priv ind
colaborarea cu reprezentanții firmei Hamilton făcând
referire la următoarele atribute?
10. Care este importanța pe care o acordați următoarelor
caracteristici atunci când apelați la servicii de consultanță în
amenajări (interioare/peisagistice)? (vă rugăm să indicați un
nivel între cele două limite considerân d egale distanțele dintre
nivelurile scalei)
11. Intentionați ca în următorii 2 ani să mai apelați la
serviciile firmei Hamilton?
Da (treceți la întrebarea nr. 12)
Nu (treceți la întrebar ea nr. 13)
Nu știu (treceți la întrebarea nr. 14)
201 12. Ce tip de servicii intenționați să mai solicitați de la firma
Hamilton? (treceți la întrebarea nr. 14)
Servicii de amenajări interioare
Servicii de amenajări peisagistice
Servicii de renovare și luc rări de construcție
Altele………………………..(care anume?)
13. Care este principalul motiv pentru care nu doriți să mai
utilizați serviciile firmei Hamilton în viitor?
……………………………………………………………………
14. Bazându -vă pe experiența colaborării noastre , ați
recomanda firma Hamilton și altor persoane?
Da (treceți la întrebarea nr. 16)
Nu (treceți la întrebarea nr. 15)
15. Care sunt motivele pentru care nu ați recomanda firma
Hamilton și altor persoane?
Rezultatul lucrării nu a fost cel dorit
Prețurile sunt mari
Angajații sunt neserioși
Timp mare de execuție
Altul…………………………….
16. Vă rugăm să menționați trei elemente de care ar trebui să
țină cont firma Hamilton pentru a -și îmbunătăți serviciile.
1. ……………………….. ………………….
2. ……………………………………………
3. ……………………………………………
202 La sfârșitul chestionarului vă rugăm să ne răspundeți la câteva
întrebări personale ce ne ajută la prelucrarea statistică a datelor.
17. În ce calitate ați beneficiat de serviciile oferite de firma
Hamilton?
Persoană fizică
Reprezentant al unei persoane juridice
18. Sexul dumneavoastră:
Masculin
Feminin
19. Categoria de vârstă în cadrul căreia vă încadrați:
Până în 25 ani
Între 26 – 35 ani
Între 36 – 45 ani
Între 46 – 55 ani
Între 56 – 65 ani
Peste 65 ani
203 5.15. Chestionar privind cazarea în
căminele studențești
În exemplul de mai jos este prezentat un model de
chestionar utilizat în realizarea unei anchete pe bază de
sondaj în rândul studenților Universității Transilvania din
Brașov în cadrul căreia s -a urmăr it aflarea opiniilor,
atitudinilor și comportamentelor acestora cu privire la
cazarea în căminele universității .
Chestionarul conține 14 întrebări, înl ănțuite în mod
logic, prin care se urmărește identificarea principalelor
servicii în legătură cu cazarea, care sunt utilizate de către
studenți, precum și evaluarea importaței acordate de
studenți unor aspecte legate de serviciile de cazare,
respectiv a gr adului de satisfacție față de acestea. Astfel de
evaluări pot ajuta cercetătorul să realizeze o analiză a
rezultatelor utilizând Matricea Importanță -Satisfacție, un
model destul de popular de analiză a datelor de marketing.
Chestionarul conține 14 întrebă ri, aranjate în mod
logic, de la simplu la complex. În cadrul acestor întrebări
putem identifica o paletă largă de scale de măsură, care
corespund obiectivelor cercetării realizate .
204 UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
Nr. Chestionar ____
CHESTIONA R
(cămine)
Universitatea Transilvania realizează o cercetare menită să
conducă la îmbunătățirea condițiilor din căminele universității.
Opiniile dumneavoastră sunt foarte importante și vă rugăm să
răspundeți cu maximum de sinceritate. Răspunsurile vor fi
folosite doar în scopul prelucrării statistice fără a implica în
niciun fel persoana dumneavoastră.
1. Care sunt principalele motive care v -au determinat să
optați pentru cazarea în cămin?
Prețurile scăzute
Localizarea căminelor
Cond ițiile bune de cazare
Resursele financiare insuficiente pentru altă
cazare
Posibilitatea de a locui cu colegii
Alte motive. Care anume? _________________
2. Care sunt serviciile oferite de căminele studențești pe care le
utilizați în mod curent?
Internet
Spălătorie
Sala de lectură
Parcare
Teren de sport
Altele. Care anume?_______________________
205 3. Ce alte servicii considerați că ar trebui asigurate de
universitate pe parcursul cazării dumneavoastră în cămin?
____________________________ ________________________
_______________________________________________ __
4. Cât de importante considerați că sunt următoarele aspecte
legate de căminele universității?
Aspecte evaluate Foarte
important Important Nici
important,
nici
neimportant Neimport a
nt Total
neimportant
Dotarea
camerelor
(mobilier) 5 4 3 2 1
Accesul la
Internet 5 4 3 2 1
Dotările
grupurilor
sanitare 5 4 3 2 1
Paza căminelor 5 4 3 2 1
Comunicarea cu
administrația 5 4 3 2 1
Curățenia din
cămin 5 4 3 2 1
Curățenia din
grupurile s anitare 5 4 3 2 1
Liniștea din
cămin 5 4 3 2 1
Existența sălilor
de lectură 5 4 3 2 1
Existența
locurilor de
parcare 5 4 3 2 1
5. Aveți motive de nemulțumire în legătură cu repartizarea
locurilor în căminele universității?
DA (continuați cu întreb area 6)
NU (treceți la întrebarea 7)
206 6. Care sunt nemulțumirile dumneavoastră în legătură cu
repartizarea locurilor în căminele universității și cum credeți
că ar putea fi îmbunătățit acest proces?
______________________________ ____________________
7. Cât de satisfăcut sunteți, în general, de următoarele atribute
ale serviciilor de cazare din căminul în care locuiți?
Aspecte evaluate Foarte
satisfăcut Satisfăcut Nici
satisfăcut, nici
nesatisfăcut Nesatisfăcut Total
nesatisfăcut
Dotarea camerelor
(mobilier) 5 4 3 2 1
Accesul la
Internet 5 4 3 2 1
Dotările
grupurilor sanitare 5 4 3 2 1
Paza căminelor 5 4 3 2 1
Comunicarea cu
administrația 5 4 3 2 1
Curățenia din
cămin 5 4 3 2 1
Curățenia din
grupurile sanitare 5 4 3 2 1
Liniștea din cămin 5 4 3 2 1
Existența sălilor
de lectură 5 4 3 2 1
Existența locurilor
de parcare 5 4 3 2 1
8. Având în vedere întreaga dumneavoastră experiență
referitoare la căminele universității, cât de satisfăcut sunteți, în
general, de serviciile acestora?
Foarte satisfăcut 5 4 3 2 1 Total nesatisfăcut
207 9. Care sunt motivele dumneavoastră de nemulțumire în ceea ce
privește serviciile căminelor universității?
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
________________________________________________
10. Cât de satisfăcut sunteți de prețul ser viciilor de cazare în
căminele universității?
Foarte satisfăcut 5 4 3 2 1 Total nesatisfăcut
11. În ce cămin locuiți în prezent? ________________________
12. Ciclul de studii:
Licență
Master
Altul. Care anume?__ _____________
13. Facultatea _________________________
14. Sexul respondentului:
Bărbătesc
Femeiesc
208 5.16. Chestionar privind cantinele
studențești
La fel ca în exemplul de mai sus, a fost realizată o
cercetare în rândul stu denților Universității Transilvania din
Brașov în cadrul căreia s -a urmărit aflarea opiniilor,
atitudinilor și comportamentelor acestora cu privire la
cantinele studențești.
În mare, obiectivele cercetării au vizat aceleași
aspecte de măsurat ca în cazul cercetării privind căminele.
Întrebările au fost structurate utilizând aproximativ aceleași
scale de măsură. Au fost vizate anumite comportamente cu
privire la serviciile de alimentație publică oferite de
cantinele studențești, utilizând scale nominale, pr ecum și
anumite atitudini măsurate cu sc ale numerice cu intervale
egale. Evaluările au fost făcute în mod separat pentru cele
două cantine ale universității.
Întrebările de caracterizare, la fel ca în exemplul
de mai sus, au fost adaptate specificului stud enților. În
astfel de cazuri, vârsta devine lipsită de importanță, însă
ciclul de studii, facultatea la care este înscris sau sexul
respondentului au o importanță semnificativă în existența
unor comportamente sau în formarea unor atitudini.
209 UNIVERSITATEA T RANSILVANIA DIN BRAȘOV
Nr. Chestionar ____
CHESTIONAR
Universitatea Transilvania realizează o cercetare menită să
conducă la îmbunătățirea serviciilor prestate de cantinele
universității. Opiniile dumneavoastră sunt foarte importante și vă
rugăm să r ăspundeți cu maximum de sinceritate. Răspunsurile
vor fi folosite doar în scopul prelucrării statistice fără a implica
în niciun fel persoana dumneavoastră.
1. Care sunt principalele motive pentru care apelați la serviciile
oferite de cantina universități i?
Prețuri scăzute Comoditate
Diversitatea meniului Calitatea
preparatelor culinare
Ambianța din interiorul cantinei
Alte motive. Care anume? _______ __________
2. Cât de des mâncați la cantina universit ății?
Zilnic
O dată la 2 -3 zile
O dată la 3 -4 zile
Mai rar decât o dată la 3 -4 zile
3. Ce preparate preferați să consumați la cantina
universității?
Ciorbe
Mâncare gătită (tocană, sosuri etc.)
