Operatiuni Bancare Si Instrumente de Plata

Operațiuni bancare și instrumente de plată

La Banca Comercială Română (BCR)

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1 – Aspecte specifice privind organizarea sistemului de decontări și plăți în activitatea bancară

BNR- centru unic de decontare

Decontări inter și intrabancare

1.3Compensarea

1.4.Rolul decontărilor fără numerar în activitatea bancară

CAPITOLUL 2 – Modalități și instrumente de plată în activitatea bancară

2.1-Ordinul de plată

2.2- Cecul

2.3- Cambia și biletul la ordin

2.4- Acreditivul

2.5- Incasso documentar

2.6- Scrisoare de garanție bancară

2.7- Debitul direct

2.8- Forme și instrumente de decontare moderne

(sisteme de plată electronice

2.9- Sisteme bancare electronice

CAPITOLUL 3 Analiza operațiunilor și instrumentelor de plată specifice unităților financiar-bancare din România

3.1- Ponderea și evoluția instrumentelor de plată plată

3.2.Rolul sistemului bancar în desfășurarea operațiunilor de plăți

3.3- Ponderea modalităților de plată

CAPITOLUL 4- Studiu de caz- Operațiuni și instrumente de plată specifice Banca Comercială Română (BCR

4.1. Istoric-Constituire BCR

4.2. Actionariatul BCR

4.3.Oferta de produse și servicii a Băncii Comerciale Române

4.4. Creditul- produsul bancar principal

4.5.Operațiuni și Instrumente de plată în cadrul BCR

4.6. Analiza de creditare a acreditivului și a scrisorii de garanție

4.7. Cardul

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

În prezenta lucrare Operațiuni bancare și instrumente de plată la Banca Comercială Română (BCR) am prezentat sistemul bancar ce cuprinde sistemul de decontări și plăti, modalitățile și instrumentele de plată în cadrul activității bancare și importanta în instituțiilor financiar bancare din țara noastră.

Scopul și obiectivele cercetării au determinat structura prezenței lucrări, care cuprinde : introducerea, patru capitole redând conținutul de bază al cercetărilor efectuate, concluzii și bibliografie.

Practic sistemul bancar are ca și element de utilizare și funcționare banii; aceștia sunt un simbol al valorii: de la moneda fiduciară (bancnotele) și scripturală (banii din cont) la moneda electronică. Odată cu extinderea rolului băncilor au fost create premisele utilizării monedei scripturale sau banilor de cont (disponibilităților bănești aflate în conturile bancare și care pot fi transferate între conturile diferitelor persoane fizice și juridice).

Practic banii nu mai sunt doar palpabili însă ei există și se tranzacționează prin diferite metode, astfel că în ultimii ani s-a dezvoltat utilizarea ordinului de plată și a cecurilor, după ce a fost abandonată convertibilitatea în aur (la nivel național și pe plan internațional).

Utilizarea din ce mai înțesa a calculatoarelor în operațiunile bancare a condus la apariția și proliferarea monedei electronice. Astfel, transferul unor fonduri între conturi se realizează prin impulsuri electromagnetice, după cum așa numitele carduri se bazează pe memoria unei cartele electromagnetice.

Schimburile economice și prestările de servicii necesitǎ folosirea unor mijloace de plată în vederea lichidării obligațiunilor dintre parteneri.

Mijloacele și instrumentele de plată reflecta valutele și devizele ce se utilizează în vedere lichidării obligațiunilor de plată din tranzacțiile internaționale, În sfera mijloacelor de plată internaționale se încadrează valutele, monedele internaționale, cambiile, biletele la ordin, cecurile și cardurile.

Mijloacele și instrumentele de plată internaționale depind de nivelul și structura schimburilor comerciale, de cooperarea economică, de interesele pǎrților contractante, de locul plǎții, de capacitatea de plată a debitorilor și de legislația valutară de la locul plații.

Din punct de vedere al tehnicii și evidenței bancare, plățile fără numerar se concretizează în virări de sume dintr-un cont în altul, ca urmare a livrării de mărfuri, executărilor de lucrări, prestărilor de servicii sau stingerea altor drepturi de creanța. În cadrul acestor transferuri de sume intervine, pe de o parte plătitorul, iar pe de altă parte beneficiarul (cel ce încasează creanța). Încasările și plățile fără numerar, în practică bancară operează sub denumirea de operațiuni de viramente sau decontări.

Datorită faptului că efectuarea viramentelor este posibilă numai prin intermediul conturilor deschise la bănci, deci sub forma monedei scripturale, organizarea operațiunilor de încasări și plǎți prin intermediul banilor de cont este un atribut direct al aparatului bancar.

În mod direct, în organizarea operațiunilor de încasări și plǎți fără numerar este implicată Banca Naționalǎ a României căreia îi revine sarcina de a elabora cadrul normativ și de a facilita operațiunile de viramente ale celorlalte bănci comerciale prin intermediul decontărilor interbancare. Prin aceste atribuții, Banca Naționalǎ se situează în ipostaza de centru unic de decontare la nivelul întregii țǎri.

De asemenea, toate celelalte societății bancare au obligația de a se implica în organizarea operațiunilor de încasări și plați fără numerar atât în relațiile ce privesc propriile conturi, cât și în legătură cu decontările interbancare.

Această lucrare se bazează în mod specific pe analiza sistemului bancar, ca segment indispensabil al sectorului economic. Atât pe plan internațional cât și pe plan intern, fiecare țară este interesată în crearea unui sistem bancar solid, care să permită asigurarea unui cadru organizatoric corespunzător dezvoltării mecanismelor financiare. Pe lângă partea teoretică dedicată noțiunilor de politici și instrumente bancare lucrarea prezintă și studiul de caz cu operațiunile efectuate în cadrul Băncii Comerciale Romane, fiind banca cea mai importantă după BNR, care este bancă de referință a României.

CAPITOLUL 1

ASPECTE SPECIFICE PRIVIND ORGANIZAREA SISTEMULUI DE DECONTĂRI ȘI PLĂȚI ÎN ACTIVITATEA BANCARĂ

1.1 BNR – Centru unic de decontare

Banca Națională a României a fost înființată în aprilie 1880, fiind fondată ca o instituție de credit, care deținea privilegiul exclusiv de a emite bancnote. Capitalul băncii era în întregime românesc și aparținea în proporție de o treime statului și două treimi particularilor. În 1848 BNR devenea Bancă RPR – Bancă de Stat, subordonată inițial Ministerului de Finanțe, iar din 1957, Consiliului de Miniștri. În 1965, titulatura băncii de emisiune s-a transformat în Banca Națională a Republicii Socialiste România.

Din 1990, BNR și-a reluat titulatura inițială, implicându-se în tranziția de la economia centralizată la economia de piață și asumându-și funcțiile normale ale unei bănci centrale, similare celor ale unor bănci centrale din Europa și din lume, obiectivul său fundamental fiind asigurarea și menținerea stabilității prețurilor.

În 1998 se emite Articolul 23 din Legea nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Naționale a României, iar dispozițiile din articolul 63 al Legii nr. 58/1998 reglementează atribuțiile B.N.R de autorizare și supraveghere a sistemelor de plǎți. Acest articol asigura funcționarea băncilor conform standardelor internaționale.

Articolul 64 explica care sunt reglementările BNR în ceea ce privește funcționarea și statutul băncilor din România, astfel :

A) Care sunt condițiile și modalitatea de organizare a sistemelor de plați;

B) Care sunt condițiile și procedura de autorizare, cazurile în care autorizația poate fi revocatǎ;

C) Care sunt criteriile și regulile pentru supravegherea sistemelor de plǎți, inclusive a participanților la aceste sisteme și a administratorilor acestora;

D) Care sunt informațiile și rapoartele care trebuie furnizare către B.N.R.;

E) Care sunt cerințele minime referitoare la funcționarea, auditul operațional și administrarea riscurilor unui sistem de plǎți și cele referitoare la situațiile financiare și auditul intern al participanților și ale administratorului unui sistem de plǎți;

F) Orice alte cerințe specifice necesare bunei funcționǎri a unui sistem de plǎți.

Alte articole asemănătoare, care desemnează reguli de funcționare ale BNR sunt :

– Regulamentul nr.10 din 1994 în ceea ce privește compensarea multilaterală a plǎților interbancare fără numerar, pe suport de hârtie și decontările efectuate de către sucursalele BNR

– Regulamentul nr.1 din 1995 privind principiile și organizarea avizării tehnice a sistemelor de plǎți și decontări fără numerar.

– Regulamentul nr.1 din 1995 stabilește normele tehnice privind sistemele de plăți și decontări fără numerar prin care serviciile de transfer de fonduri în formă scripturala sunt oferite publicului.

– Regulamentul nr.10 din 1994 completează detaliile tehnice cuprinse în Circulară nr.14 din 1 iulie 1996 și pe cele din Circulară nr.26 din 30 octombrie 1996 privind decontarea operațiunilor interbancare ale băncilor aflate în regim special

– Ale articole din lege stabilesc felul în care se efectuează transferurile pe baza netă sau brută, între

Instituțiile de credit și B.N.R;

Instituțiile de credit și Trezoreria statului;

Trezoreria statului și B.N.R.;

Instituțiile de credit și casele de compensație interbancare și/sau titularii conturilor de decontare autorizați de B.N.R.,

B.N.R. și instituțiile de credit sau între B.N.R. și Trezoreria statului, care sunt aferente exclusive operațiunilor cu numerar și operațiunilor de poprire pe conturile participanților, în care B.N.R. este terț poprit.

– Regulamentul nr. 1 din 2002 stabilește principiile și modul de desfășurare a procesării și decontării, pe baza brută, în aceeași zi bancară, a plăților de mare valoare între participanți, prin sistemul de transfer de fonduri de mare valoare administrat de TransFond – S.A. Astfel sunt reglementate transferurile dintre :

– Participanți (persoane fizice sau juridice) cu numerar în valoare de 50.000 lei sau indiferent de valoare, dacă inițiatorul optează pentru acest sistem;

– Credit între participanți, aferent piețelor valutară și monetară, inclusiv cele aferente facilitaților permanente acordate de B.N.R.

– Regulamentul nr.4 din 13 iunie 2002 stabilește felul în care se desfășoară comerțul electronic, care sunt noile sisteme de plată electronică

– Legea Nr. 161/2003 stabilește care sunt normele privind combaterea criminalității informatice

Consiliul Incidentelor de plăți organizează și gestionează un fișier intern general numit fișierul național de incidente de plăți, care este structurat pe trei compartimente :

Fișierul național de cecuri (FNC);

Fișierul național de cambia (FNCb);

Fișierul național de bilete de odin (FNBO).

– Circulară nr. 35 din 9 septembrie 2002 stabilește sistemele de plăți și funcționarea organizațiilor cooperatiste de credit.

Pentru asigurarea eficienței procesului decizional, în cadrul BNR funcționează 4 structuri operative cu responsabilități în exercitarea principalelor funcții ale unei bănci centrale :

Comitetul de politică monetară,

Comitetul de supraveghere,

Comitetul de administrare a rezervelor internaționale

Comitetul de audit

Comitetul de politică monetară constituit ca o structură permanentă, cu rol consultativ și decizional, este alcătuit din 9 membri și este condus de guvernatorul BNR. Principalele atribuții se referă la stabilirea coordonatelor strategice ale politicii monetare, caracteristicile cadrului operațional al acesteia, obiectivele și liniile directoare pe orizonturi diferite de timp, precum și măsuri de îmbunătățire și de creștere a eficacității politicii monetare și a cadrului sau operațional, inclusiv din perspectiva armonizării acestuia cu cerințele Băncii Centrale Europene.

Comitetul de supraveghere reprezintă o structură permanentă, cu caracter deliberativ și decizional. Este compus din 10 membri și este condus de guvernatorul BNR. Atribuțiile și competențele sale vizează activitățile de evaluari informatice

Consiliul Incidentelor de plăți organizează și gestionează un fișier intern general numit fișierul național de incidente de plăți, care este structurat pe trei compartimente :

Fișierul național de cecuri (FNC);

Fișierul național de cambia (FNCb);

Fișierul național de bilete de odin (FNBO).

– Circulară nr. 35 din 9 septembrie 2002 stabilește sistemele de plăți și funcționarea organizațiilor cooperatiste de credit.

Pentru asigurarea eficienței procesului decizional, în cadrul BNR funcționează 4 structuri operative cu responsabilități în exercitarea principalelor funcții ale unei bănci centrale :

Comitetul de politică monetară,

Comitetul de supraveghere,

Comitetul de administrare a rezervelor internaționale

Comitetul de audit

Comitetul de politică monetară constituit ca o structură permanentă, cu rol consultativ și decizional, este alcătuit din 9 membri și este condus de guvernatorul BNR. Principalele atribuții se referă la stabilirea coordonatelor strategice ale politicii monetare, caracteristicile cadrului operațional al acesteia, obiectivele și liniile directoare pe orizonturi diferite de timp, precum și măsuri de îmbunătățire și de creștere a eficacității politicii monetare și a cadrului sau operațional, inclusiv din perspectiva armonizării acestuia cu cerințele Băncii Centrale Europene.

Comitetul de supraveghere reprezintă o structură permanentă, cu caracter deliberativ și decizional. Este compus din 10 membri și este condus de guvernatorul BNR. Atribuțiile și competențele sale vizează activitățile de evaluare și monitorizare a funcționării instituțiilor de credit din perspectiva calității activelor, a performanțelor financiare și a încadrării lor în nivelul reglementat al indicatorilor de prudență bancară, dar și a asigurării bazei de reglementare, conform legislației specifice și practicilor internaționale în materie.

Comitetul de administrare a rezervelor internaționale este o structură permanentă, alcătuită din 11 membri și este condusă de guvernatorul BNR. Principalele atribuții ale acestuia sunt legate de îndeplinirea orientărilor strategice adoptate de Consiliul de administrație în domeniul administrării rezervelor internaționale. Comitetul stabilește lista entităților cu care se derulează tranzacțiile, a emitenților pentru investițiile în titluri și a activelor acceptate pentru investire, face propuneri privind implementarea și utilizarea instrumentelor financiare (inclusiv instrumente financiare derivate), analizează evoluția piețelor și formulează propuneri de strategie pentru perioada următoare.

Comitetul de audit analizează și propune direcțiile strategice și politica BNR în domeniul controlului intern, managementului riscurilor, auditului intern și extern. Este format din 5 membri ai Consiliului de administrație care nu fac parte din conducerea executivă a băncii.

1.2. Decontări inter și intrabancare

1.2.1. Organizarea și administrarea plăților

O plată are ca efect trecerea în proprietatea beneficiarului plăților a unor active monetare acceptate de către acesta ca descărcând plătitorul de obligația monetară pe care a contractat-o.

