Operatiile Ciclului DE Expoatare

=== OPERATIILE CICLULUI DE EXPOATARE ===

CAPITOLU 1:

OPERATIILE CICLULUI DE EXPOATARE

Operațiile ciclului de exploatare efectuate de o întreprindere se identifică cu operațiile cu carácter ordinar și repetativ pe termen scurt și care contribuie la realizarea obiectului ei de activitate.

Ciclul de exploatare este format dintr-o secvență de operațiuni ce se desfașoară regulat între momentul cumpărării de factori de producție și vânzarea de bunuri și servicii pe piață. În întreprinderile comerciale, fazele ciclului de exploatare sunt reduse: cumpărarea este urmată de stocajul mărfurilor în vederea revânzăriilor ulterioare. În schimb, în întreprinderile industriale durata ciclului de exploatare este mai lungă, în funcție de sectorul de activitate al întreprinderii. În cursul activității de producție, utilajele și alte echipamente industriale, stocurile de materii prime și materiale sunt combinate și consumate sub acțiunea factorului muncă: capitalul avansat se transformă în producție în curs de execuție și apoi în produse finite. Vânzarea acestor produse asigură reconstituirea capitalului sub forma de lichidități, utilizate pentru reluarea ciclului de exploatare. Deci, fluxul de expoatare, cu cele trei componente: cumpărări, producție și vânzari, nu este rupt de fluxul de finanțare și de fluxul de invenstire, ci se află conectat la acestea, așa cum rezultă din urmatoarea schemă:

Gestiunea ciclului de exploatare trebuie orientată către indicatorii care caracterizează performanțele activitătii de exploatare cum sunt cifra de afaceri și rezultatul din exploatare

. Veniturile din explatare reprezintă fluxuri de valoare destinate să acopere fluxurile de cheltuieli de exploatare și să degaje un rezultat pozitiv din activitatea de exploatare sub forma excedentului brut din exploatare și al rezultatului exploatării. Analiza cheltuielilor urmăreaște proporția fiecăruia dintre aceste cheltuieli în raport cu cifra de afaceri și evoluția acestei proporții.

Rentabilitatea activității din exploatare este caracterizată de următoarele rate:

Rata marjei=

Este caracteristică întreprinderilor cu activitate de distribuție și măsoară rentabilitate activității comerciale ca și acoperirea cheltuielilor, altele decat costul mărfurilor vandute.

Rata marjei brute din exploatare=

Măsoară performanța economică a întreprinderii, fiind un indicator utilizat pentru efectuarea de comparații pentru întreprinderi din același sector de activitate.

Activitatea de exploatare antrenează structurile patrimoniale cu un grad ridicat de mobilitate, cum sunt activele de exploatare ( stocurile din cumpărări și din producție proprie, creanțe clienți și efecte comerciale de primit) și datoriile din exploatare ( furnizoti, efecte comerciale de primit), fiecare din aceste forme particulare trecând dintr-o formă în alta.

O bună gestiune a întreprinderii presupune cunoașterea unor indicatori care măsoară viteza de rotație a stocurilor și durata creditului comercial ( clienți și furnizori).

Viteza de rotație a stocurilor este exprimată de doi indicatori:

Numărul de rotații=

Acest indicator arată numărul de rotații efectuate de un anumit tip de stoc într-o perioadă, de regulă un an. Determinarea lui ridică o serie de probleme: evaloarea numărătorului și a numitorului pe baza aceluiași principiu; dificultatea majoră de a evalua stocul mediu (în ipoteza cea mai simplă se determină ca medie a stocului de la începutul perioadei și a stocului de la sfarșitul perioadei).

Pentru a crește viteza de rotație, întreprinderea dispune de două mijloace:creșterea fluxului de rotație și diminuarea stocului mediu, a doua soluție fiind limitată de riscul rupturii de stoc.

Echilibrul general al firmei este în relație directă cu creanțele și datoriile generate de activitatea de exploatare, respectiv de raportul între creanțele-clienți și intervalul lor de încasare și atoriile-furnizori și intervalul lor de plată. Întreprinderea vinde pe credit și acest credit „îngheață pe moment” capitalurile circulante. Pe de altă parte, întreprinderea cumpără pe credit și poate astfel beneicia de capitalurile furnizorilor. O gestiune financiară eficientă constă ăn apropierea duratei creditului acordat clienților de cea obținută de furnizori.

Gestiunea activității de exploatare trebuie să aibă ca finalitate un volum preponderent din rezultat pozitiv în rezultatul exercițiului și să asigure secreția de lichidități pentru întreprindere.

1.1Delimitări și structuri privind decontările cu terții

Terții reprezintă în contabilitate persoanele fizice sau juridice cu care unitatea intră în relații pentru realizarea obiectului său de activitate ( exemplu: clienții, furnizorii, salariații, bugetul statului ). Prin categoria de decontări cu acești terți sunt delimitate toate creanțele și datoriile a căror termen de decontare este pe termen scurt. De asemenea, sunt incluse și decontarile între exercițiile financiare determinate de valorile de regularizare de la un exercițiu la altul.

Nu sunt incluse în categoría decontărilor cu terții datoriile și créanțele financiare determinate de creditele pe termen scurt primite, respectiv acordate de întreprindere.

Din punct de vedere financiar-contabil, datoriile reprezintă surse străine de finanțare pe termen scurt care funcționează din momentul nașterii angajamentelor față de terți și până în momentul plății lor. Toate datoriile a căror termene de decontare depășește un an sunt purtătoare de dobândă. Datoriile se pot concluziona în forme complexe și variate în cadrul unor relații de decontare ale unității patrimoniale care generează obligații față de persoane fizice sau juridice pentru livrările sau prestațiile ca echivalent al acestora, fie în cadrul unor obligații bănești ce decurg din reglementări legale ( impozite și taxe la buget, contribuții la asigurări și la protecția socială, etc ). Ansamblul obligațiilor în relațiile cu terții constituie relațiile cu creditorii ( creditorul reprezintă persoana în cadrul unui raport patrimonial care a avansat o valoare economică și urmează să primească un echivalent valoric sau o contraprestație) unei unitați patrimoniale.

Creanțele reprezintă drepturi cuvenite unui titular de patrimoniu sub forma unui echivalent valoric pentru valorile economice avánsate temporar altor persoane fizice sau juridice. Acest echivalent ce urmează să-l primească poate reprezenta o sumă de bani, o lucrare sau un serviciu.

Ansamblul relațiilor unei unități patrimoniale cu terții ca persoane fizice sau juridice generate de operațiile privind valorile economice avansate temporar pentru care urmează să primească echivalentul valoric sau contraprestația, constituie debitorii unității patrimoniale respective.

Prin Planul de conturi general sunt delimitate următoarele categorii de datorii și créanțe pe termen scurt: datoriile și cranțele comerciale, datoriile și créanțele salariale, datoriile și creanțele sociale, datoriile și creanțele fiscale și asimilate, datoriile și creanțele în carul grupului si cu asociații,debitorii și creditorii diverși, datoriile și creanțele de regularizare și asimilate, datoriile și creanțele privind decontările în cadrul unității, provizioane pentru deprecierea creanțelor.

Evidența relațiilor de decontare cu terții se ține cu ajutorul conturilor din clasa a 4-a din Planul de conturi general, denumită conturi de terți.

Toate conturile care reflectă creanțele au funcție contabilă de activ. Se debitează cu drepturile de creanță formate asupra terților, se creditează cu decontarea creanțelor la termenele convenite sau prevazute prin lege. Sodul este debitor și reprezintă valoarea creanțelor formate asupra terților și nedecontate încă.

Toate conturile care reflectă prin conținutul lor datorii față de terți au funcție contabilă de pasiv. Se creditează cu datoriile pe măsura creării lor față de terți, se debitează cu decontarea (stingerea) datoriilor la termenelor convenite sau prevazute de lege. Soldul este creditor și reprezintă datoriile nedecontate (neachitate ) încă sau în curs de decontare.

Unele conturi care reflectă decontările cu terții au funcție contabilă de activ-pasiv (exemplu: contul 456 care reflectă atât creanțele din acțiunile subscrise de asociați și nevărsate, cât și cotele părți din capitalul social de rambursat de către asociați; alte conturi: 441, 473, 428, 481, etc ).

1.2Cumpărările si vînzările

Pentru a-și realiza obiectul de activitate în vederea obținerii de profit, orice întreprindere cu activitate industrială, comercială, de servicii sau de altă natură, efectuează în mod curent tranzacții de cumpărări și vanzări de bunuri și servicii.

Operațiile curente de vânzări și cumpărări de bunuri și servicii dau conținut funcției comerciale a unei firme și se efectuează pe baza politicilor de cumpărări și vânzări stabilite de managerii întreprinderii.

Derularea operațiilor de cumpărări de bunuri și servicii pentru activitatea curentă a întreprinderii presupune selecția furnizorilor în funcție de o serie de parametrii cum sunt: prețurile și tarífele practicate de furnizori, termenele de livrare, modul de livrare, condițiile de plată, capacitatea de producție pentru a face fața cererii, calitatea produselor, garanțiile de bună execuție.

Cumpărările de bunuri și servicii destinate consumului pentru obținerea de alte bunuri și servicii sunt desemnate prin noțiunea economică de consum intermediar(echivalentă cu denumirea contabilă de consumație provenind de la terți).

Cumpărările curente de bunuri și servicii formează consumul intermediar și se pot delimita în:

Cumpărări de bunuri stocabile: mărfuri, materii prime, materiale, ambalaje etc.;

Cumpărări de bunuri nestocabile și servicii: consumul de energie electrică și apă; lucrările și serviciile executate de terți.

Obținerea profitului de către orice întreprindere un este posibilă fără degajarea unor venituri care să fie superioare cheltuielilor angajate. Veniturile curente ale unei firme trebuie să provină, în principal, din vânzări. Potrivit articolului 1294 din Codul civil, vânzarea este o convenție prin care două părți se obligă între ele, una a transmite celeilalte proprietatea unui lucru, și aceasta a plăti celui din urmă prețul ei.

Norma contabilă internațional IAS 18 precizează ca veniturile provenind din vânzarea mărfurilor sau produselor trebuie să îndeplinească trei condiții pentru a fi contabilizate:

Întreprinderea trebuie să fi transferat cumpărătorului principalele riscuri și avantaje inerente proprietății bunurilor cedate;

Întreprinderea nu trebuie să conserve controlul efectiv asupra acestor bunuri și nici să participe la gestiunea lor;

Costurile operațiilor trebuie să fie măsurabile de o manieră fiabilă.

Aceași normă internațională stipuleză că, în general, transferul riscurilor și avantajelor legate de proprietate coincide cu transferul dreptului de proprietate sau cu livrarea. În schimb, tranzacțiile un pot fi considerate drept vânzări și un poate fi contabilizat nici un venit atunci când:

Vânzătorul rămâne obligat din cauza unei execuții nesatisfacute și neacoperite prin clauze de garanție;

Obținerea veniturilor din vânzarea bunurilor este subordonată revânzării acestora către cumpărători;

Bunurile sunt livrate sub rezerva instalării lor,aceasta reprezentând o parte importantă din contractul încă neexecutat de către vânzător;

Cumpărătorul are dreptul să anuleze cumpărarea datorită unei cauze precizate în contractul de vânzare, vânzătorul fiind intr-o situație de incertitudine referitoare la probabilitatea restituirii bunurilor.

Însă, o tranzacție este considerată drept o vânzare și veniturile respective pot fi contabilizate în situația când vânzătorul conservă numai o parte nesemnificativă a riscurilor (cum este situația când conservarea proprietații bunurilor se face cu singurul scop de protejare a vânzătorului contra riscului de neplată).

După prevederile normei contabile internațioale IAS 18, veniturile proveniind dintr-o prestare de servicii trebuie să fie constatate printr-o referință la situația execuției operației la data bilanțului, atunci când sunt îndeplinite cumultativ următoarele condiții:

Suma veniturilor poate să fie evaluată într-un mod fiabil;

Este probabil că avantajele economice asociate operației vor fi în beneficiul întreprinderii

Situația de execuție a operației la data bilanțului poate fi evaluată de o manieră fiabilă;

Cheltuielile efectuate pentru această operație și cheltuielile de efectuat pentru finalizarea operației pot fi măsurate în mod fiabil.

Dacă aceste patru condiții nu sunt indeplinite și dacă este probabil că întreprinderea va recupera costurile angajate ale operației, valoarea de înregistrare a veniturilor va fi egală cu costul operației ( altfel spus, atunci când rezultatul unei prestări de servicii nu poate fi estimat de o manieră fiabilă, veniturile nu sunt contabilizate decât la concurența cheltuielilor recuperabile deja contabilizate).

1.3 Evaluarea creanțelor și a datoriilor

Evaluarea creanțelor și a datoriilor se efectuează, de regulă, la valoarea lor nominală (aceasta reprezintă costul istoric al valorilor economice care au facut obiectul tranzacției ) corespunzător stării de lichidare si sovabilitate. Evaluarea efectuându-se la anumite termene înbracă mai multe forme și anume: evaluare curentă, evaluare de inventar si evaluare bilanțieră.

Evaluarea curentă operează cu valoarea nominală a creanțelor și a datoriilor care reprezintă costul istoric al tranzacțiilor pe care l-au generat. Achitarea datoriilor sau încasarea creanțelor înainte de scadență presupune acordarea sau primerea de reduceri de natură financiară denumită sconturi.

În cazul în care creanțele și datoriile nu sunt încasate sau plătite la timp, unitățile plătitoare sunt obligate la plata unor dobânzi penalizatoare.

Evaluarea de inventar operează cu valoarea nominală în cazul în care nu sau constatat modificări față de valoarea respectivă a creanțelor și datoriilor. În situația inversă in care sau constat modificări, evaluarea de inventar operează cu valoarea actuală sau reală, care evaluează creanțele și datoriile la valoarea posibilă de plătit furnizorilor și altor persoane.

Evaluarea bilanțieră a creanțelor și datoriilor se bazează pe principiul prudenței care funcționează numai în cazul în care s-au constituit provizioane pentru deprecierea valorii creanțelor și, respectiv, provizioane pentru riscuri și cheltuieli care privesc datoriile.

Evaluarea creanțelor și a datoriilor exprimate în devize se efectuează la cursul zilei când au loc tranzacțiile respective. Diferențele de curs valutar existente la încasarea creanțelor sau la plata datoriilor se înregistrează ca cheltuieli sau venituri financiare, după caz.

Evaluarea vânzărilor de bunuri și servicii se face plecând de la prețul de vânzare (sau tari , în cazul serviciilor) , exclusiv reducerile comerciale operate, preț definitiv negociat între vănzător și cumpărător. Fixarea prețului de vânzare se bazează pe o politică care trebuie să răspundă obiectivelor strategice ale întreprinderii, care sunt, între altele:

Supraviețuirea: atrage tendința scăderii prețurilor pentru menținerea unui anumit nivel de activitate și asigurarea contiunuității explotării;

Maximizarea profitului: presupune căutarea unui echilibru între volumul fizic al activității ( cantitate ) și prețul care asigură maximizarea profitului;

Maximizarea dezvoltării: întrepinderea caută să ocupe maximul din segméntele de piață, promovând un preț descurajant pentru concurență ( política prețurilor de tip dumping, adică practicarea unor prețuri mai scăzute decât acelea de pe piață în scopul înlaturării concurenței și cucerirea de noi piețe );

Promovarea imaginii: presupune adaptarea nivelului prețurilor cu imaginea de marcă și calitatea produselor ( política de prețuri ridicate pentru bunurile de lux ).