Carne la grătar sau la tavă
Gustări reci
Desert
Altele. Care anume? __________________
210
4. Cât de importante vi se par următoarele atribute ale
serviciilor prestate de cantina universității?
Aspecte evaluate Foarte
important Important Nici important,
nici
neimportant Neimportant Total
neimportant
Calitatea
preparatelor
culinare 5 4 3 2 1
Prețul
produselor 5 4 3 2 1
Amplasarea
cantinei 5 4 3 2 1
Ambianța
interioară 5 4 3 2 1
Programul de
funcționare 5 4 3 2 1
Curățenia sălii
de mese 5 4 3 2 1
Curățenia
veselei 5 4 3 2 1
Comportamen t
ul personalului 5 4 3 2 1
Rapiditatea
servirii 5 4 3 2 1
5. Cât de satisfăcut sunteți de programul de funcționare al
cantinei universității?
Foarte satisfăcut 5 4 3 2 1 Total nesatisfăcut
6. Ați dori prelungirea p rogramului de funcționare al cantinei
universității?
DA NU
7. Ați fi dispus să achiziționați un abonament care să implice
servirea mai multor mese pe zi la cantină?
DA. Precizați ce mese______________________
NU
211 8. Cât de satisfăcut sunteți, în general, de următoarele atribute
ale serviciilor prestate de cantina din Complexul Memorandului?
(dacă nu cunoașteți cantina, treceți la următoarea întrebare)
Aspecte evaluate Foarte
satisfăcut Satisfăcut Nici
satisfăcut,
nici
nesatisfăcut Nesatisfă
cut Total
nesatisfăc
ut
Calitatea preparatelor
culinare 5 4 3 2 1
Amplasarea cantinei 5 4 3 2 1
Ambianța interioară 5 4 3 2 1
Curățenia sălii de mese 5 4 3 2 1
Curățenia veselei 5 4 3 2 1
Comportamentul
personalului 5 4 3 2 1
Rapi ditatea servirii 5 4 3 2 1
9. Cât de satisfăcut sunteți, în general, de următoarele atribute
ale serviciilor prestate de cantina din Complexul Colina
Universității ? (dacă nu cunoașteți cantina, treceți la următoarea întrebare)
Aspecte evaluate Foarte
satisfăcut Satisfăcut Nici
satisfăcut,
nici
nesatisfăcut Nesatisfăc
ut Total
nesatisfăc
ut
Calitatea preparatelor
culinare 5 4 3 2 1
Amplasarea cantinei 5 4 3 2 1
Ambianța interioară 5 4 3 2 1
Curățenia sălii de mese 5 4 3 2 1
Curățenia veselei 5 4 3 2 1
Comportamentul
personalului 5 4 3 2 1
Rapiditatea servirii 5 4 3 2 1
10. Având în vedere întreaga dumneavoastră experiență
referitoare la cantinele universității, cât de satisfăcut sunteți, în
general, de serviciile acestora?
Foarte satisfăcut 5 4 3 2 1 Total nesatisfăcut
212 11. Care sunt motivele dumneavoastră de nemulțumire în ceea
ce privește serviciile cantinelor universității?
______________________________________________________
____________________________________ __________________
______________________________________________________
_________________________________________________
12. Cât de satisfăcut sunteți, în general, de prețul preparatelor
servite la cantina universității?
Foarte satisfăcut 5 4 3 2 1 Total nesatisfăcut
13. Unde locuiți în prezent?
Cămin. Precizați care_____________________
Chirie în Brașov
Locuință proprie în Brașov/cu părinții sau rude
În afara Brașovului (navetist)
14. Ciclul de studii:
Licență
Master
Altul. Care anume?_______________
15. Sexul respondentului:
Bărbătesc
Femeiesc
213 5.17. Chestionar privind utilizarea
serviciilor poștale
În exemplul de mai jos este prezentat un model de
chestionar utilizat pentr u identificarea opiniilor, atitudinilor
și comportamentelor populației în ceea ce privește utilizarea
serviciilor poștale, indiferen de prestatorul de servicii: C.N.
Poșta Română sau alți operatori privați de servicii poștale.
Chestionarul conține 25 de î ntrebări, pentru care au
fost utilizate diferite scale de măsură. Chestionarul începe
cu întrebări simple, în cadrul cărora a fost utilizată scala
nominală. În continuare, au fost efectuate diferite
măsurători privind serviciile prestate de către principal ii
operatori poștali care activează pe piața din România.
În ultima parte a chestionarului, întrebările se
focalizează pe identificarea comportamentelor și
atitudinilor populației cercetate cu privire la serviciile
oferite de Poșta Română. Acesta este un exemplu clasic de
abordare a unei anchete, în care o primă parte se referă la
actorii de piață în ansamblul lor, după care întrebările se
concentrează pe o anumită firmă (firma care efectuează
cercetarea). Focalizarea întrebărilor în mod exclusiv pe
firma care face cercetarea este eronată.
214 UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
Nr. Chestionar ____
CHESTIONAR
Bunǎ ziua! Numele meu este ……….. si sunt studentǎ la Facultatea
de Științe Economice din cadrul Universitǎții Transilvania și re alizez o
cercetare de marketing cu privire la utilizarea serviciilor poștale.
Rǎspunsurile dumneavoastrǎ sunt foarte importante pentru succesul
cercetării. Acestea vor fi tratate în regim de confidențialitate, fiind
folosite doar in scopul prelucrării stat istice.
1.Ați apelat în ultimele 6 luni la servicii poștale, gen
expediere corespondență, bani, trimiteri rapide? (indiferent
dacă au fost expediate prin Poșta Română sau alt operator)
DA ( continuați cu întrebarea nr. 2)
NU ( treceți la întrebarea nr. 10 )
2. Care sunt expedițiile poștale pe care le -ați efectuat în
ultimele 6 luni?
Corespondență simplă
Corespondență recomandată
Vederi poștale
Felicitări
Colete cu regim normal
Corespondență rapidă, inclusiv c olete
Expediere sume de bani (regim normal)
Expediere sume de bani în regim rapid
Alte expediții. Precizați care _______________
215 3. Care este frecvența cu care efectuați, în general, expediții
poștale (indiferent de natura lor)?
O dată sau de ma i multe ori pe săptămână
De 2 -3 ori pe lună
O dată pe lună
O dată la 2 – 3 luni
De 2 -3 ori pe an
O dată pe an
Mai rar decât o dată pe an
4. Care sunt firmele prin care ați efectuat expediții poștale în
ultimele 6 luni?
Poșta Română
Fan Couri er
Cargus
Urgent Curier
Altele. Care anume? ______________________
5. Ați apelat în ultimul an la servicii de expediții rapide a
corespondenței sau coletelor? (indiferent dacă au fost expediate
prin Poșta Română sau alt operator)
DA ( continuați cu întrebarea nr. 6)
NU ( treceți la întrebarea nr.10 )
6. Cât de mulțumit(ă) sunteți, în general, de serviciile
următoarelor firme care efectuează expediții rapide? (vă
rugăm să indicați un nivel între cele două limite, considerând egale
distanțele din tre nivelurile scalei)
Firma Foarte
mulțumit Mulțumit Nici
mulțumit,
nici
nemulțum
it Nemulțu
mit Foarte
nemulțum
it Nu am
apelat
Poșta Română 5 4 3 2 1 Na
Fan Courier 5 4 3 2 1 Na
Cargus 5 4 3 2 1 Na
Urgent Curier 5 4 3 2 1 Na
216 7. Cum apreciați nivelur ile prețurilor practicate de
următoarele firme pentru serviciile de expediții rapide? (vă
rugăm să indicați un nivel între cele două limite, considerând egale
distanțele dintre nivelurile scalei)
Firma Foarte
mari Mari Nici mari,
nici mici Mici Foarte
mici Nu am
apelat
Poșta
Română 5 4 3 2 1 Na
Fan Courier 5 4 3 2 1 Na
Cargus 5 4 3 2 1 Na
Urgent
Curier 5 4 3 2 1 Na
8. Ordonați următoarele criterii de alegere a operatorului de
servicii de expediție rapidă în funcție de importanța acordată
de dumneav oastră? (Acordați rangul 1 pentru criteriul de pe locul
1, rangul 2 pentru cel situat pe locul 2 ș.a.m.d. până la rangul 4 pentru
criteriul de pe ultimul loc):
Rapiditatea expediției
Renumele firmei
Prețul serviciului
Comportamentul personalului de contact
9. Cât de importantă este pentru dumneavoastră posibilitatea
urmăririi pe Internet a stadiului în care se află coletul
expediat? (vă rugăm să indicați un nivel între cele două limite,
considerând egale distanțele dintre nivelurile scalei)
Foarte importantă 5 4 3 2 1 Foarte puțin importantă
10. Ați primit în ultimele 6 luni cel puțin un pachet în regim
de corespondenta rapidă? (indiferent dacă au fost expediate
prin Poșta Română sau alt operator)
DA ( continuați cu întrebarea nr. 11)
NU ( treceți la întrebarea nr.14 )
217 11. Care este frecvența cu care primiți astfel de pachete în
regim de corespondență rapidă?
O dată sau de mai multe ori pe săptămână
De 2 -3 ori pe lună
O dată pe lună
O dată la 2 – 3 luni
De 2 -3 ori pe an
O dată pe an
Mai rar decât o dată pe an
12. Care este firma prin care primiți cel mai des astfel de
pachete? (indicați un singur răspuns)
Poșta Română
Fan Courier
Cargus
Urgent Curier
Altele. Care anume? _________________ _____
13. Cât de satisfăcut(ă) sunteți de serviciile firmei indicate în
întrebarea de mai sus? (vă rugăm să indicați un nivel între cele
două limite, considerând egal e distanțele dintre nivelurile scalei)
Foarte satisfăcut(ă) 5 4 3 2 1 Total nesatisfăcut(ă)
14. Ați apelat în ultimele 6 luni la serviciile oferite de Poșta
Română?