În sistemele financiare moderne, aceste active monetare constau într-un set foarte restrâns de creanțe asupra guvernului (monedă metalică), asupra Băncii Centrale (bancnote sau fondurile bănești menținute în evidență Băncii Centrale) sau asupra băncilor și altor instituții financiare (exemplu : conturile și depozitele bancare). Aceste active sunt cunoscute sub denumirea de mijloace de decontare, care reprezintă monedă scripturală (bani de cont), utilizată ca mijloc de schimb datorită încrederii publicului.

Setul de înțelegerii (aranjamente) privind descărcarea obligațiunilor asumate de subiecții economici, ori de câte ori aceștia achiziționează resurse reale și financiare, formează sistemul de plăți.

Elemente constitutive ale unui sistem de plăți sunt : instituțiile care furnizează servicii de plăți, formele de creanțe transferate, modele și mijloace de transfer ale acestor creanță, inclusive controlul mesajelor de instrucțiuni, canalele de comunicație, relațiile contractuale.

Transferurile de fonduri interbancare au ca inițiatori și primitori finali ai fondurilor – băncile.

Decontarea transferurilor interbancare care se face prin două metode :

Creditarea sau debitarea, în baza instrucțiunilor de plată a conturilor bilaterale de corespondent (sau a conturilor de corespondent de la o terță banca), băncile înțelegându-se să acopere orice dezechilibru care poate acumula între fonduri; debitarea și creditarea fondurilor pe care băncile le mențin la Banca Centrală.

1.2.2 Decontări interbancare

Transferurile interbancare de fonduri pot fi decontare individual pe baza brută. În scopul reducerii necesarului de fonduri și al simplificării mesajelor de schimb de plăti, băncile, în mod tradițional, s-au sprijinit pe aranjamente de compensare și decontare pe baza netă.

O reducere suplimentară a valorii transferurilor interbancare de fonduri care urmează a fi decontate este obținută prin compensare multilaterală a acestora. În acest ultim caz, numărul de canale de comunicare se reduce semnificativ (fig. 3), deoarece fiecare bancă trebuie să fie reprezentată la casa centrală de compensație sau să deschidă o linie de comunicație acesta. Băncile care înregistrează poziții multilaterale net debitoare își acoperă obligațiile prin transferul fondurilor corespunzătoare către contul casei de compensație aflat în evidență agentului de compensare, de regulă, banca centrală. La rândul său, casa de compensație plătește toate fondurile pe care le-a încasat, către băncile aflate în poziții multilaterale net creditoare. În exemplul prezentat, valoarea totală a fondurilor transferate către bănci este 130, ceea ce reprezintă încă o reducere cu aproximativ 50% a valorii pozițiilor care urmează să fie decontate comparative cu compensarea bilaterală. În numeroase cazuri, reducerea totală a valorii fluxurilor decontate printr-un sistem de decontare pe baza netă multilaterala netă comparative cu valoarea totală a acelorași fluxuri decontate printr-un sistem de decontare pe baza brută este de aproximativ 90%.

1.2.3 Decontări intrabancare

Decontările intrabancare realizează stingerea obligațiilor rezultate în urma unor operațiuni comerciale sau necomerciale, desfășurate între clienții aceeași bănci sau realizate de către subunitățile băncii, în nume și în cont propriu. Decontările intrabancare, numite și operațiuni între sedii, apar atât în contabilitatea unității plătitoare, cât și a unității beneficiare a plății.

Se numește unitate bancară inițiatoare, unitatea bancară care ordonă o plată fără numerar pentru contul clientului sau pentru contul propriu. Ea este cea care inițiază decontarea. De asemenea, numim unitate bancară destinatara, unitatea bancară ce primește de la unitatea inițiatoare de plată sau un ordin de a efectua plată. În funcție de aceste două situații de folosesc următoarele documente interne :

Avizul de debitare – atunci când banca inițiatoare este banca beneficiarului;

Avizul de creditare – atunci când banca inițiatoare este banca plătitorului.

1.3. Compensarea

Plățile efectuate de către bănci în favoarea clienților persoane fizice și persoanele juridice se împart în două categorii :

– Plăți interbancare;

– Plăti intrabancare

Plățile interbancare sunt plățile efectuate între două unități bancare care nu aparțin aceleiași societăți bancare.

Plățile intrabancare sunt plati efectuate între două unități bancare care aparțin aceleiași societăți bancare.

Modalitatea de calcul a obligațiilor și creanțelor fiecărei societăți bancare față de toate celelalte societăți bancare participante la compensare, modalitate care stă la baza decontării pe baza netă, poartă denumirea de compensare multilaterală interbancară. (CMI)

În temeiul Regulamentelor BNR este reglementată, organizată și funcționează compensarea multilaterală a plăților interbancare fără numerar pe suport de hârtie. (CMSH prescurtare utilizată numai pentru nevoile cursului nostru.)

Obiectul CMSH îl constituie plățile interbancare fără numerar, pe suport de hârtie (cecuri, cambii și bilete la ordin) fără restricție de valoare.

Regulamentul nr. 10/14.11. 1994 privind CMSH a suferit modificări pe parcursul aplicării lui, dar cele mai radicale schimbări s-au produs la începutul anului 2005 când a fost introdus și a devenit apoi funcționabil Sistemul Electronic de Plăți din România.

Prezentăm în continuare principalele reglementari în materie de decontare care stau la baza CMSH;

– Centrala TransFonD și unitățile sale din teritoriu (sucursalele județene, care de fapt sunt casele de compensații teritoriale) constituie structura sistemului de compensații creat pe aceiași rețea teritorial a unităților BNR (de fapt până la crearea TransFonD operațiunile de CMSH se desfășurau în ședințele de compensare din Centrală BNR și serviciile de plăți și decontări din sucursalele sale județene).

Compensarea multilaterală a plăților bancare fără numerar pe suport de hârtie (CMSH) se desfășoară în sediul central și în oricare din sucursaleleTransFonD.

Fiecare societate bancară are obligația de a numi câte un reprezentant și un înlocuitor al acestuia numiți agenți de compensare.

Operațiunile exceptate de la compensarea multilaterală a operațiunilor de plăți și încasări de mică valoare pe suport de hârtie sunt următoarele :

Piețele în lei aferente pieței valutare interbancare;

Plasamentele sau creditele interbancare, rambursarea acestora și dobânzile aferente;

Plățile de mare valoare

Plățile aferente operațiunilor privind decontările speciale (operațiuni cu titluri de stat, operațiuni cu titluri cotate la bursă, etc.)

– Plățile către bugetul statului și bugetele locale, etc

Instrumentele de plată compensabile în sistemul compensării multilaterale a plăților interbancare fără numerar pe suport de hârtie și de mică valoare sunt : cecul barat, biletul la ordin și cambia, care se introduc în compensare indiferent de valoarea lor

Ședința de compensare se desfășoară în mai multe momente succesive, astfel :

Pregătirea ședinței de compensare se desfășoară la sediul unității bancare cuprinzând mai multe grupe de operațiuni :

Grupa de operațiuni I : instrumentele de plată (care părăsesc banca) sunt grupate de către unitatea bancară inițiatoare (prezentatoare) pe unități bancare destinatare (primitoare), și în cadrul lor pe instrumente de plată compensabile. Gruparea se face în pachete de cel mult 100 de instrumente de plată compensabile și se introduc în plicuri de o formă și cu date de identificare precis prevăzute în regulament.

Fiecare pachet este însoțit în mod obligatoriu de o bandă de control totalizatoare a sumelor înscrise pe documentele ce se afla în plic,

Totalul fiecare benzi de control este preluat într-o dispoziție centralizatoare de încasare (în 4 exemplare) care totalizează sumele înscrise pe cecuri, bilete și cambii.

Documentele componente ale unui pachet remis în plic unității bancare primitoare (destinatare) sunt prezentate, în mod obligatoriu, în următoarea ordine: dispoziția centralizatoare; banda de control; instrumentele de plată compensabile.

– Grupa de operațiuni II : pe baza dispozițiilor centralizatoare unitatea bancară prezentatoare (inițiatoare) completează câte un borderou al dispozițiilor centralizatoare pentru fiecare unitate bancară primitoare (destinatara)

– Grupa de operațiuni III : instrumentele de plată compensabile, de data aceasta, primite de la celelalte unități bancare participante sunt analizate de către unitatea primitoare (destinatara) în vederea acceptării sau refuzării lor. De menționat că acceptarea unui instrument de plată compensabil nu poate fi parțială decât cu acordul societăților bancare inițiatoare și destinatare. O a doua mențiune o facem cu privire la acțiunea de refuz a instrumentelor de plată compensabile care se face numai pe baza motivelor temeinice și expres prevăzute în Regulamentul BNR. Refuzul unor instrumente de plată compensabile se consemnează în formularele tipizate denumite refuz la plată. Refuzurile sunt însoțite de instrumentul de plată refuzat și se predau unității bancare partenere la compensare în plicuri identice cu cele de la grupa I de operațiuni.

Desfășurarea ședinței de compensare se realizează în două părți distincte la sediul unităților TransFonD.

– Procedura din PARTEA I cuprinde compensarea instrumentelor de plată acceptate la plata, agenții de compensare împreună cu inspectorul de compensare desfășurând următoarele activități :

– Între agenții de compensare ai tuturor unităților bancare care participă la ședința se realizează schimbul reciproc de plicuri care conțin documentele prezentate mai sus.

– Se deschid plicurile și se fac verificările de destinație, de corectitudine privind forma, valoarea, numărul și exactitatea totalurilor de pe benzile de control a fiecărui pachet;

– Inspectorul de compensare calculează totalul general al sumelor de plăți în compensare și totalul general al sumelor de încasat în compensare (de la toți participanții la ședința de compensare) și le va consemna în formularul de compensare centralizator, care nu este altceva decât totalul sumelor consemnate de către fiecare unitate bancară în formularul propriu de compensare

– Pentru că prima parte a ședinței de compensare să se încheie este obligatoriu că aceste două totaluri generale să fie identice. Rezultă astfel un total al soldurilor debitoare și un total al soldurilor creditoare în funcție de natura soldurilor fiecărei unități bancare participante la compensare.

Procedura din PARTEA A ÎI A a ședinței de compensare rezolva compensarea instrumentelor de plată refuzate, într-o succesiune de proceduri asemănătoare cu cele din Partea I.

Pentru că a doua parte a ședinței de compensare să se încheie este obligatoriu ca pe formularul de compensare centralizator totalul general al sumelor de plăți refuzate. Să fie identic cu totalul general al sumelor de încasat refuzate și totalul soldurilor debitoare să fie identic cu totalul soldurilor creditoare.

Sfârșitul ședinței de compensare : după stabilirea egalității dintre totalul general al sumelor de plătit refuzate și totalul general al sumelor de încasat refuzate precum și a egalității dintre șoldurile debitoare și cel al soldurilor creditoare, agenții de compensare completează rezultatele finale pe formularele de compensare ale unităților pe care le reprezintă. Aceste documente se semnează de către agentul de compensare și este certificat de către inspectorul de compensare.

După certificarea rezultatelor compensării pe formularele de compensare ale unităților bancare, inspectorul de compensare declara ședința de compensare închisă.

Rezultatele ședinței de compensare : se concretizează, la sfârșitul zilei bancare, într-un șold final așa cum am prezentat mai sus, care în funcție de volumul plăților, al încasărilor, al refuzurilor la plata și al refuzurilor la încasare poate să fie șold debitor sau șold creditor.

În vederea compensării multilaterale prin Regulament s-au stabilit scheme de circuit cu termene și intervale de timp exprimate în zile lucrătoare care sunt obligatorii și în funcție de care se stabilește ziua compensării.

1.3.1. Sistemul de compensare

Sistemele de compensare centralizeza zilnic întregul circuit de plăți inițiate de titulari. Dispesați în intreaga economie natională și asigură stingerea acestora prin procedeul de compensare.

Casele de compensații sunt instituții specializate în asemenea operatiuni și pot fi de stat sau particulare, dar sub controlul băncii centrale. Ele sunt organizații nonprofit care prestează servicii, reciproc utile, pentru membrii săi.Controlul băncii centrale se exercită prin contul deschis la aceasta de casa de compensație prin care transferă fondurile băncilor în conturile lor deschise la banca centrală.

B.N.R, îndeplinindu-și rolul pe care îl are ca banca centrală, a emis Regulamentul privind compensarea multilaterală a plăților interbancare fără numerar, pe suport de hârtie, care conține detalii amănunțite referitoare la toate procedurile de compensare, regulament ce a luat i considerare atât informațiile furnizate de reprezentant ai băncilor, cât și cele provenite din surse externe, utilizate în alte țări. Acest regulament răspunde la eventualele întrebării privind mecanismul compensării și schemele de circuit ale instrumentelor de plată compensabile. Aceasta sesiune oferă imaginea de ansamblu a sistemului, a felului în care funcționează, ce plăti se compensează și care este durata i timp pentru că operațiunile să parcurgă întregul proces din cadrul sistemului de compensare.

Principalul avantaj pentru clientul unei bănci comerciale este acela că printr-un sistem eficient de compensare i se pun la dispoziție propriile disponibilității mult mai repede decât înainte.

Sistemul de compensare a fost proiectat astfel încât să utilizeze rețeaua intrabancara a B.N.R. care acoperă toate județe țării. Pentru că sistemul să poată funcționa, este alcătuit din :

Casa de compensații organizată la nivelul centralei;

Case de compensații teritoriale situate în municipiul București și în în orașe reședința de județ de pe întreg cuprinsul țării.

Sistemul prelucrează zilnic mai multe mii de instrumente de plată, urmând ca numărul acestora să crească pe măsura dezvoltării lui.

1.4. Rolul decontărilor fără numerar în activitatea bancară

1.4.1Definirea monedei scripturale

Alături de moneda în numerar, o altă formă de bani este monedă scripturală.

Mult timp, în cadrul politicilor monetare, s-a considerat ca masa banilor aflată în circulație ar fi formată numai din numerar. Ulterior, s-a ajuns la concluzia că în masă monetară trebuie incluși și banii de cont (monedă scripturală), adică disponibilitățile aflate în conturile bancare și care circulă prin operații de virament sau transfer între conturi.

Aceste disponibilități în cont pot proveni din depuneri, sau din deschideri de credit ale băncilor în favoarea unor titulari de conturi. Titularii conturilor pot oricând transforma disponibilitățile lor din conturi în numerar. Acesta este și motivul principal pentru care banii de cont trebuie incluși în masă monetară existând la u moment dat pe piață.

O caracteristică principală a monedei scripturale este aceea că este purtătoare de dobândă (una din caracteristicile o deosebesc de numerar).

Banii de cont pot îndeplini atât funcții de circulație, cât și funcții de mijloc de plată, de bani de credit.