Acestor strategii le corespund mai multe metode de calcul al prețului de vânzare:

Metoda cost plus marfă: presupune stabilirea prețului de vânzare plecând de la costul de producție sau de achiziție, la care se acordă o marjă, destinată să acopre cheltuielile generale, de administrație si cele de distribuție și să asigure o anumită profitabilitate;

Valoarea primită: prețul depinde de poziționarea firmei pe piață și determină o rată de rentabilitate care poate să fie sau nu acceptabilă pentru întreprindere;

Prețul pieței: întreprinderea iși ajustează prețurile în funcție de prețurile practicate de principalii săi concurenți.

Política de prețuri influențeză direct nivelul indicatorului cifră de afaceri.

1.4 Modalități și instrumente de plată

1.4.1Caracterizare generală

Un moment important în desfășurarea schimburilor economice naționale și internaționale îl constituie încasarea contravalorii bunurilor economice ce fac obiectul schimbului. Realizarea încasării sumelor astfel rezultatese efectuează printr-o modalitate de plată sau de, decontare convenită între parteneri sau stipulată prin contract utilizînd modalități de plată adecvate caracteristicior schimbului.

Instrumente de plată utilizate s-au diversificat continuu, odată cu mutațiile ceemau avut loc în cadrul economiiei și al perfecționării tehnicilor de transmitere al mesajelor.

Privite în anamblul lor se disting:

plată prin marfă contra marfă, cunoscută sub denumirea de troc sau compensație. În prezent , această tehnică este utilizată ca metodă de a debloca relațiile comerciale cu țări, firme etc., ale căror disponibilități financiare sunt modeste sau inexistente.

plată în numerar. Elementul central al plății cu numerar îl constituie încrederea care trebuie să existe între partenerii de afaceri

plata prin cec este cea mai apropiată de plata în numerar iar caracterul înscrisului – cecului – oferă partenerilor de afaceri un grad de siguranță mai ridicat. Plata prin cec – în diferitele sale forme – a luat o deosebită amploare fiind utilizată cu pret în spațiul plăților necomerciale.

plata prin titluri de credit, respectiv prein utilizrea cambiei și biletului la ordin, se num. Printre cele mai vechi tehnici de plată. În timp, acestea au evaluat de la utilizarea lor ingulară, în sine, sistem care se practică și în prezent, la asocierea lor unei alte tehnici de plată cum ar fi acreditivul documentar, incasoul, adesea cu valoarea de instrument de garantare sau ca rezultat al unor reglementări specifice, particulare privind plata.

ordinul de plată este legat de apariția băncilor și dezvoltarea relațiilorla nivel internacional între acestea. În esență, se aseamănă plăților în numerar, dar se realizează pe canal bancar ți constă din ordinul pe care un client îl dă băncii sale de a plătii, din contul său, o sumă de van unei alte persoane în contul acesteia, care poate fi deschis la oricare altă bancă.

Plata documentară sau operațiile documentare constituie o sintagmă pentru a defini o tehnică de plată în cadrul căreia plata se face de către orice bancănumai contra documente. În această grupă sunt incluse: acreditivul documentar și incaosul documentar. Date fiind particularitățile mecanismului derulării plății, aceste tehnici conferă partenerilor un grad de securitate mai ridicat.

Scrisoarea de garanție bancară, deși, în esență, constituie un instrument de garantare, în practica comercială este utilizată ca modalitate de plată.

De rețimut faptul că, exceptand plata în numerar și anumite forme de plată prin compensație, toate celelalte modalități de plată presuun existența conturior bancare ale partenerilor de afaceri, realizarea mișcării banilor între aceste conturi pe canale bancare, prin una de tehnicile de transfer al fondurilor.

Deci, agenții economici, în decizia lor privind o plată, au în vedere pe de o parte, modalitatea de plată pentru care optează, precum și intrumentu și tehnica de plată, iar pe de altă parte, modul în care vor fi transferate fondurile și cine suportă comisioanele bancare.

1.4.2 Modalitățile de plată

Plăți în numerar

Instrumentele de plată prezentate mai sus se pot grupa în două categorii distincte:

plăți în numerar;

plăți prin virament.

Numerarul este mijlocul de plată primar și el a dominat mult în cadrul modalităților de efectuare a plăților, și în prezent, numerarul fiind un instrument, un mod de plată general valabil avand efect imediat și gradul de lichiditate cel mai ridicat.

Plățile în numerar se efectuează prin caseriile firmelor și ale băncilor sau altor instituții financiare.

Plățile prin virament

A doua modalitate de efectuare a plăților și cea mai importantă ca volum este viramentul. Această modalitate de plată a apărut odată cu băncile și este strans legată de acestea, adică nu se poate desfăfura înafara lor.

Viramentul este de două tipuri:

De credit;

De debit.

Viramentul de debit este cel mai utilizat și constă în faptul că plătitorul dispune de fondurile sale ți da dispoziție să se efectueze plata, nefiind necesar un consimțămand prealabil al plătitorului. Din această grupă fac parte cele mai importante instrumente de plată, precum ordinul de plată, cecul și cambia.

În cazul viramentului de debit, utilizarea sa este mai rară. În prealabil este dat consimțămantul plătitorului trimis băncii sale. Prin acest consimțămand, plătitorul înputernicește creditorul sau să facă toate demersurile pentru efectuarea plății, adică să depună documentele la banca și să ceară ca suma respectivă de plată să fie transferată în contul său.

1.4.3 Instrumente de plată prin virament

Ordinul de plată

Ordinul de plată este cel mai utilizat instrument în plățile fară numerar. El este o dispoziție necondiționată dată de către emitentul ordinului unei bănci de a pune la dispoziția unui beneficiar, o sumă de bani.

Pentru ca dispoziția dată să poată deveni ordin de plată, trebuie în deplinite următoarele condiții:

Banca receptoare să dispună de fondurile bănești, fie prin debitarea unui cont al emitentului, fie prin încasarea lor de la cel ce a dat dispoziția;

Plata să nu fie făcută la cererea beneficiarului.

Plata începe prin emiterea de către plătitor a unui ordin de plată și se finalizează prin acceptarea respectivului ordin de plată de către banca destinatară.

Cambia

Cambia este un titlu de credit negociabil și, în acelați timp, un instrument de plată, care constată și atestă obligația asumată de debitor de a plăti la sadență sau la un anumit termen, beneficiarului, sau la ordinul acestuia, o anumită sumă de bani determinată.

Cambia tratată ca un innstrument de plată, are următoarele caracteristici:

Este transferabilă ( trece de la o persoană la alta, rămanad însă obligația plătitorului sau debitorului);

Este negociabilă; odată cu cambia se transferă și creața, în timpul transferului negociindu-se la valoarea de piață;

Cei ce dețin cambia răspund solitar în cazul în care ultimul deținător al cambiei nu își poatebprimii banii la scadență;

Este un instrument de plată pe termen lung, între părți există relații de credite, iar cambia este o expresie al acestei relații.

Cambia este de două feluri:

Biletul la ordin;

Trata.

Biletul la ordin presupune doi participanți, și anume: beneficiarul și plătitorul. Operațiunile cu biletul la ordin au loc în cazul tranzacțiilor comerciale. Beneficiarul vinde marfa în favoarea cumpărătorului, care devine astfel debitor, adică viitorul plătitor.

Trata are de regulă același conținut ca și biletul la ordin.

Cecul

Cecul este un instrument de plată utilizat de titulariii de conturi bancare cu disponibil corespunzător. Disponibilul a fost constituit anterior printru-un depozit bancar, din operațiunu de încasări sua din credit bancar.

Cecul impune trei participanți:

Trăgătorul;

Trasul;

Beneficiarul.

Cecul este creat de trăgător, care dă băncii sale ordine necondiționate, banca apărand în situație de tras. Banca trebuie să plătească la prezentare o sumă determinată unei terțe persoane sau chiar trăgătorului emitent, cand acesta apare în poziția de beneficiar.

Cecul este un instrument de plată de debit. Nu se admit cecuri fără acoperire, de regulă, cecul fiind vizat și certificat de banca ce la emis.

Cecul este un instrument de plată la vedere. Trasul nu iși asumă nici un fel de obligații. Cecul poate fi la ordinul trăgătorului însuși sau poate fi tras pentru contul unui terț; el nu poate fi tras asupra trăgătorului însuși, decat dacă acesta are două firme diferite.

Cecul de virament este cecul însoțit de clauza „plătibil în cont” deci, plata nu poate fi făcută în numerar.

Cecul certficficat este cecul prin care o bancă aflată în poziția de tras confirmă, certifică beneficiarului că fondurile necesare există în cont.

Cecul circular este un titlu de credit la ordin, emis de o bancă asupra subunităților sale sau asupra altei bănci, plătibilă la vedere și avand mențiunea „cec circular”.

Cecul de călătorie este emis în sumă fixă, precum banii de hartie, și este pus în circulație pe timp limitat.

Cărțile de plată

Tot mai des întalnită această modalitate de plată presupune existența a trei participanți:

Emitentul;

Deținătorul;

Comerciantul.

Este un instrument de plată fără numerar, prin care posesorul autorizat al cărții plătește, achită contravaloarea unor bunuri sau servicii, numai de la anumiți vanzători abilitați să accepte asemenea cărți.

Prin utilizarea cărților de plată se mai pot obține lichidități de la banca emitentă, ăn limitele soldului din cont. Cărțile de plată sunt de mai multe feluri:

Cărți de plată magnetice sunt emise de bănci, sunt confecționate din material plastic și prezintă pe față denumirea și simbolul emitentului, numărul cărții de plată, numele posesorului autorizat și data expirării.

Cărțile de plată cu microprocesor au memorie și circuite integrate, iar informațiile sunt grupate pe mai multe niveluri.

Cărțile de credit sunt caracterizate prin faptul că posesorului ei i-a fost aprobată și deschisă o linie de credit.

Cartea de debit e caracterizează prin faptul că permite posesorului ei să procure bunuri și servicii prin debitarea directă a contului său personal.

Plățile electronice

Aceste instrumente presupun un transfer electronic de fonduri constituind circuitul monedei electronice.

Prin monedă electronică înțelegem totalitatea instrumentelor și tehnicilor moderne care permit transferul de fonduri fără suport de hartie sau magnetic. Acest transfer necesită terminale la punctele de vanzare, operații de decontări la punctele cu certificator, operațiuni specifice efectuării plăților cu cărțile de plată în lei.

Tehnici de plată prin virament

Compensarea multilaterală a plăților

Pentru că plățile sunt în număr foarte mare, efectuarea acestora a devenit foarte difícilă. Plățile sunt îngreunate și prin faptul că există mai multe circuite monetare paralele.

Obiectul compensării multilaterale îl constituie plățile interbancare fără numerar, pe suport de hărtie. Băncile introduc și acceptă în compensarea multilaterală ordine de plată și cecuri barate.

Instruméntele de plată sunt grupate de către băncile inițiatoare și pe bănci destinatare, astfel:

Instrumente de plată compensabile;

Instrumente de debit;

Instrumente de credit.

Aceste grupe de instrumente formează pachete de instrumente de plată compensabile. Fiecare pachet este insoțit de o bancă de control totalizatoare a sumelor înscrise pe instrumente.

Pe baza instrumentelor de plată compensatoare, banca prezentatoare completează câte un borderou ale dispozițiilor centralizatoare pentru fiecare bancă primitoare. Instruméntele de plată compensabile primite de la celelalte bănci participante sunt analizate de banca destinatară in vederea acceptării sau refuzăriilor.

Acreditivul documentar

Acreditivul documentar reprezintă o tehnică de plată utilizate în schimburile comerciale naționale și internaționale, în cadrul cărora între vânzător și cumpărător se intrpune o terță persoană, banca, în calitate de garant intermediar, care asigură pe cumpărător că va intra în posesia mărfurilor dorite și pe vânzător că-și va încasa contravaloarea mărfurilor vândute, în condițiile contractului de vânzare-cumpărare ce stabilește pretențiile plăților.

La cererea cumpărătorului, banca se angajează direct față de vânzător sa-i plătească o sumă de bani determinată, pe baza prezentării de către aceștia a unor documente specificate în mod expres în scrisoarea de deschidere a acreditivului. Acest angajament este independent de solvabilitatea cumpărătorului, de acordul acestuia cu marfa,sau cu alte împrejurări care s-ar ivi cu expedierea mărfurilor si care ar determina pe cumpărător să refuze plata. Regula generală care asigură automatismul plății garantate de acrditiv este obligația absolută ca documéntele preséntate de expeditor să fie întocmite în sctrictă conformitate cu condițiile acreditivului,orice neregularitate în acest sens determinând exonerarea băncii de obligația de plată, care devine dependentă excusiv de acordul partenerilor comerciali.

Elementele acreditivului sunt:

Elementele definitorii, care conțin informații cu privire la:

Plățile implicate: cumpărătorul numit și ordonator, care dă instrucțiuni băncii sale pentru deschiderea acreditivului; banca avizatoare a vânzătorului; vânzătorul sau beneficiarul care expediayă mărfurile și apoi depune la banca sa documentele întocmite în conformitate cu condițiile din acreditiv;

Locul și data emiterii și ale expirării valabilității acreditivului;

Suma, valuta, denumirea și cantitatea mărfurilor, prețul.

Elementele referitoare la documente cuprind documente obligatorii ( factura, documentele de transport, polița de asigurare, modul de livrare ) și documentele facultative.

Elementele referitoare la etapa de utilizare a acreditivului, care conțin instrucțiuni pentru banca avizatoare referitoare la modaitățile de rambursare.

Etapele unui acreditv sunt:

Deschiderea acreditivului, urmând un ciclu de la contractare până la avizarea deschiderii acreditivului;

Utilizarea acreditivului, urmând un circuit de la expedierea mărfii către cumpărător pânăla plata documentelor către vânzător;

Modificarea acreditivului, care urmează un circuit de la cererea de modificare până la aviyul de modificat, transmis de cumpărător cătr vânzător.

Etapele și circuitele se realizează prin intermediul băncii importatorului și băncii exportatorului.

Situațiile particulare generate de deschiderea acreditivului au determinat diferite tipuri de acreditive:

Acreditivul transferabil este utilizat în situația în care beneficirul își exprimă dreptul său de a solicita băncii avizatoare să transfere acreditivul, parțial sau total, uniu al doilea beneficiar, pentru aceasta acreditivul trebuind să îndeplinească următoarele condiții.

