oordonator științific: bsolventă Prof. univ. dr. Marian Petcu Mihaela -Alexandra Fulgeanu București 2019 NI I IN I Facultatea de Jurnalism și… [609302]

NI I IN I
Facultatea de Jurnalism și tiințele omunicării

oordonator științific: bsolventă
Prof. univ. dr. Marian Petcu Mihaela -Alexandra Fulgeanu

București
2019

NI I IN I
Facultatea de Jurnalism și tiințele omunicării

Schimbarea socială și serialele pentru tineri

oordonator științific: bsolventă
Prof. univ. dr. Marian Petcu Mihaela -Alexandra Fulgeanu

București
2019

Cuprins
Introd ucere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .3
1. Fundamente teoretice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6
1.1 Schimbarea socială. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
1.2 Atitudinile. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6
1.2.1 Formarea atitudinilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
1.2.2 Funcțiile atitudinilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .8
1.3 Persuasiunea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
1.4 Influența mass -media . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
1.5 Serialele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .14
1.6 Empa tia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
1.7 Normă și devianță . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .18
2. Repere metodologice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
2.1 Obiectivele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
2.2 Cercetarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .20
2.3 ncheta sociologică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
2.4 Sondajul de opinie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
2.5 Descrierea procesului de cercetare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
2.6 Chestionarul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
3. eceptarea serialul „Friends” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
3.1 escriere succintă a serialului „Friends” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .25
3.2 naliza și interpretarea datelor obținute . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .28
3.2.1 Chestionarul general . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .28
3.2.2 hestionarul nișat pentru membrii audienț ei serialului „Friends”. . . .47
4. Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5 8
Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
Anexe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64

3
Introducere

Seria lele de televiziune au ca rol principal divertismentul , însă au dezvoltat de -a lungul
timpului și un pronunțat caracter psiho logic reușind să expună probleme psihologice și morale
întâmpinate frecvent în viața reală. „Mai multe seriale debutează cu un prolog vocal, o voce din
off, care exprimă așteptările, speranțele, regretele personajului” observa semioticianul și
specialistul în televiziune, Francois Jost, în lucrarea sa „Le recit cinematographique” publicată
în anul 2000. ceastă voce despre care vorbește Jost reprezintă ecoul preocupărilor universale.
erialele sunt definite, conform icționarului ambridge, ca fiind programe de televiziune
difuzate cinci zile pe săptămână, care urmăresc viețile anumitor grupuri specifice de personaje
(dictionary.cambridge.org).
În România în ultimii zece ani au fost efectuate mai multe studii ce aveau ca subiect
central serialele. ercetătorii au urmat diferite direcții: unii au încercat să identifice tipul de
conținut urmărit de români, alții au dezbătut problematica dependenței de seriale sau gradul de
popularitate al serialelor urmărite de români. Lipsa unor studii care să demonstreze influența
exercitată de seriale asupra percepției sociale în omânia a constituit un motiv în alegerea
acestei teme de licență.
Fiind o mare consumatoare de seriale, un alt fapt care m-a impulsionat să pornesc această
cercetare a fost posibilitate a de a studia unul de hobby -urile mele. m fost intrigată de ideea de
a privi în profunzime, de a studia în detaliu ceea ce până de curând urmăream la nivel superficial.
e adăugat aici ar f i și importanța tot mai mare pe care serialele o au în viața noastră de zi cu zi.
cestea exercită un anumit grad de influență în viața cotidiană deoarece au o posibilitate mai
mare de a genera „modele” privitorilor și de a îi face pe aceștia să se identi fice, sau să imite acele
modele, datorită duratei de difuzare. pectatorii urmăresc personajele pe o durată îndelungată de
timp (un serial poate atinge ani buni de difuzare) și pot dezvolta în timp un grad de atașament
mult mai ridicat decât în cazul filme lor, spre exemplu.

