Operatorii de Telefonie Mobila din Romania

Cuprins

Introducere………………………………………………………………………..3

Cap. 1 Aria pieței …………………………………………………………………4

Cap. 2 Structura pieței

2.1 Criterii geografice……………………………………………………………………………………………………………………9

2.2 Criterii demografice

2.2.1 Potretul consumatorului – persoană fizica……………………………………………………………….10

2.2.2 Potretul consumatorului – gospodarie…………………………………………………………………….11

2.2.3 Portretul consumatorului – persoană juridică………………………………………………………….12

2.3 Criterii comportamentale

2.3.1 Portretul consumatorului – persoană fizică și gospodărie……………………………………….15

2.3.2 Portret consumator – persoană juridică………………………………………………………………….18

2.4 Criterii psihografice

2.4.1 Portretul consumatorului – persoană fizică și gospodărie……………………………………….19

2.4.2 Portretul consumatorului – persoană juridică…………………………………………………………20

Cap. 3 Capacitatea pieței…………………………………………………………21

Cap. 4 Dinamica pieței…………………………………………………………..23

Cap. 5 Dezvoltarea pieței…………………………………………………………25

5.1. Traficul de voce…………………………………………………………………………………………………………………….26

5.2. Traficul de SMS-uri……………………………………………………………………………………………………………….27

5.3. Traficul de MMS-uri……………………………………………………………………………………………………………..28

Cap. 6 Conjunctura pieței………………………………………………………..30

Cap. 7 Cererea și oferta

7.1.Cererea…………………………………………………………………………………………………………………………………..33

7.2. Oferta……………………………………………………………………………………………………………………………………34

Cap. 8 Prețurile și tarifele

8.1. Orange România…………………………………………………………………………………………………………………..39

8.2. Vodafone România………………………………………………………………………………………………………………40

8.3. Cosmote RMT……………………………………………………………………………………………………………………..41

8.4. Zapp Talk Free…………………………………………………………………………………………………………………….42

Concluzii și previziuni……………………………………………………………43

Bibliografie…………………………………………………………………………..46

INTRODUCERE

Într-un mediu atât de competitiv ca cel al telecomunicațiilor, este dificil să te poți adapta la cerințele unei piețe cu exigențe în continuă creștere, dar nu numai atât, ci mai ales, așa cum arată studiile și articolele publicate recent în presă, cel mai important lucru pentru un furnizor de servicii de telefonie mobilă este, cu certitudine, menținerea sau creșterea cotei de piață, alături de sporirea veniturilor, precum și atragerea de noi clienți în baza de date:

“Afacerile trăiesc prin creștere/dezvoltare și vor pierde în fața competiției dacă eșuează să mențină ori să crească cota de piață, să sporească veniturile, să rețină și să atragă noi clienți. Metodele de menținere a unui așa nivel de creștere includ invariabil lansarea de noi produse și servicii. Pe termen scurt, companiile vor putea continua să atragă noi clienți și să-și crească cota de piață prin campanii de marketing și strategie precum: desfășurarea de promoții, preluarea competitorilor și îmbunătățirea ofertei de servicii. Pe termen lung însă, companiile vor fi forțate să lanseze produse noi, inovative, altfel vor fi nevoite să sufere consecințele”,a declarat Erik Anderson, Business Advisor & Educator în cadrul Leaders România.

Deși pe piața serviciilor de telefonie mobilă din România se manifestă o tendință de creștere puternică, reflectată în numărul impresionant de utilizatori ai serviciilor, aproximativ 15 milioane persoane, este necesar pentru jucătorii de pe această piață să răspundă cât mai prompt și mai eficient clienților lor prin implementarea unor puternice strategii de marketing, pe termen scurt, iar pe termen lung, prin dezvoltarea și lansarea de servicii noi, calitativ mai ridicate și cu un grad înalt de performanță. Din aceste considerente, pe piața serviciilor de telefonie mobilă s-a lansat luna trecută forma mai performantă a binecunoscutului serviciu 3G, și anume 3G Broadband, care furnizează servicii la o viteză de 4 ori mai mare decât precedentul 3G.

Astfel, pentru furnizorii de servicii de telefonie mobilă, piața românească rămâne în continuare, la o rată de penetrare de 68.8%, un teren amplu de exploatare și, fără îndoială, o veritabilă sursă de dezvoltare.

Cap. 1 ARIA PIEȚEI

Infrastructura de comunicații mobile este într-o continuă dezvoltare, majoritatea operatorilor oferind deja servicii de transmisii de date și acces la Internet prin intermediul telefonului mobil. Piața serviciilor de telefonie mobilă a crescut într-un ritm susținut, chiar peste ritmul de creștere din economie. Creșterea valorică înregistrată de piața de comunicații în 2005 față de 2004 a fost de aproximativ 25%, cu atât mai mult piața serviciilor de telefonie mobilă. Traficul de voce a crescut de la 12,487 milioane, în anul 2003, la aproximativ 13,9 milioane, în 2004. Creșterea de 1,4 milioane de minute se datorează telefoniei mobile, traficul de voce realizat de telefonia fixă menținându-se relativ constant. Astfel, dacă în 2003 românii au vorbit la telefonul mobil 4,387 milioane de minute, în 2004, traficul a crescut până la aproximativ 5,7 milioane de minute.Piața serviciilor de telefonie mobilă s-a dezvoltat spectaculos în România datorită contextului național propice pe care l-a găsit aici. Iată câteva detalii despre acesta:

Contextul național

21,6 milioane locuitori – cea mai mare piață din Europa Cantrală după Polonia

PIB redus dar în creștere

Salarii, inflație și șomaj – în îmbunatațire

Ratinguri de țară – în îmbunatațire

Raportul de țară – favorabil

Potențial de dezvoltare economică

Serviciile de telefonie mobilă sunt oferite, în România, de cei 4 jucători Orange, Vodafone, Zapp și Cosmote care furnizează o multitudine de servicii de telecomunicații mobile: servicii preplătite și cu abonament, apeluri internaționale și roaming, mesagerie vocală, serviciul de mesaje scrise, redirecționarea apelurilor, restricționarea apelurilor, teleconferință, notificare apeluri pierdute, info durată apeluri, agendă, comunicații mobile de date: Internet prin GPRS, serviciul de fax și date, servicii cu clienții, mobile banking, apelare personalizată, etc.

După cum arată și graficul de mai sus, gradul de utilizare cel mai ridicat al serviciilor de telefonie mobilă îl regăsim în Muntenia, cu un procent de 36,6%. Acest lucru se datorează ătât mărimii geografice, cât și numărului mare de locații ale diferitelor magazine aparținând celor 4 jucători. În ceea ce privește celelalte zone cu procente mai reduse, menționăm că au avut drept cauze și condițiile geografice. În București, gradul de utilizare este destul de ridicat, acest lucru fiind pus atât pe seama marilor companii străine care iși stabilesc diverse afaceri în capitală, dar și pe seama provincialilor care vin aici pentru a-și continua studiile.

Ariile de acoperire ale celor 4 rețele, adică zonele în care se pot primi și efectua apeluri folosind un telefon mobil conectat la respectiva rețea, sunt destul de apropiate, situându-se între 87% și 96%. Grație acestei largi arii de acoperire, clienții din toate regiunile țării pot beneficia de serviciile lor în majoritatea locațiilor din țară.

În prezent, Orange oferã cea mai largã arie de acoperire din România: 96% din populație și 79% din teritoriul României.

Richard Moat, CEO Orange România, consideră că una din cele mai importante reușite în anul 2005 ale companiei pe care o conduce, a fost “consolidarea poziției de lider, Orange reușind să ia un avans de 700 de mii de clienți față de principalul său competitor. Acesta este un real succes dacă luăm în considerare faptul că la sfârșitul anului 2004, diferența era de doar 28 de mii de clienți. Alegerea făcută de utilizatori este o recunoaștere a calității serviciilor oferite de noi”, adaugă el. În ceea ce privește piața românească de telecomunicații, Moat este de părere că aceasta s-a dinamizat foarte mult în anul 2006 și că telefonia mobilă ocupă deja un loc extrem de important. “Dovada o face rata de penetrare a telefoniei mobile care a atins, la jumătatea lui 2006, 68% spre deosebire 61% în 2005 și de 47% în 2004”, consideră el.

Așa cum informează un articol publicat în cunoscuta revistă ‘’Wall Street’’ din data de 18 august 2005, Orange este primul operator de telefonie mobilă care a atins cifra de 6 milioane de clienți. Dacă în ianuarie 2005 anunța 5 milioane de clienți, iată că acum Orange a depășit pragul de 6 milioane de clienți, ceea ce dovedește un ritm accelerat de creștere și o consolidare clară a poziției de lider al pieței telecomunicațiilor mobile din România. În cadrul tot mai dinamic al pieței românești de telecomunicații, Orange România este operatorul care înregistrează de doi ani consecutiv cele mai mari creșteri atât ca bază de abonați, cât și ca venituri realizate. Această dezvoltare a fost susținută de investiții masive, precum și de lansarea în permanență de produse și servicii inovative.

Directorul executiv al Orange România a apreciat depășirea pragului de 6 milioane de clienți ca fiind un eveniment important pentru Orange, care își întărește astfel poziția sa de lider incontestabil al pieței telecomunicațiilor din România. De la începutul anului, Orange a adăugat mai mult de 1 milion de clienți.

Connex – Vodafone Group Plc a achiziîionat 80% din operatorul autohton Connex de la compania canadiană Telesystem International Wireless (TIW) în mai 2005, devenind acționar unic, și a schimbat numele companiei în aprilie 2006. Pentru grupul Vodafone, România este una din cele mai profitabile țări în care acesta furnizează servicii ce acoperă 95% din suprafața țării. De altfel, Vodafone România a raportat un număr de 6,73 milioane de clienți la 30 iunie 2006. Datorită acestor considerente, Vodafone și-a extins de curând rețeaua de distribuție, ajungând la 51 de locații după deschiderea recentă a magazinelor din Ploiești, Câmpina, Alexandria, Oradea, Târgu Jiu și Slobozia. Prin intermediul celor 51 de magazine proprii, Vodafone România oferă servicii atât clienților individuali cât și clienților din segmentul de afaceri.