Printre avantajele utilizării monedei scripturale enumeram :

Riscul aproape inexistent în ceea e privește furtul, spre deosebire de cash;

Posibilitatea efectuării unor transferuri între mai multe conturi (de card, de economii).

Monedă scripturală câștigă tot mai mult teren în fata numeralului și în România, chiar dacă mai exista încă oameni care își țin banii acasă, „la ciorap”, din cauza lipsei de încredere față de sistemele bancare actuale.

1.4.2. Caracteristicile decontărilor fără numerar

Decontările fără numerar se efectuează prin băncile comerciale, prin Banca Națională a României (cele intrabancare) sau prin Trezoreria statului (clienții își plătesc taxele sau primesc restituirile de venituri cuvenite).

Operațiunile de decontări cresc de la an la an, determinate de inflație, la care se adună creșterea economică. Creșterea produsului intern brut (PIB) determina o creștere a operațiunilor de decontări efectuate. De exemplu, în 2007, în condițiile unei inflații de 4 % decontările au crescut valoric cu aproximativ 10,3% la o creștere economică de 6,3%. Principala explicație a creșterii volumului de plăți într-o economie stabilă este creșterea producției, a desfacerii de mărfuri, comerț, creșterea producției agricole, servicii, turism.

Instrumentele de plată folosite sunt : ordinul de plată; biletul la ordin; cecul barat și cambia.

Ordinul de plată este principalul instrument de decontare folosit în țara noastră. Prin acesta se realizează principiul fundamental al decontării și anume, acela că plățile se efectuează numai la inițiative debitorului (plătitorului). În relațiile de parteneriat între clienți, nimeni nu poate solicita încasarea unei sume în vreo formă asupra căreia plătitorul să nu-și dea acceptul cu excepția cazurilor în care beneficiarul sumei este statul care poate emite dispoziții de încasare.

O altă excepție este reprezentată de decontarea pe baza hotărârilor instanțelor de judecata prin care debitorul (plătitorul) este obligat de către justiție la plata unor sume datorate diverșilor creditori, din orice obligații asumate anterior, într-o formă sau alta, de către debitor. În general, este o bancă. Ca pondere în totalul plăților, decontărilor prin nota contabil sunt nesemnificative în volumul total de decontări (sub 1%).

Biletul la ordin este un instrument de decontare reglementat prin Legea Cambiei și a Biletului la ordin, nr.59/19. El constituie o promisiune de plată ca la o anumită scadența, debitorul va onora plată. În formă concretă, debitorul emite biletul la ordin, îl înmânează beneficiarului sumei, acesta îl introduce băncii lui, care îl remite băncii creditorului spre decontare și îl onorează numai dacă sunt suficiente disponibilități în cont. În caz contrar, decontarea se respinge la plată, urmând ca ea să se facă printr-un alt instrument (ordin de plată).

Cecurile barate se numesc și sunt așa pentru a fi deosebite ca formulare de cecurile pentru ridicări de numerar (care au înscrise pe ele „numerar”), astfel încât formularul de cec este același atât pentru ridicările de numerar, cât și pentru plățile fără numerar, fiecare având elemente descriptive descrise.

Statisticile efectuate arata că ordinul de plată este cel mai des folosit (82%), fiind urmat de cec (10%) și apoi de biletul la ordin și cambia (împreună deținând 8%).

În totalul plăților pe economie, decontările dețin o pondere covârșitoare ce depășește 85%, iar într-o economie echilibrată, ajunge chiar la 95 – 97% din totalul plăților.

În cadrul decontărilor, în activitatea bancară, un rol deosebit de important îl constituie fluxurile de resurse ca intrări și ieșiri din sistem. Fiecare bancă comercială, centrală sau locală, are deschis un cont la Banca națională a României în care înregistrează numai decontările interbancare, ieșirile de resurse dintr-un sistem bancar determinate de relațiile economice ce generează plati din conturile deschise alte sisteme bancare, crează băncilor șolduri debitoare la conturile lor deschise la B.N.R. și care pot determina dificultăți în asigurarea lichidităților băncii respective. Pentru acestea sunt reglementări și din partea băncii de emisiune prin care se monitorizează plățile mai mari către anumite bănci, prin noțiunea de plată de mare valoare, ce se efectuează numai prin intermediul B.N.R., înțelegându-se sume de peste 50 mii RON.

Decontarea instrumentelor de plată se efectuează în mod practice prin mai multe căi : transmiterea electronică a sumelor, transmiterea prin telex și remiterea lor în mod letric (poșta). În contra timp cu aceste idei se menține astăzi În România sistemul de decontare interbancara de pe o zi e alta, astfel încât clientul depune astăzi documentele la banca lui, iar plățile efective se fac abia în ziua următoare la sediile caselor de compensație de pe lângă B.N.R. (TRANSFOND), a doua zi între orele 10 – 12. Prin tot acest sistem de decontare interbancar intitulat decontare prin compensare între bănci, plățile se întârzie în toate cazurile cu o zi, creându-și uneori dificultăți prin întârzieri și mai mari datorită neutralizării sumelor în plăți de către beneficiarii sumelor a doua zi, în funcție de situația în care se afla clientul la acea dată.

În cazul în care plătitorii întârzie plata se formează blocaj financiar. Cauza principală a blocajului constituie mobilizările de fonduri i partea de activ a bilanțului clienților, în stocuri de orice fel, în decontări constituind diverse debite ne recuperate, procurări de mijloace fixe fără surse specifice de finanțare, pierderi.

CAPITOLUL 2

MODALITĂȚI ȘI INSTRUMENTE DE PLATĂ

2.1 Ordinul de plată

Ordinul de plată este definit ca o instrucțiune necondiționată, dată în orice formă de emitent instituției receptoare, în mod direct sau prin intermediul unui sistem de plăți, în scopul punerii la dispoziția unui beneficiar a sumei de plată indicate în ordinul de plată prin creditsrea unui cont al acestuia deschis la instituția destinatară sau prin eliberarea sumei respective în numerar în anumite situații.

Ordinul de plată este metoda cea mai facilă de a realiza o plată respectiv o încasare, desemenea este documentul de decontare prin care plătitorul da ordin băncii sale să pună la dispoziția unui beneficiar o sumă de bani, la o anumită dată. Ordinul de plată poate fi emis pe suport clasic (hârtie) sau pe suporturi neconvenționale (magnetic, electronic) iar participanții la circuitul acestuia sunt : emitentul, plătitorul (care în general este emitentul), beneficiarul, societatea bancară inițiatoare, societatea bancară destinatara și societăți bancare intermediare.

Emitentul are obligații în legătură cu emiterea și plata ordinului de plată iar plătitorul se obliga la plata spezelor bancare aferente procesării V. Societatea bancară inițiatoare se obliga la returnarea sumei în caz de nefinantare a transferului – credit și plata dobânzilor de întârziere când este cazul. Societatea bancară receptoare este obligată cu privire la recepția, autentificarea, acceptarea sau refuzul, executarea ordinului de plată recepționat, plata dobânzii de întârziere (când este cazul). Societatea bancară destinatara, la rândul ei, are obligații în legătură cu recepția, autentificarea, acceptarea sau refuzul, punerea fondurilor la dispoziția beneficiarului, plata dobânzii de întârziere.

Finanțarea transferului – credit se face atunci când societatea bancară destinatara accepta ordinul de plată în favoarea beneficiarului.

Ordinul de plată se întocmește de către către plătitor în trei exemple și se depune la unitatea bancară la care are deschis contul curent instit sau neînsoțit de borderou. În baza primului exemplar are loc debitarea cotului plătitorului și rămâne la bancă în dosarul cu actele zilei. Exemplarul trei se restituie plătitorului ca anexă la extrasul de cont. Exemplarul doi împreună cu avizul OIS de creditare sunt remise prin sistemul de decontare interbancar băncii beneficiarului de suma care servește la creditarea contului acestuia, după care i se remite ca anexă la extrasul de cont.

În cazul în care beneficiarul și emitentul ordinului de plată au conturi deschise la aceeași unitate bancară, virarea sumei în contul beneficiarului se face în aceeași zi bancară, prin debitarea contului plătitorului în baza primului exemplar al ordinului de plată și creditarea contului beneficiarului pe baza exemplarului nr. 2 al ordinului de plată.

În situația în care decontarea se efectuează între unități bancare diferite, ordinele de plată se primesc telex, letric sau electronic în conformitate cu prevederile normale metodologice privind evidentă și controlul decontărilor reciproce între unitățile băncilor comerciale.

Din punct de vedere al modalităților de încasare, ordinul de plată poate fi:

-simplu, caz în care încasarea ordinului de plată nu este condiționată de prezentarea vreunui document sau explicație cu privire la scopul plății, acest tip de ordin se aseamană cu cecul

-documentar, respectiv încasarea sa este determinată de obligațiile beneficiarului de a prezenta anumite documente(factură, dovada plății unor chirii, a unor speze de transport, etc) indicate de ordinul de plată;

2.2 Cecul

Cecul, ca instrument de plată, în legătură, în procesul creării sale, tri persoane : trăgătorul, trasul și beneficiarul. În instrumentul este creat de trăgător, care în baza unui disponibil constituit în prealabil la o societate bancară, da ordin necondiționat acesteia, care se afla în poziția de tras, să plătească la prezentare o sumă determinată unei terțe persoane său însuși trăgătorului, aflat în poziție de beneficiar.

Trăgătorul poate emite un cec numai în condițiile existenței prealabile la tras a unor fonduri proprii, disponibile, în momentul emiterii acestuia, care să facă posibilă efectuarea plății. Disponibilul trebuie să fie lichid, cert și exigibil, adică să nu existe nici un impediment de ordin juridic sau material care să împiedice efectuarea platii cecului.

Posibilitățile de circulație (transmitere) ale unui cec sunt :

Simplă remitere – cazul cecului la purtător care în momentul emiterii, nu indica beneficiarul sau poarta mențiunea „la purtător”. Acest cec va fi plătit fie persoanei desemnate ca beneficiar, fie deținătorului cecului;

Opțiunea de creanța ordinară – atunci când cecul este emis pe numele unei anumite persoane și conține mențiunea „nu la ordin”, caz în care numai persoana nominalizată poate să-l încaseze.

Girarea – operațiune prin care se transmit odată cu remiterea și toate drepturile rezultate din cec. Este o mențiune specială, făcută pe verso-ul cecului, în favoarea unei persoane, inclusiv în favoarea trăgătorului.

Cecul este plătibil numai la vedere (la prezentare). Termenele de prezentare la plata a cecurilor emise și plătibile în România sunt 8 zile, dacă cecul este plătibil chiar în localitatea unde a fost emis, de 15 zile, dacă cecul este plătibil în alta localitate și de 30 de zile, în cazul cecului circular și se calculează începând cu ziua următoare emiterii cecului. Prezentarea cecului după expirarea termenului legal are ca efect pierderea dreptului legal de acțiune împotriva giranților anteriori, în cazul în care cecul nu ar fi plătit.

Există mai multe tipuri de cecuri, clasificate astfel :

Din punct de vedere al modului în care este stipulat beneficiarul, cecurile pot fi : nominative, la ordin și la purtător;

După modul de încasare exista : cecuri obișnuite (nebarate), cecuri barate, cecuri de călătorie și cecuri certificate;

În funcție de părțile angajate în derularea plăților, cecurile pot fi : persoanele retrase de persoane fizice sau juridice asupra unei bănci

Și circulare sau bancare (trase de o bancă asupra altei bănci).

Utilizarea cecului, ca instrument de decontare a plăților interbancar fără numerar pe suport de hârtie compensate multilateral, da naștere la următoarele circuite :

Circuitul nr. 1 (local) – intervine atunci când clientul beneficiar și clientul plătitor au conturi curente deschise la unități bancare situate în reședința de județ și care aparțin unor societăți bancare diferite;

Circuitul nr. 2 (intrajudetean) – intervine atunci când doi clienți ai băncii au conturi curente deschise la unități bancare situate în același județ și care aparțin unor societăți bancare diferite;

Circuitul nr. 3 (interjudețean) – clienții băncii au conturi deschise la unități bancare diferite, situate în alte județe.

Fluxul informațional al viramentelor în baza cecului :

A – banca inițiatoare;

B – banca intermediară;

C – banca destinatară.

2.3 Cambia și biletul la ordin

Cambia este un titlu de credit negociabil și instrument de plată care constată obligația asumată de către un debitor de a plăti la vedere sau la scadență fixată, beneficiarului sau la ordinul acestuia, o sumă de bani determinată. În procesul creării sale, cambia pune în legătură trei persoane : trăgătorul, trasul și beneficiarul. Titlul creat de trăgător în calitate de creditor, da ordin debitorului sau, numit tras, să plătească o sumă fixată la o dată determinată în timp, fie unui beneficiar, fie la ordinul acestuia din urmă.

Prezentarea cambiei la acceptare poate fi :

– Facultativa – putând fi făcută oricând până la scadență;

– Obligatorie – atunci când trăgătorul indica, expres în titlu de fapt, fixând sau nu, un termen de prezentare sau atunci când, cambia este plătibila la un anumit timp la vedere, în termen de un an de la data emiterii.

Prezentarea la acceptare va fi făcută oricând, dacă trăgătorul nu a fixat un termen pentru prezentare, dar nu mai târziu de data scadentei și poate fi făcută atât de posesorul cambiei, cât și de un simplu deținător al ei, la domiciliul trasului. Acceptarea este înscrisă într-o rubrică specială pee cambie și este semnată de tras.

Cambia are două formă de evidentă :

-Biletul la ordin;

-Trata.

Biletul la ordin este forma cambiei care se realizează prin intermediul a doi participanți: beneficiarul și plătitorul. Debitorul semnează biletul de ordin prin care se obliga să efectueze plata la scadență a sumei respective.

Trăgătorul îmbracă semnificația celui care obliga, da ordin șase plătească iar trasul este cel care e obligat să plătească prin acesta dispoziție.

Mențiunile obligatorii în redactarea cambiei sunt următoarele :

Denumirea de cambie;

Ordinul necondiționat de a plăti suma determinată. Suma prevăzută în cambie trebuie să fie înscrisă în cifre și litere;

Numele plătitorului (trasului);

Scadenta;

Locul unde se efectuează plată;

Numele beneficiarului sau purtătorului;

Data și locul emiterii;

Semnătura trăgătorului.

Principalele elemente pe care trebuie să le conțină biletul de ordin și care îl definește sunt :

Data și locul emiterii;

Numele emitentului;

Denumirea băncii și numărul contului deschis emitentului;

Scadenta și locul de plată;

Numele beneficiarului;

Numele avalistului și semnătura acestuia;

Felul biletului de ordin.