4
onceptul de schimbare socială a reprezentat, de asemenea, un stimul în ceea ce privește
stabilirea direcțiilor de cercetare pentru studiul efectuat. utorul Mircea gabrian în lucrarea sa,
” ociologie generală”, vorbește despre schimba rea socială ca fiind un proces ce necesită o
anumită durată, în funcție de o anumită situație, reprezintă schimbări consistente. ot el definește
schimbarea socială desemnând ”modificările permanente relativ pe termen lung ale
comportamentelor culturii, st ructurii sociale și ale pattern -urilor comportamentale sociale”
(Agabrian, 2003: 19).
chimbarea socială constituie un pilon fundamental în procesul de evoluție a umanității. În
sprijinul acestor idei vin și concepțiile tradiționale care stau la baza noți unii de schimbare
socială. Menționăm aici autori precum Platon, assier, omte sau urkheim. ceștia
accentuează îndeosebi sfera transformărilor pe care le presupune procesul schimbării sociale. e
aceea, schimbarea socială a fost dezbătută sistematic și detaliat în studiile referitoare la
modernizare.
Popularitatea, notorietatea și posibilitatea de a stârni empatii puternice în rândul
spectatorilor, fac din seriale un factor foarte important în discuția despre problematica schimbării
atitudinale. Infl uența serialelor poate avea un impact atât de mare încât să restabilească barierele
predefinite în context social dintre normă și devianță. Granița dintre cele două este adesea incertă
fiind determinată atât cultural cât și temporal „Devianța este caracter izată de conduita care
încalcă normele scrise sau nescrise ale unei societăți. Comportament ce se opune celui
convențional, încălcare a legii, deviere de la regulile de conviețuire socială” (Amza, 2002:
1037, apud . Bonea, 2015: 20).
„Normalul” este cara cterizat de comportamentele socialmente acceptabile, compatibile
cu modele culturii din care face parte” ( ipuri de devianță, www.cogndevianta.ro , accesat la data
de 12.02.2019).
Normalitatea se schimbă de la o c ultură la alta sau chiar în cadrul aceleiași culturi de la un
anumit moment la altul. ceastă trecere este posibilă datorită procesului de schimbare socială.
m ales, astfel, să utilizez metode și instrumente de cercetare precum analiza de conținut și

5
chestionarul pentru a identifica și determina modul în care acționează serialele, ca mijloc de
comunicare în masă, asupra percepției sociale, axându -mă în mod special pe problematici
considerate adesea deviante: viciile și homosexualitatea.
Prin aplicarea ch estionarelor atât înainte, cât și după vizionarea unor episoade din serialul
american „Friends”, selectate în așa fel încât să fie relevante pentru tema abordată în această
lucrare, voi urmări dacă și în ce sens, expunerea într -o anumită manieră a unor sub iecte delicate
reușește să influențeze atitudinea inițială a telespectatorilor.

6
1. Fundamente teoretice
1.1 Schimbarea socială
ocietatea contemporană este în continuă schimbare. u loc schimbări atât în contextul
structurilor sociale și economice, câ t și la nivelul mentalităților umane, al reprezentărilor
colective, al practicilor sociale și al stilurilor de comportament.
Mircea gabrian vorbește despre schimbarea socială ca fiind un proces ce necesită o
anumită durată, în funcție de o anumită situație, reprezintă schimbări consistente. ot el definește
schimbarea socială desemnând „modificările permanente relativ pe termen lung ale
comportamentelor culturii, structurii sociale și ale pattern -urilor comportamentale sociale ”
(Agabrian, 2003 : 291 ).
Pentru a putea înțelege mai bine conceptul de schimbare atitudinală trebuie să cunoaștem
procesul de formare a atitudinilor. Astfel, vom prezenta în continuare câteva teorii despre
atitudini, opinii și valori în vederea construirii unui context i nformațional relevant pentru tema
studiată.
1.2 Atitudinile
Primii autori care au încercat să definească atitudinile au fost W. I. homas și F. Znaniecki.
Conform acestora, atitudinea ar reprezenta „orice manifestare a vieții conștiente simplă sau
complexă, generală sau particulară ” (Branea, 2010: 21).
Un punct de vedere ceva mai complex asupra problematicii atitudinilor este cel al
autorilor J. toetzel și . Girard. ceștia afirmă că părerile reprezintă exprimarea concretă a
atitudinilor și că opinii le manifestate de indivizi nu sunt formulate în vid, ci că la baza acestora
există ”anumite forme de pregătire pentru acțiune”, și anume, atitudinile.