Acreditivul back to back, un caz particular al celui transferabil, când între vânzător și cumpărător intervine un al treilea intermediar, care va cumpăra marfa de la furnizor, deschizându-se un al doilea acreditiv din ordinul intermediarului,în favoarea furnizorului.

Acreditivul revolving, formă de acreditiv prin care suma este reântregită automat, după fiecare plată, fără o modificare specială a acreditivului.

Acreditivul red clause, formă de acreditiv, cu o clauză specială, care permite băncii să acorde avansuri beneficiarului înaintea prezentării documentului.

Incasso-ul documentar

Aceasta reprezintă o formă de plată folosită atunci cînd încrederea între parteneri, legată de îndeplinirea obligațiilor comerciale,este mai mare decît în cazul acreditivului. În acest caz, băncile un se angajează la plată, ele având doar rolul de gestionare a documentelor.

Părțile implicate in derularea incaosso-ului sunt: vânzătorul, numit și trăgător; banca remitentă care efectuează plata; cumpărătorul, numit tras.

În principiu modul de funcționare a incasso-ului documentar presupune ca banca vânzătorului să emită spre încasare băncii cumpărătorului documentele depuse de către vânzător, care fac dovada livrării mărfurilor și pe care banca cumpărătorului le livrează acestuia numai contra plată.

Întregul proces de derulare a incasso-ului documentar presupune două faze:emiterea ordinului de încasare însoțit de documentele respective și încasarea propriu-zisă.

Scrisoarea de garanție

Aceasta reprezintă cea mai asiguratorie tehnică, dar și instrument, de decontare în cardul relațiilor de plăți, fiind o obligație irevocabilă de plată a unei bănci în cazul neândeplinirii relațiilor contractuale de către o terță persoană, sub foma unui angajament separat și independent de datoria ordonatorului sau de relația contractuală dintre ordonator și beneficiar.

Garanțiile bancare pot fi emise direct, de către banca ordonatorului, sau indirect, în cazul când banca ordonatorului delegă o altă bancă să emită scrisoarea de garanție.

În practica bancară au apărut mai multe tipuri de garanții bancare, în funcție de obiectivul contractului respectiv, printre acestea numărându-se garanții bancare pentru licitații, garanții bancare de bună execuție a livrării de mărfuri, garanții bancare de restituiere a avansului,în cazul nerespectării obligațiilor.

1.5 Micreomidiul firmei

Desfășurarea activității întreprinderii în concordanță cu evoluția mediului economico-social presupun cunoașterea mediului extern și conectarea activității la mediu. Desfășurarea activității în concordanță cu evoluția mediului depinde de capacitatea firmei de a se adapta la mediul extern, capacitate care corespunde mediului extern al întreprinderii care sunt obținute în urma desfășurarii activității în anumite condiții concrete pe care i le oferă mediul său extern depind de cunoașterea fizionomiei și mecanismului de funcționare a mediului și de capacitatea și priceperea firmei de a fructifica oportunitățile și de a evita riscurile pe care acesta îl furnizează.

Desfășurarea efectivă a activității în raport cu mediul impune cercetarea atentă a componentelor sale, a interacțiunilor dintre acestea, precum și a impactului lor asupra pieței și asupra activității firmei. Cu unele componente firma intră în legături directe, această categorie formînd micromediul întreprinderii, iar cu alte componente are legături mai slabe, influența acestora fiind de multe ori indirectă, aceasta categorie formează macromediul întreprinderii.

În desfășurarea activității sale, întreprinderea constituie un purtător de nevoi pentru satisfacerea cărora apelează la resurse materiale, financiare și umane.

La rândul ei, întreprinderea în cauză este furnizoare de produse sau servicii pentru satisfacerea nevoilor altor agenți economici.

Componentele mediului extern cu care întreprinderea intră în relații directe, permanente și puternice dictate de necesitatea atingerii obiectivelor sale (prezente și de perspectiva), formează micromediul întreprinderii.

Întreprinderile combină trei categorii de factori de producție, intrând în relații cu tot atatea componente de mediu, respectiv:

furnizori de materiale (ori prestări de servicii);

furnizori de resurse bănești (băncile);

furnizori de forță de muncă.

Din combinare rezultă produse sau servicii care sunt livrate clienților. În mod similar actionează și concurenții întreprinderii din cadrul mediului. Pe langă acestea apar și organismele publice care, la rândul lor, influentează activitatea întreprinderii.

a) Furnizorii de materii prime materiale: sunt reprezentați de diverse firme sau persoane particulare, care, în baza unor relații de vânzare-cumparare, asigură întreprinderii resursele necesare de materii prime, materiale, echipamente, mașini și utilaje, etc.

Întreprinderea are nevoie de informații cu privire la acești furnizori și aceste informații se referă la dimensiunile și calitatea ofertei, prețurile practicate, politicile comerciale utilizate, localizarea geografică.

În același timp, asigurarea unor relații de piața cu desfașurare normală impune cunoasterea unor aspecte referitoare la climatul intern al firmei furnizoare (greve, stari de disciplină) și alte elemente care s-ar putea constitui la un moment dat în eventuali factori neprevazuți, perturbatori ai unei bune aprovizionări.

Având în vedere că strategia și politica firmei SC DIANA FOREST SA este aceea a realizării unor produse de calitatea ridicată atunci și materiile prime și materialele care sunt incluse în procesul tehnologic pentru realizarea acestora, sunt de calitate extra. De asemenea, utilajele și mașinile cu ajutorul cărora se realizează producția sunt de ultima oră, aproximativ 95% dintre ele sunt producție 2001-2002, moderne și de bună calitate.

SC DIANA FOREST SA se aprovizionează atât de pe piața românească, având în vedere distanța mai mică și prețul mai mic dar și de pe piețele externe cum ar fi: Germania, Italia, Spania, Suedia, etc.

Dotarea cu mașini industriale și echipamente necesare desfășurarii procesului de producție se face de la furnizori ca:

Busellato, Italia;

Cefla, Italia;

Grecon, Germania;

Intercomer, Italia;

Kuper, Germania;

Makor, Italia;

Nardi, Italia;

Weining, Germania;

Winterrsteiger, Germania.

Piesele de schimb și consumabilele necesare desfășurarii procesului de producție:

AKE, Romania;

CUMEMA, Spania;

DEDEMAN, Bacau;

ELECTROAPARATAJ, Bucuresti;

ELECTROPRECIZIA, Brasov;

ELROM, Bacau;

ETIS, Bacau;

EUROGALIA, Spania;

FALK CONSULTING, Brasov;

FREUD POZZO, Spania;

GHEZACO SRL, Bacau;

INDUSTRIAL MECANO, Bacau;

JOBOLOCT, Brasov;

LEITZ, Spania;

METALBAC, Bacau;

PECO, Bacau;

PNEU SERVICE, Iasi;

SUBEX, Bacau;

SYSTEM TRANS,

TECMA, Spania;

VASION, Bacau.

Furnizorii de materii prime si materiale:

Bușteni :

SORELY SRL, Sf. Gheorghe;

HLV TRANSILVANIA SRL;

FORESLASN SRL – ONESTI;

SC DESPAN FOREST SRL – PRAHOVA.

Lacuri:

– BECKER ACROMA – SUEDIA

BONA – SUEDIA;

LANDSHUTER LACKFABRIC – GERMANIA;

LYRA – SUEDIA.

Adezivi:

– AKZO NOBEL CASCO – SUEDIA

CARZUH – SPANIA;

KLEBROM – BRASOV;

QUIADSA – SPANIA;

SORIN MIHAI SRL – BRASOV.

MDF – MDF FRATTI – SEBES

CARZUH – SPANIA;

PLACI IGNIFUGE PENTRU USI – NEDYS – SPANIA;

HARTIE IMPREGNATA CU RASINA – TEFISA – SPANIA.

Feronerie- AUTO AGRICOLA TRIGUERO – SPANIA

Aparate de masură și laborator :

– AMCO – OTOPENI;

OF SYSTEMS – BUCURESTI;

SERADIN SRL – BUCURESTI;

Furnizori de echipamente de lucru și de protecție:

– BAC KOMPALETT – BACAU

COMAT – BACAU;

PENANIA TRADE – TG. MURES

Avand in vedere calitatea acestor produse care constituie materia prima si utilajele tehnologice necesare realizarii produselor firmei rezulta calitatea inalta a acestora.

b) Prestatorii de servicii:sunt reprezentați de firme sau persoane particulare care realizează o gamă largă de servicii necesare îndeplinirii obiectului de activitate al întreprinderii.

Dintre ei amintim:

Intermediari:

KIMIKO B.V. – OLANDA – parchet triplu stratificat;

LILIGNUM – GERMANIA – parchet triplu stratificat;

PAR QUETS TORALLA – PORTUGALIA – lamparchet

FADERA – SPANIA – usi

comisionari:

ROMANEL – LIBIA – cherestea rasinoase;

SARCONEX – EMIRATELE ARABE UNITE – cherestea rasinoase;

FALDU – TURCIA – cherestea rasinoase;

ASRIATICA SI RIATICA – EGIPT – cherestea fag;

SARCONEX – EMIRATELE ARABE UNITE – cherestea fag;

GECO FOREST – EGIPT – cherestea fag;

servicii bancare:

DEMIR BANK – BACAU;

BANCA COMERCIALA ROMANA;

BANC POST – BACAU.

transport:

RATB – BACAU cu care SC DIANA FOREST SA are contract incheiat pentru transportul muncitorilor

anunțuri și publicitate:

PUBLIROM ADVERTI SING AGENCY;

INFO CONSTRUCT – CATALOG;

ZIARUL ZIUA;

ZIARUL DESTEPTAREA.

c) Furnizorii forței de muncă:

În cazul firmei SC DIANA FOREST SA, furnizorii se constituie în școlile profesionale și liceele cu de profil industrializarea lemnului și absolventii Universității de industrializare a lemnului, Brasov.

d) Clienții:se constituie din persoanele cărora li se adresează produsele.

În funcție de produs SC DIANA FOREST SA are piețe de desfacere dupa cum urmează:

USI – principalul client este FADESA – SPANIA dar există si clienți din România;

PARCHET TRIPLU – SPANIA, FRANTA, ANGLIA, GERMANIA;

PARCHET DUBLU – ITALIA;

LAMPARCHET – PORTUGALIA;

PANOURI – GERMANIA, SPANIA.

Concurenții: formează o categorie care nu poate lipsi într-o economie de piață. Concurenții sunt firmele sau persoanele care iși dispută aceeași clienți.

În cazul DIANA FOREST SA concurenții cei mai importanți de pe piața internă sunt:

Parchet

ITS and CO – ONESTI;

SILVANIA – SATU MARE;

LARY DAN – BAIA MARE.

Panouri

EVASTON – VASLUI;

ITS and CO – ONESTI.

Cherestea

BEST WOOD – ONESTI

PETROFOREST – PIATRA NEAMT

MOLDOFOREST;

FOREXIM

Organismele publice

De remarcat faptul că din 2002 – oct. DIANA FOREST face parte din Asociația Producătorilor de Stratificate din Lemn din Romțnia.

De asemenea, DIANA FOREST SA are contract de colaborare cu Institutul Național al Lemnului București, cooperează cu Instituțiile de Protectie a Mediului Ambiant și protecție Civilă din Bacău.

Capitolul 2

Introducere

1.1 SCURTA ISTORIE A SOCIETĂȚILOR FADESA, EUROGALIA, DIANA FOREST

FADESA IMOBILIARA, S.A.

Și societățile sale filiale constituie un ansamblu de societăți a cărui activitate de baza constă în promovarea imobiliară (inclusiv construirea) a diferitelor tipuri de construcții, în principal locuințe pentru a le vinde.De asemenea, desfasoară doua linii de afaceri: promovare imobiliară pentru vînzarea și activitatea patrimonială.

Grupul FADESA își are originea în construirea Construcțiilor din Coruna S.A. în 1980, societate dedicată promovării si construirii de locuințe libere de tip mediu și înalt în orașul A Coruña. În 1988, Construcțiile Coruñesas S.A. au dobîndit totalitatea acțiunilor Societății de Urbanizare Imobiliară Fadesa SA, societate proprietară a unui teren din provincia A Coruñ.

În momentul de față componenta acționarilor din Fadesa, societate imobiliară S.A. și structura societății sunt urmatoarele:

Acționari:

Manuel Jove Capellan (direct + indirect)……………………….66,6%

Modesto Rodríguez Blanco (direct +indirect)…………………33,3%

EUROGALIA

Pe 30 octombrie 1999 se constituie Eurogalia ca vîrf al ansamblului de societăți dedicate activității industriale din sectorul imobiliar, care provine din sciziunea grupului de societăți Fadesa.

În momentul actual acest grup este compus din cinci firme industriale cu diferite activități;

DIANA FOREST: Societate spaniolă romana dedicată prelucrării lemnului.

ESCAYOLAS ALBA: Situată în La Rioja (Spania), activitatea sa constă în exploatarea unei cariere de ipsos și în fabricarea si comercializarea prafului de ipsos.

PQF: Situată în Navarra (Spania) care se ocupă cu fabricarea produselor prefabricate din ipsos, in general plăci pentru tavane demontabile.

APLISTONE: Societate situata în Coruña (Spania) care se ocupă cu extragerea și transformarea granitului de padure pentru a fi comercializat.

PINTURAS MELDORF: Societate situată în A Coruña (Spania) care se ocupă de elaborarea a oricarui tip de vopsele pentru decorări și în industrie.

ENERSER: Societate situată în A Coruna (Spania) care se ocupă de servicii de furnizare a energie electrice in area urbană.

Momentan componenta acționarilor din Eurogalia și structura societății sunt urmatoarele:

Acționari

Manuel Jove Capellan(Direct+Indirect)………………………………66,6%

Modesto Rodríguez Blanco(direct + indirect)………………………33,3%

DIANA FOREST

Este o societate forestieră romano spaniolă situată în provincia BACĂU, regiune din Moldova, in nord-estul ROMANIEI.

În origine aparținea unei

mari companii forestiere

și industriale de stat

care opera în afara

regiunii.

Una din particularitățile acestui tip de societate este că integrează tot procesul, de la taierea din padure pîna la transport și producție.

Política impusă de către guvernele romane, urmind recomandările FMI-ului pentru liberalizarea economiei romanești, a condus la Fondul Proprietății Statului, titulînd participările statale ale societăților, ceea ce a condus la începerea privatizării a societăților publice. Fondul Proprietății de Stat licitează prin concurs în vara anului 1998, 51% din companie, în timp ce 49% ramas era grupat în fonduri de investiții cu carácter semistatal și in RASDAK(bursa de valori). Ca o concluzie a acestui proces, 51% din Diana Forest este adjudecat societății spaniole Eurogalia S.A.

Pe data de 5 noiembrie 1998 se semnează contractul de vînzare-cumparare, prin intermediul căruia Eurogalia obține împreuna cu Fondul Proprietății de Stat permisul de a realiza investiții în Diana Forest, prin mărirea capitalului.

După un an și jumătate de muncă la Diana Forest și micile investiții realizate, Eurogalia se confruntă în primul trimestru al anului 1999 cu un proiect de investiții si de renovare a structurii productive a societății.