DA ( continuați cu întrebarea nr. 15)
NU ( treceți la întrebarea nr. 21)
218 15. Care sunt serviciile oferite de Poșta Română pe care le -ați
utilizat în ultimele 6 luni?
Expediere corespondență simplă (inclusiv vederi,
felicitări)
Expediere corespondență recomandată
Plată facturi de utilități
Primirea unor sume de bani
Expediere colete cu regim normal
Expediere corespondență rapi dă, inclusiv colete
Expediere sume de bani (regim normal)
Expediere sume de bani în regim rapid
Primirea unor colete cu regim normal
Primire corespondență rapidă, inclusiv colete
Achitare taxa de drum
Încheierea unei polițe de asigurări
Alte servicii. Precizați care _________________
16. Cât de mulțumit(ă) sunteți, în general, de următoarele
aspecte legate de oficiile poștale vizitate de dumneavoastră?
(vă rugăm să indicați un nivel între cele două limite, considerând
egale distanțele dintre nivelurile scalei)
Foarte
mulțumit Mulțumit Nici
mulțumit,
nici
nemulțumit Nemulțu
mit Foarte
nemulțumi
t
Competența
profesională a
personalului 5 4 3 2 1
Comportamentul
personalului în
relația cu clienții 5 4 3 2 1
Aspectul general
al oficiilor poștal e 5 4 3 2 1
Mijloacele de
afișaj pentru
informarea
clienților 5 4 3 2 1
219 17. Aveți motive de nemulțumire în relația dumneavoastră cu
Poșta Română?
DA ( continuați cu întrebarea nr. 18)
NU ( treceți la întrebarea nr.19 )
18. Care sunt principalele mot ive de nemulțumire în relația
cu Poșta Română?
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
19. Cât de satisfăcut(ă) sunteți de serviciile Poș tei Române
având în vedere totalitatea relațiilor pe care le aveți cu
această companie? (vă rugăm să indicați un nivel între cele două
limite, considerând egale distanțele dintre nivelurile scalei)
Foarte satisfăcut(ă) 5 4 3 2 1 Total nesatisfăcut(ă)
20. Cum apreciați prețurile practicate de Poșta Română
pentru următoarele categorii de servicii? (vă rugăm să indicați
un nivel între cele două limite, considerând egale distanțele
dintre nivelurile scalei)
Firma Foarte
mari Mari Nici
mari,
nici mici Mici Foarte
mici
Corespondență
simplă 5 4 3 2 1
Corespondență
recomandată
simplă 5 4 3 2 1
Colete simple 5 4 3 2 1
Corespondență
rapidă -Prioripost 5 4 3 2 1
Expediere bani
(mandat simplu) 5 4 3 2 1
Expediere bani
on-line 5 4 3 2 1
220 21. Ați auzit de campania „O carte deschide o lume nouă!”
desfășurată în oficiile poștale pentru colectarea de cărți de la
populație cu scopul de a fi donate unor școli din mediul
rural?
DA
NU
22. Considerați că implicarea Poștei Româ ne în mai multe
campanii de acest gen ar fi benefică pentru îmbunătățirea
imaginii acestei în rândul populației?
DA
NU
ÎNTREBǍRI DE IDENTIFICARE
23. Din ce categorie de vârstǎ faceți parte?
18-26 ani
27-40 ani
41-55 ani
56-65 ani
Peste 65 ani
24.Sunteți o persoanǎ de sex:
Feminin
Masculin
25. În ce interval se încadreazǎ venitul dumneavoastrǎ net?
Sub 600 lei
601 – 1000 lei
1001 – 1500 lei
1501 – 2000 lei
Peste 2000 lei
VǍ MULȚUMES C PENTRU TIMPUL ACORDAT!
221 5.18. Chestionar privind serviciile
hoteliere
În exemplul de mai jos este prezentat un chestionar
utilizat în realizarea unei anchete pe bază de sondaj în
rândul turiștilor care au benefic iat de serviciile unui hotel.
Chestionarul debutează cu încercarea de identificare a
comportamentului repetitiv în ceea ce privește utilizarea
serviciilor hotelului. Întrebările continuă cu evaluarea
diferitelor atribute ale serviciilor de cazare, precum și ale
serviciilor de alimentație publică. S unt identificate și
intențiile clienților de a reveni în cadrul complexului
hotelier.
În acest caz, una dintre întrebările de caracterizare
se referă la motivul călătoriei, plecând de la premisa că
respectivul motiv generează diferite comportamente. Astf el,
turiștii care călătoresc pentru relaxare pot aprecia în mod
deosebit serviciile suplimentare, în timp ce turiștii care
călătoresc pentru afaceri pot aprecia în principal serviciile
de bază: cazare și masă.
Chestionarul conține o largă varietate de scal e de
măsură, acestea fiind alternate într -un mod care să coducă
la evitarea monotoniei chestionarului.
222 UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
Data completării . . . . . . . . . . .
Nr. chestionar . . . . . . . . . . . . .
CHESTIONAR
TEMA: Opinii, atitudini și comportamente ale clienților
Complexului Hotelier Topaz cu privire la serviciile oferite de
acesta.
Stimată doamnă / Stimate domnule, în scopul realizării unui studiu
privind modul în care turiștii cazați în unitatea noastră percep
calitatea și diversitatea serviciilor de care beneficiază, vă rugăm să
răspundeți la întrebările din acest chestionar. Aceste r ăspunsuri ne
vor fi de un real ajutor în îmbunătățirea acestor servicii. Vă
asigurăm de deplina confidențialitate a răspunsurilor
dumneavoastră, acestea urmând a fi utilizate doar în scopul
prezentei cercetări.
1. Ați mai fost cazat(ă) în Complexul Hotelier Topaz?
Da (se trece la întrebarea nr. 2)
Nu (se trece la întrebarea nr. 3)
2. Care sunt motivele pentru care ați revenit în cadrul
Complexului Topaz?
Nu am găsit loc la alte hoteluri
Nu am făcut eu alegerea
Amplasarea complexului
Tarifele serv iciilor
Raportul preț -calitate al serviciilor oferite
Altul. Care anume? _______________________
223 (Treceți la întrebarea nr. 4)
3. Cum caracterizați prima impresie pe care ați avut -o când ați
intrat in hotel?
(se considera distanta egala intre nivel urile scalei).
Foarte plăcută 5 4 3 2 1 Foarte neplăcută
4. Vă rugăm să vă exprimați opinia în legătură cu următoarea
afirmație :
„Personalul de la recepția Complexului Topaz are un
comportament exemplar în relația c u clienții”
________ ________ __________ _________ __________
acord total acord nici acord dezacord dezacord total
nici dezacord
5. Cât de satisfăcut(ă) sunte ți în legătură cu următoarele aspecte
legate de serviciile de cazare oferite de Complexul Topaz?
(considerați e gală distanța dintre două niveluri consecutive ale
scalei)
Aspecte evaluate Foarte
satisfăcut Satisfăcut Nici
satisfăcut,
nici
nesatisfăcut Nesat isfăc
ut Total
nesatisfăc
ut
Dotările camerei 5 4 3 2 1
Curățenia din camere 5 4 3 2 1
Dotările grupului
sanitar 5 4 3 2 1
Curățenia grupului
sanitar 5 4 3 2 1
6. Cum apreciați tarifele de cazare, având în vedere calitatea
acestor servicii prestate în cadrul Complexului Topaz?
(consider ați egală distanța dintre niveluri )
Foarte mari 5 4 3 2 1 Foarte mici
224
7. Vă rugăm să vă exprimați opinia în legătură cu următoarea
afirmație cu următoarea afirmație:
”Personal ul însărcinat cu efectuarea curățeniei în camere are un
comportament corespunzător”
________ ________ __________ _________ __________
acord total acord nici acord dezacord dezacord total
nici dezacord
8. Cunoașteți oferta de servicii suplimentare de care puteți
beneficia în cadrul Complexului Topaz?
Da (se trece la intrebarea nr.10);
Nu (se trece la intrebarea nr. 9) ;
9. Din ce motive nu cunoașteți serviciile suplimentare oferite de
Complexul Topaz?
Nu am fost interesat ;
Nu am fost informat ;
Altul (care anume?) ……………………………
(Treceți la întrebarea nr. 12)
10. Ați apelat la vreunul dintre serviciile suplimentare oferite de
Complexul Topa z?
Da (se trece la întrebarea nr. 11)
Nu (se trece la întrebarea nr. 12)
11. La care din următoarele servicii suplimentare ați apelat?
trezire la ora fixa ;
păstrarea unui obiect de valoare;
primirea / trimiterea mesajelor sau co respondentei;
servicii de telefonie sau fax;
225 curățătorie – spălătorie;
altul(care anume?)………………………
12. Ați utilizat serviciile de alimentație publică ale complexului
Hotelier Topaz?
Da ( se trece la intrebarea nr.13 )
Nu (se trece l a intrebarea nr. 17 )
13. Cum apreciați ambianța din cadrul restaurantul Topaz?
+3
+2
+1
Ambianța restaurantului
Topaz
-1
-2
-3
14. Cum apreciați în general calitatea serviciilor de alimentație
publică prestate în cadrul restaurantului Topaz, în ceea ce privește
următoarele aspecte?