7
espre atitudini vorbește și Gilles Fereol în lucrarea „ icționar de sociologie”. cesta
defineșt e atitudinea ca fiind „o dispoziție individuală (dar având mai multe componente), internă
(deci neobservabilă în mod direct) dobândită, relativ stabilă, orientată spre un obiect al lumii
sociale” (Fereol, 1998: 23).
orelând definițiile citate mai su s, putem concluziona că atitudinile reflectă o stare
psihologică latentă a individului pe care acesta o are și o manifestă în prezența obiectului
atitudinii. eacția față de respectivul obiect poate fi favorabilă sau defavorabilă. stfel, orice
raport indi vid-obiect și orice acțiune efectivă este controlată de atitudini.
na din definițiile care vin în sprijinul ipotezei exprimate anterior, este cea a
antropologului american alph Linton. l afirmă, vorbind despre relația atitudini -valori, că
„odată fixate în individ, sistemele atitudini -valori acționează automat și în cea mai mare parte
la un nivel subconștient”( R. Linton, 1978 : 46).
Dintre autorii români care au abordat tema atitudinilor, îl reamintim pe Anatole Chircev
(1941). ercetătorul ab ordează în ”Psihologia atitudinilor speciale cu privire specială la români”
problematica existenței atitudinilor individuale. in perspectiva lui hircev atitudinile se pot
forma doar în raport cu societatea. Orice atitudine se constituie în legătură cu o instituție, o
formă socială sau culturală.
ot despre problematica atitudinilor vorbesc și autorii eptimiu helcea, urora Preju –
Liiceanu și Maria Moțescu în ” chimbări în opiniile și atitudinile politice ale populației din
omânia după decembrie 1989” în numărul trei al ” evistei de psihologie” din 1992. i
reamintesc importanța atitudinilor spunând despre acestea că reprezintă unul din conceptele de
bază ale psihologiei sociale, care leagă opinia de conduit (comportamentul mental și verbal de
comportamentul activ). ceeași autori aduc în discuții existența a trei componente constituitive
ale atitudinilor: componenta cognitivă, afectivă și comportamentală.

8
1.2.1 Formarea atitudinilor
Cu privire la modul de formare a atitudinilor, în bibliografia de specialitate sunt aduse în
discuție două modalități. stfel, se vorbește despre posibilitatea formării atitudinii prin raportare
la persoanele importante din viața noastră (această metodă se folosește cu precădere la vârste
fragede când nu avem acces l a obiectul atitudinii) și prin raportare direct la obiectul în cauză.
În legătură cu această temă Jacques de Guise menționează „contactul direct cu un obiect
este mai eficace decât împrumutarea atitudinilor celorlalți pentru că aceste contacte îi
furnizează individului informații mai bogate permițându -i acestuia ”să pună la încercare ”
obiectul în toate ipostazele sale” ( de Guise, 1991, apud . Branea, 2010: 24).
O altă abordare asupra problematicii formării atitudinilor pornește de la ideea că
atitudinile ar reprezentat un mod de economisire a energiei. Conform acestei idei Madeleine
Grawitz enunță că „atitudinile constituie cadre care permit să se răspundă unor probleme
numeroase prin conduită puțin numeroase” (Grawitz, 1993 : 51).
1.2.2 Funcț iile atitudinilor
ot M. Grawitz aduce în discuție existența a patru funcții ale atitudinilor: funcția de
adaptare, de apărare, de exprimare și funcția de cunoaștere, caracterizare . Funcția de adaptare
se bazează pe tendința indivizilor de a căuta lucrur ile agreabile lor și, deci, le evită pe cele
dezagreabile. Funcția de apărare se constituie în jurul de mecanismelor de protecție elaborate de
indivizi pentru a evita să conștientizeze care le sunt slăbiciunile. Cea de exprimare este într -o
oarecare contra dicție cu funcția de apărare. Îi ajută pe indivizi să exteriorizeze personajul pe care
ei vor să îl reprezinte. Funcția de cunoaștere este cea căreia îi revine rolul economic despre care
am discutat mai sus. titudinile asigură puncte de referință în înțel egerea lumii.
Pe lângă cele patru funcții ale atitudinilor, M. Grawitz (1993) în ”Methodes des sciences
sociales” identifică și cinci factori ce condiționează procesul de schimbare atitudinală:
consistența (gradul de persistență a unei atitudini în situații diverse), coerența (posibilitatea
încadrării într -un sistem atitudinal, măsura în care se poate corela cu alte atitudini existente ale