‘’Dorim ca produsele și serviciile Vodafone, precum și experiența unică a unei vizite într-un magazin Vodafone, să fie accesibile pentru cât mai multi clienți, din toate orașele țării. De aceea, vom continua să extindem rețeaua de magazine proprii într-un ritm intens, în următoarele luni", a declarat Liliana Solomon, Chief Executive Officer Vodafone România.

Oficial, Vodafone România a inaugurat cel de-al treilea centru de relații cu clienții, la Ploiești, după cele de la București și de la Brașov. Nu a fost precizată suma exactă investită în noul centru, lăsând de înțeles însă că este vorba de câteva milioane de euro. Centrul de relații cu clienții din Ploiești are o suprafață de 5.500 metri pătrați, patru etaje și va găzdui activitatea a 400 de angajați. Însă, un moment marcant al evoluției Conex-Vodafone, a constituit-o, alături de fuziune, lansarea în anul 2005 a serviciului 3G în premieră, în 15 orașe din România. Liliana Solomre a atins, la jumătatea lui 2006, 68% spre deosebire 61% în 2005 și de 47% în 2004”, consideră el.

Așa cum informează un articol publicat în cunoscuta revistă ‘’Wall Street’’ din data de 18 august 2005, Orange este primul operator de telefonie mobilă care a atins cifra de 6 milioane de clienți. Dacă în ianuarie 2005 anunța 5 milioane de clienți, iată că acum Orange a depășit pragul de 6 milioane de clienți, ceea ce dovedește un ritm accelerat de creștere și o consolidare clară a poziției de lider al pieței telecomunicațiilor mobile din România. În cadrul tot mai dinamic al pieței românești de telecomunicații, Orange România este operatorul care înregistrează de doi ani consecutiv cele mai mari creșteri atât ca bază de abonați, cât și ca venituri realizate. Această dezvoltare a fost susținută de investiții masive, precum și de lansarea în permanență de produse și servicii inovative.

Directorul executiv al Orange România a apreciat depășirea pragului de 6 milioane de clienți ca fiind un eveniment important pentru Orange, care își întărește astfel poziția sa de lider incontestabil al pieței telecomunicațiilor din România. De la începutul anului, Orange a adăugat mai mult de 1 milion de clienți.

Connex – Vodafone Group Plc a achiziîionat 80% din operatorul autohton Connex de la compania canadiană Telesystem International Wireless (TIW) în mai 2005, devenind acționar unic, și a schimbat numele companiei în aprilie 2006. Pentru grupul Vodafone, România este una din cele mai profitabile țări în care acesta furnizează servicii ce acoperă 95% din suprafața țării. De altfel, Vodafone România a raportat un număr de 6,73 milioane de clienți la 30 iunie 2006. Datorită acestor considerente, Vodafone și-a extins de curând rețeaua de distribuție, ajungând la 51 de locații după deschiderea recentă a magazinelor din Ploiești, Câmpina, Alexandria, Oradea, Târgu Jiu și Slobozia. Prin intermediul celor 51 de magazine proprii, Vodafone România oferă servicii atât clienților individuali cât și clienților din segmentul de afaceri.

‘’Dorim ca produsele și serviciile Vodafone, precum și experiența unică a unei vizite într-un magazin Vodafone, să fie accesibile pentru cât mai multi clienți, din toate orașele țării. De aceea, vom continua să extindem rețeaua de magazine proprii într-un ritm intens, în următoarele luni", a declarat Liliana Solomon, Chief Executive Officer Vodafone România.

Oficial, Vodafone România a inaugurat cel de-al treilea centru de relații cu clienții, la Ploiești, după cele de la București și de la Brașov. Nu a fost precizată suma exactă investită în noul centru, lăsând de înțeles însă că este vorba de câteva milioane de euro. Centrul de relații cu clienții din Ploiești are o suprafață de 5.500 metri pătrați, patru etaje și va găzdui activitatea a 400 de angajați. Însă, un moment marcant al evoluției Conex-Vodafone, a constituit-o, alături de fuziune, lansarea în anul 2005 a serviciului 3G în premieră, în 15 orașe din România. Liliana Solomon este de părere că “lansarea 3G în 15 orașe ale țării nu a fost doar un câștig al Connex, ci un câștig al întregii piețe de comunicații mobile din România.” Iată acum o hartă a acoperirii serviciilor Vodafone și, cu deosebire, a serviciului 3G.

Cosmote România, membră a grupului elen Cosmote, s-a lansat în decembrie 2005 cu scopul de a face telefonia mobilă accesibilă tuturor românilor. După primele patru luni pe piața românească, compania a atins un număr de peste 275.000 de clienți. Grupul are mai mult de 8,8 milioane de clienți în regiunea Europei de Sud-Est, fiind operatorul cu cea mai dezvoltată prezență în regiune, în țările în care oferă servicii (Grecia, România, Bulgaria, Albania și Fosta Republica Iugoslava Macedonia). Produsele și serviciile Cosmote sunt disponibile în 16 magazine proprii la nivel național, dintre care un număr de patru sunt în Transilvania. Totodată, produsele și serviciile Cosmote sunt distribuite în peste 400 de magazine la nivel național prin rețelele RomTelecom, Germanos și Internity, și prin aproximativ 9.000 de puncte de vânzare.

Din dorința de a oferi clienților săi servicii de telefonie mobilă de calitate, COSMOTE investește continuu în modernizarea și extinderea rețelei sale de acoperire. În prezent, COSMOTE oferă aproape 92% acoperire a populației și mai mult de 76% acoperire geografică în România, și intenționează să  depășească gradul de acoperire al celorlalți operatori în cursul anului 2007.

Anul 2005 a început pentru Zapp cu obținerea unei finanțări de 94 de milioane USD, prima de acest fel din lume pentru un operator CDMA450, “fapt care a demonstrat încă o dată soliditatea afacerii Zapp”, apreciază Piermario Di Pietro, Chief Operating Officer.Cea mai importantă realizare a Zapp a fost extinderea și modernizarea rețelei, în 2005 Zapp acoperind 90% din populația țării, adică 240 de orașe, 6.300 de kilometri de drumuri naționale și 1.500 de comune.

De asemenea, operatorul a lansat o serie de produse noi: a fost introdus un abonament de numai 4 dolari, cu tarif unic pentru apeluri către orice rețea (14 cenți), apoi varianta prepaid – Zapp Internet Express Card ; o altp noutate a reprezentat-o Hotspot Zapp – zone de acoperire Wi-Fi conectate la rețeaua CDMA2000 1xEV-DO. Hotspot-urile Zapp pun la dispoziția utilizatorilor un serviciu flexibil de conectare la Internet mobil în bandă largă, aceștia putând accesa informațiile de care au nevoie fără ajutorul cablurilor și păstrându-și libertatea de mișcare în interiorul zonei Hotspot. Se pare că toate aceste servicii au avut succes întrucat s-au concretizat în venituri estimate la 125-130 de milioane USD, față de 93 de milioane USD, în timp ce profitul operațional a fost de 15 milioane USD.

Legat de piața de comunicații mobile a anului 2005, Pietro consideră că aceasta “și-a continuat evoluția foarte bună înregistrată în ultimii ani, atrăgând în continuare investiții importante, datorită ratei rapide de creștere. Comunicațiile mobile reprezintă unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei românești. Pe piață sunt prezente tehnologii de ultimă ora, servicii de ultimă generație și terminale sofisticate, astfel că telefonia mobilă este unul din puținele domenii în care România este în pas cu evoluțiile internaționale”, conchide sursa citată.

Cap. 2 STRUCTURA PIEȚEI

2.1 CRITERII GEOGRAFICE

Cea mai mare incidență a persoanelor care folosesc telefonia mobilă se înregistrează în Muntenia (36,6%). Celelalte regiuni înregistrând din totalul de utilizatori la nivel național ponderile: 9,2 București ; 20,6 Ardeal ; 16,1 Banat si 17,5 în Moldova.

2.2 CRITERII DEMOGRAFICE

Serviciile de telefonie mobilă se adresează în general tuturor tipurilor de consumatori : persoanelor fizice, juridice și chiar gospodăriilor.

2.2.1 Potretul consumatorului – persoană fizica:

Între consumatorii ca persoane fizice se înregistrează anumite caracteristici specifice în funcție de vârstă, nivelul de instruire, ocupație, mărimea veniturilor, mediul de reședință etc. Acestea sunt relevante pentru constituirea unui « portret-robot » în ceea ce privește consumatorii de servicii de telefonie mobilă la nivel national.

Utilizarea telefoniei mobile înregistrează o incidență mai mare între persoanele mai tinere (pâna la 34 de ani), acestea reprezentând aproximativ 64,9% din total. Utilizatorii de telefonie mobila cei mai putin numeroși sunt cei cu vârste trecute de 55 de ani.

În urma sondajelor de opinie s-a remarcat faptul că cei care nu au studii minime de 8 clase reprezintă segmentul care folosesc cel mai puțin telefonia mobila, reprezentând doar 4,9% din utilizatori. Cei mai mulți sunt absolvenți de liceu cu 43,6%, urmați de cei cu studii superioare cu 23,5%, de cei care au terminat 10 clase cu 18,5% și de cei care au doar studii postliceale 10%. Tragem concluzia că marea majoritate a utilizatorilor de telefonie mobilă sunt persoane educate, cu cel putin un nivel mediu de instruire.

Utilizatorii de telefonie mobila tind să fie patroni/ manageri/ directori, angajați cu studii superioare sau angajați cu studii medii (cea din urma fiind cea mai numeroasă categorie între utilizatorii de telefonie mobilă) într-o măsură mai mare decat celelalte categorii ale populației țintă.

Între utilizatorii de telefonie mobilă, venitul net lunar cel mai frecvent se încadreaza în intervalul 50- 200 USD. Serviciul de telefonie este « consumat » în mai mică masură de către cei cu venituri sub 50 USD. În jur de 48% dintre utilizatorii de telefonie mobilă au un venit lunar net de cel puțin 100 USD.