Aspecte evaluate Foarte
bună Bună Nici –
nici Slabă Foarte
slabă
Diversitatea
meniului 5 4 3 2 1
Calitatea
preparatelor 5 4 3 2 1
Promptitudinea
servirii 5 4 3 2 1
Curățenia grupului
sanitar 5 4 3 2 1
226
15. Cum apreciați în general prețurile practicate de restaurantul
Topaz, având în vedere calitatea serviciilor oferite? (consider ați
egală distanța dintre niveluri )
Foarte mari 5 4 3 2 1 Foarte mici
16. Cât ați cheltuit în medie zilnic pentru serviciile de alimentație
publică consumate în cadrul Complexului Topaz?
_____________________________
(Treceți la întrebarea nr. 18)
17. Din ce motiv e nu utilizați serviciile de alimentație publică
oferite de Restaurant Topaz?
nu imi place aspectul localului;
meniul nu este pe placul meu ;
apelez la serviciile altei unitati de alimentatie ;
alte motive (care)…………………………
18. Având în vedere totalitatea serviciilor de care ați beneficiat în
cadrul Complexului Topaz, cât de satisfăcut sunteți de sejurul
petrecut în acest complex? (consideraț i egală distanța dintre
nivelurile scalei)
Foarte satisfăcut 5 4 3 2 1 Total nesatisfăcut
19. Intenționați sa reveniți in Complexul Hotelier Topaz ?
Da (se trece la intrebarea nr. 2 0);
Nu (se trece la intrebarea nr. 2 1).
227
20. Vă rugăm să vă exprimați opinia în legătură cu următoarea
afirmație :
„Voi reveni la Complexul Topaz pentru că m -am simțit
foarte bine si am beneficiat de serviciile de care am avut
nevoie”.
________ ________ __________ _________ __________
acord total acord nici acord dezacord dezacord total
nici dezacord
(Treceți la întrebarea nr. 2 3)
21. Care sunt motivele pentru care nu veți mai apela la serviciile
Complexului Hotelier Topaz?
raport nesatisfacator pret –calitate;
oferta slaba de servicii de agrement;
confortul camerei ;
altul (care?)……………………………
22. Care au fost aspectele care v -au deranjat cel mai mult
referitor la serviciile de care ați beneficiat în cadrul Complexului
Topaz?
…………………… …………………………………………
………………………………………………………………
………………………………………………………………
………………………………………………………………
……………………………………
23. Care este motivul călătoriei dumneavoastră?
228 De afaceri
Odihnă
24. Vârsta dv. este cuprinsa in intervalul :
18-25 ani
26-40 ani
41-50 ani
51-60 ani
peste 60 ani
25. În ce interval se încadrează venitul dumneavoastră lunar net?
sub 2,5 milioane lei
2,5 – 5 milioane lei
5 – 8 milioane lei
peste 8 milioane lei
26. Sexul res pondentului:
Masculin
Feminin
27. Cetățenia respondentului :
Rom ână
Străină
Va multumim pentru cooperare!
229 5.19. Chestionar privind vânzarea pe bază
de catalog
Chestionarul din exemplul de mai jos a fo st
utilizat în realizarea unei anchete pe bază de sondaj în
rândul populației municipiului Brașov , în cadrul căreia se
urmărea aflarea opiniilor, atitudinilor și comportamentelor
acestora cu privire la vânzarea prin poștă pe bază de
catalog .
Această cerce tare a fost efectuată la sfârșitul anilor
90, când această modalitate de comercializare era în plină
dezvoltare, existând o multitudine de firme care expediau
scrisori personalizate și oferte tentante către consumatori.
În cea mai mare parte, aceste oferte încercau să înșele
consumatorii, prin prezentarea unor câștiguri sigure dacă
plasează anumite comenzi din catalogul de produse primit
prin poștă în același timp cu oferta.
Scopul principal al anchetei care a utilizat acest
chestionar a fost acela de a mă sura încrederea populației în
astfel de modalități de comercializare a produselor, care
promiteau o creștere substanțială în perioada de timp
următoare. Între timp, acestea au fost eliminate de pe piață
prin utilizarea pe scară largă a comerțului electroni c.
230 UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
Data completării . . . . . . . . . . .
Nr. chestionar . . . . . . . . . . . . .
CHESTIONAR
ATITUDINI, OPINII ȘI COMPORTAMENTE ALE
POPULAȚIEI BRAȘOVENE REFERITOARE LA SISTEMUL
DE VANZARE DIRECTĂ PE BAZĂ DE CATALOG
1. Din ce sursă ați aflat pentru prima dată de existența vânzării
directe pe bază de catalog ?
Am primit prin poștă un catalog cu produse.
De la rude sau cunoștințe.
Alte surse (care anume ?) ________________
2. Care sunt firmele de la care ați cumpărat ?
ROM – DIRECT Impex București ––-
MARIA Brașov
PHILIPS EUROMARKET Buc urești
SUPERMARKET TELEFONIC București
PRIETENII CĂRȚII București
Altele (care anume?)______________
231 3. Ce categorii de produse ați cumpărat ?
Articole de vestimentație.
Cărți
Produse electronice.
Bijuterii
Obiecte de uz casnic.
Produse cosmetice și de uz personal
Inregistrări audio,video.
Altele (care anume?)________________
4. Vă rugăm să ordonați următoarele criterii de alegere a
produselor în funcție de importanța pe care le -ați acordat -o în
momentul cumpărării ? ( Acordați cifra 4 pentru criteriul cel mai
important, cifra 3 pentru cel situat pe locul 2 și așa mai departe.)
Noutatea produselor.
Calitatea produselor.
Aspectul produselor.
Prețul produselor
5. Sunteți mulțumit(ă), în general, de produsele cumpărate ?
(indicați un nivel între cele două limite consider ând egală
distanța dintre niveluri )
foarte mulțumit(ă) 5 4 3 2 1 foarte nemulțumi t(ă)
6. Vă rugăm să vă exprimați părerea în legătură cu următoarea
afirmație:
“Din punct de vedere al cumpărătorului, vânzarea
directă pe bază de catalog este foarte utilă deoarece
elimină o s erie de neajunsuri ale comerțului
tradițional.”
________ ________ __________ _________ __________
acord total acord nici acord dezacord dezacord total
nici dez acord
232 7. Ați apelat de mai multe ori la acest sistem de vânzare
directă ?
DA ( continuați cu întrebarea nr.8)
NU ( treceți la întrebarea nr. 9)
8. De câte ori ați cumpărat ? _________
9. Cum apreciați, în general, timpul scurs până l a livrarea
produselor comandate? ( indicați un nivel între cele două limite
considerând egală distanța dintre nivel uri)
Foarte scurt 5 4 3 2 1 Foarte lung
10. Cum apreciați în general calitatea cataloagelor de produse
primite de la firmele comerciale? ( indicați un nivel între cele
două limite considerând egală distanța dintre nivel uri)
Foarte bună 5 4 3 2 1 Foarte pr oastă
11. Ați returnat vreodată un produs comandat ?
DA ( continuați cu întrebarea nr.12)
NU ( treceți la întrebarea nr. 16)
12. Din ce motiv l -ați returnat ?
Produsul primit nu era cel comandat.
Produsul era defect.
Produsul nu era însoțit de premiul promis.
Produsul nu corespundea calității garantate în
catalog.
Prețul a fost mai mare decât cel din catalog.
Alt motiv( care anume ?)
____________________________________
233 13. V-au fost înapoiați banii plătiți pentru prod usul returnat ?
DA ( continuați cu întrebarea nr. 14)
NU ( treceți la întrebarea nr.15)
14. Cum apreciați durata de timp în care v -au fost înapoiați
banii ? ( indicați un nivel între cele două limite consider ând egală
distanța dintre niveluri .)
Foarte scurtă 5 4 3 2 1 Foarte lungă
(Treceți la întrebarea nr. 16)
15. Ce ați întreprins în această situație ?
____________________________________________________
___________________________________________
16. Care credeți că este principalul motiv pentru care
populația, în general, apelează la această modalitate de
cumpărare ?
Produsele comercializate nu se găsesc în
magazine.
Firmele oferă premii tentante.
Comoditatea oferită de livrarea produs elor la
domiciliu.
Produsele comercializate sunt mai ieftine
decât cele din magazine.
Altul ( care anume ?) ______________
17. Înainte de a lansa comanda de cumpărare ați citit
regulamentul privind comercializarea și acordarea premiilor?
DA ( continuați cu întrebarea nr. 18)
NU ( treceți la întrebarea nr.19)
234 18. Vă rugăm să vă exprimați părerea în legătură cu
următoarea afirmație :
“Regulamentele privind comercializarea au formulări
neclare, în special cu privire la acordarea premiilor”
________ ________ __________ _________ __________
acord total acord nici acord dezacord dezacord total
nici dezacord
(treceți la întrebarea nr. 20)
19. Din ce motiv nu l -ați citit ?
Nu am avut timp de pierdut citind regulamente.
Nu l -am găsit scris în cataloagele ce mi -au fost
trimise.
Cunoșteam, în general, regulile de comercializare.
Altul (care anume________________________
20. Ați câștigat vreunul din premiile promise de către
comercianți ?
DA (continuați cu întrebarea nr.21)
NU (treceți la întrebarea nr.22)
21. Ce valoare estimați că avea premiul câștigat?
___________________
22. Vă rugăm să vă exprimați p ărerea în legătură cu
următoarea afirmație:
“Majoritatea firmelor păcălesc cumpărătorii
promițându -le premii foarte valoroase pe care le vor câștiga,
fără tragere la sorți, doar comandând anumite produse”
________ ________ __________ __ _______ __________
acord total acord nici acord dezacord dezacord total
nici dezacord
235 23. Intenționați să mai cumpărați și în perioada următoare
folosind sistemul vânzăril or directe ?