9
individului), întinderea (gradul de specificitate sau de generalitate al atitudinii), rezistența la
schimbare (forța de menținere a atitudinilor).
Procesul de schimbare atitudinală nu se poate explica în lipsa noțiunii de persuasiune.
orchers imothy în ”Persuasion in the media age” definește persuasiunea ca fiind „co-
producția sensului care rezultă atunci când un individ sau un grup de indivizi folosesc strategii
lingvistice și/sau alte simboluri (cum ar fi imaginea, muzica sau sunetele) pentru a face audiența
să se identifice cu acel grup individual” (Borchers, 2012: 17).
xistă mai multe teorii care vorbesc despre persuasiune și schimbare atitudinală. na
dintre aceste teorii este cea elaborată de Leon Festinger, ” eoria disonanței cognitive”. În
viziunea lui Festinger, schimbarea atitudinală se produce când individul trăiește o stare de
conflict int erior (disonanța cognitivă) și încearcă să restabilească echilibrul schimbând una dintre
atitudinile conflictuale. stfel, individul revine la starea de consistență cognitivă (consonanță).
În lucrarea ” ocratic approach”, William McGuire susține că „credința unei persoane cu
privire la un anumit subiect poate fi schimbată prin sensibilizarea persoanei cu privire la faptul
că celelalte convingeri ale sale sunt discrepante față de convingerea în cauză” (W. J. McGuire,
1976, apud. Branea, 2010: 34).
O altă teorie ce abordează problematica schimbării atitudinale este cea funcționalistă
elaborată de autori precum Herbert pencer, mile urkheim sau obert King Merton. ceastă
teorie are ca idee central faptul că nevoile fundamentale ale indivizilor sun t cele care generează
anumite atitudini și schimbarea acestora.
eoria perceptivă are, de asemenea, ca obiect de studiu schimbarea atitudinilor. ceastă
teorie pornește de la ipoteza că schimbarea nu se produce doar la nivelul schimbării pe care
individul o efectuează asupra sa însăși, ci și la nivelul percepției sale asupra mediului
înconjurător. stfel, individul va încerca să reinterpreteze cerințele pe care mediul înconjurător
le are sau să acorde atenție doar lucrurilor agreabile pentru el.

10
eoria procesării informației reprezintă și ea una din teoriile ce dezbat tema schimbării
atitudinale. emeiul acestei teorii este că „ persuasiunea este mai degrabă o problemă ce ține de
comunicare decât de contraatacarea rezistenței active la schimbar e”(McGuire, 1976, apud.
ranea, 2010: 57). șadar, pentru ca schimbarea să se poată produce, trebuie să se urmărească
toți pașii procesului de persuasiune: participarea la comunicare, înțelegerea argumentelor și
convingerea asupra informațiilor ce au fost înțelese.
1.3 Persuasiunea
În ”Persuasion: theory and research”, aniel J. O’Keefe descrie persuasiunea drept
efortul reușit în vederea influențării stării psihice a unei persoane folosind comunicarea, în
contextul în care cel persuadat nu este constrâns î n niciun fel.
oi dintre autorii teoriilor persuasiunii, . . Petty și J. . acioppo aduc în discuție, în
anul 1986, două tipuri de analiză a discursurilor persuasive. rumul central care se bazează pe
procese cognitive, pe analizarea critică a co nținutului discursului, în special a argumentelor
prezentate în discurs. În contrast cu primul tip de analiză, se situează drumul periferic. eceptorii
care folosesc acest mod de procesare euristică a informațiilor prezentate sunt impactați într -o mai
mare măsură de aspectul, credibilitatea și carisma comunicatorului decât de argumentele
prezentate de acesta.
mericanul oug Newsom redă în „Public relations writing: form and style” cele cinci
elemente esențiale ale persuasiunii: sursa, mesajul, mediu l, publicul și efectul.
W. J. McGuire identifică, în „ nticipatory belief lawering following forewarning of a
persuasive attack”, credibilitatea și atractivitatea ca fiind cele mai importante calități pentru ca o
sursă să fie eficace în vederea săvâ rșirii actului de persuasiune.
onform unor studii întreprinse de lliot ronson, Judith urner și Merrill arlsmith, o
sursă cu un nivel ridicat de credibilitate în rândul auditoriului va avea un impact mai mare asupra
publicului.