Obiectivul fundamental nu este altul decît acela de-a crea unul dintre cele mai mari imperii de lemn din Europa, fiind trei linii de acțiune care se pot vedea în proiect:

Investiția în active fixe;

Alcătuirea personalului;

Intrarea pe primele piețe.

Trebuie evidențiat efortul care s-a depus la eliminarea proceselor anterioare la intrarea în Gater a buștenilor, (tăierea și depozitarea) care au trecut pe mîna romînilor, prin formarea societăților private la care au trecut atît personalul cît și mașinile care aparțineau înainte Dianei Forest.

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ȘI FORMATUL SECTOARELOR

În momentul de față sectoarele din Diana Forest sînt compuse din aproximativ 600 de persoane repartizate pe diferite centre de producție, (doar 50 reprezintă posturi de muncă indirecte, care nu au legatură cu activitatea productivă).

Introducerea noilor sisteme productive va impune înfaptuirea unui program de formare destinat adecvării cunoștințelor sectoarelor la manevrare a noilor mașini; metode informatizate cu contor laser, vizoare pentru selectarea autómată a calității,a măsurilor, a volumului, etc. În definitiv este vorba de introducerea unei noi tehnologii de control a procesului, care va duce la calificarea angajaților și a conducătorilor.

Cu scopul de a pregăti sectoarele pentru utilizarea noilor sisteme de muncă, s-a stabilit o serie de acorduri cu producătorii mașinilor obținute, se vor da cursuri de pregatire pentru Diana Forest în propriile sale fabrici.

2.1 Prezentarea generală a S.C. Diana Forest S.A.

S.C. "Diana Forest" S.A. Bacău a fost înființată prin H.G. nr.15 din 11.01.1994 ca societate comercială pe acțiuni cu capital integral de stat, cu personalitate juridică ca urmare a reorganizării regiei de exploatare și prelucrare a lemnului ESTREL Suceava.

În forma actuală de organizare S.C. "DIANA FOREST" S.A. Bacău funcționează cu trei sucursale de exploatare și prelucrare primară a lemnului (Onești, Comănești) și Platforma proprie (Margineni), cu următoarele secții de producție:

1. Sucursala de exploatare și prelucrare primară a lemnului Onești

Sectorul de exploatare a lemnului M.Cașin;

Sectorul de exploatare a lemnului Oituz;

Secția de industrializare a lemnului Onești.

2. Sucursala de exploatare și prelucrare primară a lemnului Comănești

Sectorul de exploatare a lemnului Agăș;

Sectorul de exploatare a lemnului Asău;

Sectorul de exploatare a lemnului Comănești;

Secția de industrializare a lemnului Agăș;

Secția de industrializare a lemnului Comănești.

3. Platforma Bacău

Sectorul de exploatare și industrializare a lemnului Bacău;

Secția de industrializare a lemnului Mărgineni;

Sectorul de exploatare și industrializare a lemnului Dofteana;

Sectorul de exploatare și industrializare a lemnului Căiuți;

Autobaza de transport Bacău.

Activitatea de exploatare și prelucrare primară a lemnului în Bacău există de la naționalizare (1948) iar în decursul anilor a suferit diferite forme de organizare și anume: SOVROMLEMN (1948-1952); I.P.E.I.L. (1952-1955); D.R.E.F. (1955-1956); D.R.E.T.I.L. (1965- 1967); T.E.T.I.L. (1967-1968); C.E.I.L. (1968-1973); I.F.E.T. (1973-1990); S.E.P.P.L. (1990-1993); S.C. "DIANA FOREST" S.A. BACĂU (1994 și până în prezent).

Capitalul social al S.C. „DIANA FOREST” S.A. este de 84.135.728.000 lei, împărțit în 5.912.560 acțiuni nominative în valoare nominală de 14.230 lei fiecare. În prezent Diana Forest este o companie romană cu participare spaniolă a grupului FADESA prin intermediul Diviziei Industriale EUROGALIA de 97,43 %, situată în regiunea Moldovei, în județul Bacau, în nord-estul Romaniei, care se dedică exploatării, transformării și comercializării lemnului.

Diana Forest face parte dintr-un conglomerat de companii romanești din sectorul lemnului, ce aparțineau FPS-ului care au facut in ultimii ani obiectul unei politici de privatizare. Îndeplinind directivele marcate de către FNI, Guvernul Romaniei a inițiat privatizarea sectorului public industrial, permițînd de asemenea investițiile străine in Romania.

În vara anului 1998, FPS organizează o licitație publică pentru vînzarea a 51% din compania Diana Forest, 49% au ramas pe piața valorilor imobiliare RASDAK.

EUROGALIA S.L. Divizia Industrială a Fadesei S.A. a optat pentru acest 51% și în noiembrie al aceluiași an s-a semnat contractul de vînzare-cumparare între FPS și FADESA – EUROGALIA.

În acest contract FADESA – EUROGALIA se obliga să realizeze o investiție de capital de 5,5 milioane dolari în următorii 3 ani, cu scopul imediat de a înbunătăți financiar societatea si realizarea de investiții fixe care să permită viabilitatea sa.

Așadar, FADESA – EUROGALIA proiectează o importantă investiție de mai mult de 70 milioane de Euro destinat modernizării infrastructurilor existente și cumpărării de utilaje de ultimă generație pentru elaborarea lemnului.

2.2 CAPITALUL SI INVESTIȚIILE

La data achiziționării pachetului acționariatul de la FPS, FADESA – EUROGALIA avea un procent de 50,986% și în RASDAK rămîne restul de 49,014%.

La sfârsitul anului 2001 și după ultima majorare de capital acționariatul se prezintă astfel: 97,431% FADESA- EUROGALIA, restul de 2,57% alți acționari, dupa cum se reflectă în tabelul următor:

Investiția economică realizată de către FADESA – EUROGALIA pînă la data de azi depășește cifra de șaizeci și opt de milioane de dolari. Această investiție este prevazută a se finaliza în primavara anului 2003.

2.3 Descrierea obiectului de activitate

Scopul este exploatarea, transportul și prelucrarea primară a lemnului de pe raza județelui Bacău. În acest scop are organizate în cele două județe 13 sectoare de exploatare a lemnului, 3 autobaze cu 7 coloane de transport în județul Bacău și 5 coloane auto de transport în județul Vrancea, 10 centre de sortare și prelucrare a lemnului și 12 fabrici de industrializare a lemnului.

Obiectul de activitate al societății este:

Strategia de restructurare și privatizare (elaborarea de studii, proiecte și documentații pentru menținerea și dezvoltarea capacităților existente și retehnologizarea acestora);

Gestionarea masei lemnoase exploatate pentru economia națională și populație:

Exploatarea, transportul și prelucrarea primară a masei lemnoase, precum și gestionarea acesteia;

Silvicultura, exploatarea forestieră ;

Prelucrarea brută a lemnului și impregnarea lemnului;

Fabricarea produselor stratificate din lemn;

Realizarea de semifabricate, prefabricate și alte produse din lemn;

Asigurarea de piese de schimb și subansamble pentru producția proprie;

Construcții, reparații și întrețineri de drumuri forestiere;

Comercializarea la intern și extern a produselor rezultate și importuri în domeniu;

2.4 Piețele de aprovizionare și desfacere

Producția ce se realizează în cadrul societății:

bușteni gater și furnire;

lemn pentru producția de stratificate;

lemn pentru construcții;

parchet se derulează conform cerințelor pieței pe baza specificațiilor calitativ-dimensionale valorificându-se superior resursa de masă lemnoasă.

Prețurile de livrare se stabilesc prin negocieri periodice cu principalii beneficiari conform legislației în vigoare. Se practică prețuri apropiate de cele ale concurenței.

Datorită acestui sistem de lucru, produsele societății au asigurată desfacerea în totalitate iar unele stocuri în depozite la un moment dat se datorează lipsei de disponibilități bănești din partea beneficiarilor la nivelul solicităților.

Principalii beneficiari ai produselor sunt:

buștenii de gater se prelucrează în totalitate în fabricile proprii, în cherestea de rășinoase, fag, stejar și diverse specii;

buștenii pentru furnire se livrează la: MOBSTRAT Suceava, IMPRELG Gugești, COMPREL Comănești, CONLEMN Gălăuțași;

lemnul pentru celuloză se livrează la : LETEA Bacău, AMBRO Suceava, CELHART DONARIS Brăila, VRANCART Adjud;

lemnul pentru PAL și PFL se livrează la: DUMBRAVA Fălticeni, PAMEX Piatra Neamț, COMPREL Comănești, MOPAF Focșani.

La cherestele consumul propriu reprezintă 70 % din producția de cherestea de rășinoase și 35 % la cherestea de fag, iar diferența se livrează la export în limita contingentului ce se aprobă în fiecare an și la societățile producătoare de mobilă: COSNA Tg. Ocna, ELBAC Bacău, PAMEX Piatra Neamț, COMPREL Comănești, MOLDOMOBILA Iași.

Luând în considerare că producția și livrarea la export au un rol hotărâtor în redresarea și rentabilizarea societății, restructurarea are la bază amplificarea producției și a livrărilor pentru export.

Exportul realizat provine din prelucrarea primară a lemnului și cuprinde: produse semifinite – cherestea de rășinoase și fag în limita contingentului aprobat anual și produse finite formate din mic mobilier de rășinoase, magazii și căsuțe din lemn, parchet triplustratificat.

Principalele firme prin care se derulează exportul sunt:

– IKEA din Suedia la mobilierul din rășinoase;

KIMIKO B.V. din Olanda și LILIGNUM din Germania la parchetul triplustratificat;

– OKEY BAUELEMENTE din Germania la magazii și căsuțe din lemn.

Firmele comisionare prin care se derulează exportul de cherestea sunt:

– cherestea rășinoase prin: ROMANEL pentru Liban, SARCOMEX pentru Emiratele Arabe Unite și FALDU pentru Turcia;

– cherestea fag prin: SARCOMEX pentru Emiratele Arabe Unite, TRIPLM IMPEX și GECOFOREST pentru Egipt.

2.5 Structura organizatorică și tehnologică

Funcțiunea comercială

Încorpórează ansamblul proceselor de cunoaștere a cererii și ofertei pieței, de procurare nemijlocită a materiilor prime, materialelor,echipamentelor de producție etc. Necesare desfașurării producției firmei și de vînzare a produselor, semifabricatelor și serviciilor acesteia.

Specific conducerii și realizării activității comerciale în societățile comerciale și regiile autonome din țara noastră este faptul că se desfășoară în condițiile trnziției la economia de piață, ceea ce le marchează substanțial caracteristicile. Ca urmare elementele caracteristice pițelor de tip concurențial, riscurile ți incertitudinile proprii procesului devrealizare a mărfurilor sunt apreciabil mai mari comparativ cu perioada anterioară.

În cadrul funcțiunii comerciale deosebim trei actibități principale: aprovizionarea, comercilaizarea și marketingul.

Aprovizionarea tehnico-materială:

Activitatea de aprovizionare a firmei reunește ansamblul atribuțiilor prin care se asigură procurarea materiilor prime, materialelor. Combustibilului, echipamentelor de prodductie și altor factori materiali de producție necesarirealizării obiectivelor societății comerciale sau regiei autonome.

Desfășurarea activității de aprovizionare este confruntată, în prezent, cu mai multe probleme, ceea ce implică în contiinuare o seriie de perfecționări ale managementului și operaționalizării lor.

Atribuții de aprovizionare

participarea la elaborarea strategiei și politicii comerciale.

corelarea necesarului și programului de aprovizionare, a comenzilor la furnizori cu volumul, structura și eșalonarea consumurilor de materii prime, materiale, combustibili.

luarea în considerație a inflației și a blocajului financiar în dimensionarea resurselor financiare și materiale la stabilirea modalităților de utilizare a lor.

elaborarea necesarului de aprovizionare a firmei.

emiterea de comenzi la furnizori.

încheierea de contracte economice cu furnizorii.

urmărirea ți realizarea contractelor economice.

asigurarea dimensioanării judicioase a stocurilo, adoptarea de măsuri pentru evitarea formării de sstocuri supranormative ți preîntîmpinarea ruperii de stoc.

depozitarea materiilor prime și materialelor.

În condițiilee tranziției la economia de piață principalele perfecționari recomandae sunt:

asigurarea continuității aprovizionării prin realizarea de contracte ferme, asigurînd stabilizarea resurselor de provizionare;

dimensionarea rațională a stocurilor pe baza corelări cu necesităție efective de resurse pentru producție, în funcție de prevederile contractelor;

flexibilizarea aprovizionării, avînd în vedere necesitățile reale ale firmei și posibilitățile sale financiare în condițiile modernizării ererilor consumatorilor.

Vînzarea

Concret activitatea de vînzare implică următoarele atribuții:

participă la elaborarea strategiei și politicii comerciale a firmei;

elaborează, pe baza studierii pieții, planul de vînzări;

asigură portofoliu de comenzi pentru produse finite și servicii;

încheie contracte economice cu clienții;

livrează prodúcele și serviciie;

organizează după caz, depozite și magazine proprii de prezentare și vînzare în țară ți peste hotare, service-uri, precum și vînzări în consignație.

Activitatea de vînzare reunește ansamblul atribuțiilor prin care se asigurănemijlocit trecerea produselor și serviciilor din sfera productției în sfera circulației.

Tranziția spre economia de piață determină schmbări majore în conținutul și modalitățile de realizare a activității de vînzare. Pricipalele direcții de perfecționare a sa în societățile comerciale și regiile autonome sunt următoarele:

fundamentarea întregii activități de vînzare a produselor și serviciilor pe cunoașterea emeinică a volumului și strucutii cererii pieții;

accelerarea vînzării produselor și serviciilor și a încasării contravalorii lor;

penetrarea pe noi piețe sau segmente de piață la nivel național și internacional.

Marketing

Activitatea de marketing cuprinde ansamblul activităților prin care se asigură studierea pieței interne și externe, cunoașterea necesităților și comportamentului consumatorilor în vederea stabilirii celor mai adecvate modalități de orientare a producției și de creștere a vînzării produselor finite, semifabricatelor și lucrărilor cu carácter industrial furnizate de societatea comercială și a satisfacerii cerințelor acestora.

Activitatea de marketing reprezintă, ca o expresie a diviziunii muncii, procesele specializate prin care se operaționalizează concepția de marketing. Facem această precizare întrucît, așa cum se stie, de regulă, marketingul reprezintă o optică economică fundamentată pe știința marketingului, care se implementează prin contribuția tuturor activitățior unei firme.

În societățile comerciale, activitatea de marketing este reprezentată în principal prin următoarele atribuții:

prospectarea pieței interne;

prospectarea pieței externe;

propunerea structurii, volumului și eșalonării produselor și serviciilor de realizat în firmă;

propunerea de modalități în vederea accelerării și amplificării vînzării produselor.

În vederea realizării acestor atribuții cu carácter sintetic, a identificării cerințelor consumatorilor, întreprinderile efectuează o serie de sarcini cum ar fi: elaborarea și difuzarea cataloagelor pe piață, efectuarea de teste de preferință etc.