DA NU NU ȘTIU
24. Vă rugăm să vă exprimați opinia în legătură cu următoarea
afirmație:
“Comerțul pe bază de catalog va atrage tot mai mulți
cumpărători, cunoscând o dezvoltare deosebită în următoa rea
perioadă de timp.”
________ ________ __________ _________ __________
acord total acord nici acord dezacord dezacord total
nici dezacord
25. Ce vârstă aveți ?
18 – 30 ani
31 – 40 ani
41 – 50 ani
51 – 60 ani
peste 60 ani
26. Care este venitul dumneavoastră?
sub 500 000 lei
500 001 – 1 000 000
1 000 001 – 2 000 000 lei
2 000 001 – 3 000 000 lei
peste 3 000 000 lei
27. Care este ocupația dumneavoastră? _______________
28. Sexul respondentului:
Masculin Feminin
236 5.20. Ches tionar privind serviciile pentru
întreprinderi
În exemplul de mai jos este prezentat un chestionar
ce a fost utilizat în rândul întreprinderilor românești din
diferite domenii de activitate, în vederea identificării
comportamentelor și atitudinilor acestor a cu privire la
utilizarea unor servicii destinate întreprinderilor, precum și
a modalităților în care respectivele întreprinderi au
externalizat diferite servicii din activitatea lor curentă.
Spre deosebire de anchetele efectuate în rândul
persoanelor fi zice, chestionarele utilizate în anchetele
realizate în rândul întreprinderilor trebuie să aibă în vedere
comportamentul complex existent la nivelul organizațiilor,
precum și modalitățile diferite de luare a deciziilor.
Întrebările de caracterizare utiliz ate în astfel de
chestionare nu se mai referă la persoana care răspunde la
chestionar, aceasta fiind în esență doar un reprezentant al
organizației. Prin urmare, întrebările de caracterizare se vor
referi la caracteristicile întreprinderii: număr de person al,
cifră de afaceri, domeniu de activitate, forma de capital etc.
237 UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
ADMINISTRAREA AFACERILOR
Data completării . . . . . . . . . . .
Nr. chestionar . . . . . . . . . . . . .
CHESTIONAR
1. Care sunt modalitățile prin care firma dumneavoastră
realizează studiile de piață?
Cercetări realizate de personalul firmei
Colaborar ea cu firme specializate în studierea pieței
Alte modalități. Care anume? __________________
2. Există relații contractuale între firma dumneavoastră și
firme specializate în studierea pieței?
DA ( continuați cu întrebarea nr. 3)
NU ( treceți la înt rebarea nr. 4)
3. În ce măsură sunteți mulțumit de relația de colaborare cu
firmele specializate în studierea pieței? ( indicați un nivel între
cele două limite consider ând egală distanța dintre niveluri )
Foarte mulțumit 5 4 3 2 1 Total nemulțumit
4. În cadrul firmei dumneavoastră există un compartiment
care efectuează exclusiv studii de piață?
DA
NU
238 5. Care este frecvența cu care efectuați studii de piață?
Mai rar decât o dată pe an
O dată pe an
De 2 ori pe an
De 3 -4 ori pe an
Peste 4 ori pe an
6. Aveți contracte încheiate cu firme de distribuție pentru
aprovizionarea produselor de care aveți nevoie?
DA ( continuați cu întrebarea nr. 7)
NU ( treceți la întrebarea nr. 8)
7. Cât de satisfă cut sunteți, în general, de relația cu prestatorii
de servicii de distribuție? ( indicați un nivel între cele două limite
consider ând egală distanța dintre niveluri )
Foarte satisfăcut(ă) 5 4 3 2 1 Total nesatisfăcut(ă)
8. Aveți relații contractuale cu firme de transport?
DA ( continuați cu întrebarea nr. 9)
NU ( treceți la întrebarea nr. 10)
9. Ce forme de transport utilizați in relația cu prestatorii de
servicii de transport?
Transport rutier
Transport feroviar
Transport aerian
Transport maritim
Transport fluvial
Transport prin conducte
239 13. În general, cât de satisfăcut sunteți de relația cu firmele
specializate în activități promoționale cu care colaborați?
(indicați un nivel între cele două limite considerând egală distanța
dintre nivel uri)
Foarte satisfăcut(ă) 5 4 3 2 1 Total nesatisfăcut(ă)
14. În cadrul societății dumneavoastră există un
compartiment specializat în activități de cercetare –
dezvoltare?
DA
NU
15. În prezent, aveți relații de colaborare cu firme (institute)
specializate în activități de cercetare -dezvoltare?
DA ( continuați cu întrebarea nr. 16)
NU ( treceți la întrebarea nr. 18)
16. Care este principala firmă (instituție) cu care colaborați
în domeniul activităților de cercetare – dezvoltare?
_____________________________________________ ____
17. Cât de satisfăcut sunteți în relația cu prestatorii de
servicii de cercetare – dezvoltare? (indicați un nivel între cele
două limite consider ând egală distanța dintre niveluri )
Foarte satisfăcut(ă) 5 4 3 2 1 Total nesatisfăcut(ă)
18. Apelați la firme specializate în recrutarea forței de muncă
atunc i când faceți angajări de personal?
DA ( continuați cu întrebarea nr. 19)
NU ( treceți la întrebarea nr. 20)
240 19. Când apelați la firmele specializate în recrutarea forței de
muncă?
De fiecare dată când angajați personal
Numai pentru personalul cu funcții de conducere
Ocazional, când cerințele postului sunt mai
speciale
Alte situații. Care anume? __________________
(treceți la întrebarea nr. 22)
20. Care sunt motivele pentru care nu apelați la firme de
recrutare a forței de muncă?
Vă descurc ați cu forțe proprii
Nu aveți încredere în firmele de recrutare a forței
de muncă
Serviciile de recrutare a forței de muncă sunt prea
scumpe
Alte motive. Care anume? _________________
21. În viitor intenționați să apelați la serviciile unor firme de
recrutare a forței de muncă?
DA
NU
22. În ce măsură considerați că recrutarea personalului prin
intermediul unor firme specializate este mai eficientă decât
recrutarea cu forțe proprii? (indicaț i un nivel între cele două
limite consider ând egală distanța dintre niveluri )
În foarte mare măsură 5 4 3 2 1 În foarte mică măsură
23. Obișnuiți să instruiți angajații prin intermediul unor
cursuri de perfecționare profesion ală?
DA ( continuați cu întrebarea nr. 24)
NU ( treceți la întrebarea nr. 26 )
241 24. Care sunt principalele modalități în care organizați
cursurile de perfecționare a personalului?
Cursuri interne susținute de specialiștii firmei
Cursuri organizate la sediul societății, susținute
de firme specializate
Participarea angajaților la cursuri organizate de
firme specializate
25. Cât de satisfăcut sunteți, în general, de rezultatele instruirii
obținute prin următoarele forme de instruire? ( indicați un ni vel
între cele două limite considerând egală distanța dintre nivel uri)
Aspecte evaluate Foarte
satisfăcut Satisfăcut Nici
satisfăcut,
nici
nesatisfăcut Nesatisfăc
ut Total
nesatisfăc
ut
Cursuri interne cu
specialiștii firmei 5 4 3 2 1
Cursuri cu firme
specializate 5 4 3 2 1
(treceți la întrebarea nr. 27)
26. Care sunt motivele pentru care nu trimiteți angajații la
cursuri de perfecționare?
Instruirea personalului nu este importantă pentru
activitatea firmei dumneavoastră
Instruirea este prea costis itoare
Salariații refuză să meargă la cursuri
Personalul dumneavoastră este suficient de
instruit
Alte motive. Care anume? _________________
27. Contabilitatea financiară a societății dumneavoastră este
realizată de către o firmă de contabilitate?
DA
NU
242 28. Contabilitatea financiară a societății dumneavoastră se
realizează în conformitate cu Standardele Internaționale de
Contabilitate (norme IAS)?
DA ( continuați cu întrebarea nr. 29)
NU ( treceți la în trebarea nr. 31)
29. Cât de satisfăcut sunteți de colaborarea cu auditorul
extern pentru activitatea contabilă? (indicați un nivel între
cele două limite consider ând egală distanța dintre niveluri )
Foarte satisfăcut(ă) 5 4 3 2 1 Total nesatisfăcut(ă)
30. Vă rugăm să vă exprimați opinia în legătură cu
următoarea afirmație:
“Angajarea unui auditor extern pentru activitatea contabilă este
utilă pentru că aduce un plus de încredere acționarilor firmei.”
________ ___ _____ __________ _________ __________
acord total acord nici acord dezacord dezacord total
nici dezacord
31. De obicei, la care din următoarele servicii de consultanț ă,
prestate de firme specializate, apelează societatea
dumneavoastră?
Firme de consultanță managerială
Firme de consultanță juridică
Firme de consultanță financiar – contabilă
Firme de consultanță de marketing
Alte servicii de consultanță.
Precizați care:_____________
243 32. Care sunt serviciile de asigurări la care firma
dumneavoastră apelează în prezent?
Asigurări de răspundere civilă auto pentru
autovehiculele societății
Asigurări casco pentru autovehiculele societății
Asigurări a le imobilelor societății
Asigurări ale personalului firmei
Asigurări ale produselor expediate către clienți
Asigurări ale mărfurilor aprovizionate de firma
dumneavoastră
Alte asigurări. Precizați care:___________
33. Ce servicii erau prestate în trecut de compartimente
specializate ale societății dumneavoastră, iar în prezent au
fost încredințate unor firme specializate cu care aveți relații
de colaborare?