Prin conținut biletul la ordin rezultă că aceasta reprezintă o promisiune de plată și nicidecum un mandat de plată. Formula consacrata este „noi plătim în schimbul acestui bilet la ordin suma de…”.

Biletul la ordin este o promisiune de a plăti și nu un mandat de plată. El se transmite prin girare. Obligațiile rezultând dintr-un bilet la ordin se supun acelorași reguli generale ca și cele rezultând dintr-o cambie.

Regulile referitoare la plată, scadenta, girarea, protestul cambiei sunt aplicabile și biletului la ordin.

2.4.Acreditivul

Acreditivul este modalitatea de decontare prin care plățile se efectuează pe măsură livrării mărfurilor, executării lucrărilor și prestării serviciilor, dintr-o sumă rezervată de către plătitor în acest scop și ținută la dispoziția băncii furnizorului, la care acesta își are contul.

Deschidere de acreditive în favoarea furnizorului se face la cererea plătitorului, din conturile lor curent sau de depozite. Cererea de deschidere a acreditivului în patru exemplare, este însoțită de un ordin de plată care se prezintă de plătitor în trei exemplare unității băncii la care își are deschis contul și trebuie să conțină următoarele date : suma acreditivului, denumirea furnizorului, sediul acestuia și unitatea bancară la care își are cont, felul și cantitatea mărfurilor, lucrărilor, serviciilor ce fac obiectul contractului pentru care se deschide acreditivul, cu mențiunea numărului datei acestuia, termenul de valabilitate al acreditivului (maxim 45 de zile), documentele pe care furnizorul trebuie să le prezinte la bana pentru decontare.

Clauze

Acreditivul documentar cuprinde următoarele clauze :

Denumirea și adresa băncii emitente care deschide acreditivul;

Denumirea și adresa băncii care confirmă sau deschide acreditivul la ordinul unei bănci

Numărul de ordine a acreditivului;

Numele și adresa importatorului/exportatorului;

Condițiile pe baza cărora beneficiarul acreditivului poate primi un credit documentar;

Suma în valută care reprezintă obiectul acreditivului;

Termenele intermediare și finale de valabilitate ale acreditivului;

Descrierea mărfii pentru care se deschide acreditiv;

Enumerarea documentelor ce urmează a fi prezentate.

Formula

Din punct de vedere al caracterului pe care îl pot avea, acreditivele sunt revocabile și irevocabile. Acreditivul trebuie să indice clar dacă este revocabil. În cazul în care lipsesc mențiunile în această direcție, acreditivul este considerat irevocabil.

Un acreditiv este considerat revocabil în cazul în care amândoi parteneri pot modifica o clauză din contract fără a avea, nin prealabil, consimțământul celuilalt.

În practică bancară se folosesc acreditivele irevocabile. În conținutul lor este stipulat faptul că modificarea clauzelor din contract se face doar prin acceptul celor doi parteneri.

Avantajele acreditivului sunt prezentate mai jos :

Documentele care atestă livrarea mărfurilor sunt transmise pe circuit bancar;

Asigurarea mărfii pe parcursul extern;

Respectă publicația 500 privind Uzanțe și Practici Uniforme pentru Acreditivele Documentare, ediția 1992, a Camerei Internaționale de Comerț Paris.

Mecanismul efectuării plăților

Folosirea acreditivului ca modalitate de decontare prezintă avantajul pentru furnizor că, în cazul respectării condițiilor de utilizare a acreditivului, el beneficiază imediat, pe măsură livrării mărfurilor, de contravaloarea acestora. De asemenea, pentru plătitor prezintă avantajul că el are certitudinea că banca va efectua plățile numai în cazul respectării condițiilor de folosire a acreditivului.

Furnizorul și cumpărătorul stabilesc de comun acord că modalitatea de plată este acreditivul documentar;

Cumpărătorul depune la bancară cererea de deschidere a acreditivului;

Exemplarul 1 al cererii și exemplarul 3 al ordinului de plată sunt remise cumpărătorului;

Exemplarul 2 al ordinului de plată împreună cu exemplarele 2 și 3 al cererii sunt remise băncii furnizorului;

Exemplarul 2 al ordinului de plată ași exemplarul 3 al cererii sunt remise furnizorului;

Furnizorul expediază mărfurile;

Cumpărătorul întocmește ordinul de plată pe care îl depune la bancă

Ordinul de plată este transmis băncii furnizorului;

Exemplarul 2 al ordinului de plată este remis furnizorului;

Exemplarul 3 al ordinului de plată este transmis băncii cumpărătorului;

Exemplarul 3 al ordinului de plată este remis cumpărătorului.

2.5 Incasso documentar

Tehnica de plată prin incasso-ul documentar se numește uneori „remiză documentara” și consista într-o operație prin care exportatorul, după ce a expediat marfa, încredințează băncii documentele convenite și destinate a fi remise contra plata și/sau acceptare. Diferența incasso-ului fața lată contra factura : în acest caz exportatorul mandatează bancă pentru încasarea sumei datorată de cumpărătorul său la momentul prezentării documentelor reprezentând marfa.

Documentele care pot fi convertite între cei doi participanți sunt :

Documentele de transport (conosamentul, scrisoarea de trăsură, document de transport combinat);

Factura comercială;

Polița de asigurare;

Alte documente.

În general sunt utilizate două forme de incasso documentar :

Documentele contra plată (remiterea se face contra platii imediate);

Documente contra acceptare (o traya, etc).

2.6 Scrisoare de garanție bancară

Scrisoarea de garanție este o modalitate de plată prin către banca plătitorului garantează, la cererea acestuia, ca pentru anumite cazuri bine precizate va asigura, pe o anumită perioadă strict limitată de timp și în limita unei sume determinate, efectuarea plăților prevăzute în scrisoare, dintr-un provizion colateral constituit din contul curent sau din credite bancare, în cazul în care la data solicitării platii de către furnizor (creditor), plătitorul nu dispune de fonduri proprii necesare achitării obligațiilor garantate.

Scrisoarea de garanție trebuie să cuprindă în principal : unitatea bancară emitentă, data emiterii și data expirării valabilitații scrisoarei de garanție, semnăturile autorizate să angajeze și să reprezinte societatea bancară, suma pentru care se emite garanția și beneficiarul garanției, mențiunea ca garanția este irevocabilă și necondiționată, mențiunea ca banca garanta va efectua plati pe baza scrisorii de garanție la notificarea făcută de creditor în legătură cu neefectuarea platii de către debitorul garant.

Scrisoarea de garanție se poate elibera fie pe seama disponibilităților proprii, fie din credite bancare, aceasta își încetează valabilitatea de folosire la expirarea termenului fixat, precum și la cererea plătitorului cu acordul prealabil al furnizorului. În această situație se rambursează suma rămasă nefolosita.

Folosirea scrisorii de garante prezintă avantajul pentru furnizor că are certitudinea încasării contravalorii mărfurilor, chiar dacă în momentul prestării și momentul încasării (creditorii contului) este o diferență în medie de 3, 5 zile – în cazul decontărilor mai mici de o sută de lei.

Pentru plătitor prezintă dezavantajul că, prin folosirea scrisorii de garanție se imobilizează suma de bani până în momentul primirii și recepționarii mărfurilor, sau în cazul creditelor, se suportă dobânda și pe perioada scursă între eliberarea scrisorii de garanție și recepție.

2.7 Debitul direct

Un debit direct este o modalitate de plată decât un instrument de plată și funcționează în următorul mod : un plătitor își autorizează în scris banca să îi debiteze contul după prezentarea unui ordin de transfer debit de către un anumit beneficiar. Odată ce aceasta autorizare a fost dată nu mai este necesar ca plătitorul să efectueze o altă operațiune pentru că plată să fie onorată. Inițierea platii se face de către beneficiar prin prezentarea unui ordin de transfer debit la banca plătitorului. Acest instrument din cadrul modalităților de plată prezentate este utilizat în vederea simplificări plăților recurente, cum ar fi facturile privind utilitățile publice (electricitate, telefoane, gaz), subscripțiile la ziare și reviste, primele de asigurare etc. Debitele directe sunt larg folosite și deosebit de populare în Olanda și Germania. Ca și în cazul ordinelor de transfer – credit agenții economici, adesea, prezintă băncilor lor fișiere conținând informații plățile solicitate. Aceste fișiere conțin toate informațiile necesare pentru efectuarea debitărilor directe, ceea ce favorizează colectarea de către agenții economici, prin intermediul băncilor, a creanțelor pe care la au asupra clienților lor. Ca și în cazul facturării obișnuite, acei clienți care au acceptat să utilizeze ca modalitate de plată debitul direct primesc o factură care conține suplimentar un mesaj de informare privind faptul că plată a fost executată automat.

2.8 Forme și instrumente de decontare moderne (sisteme de plată electronice)

Unul din instrumentele de decontare utilizat în prezent în țările avansate din punct de vedere economic și care, se presupune că ar fi cel mai ușor de introdus în România și pentru decontări interne este eurocecul. Se ține cont, când se face aceasta precizare, de faptul că eurocecul este utilizat în prezent în România pentru decontări internaționale, ce ce presupune că practic nu se va înregistra o neîncredere legată de utilizarea lui.

Euro cecul este un mijloc de plată simplu și sigur care poate fi utilizat pentru achiziționarea de bunuri și servicii precum și în alte scopuri.

Un instrument cu ajutorul căruia se efectuează în prezent pe scară largă decontările este cartea de credit (cardul) care a început să înlocuiască în mare parte plățile fără numerar prin cecuri.

Termenului de card i se asociază o denumire care îl diferențiază prin tipul serviciului oferit : credit card (cartea de credit), debit card (cartea de debit), cheque guaranted card (cartea de garantare a emiterii cecurilor) etc.

Alături de bănci, pe piața cardurilor s-au impus în calitate de emitenți de cârduri, și instituții non bancare, cum sunt Visa Internațional, Mastercard, Eurocard, American Expres, Diners Club. Drept urmare, cardurile emise de aceste instituții, în calitate de proprietari de marcă (credit card company), poarta asociat numele mărcii respective : Visa card, American Expres card etc.

Bazate pe aceleași principii de operare a cardurilor, marile companii emitente de carduri le dau denumiri promoționale și atractive prin serviciile oferite diferitelor categorii de clienți.

În țările dezvoltate, publicul poate alege dintre mai multe tipuri de carduri care sunt puse la dispoziție de bănci sau de organizații specializate. Că tendința, în politică se promovare a cardurilor, companiile emit de regulă, carduri structurate pe clase de clienți (în funcție de venituri) și/sau de facilitățile oferite.

Ca structuri de bază se disting :

Credit card;

Store card;

Debit card;

Carduri multifuncționale;

Smart card.

Credit card

Credit cardul indică faptul că deținătorului I-a fost deschisă o linie de credit care îi permite să achiziționeze bunuri și servicii și/sau numerar, în limita unui plafon stabilit în prealabil.

Credit cardul se emite titularului în baza unui cânt bancar deschise în acest scop. Particularitatea credit cardului, așa cum rezultă și din dinamica să, ester faptul că permite titularului să efectueze plati chiar dacă nu are disponibilități în contul său. În contractul care s-a încheiat între client și banca se specifică plafonul limita (linia de credit) în care banca îl va credita.

Spre deosebire de cec (care trebuie să urmeze procedura sistemului de decontare), prin utilizarea cardului plata ester garantată, iar contul comerciantului ester creditat imediat, cu valoarea mărfurilor sau serviciilor vândute în baza de credit card, în momentul în care documentele ce atestă vânzările (borderouri, chitanțe, facturi) sunt prezentate pentru plata la bancă.

Caracteristicile principale ale tuturor tipurilor de credit carduri sunt :

Achiziționarea de mărfuri și servicii în baza unui credit, ale cărui limite au fost stabilite prin contractul încheiat de bancă cu clientul sau;

Emiterea periodică de către companiile de carduri a situației debitorului;

Posibilitatea acordată clientului de a opta pentru modalitatea de achitare a datoriei către compania emitentă a cardului – plata integrală sau achitarea în rate (cu excepția harge cadrului, care impune stingerea integrală a datoriei, în fiecare lună).

România a făcut un progres în privința numărului de carduri, deși are un decalaj de 5 – 6 ani în urma celorlalte țări din Europa Centrală și de Est în privința numărului de carduri aflate îi în circulație.

Băncile din România au investit destul de mult în acest segment, piața cardurilor fiind considerată domeniul cu ritmul ce mai ridicat de creștere într-un timp atât de scurt. Deși cărțile de plată încet să fie utilizate tot mai mult în România, problema este că sunt folosite doar pentru ridicarea de numerar din bancomate, utilizarea lor pentru plăti la comercianți fiind redusă întrucât aceștia nu vor să se implice.

Piața cardurilor este caracterizată de doi indicatori numărul de carduri emise – Visa și Europay – și numărul de comercianți care acceptă aceste instrumente de plată, mai exact numărul de POS-uri (point of sales) care activează efectiv.

În ceea ce privește numărul de carduri la momentul de față există în jur de 3 milioane de carduri și 2500 de POS-uri.

Structura pieței cardurilor în România se prezintă la momentul de fata astfel : Banc Post deține 35%, BRD 25%, BCR 25%, iar BCIT, Banca Transilvania, BTR dețin 15%.

În ceea ce privește ATM-urilr tot Bnac Post deține primul loc cu 31%, urmată de BCR cu 30%, Raiffeisen Bank 15% și BRD 12%.

Oficial BNR-ul declara că și rețeaua de ATM-uri ester destul de slabă, acum fiind funcționale mai puțin de 900 de astfel de automate. Dintre acestea 60-70% sunt în bucurești, restul țării fiind destul de „descoperită”. Numărul mic de Pos-uri deținute de comercianți reprezintă o altă cauză a rămânerii în urmă a pieței cardurilor.

Majoritatea cardurilor emise de băncile românești sunt carduri de debit, care nu permit efectuarea de plăți peste limita disponibilului în cont.

Piața cardurilor va avea o dezvoltare explozivă în momentul în care va fi fi o ofertă suficientă de variabile de carduri de credit.

Cu alte cuvinte, nu doar un card care să ofere posesorului posibilitatea să ridice de la un ATM mai mulți bani decât are în cont până la o maximă, ci unul cu care să cumpere direct de la magazin pe credit, să achite cu cardul și să ramburseze băncii creditul fără dobânda timp de o lună și jumătate, după care să înceapă să fie percepută dobânda.

2.9 Sisteme bancare electronice

SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunications) cuprinde o rețea de tele transmisie a informațiilor cu privire la plățile internaționale formată din centre care comunică între ele. Băncile participante centralizează informațiile cu privire la obligațiile de plată și sumele de încasat în valută și le transmit centrelor internaționale ce le dirijează spre destinatari.