Investigațiile efectuate în societățile comerciale romînești în condițiile tranziției la economia de piață au relevat necesitatea acționării cu proprietate pe următoarele planuri:

asigurarea ungí cadru organizacional adecvat pentru desfășurarea activității de marketing;

specializarea și pret la un nivel superior în domeniul marketingului, a personalului care exercită atribuții ăn acest domeniu;

extinderea utilizării metodelor și tehnicilor de marketing adapatate la specificul perioadei de tranziție;

trecerea la acțiuni de marketing pe piețele internaționale;

implicarea intensă a specialiștilor în marketing în fundamentarea atat a strategiei și politicii de ansamblu a firmei, cat și a celor comerciale.

Funcțiunea financiar-contabilă

Fucțiunea financiar contabilă cuprinde ansamblul activităților prin care se asigură resurse financiare necesare atingerii obiectivelor firmei, precum și evidenșa valorică a mișcării întregului său patrimoniu.

Întrucât reflectă din punct de vedere economic toate celelalte activități ce se desfășoară în societăți comerciale prin prisma unor elememte valorice integrative, funcțiunea financiar contabilă are un pronunțat caracter sintetic.

În condițiile tranziției la economia de piață, a situării în prin plan al factorilor economici, activitățile financiar contabile iși modifică substanțial conținutul și devin in ce în ce mai importante.

În cadrul funcțiunii financiar contabile deosebim trei activități principale: financiară, contabilitate și controlul financiar de gestiune.

Activitatea financiară

Ansamblul proceselor prin care se determină și se obțin resursele financiare necesare atingerii obiectivelor întreprinderii reprezintă activitatea financiară.

În cadrul său delimităm două grupe de atribuțiuni cu caracter financiar:

participă la elaborarea startegiei și politicii globale a societății comerciale;

fundamentează politica financiară a firmei;

elaborează bugetul de venituri și cheltuieli al întreprinderii;

solicită, pentru nevoile suplimentare de fonduri ce apar în cursul trimestrului, credite de la băncile unde au cont;

efectuează studii și analize cu privire la cifra de afaceri, profit, eficiența fondurilor de producție, evoluția acumulărilor bănești, a structurii cheltuielilor materiale și a altor indicatori financiari;

recalculează periodic necesarul mijloacelor circulante și ia măsuri în vederea accelerării puterii de rotație al acestora;

urmărește situația stocurilor de valori materiale și ia măsuri pentru încadrarea în normativul total al mijloacelor circulante;

stabilește prețuri și tarife pentru produsele și serviciile oferite;

asigură efectuarea la termen și în cuantumul stabilit a vărsămintelor cuvenite bugetului statului;

repartizeză profitul cu respectarea prevederilor legale.

Mutațiile prin care se realizează tranziția la economia de piață în România impun interese schimbări în conceperea și exercitarea activității financiare:

imprimarea unui pronunțat caracter previzional abordării financiare, dificil de realizat în condițiile inflației;

concentrarea asupra obținerii și gestionării cât mai eficiente a resurselor financiare;

reconsiderarea arsenalului de metode și tehnici financiare utilizate ținând cont de liberalizarea pârghiilor economice, blocajului financiar, trecerea activității bancare pe baze economice;

aprofundarea analizelor economice cu accent asupra celor vizând cash-flow-ul lichiditatea, creditarea;

accelerarea vitezei de rotație a capitalului circulant, element cu influență majoră, adesea determinantă asupra eficienței societății comerciale.

Contabilitatea

Contabilitatea a doua componentă a funcțiunii analizate, reunește ansamblul proceselor prin care se înregistrează și se evidențiază valoric resursele financiare și materiale ale agentului economic.

Asigurarea unei evidențe conatabile pe deplin corespunzătoare calitativ și în condițiile folosirii unui personal cât mai redus implică generalizarea utilizării calculatoarelor electronice la realizarea evidenței materiilor prime, materialelor, stocurilor, pieselor de schimb. Pe această bază se asigură o reflectare în timp real a derulării activității economice și implicit un suport imformațional adecvat pentru luarea unor decizii operative și eficiente, pentru trecerea la folosirea de modele matematice complexe, în vederea creșterii eficienței utilizării resurselor încorporate în societățile comerciale.

Atribuții contabile:

asigurarea evidenței analitice și sintetice a materiilor prime și materialelor;

asigurarea evidenței analitice și sintetice a pieselor de schimb;

asigurarea evidenței analitice și sintetice a ambalajelor;

asigurarea evidenței sintetice și analitice a produselor finite din magazii;

asigurarea evidenței analitice a obiectelor de inventar de scurtă durată sau mică valoare, a echipamentului de protecție;

asigurarea evidenței realizărilor și rezultatelor economice pe baza întocmirii bilanțului contabil și a situației privind principalii indicatori economico financiari;

asigurarea evidenței mijloacelor fixe;

organizarea lucrărilor de inventariere;

participarea la efectuarea inventarelor;

organizarea, clasarea, îndosarierea și păstrarea la arhivă a tuturor documentelor, care stau la baza operațiilor contabile.

Controlul financiar de gestiune

În cadrul acestei activități pe care unii specialiști o consideră o componentă a activității financiare- se includ ansamblul proceselor prin care se verivică respectarea normelor legale cu privire la existența, integritatea, utilizarea și păstrarea valorilor materiale și băneșticu care firma este dotată.

Scopul exercitării controlului financiar este prevenirea, descoperirea și recuperarea pagubelor aduse, fiindu-i circumscrise următoarele atribuții:

organizarea controlului financiar preventiv;

executarea controlului financiar preventiv;

organizarea controlului financiar de fond;

executarea controlului financiar de fond asupra gospodăririi mijloacelor materiale și bănești.

Organizarea contabilității financiare și de gestiune

Organizarea contabilității financiare

Datorită faptului că unitatea este de talie mare, la S.C. Diana Forest S.A Bacău activitatea financiar-contabilă este organizată în trei birouri:

biroul resurse financiare, analize economice;

birou contabilitate, prețuri;

oficiul de calcul.

Evidența contabilă este conduă pe subunități. Fiecare sucursală iși încheie balanța de verificare proprie,rezultatele finale fiind închise la nivelul general al întregii societăți pe baza rezultatelor fiecărei subunități. Acest mod de lucru este firesc și evident având în vedere organizarea sucursalelor în teritorii geografice diferite, un grad mare de dispersie care a determinatnumirea unor conduceri proprii, deschiderea de conturi individuale la bănci, elaboraea bugetelor de venituri și cheltuieli proprii.

În ceea ce privește specificul activității desfășurate în cadrul societății, contabilitatea financiară ne furnizează informații pentru gestiunile separate pentru:

materiale;

materii prime;

produse finite pentru care se întocmesc balanțe separate.

La nivelul sectoarelor există birouri de contabilitate care au următoarele atribuțiuni:

evidența stocurilor de materii prime și materiale;

relațiile cu personalul la nivel de sector;

evidența producției.

În ceea ce privește gestiunea de valori materiale aceasta este defalcată pe sectoare. La nivelul fiecărui sector există depozite de materii prime, materiale, și produse finite. De asemenea există și o magazie centrală la nivelul întregii unități.

Organizarea contabilității de gestiune

Circuitul contabilității de gestiune cuprinde conturile din clasa 9 –conturi interne de gestiune, care include conturile pentru întrgistrarea decontărilor interne prinind cheltuielile, producția și diferențelor de preț obținute, conturi de calculație și cele privind costurile producției obținute în curs de execuție.

La Diana Forest unde produsul finit rezultă din prelucrarea succesivă a materiilor prime se folosete sistemul locurilor de cheltuială pe fază. Faza ca loc de cheltuială constituie o etapă a procesului de producție în cadrul căruia se fabrică un semifabricat și se efectuează cheltuielile corespunzătoare.

Costurile se evidențiază,analizează și calculeazăpe fiecare fază și pe feluri de produs rezultate din faza de prelucrare. În funcție de acest sistem se dezvoltă metoda de calculație pe faze,varianta cu semifabricat. La baza metodei de calcul stă delimitarea cheltuielilorîn direste și în indirecte.

Costul semifabricatului pe fiecare fază se determină pe articole de calculație și apoipe produsul obținut la nivelul fazei respective. Costul pe produs se compară apoi cu prețul de vânzare.

De asemenea se utilizează sistemul împărțirii costurilor în costuri variabile și costuri fixe.

Biroul Contabilitate, Preturi.

Biroul Contabilitate, Prețuri este organul de lucru al societății comerciale care asigură aducerea la îndeplinire a sarcinilor trasate de conducerea societății în domeniul contabilității și este subordonat ierarhic directorului economic.

Biroul Contabilitate, Prețuri are următoarele atribuțiuni:

instruiește și examinează pe linie de protecție a muncii personalul din subordinea directă;

respectă prevederile legale privind protecția mediului înconjurător (aer, apă, sol, floră);

aplică întocmai normele de prevenire și stingere a incendiilor în domeniul său de activitate;

asigură și răspunde de culegerea și validarea datelor pentru aplicațiile ce intră în sfera proprie de activitate în vederea asigurării proiectării și exploatării continue a aplicațiilor de prelucrare automată a datelor;

verifică și semnează rapoartele de ieșire de la calculator rezultate din prelucrarea datelor furnizate.

Principalele relații ale acestui birou sunt:

transmite bilanțul spre aprobare, transmite situațiile contabile privind realizarea indicatorilor prevăzuți precum și informațiile asupra analizelor economico-financiare efectuate;

transmite date contabile pentru analiza situației economico-financiare, date privind inventarierea mijloacelor fixe și obiectelor de inventar. Primește indicatorii financiari, extrase de cont și documente din relațiile cu clienții și furnizorii;

transmite date privind fondurile de salarii consumate pe structură și primește documentele privind fondurile bănești;

transmite situațiile contabile privind realizările și cheltuielile efectuate cu mijloacele de transport, primește documentele privind mișcarea valorilor materiale, inventarelor gestiunilor, documentații privind casările;

transmite documentele de evidență primară. Primește situațiile rezultate din prelucrarea acestora;

transmite situațiile contabile privind încasarea facturilor pentru produsele livrate și primește documentele privind livrarea produselor;

primește note de rebut, de remaniere, derogări, transmite valoarea acestora, modul de valorificare, imputare;

transmite informațiile contabile privind realizarea de investiții;

transmite situațiile contabile privind nivelul cheltuielilor și valoarea produselor realizate, planurile de cheltuieli ale secției.

Fig. nr. 1 „Biroul Contabilitate, Prețuri și principalele relații“

Biroul Resurse financiare – Analize economice.

Serviciul Financiar este organul de lucru al societății comerciale care asigură îndeplinirea sarcinilor ce revin acestuia din bugetul de venituri și cheltuieli aprobat, precum și cele trasate de conducerea societății comerciale în domeniul financiar.

Serviciul Financiar este subordonat ierarhic directorului economic și are următoarele atribuții:

asigură prin planul financiar fondurile necesare desfășurării ritmice a programului de fabricație;

analizează activitatea economică pe bază de bilanț și ia măsuri pentru înlăturarea pierderilor;

urmărește utilizarea eficientă a creditelor conform necesităților stricte de producție și aplică măsuri pentru încadrarea societății în fondurile planificate;

asigură desfășurarea ritmică a operațiunilor de decontare cu furnizorii și beneficiarii;

asigură când este cazul, fondurile necesare cercetării și investițiilor, întocmind planul de finanțare-creditare;

răspunde de calculul veniturilor, rentabilității și beneficiilor, de impozite și viteza de rotație a mijloacelor circulante;

răspunde de întocmirea planului de credite și de casă, ia măsuri pentru determinarea sau recalcularea necesarului de mijloace circulante;

răspunde de efectuarea corectă și la timp a calculului drepturilor bănești ale personalului angajat al societății;

propune conducerii societății măsurile concrete și eficiente pentru înlăturarea unor situații nefavorabile din domeniul cercetării, producției, stocurilor;

instruiește și examinează pe linie de protecție a muncii personalul din subordinea directă;
– aplică întocmai normele de prevenire și stingere a incendiilor în domeniul său de activitate;

asigură și răspunde de culegerea și validarea datelor pentru aplicațiile ce intră în sfera proprie de activitate în vederea asigurării, proiectării și exploatării continue a aplicațiilor de prelucrare automată a datelor;

verifică și semnează rapoartele de ieșire de la calculator rezultate din prelucrarea datelor pe care le-a furnizat.

Principalele relații ale acestui birou sunt:

transmite propuneri pentru planurile de credite, de finanțare și creditare a investițiilor și primește extrase de cont și documente din relațiile cu clienții și furnizorii;

transmite spre aprobare proiectul planului financiar, proiectul planului de credite, informări asupra situației financiare și primește avize, aprobări, dispoziții de plată;

primește planul de producție valoric pe sortimente și transmite planul financiar corelat cu planul de producție;

transmite planurile financiare, extrase de cont și documente din relațiile cu clienții și furnizorii, structura calculațiilor de preț pentru elementele din postcalcul necesare raportării producției marfă și primește date contabile pentru analiza situațiilor economico-financiare;

transmite date privind mijloacele financiare necesare perfecționării pregătirii profesionale a personalului propriu șì primește propuneri pentru mijloacele financiare necesare;

transmite propuneri de îmbunătățire a sistemului informațional;

transmite propuneri de măsuri privind reintroducerea în circuitul economic a stocurilor supranormative sau disponibile și primește elemente necesare elaborării planului

financiar.

Fig. nr. 2 „Biroul Resurse financiare – Analize economice și principalele relații“

2.6 Prezentarea sistemului informational existent

Sistemul acoperă toate domeniile de activitate ale firmei conținînd

module pentru: contabilitate, financiar, imobilizări corporale si necorporale, aprovizionare, stocuri, producție, vînzări, resurse umane, managementul contractelor și al investițiilor, asistare manager precum și „instrumente” specifice conducerii (planning, forecast, cash-flow, rates, urmărirea și analiza costurilor);

De asemenea se ține evidența analitică pe subunități;

Prezentul ERP acceptă simultan mai multe sisteme contabile funcționînd independent și nativ sistemului (romanesc -OMF, IAS) și permite generarea simplă a oricăror rapoarte necesare firmei, suplimentar celor impuse de reglementările legale.