11
Di McLanah an discută și el despre persuasiune în lucrarea „ ehnici de persuasiune și
influență”. sociind persuasiunea cu influența, acesta afirmă că unul dintre scopurile primordiale
ale comunicării este influențarea celorlalți.
Procesul de influențare face subiectul central al lucrării „ rta de a influența” a lui
lexandru Mucchielli. În primul capitol al acestei lucrări autorul aduce în prim plan două tipuri
de influențare: influențarea prin manipularea emoțiilor și cea prin manipularea intereselor. În
cazul primului tip de influențare este vorba despre inducerea anumitor stări celui ce urmează a fi
influențat prin manipularea emoțiilor acestuia. Pentru a putea face acest lucru, cel ce dorește să
manipuleze emoțiile trebuie să cunoască într -o oarecare măsură nevoile și perspectivele
receptorului în legătură cu subiectul ce va fi abordat în procesul respectiv de influențare. În ceea
ce privește influențarea prin manipularea intereselor, lucrurile sunt puțin mai complicate pentru
cel ce vrea să exercite un anum it nivel de influență. eceptorii săi trebuie să dețină deja un
interes latent față de subiectul abordat pentru ca acest tip de influențare să funcționeze. gentul
influențator trebuie să cunoască acele interese și să aducă în discuție posibile căi de atin gere a
lor.
ilvia ranea definește influența socială ca fiind „efectul produs de acțiunile unei
persoane asupra comportamentului altor persoane” ( ranea, 2010: 73). stfel, în funcție de
gradul de intenționalitate, se remarcă existența a două tipur i de influență socială: intenționată și
neintenționată. Pe lângă aceste două tipuri de influență se evidențiază și influența socială
normativă și influența socială informațională. ea de tip normativ este observată în cadrul
grupurilor atunci când indivizi i se conformează normelor grupului și își adaptează
comportamentul în așa fel încât să răspundă așteptărilor sau pretențiilor membrilor grupului
respectiv. Influența socială informațională are ca bază informațiile și cunoștințele deținute de
ceilalți, Ind ivizii se pot lăsa influențați de ceilalți atunci când consideră că comunicatorul are mai
multe informații decât ei despre subiectul dezbătut într -o anumită discuție.
imothy orchers susține, în „Persuasion in the media age”, că „inițiatorii persu asiunii
creează simboluri pentru membrii audienței. Creațiile pot lua diferite forme. De obicei, ne