Decontările internaționale prin SWIFT prezintă următoarele avantaje :

Contribuie la reducerea intervalului de decontare;

Mijloacele de preluare a informaților sunt echipate cu programe de detectare și corectare a erorilor;

Mesajele schimbate între acumulatorii de la nivel național și centrele de prelucrare sunt înregistrate pe calculator;

Decontările internaționale prin SWIFT implica cheltuieli mai reduse.

Serviciul Money Gram reprezintă o modalitate rapidă și sigură de a trimite și primi bani în oricare tara prin rețeaua proprie de agenți.

Money Gram răspunde pentru întârzierea, neplata sau plată parțială a sumei care face obiectul obiectul transferului dein cauza unei greșeli, erori sau omisiuni MONEY GRAM sau a agenților săi numb până la valoarea netă și a comisionului aferent încasat. În caz de neplata, suma netă a transferului și comisionului aferent se pot restitui ordonatorului pe baza solicitării scrise a acestuia. De asemenea, în cazul unei plăți parțiale, diferența între valoarea netă și suma a achitata împreună cu comisionul plăti pentru transfer se restituie ordonatorului pe baza solicitații scrise.

CAPITOLUL 3

Analiza operațiunilor și instrumentelor de plată specifice unităților financiar-bancare din România

3.1 Ponderea și evoluția instrumentelor de plată

Instrumentele de plată ce utilizează moneda sunt de două tipuri:

Numerar (bancnote și monede metalice)

Instrumente de plată scripturale ( instrumente bazate pe suport hartie și cele electronice bazate pe suport magnetic sau electronic).

Ordinul de plată este cel mai utilizat instrument în plățile fără numerar, ponderea lui crescând de la an la an.

Cecul este deținut de titularii de conturi bancare cu disponibil corespunzător (cel puțin valoarea cecului). Disponibilul a fost constituit anterior printr-un depozit bancar, din operațiuni de încasări sau dintr-un credit bancar.

Banca face comerț cu cecuri pentru ea și clienții ei (pentru propria ei activitate).

Există în practică bancară mai multe categorii de cecuri, și anume :

Cecul de virament;

Cecul de certificat;

Cecul circular;

Cecul de călătorie.

Biletul la ordin și cambia dețin în prezent un procent de doar 8% din totalul instrumentelor de plată, iar acest procent continua să scadă în următorii ani. Cambia folosește întâmplător, doar câteva operațiuni pe an, în tip ce ordinal de plată are ponderi mai mare față de aceasta, dar tot în scădere.

Cardul a apărut destul de recent în România, mai exact în urmă cu câțiva ani, în țările dezvoltate fiind folosite cu mult înainte de a apărea la noi.

Ele reprezintă un instrument de plată nou, modern ce vine în sprijinul ideii că numeralul trebuie să devină o monedă auxiliară, efectuându-se cu moneda de cont. în acest context, trebuie subliniat faptul că în țările dezvoltate, numeralul este folosit foarte puțin, monedă scripturală deținând un procentaj majoritar în ansamblul operațiunilor efectuate. Acest lucru este redat foarte clar în graficul următor :

Prin card, un posesor autorizat poate achita contravaloarea unor bunuri și servicii cumpărate de la comercianții abilități să o accepte sau prin utilizarea căruia deținătorul poate dispute sau retragere numerar în și din contul său personal.

Cărțile de plăteau cunoscut o evoluție favorabilă (de la an la an) la noi în țara datorită avantajelor și facilitaților pe care le oferă. Riscul furtului nu a dispărut complet deoarece și cardul poate fi furat, însă datorită necunoașterii PIN (ce îl face neutilizabil chiar și pentru majoritatea hoților), nu este atât de tentant.

Deocamdată, la noi în țară sunt destul de puțini agenți economici care acceptă cardul la plată, dar numărul acestora crește în fiecare zi.

Se observa existenta, în ambele cazuri a unui trend ascendent, rezultând o creștere în mod constant atât a numărului și diversității de carduri cât și a numărului agenților economici care acceptă cardul la plată. O creștere pe viitor se va înregistra și în cazul smartcardurilor.

În prezent numerarul ocupa un loc fruntaș, bine stabilit în formă actuală de plată în sistemul românesc. În ciuda acestui fapt se estimează că în viitorul apropiat, maxim doi, trei ani se va înregistra o reducere simțitoare a numeralului în detrimentul monedei scripturale. Trecerea de la numerar, ca forma dominantă de plată, la monedă scripturală se va face treptat, direct proporțional, din punct de vedere al mărimii celor două forme de plată și nu brusc, de la un an la altul.

Monedă scripturală câștigă tot mai mult teren în fata numeralului, în România, chiar dacă mai exista încă oameni care își țin banii acasă „la ciorap”, din cauza lipsei de încredere față de sistemele bancare actuale.

3.2.Rolul sistemului bancar în desfășurarea operațiunilor de plăți

Sistemul bancar din România este format aproape în exclusivitate din bănci comerciale cu vocație de bănci universale chiar dacă, în titulatura lor, unele din aceste bănci își limitează activitatea la anumite domenii economice sau la o anumită specializare bancară (Banca Comercială Română, Banca Română pentru Dezvoltare, Banca Română de Comerț Exterior, Bankcoop , Banc Post și Banca Internațională a Religiilor).

Sistemul bancar este un sistem pe două nivele, cuprinzând Banca Națională a României și instituțiile de credit. Acest sistem a fost introdus în decembrie 1990, fiind primul pas al procesului de reformă bancară.

Cadrul legislativ care guvernează sistemul bancar cuprinde:

Legea privind Statutul Băncii Naționale a României – Legea nr. 312 din 28 iunie 2004, 

Ordonanța privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului – Ordonanța de Urgență a

Guvernului nr. 99 din 6 decembrie 2006,

Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99 din 6 decembrie 2006 – Legea nr. 227 din 4 iulie 2007,

Legea pentru privatizarea societăților comerciale bancare la care statul este acționar – Legea nr. 83 din 21 mai 1997,

Reglementări privind falimentul instituțiilor de credit – Ordonanța Guvernului nr. 10 din 22 ianuarie 2004 privind falimentul instituțiilor de credit, aprobată, completată și modificată prin Legea nr. 278 din 23 iunie 2004,

Ordonanța Guvernului nr. 39/1996, privind organizarea și funcționarea Fondului de Garantare a Creditelor din Sistemul Bancar.

Caracteristicile principale ale sectorului bancar romanesc sunt(conform datelor la 31 iulie 2012):

41 institutii de credit capital majoritar românesc, 2 cu capital de stat, 26 cu capital majoritar străin, 9 sucursale ale unor bănci străine și o casă centrală a cooperativelor de credit),

54,7 % din activele bancare sunt concentrate în primele 5 bănci din sistem;

Cota de piață a instituțiilor de credit cu capital majoritar străin este de 87,9 %;

Cota de piață a instituțiilor de credit cu capital majoritar privat românesc este de 6,7%;

Cota de piață a instituțiilor de credit cu capital majoritar de stat este de 5,4%.

In conditiile aderării la structurile europene, restructurarea sistemului bancar a fost unul din elementele esențiale ale strategiei naționale de integrare, deoarece : pe o piață financiară europeană deschisă, băncile românești trebuie să fie suficient de puternice pentru a susține interesele capitalului autohton atât în zona de economie românească, cât și în restul Europei; sprijinirea capitalului românesc în condițiile în care se dezvoltă aceasta în țările aflate în tranziție presupune legături stabile cu restul Europei, aceasta în contextul în care economia nu va mai putea fi protejată de moneda națională datorită convertirii patrimoniului economic și financiar al țării într-o monedă aflată în circulație si în zonele economice extrem de productive ale Europei.

Pe piața românească activează și instituții financiare nebancare, precum societăți de credit ipotecar, case de amanet, societăți de credite pentru persoane fizice, societăți de leasing financiar, societăți de micro-finanțare și altele. În pofida crizei financiare internaționale, sistemul bancar românesc rămâne a fi unul solid, cu niveluri ale lichidității, capitalizării și solvabilității conforme cu cerințele prudențiale.

CAPITOLUL 4

Studiu de caz- Operațiuni și instrumente de plată specifice Banca Comercială Română (BCR)

4.1.Istoric-Constituire BCR

La 4 septembrie 1990, Guvernul României emite Hotărârea nr.1011 privind reorganizarea Băncii Naționale a României și înființarea Băncii Centrale Române.

Articolul 1 consemnează reorganizarea Băncii Naționale a României, care devine bancă centrală a statului, și în continuare la art.2 se înscriu principalele atribuții ale acesteia.

Articolul 3 – Se aprobă înființarea Băncii Comerciale Române prin preluarea de la Băncii Națională a României a operațiunilor specifice unei bănci comerciale.

Articolul 4 – Conducerea Băncii Naționale a României precum și conducerea Băncii Comerciale Române vor prezenta spre aprobare, până la 31 octombrie 1990, statutele băncilor respective și modul de reglementare a patrimoniului acestor bănci.

Hotărârea Guvernului nr.1010 de la 4 septembrie 1990 privind numirea în funcția de președinte și vicepreședinte are următorul conținut:

„Art.1 – Ion Ghica se numește în funcția de președinte al Băncii Comerciale Române

Art.2 – Valeriu Moșoeanu se numește în funcția de vicepreședinte al Băncii Comerciale Române.”

Hotărârea Guvernului de înființare a Băncii Comerciale Române la 4 septembrie 1990 avea să fie urmată de o alta la peste 2 luni mai târziu, mai precis la 12 noiembrie, când Guvernul emite Hotărârea nr.1195 privind organizarea Băncii Comerciale Române.

Hotărârea nr.1195 a Guvernului României prevede :

Art.7. – Banca Comercială Română își începe activitatea la 1 decembrie 1990.

Activul și pasivul care se preiau de Banca Comercială Română de la Banca Națională a României se stabilesc prin protocol, pe baza bilanțului contabil de la 30 noiembrie 1990.

Ministerul Finanțelor a aprobat funcționarea Băncii Comerciale Române prin certificatul nr.130996/17.IX.1990, prin care se confirma obiectul său de activitate : operațiuni specifice unei bănci comerciale. Certificatul este înscris în registrul de stat sub nr.10 din 17.IX.1990.

Banca Comercială Română este singura bancă efectiv nou creată care avea să preia activitățile comerciale de la Banca Națională a României fără rețea proprie, toate cele 100 de unități funcționând în sediile unităților Băncii Naționale.

Banca Comercială Română urma să se confrunte cu toate greutățile posibile până să ajungă la linia de plutire, în condițiile date ale anilor ’90.

La data de 15 noiembrie 1990, președintele Băncii Comerciale Române transmite o circulară prin care anunță ca Banca Comercială Română va începe să funcționeze cu data de 1 decembrie 1990 și își va desfășura activitatea prin : administrația centrală, sucursalele județene și sucursala municipiului București, filiale și agenții.

4.2.Actionariatul BCR

BCR este membră a Grupului Erste, bancă universală fiind cea mai importantă instituție bancară din Romània și gestionand active de peste 16,5 miliarde de EUR.

Actionarul majoritar al BCR este Erste Bank. Grupul Erste este unul dintre liderii sistemului financiar din Europa Centrala §i de Est. Astfel, în proportie de 69,3% din capitalul social al Băncii este stràin, iar respectiv 30,7% – capital romàn.

Tabel nr 2. Structura acționariatului BCR

Sursa: Raport anual BCR – Erste 2009

4.3. Oferta de produse și servicii a Băncii Comerciale Române

Oferta de produse și servicii a Băncii Comerciale Române cuprinde:

tranzacții financiare la care banca participă în nume propriu ca partener direct al clienților săi și în care se cuprind, în principal : primirea de depozite, contractarea de împrumuturi, acordarea de împrumuturi, garanții bancare, operațiuni cu titluri de valoare etc.;

tranzacții financiare în care banca are rolul de intermediar, cum ar fi: transferul electronic de fonduri, alte activități de procesare, servicii de custodie, activități de brokeraj pe piețele de capital etc…;

consultanță legală de produsele și serviciile acordate de bancă clienților proprii (operațiuni de cont, acordarea de împrumuturi).

În cadrul categoriilor de produse și servicii de bază se numără:

Carduri :

Cardul B.C.R. Maestro

Cardul B.C.R. Visa Clasic

Cardul B.C.R. Visa Internațional

Cardul B.C.R. Visa Business

Cardul B.C.R. EUROCARD Business

Depozite :

Certificat de depozit

Contul de depozit la vedere în lei

Contul de depozit la termen în lei

Contul de depozit la vedere în valută

Contul de depozit la termen în valută

Cecuri:

Cecuri de călătorie în valută

Eurocecuri – acceptate la plată

Cecul la ordin în valută – acceptate la plată

Cecul la ordin în valută – vânzare

Cecurile de trezorerie S.U.A. – acceptate la plată

Credite :

Credit pentru finanțarea de activități lucrative

Credit pentru construiri și/sau cumpărări de locuințe

Credit pentru efectuarea de lucrări la locuința aflată în proprietate

Credit pentru cumpărări de autoturisme din producția internă

Creditul global de exploatare

Creditul pentru finanțarea stocurilor

Creditul pentru finanțarea stocurilor sezoniere

Credit pentru export

Credit de scont

Banca ofera clienților: operațiuni de leasing, operațiuni de factoring, acordarea de credite de consum, deschideri de conturi pentru cerințe speciale (pensii, vacanțe, investiții, plăți, servicii etc …)

Alte servicii acordate de Banca Comercială Română sunt :

Acreditivul

Scrisoarea de garanție bancară

Evaluarea bunurilor admise în garantarea creditelor

Colectarea și asigurarea numerarului

4.4.Creditul-produsul bancar principal

Adaptarea activității Băncii Comerciale Române la fenomenele și procesele proprii tranziției spre economie de piață, s-a realizat prin implicarea directă a acesteia în procesul de restructurare a economiei naționale, prin intermediul produselor și serviciilor oferite de clienții sai. Creditul ca și moneda, instrumente de plată și de credit ori modalități de plată, servește la rezolvarea atât a unor probleme economice, cât și de schimb.

Creditul a apărut după schimbul în natură și ca consecință imediată a acestuia. El este tot un schimb, însă are particularitatea că între momentele de schimb se intercalează factorul timp. Indiferent de forma generică a desfășurării evolutive în timp a comerțului intern și internațional, creditul este apreciat că are o existență anterioară oricăror instrumente, modalități, tehnici. Creditul în monedă formează principala activitate a organizațiilor financiar – bancare și a altor instituții de credit. În această formă atât obiectul creditului, cât și rambursarea lui împreună cu dobânda se onorează în numerar sau în dispoziții asupra numerarului (cecuri, ordine de plată, etc).