*și lucrează cu mai multe monede simultan și permite obținerea rezultatelor în oricare din aceste monede (ROL, USD, EUR);

Portabilitate – conceput inițial pe o bază de date SQL Server Oracle;

Trasabilitate – permite urmărirea evoluției în firmă a oricărui document primar (din ce a fost generat, ce alte documente a generat, în ce module a fost folosit etc.) precum și a persoanelor care lucrează și realizează modificări în baza de date;

Securitate – are un sistem de securitate complet, drepturile sau restricțiile utilizatorilor , astfel că sunt trei nivele de acces : consultare, utilizare, administrare;

Modularitate – are o structura modulară, activitatea firmei fiind tratataă într-un mod specific si adecvat

Contabilitate – Destinat evidenței contabile în planuri și conturi

distincte, nativ încorporate;

Financiar – Destinat urmăririi on-line a creanțelor și datoriilor, a

tuturor mișcărilor de trezorerie;

Imobilizari corporale și necorporale – Destinat urmăririi constante și

eficiente a imobilizărilor corporale și necorporale amortizabile;

Aprovizionare – Destinat procesării tuturor documentelor din procesul de achiziții interne și externe, de la necesarul intern pînă la intrarea în

firma a articolelor achiziționate;

Gestiune stoc – Destinat gestionării complete a articolelor, după

principii si proprietăți diverse, configurabile;

Producție – Destinat urmăririi oricarui tip de produțtie (asamblare la

comandă, producție pe flux, producție în flux continuu etc.);

Vînzări – Destinat structurării vînzărilor pe diferite tipuri specifice

(directă prin distribuitori, prin agenți de vînzăre, prin puncte de

vănzare fixe și mobile);

Resurse umane și salarizare – Destinat înregistrării de informații

complete cu privire la angajați, precum și despre școlarizarea

acestora;

Management contracte – Destinat evidențierii stadiului unui

contract sau pachet de contracte sub toate aspectele importante

(financiar, documentație, stadiu fizic);

Management proiecte – Destinat integrării de programe cu facilități

complementare (software de planificare și control, analiză de risc,

administrarea contractelor, etc.);

Asistare manager – Destinat vizualizării principalilor indicatori

economici și financiari, a relațiilor cu partenerii, a situației

personalului, etc.

1. MODULUL CONTABILITATE

Modulul integreazã date din toate celelalte module operaționale ale sistemului și oferã informațiile necesare managementului pentru analiza activitãții anterioare și pentru decizii de viitor.

Conturile utilizate prin planurile de conturi standard sunt detaliate pe mai multe niveluri analitice și sub-analitice, mergînd pana la 9 nivele.

Contãrile se pot face în mod automat, pe baza unei monografii configurabile la inițializarea sistemului. Toate înregistrãrile contabile automate trebuie validate înainte de trecerea lor efectivã în conturi.

Modulul are predefinite toate rapoartele legale și o parte din cele uzuale. La rândul sãu, utilizatorul poate defini orice raport necesar folosind baza de date existentã si generatorul de rapoarte existent, precum și exportul lor în excel.

Bugetele pot fi realizate ca previzionare și evident, ca realizare pentru întreaga societate sau pentru compartimente definite anterior ca centre de profit.

Modulul se structurează astfel:

1.1 Proceduri

Introducere note contabile pentru OMF. Pentru IAS datele sunt preluate din OMF la care se adaugă notele de inflație;

Crearea conturilor în planul de conturi general;

Inchiderea de lună presupune calculul și repartizarea adaosului comercial precum și închiderea veniturilor și cheltuielilor. Odată cu închiderea este restricționat permisul utilizatorilor de a face modificări pentru luna închisă;

Actualizarea balanței companiei dar și a subunităților ei;

1.2 Consultări

1.2.1 Consultare note contabile

Consultarea fișei contului;

Consultare plan de conturi;

Jurnal de TVA (jurnal vanzări si cumpărări)

Cartea Mare Sah

Balanțe

Situație rulaje curente și anterioare

Situații de analiză și sinteză

Toate consultările permit exportul datelor în excel precum și filtrarea , gruparea datelor după criteriile dorite afisînd utilizatorului totaluri și subtotaluri valorice .

2. MODULUL FINANCIAR

Modulul integreazã toate datele legate de circulația banilor în firmã, indiferent de formã sau destinație și oferã informațiile necesare managementului pentru analiza activitãții anterioare și pentru decizii deviitor. Toate înregistrãrile se pot face în mai multe valute (LEU, USD, EUR etc.).

Modulul asigurã urmãrirea on-line a tuturor creanțelor și datoriilor, indiferent de natura lor per total terț, nepermițînd urmarirea plăților la furnizor pe facturi primite, respectiv încasarile clieților pe facturi emise.

Definirea modului de repartizare a plătților cãtre furnizori si a încasãrilor de la clienți în cazul în care nu se precizeazã în mod expres facturile;

Introducerea sumelor încasate / plãtite prin submodulele “Bancã” si “Casã” în lei sau valutã;

Urmãrirea (împreunã cu modulele “Vânzãri” si “Cumpãrãri”) a încasãrilor, respectiv a plãților în avans

înregistrare și închidere;

Urmãrirea automatã a sumelor acordate ca avans spre decontare pentru fiecare salariat în parte;

Realizare de bugete și cash-flow pentru perioade și centre de profit diferite.

Registru de casã / bancã în lei și / sau valutã.

Aprovizionare

În funcție de natura produsului achiziționat de la furnizori, procesul de aprovizionare comportă particularități, astfel că:

În cazul aprovizionării cu materii prime se intocmește contractul de cumpărare. Acesta se nogociază în fiecare an, prețurile pe fiecare tip, calitate, specie stabilindu-se în valută.Cantitățile contractate se stabilesc în funcție de necesarul de producție dintr-un an.

Buștenii achiziționați sunt etichetați în depozitul furnizorului de către delegații firmei, după care ținînd cont de situația rezultată în urma citirii codului de bare se întocmesc avizele.

Avizele însoțesc marfa pe timpul transportului, iar la intrare în depozit se întocmește NIR-ul.

Pe baza avizelor se intocmește o factura centralizată. Factura este introdusa în sistem prin cumularea avizelor la care se adaugă prețurile. Din acest moment sistemul verifică dacă prețurile coincid cu cele prevazute în contract.

Aprovizionarea cu materiale se face în baza necesarului de consum lunar stabilit de departamentul de producție. Furnizorul trimite o ofertă, iar dacă condițiile din ofertă sunt agreate se emite o comandă. Materialele sunt insoțite de avize și factură, iar la intrarea în gestiune se intocmesc NIR-urile. Factura se introduce în sistem avand la bază avizul introdus de gestionar la care se adugăa prețurile. Dacă prțul nu coincide cu cel din ofertă atunci sistemul nu aceptă factura, iar aceasta trebuie trimisă la furnizor spre corectare.

Cumpărări de echipamente tehnice și utilaje :

Cumpărări efective – active fixe . Acestea se achiziționează în baza cererii venite din partea sefilor de departamente. O dată cu echipamentul vine și factura.

*În momentul în care factura este introdusă în sistemul de facturare, echipamentele ce fac obiectul facturii se consideră a fi mijloace fixe și se transferă în sistemul de gestiune al mijloacelor fixe, urmînd ca începînd cu luna urmatoare să li se calculeze amortizarea.

Echipamente pe baza de contracte de investiții și contracte de leasing – imobilizări în curs.

În această situație se întocmește contractul pentru obiectivul vizat, iar pe parcursul anului sosesc facturile ce însoțesc echipamentele.

*Cînd valoarea totală a facturilor intrate coincide cu valoarea contractului, utilizatorul primește o avertizare, din acest moment se știe că contractul a fost respectat și se trece la urmatoarea etapa.

Alte cumpărări – în aceasta categorie intră facturile de transport, declarațiile

vamale , facturi diverse, facturi Romtelecom, electricitate, apă.

Toate facturile de achiziție , ajung întăi la secretariat, unde se notează data intrării facturii în societate după care în funcție de natura lor se distribuie la departamentele corespunzatoare.

Producție

Materia primă venită de la furnizor, este receptionată în depozitul de bușteni. Pe masură solicitării în producție , se dau în consum buștenii avînd la bază fisa limită iar în producție pe baza raportului de producție. În momentul în care se obțin produse finite acestea sunt trimise în depozitul de produse finite pe baza avizului de la secție. Din depozit produsele finite ies în baza NIR-ului către clienți la un preț (preț de cost) la care se adaugă adaosul comercial.

Vanzări

Cereri de ofertã: înregistrarea cererilor de ofertã primite de la clienți;

Oferte: întocmirea ofertelor cãtre clienți;

Comenzi: gestionarea comenzilor de la clienți cu facilitãți optionale web enabled;

Confirmarea onorãrii comenzilor;

Facturi: realizarea tuturor tipurilor de facturi cãtre clienți (proforme, de vânzare, de stornare, externe);

Avize: înregistrarea avizelor de expediție care însotesc marfa livratã, precum și eventualele retururi de la clienți;

Tipuri de clienți: definirea unor categorii de clasificare a clienților, gestionarea conturilor cheie (IKA, NKA);

Discount-uri: introducerea tuturor tipurilor de discount aplicate vânzãrilor – pe articol, termen de platã, modalitate de platã, agent de vânzare, pe volum mediu de vânzãri etc;

Utilizeazã toate tipurile de documente uzuale în practica comercialã de vânzãri de la „Cererea de ofertã“ pânã la „Factura fiscalã”. Acestea se utilizeazã conform unui flux configurabil.

Genereazã un document pe baza unui alt document (sau mai multe), permițând trasabilitatea completã a acestora.

Asigurã o flexibilitate deosebitã în definirea politicilor de obținere a prețului de vânzare, prin folosirea discount-urilor și a adaosurilor de vânzare.

Folosește diverse tipuri de discount-uri în funcție de: client, articol, cantitate, precum si combinații ale acestora (procentuale sau valorice).

Permite definirea pe fiecare document a modului și condițiilor de livrare, a modului, condițiilor și termenelor de platã agreate.

Urmãrește clienții din punct de vedere al volumului de vânzare, al creditului acordat, oferind de asemenea posibilitãți de atenționare și blocare în caz de depãșire a limitelor.

Permite realizarea de rapoarte configurabile conform cerințelor utilizatorului.

Se utilizeazã o serie de operații automate, bazate pe tranzacții, care ușureazã activitatea de introducere a datelor. Exemplu: se realizeazã facturi de vânzare pe baza avizelor de expediție emise anterior, avize pe baza confirmãrilor de comenzi.

Referitor la activitatea de vânzãre, sunt puse la dispoziția utilizatorului, pe lângã o serie de rapoarte standard – Registru Jurnal de Vânzãri, Declarație de TVA- și alte rapoarte suplimentare – situații de vânzãri articole, ofertã articole, centralizator clienți, situații articole facturate fãrã ieșiri.

Capitolul 3

3.1 POLITICA COMERCIALĂ

3.1.1TIPURI DE PRODUSE

Pardoselele

Diana Forest și-a început comercializarea de parchet triplu stratificat acum șașe ani în Germania, momentan a ieșit pe piață și în alte țări precum Austria, Italia, Belgia, Anglia și Spania.

Cele mai importante Contracte de Aprovizionare Anuale de produse pentru gama de pardoseli sunt:

LATTNER AUSTRIA- Contract de vînzare de parchet clasic și “plutitor’ din 1998. Cantitatea fixată este de 90.000m2 pe an. Menținem legături strînse și proiecte legate pentru producerea unui parchet special.

KLUSSERRATHER GERMANIA- Contract de vînzare de parchet clasic de 80.000m2.

În urma prospectelor comerciale, perspectivele de a realiza contracte de aprovizionare cu diferiți clienți sunt foarte optime. Interesul calității produselor noastre, flexibilitatea producției și fiabilitatea servirii ne permit să oferim urmatoarele acorduri:

ESPEN GERMANIA. Încheiem negocieri cu această firmă pentru a oferi o gamă de produse ecologice și certificate FSC pentru piața germană.

SLIEVE DONARD ANGLIA. Încercările de a intra pe piața Angliei sunt foarte promițătoare. Reprezintă piața cu cea mai mara crștere în Europa, și ne-au propus o cantitate inițială de aprovizionare de 80.000m2. Am relegat firma în acest acord la finalizarea investițiilor pentru a spori capacitatea productivă.

APELOIG GERMANIA. Reprezintă o societate majoritară care iși extinde afacerea în sud.

Alți clienți preferă să efectueze contracte prin operare de vînzare. Clienții reali care se află în acest caz sunt:

S.S.srl Italia

Oriana Grecia

M Holz Austria

Rednick Elvetia

Tobrex Belgia

În continuare primim noi cereri de oferte pentru produsele noastre, așa cum o arată noile contracte ;

Milenium Mortgage Brokerage East Limited Noua Zeelanda

Tendo Trading Anglia

Urbanet SA Elvetia

Cheresteaua

Generic, clienții Dianei s-ar putea clasifica în cumpărători de cherestea în categoriile urmatoare:

Piața asiatică; cumpară cherestea de înaltă calitate care au un prêț mai ridicat. Piața asiatică presupune 3% din producția actuală a Dianei Forest și în urma reformelor tehnologice ar ajunge să presupună 10% din producția respectivă.

Piața egipteană; presupune extremul opus în ceea ce privește calitatea, cu un preț în concordanță cu aceasta, în momentul de față presupun 40% din producție, ramînănd în noua etapă redus la 20%.

Piața europeană; este cerută de normativa UNE si este o piața intermediară, atît în calitate cît și în preț, de aceea acum cînd se definesc criteriile de calitate a pieței respective intervin și alți factori, taiatul lemnului, pregătirea paleților, tratări antiseptice…

Obiectivul viitor al societății este să se afle în centrul acestor piețe, la care calitatea este determinată mai mult de către valoarea adăugată care poate genera procesul tehnologic decît în exclusivitate de către calitatea materiei prime.

Cu clienții noștri de cherestea realizăm contracte cu plecări de în jur a 2.000 m3 specificînd calitatea, dimensiunile precise și termenul de livrare. Există un mare interes din partea clienților nostri de a încheia acorduri pentru producțiile anului.

Cei mai semnificativi clienți ai noștri de cherestea sunt;

Piața chineză: H&B

F& J LEMKING

Piața egipteană S& H CONSTRUCTION

PROFOREST

Piața europeană Holzwerke Rasselstein

Un mare număr din potențialii clienți un au putut fi serviți, avînd deja compromisă producția, unii dintre ei sunt;

Carl Guldenburg Germania

Fetim Olanda

Hons Germania

Johs Gram Hanssen As Danemarca

M.A.S. industry and trading Israel

Stellaris SDN BHD Malaezia

Timbex Belgia

WHB Belgium Belgia

3.1.2DESCRIEREA VÎNZĂRILOR PE PRODUS ȘI PE PIAȚA INTERNĂ SAU EXTERNĂ

În momentul de față vînzările se clasifică în două linii de produse foarte diferite;

Pardosele din lemn, parchet clasic și masiv

Cherestea din lemn de fag și stejar.

Prin finalizarea proiectului de investiție în urmatoarele luni, se vor adauga noi produse la linia de pardosele din lemn, precum urmatoarele linii de produse;

Cherestea din lemn masiv,furniruita

Semiprefabricate

Spanuri de strung

Panou

Diana exploatează aproximativ 90% fag și 10% stejar sau altele. În ceea ce privește rășinoasele, se folosesc doar pentru consum( părți inferioare de parchet, etc).

Un aspect important al tipurilor de produs îl constituie calitățile, care în Europa sunt definite de către normativa UNE și care sunt clasificate în categoriile A, B, C. Clasificarea araba se află între categoriile B și C europene plecînd de la o categorie A care s-ar situa în partea joasă a categoriei B europene și în partea superioară a categoriei C europene. În plus clasificarea arabă are alte două categorii inferioare B și C care s-ar afla înăuntrul categoriei C europene.