Servicii de pază
Servicii de contabilitate
Servicii de reparații ale utilajelor firm ei
Servicii de aprovizionare
Servicii de cercetare – dezvoltare
Servicii de cercetarea pieței
Servicii de recrutare a personalului
Servicii de distribuție
Alte servicii. Precizați care:____________
34. În ce măsură considerați că externalizare a unor servicii
prestate în prezent în cadrul societății dumneavoastră, prin
încredințarea acestora unor firme specializate, ar contribui la
eficientizarea activității firmei dumneavoastră?
(indicați un nivel între cele două limite consider ând egală
dista nța dintre niveluri )
În foarte mare măsură 5 4 3 2 1 În foarte mică măsură
244 35. Aveți planificată externalizarea unor servicii din cadrul
activității firmei dumneavoastră în următoarele 12 luni?
DA. Precizați ce servicii: _ _________________
NU
În continuare vă rugăm să răspundeți la câteva întrebări de
caracterizare a firmei dumneavoastră:
36. Care este în prezent numărul de angajați ai firmei
dumneavoastră?
1-9 angajați
10-49 angajați
50-249 angajați
250-999 angajați
peste 999 angajați
37. Care este cifra de afaceri a firmei dumneavoastră la
nivelul anului 2004?
sub 100 000 EURO
100 001 – 500 000EURO
500 001 – 1 000 000 EURO
1 000 001 – 8 000 000 EURO
8 000 001 – 15 000 000 EURO
peste 15 000 000 EURO
38. Care este proveniența capitalului firmei dumneavoastră?
Capital autohton
Capital mixt
Capital străin
245 5.21. Chestionar privind relația
producător -distribuitor
În exemplul de mai jos este prezentat un chestionar
utilizat în cadrul unei anchete realizate de către o firmă
producătoare de componente pentru autovehicule în rândul
distribuitorilor produselor sale. Prin urmare, este vizată
relația dintre producător și distribuitor, ditribuitorul fiind
intermediarul între producător și utilizatorul final sau o
verigă a unui can al de distribuție mai lung, care implică
comercianții cu amănuntul înainte ca produsul să ajungă la
utilizatorul final.
Chestionarul se bazează pe o largă varietate de
scale, fiind utilizate majoritatea scalelor cunoscute. De
asemenea, în chestionar sunt utilizate întrebă ri deschise sau
semideschis e, care permit identificarea unor detalii pe care
respondenții le pot oferi în vederea completării informației
de natură cantitativă.
Având în vedere relația specială pe care o vizează
această anchetă, un chestionar similar poat e fi utilizat de
către orice firmă în vederea măsurării satisfacției clienților
și stabilirii unor relații speciale cu clienții pe termen mediu
și lung.
246 UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE ȘTIIN ȚE ECONOMICE ȘI
ADMINISTRAREA AFACERILOR
Data completării . . . . . . . . . . .
Nr. chestionar . . . . . . . . . . . . .
CHESTIONAR
1. Considerați că vă avantajează calitatea de distribuitor
autorizat Fincar?
DA (continuați cu întrebarea nr. 2)
NU (treceți la întrebarea nr. 3)
2. Care este principalul avantaj care decurge din calitatea de
distribuitor? (indicați o singură variantă de răspuns)
Discount -ul primit la valoarea mărfii cu mpărate.
Plata la termen.
Garanția că ne putem aproviziona oricând cu
produsele dorite.
Altul. Care anume? _______________________
(Treceți la întrebarea nr. 4)
3. De ce considerați că nu sunteți avantajat de calitatea de
distribu itor Fincar?
Valoarea minimă a cumpărăturilor lunare prea mare.
Termenul de plată este prea mic.
Discount -ul primit este prea mic.
Produsele Fincar sunt greu vandabile.
Colaborarea cu personalul firmei este nesatisfăcătoare.
Alt motiv. Car e anume? ________________
247
4. Care este principala modalitate prin care vă atrageți noi
clienți pentru produsele Fincar? (indicați o singură variantă de
răspuns)
Contactarea directă a potențialilor clienți prin vizite la
sediul acestora.
Reclamă în mass -media.
Trimiterea de oferte prin poștă.
Așteptați clienții să vă viziteze la punctul
dumneavoastră de lucru (magazin sau service).
Altă modalitate. Care anume?_______________
5. Cât de frecvent apar următoarele probleme în legătură cu
comercializarea produselor Fincar? (acordați nota 1 pentru
problema care apare cel mai des, nota 2 pentru problema cu
frecvența de apariție mai redusă, . . . , nota 6 pentru problema
care apare cel mai rar)
Calitatea necorespunzătoare a produselo r.
Timpul relativ lung necesar rezolvării reclamațiilor
apărute în termenul de garanție.
Prețul mare al produselor.
Lipsa lichidităților bănești la nivelul clienților
dumneavoastră.
Neonorarea de către Fincar a comenzilor
dumneavoastră.
Existența pe piață a unor mărci concurente ale
produselor Fincar.
248 6. Vă rugăm să ordonați următoarele activități în funcție de
importanța lor pentru firma dumneavoastră. (acordați nota 6
pentru cea mai importantă activitate, nota 5 pentru următoarea
activitate în ordinea importanței, ș.a.m.d. până la nota 1 pentru
cea mai puțin importantă).
Publicitatea în teritoriu a produselor distribuite.
Identificarea de noi clienți pentru produsele
distribuite de firma dumneavoastră.
Transmiterea către producător a informațiilor privind
cele mai căutate produse pe piață.
Stabilirea unor prețuri reciproc avantajoase pentru
firma dumneavoastră și pentru client.
Livrarea produselor direct la sediul clienților
dumneavoastră.
Acordarea unui termen de plată convenabil pentru
client.
7. Întreprindeți anumite activități promoționale referitoare la
produsele și marca Fincar?
DA (continuați cu întrebarea nr. 8)
NU (treceți la întrebarea nr. 12)
8. Care dintre următoarele activități de promovare a mărcii
Fincar au fost întreprinse de firma dumneavoastră?
Reclamă în mass -media.
Participarea cu exponate Fincar la târguri și expoziții.
Promovare directă prin înmânarea de oferte clienților
existenți și celor potențiali.
Promovarea vânzăr ilor prin reduceri de preț în
anumite perioade ale anului.
Prezentarea produselor Fincar cu ocazia diferitelor
evenimente de larg interes.
Publicitate la locul vânzării.
Altele. Care anume?____________________
249 9. Care dintre aceste activități a fo st cel mai des folosită?
_______________________________
10. Care este principalul motiv pentru care ați apelat la această
formă de promovare a produselor Fincar? ( indicați o singură
variantă de răspuns)
Costul mai scăzut.
Posibilitatea prezentării unei game mai largi de
produse.
Este cel mai eficient mijloc promoțional pentru
produse industriale.
Numărul persoanelor cărora le este adresat mesajul
este foarte mare.
Auditoriul este strict interesat de produsele
promovate.
Altul. Care anum e?______________________
11. S.C. Fincar v -a acordat vreun sprijin pentru susținerea
activităților promoționale?
DA. Cu ce anume? _______________________
NU.
Treceți la întrebarea nr. 13.
12. Care este principalul motiv pentru care nu ați între prins
activități de promovare a produselor Fincar? ( indicați o singură
variantă de răspuns)
Costul activităților promoționale este prea ridicat.
Avem suficienți clienți care cumpără produsele
Fincar oferite.
Produsele Fincar sunt suficient de cu noscute.
Nu credem în eficiența unor astfel de activități.
Firma Fincar nu ne -a acordat nici un sprijin în
desfășurarea unor activități promoționale.
Altul. Care anume?______________________
250 13. Care sunt modalitățile de negociere a prețului cu c lienții
dumneavoastră?
Vindem numai la prețul ofertat fără alte negocieri.
Prețul este negociat în funcție de cantitatea
cumpărată.
Prețul este negociat în funcție de facilitățile acordate
la plată.
Altă modalitate de negociere. Care anume? ________
14. Ce servicii comerciale acordați clienților dumneavoastră?
Reduceri de preț în funcție de cantitatea cumpărată.
Plata la termen. Câte zile? _________________
Transport gratuit la sediul clientului.
Montare pe motor și asistență tehnică.
Alte servicii. Care anume?_______________
15. Care sunt modalitățile de distribuție fizică a produselor
Fincar?
Livrări directe la sediul clienților dumneavoastră.
Clienții se aprovizionează de la sediul
dumneavoastră.
16. Vindeți pro duse Fincar numai în județul dumneavoastră?
DA (continuați cu întrebarea nr. 17 )
NU (treceți la întrebarea nr. 18)
17. În câte localități din județ vindeți produsele Fincar? ………
Treceți la întrebarea nr. 19.
18. Enumerați județele în care dist ribuiți produsele Fincar?
____________________________________________________
251
19. Care este principala modalitate de protejare împotriva
riscului ca produsele achiziționate să devină greu vandabile?
(indicați o singură variantă de răspuns)
Nu cumpărăm decât produse pentru care avem comenzi
ferme din partea clienților noștri.
Cumpărăm doar produse care știm că sunt cerute pe piață.
Susținem vânzarea prin activități promoționale
sistematice.
Alta. Care anume? _________________
20. Comercializați și alte produse în afară de produsele Fincar?
DA (continuați cu întrebarea nr. 21)
NU (treceți la întrebarea nr. 22)
21. De la câte firme vă aprovizionați cu produsele pe care le
comercializați? _________________
22. Cum apreciați relația dintre dum neavoastră și firma Fincar?
(indicați un nivel între cele două limite considerând egală
distanța dintre nivel uri)
deosebit de bună 5 4 3 2 1 complet nesatisfăcătoare
23. Vă rugăm să vă exprimați părerea în legătură cu următoarea
afirma ție:
“Clauzele contractului comercial de distribuție dintre Fincar și
distribuitorii autorizați trebuie să sufere o serie de îmbunătățiri în
scopul creșterii volumului vânzărilor.”