Majoritatea utilizatorilor de telefonie mobilă locuiesc în mediul urban (aprox. 3/4). Dintre aceștia Bucureștiul deține o pondere importantă de 14%.

2.2.2 Potretul consumatorului – gospodarie

Serviciul de telefonie mobilă se folosește chiar și la nivel de gospodărie, constituind astfel un segment de piață distinct. Un procent de aproximativ 48% dintre gospodării folosesc serviciul de telefonie mobilă, 9% folosind exclusiv telefonia mobilă (nu și cea fixa).

În rândul gospodăriilor utilizatoare de telefonie mobilă, marea majoritate a acestora este constituită de familii cu 3 membri (32%) și cu 4 membri (25%). Cel mai putin numeroase sunt gospodăriile formate dintr-un singur membru (doar 8%).

Gospodăriile care au un venit mediu/membru de familie între 50 și 150 USD reprezintă segmentul de consumatori cel mai numeros pentru operatorii de telefonie mobila. Cu toate acestea 16% dintre gospodăriile care utilizează acest serviciu au venitul pe membru de familie sub 50 USD.

2.2.3 Portretul consumatorului – persoană juridică

Marea majoritate a firmelor cuprinse în segmentul de piață al persoanelor juridice sunt firme private românești sau cu capital majoritar românesc (aprox. 86%). Alte 6% dintre ele sunt instituții guvernamentale și bugetare. Celelalte tipuri dețin procente similare din totalul de firme care utilizează telefonia mobilă.

Comerțul și serviciile profesionale (sănătate, drept, media, finanțe, bănci, consultanță) sunt domeniile în care își desfașoară activitatea majoritatea firmelor (34%, respectiv 25% din ele). Dupa ele urmează, la o distanță considerabilă, industria grea (9%) și construcțiile (8%).

Puțin mai mult de jumătate din firme sunt micro-intreprinderi, cu mai puțin de 10 angajați (54%).

Alte 31% sunt firme mici (între 10 și 49 angajati), iar restul de 15% sunt firme mijlocii și mari (50 de angajați sau peste).

Pentru 31% dintre firme, cifra de afaceri în 2003 a fost de maxim 50,000USD. Alte 26% au avut o cifră de afaceri situată între 50,000 și 200,000USD.

2.3 CRITERII COMPORTAMENTALE

2.3.1 Portretul consumatorului – persoană fizică și gospodărie

Obiceiuri de utilizare

39% dintre utilizatorii de telefonie mobilă apelează maxim 10 minute pe săptamână de pe telefonul mobil personal. Pe de altă parte, altă aproximativ o treime dintre ei folosesc telefonul mobil personal pentru convorbiri mai mult de jumătate de oră pe săptămână (28%). În medie, durata cumulată a apelurilor efectuate de pe telefonul mobil este de 25 de minute pe săptămână.

Convorbirile in aceeasi retea sunt de departe cele mai frecvente tipuri de convorbiri: astfel, trei din patru apeluri efectuate de pe telefonul mobil personal sunt în aceeași retea. Apelurile în alte rețele reprezintă doar 22.9% din volumul cumulat de convorbiri (16.6% catre alte rețele de telefonie mobile și 6.3% pe telefonul fix).

Apelurile internaționale reprezintă 1.1% din apelurile efectuate de pe telefonul mobil personal.

Aproape 70% din utilizatorii de telefonie mobilă nu apelează pe fix de pe telefonul mobil personal. Alți aproximativ un sfert (22.5%) evită cât mai mult să apeleze numere de fix, fie limitând numărul apelurilor (15.0%), fie durata acestora (7.5%).

Ceva mai mult de jumătate din utilizatorii de telefonie mobilă stiu daca serviciul principal pe care îl folosesc are sau nu tarife diferențiate în funcție de intervalele orare (63.6%). Ei sunt împărțiți aproape egal în persoane care folosesc servicii cu tarife diferențiate în funcție de intervalul orar (34.7%) și persoane care nu folosesc servicii cu tarife diferențiate în funcție de intervalul orar (28.9%).

Aproximativ un sfert din utilizatorii de telefonie mobilă care au afirmat că folosesc un serviciu cu tarife diferențiate în funcție de intervalele orare nu țin cont de intervalul în care suna (24.3%). Acest comportament e împărtașit de 10.5% din utilizatorii de telefonie mobilă care nu folosesc un serviciu cu tarife diferențiate dar au această percepție. Pe de altă parte, aproape trei sferturi dintre utilizatorii de telefonie mobilă care au afirmat că folosesc un serviciu cu tarife diferențiate în funcție de intervalele orare, își monitorizeaza apelurile în rețea în orele de vârf, fie limitând numărul de apeluri (49.1%), fie limitând durata apelurilor (23.0%). Totuși, 24.2% din utilizatorii de telefonie mobilă nu folosesc servicii cu tarife diferențiate în funcție de momentul zilei, dar au aceasta percepție și evită să sune în orele de vârf.

Motivele cumpărării și schimbării furnizorului

Oferirea de modalități alternative de contact, posibilitatea identificării apelantului, accesibilitatea în orice loc, controlul costurilor și posibilitatea folosirii facilităților aparatului sunt principalele trăsături pentru care oamenii doresc să « consume » telefonie mobilă.

Odata achizitionat de la unul dintre operatorii de pe piață (ofertanți) e posibil ca persoana respectivă să fie impulsionată să schimbe, din anumite motive, furnizorul de servicii de telefonie mobilă.

Principalul determinant pentru schimbarea furnizorului de telefonie mobilă îl constituie tarifele mai mici, în general (3.20 pe o scală de 4 puncte). De asemenea, utilizatorii ar fi motivați să schimbe furnizorul actual cu altul care ar oferi tarif unic pentru convorbirile atât în interiorul cât și în afara rețelei (2.98) sau abonamente mai ieftine (2.97).

Identificăm o senzitivitate ridicată în rândul utilizatorilor la creșterea tuturor tarifelor furnizorului de telefonie mobilă: astfel, 50.0% din consumatori ar renunța la serviciile furnizorului actual în cazul creșterii tarifelor cu 20% și 69.2% ar lua aceeași decizie la creșterea tarifelor cu 30%.

În cazul renuntării la serviciile furnizorului la o crestere a tarifelor de 30%, utilizatorii ar apela în principal la serviciile altui furnizor (53.9%). Alti 10.3% ar considera telefonia mobila mai avantajoasă la o astfel de creștere a prețului.

Tarifele mai avantajoase reprezinta principalul element care motivează utilizatorii de telefonie mobilă

să ia în considerare achizitionarea de servicii de la alt furnizor decât cel actual (53.4%). De asemenea, aproximativ o treime dintre utilizatorii de telefonie mobilă interesati de alți furnizori decat cel actual sunt sensibili la tipul de abonamente oferite de concurență (33.0%) sau la ofertele promoționale ale firmelor concurente (32.8%).

Dintre toti utilizatorii de telefonie mobilă care intentionează să achiziționeze servicii de la alți furnizori decat cel actual, mai mult de trei sferturi (78.2%) în mod sigur sau probabil nu vor lua măsuri în urmatoarele 12 luni.

Sortimente cumpărate

Incidenta folosirii cartelelor preplătite în gospodăriile unde se utilizează servicii de telefonie mobila este de 71.9%. De asemenea, în 47.2% dintre gospodării sunt folosite abonamente. Astfel, în aproximativ una din fiecare cinci gospodării sunt folosite atât servicii preplătite cât și abonamente.

Aproape toți utilizatorii de servicii de telefonie mobilă preplătită folosesc doar o cartelă SIM (93.9%). Exista totuși 6.1% din utilizatori care folosesc 2 sau 3 cartele SIM.

În aproape trei sferturi din gospodăriile în care sunt folosite servicii de telefonie mobilă cu abonament se foloseste cel puțin un abonament cu minute incluse (67.9%). De asemenea, în 42.0% din gospodării sunt folosite abonamente fără minute incluse.

Abonamenele cu minute incluse folosite în gospodăriile ținta tind să fie abonamente Orange într-o masură mai mare decat abonamente Connex (46.8% vs. 23.4%). Pe de altă parte, majoritatea abonamentelor fără minute incluse sunt abonamente Connex (32.1%).

Mărci cumpărate

Connex si Orange au o incidență aproximativ similară de folosire printre gospodăriile în care există utilizatori de telefonie mobilă: astfel, în 54.6% din gospodării sunt folosite servicii Connex și în 53.2% sunt folosite servicii Orange. Mărcile Zapp și Cosmorom (la nivelul anului 2003) sunt folosite în proporție de 2% și respectiv 0,9%.

2.3.2 Portret consumator – persoană juridică

Obiceiuri de utilizare

Din totalul cheltuielilor lunare cu telefoanele mobile ale firmelor, cheltuielile cu apelurile mobil-mobil

reprezintă partea cea mai mare – 80.8%. Restul de 19.2% sunt cheltuieli cu apelurile mobil-fix.

În aproape o cincime dintre firme (18.6%), toți angajații folosesc servicii de telefonie mobilă. În alte 17.2% dintre firme, mai mult de jumătate din angajați utilizează astfel de servicii (între 51% și 99% din angajati).

Motivele cumpărării și schimbării furnizorului

Firmele sunt sensibile la o creștere generală a tarifelor serviciilor de telefonie mobilă. Dacă toate tarifele ar crește cu 30%, marea majoritate a firmelor ar renunța la actualul serviciu de telefonie mobilă (76.0% dintre firme). La această creștere, este probabil ca firmele să schimbe furnizorul de telefonie mobilă (65.9%).

8.8% dintre firme ar renunța complet la utilizarea serviciilor de telefonie mobilă daca toate tarifele s-ar majora cu 30%.

Mărci cumpărate

Din punctul de vedere vânzărilor către persoane juridice cotele de piata ale celor patru operatori de telefonie mobilă se împart astfel : Orange (43%), Connex (39%), Zapp (17,9%), Cosmorom (0,1%).