Cu aceste produse volumul cifrei noastre de afaceri s-ar împărți în jurul la a 50% pentru cherestea de diferite calități, 30% pentru diferitele tipuri de pardosele și 20% restanța pentru produse precum panoul, uși etc.

Vocația exportatoare a Dianei Forest este absolută. Actual mai mult de 90% din vînzări se realizează în străinătate și această tendință se va menține și în anii următori. Principalele noastre piețe pentru produsele de pardosea sunt Germania și Austria. Vînzările de cherestea se realizeaza prin intermediul exportatorilor, pe piață din China pentru calitățile remarcabile și prețurile ridicate și Egipt pentru calitățile și prețurile joase.

Vînzările pe piață romînă sunt minime. Asta se datorează în principiu elaborării de produse de înaltă calitate la care prețul de export este superior celui intern.

3.1.3 PROCENTUL DIN VINZĂRI DESTINAT GRUPULUI FADESA

Fadesa nu presupune acum un client de importanță pentru Diana Forest. Facturarea actuală cu Fadesa va fi destinată parchetului, cu un volum anual prevazut în jur de 200.000 m2, ceea ce un implică mai mult de 5% din volumul de vînzări total. Prețurile de vînzare către Fadesa sunt exact la fel cu cele ale clienților externi.

3.1.4 POLITICA DE STABILIRE A PREȚURILOR DE LA DIANA ȘI PRINCIPALII COMPETITORI PE PRODUS

Politica prețurilor

Politica prețurilor de la Diana este orientată către obținerea limitelor de exploatare mai ridicate decît afișarea unor prețuri agresive pe piață.

Avantajele competitive pe care le oferă Diana Forest sunt următoarele:

Materie primă de calitate și în cantitate cu prețuri în jur de 50% față de piața germană și 80% italiană.

Costurile de transformare sunt mult mai ieftine decît în alte țări concurente, în mod concret costul salarial este de 15% față de costul din Franta sau Germania.De asemenea datorită inovațiilor tehnologice costurile de prelucrare vor fi mai scăzute.

Procesul integral de tratare a lemnului, ceea ce permite folosirea tuturor subproduselor cu un cost de materie primă zero pentru a fi transformate în produse finite cu valoare adaugată.

Transport intern eficient (prețuri coborîte și o excelentă structură feroviară) și o bună situare geografică, ceea ce duce la unele avantaje în distribuție, neîncărcînd în mod excesiv costul produsului finit din cauza transportului.

Piața lemnului constituie o piață care continuă să se ridice, unicul factor real important îl reprezintă prețul, fiind deja un număr mare de produse care îl substituie și cu care trebuie să concureze, și astfel un lemn inferior prin vopsire poate avea același efect ca acela al lemnului superior concurînd prin preț. În plus există multe alternative de producție cum ar fi acela de-a crea panouri furniruite captușite cu lemn nobil care dau un efect vizual similar și care sunt mult mai competitive ca preț.

De aceea Diana Forest stabilește prețurile în acord cu media cerută pe piață, dar pp. mereu opțiunea de a putea coborî prețul fără să provoace pierderi substanțiale.

Concurenții

În ceea ce privește situația actuală a Pieței de lemn și principalii concurenți ai Dianei Forest, vom analiza situația Pieței parchetului și a cherestelei, ca fiind principalele produse ale societății.

Piata parchetului

În Europa există trei sau patru firme europene producătoare de parchet cu capacități în jurul a 10 milioane m2 pe an. Aceste firme sunt Habbeger, Kahrs, Thede Witte, Tarkett.

Există de asemenea unele firme situate în sud- estul Asiatic cu o capacitate între 2 și 5milioane m2 pe an. Aceste firme produc o calitate medie/superioară, au un preț competițional, dar au un serviciu de aprovizionare foarte instabil.

De asemenea există multiple firme europene producătoare de un milion de m3 pe an. Tendința acestor societăți mici este de a mări capacitatea.

În România există mici societăți producatoare de parchet precum Larodan și ITC& co capacitate aproximativă de 550.000m2 pe an.

Piața cherestelei din foioase, fag sau stejar.

Piețele de cherestea au în mare legături între ele și sunt foarte rapide în recepționarea cerințelor care apar în orice parte a lumii.

Piața cherestelei din fag iși are centrul în Germania, Franța, și în țările din nordul Balcanilor. Se remarcă prin capacitatea sa de producție, firma Pollmeir din Germania cu 250.000 m3 pe an. Dimensiunea medie a unui gater de lemn nobil se poate situa între 50 și 75.000 m3 pe an.

Concurența internă din România este redusă. Tehnologia și mașinile utilizate sunt vechi și provoacă scăderi mari și o calitate inferioară.

Pe piața stejarului trebuie luată în considerație capacitatea de taiere și exportul din Statele Unite ale Americii, atât de stejar alb cât și roșu. American Hardwood Export Council pune mari eforturi pentru promovarea cherestelei sale în Europa.

3.2 Distribuția,vanzările și comercializarea

3.2.1 STRUCTURA MARKETING

Obiectivul planului de marketing este triplu:

Să cunoască piețele, concurența și solicitarea produsului nostru pentru a stabili poziția Dianei Forest.

Să comunice piețelor la care este destinată acțiunea comercială a companiei, noua situație industrială a Dianei Forest.

Să stimuleze desfășurarea activității comerciale a companiei, prin intermediul unei campanii publicitare și a contactelor comerciale, adresată sectorului profesional.

3.2.1.1Acționari

Prezentul plan de marketing cuprinde perioada 2003- 2004 și este structurat în patru mari etape de acțiuni:

Studiul Concurenței si determinarea clienților:

Se vor efectua studiile corespunzatoare cu scopul determinării în fiecare țară, țări care au aratat interes și au fost abordate de către companie, relația cu concurenții, produsul ofertat și prețurile.

De asemenea se va studia relația cu posibilii clienți, caracteristicile și necesitățile.De asemenea ar fi interesant un studiu despre cerințele clienților care să permită determinarea necesităților clienților.

Cu rezultatul Studiilor acestora și a analizei economice interne a preparativelor Dianei Forest, societatea se va integra în condițiile de determinare a produselor ofertate, a clienților, carora se va adresa și a situării sale pe piață.

Pe baza raportului de posibili clienți stabilit în fiecare țară și a necesităților sale se va pregăti un Fișier cu Clienții Potențiali care va fi actualizat în permanență, care să includă: date și cifre economice ale societății, fapte relevante, raportul necesităților, principalii furnizori ai concurenței,etc. Acest fișier poate fi pregătit să înceapă cu studiile realizate în prealabil și să continuie cu mediile de comunicare și contractele comerciale si de asemenea va fi folosit pentru a trimite emailings si alte acțiuni punctuale de marketing direct.

Plecând de la clienții care se vor obține se va pregăti un Fișier cu Clienții Dianei Forest.

Acțiuni instituționale la nivel european.

Se pretinde să se stimuleze imaginea și prestigiul Dianei Forest pe piața europeană.

Pentru aceasta se va prezenta un Stand instituțional la târgul Interzum, în Colonia în anul 2001, care reprezintă punct de întâlnire comercială al profesioniștilor europeni din sectorul forestier.

În afară de prezenta institutională, târgul va servi la efectuarea contactelor comerciale la nivel înalt care vor trebui sa fie continuate de către structura comercială a Dianei Forest.

De asemenea se va pune in funcțiune o Pagina Web a societății, care să acumuleze activitatea instituției, proiectele și produsele ofertate și de asemenea un sistem cu cerințele de informare. Pentru aceasta vor fi studiate profund paginile principalelor societăți concurente.

3.2.1.2 Acțiuni comerciale

Cu carácter general, pentru fiecare țară în care se dorește stimularea prezenței companiei ( Anglia, Spania, Germania, Olanda, Austria și Italia în acord cu cartea “Diana Forest”) se va desfășura urmatoarea schemă promoțională;

Faza I. Lansarea noii societăți a Dianei Forest;

Faza II. Acțiunea comercială; Campanie publicitară prin medii specializate;

Faza III. Prezența sa în Târguri Naționale și Internaționale.

Material de sprijin:

În afară de acțiunile descrise anterior, va trebui să se procedeze la elaborarea următorului material de sprijin;

– Broșura Instituției, având ca bază publicarea societății Diana Forest, pentru a se preda clienților și agenților comerciali, distribuitorilor. Această brosură se va edita cel puțin în engleză, italiană și germană.

– Fișe ale Produsului: cu caracteristicile fizice și chimice principale ale fiecărei familii de produs. Din punct de vedere calitativ vor fi elaborate la un nivel superior, în engleză, italiană și germană.

– Dosar de fișe: cu un desen inovator și poate fi schimbat pe fiecare țară.

– Pagina Web: are un carácter informativ și instituțional, trebuie să acumuleze toate familiile de produse ale companiei, persoanele de contact și rețelele de comercializare și distribuție în Europa. De asemenea se va studia posibilitatea de a primi cereri de la clienții companiei prin intermediul paginei Web, cu obiectivul stimulării imaginii companiei europene Diana în prima linie a sectorului lemnos european.Pagina Web se va realiza în română, spaniolă, engleză, italiană si germană.

3.2.2 POLITICA DE DISTRIBUȚIE

Forma de distribuție a fiecarui produs este proiectată în funcție de singularitățile de pe fiecare piață. Piețele obiectiv pentru Diana Forest sunt Germania, Austria, Spania, Anglia, Franta și Italia.

Trebuie evidențiat faptul că în ceea ce privește lemnul, există unii intermediari care obișnuiesc să fie societăți mari cu o ridicată putere financiară care se ocupă de cumpararea lemnului, micii intermediari se aliază pentru a putea obține o mai mare putere de cumpărare.

Pardoselele: Se evidențiază doi majoritari în Austria ( unul în est și unul în vest), un majoritar în Munich, în centrul și sudul Germaniei. De asemenea apar unii majoritari în Anglia și unii clienți în nordul Italiei și în Grecia.

În ceea ce privește lanțul de distribuție, producătorul vinde majoritarilor care au propriile lor depozite de vânzare către public, de asemenea ocazional vinde instalatorilor la prețuri mai ridicate. De asemanea lucrăm cu unele depozite mai mici care cumpară într-un mod ferm..Aceste depozite obișnuiesc să vândă direct consumatorului final sau instalatorului.

Cheresteaua: Piața cherestelei lucrează cu mari comercializanți și comisionari. În România există în momentul de față mari comercializanți care au reprezentanți ce vizitează centrele de producție, precum firma chineză FJ care cumpară cea mai bună calitate și altă companie româno italiană care caută calitate medie superioară.

Panourile: În ceea ce privește comercilizarea lor putem spune că este deja un proces de tâmplărie și este foarte afectat de comisionari, care obișnuiesc să fie persoane fizice care au legături cu fabricanții și care lucrează pe zone.

3.3 FURNIZORII

3.3.1 Numărul de furnizori și procentajul reprezentat în total

În Diana Forest dispunem de trei tipuri de furnizori de materie prima:

1.- DE STAT (ROMSILVA): Organism public care se ocupă de administrarea pădurilor din România, achiziționarea de bușteni de către firmele românești de la acest organism se face numai prin licitație publică, anunțînd prețul și condițiile de plecare la licitație. De asemenea suntem în negocieri pentru a semna contracte încheiate cu direcțiile silvice regionale începînd cu luna iulie a acestui an.

2- PRIVATE: Societăți a caror funcționare specifică o reprezintă exploatarea forestieră, pentru o vânzare ulterioară de bușteni la diferite fabrici de prefabricare a lemnului în România și în străinătate, cu aceste Societăți se semnează contracte anuale pentru achiziționarea de materie primă (bușteni). Prețurile și condițiile de calitate se fixează prin intermediul negocierii.Moneda utilizată tinde să fie marca sau leul, întotdeauna cautându-se să se anuleze sau chiar să se profite de efectul inflației și de a devalorizării leului.

3- SOCIETĂȚI GRUPATE: Societăți finanțate cu fonduri și medii care înainte aparțineau Dianei Forest și care în urma unui proces de externare s-au constitut în cooperative gestionate de către personalul care înainte aparținea fabricii.Cu aceste societăți deținem contracte de administrare de materie primă pe o perioadă de 5 ani, Diana Forest fiind unicul client și i se garantizează un volum mediu anual de 40.000m3 de bușteni, toate acestea la un preț încheiat în prealabil pe specii și inferior mediei pieței românești.

LISTA FURNIZORILOR

Actuali:

(de Stat) ROMSILVA

(Grupati) EXPLOTRANS FOREST

FORESLAU

(Privati)

Urmatoarele societăți reprezintă 80% din actualele contracte de administrare a materiei prime.

SC IUCATAMA (Cugir) 20

SC ELIADA CONSULTING (Bristita) 14%

SC TAMARIS ( Sf. Gheorghe) 10%

SC SILVODELTA (Tulcea) 9%

SC COMEXIM ( Lupeni) 9%

SC RISC SERV (Brasov) 5%

SC ISAR FOREST (Hateg) 5%

SC HLV TRANSILVANIA (Aiud) 4%

SC CATICRIST (Reghin) 4%

3.3.2 Contracte actuale cu furnizorii incluzand durata și termenii

În acest moment, politica Dianei Forest tinde să semneze contracte de administrare cu societăți private din toată țara și cu direcțiile regionale ale Romsilvei, în căutarea garanției calității și a prețului competitiv. În momentul de față avem negocieri deschise cu aceste firme care să garantizeze furnizarea de bușteni necesari pentru următorii doi ani.

Contractele semnate în momentul de față au o durată de un an și implică primirea cantității lunare contractată în vagon, transportul pe calea ferată pâna la fabrică fiind efectuat pe socoteala Dianei.

De primirea mărfii se ocupă personalul de la Diana care verifică calitatea și cantitatea lemnului livrat de către furnizor.

Prețurile medii contractate pe metru cub oscilează în jur de 6000/7000 ptas. Pentru rașinoase, 8000/9000 pentru fag și 11000/115000 pentru stejar, la care se adaugă 1500 pentru transportul până la intrarea în gater.

3.3.3 Proiectarea cotei pe furnizori pană în 2006

Fondul forestier român care se ridică până la 6.240.000 ha de pădure, este administrat de către Administrația Națională de păduri( Romsilva) ca organ central în București, care are în subordine direcțiile departamentelor iar în fiecare teritoriu, orașele forestiere.

Masa lemnoasă gestionată de către acest organism este aceea care este descrisă în continuare:

Volumul în picioare; 1.350 milioane m3 de arbori

Volumul mediu pe hectar; 216m3/ha

Creșterea anuală; 35 milioane m3 de arbori

Media de creștere pe hectar; 5,6m3/ha

Volumul mediu de masă lemnoasă în picioare care este scos la licitație în fiecare an pentru exploatare este de aproximativ 10 milioane m3 pe an.