________ ________ __________ _________ __________
acord total acord nici acord dezacord dezacord total
nici dezacord
252
24.Ce sugestii puteți face în scopul îmbunătățirii relației dintre
S.C. Fincar Sinaia și distribuitorii săi?
_____ _______________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
În încheiere vă rugăm să aveți amabilitatea să răspundeți la
câteva întrebări de identificare.
25. De cât timp firma dumneavoastră colaborează cu S.C.
Fincar? . . . . . . . .
26. De când sunteți distribuitor autorizat Fincar? . . . . . . . .
27. Ce categorii de activități desfășoară firma dumneavoastră?
Comerț en -gros.
Comerț cu amănuntul.
Service auto.
Altele. Care? _____________________________
28. Câți angajați aveți în cadrul firmei? __________
29. Cifra de afaceri anuală a firmei d vs. este cuprinsă în
intervalul:
sub 20 mii EURO
21 – 40 mii EURO
41 – 60 mii EURO
61 – 80 mii EURO
peste 80 mii EURO
Vă mulțumim!
253 5.22. Chestionar privind alinierea
întreprinderilor la standardele UE
În exempl ul de mai jos este prezentat un chestionar
care a fost folosit cu mai mulți ani în urmă (înainte de
aderarea României la UE). Acesta a fost instrumentul de
culegere a datelor folosit în cadrul unei anchete realizate în
rândul întreprinderilor românești.
Prin utilizarea unei varietăți de scale de măsură au
fost vizate diferite comportamente ale firmelor în vederea
adoptării unor standarde care să le permită accesul pe piața
unică a Uniunii Europene.
Chestionarul prezintă caracteristicile celorlalte
chestion are precedente, el fiind adresat managerilor
diferitelor firme, urmând ca aceștia să exprime principalele
comportamente și atitudini ale întreprinderii care trebuie să
pună în practică diferite tipuri de reforme necesare alinierii
la standardele UE.
În ca drul chestionarului au fost folosite cele mai
multe dintre scalele specifice cercetării de marketing. De
asemenea, întrebările închise au fost îmbinate cu întrebările
deschise, în scopul obținerii unei informații care să fie cât
mai aproape de realitate.
254 UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
ADMINISTRAREA AFACERILOR
Data completării . . . . . . . . . . .
Nr. chestio nar . . . . . . . . . . . . .
CHESTIONAR
ATITUDINI ȘI OPINII ALE MANAGERILOR
REFERITOARE LA ACTIVITĂȚILE DE ALINIERE A
FIRMELOR LA STANDARDELE U.E.
1. Care din următoarele servicii vă sunt utile pentru alinierea
activităților firmei dumneavoastră la standardele U.E.?
Informații despre legislația UE prin intermediul
revistelor, ziarelor, rapoarte periodice;
Pregătirea profesională a personalului prin programe
inițiate de guvern;
Servicii de consultanță profesională din partea
organismelor internaționale;
Asistență tehnico -economică din parte UE și a țărilor
membre;
Informații utile despre programele comunitare destinate
firmelor din țările candidate.
2. Cum apreciați costurile pe care compania dumneavoastră
trebuie să le supor te pentru obținerea de informații despre
standardele UE? (indicați un nivel între cele două limite considerând
egală distanța dintre nivel uri)
Foarte mici 1 2 3 4 5 Deosebit de mari
255 3. Cum apreciați, în opinia du mneavoastră, gradul actual de
pregătire a firmelor românești în ceea ce privește aderarea la
UE? ( indicați un nivel între cele două limite considerând egală
distanța dintre nivel uri)
Pe deplin pregătite 5 4 3 2 1 Complet nepregăt ite
4. Firma dumneavoastră a început un program de aliniere la
standardele Uniunii Europene?
DA ( continuați c u întrebarea nr. 5 )
NU ( treceți la întrebarea nr. 7 )
5. În ce etapă pregătitoare pentru implementarea standardelor
Uniunii Europene se află fi rma dumneavoastră?
Pregătirile se află într -o fază incipientă.
Programul de pregătire este într -o fază avansată, dar
termenul de finalizare, decembrie 2002, este insuficient.
Programul de pregătire este într -o fază avansată și va fi
finalizat până în decem brie 2002
Programul de pregătire a fost finalizat cu succes.
6. Ce domenii de in teres constituie obiectul programului de
aliniere a firmei dumneavoastră la standardele UE?
Sisteme de asigurarea calității activității firmei.
Îmbunătățirea calității produselor.
Intensificarea activității de investiții.
Protecția mediului.
Introducerea pe piață a unor produse noi.
Restructurarea canalelor de distribuție.
Intensificarea activităților promoționale.
Alinierea prețurilor la prețurile pieței unice.
Perfecționarea conducerii și personalului
Altele. Care anume? _______________ _____ _____
(treceți la întrebarea nr. 8 )
256 7. Care sunt motivele pen tru care firma dumneavoastră nu a
început un program de aliniere la standardele Uniunii
Europene?
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
8. Cum apreciați costurile pe care le va suporta firma dumneavostră
pentru următoarele activități necesare alinierii la standardele
Uniunii Europene: (indicați un nivel între cele două limite
considerân d egală distanța dintre nivel uri)
Activitatea Costurile necesare alinier ii la standardele UE
Foarte
mari Mari Rezonabile Mici Foarte
mici
5 4 3 2 1
Protecția
mediului
Pregătirea
personalului
Investiții în
tehnologii
moderne
Restru cturarea
gamei de produse
Restructurarea
canalelor de
distribuție
Reorientarea
politicii de preț
Intensificarea
activității
promoționale
Alte activități
257 9. Vă rugăm să vă exprimați opinia în legătură cu
următoarea afirmați e:
“Majoritatea firmelor românești nu vor reuși să se alinieze
standardelor impuse de Uniunea Europeană până la 31 decembrie
2002.”
________ ________ __________ _________ __________
acord total acord nici acord dezacord dezacord total
nici dezacord
10. Cum apreciați poziția Guvernului României în negocierile
de preaderare la Uniunea Europeană? ( indicați un nivel între
cele două limite considerând egală distanța dintre nivel uri)
Foarte puternică 5 4 3 2 1 Extrem de slabă
11. Ce angajamente luate de Guvernul României vă
nemulțumesc din punct de vedere al activității firmei
dumneavoastră?
_________________________________________ ___________
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
__________________________________ __________________
12. În opinia dumneavostră, cât de importantă este
activitatea de lobby pe lângă autoritățile Uniunii Europene?
(indicați un nivel între cele două limite consider ând egală
distanța dintre niveluri )
Foarte importantă 5 4 3 2 1 Total neimportantă
258 13. Considerați că România a beneficiat de o activitate de
lobby suficientă în eforturile sale de aderare la Uniunea
Europeană?
DA
NU
NU ȘTIU
14. Care este principala concesie de care firma
dumneavoastră ar avea nevoie în această etapă de preaderare
la UE?
Extinderea perioadei de preaderare la piața comună.
Asistență financiară și tehnică prin intermediul programelor
UE.
Subvenții guvernamentale pentru implementarea programului
de restructurare.
Taxe vamale la importurile de produse similare până la
alinierea completă a firmei.
Alta. Care anume? __________________________________
15. Vă rugăm să ordonați următoarele efecte ale aderării
României la Uniunea Europeană , din punct de vedere al
importanței pentru activitatea firmei dumneavoastră.
(Acordați cifra 5 pentru criteriul cel mai important, cifra 4
pentru cel situat pe locul 2 și așa mai departe până la cifra 1
pentru cel mai puțin important.)
Intensificarea c oncurenței pe plan local.
Acces mai facil la importuri de echipamente și tehnologie.
Accesul la piețele europene de capital.
Aflux mai mare de investiții străine directe.
O poziție de negocieri mai bună față de parteneri din UE.
259 16. Vă rugăm să vă exprimați părerea în legătură cu
următoarea afirmație:
“Un număr foarte mare de firme românești nu vor reuși să reziste
în mediul concurențial ce se va forma prin unificarea piețelor
naționale și crearea pieței unice europene.”
________ ________ __________ _________ __________
acord total acord nici acord dezacord dezacord total
nici dezacord
17. Peste câți ani considerați că România va deveni membră
cu dreptu ri depline a Uniunii Europene?
…….
18. Care este numărul de angajați al firmei dumneavoastră:
1-9 angajați
10-49 angajați
50-249 angajați
250-500 angajați
501-1000 angajați
peste 1000 angajați
19. Care este cifra de afaceri medie anuală a firmei
dumneavoastră?
mai puțin de 4 mil. EURO
4-8 mil. EURO
8-12 mil EURO 12-16 mil. EURO
16-20 mil. EURO
peste 20 mil. EURO
20. Care este principalul obiect de activitate al firmei
dumneavoastră, în conformitate cu CAEN?
260 21. Care este proveniența capitalului firmei dumneavoastră?
Capital autohton
Capital strain
Capital mixt
22. Care este valoarea medie a exporturilor anuale ale firmei
dumneavoastră? (dacă este cazul)
Export total:
____Mii EURO, reprezentând ______% din cifra de afaceri
anuală
Export în țările UE:
______ Mii EURO , reprezentând ____% din cifra de afaceri
anuală
261 5.23. Chestionar privind serviciile
turistice
În exemplul de mai jos este redat un chestionar
utilizat de către Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea
Turismului Prahova (APDT PH) în cadrul unui studiu
statistic realizat în rândul turiștilor din Prahova cu scopul de
a identifica opiniile, atitudinile și comportamentele acestora
cu privire la tu rismul prahovean.