12
gândim la discursuri, dar ele pot fi, de asemenea, spoturi publicitare, evenimente, fotografii,
lucrări arhitecturale, sau show -uri Tv” (Borchers, 2012: 20 ).
1.4 nfluența mass -media
În acest context considerăm relevant să aducem în discuție influența pe care comunicarea
de masă o exercită asupra formării și schimbării atitudinilor.
lphons ilberman descrie conceptul de comunicare de masă astfel: „difuzare cantitativ
importantă de conținuturi asemănătoare la indivizi sau la grupuri numeroase și eterogene ale
societății cu ajutorul tehnicilor de difuzare colectivă” (Silberman, 1981: 69).
De asemenea, Charles R. Wright spune, vorbind despre comu nicarea de masă că „se
adresează unor publicuri relativ mari , eterogene și anonime, mesajele sunt transmise public, în
așa manieră încât să ajungă simultan la majoritatea membrilor audienței.” (C. R. Wright apud
Branea, 2010, p. 79).
Observăm că pu nctul comun al celor două definiții este reprezentat de volumul mare al
audienței și de caracterul eterogen al acesteia.
Paul Lazarfeld și ernard erelson au elaborat, în lucrarea „ ommunication and public
opinion”, teoria expunerii selective. ei doi susțin că oamenii se expun mesajelor mediatice
conform nevoilor și intereselor lor deja existente, în contradicție cu autorii care susțin teoria
agendei și faptul că media are puterea de a seta/crea nevoi, interese și opinii.
xistă și abordări care au în centru publicul. usținătorii acestor teorii spun că utilizatorii își
pliază nevoile pe produsele mediatice pe care le consumă.
În lucrarea lui avid iesman „Mulțimea solitară” din 1950, sunt identificate trei vârste
în evoluția societăți i. Potrivit lui iesman, prima vârstă este cea în care tradiția stabilea
raporturile din cadrul grupurilor. doua vârstă în evoluția societății este reprezentată de
perioada în care individualismul a devenit una dintre principalele valori după care se ghi dează

13
indivizii, iar a treia vârstă a umanității se află sub semnul influenței mass -media. În această
ultimă perioadă indivizii depășesc granițele propriilor persoane și a familiilor și tind să caute
informații în afara lor, orientându -se către producțiile media (radio, televiziune etc).
dgar Morin recunoaște, în lucrarea sa „L’espirit du temps”, una dintre funcțiile mass –
media, cea psihoterapeutică, care, din perspectiva lui, operează pe baza a doua subfuncții:
proiectarea și identificarea. cesta explică ideea enunțată anterior făcând într -o oarecare măsură
apel la fenomenul de catharsis. l spune că spectatorii proiectează acțiunile privite și se
identifică cu protagoniștii acelor acțiuni, reușind astfel să trăiască emoții de care în viața reală
este privat.
Putem deduce că mass -media, și, în mod special, televiziunea le permite utilizatorilor să
trăiască „prin procură” impulsuri care există în forma latentă înăuntrul lor, dar care, din diverse
motive, sunt greu de exprimat, dacă nu chiar i mposibil, în viața de zi cu zi.
Pe lângă această funcție psiho -terapeutică, putem spune că mass -media le oferă
utilizatorilor și anumite modele comportamentale. „ „Model”, „rol”, „jocul de rol” reprezintă
concepte care pot ajuta la înțelegerea modul ui de formare a atitudinilor și a modului în care
persoanele semnificative pentru anumiți indivizi pot contribui la schimbarea atitudinilor
acestora din urmă ” (Branea, 2010: 87).
Privitorii pot face din personajele create de mass -media persoane de r eferință. În funcție
de gradul de atașament pe care îl dezvoltă față de acele personaje, membrii audienței își pot
modifica opiniile și atitudinile în așa fel încât ele să fie în concordanță cu cele ale eroilor din
produsele media urmărite. otodată, utili zatorii pot ajunge chiar să imite pattern -urile
comportamentale observate la protagoniștii producțiilor urmărite. În bibliografia de specialitate
sunt enumerați câțiva dintre factorii care pot favoriza procesul de imitare: similaritatea între
privitor și m odel în ceea ce privește vârsta, sexul, statutul social sau superioritatea modelului față
de observator. șadar, putem ajunge la concluzia că oamenii care, în mod normal, simt nevoia
constantă de aprobare din partea celorlalți și de sentimentul de apartene nță la un grup, sunt mai