Procesul de exploatare a pădurilor este momentan controlat și gestionat de către Romsilva, care scoate la licitație diferite parcele la licitațiile de toamnă și de primavară, vara fiind anotimpul de restricție în ceea ce privește tăierea majoritară a pădurilor. Datele ultimelor licitații sunt următoarele;

Toamna lui 2003

Scoatere le licitatie; 3.894.149m3

Adjudicat; 2.150.505m3

Primavara 2004

Scoatere la licitatie

Adjudicat

Cantitățile neadjudicate au ramas pustii deoarece n-a existat o solicitare suficientă din partea cumpărătorilor de lemn în picioare.

Dacă acest exces de ofertă adăugăm faptul că, cumpărătorii străini de bușteni neexploatați ar rămâne în afară pieței dacă se aprobă legea aflată în discuție în Parlament, Diana Forest ar obține o mai mare capacitate de negociere în privința prețului și a calității.

Asfel putem trage concluziile că Diana Forest posedă condițiile de procurare a totalului de materie primă necesară producției sale, deoarece consumul anual de masă lemnoasă a Danei Forest se situiază în jurul la 10% din media de licitație anuală întreprinsă de Romsilva, ceea ce garantează o cantitate suficientă pentru societate.

STRUCTURA CONDUCERII

Structura organizatorică a societății Diana Forest S.A. este alcatuită din urmatoarele organe și deprtamente:

1. Președintele Dianei Forest S.A.

Funcția de Președinte a societății Diana Forest S.A. este îndeplinită de către Don Manuel Jove Capellan, care în afară de a fi președintele Consiliului de Administrație, îndeplinește de asemenea și funcția de Președinte Executiv al Societății, efectuînd lucrări de coordonare a activității a societății, control, gestiune și reprezentarea acesteia în tot ceea ce afectează desfășurarea societății din Diana Forest.

2. Persoana imputernicită a Dianei Forest S.A.

Domnul Ivan Diaz Garcia este persoana care depinzînd de Președinte reprezînta legal societatea în toate actele care se referă la administrație și la desfășurarea normală a activității din societate, semnează toate documentele necesare și reprezinta Societatea în toate actele care reprezintă buna funcționare a societății.

3. Comitetul Executiv al societății Diana Forest S.A.

Comitetul Executiv este organul societății alcatuit din acele persoane care datorită experienței lor acreditate, îl îndrumă pe Președinte în toate ambientele societății în luarea deciziilor și în execuția actelor care să permită desfășurarea activității și expansiunea societății, stabilind obiectivele anuale ale acesteia.

Comitetul va organiza ședințe, cel puțin una pe luna în România, indiferent de timpul pe care fiecare profesionist și-l dedică activității sale în aria care-i corespunde.

Este alcatuit din urmatoarele persoane:

Dl. Jose Luis Saez Habela

Vicepreședinte al societății Diana Forest S.A.

Este persoana care fie că-l sprijină pe Președinte, fie că-l înlocuiește sau îl delegă, îndeplinește funcțiile de control, gestiune și reprezentație a Societății, organizîndo cu scopul de a obține cele mai bune rezultate în activitatea sa.

Dl. Jose Luis Macia Sarmiento

Expert financiar-administrativ.

Îndeplinește funcția de orientare financiară, administrativă și contabilă a societății, controlînd situația economică a acesteia, optimizînd resursele sale și asigurînd expansiunea sa.

Întreprinde lucrări de analiză, de desfășurare și aplicare a procedeelor destinate îmbunătățirii și optimizării activităților financiare și administrative. Planifică programele financiare, îndeplinind funcții de gestiune administrativă și contabilă, analizînd situațiile financiare ale societății. De asemenea, elaborează raporturi periodice și anuale, controlează trezoreria și duce la capăt relațiile bancare oportune.Urmarește administrarea, asigurînd utilizarea optimă a resurselor financiare. Efectuiază controlul bugetar al societății.

Dl. Gabriel Nieto Penamaria

Expert Juridic.

Îndeplinește funcția de orientare juridică în orice acțiune, document sau fapt relaționat cu societatea atât în judecată cât și în afara acesteia.

Orientarea sa se extinde în orice ramură a Dreptului ( civil,comercial, administrativ, penal,…) și atât în mediul național cât și internațilonal, coordonînd de asemenea activitatea altor avocați angajați de către Diana Forest S.A. în România.

Dl. Marco Cremades

Expet comercial

Orientează și reprezintă societatea în deschiderea și punerea în funcțiune a structurii comerciale a acesteia. Desemnează politica adecvată de comercializare destinată căutării de noi piețe internaționale.

Pe de altă parte, Structura Organizatorică a Societății Diana Forest S.A. este alcatuită din urmatoarele organe și departamente:

Director General

Funcția de Director General a societății este îndeplinită de către Dl Mario Bonomi. Directorul General se ocupă de organizarea societății, controlând și dirijând activitatea și rezultatele fiecărui departament, și de asemenea bună funcționare a Societății, care garantizează îndeplinirea adecvată a obiectivelor prevazute.

De asemenea îndeplinește, în coordonare și colaborare cu Comitetul Executiv lucrări de gestiune și optimizare a tuturor resurselor societății cu scopul garantării creșterii susținute a societății.

De el depind toate celelalte departamente ale societății.

Departamentul de Logistică

Are ca misiune să coordoneze întreaga mișcare de materiale și mărfuri, atât intern cât și extern, garantând un flux eficient al acestora în acord cu procesul productiv

Departamentul de Informatică

Misiunea sa este de a dota societatea cu sisteme informatice necesare garantizării unui flux optim de informare atât intern cât și extern, adaptată la ultimele tehnologii, care să garanteze siguranța și consistența informării și procesele Societății.

Departamentul Financiar- Administrativ

Realizează contabilitatea și finanțarea societății. Orientează cursul administrativ intern și extern al societății către o funcționare adecvată adaptată la exigențele utilizărilor și a obiceiurilor internaționale, atât de contabilitate cât și de administrație. Duce la bun sfârșit activitățile de control ale trezoreriei, relațiile bancare, analizele situațiilor financiare și controlul bugetar, toate acestea sub îndrumarea și verificarea Expertului Financiar.

Departamentul de Vinzari

Misiunea sa este de a obține și de a menține relații comerciale stabile cu cumpărătorii cu scopul de a obține cea mai mare expansiune internațională, și încearcă să obțină și să mențină un loc remarcabil pe piață.

Departamentul Producției

Se ocupă de obținerea celei mai bune optimatizări a resurselor cu scopul obținerii unor produse competitive pe piață, minimalâzțnd costurile și obținând o valoare superioră adaugată la valoarea contractului.

Departamentul de Aprovizionare

Misiunea sa este de a obține materie primă de bună calitate și adecvată procesului, în timpul și în forma adecvată și la cele mai bune prețuri.

Are ca obiectiv menținerea relațiilor de durată cu furnizorii care să garanteze calitatea și prețul care fac ca produsul final obținut să fie competitiv.

PROIECȚII FINANCIARE

Ipoteza

A) Perioada de vânzări:

Proiectările au fost realizate pentru perioadă începută din decembrie 2000 pâna în decembrie 2004. Fluxurile cash flow ale anului 2004 s-au considerat ca aparținind viitorului pentru a computa valoarea actuală a societății și taxa de înapoiere a investiției.

Vânzări:

Detaliul vânzărilor proiectate pentru fiecare an și pe produs este urmatorul ( în mii de dolari):

Costul vânzărilor:

Detalierea costurilor vânzărilor proiectate ale companiei din 2001 pâna la 204 este urmatoarea (in mii de dolari):

Cheltuieli generale:

Detaliul cheltuielilor generale proiectate pentru companie pentru anii 2001 pâna la 2004 sunt urmatătoarele (în mii de dolari) :

Cheltuieli si venituri financiare:

În proiectare s-a asumat faptul că, compania poate să-și pună excendentele de la trezorerie în dolari la o taxa anuală de 5% dobândă și poate să obțină o finanțare care să satisfacă necesitățile sale de trezorerie în dolari la o taxă anuală de 10% pe an.

Alte cheltuieli:

S-a considerat o cheltuială anuală de 606 mii de dolari în conceptul de cheltuieli de punere în funcțiune a companiei.

G) Amortizarea:

Amortizarea a fost calculată utilizîndu-se metode de depreciere liniară asupra vieții utile estimată din diferitele bunuri și repectînd legislația română.

Impozit asupra beneficiilor:

Taxa de impozit asupra beneficiilor s-a calculat considerîndu-se că, compania dirijează către export 90% din vânzările sale, ceea ce aplicat la taxa de impozit între 5% și 25% pe care o impune legislația română dă ca rezultat o taxa de impozit asupra beneficiilor de 7% pentru Diana Forest.

S-a luat în considerație compensarea bazelor impuse negative începînd cu anul 2002, an în care societatea începe s dea rezultate pozitive.

Clienții:

Reflectarea soldurilor cu clienții în balanțele de la sfârșit de an s-au calculat în baza vânzărilor din fiecare an, luînd ca perioadă medie de plată 60 de zile, așa cum se arată în datele reale și actuale ale societății Diana Forest.

ii) Stocurile:

Stocurile din balanță au fost computate în raport cu vânzările exercițiului și s-a considerat că perioada medie de rotație de inventarii, 130 de zile.

L) Investiția;

S-a luat în considerație că investiția se va realiza în anii 2000-2001, și se va plăti într-o perioadă maximă de 7 ani de când s-au pus în funcțiune mașinile, așa cum se specifică în contractele de leasing cu Eurogalia.

M) Furnizorii;

Soldul cu furnizorii care apare în fiecare exercițiu proiectat a fost calculat pe baza costului de vânzări și s-a considerat o perioada medie de plată de 30 de zile, pe baza datelor actuale și istorice ale societaății Diana Forest.

R) Capitalul:

Mărirea capitalului care se observă în anul 2001 proiectat rezultă din ridicarea la capital a sumei datoriei capitalizate in favoarea Eurogaliei pe care Diana Forest o are în balanță din 31.12.2000.

S) Repartizarea beneficiilor:

S-a luat în considerație faptul că societatea nu va distribui dividente în anii incluși în proiectarea prezentată.

Contabilitatea decontărilor cu furnizorii

Fiecare entitate care desfășoară acte de comerț este obligată să-și procure din exterior unitățile necesare pentru realizarea obiectului de activitate. Cumpărările de bunuri și servicii conduc la stabilirea unor raporturi economico-juridice cu furnizorii, diferite persoane fizice sau juridice din afara unității. Furnizorii livrează agentului economic bunuri, îi execută anumite lucrări sau prestează servicii contra plată în baza unei înțelegeri prealabile. Dacă plata intervine pe loc, nuitatea cumpărătoare un înregistrază obligații față de furnizori. Însă, relațiile ecconomice contemporane se realizează în cea mai mare parte prin credit, dic prin achitarea ulterioară a utilităților aprovisiónate. Ca urmare, in momentul aprovizionării și până la plata efectivă a elementelor achiziționate, unitatea cumpărătoare înregistrează obligații față de furnizori, care până ăn momentul plății lor,vor fi reflectate cel mai adesea, în conturi din grupa 40 “Furnizori și conturi asimilate”. Planul de conturi oferă și posibilitatea înregistrării relațiilor efective de credit comercial pe bază de efecte de comerț, prin definirea contuirlor de efecte de plată. Destinația pe care o dă cumpărătorul bunurilor cumpărate și care poate avea influențe asupra modalităților și a termenelor de plată, determină separarea a două conturi de furnizori ( 401 “Furnizori” și 404 “Furnizori de imobilizări”).

Recepționarea unor bunuri fără ca documentul aferent acestora (factura) să fi sosit va fi înregistrată întru-un cont distinct ( 408 “Furnizori facturi nesosite”).

Plata anticipată a unor sume către furnizori dă naștere la o datorie a acestora față de unitatea ce a avansat fondurile, datorie ce se va stinge în momentul livrării, prestării serviciilor ce fac obiectul contractului. În această situație intervine contul 409 “Furnizori debitori”. Acest cont mai funcționează și în condițiile în care furnizorul livrează bunurile în ambalaje ce urmează să-i fie restituite.

În contabilitatea analitică, furnizorii se grupează în interni și externi, iar în cadrul acestora pe termene de plată (lung-peste cinci ani, mediu-de la un an la cinci ani, scurt-sub un an); se ține de asemenea evidența pe fiecare persoană fizică sau juridică. Modul de tratare în evidența analitică este valabil și pentru celelalte datorii ale întreprinderii. În cadrul contabilității analitice vor apărea distinct datoriile izvorâte din tranzacții cu clauze de rezervă de proprietate, precum și cele în legătură cu unitățile la care întreprinderea are participații sau la care deține participații în capitalul întreprinderii, în vederea facilitării întocmiriiconturilor consolidate.

Similar Posts

  • Fluctuatiile Activitatiile Economice

    Cuprins Lista tabelelor și a graficelor INTRODUCERE CAPITOLUL 1. Fluctuațiile activitățiile economice Caracterul ciclic al activității economice Ciclul economic 1.2.1. Determinări conceptuale 1.2.2. Fazele ciclului economic 1.2.3. Tipologia ciclurilor economice 1.3. Cauzele ciclurilor economice 1.4 . Politicii anticiclice CAPITOLUL 2. Șomajul și factorii de influență 2.1.Concept 2.2.Cauzele și formele de manifestare a șomajului 2.3. Consecințele…

  • Сrіza Есоnоmісa Mоndіala

    Сrіza есоnоmісa mоndіala, рrіnсірalul fеnоmеn сarе sе află în dеsfășurarе în zіlеlе nоastrе, еstе unul dіntrе сеlе maі соntrоvеrsatе subіесtе alе соntеmроranеіtățіі, manіfеstându-sе ре tоatе соntіnеntеlе șі în іntеrіоrul tuturоr statеlоr lumіі. Εa rерrеzіntă un рrосеs în сarе dіstanța gеоgrafісă dеvіnе un faсtоr tоt maі рuțіn іmроrtant, întruсât a rеușіt să рătrundă реstе tоt. Drерt…

  • Analiza Diagnostic Privind Agricultura din Romania

    CUPRINS CONCLUZII BIBLIOGRAFIE Introducere Scopul îl constituie realizarea unei analize diagnostic privind agricultura in România, motiv pentru care am structurat lucrarea pe doua parti: una teoretica si una practica. Lucrarea este structurată pe 3 capitole și se încheie cu concluzii și bibliografie. Primul capitol analizează agricultura din punct de vedere al importantei pe care o…

  • Agrobusiness

    Agrobusiness Cuprins Introducere Capitolul 1. Antreprenoriatul rural, un domeniu distinct, dar nu izolat Antreprenoriatului rural 1.2 Antreprenoriatul  rural  versus antreprenoriatul  în  general 1.3 Conceptul de agrobusiness Capitolul 2. Antreprenoriat și dezvoltare rurală 2.1 Obiectivele antreprenoriatului rural 2.2 Motive pentru care zonele rurale  necesită o atenție specialã 2.2.1 Oportunitãți  mai  mici  pentru  a  gãsi  locuri  de  muncã  în  mediul rural.  2.2.2…