2.4 CRITERII PSIHOGRAFICE

2.4.1 Portretul consumatorului – persoană fizică și gospodărie

Gradul de cunoaștere a tarifelor serviciilor de telefonie mobilă

Ceva mai mult de jumătate din utilizatorii de telefonie mobilă știu daca serviciul are sau nu tarife diferențiate în funcție de intervalele orare (63.6%).

Aproximativ unul din trei utilizatori de telefonie mobilă cunoaște tarifele pentru apelurile în rețea. Pe de altă parte, 69.0 % dintre utilizatori fie nu au menționat corect tarifele pentru serviciul folosit (47.5%), fie n-au menționat nici un tarif (21.5%).

Aproape 70% din utilizatorii de telefonie mobilă știu dacă serviciul are sau nu tarife diferențiate în funcție de rețeaua în care sună.

Beneficii așteptate de la furnizorii de telefonie mobilă

Tarifele serviciilor în rețea sunt principalul aspect luat în considerare în alegerea furnizorului (62.6% din utilizatorii de telefonie mobilă), dat fiind faptul că apelurile în rețea reprezintă trei sferturi din apelurile efectuate de pe telefonul mobil personal. De asemenea, prețul abonamentului sau al cartelei este un element cu o importantță ridicată în alegerea furnizorului. Alte aspecte de care utilizatorii țin seama sunt acoperirea (53.3%) și ofertele promoționale (45.2%).

Cele mai puțin importante criterii în alegerea furnizorului de servicii de telefonie par a fi nivelul de performanță a tehnologiilor folosite, oferta de servicii auxiliare (cu valoare adaugată) și profesionalismul dealerilor.

2.4.2 Portretul consumatorului – persoană juridică

Beneficii așteptate de la furnizorii de telefonie mobila

Persoanele juridice consideră ca fiind foarte importante urmatoarele criterii: acoperirea teritorială (63,8%), tariful apelurilor în interiorul rețelei (59,8%), calitatea serviciilor cu clienții (51,9%).

Cele mai putin importante criterii în alegerea furnizorului de servicii de telefonie sunt nivelul de performanță a tehnologiilor folosite, oferta de servicii auxiliare (cu valoare adaugată) și profesionalismul dealerilor.

Politica de utilizare a serviciilor de telefonie mobila

În aproape o cincime (18.6%) din firme toți angajatii folosesc telefonia mobilă. În alte 17.2% dintre firme, mai mult de jumătate din angajati folosesc telefonia mobilă (între 51% și 99% dintre angajați).

Aproape jumătate din firme nu au stabilit nici o restricție sau recomandare privind folosirea serviciilor de telefonie mobilă, și ca urmare angajații pot folosi în mod liber telefoanele mobile ale firmei (46.6% din firme). Alte 26.6% din firme au recomandat angajatilor lor să folosească telefoanele mobile moderat, dar nu au impus nici o restricție de utilizare, în timp ce restul de 26.8% au restricționat anumite apeluri, în funcție de destinație, durată, credit etc.

15.4% dintre firme au restricționat o parte dintre telefoanele mobile în funcție de destinația apelurilor. Restricționările în funcție de destinația apelurilor cel mai des folosite sunt cele pentru apelurile internaționale (11.6%) și mobil-fix (9.0%). Un alt tip de restricționare folosită este cea în care un anumit număr de minute sau o anumită sumă este plătita de firmă, restul fiind suportat de către angajat (10.5% dintre firme folosesc acest tip de restricționare). În mai mult de jumătate dintre firmele în care există restricționari de utilizare a servicilor de telefonie mobilă, angajații au alte opțiuni de a telefona (55.7%); cel mai des, alternativa la telefonia mobilă o reprezinta telefonia fixa (53.6%).

Cap. 3 CAPACITATEA PIEȚEI

Sectorul telecomunicațiilor mobile a cunoscut în 2005 o creștere spectaculoasă. "În următorii doi ani România va ajunge la o rată de penetrare la nivelul UE alături de o calitate foarte bună a serviciilor de telefonie mobilă", a precizat Dan Georgescu, președinte ANRC.

Astfel că, Autoritatea Națională de Reglementare în Comunicații (ANRC) a acordat peste două milioane de numere noi pentru telefonia mobilă. Companiile care au beneficiat de extinderea resurselor de numerotație sunt Orange România, Telemobil si Cosmote Romanian Mobile Telecommunications (fosta CosmoRom). Orange Romania și Telemobil, operatorul rețelei Zapp, au solicitat cele mai multe numere. Astfel, resursele de numerotație ale Orange Romania au fost suplimentate cu un milion de numere noi, pentru furnizarea de servicii de telefonie mobilă în plan național. Pană în prezent, companiei i-au fost alocate zece milioane de numere naționale și 3.000 de numere Premium Rate. In acelasi timp, ANRC a acordat companiei Telemobil dreptul de a utiliza înca un milion de numere pentru furnizarea de servicii de telefonie mobilă în plan național. Compania dispune în prezent de două milioane de numere pentru aceste servicii.
Referitor la Cosmote Romanian Mobile Telecommunications, compania a solicitat și a primit, în plus față de resursele alocate anterior, 3.000 de numere non-geografice pentru servicii cu tarif special.
In afara acestor resurse de numerotație, operatorul beneficiază de doua milioane de numere pentru furnizarea de servicii de telefonie mobilă și de 1.000 de numere pentru furnizarea de servicii de acces la rețele de date și Internet.

Pentru a ne putea face o idee asupra capacității pieței, vom urmări însă următorii indicatori: numărul utilizatorilor efectivi, al celor potențiali și volumul vânzărilor.

Numărul de utilizatori ai serviciilor de telefonie mobilă din România atingea 13,35 milioane (13.354.138) la 31 decembrie 2005, cu peste 3,1 milioane mai mulți decât la sfârșitul anului 2004. Numai în a doua jumătate din 2005 telefonia mobilă a înregistrat o creștere cu 17 %. Astfel că, rata de penetrare a telefoniei mobile în România (număr de utilizatori la suta de locuitori) era de 61,76 % la sfârșitul anului trecut, față de 47,12% în 2004.

Dintre acesti utilizatori, 3.549.411 au avut acces la servicii WAP iar pentru alte servicii de transmisiuni de date s-a înregistrat un număr de 367.955 (în valoare absolută).

Numărul de utilizatori servicii de telefonie mobilă cu acces la servicii WAP/ alte servicii de transmisiuni de date și evoluția procentuală semestrială în perioada 2003 – 2005

Numărul utilizatorilor potențiali este greu de estimat. Totuși am putea considera că acele persoane care nu utilizează înca servicii de telefonie mobilă (excluzând faptul că ar putea exista “non-utilizatori “ absoluți, reprezentați în special de populația îmbatranită cu precădere din mediul rural) sunt potențialii utilizatori ai acestor servicii. Astfel, la nivelul anului 2005, in condițiile în care numărul locuitorilor era de 21,6 milioane (21.603,9 mii locuitori potrivit unei prime estimări de data recentă a Eurostat, Biroul de Statistica al Comunității Europene, referitor la evoluția populației țărilor europene în 2005) iar numărul utilizatorilor de servicii de telefonie mobilă de 13,35 milioane rezulta un număr aproximativ de utilizatori potențiali de 8,25 milioane.

În ceea ce privește volumul vanzărilor acesta a fost de 2611,932 – 2616,932 milioane USD din care Vodafone România( fosta companie Mobifon) a înregistrat 1000 milioane USD, Orange România – 1111,27 milioane USD, Telemobil (Zapp) – 125-130 de milioane USD, Cosmote RMT -375,662 milioane USD.

Piața de telefonie mobilă este încă în creștere, însă, conform așteptărilor, în maxim doi ani se va ajunge la maturitatea deplină a pieței, și atunci raportarea doar în funcție de numărul de clienți nu va mai fi atat de relevantă. În acel moment, indicatorii majori vor deveni cifra de afaceri și profitabilitatea firmelor.

Cap. 4 DINAMICA PIEȚEI

Comunicațiile reprezintă unul dintre cele mai dinamice domenii din economia națională, acesta fiind unul dintre cele mai atractive sectoare pentru investitorii străini. Deși contribuția acestui sector la crearea produsului intern brut este relativ scăzută, comparativ cu situația din țările dezvoltate, totuși prin efectele care decurg din propagarea tehnologiei comunicației și accesul larg la informație, comunicațiile au influențat profund dezvoltarea economică.

Dezvoltarea comunicațiilor a fost favorizată de creșterea economică ridicată înregistrată de economia românească după anul 2000.

Evoluția ascendentă a gradului de penetrare a serviciilor de telefonie mobilă indică un potențial de creștere substanțial, mai ales dacă se are în vedere rata medie de penetrare de 91%12 înregistrată la nivelul Uniunii Europene la sfârșitul anului 2005, mai mare cu 9,63% față de aceeași perioadă a anului 2004 .

În primele șase luni ale anului 2004, în România s-a înregistrat o creștere a ratei de penetrare a telefoniei mobile cu 19% față de anul 2003. La sfârșitul anului 2004 aceasta era de 47%, ajungând ca până la sfârșitul anului 2005 să înregistreze un procent de 61,67% spre deosebire de exemplu de Germania și Marea Britanie unde penetrarea era de peste 100% – piața stagnează în termeni de atragere a noilor utilizatori, dar se dezvoltă pe partea de servicii noi.
De obicei, creșterea are loc în două direcții – una este numărul utilizatorilor care după cum am văzut a suferit o creștere semnificativă, iar cealaltă este cea a serviciilor cumpărate de utilizatori care ajută la determinarea cifrelor de afaceri ale operatorilor și implicit cifra de afaceri la nivelul pieței.

În următoarele rânduri vom încerca să demonstrăm cele afirmate. Pentru a analiza dinamica pieței trebuie să avem în vedere atât ritmul mediu de variație al vânzărilor serviciilor de telefonie mobilă cât și nivelul vânzărilor. Ritmul mediu de variație se va determina pentru perioada 2002-2005, utilizând în calcul cifrele de afaceri înregistrate în anii respectivi.

La nivel de piață, având în vedere că există doar patru operatori, putem considera cifrele de afaceri necesare calculului ca fiind sumele (totalurile) cifrelor de afaceri ale « jucătorilor «,  corespuzătoare anilor 2002 respectiv 2005.