Produsul principal oferit de Banca Comercială Română clienților săi este creditul bancar, activitatea de creditare fiind o componentă fundamentală a strategiei generale a băncii. Creditul bancar reprezintă „coloana vertebrală” a activității Băncii Comerciale Române în jurul căreia gravitează celelalte categorii de servicii și produse oferite clienților. Creditul este conceput de strategia Băncii Centrale Române ca un plasament cu risc asumat în vederea obținerii unui profit pentru bancă, iar din punct de vedere al clientului – o sursă de finanțare necesară desfășurării, continuării, dezvoltării sau restructurarii acesteia. Creditul este operațiunea prin care se iau în folosință imediată resurse în schimbul de promisiuni de rambursare viitoare, însoțită de plata unor dobânzi care remunerează pe împrumutător.

In prezent, BCR are peste 3 milioane de clienti (dintre care peste 125.000 IMM-uri) si peste 4.700 corporatii mari si medii. Banca are in România o retea extinsa de unitati, dar pune la dispozitia clientilor si alte canale de acces la serviciile si produsele bancii, oferind posibilitatea de a alege cea mai convenabila si rapida metoda de lucru cu banca: Alo 24 Banking (telefon banking), Click 24 Banking (mobile si internet banking). BCR detine o retea extinsa de ATM-uri si EPOS-uri: 2400 de ATM-uri si peste 13.500 de POS-uri.

In 20012 activele au crescut cu 38,6% fata de 2011, ajungand la 14.027,2 milioane de euro); creditele acordate clientilor reprezinta 56,5% din acestea. In acelasi timp, depozitele clientilor au crescut cu 44,5%.

4.5. Operațiuni și Instrumente de plata in cadrul BCR

Principalele operatiuni desfășurate de către BCR sunt:

❖ tranzactii în conturi curente ale persoanelor fizice si juridice

❖ acordarea de credite si atragerea de depozite

❖ operatiuni de Tncasàri si plàti Tn numerar sau fàrà numerar prin conturile clientilor

❖ operatiuni cu metale pretioase

❖ deschiderea de acreditive si scrisori de garantie bancarà

❖ transferuri de sume Tn valutà prin sistemele Money Gram, Smith&Smith, SC Speed Transfer SRL, Coinstar, TRABEX, CECA – ROCES BCR

❖ operatiuni valutare

❖ acordarea de asistentà si de consultatii pe probleme de evaluare a patrimoniului si de gestiune financiarà

❖ SEIF BCR – Casete de valori si saci sigilati

❖ operatiuni de scontare a efectelor de comert si rescontare, Tn lei si Tn valutà

❖ 24 Banking BCR

❖ Direct debit, Standing Order, Plàti prin mandate

❖ emisiuni de carduri

❖ cecuri de calatorie

❖ BCR Campus Club pentru tineri si studenti

Pe langă aceste servicii si produse comune si celorlalte bănci, Banca Comercială Romană

oferă servicii specializate, fapt care demonstrează statutul ei de bancà universală. Printre acestea se numără:

> BCR Asigurări: serviciile oferite acoperà o gamà variatà de cerinte ale clientilor Tn domeniul asiguràrilor pentru: asigurarea de avarii și furt a autovehiculelor, asigurarea clàdirilor §i a bunurilor, asigurarea obligatorie de ràspundere civilà auto – RCA.

> BCR Asigurări de Viață: asigurarea medicalà pentru càlàtoriile Tn stràinàtate, asigurarea privatà de sànàtate – VIP

> BCR Banca pentru Locuinte.

> BCR Leasing – oferà persoanelor juridice romàne servicii de leasing financiar pentru urmàtoarele domenii: echipamente industriale; bunuri de folosintà Tndelungatà; imobile cu destinatie comercialà, industrialà sau de locuintà; fondul de comert.

> Good.bee – Tranzactii mobile.

> BCR Pensii, SAFPP S.A.

Oferta variatà de produse si servicii este pentru bancà mijlocul principal de mentinere a cotei sale de piatà de lider si a interesului unui numàr càt mai mare de clienti. In prezent, BCR oferà clientilor sài toate produsele bancare ce se practicà pe piata internà, iar prin dezvoltarea sistemului informatic, si a unor servicii existente doar Tn bàncile din stràinàtate. Calitatea serviciilor si continuitatea acestora vor contribui Tn viitor la cresterea fidelitàtii clientilor. Intr-un sector bancar profesional si competitiv, BCR Tsi pàstreazà trendul de crestere continuà a performantei financiare, lucru ce preconizeazà cu necesitate dezvoltarea si làrgirea ofertei de produse si servicii bancare, precum si Tmbunàtàtirea celor existente.

Situatii financiare consolidate conform IFRS/IAS

Sursa : www.bcr.ro

Instrumentele de plata folosite de BCR sunt:

Ordin de plata;

Bilet la ordin;

Cecul barat;

Cambia.

Ordinul de plata este principalul instrument de decontare folosit de banca studiata. Prin acesta se realizeaza principiul fundamental al decontarii si anume, acela ca platile se efectueaza numai din initiativa debitorului (platitorului). Bilantul la ordin este un instrument de decontare ce constituie o promisiune de plata ca la o anumita scadenta, debitorul va onora plata. Cecurile barate se numesc si sunt asa pentru a fi deosebite ca formula de cecurile pentru ridicari de numerar, astfel incat formularul cec ester acelasi atat pentru ridicarile de numerar, cat si pentru platile fara numerar, fiecare avand elemente descriptive descrise.

Statisticile efectuate in ianuarie – martie 2012 arată că ordinul de plată este cel mai des folosit (82%), fiind urmat de cec (10%) și apoi de biletul la ordin și cambia (impreuna detinand 8%).

Sursa: http://www.financiarul.ro

Din analiza pe trei ani de studiu (2010, 2011, 2012) la BCR, reiese urmatoarea situatie statistica a instrumentelor de plata, prezentata in tabelul urmator:

Sursa: http://www.financiarul.ro

Din totalul decontarilor pe luna, ponderea cea mai mare o are ordinul de plata (peste 65%), urmat de cecuri si bilete la ordin. Cambia este utilizata cu totul intamplator, procentul ei fiind in continua scadere.

Clasamentul se mentine la fel si in cazul decontarilor anuale, proportia fiind aproximativ egala cu cea prezentata mai devreme.

Evolutia instrumentelor de plata in cei trei ani de studiu este urmatoarea:

Specifica economiei romanesti este inca circulatia de amploare a numeralului (15%) determinata de:

Gradul redus de instructie in domeniul circulatiei banesti;

Neincrederea oamenilor in bancile romanesti;

Specificuldezvoltarii slabe a unor zone geografice;

Comisioanele care se platesc bancilor pe transe valorice de plati fara numerar, in raport cu 0% comision pentru platile in numerar.

Clienti sunt plasati geografic in mod diferit. Apartenenta la unul sau la altul din sistemele bancare existente ester, de asemenea, diferita. Din acest punc de vedere exista decontari intrabancare si decontari interbancare.

Clienții, persoane fizice au posibilitatea de a efectua :

• plati reprezentând contravaloarea facturilor emise de către furnizorii de utilități/servicii (electricitate, apă, gaze, salubritate, telefonie fixă și mobilă, TV cablu etc), atât pentru titularul contului de card, cât și pentru alte persoane;

• transferuri din conturile de card în conturile curente;

• transferuri de fonduri reprezentând rambursări rate credit în lei;

• transferuri de fonduri reprezentând rambursarea sumei minime de plată la creditele obținute prin intermediul cardurilor de credit

Clienții, persoane juridice au posibilitatea de a efectua :

• plati reprezentând contravaloarea facturilor emise de către furnizorii de utilități/servicii (electricitate, apă, gaze, salubritate, telefonie fixă și mobilă, TV cablu etc) numai pentru facturile pe care firma respectivă le are de plătit;

• în cazul firmelor care dețin atât carduri de debit cât și carduri de credit se va indica un singur deținător pentru fiecare tip de card;

• decontarea cu furnizorul de utilități se face de către banca prin debitarea contului firmei cu suma platii și transferul acesteia în contul furnizorului. Data platii este egală cu data efectuării tranzacției iar operațiunea se va evidenția în extrasul de cont.

Costuri :

• Comision de conversie valutară (2%), în cazul în care operațiunea de plată este efectuată dintr-un cont de card în valută;

• Comision 0 pentru efectuarea plăților din conturi de card în lei.4

Documentele necesare pentru efectuarea platii sunt : copie după ultima factura de la fiecare furnizor de utilități/copie după ultimul extras de cont curent/copie după ultimul extras de cont de credit – valabil numai pentru propriile rate de credit sau sumă minimă de plată în cazul cardului de credit; BI/CI; convenție pentru efectuarea de plăți prin intermediul ATM-urilor.

24 Banking BCR

Politica de introducere a noilor servicii prin care clienții interacționează tot mai puțin cu funcționarii bancari, practicată de BCR, este continuata prin noul concept „24 Banking” care permite efectuarea de operațiuni fără presiunea orarului de funcționare și la costuri reduse față de operațiunile „clasice”, de la ghișeu.

24 Banking BCR reunește servicii prin care clienții băncii pot obține informații personalizate și pot efectua operațiuni bancare direct de acasă (prin telefon/internet) sau din zonele special amenajate în unitățile BCR, fără a fi necesară prezența lor la ghișeele băncii și fără să depindă de programul de lucru al unităților BCR.. Principalele operațiuni care se pot efectua sunt :

1. Obținerea de informații personalizate disponibile pentru conturile deținute la BCR și activate pentruacest serviciu :

• pentru conturi curente cu/fără card de debit atașat, după caz : șoldul disponibil, istoricul tranzacțiilor, valoarea descoperitului de cont, vizualizarea și statusul ordinelor de plată programate, etc.

• pentru creditele contractate : șoldul creditului, data contractării creditului, informații din graficul de rambursare, rata lunară de plată etc

• pentru depozitele la termen SUCCES BCR/MAXICONT BCR : șoldul contului, istoricultranzactiilor, data constituirii, data scadentei, etc

• pentru certificatele de depozit cu discount ACTIV : șoldul contului, istoricul tranzacțiilor, data scadentei, valoarea nominală, valoarea de achiziție, valoarea de răscumpărare la data curentă etc

Efectuarea de tranzacții bancare :

– Transferuri intra/interbancare în lei și valută inclusiv transferuri internaționale din conturile curente cu/fără card de debit atașat și din conturile de economii, activate pentru acest serviciu, atașarea unui cârd de debit la un cont curent precum și schimburi valutare (inclusiv între două valute străine), deschidere cont curent (în valută în care clientul nu deține un cont curent). 24 Banking este format din trei servicii diferite :

• Click 24 Banking BCR oferă posibilitatea clienților băncii de a avea acces nelimitat la conturile lor putând efectua operațiuni bancare direct de pe pagina de Internet a băncii.

• Alo 24 Banking BCR, asigura accesul la conturi printr-un simplu apel telefonic, clienții putând efectua operațiuni, asistați de un consilier Contact Center.

• Easy 24 Banking BCR reprezintă o zonă special amenajata în unitățile BCR destinată clienților băncii pentru efectuarea de operațiuni bancare prin intermediul ATM-urilor, Mașinilor Multifuncționale, Automatelor de Schimb Valutar sau al Service Box-urilor. Securitatea utilizării serviciului este garantată prin trei niveluri :

1. Numele de utilizator, folosit la identificare pentru ambele componente : Click 24 Banking BCR și Alo24 Banking BCR

2. Dispozitivul Token protejat de un cod PIN stabilit de client la prima utilizare

3. Codurile unice generate de dispozitivul token, denumite OTP – One Time Password și DS – DigitalSignature

Avantajele folosirii 24 Banking sunt : economie de timp – efectuarea de operațiuni bancare fără fi necesară deplasarea clientului la unitățile teritoriale, confort – posibilitatea administrării de la distanță a conturilor bancare, costuri avantajoase (aplicarea unor reduceri semnificative pentru transferurile efectuate prin Serviciul de efectuare operațiuni prin Canale Alternative, comision zero pentru obținerea de informații personalizate prin canale alternative, comision zero pentru operațiuni de schimb valutar), siguranță – securitatea utilizării serviciului este garantată prin trei niveluri (nume utilizator, codul PIN) pentru protejarea dispozitivului Token și codurile generate de Token, suport tehnic oferit 24/7, fie prin apelarea telefonică a Contact Center, fie prin email, la adresa [anonimizat]

4.6. Analiza de creditare a acreditivului si a scrisorii de garantie

Acreditivul documentar este ce mai folosit instrument de plata in comertul international. Acest instrument ofera vanzatorului un angajament irevocabil de palta din partea bancii si, in acelasi timp, ii ofera cumparatorului siguranta ca plata se va efectua numb contra prezentarii de documente carte atesta livrarea marfurilor.

Acreditivele documentare sunt autonome fata de contractele comerciale care stau la baza lor; bancile negociaza documente si platesc contra prezentarii ocumentelor si nu contra marfii. In mod obligatoriu, acreditivele documentare sunt supuse publicatie 500 a Camerei Internationale de Comert, Paris.

Scontarea

Produsul ester utilizat in cazul contractelor de export care prevad plata la termen.

acreditivele documentare pot fi:

Confirmate (de BCR Group);

Neconfirmate.

Scontarea se va efectua la primirea confirmarii de plata de la banca emitenta.

Avantajele companiei in cazul scontarii documementelor in cazul acreditivele documentare:

Imediat dupa eferctuarea livrarii, companiea exportatoare primedste contravaloarea in numerar a marfrilor sau serviciilor furnizate, diminuate cu cheltuielile de scontare, astfel incat, prin cresterea lichiditatii, isi poate asigura continuitatea procesului de productie;

Se elibereaza resurse financiare in vederea abordarii de noi tranzactii;

Compania nu mai ester nevoita sa apeleze la imprumuturi bancare;

Riscurile care apar ca urmare a fluctuatiei ratei de schimb valutar sunt asumate de banca;

Compania va economisi timpul necesar administrarii si incasarii debitelor.

Acreditivele documentare sunt de mai multe feluri, si anume:

Revocabile – oricare dintre cei doi arteneri pot sa modifice o clauza fara acceptul cel;uilalt partener. Nu se folosec in practica, au un proces redus.

Irevocabile – modificarea clauzelor din contract se face cu acceptul celor doi partener. Acest tip ester utilizat in practica.

Garantia bancara

Este un instrument de garantare emis de o banca sub forma unui angajament irevocabil si neconditionat de a plati o suma de bani la cererea beneficiarului garantiei.

Tipuri de garantii utilizate:

Garantii de participare la licitatie

Garantii pentru a contractului

Garantii pentru restituirea avansului

Garantii de plata

In funtie de specificul anumitor tranzactii, pot aparea alte tipuri de garantii:

Garantii de vama

Garantii pentru securizarea unui credit

Contra – garantii.