Această anchetă este una dintr -o serie de mai multe
studii statistice și focus group -uri în cadrul cărora turiștii au
fost chestionați în vederea conceperii unui brand turistic al
județului Prahova, prin realizarea acestui brand urmărindu –
se crearea unei imagini unitare privind Prahova din punct
de vedere turistic și stabilirea unei strategii de dezvoltare a
turismului pe termen mediu și lung.
Deși chestionarul se regăsește pe site -ul APDT PH,
el nu poate fi completat online, fiind admisă ca modalitate
de completare și transmitere doar descărcarea și
completarea lui în format .doc și ulterior transmiterea prin
intermediul e -mail-ului sau prin fax, aspect care
îngreunează procesul de culegere a datelor.
262 Chestionarul prezintă un nivel ridic at de structurare
conținând un număr de 23 întrebări închise. Chestionarul
dispune de o anumită dinamică, întrebările adresate
respondenților pornind de la general către particular, de la
întrebări ușoare la întrebări complexe.
În formularea întrebărilor a fost utilizată o paletă
diversificată de scale, printre care: scala nominală cu
posibilitate de alegere unică, scala nominală cu posibilitate
de alegere multiplă, scala binară, diferențiala semantică și
scala proporțio nală cu măsurare directă cu ajutorul cărora
sunt analizate numeroase aspecte considerate relevante de
cercetători pentru tema acestei cercetări.
Printre aspectele analizate se regăsesc în cadrul
chestionarului: motivele și frecvența cu care vizitează
turiștii județul Prahova, impresiile subi ecților cu privire la
potențialul turistic al acestei zone, aspecte referitoare la
educarea ecologică a turiștilor, avantaje și dezavantaje ale
turismului prahovean , gradul de satisfacție al turiștilor în
raport cu diferite caracteristici analizate . Chest ionarul se
încheie cu o serie de întrebări de reprezentare ale
subiecților.
263 Chestionar adresat turiș tilor din
Prahova
Sursa: http://www.asociatiaturismprahova.ro/ro/despre -prahova/brand -prahova/chestionar –
adresat -turistilor -din-prahova
264
265
266 5.24. Chestionar privind serviciile
medicale
În exemplul de mai jos este prezentat un model de
chestionar online utilizat de Spitalul Sf. Constantin în
vederea evaluării serviciilor medicale prestate pacienților .
Ca tipuri de scale utilizate în cadrul acestui
chestionar regăsim: scala binară, scala nominală cu
posibilitate de alegere unică, dar și în varianta cu răspuns
multiplu și scala semantică. Se poate observa că scala
semantică est e construită având doar 3 niveluri , respectiv:
nesatisfăcător, bine și foarte bine, în acest caz nivelul
intermediar purtând suportul semantic “bine”, care nu
indică n eapărat o atitudine neutră, înclinând mai degrabă
spre o atitudine pozitivă. În cadrul întrebării nr . 6 scala
semantică are 4 niveluri : foarte bine, bine, satisfăcător ș i
nesatisfăcător, niveluri care nu sunt definite clar între două
extreme, de la o atitu dine puternic pozitivă la una puternic
negativ, suporturile semantice aferente având în 3 din cele 4
variante de răspuns conotație pozitivă, și doar în cazul unui
singur răspuns fiind negative, scală care poate fi utilizată
doar în anumite situații specifi ce.
267 Chestionar satisfacție Spitalul Sf.
Constantin
Sursa: http://spitalulsfconstantin.ro/?id=chestionar -satisfactie
268
269
270 5.25. Chestionar satisfacție MedLife
În continuare este prezentat un exemplu de
chestionar de evaluare a satisfacției clienților cu privire la
serviciile medicale asigurate de sistemul medical MedLife.
Acest chestionar se regăsește în cadrul website -ului
MedLife la adresa https://www.medlife.ro/chestionar –
satisfactie și oferă posibilitatea respondenților de a -l
completa și transmite online, prin bifarea variantelor de
răspuns cu care rezonează subiectul, iar la finalizarea
chestionarul ui prin apăsarea unui buton de trimitere.
Paleta de scale utilizate în cadrul chestionarului
conține mai multe tipuri de scale. Și în acest caz, scala
seman tică este contituită pe 4 niveluri de răspuns, respectiv:
foarte mulțumit, mulțumit, nemulțumit și f oarte
nemulțumit, neavând în consecință nivelul intermediar care
să indice o atitudine neutră.
Întrebările de reprezentare sunt plasate la sfârșitul
chestionarului și vizează, pe lângă vârsta și sexul
respondentului și obținerea unor informații pe care
anchetatorii le consideră relevante pentru reușita acestui
studiu, informații legate de nivelul studiilor, carieră, venitul
lunar, copii și domiciliu.
271 Chestionar satisfac ție MedLife
Sursa: https:// www.medlife.ro/chestionar -satisfactie
272
273
274
275 5.26. Chestionar satisfacție Best Travel
Chestionarul de mai jos este un model utilizat de
către compania Best Travel International aplicat online pe
website -ul acesteia, prin intermediul căruia urmărește
evaluarea gradului de satisfacție a clienților săi.
Chestionarul debutează cu întrebările de
caracterizare ale subiecților, acestea fiind urmate de o serie
de întrebări cu scopul obținerii unor informații generale cu
privire la aspectele cercetate. Aceste întrebări la prima
vedere par ușoare, însă prin faptul că pe lângă răspunsul
implicit “da” sau “nu” sunt solicitate în cazul răspunsurilor
afirmative și detalii care să susțină răspunsul acordat, acest
lucru ar putea să -i descurajeze pe unii dintre subiecți încă
de la început.
Celelalte aspecte ale cercetării sunt analizate cu
ajutorul unei scale asemănătoare scalei semantice cu 5
nivel uri, în care nivelul intermediar indică o atitudine
neutră, diferenț a constând în faptul că nivelurile scalei nu
poartă un suport semantic, ci au ca suport simboluri grafice
(matematice), și anume “ –”,“-”,“0”, “+” și “++”, care se
întind între două extreme de la o atitudine puternic negativă
la un a puternic pozitivă.
276 Chestionar satisfacție B est Travel
Sursa: http://www.besttravel.ro/chestionar_servicii.php
277
278
279 Bibliografie
1. Aaker, D., Day, G. – Marketing Research . 4th ed.
New York, John Wiley, 1990 .
2. Bonoma T. – Case research in marketing:
oportunities, problems and a proccess . Journal of
Marketing Research, 12, May, 1985 .
3. Chelcea, S. – Meotodologia cercetării sociologice.
Metode cantitative și calitative . București, Editura
Economică , 2001 .
4. Cojocaru, D. – Focus grup ul – tehnică de cercetare
a socialului , în Revista de Cercetare și Intervenție
Socială vol. 3/2003, Iași, Universitatea “Al.I.Cuza” –
Departamentul de Sociologie și Asistență Socială și
Holt România, Iași, Editura Lumen, 2003 .
5. Constantin, C. – Sisteme inform atice de marketing.
Analiza și prelucrarea datelor de marketing.
Aplicații practice în SPSS . Ed. Infomarket, Brașov,
2006 .
6. Constantin, C., Tecău, A. – Introducere în
cercetarea de marketing, Editura Universitară,
București, 2013.
7. Datculescu, P. – Cercetare a de marketing . Ed.
Brandbuilders, București, 2006 .
8. Duguleană, L. – Bazele Statisticii Economice, .
Editura C.H. Beck, București, 201 2.
9. Evrard, Y., Pras, B., Roux, E. – Market. Études et
recherches en marketing . NATHAN, 1993 .
280 10. Giannelloni, J., Vernet, É. – Études de marché .
Vuibert Gestion, 1996 .
11. Hamel, J. – The focus group method and
contemporary French sociology . Journal of
Sociology , 37(4), 2001 .
12. Hennessy, B . – Public Opinion (ediți a a IV -a).
Monterey: Brooks/ Cole Publishing Company,
1981.
13. Lefter, C . (coordonator) – Marketing . Ed.
Universității Transilvania, Brașov, 2006 .
14. Lefter, C . – Cercetarea de marketing . Ed.
Infomarket, Brașov, 2004 .
15. Lefter, C., Răuță, C. – Cercetări de marketing,
Îndrumar -lucrări practice , Universitatea
Transilvania din Brașov, 2000.
16. Malhotra, N – Marketing Research. An applied
orientation. Ediția a 4 -a. Ed. Pearson Education
International, New Jer sey, 2004 .
17. Marlow, C. – Research methods for generalist
social work . Brooks/Cole Publishing Company,
Pacific Grove, California, 1993 .
18. Petcu, N . – Statistică. Teorie și aplicații în SPSS .
Ed. Infomarket, 2003 .
19. Popescu, I ., C. – Metode calitative utilizate î n
cercetările de marketing . Ed. ASE, București, 2000 .
20. Rotariu, T. (coordonator) – Metode statistice
aplicate în științele sociale. Ed. Polirom, Iași, 2000 .
281 21. Zikmund, W. – Exploring Marketing Research . Ed.
5-a. Ed. The Dryden Press – Harcourt Brace College
Publishers, 1994 .
22. Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II –
a, 1998.
23. www.marketingpower.com/content4620.php – The
American Marketing Association Board of
Directors, 2004 .
24. www.curs.ro
25. www.daedalusonline.ro
26. www.gallup.ro
27. www.mercury.ro
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Opiniile, atitudinile și comportamentele managerilor [621222] (ID: 621222)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.