Se aplică formula : =,

unde : – Y reprezintă cifra de afaceri în ultimul an al perioadei analizate ;

-Y reprezintă cifra de afaceri din primul an al perioadei analizate ;

– n reprezintă numărul de ani incluși în perioada analizată.

Astfel,

=

Așadar, se observă o creștere a ritmului de variație al vânzărilor în perioada 2002-2005 de 30,3%.

Cum am amintit și în capitolul anterior piața serviciilor de telefonie mobilă este în continuă creștere, nu a ajuns încă la maturitate deplină dar se îndreaptă cu pași repezi spre atingerea acestei etape.

Cap. 5 DEZVOLTAREA PIEȚEI

Ofertele furnizorilor de servicii de telefonie furnizate prin intermediul rețelelor publice mobile sunt foarte variate, observându-se o creștere substanțială a cererii pentru toate tipurile de servicii oferite: servicii de voce, SMS-uri, MMS-uri, servicii de date. Traficul total de mesaje scrise a crescut cu 77% în ultimul an, înregistrând peste 1,6 miliarde de mesaje trimise (inclusiv în roaming), în timp ce traficul de mesaje multimedia a crescut de peste 5 ori ajungând la 17 milioane de MMS-uri. Traficul de voce a înregistrat o creștere de 43% în decursul ultimului an, ajungând la 9.367 milioane minute.

Evoluția semestrială a traficului de voce, mesaje scrise și mesaje multimedia realizat prin intermediul rețelelor publice mobile, în perioada 2004 – 2005

Sursa: ANRC, conform datelor statistice raportate de către furnizorii de rețele și servicii de comunicații electronice

În a doua jumătate a anului 2005, traficul total de voce realizat prin intermediul rețelelor publice mobile, inclusiv roaming, a fost cu 25% mai mare decât traficul total de voce realizat în prima jumătate a anului 2005 și cu 42% mai mare față de semestrul doi al anului 2004. Numărul de mesaje SMS trimise a crescut cu 25% față de prima jumătate a anului și cu 77% față de al doilea semestru al anului 2004, iar numărul mesajelor multimedia (MMS) trimise a scăzut cu 16% față de primul semestru 2005, dar este mai mare cu 179% față de al doilea semestru al anului 2004.

În continuare vom explica evoluția pieței în anul 2005 față de 2004 prin prisma evoluțiilor specifice ale numărului de utilizatori ai serviciilor de telefonie mobilă, respectiv a intensității utilizării acestora. Pentru explicație ne vom folosi de trei dintre serviciile oferite de operatorii de telefonie mobilă, cele mai utilizate și care au înregistrat evoluții pozitive ale cererii lor.

5.1. Traficul de voce

Creștere intensivă = (9.367 mil – 6.532mil) * 10.215.388 =

= 2835 mil *10.215.388 =

= 28960,62 mil

Creștere extensivă = (13.354.138 – 10.215.388) * 6.532 mil

= 3.138.750 * 6.532 mil=

= 20502,31 mil

Creștere mixtă = (9.367 mil – 6.532mil) *(13.354.138 – 10.215.388) =

= 2835 mil * 3.138.750 = 8898,35 mil

Creștere totală = Creștere intensivă + Creștere extensivă + Creștere mixtă

= 28960,62 mil + 20502,31 mil + 8898,35 mil =

= 58361,28 mil

Se observă , pe cale intensivă, o creștere a pieței cu 28960,62 mil de minute. Dacă la sfârșitul anului 2004 numărul de minute vorbite era de 6.532 mil minute( cumulate numerele de minute de pe cele două semestre ale anului) la finele anului 2005 s-a înregistrat o creștere de până la 9.367 mil minute( cumulate numerele de minute de pe cele două semestre ale anului).

Pe cale extensivă, creșterea pieței este de 20502,31 mil dată creșterea numărului de utilizatori de la 10.215.388 în anul 2004 la 13.354.138 în 2005.

Pornind de la cele două „creșteri” analizate mai sus ajungem la cea mixtă, creștere ce reprezintă și piața potențială în valoare de 8898,35 mil minute.

Așadar, creșterea totală a pieței, prin cumularea valorilor celor trei tipuri de creștere este de 58361,28 mil minute (piața a crescut cu 58361,28 mil minute în 2005 față de 2004).

5.2. Traficul de SMS-uri

Creștere intensivă = (1647 mil – 930 mil) * 10.215.388 =

=717 mil*10.215.388 = 7.324.433,196 mil

Creștere extensivă = (13.354.138 – 10.215.388) * 930 mil

= 3.138.750 * 930 mil=2.919.037,500 mil

Creștere mixtă = (1647 mil –930 mil) *(13.354.138 – 10.215.388) =

= 717 mil * 3.138.750 = 2.250.483,750 mil

Creștere totală = Creșterea intensivă + Creșterea extensivă + Creșterea mixtă

= 7.324.433,196 mil+ 2.919.037,500 mil+ 2.250.483,750mil

=12.493.953 mil

În ceea ce privește traficul de SMS-uri, creșterea extensivă este aceeași cu cea de la traficul de voce, urmărindu-se de această dată numărul de SMS-uri care a crescut din 2004, de la 930 mil (cumulate SMS-urile de pe cele două semestre ale anului) la 1647 mil în 2005 (cumulate SMS-urile de pe cele două semestre ale anului). Așadar creșterea intensivă este de 7.324.433,196 mil de SMS-uri iar cea mixtă de 2.250.483,750 mil, rezultând astfel creșterea totală de 12.493.953 mil de SMS-uri.

5.3. Traficul de MMS-uri

Creștere intensivă = (17.31 mil – 3.516 mil) * 10.215.388 =

=13.794 mil *10.215.388 = 140911062.1 mil

Creștere extensivă = (13.354.138 – 10.215.388) * 3.516 mil

= 3.138.750 * 3.516 mil=11035845 mil

Creștere mixtă = (17.31 mil –3.516 mil) *(13.354.138 – 10.215.388) =

= 13.794 mil * 3.138.750 = 43295917.5 mil

Creștere totală = Creșterea intensivă + Creșterea extensivă +

Creșterea mixtă= 140911062.1 mil + 11035845 mil+ 43295917.5

=68422924 mil

Analizând acum evoluția traficului de MMS-uri, creșterea extensivă este aceeași ca și în celelalte două cazuri, pentru că un parametru a rămas neschimbat : numărul utilizatorilor, modificându-se cel de-al doilea : numărul de MMS-uri care a crescut de la 3.516 mil în 2004 la 17.31 mil în 2005. În continuare se pot urmări creșterile intensivă, mixtă și totală prin calculele făcute mai sus.

După cum se poate observa modificările pozitive ale pieței serviciilor de telefonie mobilă au fost semnificative în toate cele trei cazuri.

În ceea ce privește intensitatea utilizării altor servicii prestate la nivelul anului 2005, s-au înregistrat creșteri importante ale numărului utilizatorilor de servicii de telefonie mobilă care au accesat serviciile de date furnizate prin intermediul rețelelor publice mobile. Astfel, la 31 decembrie 2005, numărul utilizatorilor cu acces la servicii WAP a crescut cu 351% în comparație cu un an în urmă. În același timp, numărul utilizatorilor care au accesat și alte servicii de date s-a mărit cu 29% față de valorile înregistrate la 31 decembrie 2004.

Cu siguranță același ritm de creștere îl vor avea și serviciile de telefonie mobilă de generația a treia (3G), lansate pe piață încă începănd din 2005.

Legat de piața de comunicații mobile a anului 2005, Piermario Di Pietro, Chief Operating Officer-Zapp(Telemobil) consideră că aceasta “și-a continuat evoluția foarte bună înregistrată în ultimii ani, atrăgând în continuare investiții importante, datorită ratei rapide de creștere. Comunicațiile mobile reprezintă unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei romanești. Pe piață sunt prezente tehnologii de ultima oră, servicii de ultima generație și terminale sofisticate, astfel că telefonia mobila e unul din puținele domenii în care Romania este în pas cu evoluțiile internaționale”, conchide sursa citată.

Aceeași sursă afirmă că existența unei concurente puternice pe piața comunicațiilor mobile nu poate fi decât binevenită atât pentru operatori, cât și pentru utilizatori. Venirea de noi jucători nu poate aduce decât îmbunătățirea serviciilor și produselor oferite utilizatorilor și poate accelera progresul tehnologic care sprijină dezvoltarea pieței.

Cap. 6 CONJUNCTURA PIEȚEI

Vom caracteriza conjunctura pieței printr-o variantă adaptată a soldului conjunctural.

Calificative +2= ‘’foarte nefavorabil’’

+1= ‘’favorabil’’

0= ‘’nici favorabil, nici nefavorabil’’

-1= ‘’nefavorabil’’

-2= ‘’foarte nefavorabil’’

Scorul mediu = ( 1+ 2 + 1 + 1 +1 ) / 5 = 6/5= 1.2

– 2 -1 0 1 2

În concluzie, avem o situație care este favorabilă și tinde să fie foarte favorabilă având un scor mediu de 1.2 . Dinamica PIB, rata inflației, rata șomajului, dinamica cursului de schimb au avut un impact benefic asupra serviciilor de telefonie mobilă, dar cel mai reprezentativ indicator este cel al dinamicii prestărilor de servicii de telefonie mobilă care a avut o evoluție foarte favorabilă de-a lungul anului 2005.

Față de 2004, piața serviciilor de telefonie mobilă a cunoscut o continuă ascensiune întrucât în 2005 a crescut numărul utilizatorilor și totodată traficul de voce a devenit mult mai intens. La baza acestor creșteri au stat veniturile utilizatorilor care au beneficiat de pe urma creșterii economice reflectată într-un PIB mai mare, o rată mai mică a șomajului-în 2004 de aproximativ 8%, iar în 2005 de 7,2%-, și o rată mai mică a inflației în 2005, respectiv 8,6%, față de 2004, când a atins nivelul de 9,6%.