Scrisorile de garantii oferite de banca sunt de mai multe feluri:

Cash colaterall – clientul care solicita scrisoarea de garantie trebuie sa aiba in disponibil un procent din valoarea garantiei, cont de disponibilitati care ramane la dispozitia unitatii bancare;

Din facilitate de credit – presupune detinerea unui cash colaterall iar banca imprumuta suma necesara.

Incasso-ul

Incasso-ul, ca modalitate de plata, inseamna tratare de catre banci a documentelor comerciale sau financiare (cambii, bilete la ordin, cecuri) in conformitate cu instructiunile primite de la exportatori:

Optine plata si/sau acceptarea;

Remite documentele contra plata si/sau acceptare;

Remite documentele in baza altor termeni si conditii.

4.7. Cardul

Cardul este un instrument de plata modern cu ajutorul caruia se face plata sigur, rapid si comod.

Utilizarea cartilor de plata poate prezenta riscul "spargerii" si modificarii sumelor din cont de catre hackeri, pe cale electronica, prin internet.

Principalul avantaj al cardurilor este reprezentat de faptul ce sa pot efectua plati la diversi acceptori de carduri (magazine, hoteluri, agentii imobiliare), fara a mai fi necesara retragerea numeralului ca operatiune premergatoare platii.

Mai nou, unele banci ofera facilitatea de a efectua unele plati direct din contul de card a unor cheltuieli cu caracter repetitiv-lunar. Aceasta elimina utilizarea deplasarii la toti acesti furnizori de servicii.

Ce este un card?

Cardul este un instrument de acces la un cont bancar. Prin intermediul cardului, banii t sunt in siguranta si se permite accesul la ei 24 de ore din 24, 7 zile din 7.

Ce se poate face cu cardul?

Se poate folosi cardul pentru:

Plati de bunuri si servicii la comercianti: achitarea de bunuri si servicii achizitionate oriunde este afisata sigla care apare pe card (de exemplu Visa, Maestro etc.). plata la comercianti se face rapid, prin intermediul unui terminal numit EPOS sau Imrinter care asigura legatura cu contul bancar atasat cardului .

Prin intermediul cardului se pot folosi si alte servicii (in functie de tipul de card), cum ar fi: plata diverselor facturi, incasarea salariului pe card, incasarea in cont a dobanzilor bonificate de banca la depozite, obtinerea unui credit pe card, plati prin internet, ordonarea de transferuri automate catre alte conturi ale tale etc.

Cate tipuri de carduri exista?

In functie de moneda, cardurile de pe piata romaneasca pot fi in lei sau in valuta (euro sau usd)

In functie de destinatar sunt carduri pentru persoane fizice sau pentru persoane juridice

In functie de modalitatea de functionare pot fi:

Carduri de debit: carduri care permit plati sau retrageri de numerar in limita fondurilor proprii depuse in cont.

In aceasta categorie exista si un caz special care apare mai ales in cazul in care cardul ester folosit pentru plata salariului: cardul cu o overdraft (descoperit de cont).

Posesorul cardului de acces, pe langa fondurile proprii (salariul virat lunar), la un credit egal cu un anumit procent din salariu.

Carduri de credit: posesorul cardului are aprobata o limita de credit si utilizeaza fonduri puse la dispozitia de catre banca. Dobanda se plateste numb pentru sumele efectiv folosite si de regula exista un procent minim din credit care trebui rambursat lunar.

In functie de aria de utilizare:

Carduri cu utilizare nationala – sunt acele carduri in lei care pot fi folosite numb pe teritoriul Romaniei.

Carduri cu utilizare internationala – carduri care pot fi folosite oriunde in lume unde ester afisata sigla care apare pe card.

Instrumentul de plată electronică cel mai cunoscut este cardul. Apariția cardului are loc în anul 1946, la New York. În Europa, prima lansare a unui card european are loc după 1967, în Franța, prin „Carte Bleu”, un card care necesită semnătura clientului pe factură,  după care facturile se remiteau la bancă pentru încasare. Cardurile s-au răspândit foarte repede, cele mai solicitate pe plan mondial fiind VISA, MASTERCARD și EUROPAY.

În România, primele carduri (VISA) au fost lansate în 1995 prin sistemul bancar. Principiile privind emiterea și utilizarea instrumentelor de plată electronică pe teritoriul țării noastre au foststabilite de Banca Natională a României, mai târziu, prin Regulamentul nr.4/2002. Banca Comercială Română emite pentru persoanele fizice carduri de debit, in lei si valuta si de credit in lei.

•Carduri de debit emise in lei: BCR Maestro, BCR VISA Electron, BCR VISA CLASIC;

•Carduri de debit emise in valuta: BCR VISA International (USD), BCR VISA Clasic International (EURO);

•Card de debit pentru plati exclusiv pe Internet: BCR VISA Virtuon;

•Card de debit in lei pentru minori: BCR VISA Electron Junior ;

•Card de credit emis in lei: BCR Mastercard;

•Card de credit in valuta (EUR): BCR MasterCard Gold

•Carduri de credit emise in lei: BCR MasterCard ALTEX, BCR VISA Depozitul decalculatoare, BCR VISA Ultra PRO, BCR MasterCard Praktiker, BCR MasterCardUnivers”AllCarduri co-brand de debit emise in lei: BCR VISA Electron EURO.

BCR Maestro este un card de debit legat direct la contul în lei, cu tehnologie cip încorporată. Cardul este destinat persoanelor fizice rezidente sau nerezidente și are o perioadă devalabilitate de 3 ani și poate fi utilizat în România și în străinătate pentru plata cumpărăturilor sau pentru retragere de numerar, oriunde este afișată sigla Maestro.

Servicii necomisionabile atașate cardului BCR Maestro:

plata facturilor curente de utilități/ servicii prin ATM-urile și Mașinile Multifuncționale (MFM-urile) ale BCR;

transferuri de fonduri din propriul cont curent cu card de debit atașat într-un alt cont deschis la BCR în lei prin ATM-urile și MFM-urile;

reîncărcarea cartelelor de telefon mobil Vodafone și Orange;

reîncărcarea cardului de transport RATB online din București care au integrată tehnologia contactless.

Avantajele:

– acumulare puncte de loialitate (pentru fiecare 2 lei cheltuiți primești 1 punct = 0,006 lei);- acces 24 de ore din 24, 7 zile din 7;- reduceri la plata cumpărăturilor cu cardul la partenerii BCR;- siguranță sporită a tranzacțiilor;

– plăți pe internet în condițiile de siguranță maximă prin înrolarea 3-D Secure;- schimbarea codului PIN fără comision;- acces permanent la contul curent (Alo 24 Banking);- posibilitatea accesării unui descoperit de cont individual sau prin protocol în cazul încasării salariului la BCR;

– Serviciul Asistență Carduri BCR disponibil 24/7.Dobânda pentru disponibilități din cont este de 0,10% / an.Documente necesare documentul de identitate valabil, prezentat în original și la unitatea BCR se va încheia Convenția de cont curent (persoane fizice) sau Act adițional, după caz.

BCR Visa Clasic, RON este un card de debit legat direct la contul curent în lei, cutehnologie cip încorporată.

Cardul este destinat persoanelor fizice rezidente sau nerezidente și are o  perioadă  de  valabilitate  de 3  ani și  poate fi folosit în România și în străinătate pentru platacumpărăturilor sau pentru retragere de numerar, oriunde este afișată sigla VISA.

BCR VISA Clasic, EUR este un card de debit legat direct la contul curent în EUR, cu tehnologie cip încorporată. 

Cardul este destinat persoanelor fizice care călătoresc frecvent înstrăinătate, în special în zona euro și are o perioadă de valabilitate de ani. Poate fi folosit atât în țarăcât și în străinătate. Dobândă pentru disponibilitate din cont peste 100 EUR : 0.10% / an.

BCR Visa Electron JUNIOR

Caracteristici:

– card de debit în lei, cu cip, emis sub sigla VISA- destinat persoanelor fizice minore, rezidente sau nerezidente cu vârsta cuprinsă între 14-18 ani;- nu se emite un card suplimentar pentru un utilizator autorizat;- valabilitatea cardului: 2 ani

Avantajele  pe care le oferă cardul BCR VISA Electron Junior:

 – dezvoltarea capacității minorului de a dispune și a gestiona sume de bani;- eliminarea riscurilor pe care le presupune deținerea numeralului;- informări și îndrumări oferite de către biroul asistență carduri din cadrul Direcției Carduri;

– Comisioane 0 pentru emitere inițială card, reînnoire card, retragere numerar de la ATM – urileBCR, interogare sold, plăți facturi ATM, plata de mărfuri și servicii lacomercianți acceptați de carduri din țară.

Dobânzi: pentru disponibilitățile din contul de card 0,10% / an și dobânzi penalizatoare pentru sumele trase în descoperit din contul de card 25% / an. Documentație: documente de identitate ale solicitantului și ale reprezentanților minorului și documente care atestă calitatea de reprezentanți legali ai minorului.

Card de credit emis sub sigla VISA International în baza parteneriatului încheiat între BCR și SC K Tech Electronics SRL (Ultra PRO Computers) prin care, clienții Partenerului (persoane fizice) pot beneficia de o linie de credit cu destinație multiplă acordată de către bancă prin contulaferent acestui card până la nivelul unui plafon prestabilit, pe care îl  utilizează  pentru: achitarea bunurilor achiziționate de la Partener (magazinele UltraPRO Computers) alte operațiuni generate de nevoile personale ale împrumutatului: plata de bunuri și servicii, retragere numerar de la ATM-uri. Dobanda este de 22,9% pe an.

Din linia de credit pusă la dispoziția clientului, BCR reține automat:

– valoarea finanțată a bunului/bunurilor achiziționate din magazinele UltraPRO Computers;

– valoarea comisionului de gestiune a liniei de credit card co-brand (4% dinvaloarea finanțată, la momentul emiterii cardului).

Limita maxima de creditare: echivalentul în lei a 5.000 EUR la cursul BNR din data aprobării condiționate de către bancă. Perioada de acordare linie de credit: 5 ani cu posibilitatea de prelungire automată (dacă se respectă clauzele din contract).

Avantaje:

-achiziționarea de bunuri și servicii, fără a dispune de numerar, de la orice comerciant din țară șistrăinătate ce are afișat însemnul VISA;

perioada de grație de dobânda de maximum 50 zile pentru tranzacțiile efectuate la oricecomerciant (detinătorul de card de credit BCR are facilitatea de a nu plăti, pe toata durata luniiîn care se fac tranzacțiile la comercianți plus următoarele 20 de zile din luna calendaristicăurmătoare, dobânda aferentă sumelor utilizate din credit în luna respectiva pentru tranzacții de plăți; perioada de grație se acordă numai dacă deținătorul rambursează datoria totală față de bancă 

soldul nou din extrasul de cont aferent lunii în care s-au  efectuat tranzacțiile la comercianți

până la data scadenței, care este de 20 zile de la data emiterii extrasului, acesta emițându-se în ultima zi lucrătoare a lunii);

-posibilitatea contractării unui plafon de creditare mai mare decât în cazul unui credit pe obiect.

-acces la servicii conexe ce asigură o economie de timp și confort (Plăți facturi la ATM,Reîncărcare cartele Vodafone).

Instrumentele moderne de plată particulare băncii BCR sunt următoarele:

Cardul VISA Virtuon;

Pachetul Campus BCR;

Cardul VISA Electron Fundația Dinu Patriciu;

Cardul VISA Virtuon

– card de debit fără bandă magnetică și fără PIN, atașat unui cont curent în USD, destinat strict tranzacțiilor pe internet. Acesta poate fi utilizat pe orice site pe internet, din țară sau străinătate, care acceptă carduri VISA.

 Avantajele oferite:

– Alimentarea contului curent atașat cardului BCR VISA Virtuon se poate face de la orice ATM sau prin telefonul mobil;

– Limitarea fraudei la tranzacțiile efectuate prin intermediul internet-ului;

– Informații și îndrumări oferite de către Serviciul Asistență deținători de carduri din cadrulDirecției Carduri;

– Economisirea timpului;

– Pentru fiecare 2 RON cheltuiți la comercianți se primește 1 punct de loialitate (1 PUNCT=0,006 RON).

 Pachetul Campus BCR

– este o combinație de produse și servicii care permite persoanelor fizicerezidente în România sau cetățeni ai Republicii Moldova, care au calitatea de student la zi în cadrul unei  instituții  de  învățământ  superior  și vârsta cuprinsă între 18-30 ani (neîmpliniți) să-și administreze GRATIS resursele financiare și să economisească timp.

 Avantajele oferite:

– Economie de bani: gratuități în cadrul pachetului, tranzacții la comercianți fără comision,discounturi între 5%-15% la partenerii BCR, acumulare puncte de loialitate;

– Câștig de timp: realizând operațiunile bancare prin telefon sau internet, cu ajutorul serviciuluigratuit de plăți facturi la ATM BCR către furnizorii de utilități, din orice localitate, în orice zi, laorice oră;

– Control și confort: banca îți expediază un extras de cont trimestrial, prin poștă, poți opta pentruincluderea în pachet a unui cont curent în lei deschis anterior;Pentru serviciul de efectuare operațiuni prin canale alternative se va folosi un dispozitiv Token.

Cardul VISA Electron Fundația Dinu Patriciu

– este un card dedebit co-branded, destinat persoanelor fizice rezidente cu vârsta mai marede 14 ani și care beneficiază de programul de burse al Fundației DinuPatriciu.

 Avantajele pe care le oferă:

Costuri reduse și chiar zero pentru: plata cumpărăturilor cu cardul, utilizare ATM-urileBCR  pentru numerar, interogare sold la ATM urile BCR, nu există o suma minimă pentrudeschiderea contului curent la care se atașează cardul;

Siguranța sporită a tranzacțiilor datorită tehnologiei cip încorporate;

Plăți pe Internet;

Schimbarea codului PIN direct la ATM BCR, fără comision;

Informații și îndrumări oferite de către Biroul Asistență Carduri.Dobânzile pentru disponibilitățile din contul curent cu card atașat sunt de 0,10% pe an.

 Diferențele dintre cardurile de credit și cardurile de debit  reies din următoarele constatări:

• Cardurile de debit sunt cele mai solicitate, reprezentând 87% din totalul cardurilor emise;

• Cardul BCR Maestro este în tpoul vânzărilor;

• Cardurile de credit sunt produse relativ noi, iar clienții nu sunt familiarizați cu acest ip de credit;

• Cardul de credit este cea mai simplă metodă de a obține o sumă de bani peste posibilitățilefinanciare;

• Limita creditului se stabilește în funcție de bonitatea clientului;

• La sfârșitul fiecărei luni, deținătorul cardului de credit trebuie să ramburseze o parte din suma creditată, plus dobânda și comisionul de reînnoire a limitei de creditare;

• Creditele trebuie rambursate într-un timp mai scurt, de regulă un an.

Plati electronice

Cinci banci din Romania au fost certificate pana in prezent in sistemul de plati electronice 3D Secure: BRD Group Societe Generale, BCR, Banca Transilvania, Raiffaisen Bank Romania si UniCredit tiriac Bank.

Romcard este unicul procesator final de plati online prin card din Romania si a inaugurat in 2003 sistemul de plati 3D Secure, prin care, la fiecare tranzactie, se face atat verificarea comerciantului, cat si a cardului. Domeniul de activitate al Romcard include autorizarea tranzactiilor cu carduri (front office), administrare baze de date, decontarea si procesarea tranzactiilor cu carduri (back office), solutie “3DSecure” la cheie pentru bancile acceptatoare si emitente pentru serviciile de e-commerce “Verified by Visa” si “MasterCard SecureCode”. Actionarii Romcard sunt Banca Comerciala Romana (BCR), BRD – Groupe Societe Generale, Raiffeisen Bank Romania, UniCredit tiriac Bank si Financiara SA.

BCR propune o solutie sigura, moderna, pe placul tuturor detinatorilor de card.

E-commerce sau comertul electronic este sistemul de vanzare si cumparare a produselor si serviciilor pe Internet, prin intermediul cardului bancar. Clientii dumneavoastra vor avea posibilitatea sa achizitioneze produsele intr-un mod mult mai simplu, iar compania va incasa sumele intr-un cont curent in mod automat. In plus, aceasta solutie este bazata pe un sistem securizat de procesare a tranzactiilor online, ce va ofera deplina confidentialitate si siguranta in comercializarea produselor si serviciilor.

Avantajele serviciului:

Atragerea unui numar mai mare de clienti, prin adoptarea unei modalitati moderne de plata cu cardul.

Reducerea costurilor rezultatea din inchirierea si intretinerea unui spatiu comercial.

Procesarea in timp real a platii in deplina siguranta pentru cardurile emise sub sigla VISA si MasterCard si inrolate in sistemul 3D Secure. Acest sistem presupune inregistrarea fiecarui detinator de card prin atribuirea unui cod de autorizare a fiecarei tranzactii online).

Personalizarea paginilor din sistemul de plata online. Interfata sistemului de comert electronic va fi personalizata, pentru a respecta design-ul site-ului dumneavoastra.

Servicii incluse:

Analiza site-ului din punct de vedere al securitatii si cerintelor bancii ;

Intergarea in sistemele Verified by Visa si Mastercard SecureCode care protejeaza de incercarile de frauda si refuzuri de plata nejustificate;

Sistem de autorizare online a tranzactiilor efectuate, asigurand posibilitatea verificarii 24/7 a validitatii cardurilor declarate la plata de catre clientii posesorului

Suportul tehnic este disponibil pentru specialisti si este oferit de Romcard telefonic si prin email, 24×7 pentru probleme generale si in zilele de lucru orele 8-16 pentru probleme tehnice mai complexe.

BCR E-Commerce este oferit in parteneriat cu “Euplatesc.ro”, unul din cele mai bune site-uri de E-Commerce din Romania si asigura un mediu complet securizat

Beneficii:

Analiza site-ului din punct de vedere al securitatii si cerintelor bancii ;

Intergarea in sistemele Verified by Visa si Mastercard SecureCode care protejeaza de incercarile de frauda si refuzuri de plata nejustificate;

Sistem de autorizare online a tranzactiilor efectuate, asigurand posibilitatea verificarii 24/7 a validitatii cardurilor declarate la plata de catre clienti

asistenta specialistilor “Euplatesc” la configurarea web site-ului pentru a accepta plati pe Internet, inclusiv a shopping cart-ului si a conexiunilor intre shopping cart si sistemele “Plationline”;

suport pentru titulari si clientii acestora platitori prin card prin email 24×7 si telefonic 8-22, asigurat de “Euplatesc”;

interfata de administrare a vanzarilor si platilor usor de utilizat si care permite maximizarea profiturilor prin analizarea performantelor de vanzari. Interfata include:

Ultimele anunturi, mesaje

Rapoarte sumare

Rapoarte si statistici periodice detaliate

Produse vandute in perioada curenta si listarile de pret

Centru de mesaje si istoricul mesajelor pe o tranzactie

Link-uri rapide la tranzactii inrudite prin email

Managementul si controlul tranzactiilor

Detaliile si istoricul tranzactiei

Rezultatul analizei de frauda si sectiunea de revizuire a tranzactiilor cu risc ridicat

Managementul refuzurilor la plata

Managementul setarilor de cont

Documentatie tehnica

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Din lucrarea pe care am realizat-o, ce a prezentat instrumentele și operațiunile bancare cu cercetare asupra Băncii Comerciale Romane am putut extrage următoarele idei principale, urmate de propuneri în privința restructurării sistemului bancar și eficientizarea operațiunilor financiar-bancare.

Astfel am constatat că în ultimele două decenii, pe plan mondial sistemele de plăți au fost profund afectate de schimbările majore petrecute în industria serviciilor financiare. Schimbările tehnologice rapide, dereglementarea și tendința către o mai mare volatilitate a prețurilor activelor a contribuit la o adevărată explozie în activitatea financiară și, implicit, în volumul și valoarea fluxurilor de plăți atât pe plan național, cât și pe plan mondial.

După integrarea României la Uniunea Europeană, sistemul de plăți se confruntă cu noi provocări în ceea ce privește creșterea volumului tranzacțiilor și implementarea cerințelor cumpărătorilor în contextul unei piețe unice la nivel european.

Progresele înregistrate de sistemul bancar românesc de-a lungul tranziției la economia de piață au fost binevenite, băncile îmbrățișând strategii menite să le îmbunătățească performanțele și adaptându-se treptat creșterii concurenței.

Remarcăm că implementarea metodelor moderne în activitatea bancară românească necesită nu doar eforturi financiare deosebite. Trebuie depășite mentalități care încă mai persistă atât la nivelul factorilor decizionali, cât și la nivelul consumatorului de servicii bancare.

Banca viitorului poate fi bancă virtuală, aplicație cibernetică în măsură să permită • clienților selectarea unei opțiuni dintr-un meniu de comenzi informatice, ceea ce va înlocui -în limita posibilului – deplasarea la bancă, discuțiile cu funcționarii, completarea de formulare tipizate etc.

În România plățile în numerar au încă o pondere foarte mare, iar ca frecvență (nu ca și volum) dețin primul loc, tocmai de aceea, specifică economiei românești este încă circulația de amploare a numeralului (15%) determinată de :

Gradul redus de instrucție în domeniul circulației bănești;

Neîncrederea oamenilor în băncile românești;

Specificul dezvoltării slabe a unor zone geografice;

Comisioanele care se plătesc băncilor pe tranșe valorice de plăți fără numerar, în raport cu 0% comision pentru plățile în numerar.

Statisticile efectuate arata că ordinul de plată ester cel mai des folosit (82%), fiind urmat de cec (10%) și apoi de biletul la ordin și cambia (împreună deținând 8%).

Din totalul decontărilor pe lună, ponderea cea mai mare o are ordinul de plată (peste 65%), urmat de cecuri și bilete la ordin. Cambia este utilizată cu totul întâmplător, procentul ei fiind în continuă scădere.

Pe viitor, tendință va rămâne în general aceeași, cu mențiunea că ordinul de plată va cunoaște o creștere datorată operațiunilor bancare on-line pentru agenții economici.

Cardurile de debit și credit au cunoscut o evoluție favorabilă la noi în țara datorită avantajelor și facilitaților pe care le oferă. Riscul furtului nu a dispărut complet deoarece și cadul poate fi furat, însă datorită necunoașterii PIN (ce îl face neutilizabil chiar și pentru majoritatea hoților), nu este atât de tentant. Astfel, apariția cardurilor cu cip este binevenită și schimbarea cardurilor pe noul sistem de recunoaștere și operare va spori încrederea populației în utilizarea cardurilor.

De asemenea, piața cardurilor de credit a cunoscut o creștere fabuloasă datorată apariției pe piață a mai multor concurenți, cu oferte și strategii de marketing foarte bine stabilite.

Există conjuncturi favorabile vizavi de utilizarea plăților prin card la agenții economici. Dacă băncile comerciale și chiar BNR ar întreprinde mai multe activități de educare a populației privind plățile cu card, va exista o creștere semnificativă a plăților electronice. Trebuie înlăturată pirateria în acest domeniu pentru a nu mai există situații de genul retragerii complete de numerar de pe cardul de debit datorită nesiguranței plăților electronice.

Stabilitatea financiară în România a rămas stabilă în ultima perioadă deși factorii din cadrul economic intern și internațional au influențat destul de mult. Riscurile la adresa sectorului bancar au survenit din partea instituțiilor de credit. De exemplu Banca Națională a României prin reglementările sale prudențiale de supraveghere și de gestionare adecvată a riscurilor din sistem, prin eforturi de a consolida nivelele de lichiditate și de solvabilitate.

BIBLIOGRAFIE

Monografii, manuale, publicații

Andronache Virgil, Bancă și operațiunile comerciale, Editura Universitarà, București, 2006;

Aurelian Alexandru, Paul Berea -” Modernizarea sistemului bancar”, Editura Expert, București, 2003;

Basno Cezar, Dardac Nicolae – „Integrare monetar-bancară europeană”, Editura didactică și pedagogică, București, 2001;

Berea, A., Paul – „Modernizarea sistemului bancar”, Editura Expert, București, 2003;

Berea A., Berea O. – „Orientări în activitatea bancară contemporană”. Editura Expert, București, 1999;

Basno, C.Dardac, N.Floricel – Monedă, credit, bănci, Editura Didactică și Pedagogică, București 1994;

Basno, C.; Dardac, N.- „Operațiuni bancare. Instumente și tehnici de plată”, Editura Didactică și Pedagogică RĂ București, 1996;

Càpraru, Bogdan, Activitatea bancarà. Sisteme, operațiuni si practici, Editura C.H.Beck, București 2010;

Cocris Vasile, Chirlesan Dan, Economie bancarà. Repere teoretice și studiu monografic, Ediția a III-a, Editura Universitàtii „Al.I.Cuza”, Iași, 2010;

Diaconescu, Mariana -Bănci, Sisteme de plăți. Riscuri, Editura Economică, 1999;

Georgescu Golosoiu – Mijloace, modalități și instrumente de plată, Editura ASE București 2003;

Lonescu Lucian (Coordonator), „Băncile și operațiunile bancare'”, Editura economică, București, 1996;

Negruș, Mariana – Operațiuni de plăți și compensări – Editura Alma Mater, Sibiu, 2001;

Vasilache, D., Plăți electronice : O introducere, Editura Rosetti, 2004

II. Rapoarte, anuare statistice, analize

1. Buletinul Băncii Naționale a României, 1999

2. Circulară nr. 1 privind nivelul ratei dobânzii de referință a Băncii Naționale a României valabil în luna ianuarie 2010 (Monitorul Oficial al României nr. 2/04.01.2010)

3. Raportul BNR asupra stabilității financiare 2007- 2011

4. Ziarul Financiar din 22 august 2011, Lucian Croitoru

III. Legislație

Codul Penal Art.196

Legea nr. 58/1998 Art.49

Legea nr. 656/2002 Art. 23

O.U. nr. 99/2006, art. 111

Reglementarea A 00035.2-2009 – Cont curent pentru persoane fizice

Reglementarea B 00124.1-2010- Cont curent pentru persoane fizice

III. Resurse electronice

http://www.bnro.ro/ Site-ul oficial al Bàncii Naționale a Romàniei

http://www.bcr.ro Site-ul oficial al Bàncii Comerciale Romàne

http://www.adevarul.ro

http://www.bloomberg.com

http://www.capital.ro

http://www.financiarul.ro

http://www.presseurop.eu/ro/

http://www.ziare.com

BIBLIOGRAFIE

Monografii, manuale, publicații

Andronache Virgil, Bancă și operațiunile comerciale, Editura Universitarà, București, 2006;

Aurelian Alexandru, Paul Berea -” Modernizarea sistemului bancar”, Editura Expert, București, 2003;

Basno Cezar, Dardac Nicolae – „Integrare monetar-bancară europeană”, Editura didactică și pedagogică, București, 2001;

Berea, A., Paul – „Modernizarea sistemului bancar”, Editura Expert, București, 2003;

Berea A., Berea O. – „Orientări în activitatea bancară contemporană”. Editura Expert, București, 1999;

Basno, C.Dardac, N.Floricel – Monedă, credit, bănci, Editura Didactică și Pedagogică, București 1994;

Basno, C.; Dardac, N.- „Operațiuni bancare. Instumente și tehnici de plată”, Editura Didactică și Pedagogică RĂ București, 1996;

Càpraru, Bogdan, Activitatea bancarà. Sisteme, operațiuni si practici, Editura C.H.Beck, București 2010;

Cocris Vasile, Chirlesan Dan, Economie bancarà. Repere teoretice și studiu monografic, Ediția a III-a, Editura Universitàtii „Al.I.Cuza”, Iași, 2010;

Diaconescu, Mariana -Bănci, Sisteme de plăți. Riscuri, Editura Economică, 1999;

Georgescu Golosoiu – Mijloace, modalități și instrumente de plată, Editura ASE București 2003;

Lonescu Lucian (Coordonator), „Băncile și operațiunile bancare'”, Editura economică, București, 1996;

Negruș, Mariana – Operațiuni de plăți și compensări – Editura Alma Mater, Sibiu, 2001;

Vasilache, D., Plăți electronice : O introducere, Editura Rosetti, 2004

II. Rapoarte, anuare statistice, analize

1. Buletinul Băncii Naționale a României, 1999

2. Circulară nr. 1 privind nivelul ratei dobânzii de referință a Băncii Naționale a României valabil în luna ianuarie 2010 (Monitorul Oficial al României nr. 2/04.01.2010)

3. Raportul BNR asupra stabilității financiare 2007- 2011

4. Ziarul Financiar din 22 august 2011, Lucian Croitoru

III. Legislație

Codul Penal Art.196

Legea nr. 58/1998 Art.49

Legea nr. 656/2002 Art. 23

O.U. nr. 99/2006, art. 111

Reglementarea A 00035.2-2009 – Cont curent pentru persoane fizice

Reglementarea B 00124.1-2010- Cont curent pentru persoane fizice

III. Resurse electronice

http://www.bnro.ro/ Site-ul oficial al Bàncii Naționale a Romàniei

http://www.bcr.ro Site-ul oficial al Bàncii Comerciale Romàne

http://www.adevarul.ro

http://www.bloomberg.com

http://www.capital.ro

http://www.financiarul.ro

http://www.presseurop.eu/ro/

http://www.ziare.com