Comunicațiile au reprezentat sectorul de servicii cu unul dintre cele mai ridicate ritmuri de dezvoltare. În ultimii 3 ani, acest sector a înregistrat constant ritmuri de creștere peste ritmul produsului intern brut. Ca urmare, ponderea comunicațiilor în PIB se apropie de 4% față de 3,3% în anul 2002.

Dinamica cursului de schimb dolar/leu a avut de-a lungul anului 2005 o evoluție neregulată, având parte atât de suișuri, cât și de coborâșuri. Valoarea minimă a fost de 26.771 atinsă în luna martie, iar cea maximă de 31.384 atinsă în luna noiembrie. Iată la nivel de 2005, graficul evoluției acestui curs de schimb :

Aceste efecte benefice decurg din cadrul național propice serviciilor de telefonie mobilă. Economia românească a înregistrat în anul 2005 creșteri ale tuturor indicatorilor macroeconomici. În anul 2005, produsul intern brut a crescut cu 4,1% față de anul 2004, ca urmare a majorării cererii interne. Cu toate acestea, creșterea PIB în 2005 față de 2004 a fost de aproximativ 50% din creșterea înregistrată în 2004 față de 2003.

Creșterea economică a României în anul 2005 s-a situat la nivel ridicat, dar sub estimările inițiale, și a fost însoțită de aceleași fenomene adverse resimțite și în anii anteriori. Dintre acestea, pot fi menționate următoarele :

Situarea la un nivel ridicat al consumului datorită majorării pronunțate a salariului real ;

Accelerarea procesului investițional ;

Expansiunea exportului, concomitent cu menținerea unei dinamici superioare a importurilor, cu efecte în creșterea deficitului comercial, precum și menținerea la un nivel ridicat a deficitului de cont curent.

Deși în anul 2005, evoluția cursului dolar/euro s-a arătat a fi favorabilă, nu același lucru îl putem spune despre anul 2006. Se pare că anul 2006 a început cu o curbă descendentă a cursului de schimb, deși pe parcurs a mai cunoscut suișuri. În ceea ce privește însă sfârșitul anului 2006, veștile nu sunt foarte bune. Așa cum arată și graficul de mai jos, raportul are o valoare destul de mică și este aproximativ egal cu valorile din cea mai cruntă perioadă a anului în curs.

Cap. 7 CEREREA și OFERTA

7.1 CEREREA

5.1.1 Numărul consumatorilor și intensitatea conumului

Cererea de comunicare a fost și este în continuă creștere. În acest context, în anul 2005, s-a constatat o creștere a numărului de utilizatori de servicii de telefonie mobilă cu peste 30,7%, ajungându-se la o rată de penetrare a telefoniei mobile, la nivel de populație, de 61,76%, față de 47,12%, la 31 decembrie 2004. În primul semestru al anului 2005 s-au înregistrat 11.379.214 utilizatori, iar la sfârșitul anului 2005, 13.354.138 utilizatori de telefonie mobila (creștere extensivă).

Pe de altă parte, în anul 2005, s-au consumat aproximativ 9.367 milioane de minute (voce), 1647 milioane de SMS-uri și 1731 milioane de MMS-uri.

Rata de penetrare a telefoniei mobile in Romania a crescut vertiginos de la lansare. De la 47% la sfarsitul anului 2004, se sa ajuns la sfarsitul lui 2005 la peste 60%.

5.1.2 Prețuri orientative ale serviciilor oferite

7.2 OFERTA

“Jucătorii” și evoluția lor pe piața românească

este cel mai mare operator GSM din România. Până în aprilie 2002, Orange a operat sub brand-ul Dialog. În februarie 2006, Orange România avea peste 7.000.000 de clienți, ceea ce îi conferea o cotă de piață de 56,95%. Succesul Orange in România se datorează nu doar atractivității pe care o reprezintă telefonul mobil, ci și calității rețelei, a serviciilor oferite și brandului. Având o acoperire a populației de 96,6%, Orange România oferă fiecărei persoane din România posibilitatea de a alege între planuri de abonamente flexibile, ce pot fi personalizate, și cartele PrePay.

Orange se află în competiție directă cu Vodafone pentru cei 13,7 milioane de utilizatori de telefonie mobilă din România. Orange a depășit Vodafone (pe atunci Connex) în privința numărului de clienți în septembrie 2004. Orange a introdus la începutul lui 2005 tehnologia EDGE în patru orașe românești (București, Cluj-Napoca, Timișoara și Brașov), o tehnologie de tranziție spre 3G.

Orange România este filiala românească a operatorului global de telefonie mobilă Orange SA, divizia de telecomunicații mobile a France Telecom.

(Connex) este al doilea operator de telefonie mobilă ca mărime în România după numărul de clienți. Compania este o marcă a Vodafone România SA și a fost lansată în aprilie 1997 ca prima rețea GSM din România. Înainte de noiembrie 2005, marca era cunoscută doar sub numele Connex, după care numele a fost schimbat (printr-o perioada de tranziție în care compania a purtat numele de Connex-Vodafone) în intenția de a fi integrată în rețeaua globală Vodafone.

Vodafone este în competiție directă cu Orange, la ora actuală cel mai mare operator român după numărul de clienți, deși Vodafone (Connex pe atunci) a deținut acest titlu până în septembrie 2004. La sfârșitul anului 2005, Connex-Vodafone avea 6 milioane de clienți fata de 6.3 milioane de clienți ai Orange Romania .

Deviza Connex -Vodafone România este Trăiește fiecare clipă / Make the most of now.

Este cel mai important furnizor de servicii de Internet din România, cu peste 220.000 de clienți ai serviciului de Internet dial-up și mai mult de 5.000 de linii dedicate/VPN în sectorul business. La 25 aprilie 2005, Connex a lansat în premieră în România serviciul 3G, bazat pe tehnologie UMTS (W-CDMA). În prezent, serviciul Connex 3G este disponibil în orașele București, Ploiești, Brașov, Cluj, Timișoara, Craiova, Iași, Constanța, Galați, Pitești, Arad, Sibiu, Oradea, Târgu Mureș precum și parțial pe Drumul Național 1, acoperind peste 30% din clienții operatorului de telefonie mobilă.

Serviciul roaming de la Vodafone era disponibil la 25 martie 2005 în 119 țări, prin 262 de operatori. Serviciul GPRS putea fi folosit la aceași dată în roaming în 34 de țări, prin 55 de operatori. Serviciile 3G oferite de Connex sunt disponibile de la lansare în roaming, în 6 țări.

Vodafone este filiala românească a operatorului global de telefonie mobilă Vodafone, care deține întreg acționariatul firmei.

Istoria Connex-Vodafone România

Aprilie 1997 – Lansarea oficială a primului operator GSM din Romania, Connex

1998 – Introducerea serviciului SMS și Cell Broadcast

1999 – Introducerea serviciilor Xnet și HSCSD

2000 – Lansarea oficială a serviciului de WAP

2001 – Lansarea primului portal mobil din România, myX, și a serviciului GPRS

2002 – Introducerea serviciului de GPRS la cartelele reîncărcabile (Kamarad GPRS); lansarea serviciilor WWN și a primului parteneriat cu o bancă, BCR

2003 – Lansarea serviciilor myBanking (începutul colaborării cu Raiffeisen Bank, dând posibilitatea utilizatorilor de servicii Connex să iși monitorizeze în timp real situația contului bancar, să își debiteze plățile catre Connex din propriul cont și să facă reîncărcări de cartele Connex)

2005 – Lansarea oficială a serviciilor 3G (apel video, internet mobil de mare viteză); cumpărarea pachetului majoritar al acțiunilor de Vodafone și începutul procesului de integrare în rețeaua Vodafone

26 aprilie 2006 – Lansarea oficială Vodafone în România în cadrul unui show cu lasere impresionant în Piața Revoluției

este al treilea operator de pe piața de telefonie mobilă din România. Operatorul a primit a treia licență GSM de la guvernul român în decembrie 1998 și s-a lansat comercial în martie anul următor, sub numele de Cosmorom. COSMOTE avea 531.619 de clienți la sfârșitul trimestrului 2 al anului 2006 (în creștere cu 256.098 față de primul trimestru), dintre care 86% utilizatori de cartelă, și o cotă de piață de 4%.[1]

Cel mai nou și cel mai mic operator de telefonie din țară, o divizie a operatorului de telefonie fixă național Romtelecom, nu a rezistat concurenței iar în anul 2005, cu mai puțin de 100 de clienți noi de la începutul anului, și cu peste 80% din baza de clienți compusă din angajați și parteneri Romtelecom (care nu plătesc), compania a început să fie monitorizată, putând să intre în faliment oricând. Cosmorom nu înregistrase până atunci profituri nete și se estimează că investiția inițială și pierderile acoperite de Romtelecom depășesc un miliard de dolari. S-au desfășurat negocieri pentru închiderea sa, dar decizia a fost amânată în repetate rânduri, astfel încât viitorul operatorului a fost mult timp nesigur.

La sfârșitul verii 2005 a fost preluat de operatorul mobil grec COSMOTE, care face parte din grupul OTE, acționarul majoritar al Romtelecom. Romtelecom a păstrat 30% din acțiunile operatorului. Pe 6 decembrie 2005, cu mai puțin de 20 000 de clienți și o cotă de piață mai mică de 1%, s-a relansat comercial printr-o campanie agresivă din punctul de vedere al prețurilor.

Procesul de rebranding, lansat la începutul lunii decembrie 2005, a inclus o nouă politică și o nouă strategie: compania oferă, atât clienților utilizatori de cartele COSMOTE cât și abonaților, tarife unice în orice retea și mai scăzute decât ale principalilor competitori. Compania mizează pe atragerea clienților potențiali, având în vedere rata actuală redusă de penetrare a telefoniei mobile în România, situată la 66%.

Pe 14 februarie 2005, COSMOTE a anunțat într-un comunicat de presă, că își ajustează identitatea corporativă prin adăugarea culorii galben în materialele sale publicitare.[3] Surse din piață spuneau încă de la finalul anului 2005 că operatorul GSM Connex (acum Vodafone România) ar putea face presiuni asupra COSMOTE și ar putea să îi implice pe greci chiar și într-un proces, variantă mai puțin plauzibilă însă.

este un operator de telefonie mobilă CDMA deținut de Telemobil S.A. România. Compania a fost înființată în 1993 sub numele Telefonica România și timp de patru ani a fost singurul furnizor de telefonie mobilă de pe piața românească. Rețeaua NMT 450 a fost modernizată începând cu 1998 pentru a face trecerea la tehnologia digitală. Începând cu anul 2000, odată cu preluarea companiei de către grupul Inquam, Zapp a introdus în premieră mondială o rețea CDMA2000 in banda de 450 MHz.

Zapp este o companie implicata activ in viata comunitatii, iar eforturile sale de promovare a celor mai noi tehnologii au fost rasplatite prin numeroase premii si distinctii. Iata numai cateva din cele mai recente distinctii obtinute de companie:

Premiul Presedintiei Romaniei pentru cel mai bun serviciu de comunicatii – 2002

Premiul Special Connect pe 2003 pentru Inaugurarea Laboratorului Brew

Premiul Agora pentru contributia la dezvoltarea comunicatiilor complexe in Romania in 2003

Premiul de excelenta IDG Romania 2003 pentru aducerea tehnologiei BREW in Romania si lansarea laboratorului de teste pentru aplicatii mobile

Premiul "Cel mai important proiect telecom din 2003" acordat de Bucharest Business Week

Premiul pentru "Cea mai buna tehnologie a anului 2004" acordat de IDG Romania pentru introducerea tehnologiei EV-DO

Toti cei 4 operatori de telefonie mobila din Romania au trecut prin cate un rebranding

Vodafone, Orange, Cosmote si Zapp, toate aceste companii sunt pe piata romaneasca de mult timp, insa au aparut sub identitati diferite. Cele mai recente rebrandinguri sunt cele ale Vodafone (fost Connex si Connex Vodafone) si Cosmote (fost Cosmorom), insa nici Zapp si nici Orange nu au fost prezenti de la inceput sub actuala titulatura.

Inceputurile companiei Telemobil pe piata romaneasca sunt foarte indepartate, acesta fiind cam primul operator de telefonie mobila din Romania. Initial, oferta Telemobil era extrem de restransa ca arie, tehnica nu ajuta deloc… esecul a fost cauzat poate si de faptul ca serviciul venise prea devreme in Romania, nu era inca momentul, piata nu era deloc pregatita.

A urmat un serviciu special al Telemobil, SunTel, tehnologie LEMS, cu terminal special si oferte inedite, dar de asemenea pe o arie de acoperire redusa si fara prea mare succes. In final, in decembrie 2001, Telemobil a gasit solutia castigatoare: a lansat Zapp Mobile, retea CDMA, operator devenit ulterior Zapp.

Dialog, important operator de telefonie mobila in Romania, a devenit Orange dupa ce MobilRom a fost supusa deciziilor internationale ale actionarilor sai principali – France Telecom. Asa aparea Orange Romania, un prim rebranding de proportii, caci la momentul schimbarii de brand Dialog nu era un esec, ci de departe un succes.

Connex a trecut la numele Vodafone in aprilie 2006, dupa aproape un an in care soarta brandului Connex era deja stiuta dupa cumpararea Mobifon de catre Vodafone. Cosmote, lansat oficial in Romania in decembrie 2005, era construit de catre grecii de la OTE pe ruinele fostului Cosmorom, un serviciu de telefonie mobila care a esuat la scurt timp de la lansarea sa, din cauza politicii de marketing.

Evoluția cotelor de piață a operatorilor de telefonie mobilă(1996-2005)

La nivelul anului 2004, cei patru competitori pe piata telefoniei mobile erau Telemobil (2,8%), Connex (46,1%), Orange (50,3 – lider de piață), CosmoRom (0,7%). Până la sfârșitul anului 2005 lucrurile stăteau astfel:

Din punct de vedere al vanzarilor, primii doi \jucatori schimba locurile îmtre ei

Oferta de telefonie mobilă s-a extins, în acest an (2006), datorită faptul că Orange și Connex-Vodafone au primit dreptul la înca 2.000.000 de numere noi. ANRC a alocat noi resurse de numerotație companiilor Orange Romania și Mobifon. Mobifon și Orange Romania au primit dreptul de a utiliza câte un milion de numere fiecare pentru furnizarea de servicii de telefonie mobilă.

Orange Romania a primit dreptul de a utiliza încă un milion de numere pentru furnizarea de servicii de telefonie mobilă. Până în acest moment, companiei i-au fost alocate în total 11 milioane de numere naționale. Companiei Mobifon i-au fost suplimentate resursele de numerotație alocate anterior cu un milion de numere care vor fi folosite pentru furnizarea de servicii de telefonie mobilă, operatorul dispunând din acest moment de 10 milioane de numere pentru aceste servicii.

Pe de alta parte, întreaga oferta de servicii s-a diversificat permanent în ultimii ani, dând întregului sector o componentă dinamică, în concordanță cu tendința de schimbare continuă a preferințelor, exigențelor și nevoilor consumatorilor. Pentru a se ridica la nivelul așteptat, operatorii de telefonie mobilă au introdus pe piață o serie de servicii anexe, complementare clasicului serviciu de voce. Printre acestea regăsim : servicii de date și internet, mobile banking, 3G etc. Odata cu cererea pentrut aceste noi servicii a crescut și cererea pentru serviciile mai vechi : voce, SMS, MMS care s-au diversificat și ele prin modul de combinare a diferitelor servicii în abonamente tipice. Exista pachete de servicii concepute special pentru tineri, pentru manageri, pentru angajati, pentru grupuri de prieteni, pentru familii etc. Este clar ca oferta a devenit din ce în ce mai specifică și companiile urmăresc o personalizare a pachetelor de servicii oferite pentru o mai buna urmărire și captare a nevoilor principale ale utilizatorilor. Operatorii de pe piața telefoniei mobile sunt conștienți că în orice moment, posibilitatea de adaptare și flexibilitatea constituie un punct forte decisiv.

Cap. 8 PREȚURILE și TARIFELE

Tarifele pentru serviciile de telefonie mobilă variază în funcție de pachetele oferite de operatorii de telefonie mobilă.

Vom prezenta însă prețurile celor mai utilizate servicii atât la nivel național cât și internațional în anul 2005 oferite de cei patru operatori în parte. De menționat este faptul că aceste prețuri au suferit modificări mici sau chiar deloc în peioada 2003-2005.

De obicei, utilizatorii optează pentru servicii de voce ( atât în formula prepaid cât și postpaid), mesaje scrise, numere favorite. Exista pachete de servicii precum : Vodafone Familly, Orange Student, Vodafone Campus, etc. însă vom vorbi numai de serviciile care au cele mai accesibile tarife.

8.1. ORANGE ROMÂNIA

+abonament lunar

Pentru abonamentul lunar de 4 USD pot fi activate extraopțiuni, bineînteles contra cost.

+tarifele aplicate la apelurile nationale

+Cartelele de reincarcare.

+tarife aplicate apelurilor internaționale

Tarifele pentru apelurile internaționale depind doar de zona de tarifare în care se apeleazã. Este simplu sã știi cât costã un apel deoarece sunt doar 4 zone tarifare, fiecare cu un tarif unic.

8.2.VODAFONE ROMÂNIA

+ tarife naționale

-Abonamentul lunar fiind de 4 USD ;

-Cartela Vodafone costă 5 USD;

+ tarifele convorbiri internaționale

Tarifele pentru convorbirile internaționale variază numai în funcție de destinația apelată, nu și în funcție de oră sau de zi. Indiferent de momentul zilei și de tipul abonamentului, tarifele convorbirilor către destinații internaționale sunt:

+ SMS -uri

8.3. COSMOTE RMT

+abonament lunar, în valoare de 3 euro/luna ;

+cartela Cosmote- un tarif de 0.16 eurocenți pe minut ;

8.4. ZAPP TALK FREE

+tarife naționale :

-abonament lunar de 4 USD ;

-nu exista cartela Zapp ;

+tarife internaționale :

-Apeluri :

-Zona internațională 0 0.49 USD/minut

-Zona internațională 1 0.79 USD/minut

-Zona internațională 2 4.90 USD/minut

-SMS 0.13 USD/mesaj

Din cele prezentate mai sus putem observa ca prețul mediu al unui abonament lunar fără alte extraopțiuni este de 4 USD. De asemenea prețul mediu al unui minut vorbit în rețea este de 0,14 USD, iar pentru SMS-uri în orice rețea națională acesta este de 0,6 USD. În ceea ce privește ritmul de variație acesta este foarte scăzut aproape inexistent având în vedere că prețurile s-au menținut aproximativ constante pentru aceste servicii în ultimii 3 ani( fiind influențate doar de cursul EUR-USD/leu), variind doar ofertele operatorilor.

CONCLUZII și PREVIZIUNI

Constatări generale

Piața românească de telefonie mobilă este caracterizată de o concurență puternică între cei 4 operatori de telefonie mobilă. Operatorii GSM în banda de frecvențe de 900 MHz domină detașat piața de telefonie mobilă din România. Gradul relativ mare de penetrare indică o piață românească maturitură și sunt de așteptat creșteri mai lente ale bazelor de clienți și încasări medii pe utilizator (ARPU) în scădere. Piața este dominată de servicii vocale și de utilizatorii de servicii preplătite.

Infrastructura de comunicații mobile este într-o continuă perfecționare, operatorii oferind servicii de transmisii de date și acces la Internet prin intermediul telefonului mobil, acces la tehnologia 3G etc.

Factorii care conduc la scăderea ARPU:

• Baza de clienți înregistrează o dezvoltare mai lentă decât în anii trecuțiș
• Noii clienți sunt utilizatori cu potențial redus de consum, în special persoane fizice ce optează pentru cartele preplătite;
• Intensificarea competiției va duce la o ușoară scădere a prețurilor și a încasărilor medii pe client în segmentul serviciilor de voce ;

Printre măsurile recomandate de consultanții Roland Berger pentru stoparea scăderii ARPU se numără reducerea numărului de deconectări din rețea (churn) prin programe de fidelizare coerente și o concentrare mai mare pe servicii suplimentare pentru clienții persoane fizice, care sunt și mari generatori de trafic. Promovarea serviciilor de transfer date este necesară pentru stimularea creșterii gradului de utilizare a serviciilor cu valoare adăugată ridicată.

Un alt segment cu potențial mare de dezvoltare îl reprezintă aplicațiile și soluțiile dedicate segmentului bancar și marilor companii (rețele virtuale private mobile, aplicații bancare, call-centre apelabil pe număr mobil, telematică etc.). Alegerea pachetelor de servicii diferă în funcție de tipul de client, concentrarea pe segmentul business fiind absolut necesară. Criteriile relevante pentru decizia de cumpărare în cazul clienților business sunt, de obicei, prețurile atractive, ușurința în utilizare, servicii personalizate de relații cu clienții, existența unui contact local, capacitatea de accesare a întregii game de servicii standard, facturarea transparentă, informații transparente, disponibilitate, accesul internațional.

Cererea de asigurare a securității transmisiilor este foarte mare. Un portofoliu de produse de bandă largă (pe principiu modular), care să asigure flexibilitate în oferirea de servicii individuale, este și el un atuu important.

Un serviciu de relații cu clienții, structurat în funcție de clienții cheie este, în general, apanajul operatorilor cu experiență pe piața de telefonie. Facturarea on-line, tarifele speciale și integrarea serviciilor de telefonie mobilă și fixă sunt și ele un criteriu important aplicat de clienții din lumea afacerilor. Firmele mici și mijlocii tind să prefere furnizori ce oferă pachete de produse standardizate la un preț atractiv, în timp ce companiile mari preferă furnizori cu portofoliu larg de produse, nivel înalt de performanță și competență maximă în telecomunicații.

Aplicatiile mobile sunt și vor fi noua sursă de venit a operatortilor. Cu cativa ani in urma, operatorii faceau pariu ca, odata cu tehnologia 3G, toata lumea se va da in vant dupa videotelefonie. Dar, serviciile de succes s-au dovedit a fi cele bazate pe localizare, download-ul de muzica sau email-ul mobil.

În 2006

Utilizatorii români de telefonie au vorbit peste 10 miliarde de minute la telefon, estimează ANRC pe baza datelor de piață valabile la jumătatea anului 2006. Potrivit datelor Autoritatii Nationale de Reglementare în Comunicații (ANRC) traficul de voce generat de utilizatorii din România a crescut cu 26,6% față de primul semestru al anului 2005, ajungând la 10,61 de miliarde de minute vorbite în perioada ianuarie-iunie 2006.

În ceea ce privește durata medie a unui apel de pe telefonul mobil, în primul semestru al anului 2006, aceasta a fost de 1,51 de minute față de 1,45 cu un an în urma. Pentru convorbirile efectuate de pe telefonul fix, durata medie a unui apel de voce a fost, în primul semestru, de 2,27 minute față de 2,18 minute înregistrate la nivelul anului trecut.

De asemenea, volumului de trafic prin rețelele mobile a crescut cu aproape 57% față de primul semestru al anului 2005, ajungând la peste 6,5 miliarde de minute. Potrivit ANRC, principala sursă a evoluției ascendente a traficului o constituie convorbirile efectuate în cadrul aceleiași retele de telefonie mobilă, care dețin o pondere de 77% din traficul total. Majoritatea utilizatorilor de servicii de telefonie mobilă (66%) utilizează cartele preplătite, în timp ce doar o treime dintre aceștia sunt posesori ai unui abonament.

Numărul mesajelor scrise trimise de pe telefonul mobil a crescut cu aproximativ 50%, depășind pragul de 1 miliard de mesaje trimise (exclusiv mesaje trimise în roaming), în timp ce traficul de mesaje multimedia a crescut cu 46%, ajungând la 13,7 milioane de MMS-uri.

Expansiunea mobilă – contextul internațional

Până în 2010 rețelele mobile vor acoperi 90% din populația lumii. În prezent, rata de acoperire este de 80%, dublă față de cea din anul 2000. Un studiu realizat de Intelecon Research, la inițiativa asociației operatorilor de telefonie mobilă GSMA, în 92 de tari în curs de dezvoltare, a examinat colectarea și folosirea banilor din industria comunicațiilor de către guvernele locale. S-a arătat că suma colectata de autorități de la operatorii Telecom este de 6 mld. $, din care 2 mld. $ doar de la operatorii de telefonie mobila. Numai 1,6 mld. $ au fost reinvestiți în acest domeniu, peste 93% pentru retele fixe.

CHELTUIELI PUBLICE. În ciuda avantajelor tehnologiei mobile, doar 75 de milioane $ din această suma au fost cheltuite pentru extinderea acoperirii acestui tip de rețele.

Peste 450 de milioane de oameni din zonele rurale (aproape 7% din populatia lumii) ar beneficia de acoperire din partea operatorilor de telefonie mobilă dacă fondurile înca nealocate, obținute din impozitarea acestei industrii, ar fi utilizate în infrasctructura specifică.

CRESTERE ECONOMICA. Creșterea ratei de penetrare a acestor servicii este declarată ca prioritate în acest studiu, având în vedere că există aproximativ 2,7 miliarde de oameni care locuiesc în zone acoperite de rețele mobile, dar totuși nu utilizează astfel de servicii. Studiile au demonstrat că o creștere a penetrării serviciilor mobile cu 10% generează o crestere economică a unei țări în curs de dezvoltare cu 0,6 %.

În Romania, piața telefoniei mobile menține un ritm de creștere constant. La jumătatea acestui an erau 14,9 milioane de utilizatori ai acestui tip de serviciu, rata de penetrare atingând nivelul de 68,8 %, cu 7% mai mare decat anul trecut.

Piața româneasca de telecom – atractivă pentru străini

Americanii și britanicii au investit peste jumătate din cele 5,2 miliarde de euro intrate în Romania în 2005. Anul trecut, străinii au făcut pariuri de mai multe sute de milioane de euro pe piața comunicațiilor și tehnologiei informației. Preluările parțiale sau totale ale unor jucători importanți din România au schimbat substanțial fața mediului de afaceri românesc.

Telefonia mobilă a fost, de departe, domeniul care a ținut atenția industriei la cote maxime timp de mai multe saptămani. Compania TIW a decis, în luna martie, să vândă acțiunile deținute la firmele de telefonie mobilă MobiFon, din România, și Oskar Mobil, din Cehia, către grupul britanic Vodafone, pentru circa 3,5 miliarde de dolari, și preluarea unor datorii de 950 de milioane de dolari. Din această sumă, valoarea activelor preluate de Vodafone la MobiFon a fost estimata la 2,5 miliarde dolari. “Prin achizitionarea Connex, Vodafone a făcut o investiție pe termen lung într-una dintre cele mai puternice și profitabile companii din Europa de Est. Tranzacția de miliarde de euro a demonstrat că un astfel de succes este posibil și în România”, a declarat pentru revista Capital Liliana Solomon, director executiv Vodafone Romania. Ea a mai spus că această tranzacție a adus România pe locul 4, de pe locul 6, pe piața central și est-europeana din perspectiva fuziunilor, potrivit unui studiu realizat de PricewaterhouseCoopers.
Și tot telefonia mobilă a văzut, anul trecut, o relansare mult asteptată, grație tot unei investiții străine. La sfârșitul lunii mai, RomTelecom a încheiat un acord privind transferul unui pachet de 70% din acțiunile Cosmorom către compania Cosmote, divizia de telefonie mobilă a grupului elen OTE, valoarea tranzacției ridicându-se la 120 milioane de euro. Investițiile prevăzute de greci pentru relansarea operatorului Cosmorom se ridica la circa 450 de milioane de euro pe o perioadă de trei ani.

Cât timp vom mai fi atractivi?

Stefan Cojanu: Cred că România se bucura de un potențial bogat pentru atragerea de investiții, iar acest avantaj va continua să atraga investitori străini probabil cel puțin înca șapte-zece ani.

Liliana Solomon: Nu numai piața de telecomunicații, ci întreaga economie româneasca, are un potențial enorm. Este de așteptat ca România să atragă cât mai multe investiții dupa integrarea in UE.

Adrian Baicusi: Câtă vreme România se va află în aceasta fază de dezvoltare, va prezenta interes pentru investitorii străini.

Nikolaos Tsolas: România va fi atractivă prin oportunitațile de dezvoltare, apropiata aderare la UE, mărimea și potențialul de dezvoltare al pieței, poziția geografică foarte bună, forța de muncă calificată și ieftină.

Ce ar mai trebui facut?

Stefan Cojanu: Un sistem legislativ mai stabil, mai multă transparență, în special în sectorul achizițiilor publice, și mai multă stabilitate în sectorul fiscal.

Liliana Solomon: Un cadru legislativ prielnic, lipsa unei reglementări excesive, un climat economic favorabil investițiilor și, în general, dezvoltarea în ansamblu a economiei.

Adrian Baicusi: O flexibilizare a procedurilor de afaceri, stabilitate fiscala și legislativă, reducerea birocrației din administrațiile de stat.

Nikolaos Tsolas: Modernizarea infrastructurii, accesul și regularizarea furnizării de produse și servicii pieței domestice, îmbunatațirea legislației, stabilizarea climatului politic, încheierea procesului de privatizare într-o manieră transparentă.
 

Bibliografie:

http://www.anrc.ro – Autoritatea de reglementare în comunicații

http://www.mfinante.ro – Ministerul Finanțelor Publice

http://www.insse.ro – Institutul Național de Statistică – România

http://www.comunic.ro – Revista Industriilor Internet, New Media, Comunicații

http://www.wall-street.ro

http://www.smartfinancial.ro

http://www.fastnews.ro

http://stiri.cel.ro

http://www.bloombiz.ro

http://www.euractiv.ro

Time Home 2

http://www.capital.ro

http://www.jurnalul.ro

http://www.convertor.ro/evolutii.php

http://www.orange.ro

http://www.vodafone.ro

http://www.zapp.ro

http://www.cosmote.ro