14
susceptibili să se angajeze în procese de imitare a persoanelor sau personajelor pe care ei le
consideră puncte de referință.
În a doua jumătate a secolului nostru, apar noutăți în procesul de formare al atitudinilor:
„acest ea nu se mai construiesc numai prin urmarea modelelor oferite de părinți, profesori,
prieteni, ci și prin imitarea eroilor creați de mass -media” (Branea, 2010: 89).
nalizând informațiile prezentate mai sus, putem concluziona că printre cele mai
influente tipuri de mass -media se află serialele. cestea sunt cele care au o posibilitate mai mare
de a genera „modele” privitorilor și de a îi face pe aceștia să se identifice, sau să imite acele
modele, datorită duratei de difuzare. pectatorii urmăresc pe rsonajele pe o durată îndelungată de
timp (un serial poate atinge ani buni de difuzare) și pot dezvolta în timp un grad de atașament
mult mai ridicat decât în cazul filmelor, spre exemplu.
1.5 Serialele
onform schemei elaborată de Jost Francois în numărul 91 al revistei „ eseaux” din anul 1997,
serialele se caracterizează ca produse media de tip fictiv. cest stil de emisiune a devenit unul
din modurile preferate de petrecere a timpului liber pentru tineri. Putem spune chiar că
vizionarea serialelo r a ajuns să se încadreze în categoria activităților de rutină pentru aceștia.
erialele longevive au o audiență mai mare. ceste seriale se încadrează în tipologia
soap-opera (în eng. „telenovele”). „Natura particulară a soap -opera constă în întrev ederile și
poveștile continue, fără sfârșit, în caracterizările sale complexe și în refuzul de a impune
perspective, concluzii, evaluări unilaterale” (Liebes, Livingstone, în Goldsman Cantor, Power
coordonatori, 1994, apud ranea, 2010: 97). xistă, totuș i, anumite deosebiri între serialele de
tip soap -opera și serialele destinate tinerilor. intre acestea menționăm durata mai scurtă a
serialelor pentru tineri și dinamismul crescut comparativ cu soap -opera clasică. lemente
considerate de mari autori precu m Pavel âmpeanu, mberto co și oger ilverstone,
caracteristice pentru soap -opera ca: regula happy -end-ului și posibilitatea anticipării derulării
acțiunilor de către spectatori se schimbă în cazul serialelor pentru tineri unde „ sfârșitul

15
narațiunii nu este întotdeauna fericit, personalitățile personajelor nu mai sunt „dihotomice”
(„bune” sau „rele”), ci „profunde” (diferite), ordinea bazată pe consecințele logice ale
narațiunii, pe de o parte, și pe previzibilitatea acțiunii, pe de altă parte, este înlocuită cu un haos
parțial” (Branea, 2010: 98).
e remarcă mai multe tipuri de clasificare a serialelor. ea mai cunoscută metodă este
catalogarea în funcție de gen. stfel, serialele se împart în 22 de categorii: acțiune, aventură,
animație, com edie, dramă, documentar, istoric, horror, thrilller etc. (conform site -ului IMDB –
Internet Movie atabase). vând în vedere lipsa unor criterii standard care să regleze acest tip de
clasificare, nu putem spune că este în mod irefutabil corectă. ceastă tip ologie este mai mult
orientativă, ajutând adesea publicul să opteze pentru un anumit tip de conținut.
n alt mod de a tria serialele este adoptarea țării de orogine ca criteriu de bază. stfel,
deși, în mod normal, când vorbim despre seriale ne gân dim aproape instantaneu la producțiile
americane, vom avea în vedere și serialele turcești, indiene și deja faimoasele telenovele sud –
americane.
Principala deosebire dintre seriale și telenovele o reprezintă numărul mare de episoade al
telenovelelor , care poate atinge și chiar depăși borna de 100, comparativ cu 8 -25 de episoade în
cazul serialelor. e asemenea, acțiunea serialelor se derulează pe parcursul mai multor sezoane,
iar telenovelele, de regulă, au un singur sezon.
Pentru a înțelege mai bine fenomenul telenovelelor, trebuie să precizăm faptul că,
conform lui J. H. Wittebols, inițial, formatul acestora a fost conceput pentru a fi difuzat la radio,
în timpul zilei, atunci când femeile erau acasă și făceau treburi casnice. În urma dezvol tării
tehnologice și a obținerii dreptului de muncă pentru femei (principalul target al acestui tip de
produs) a fost schimbată ora de difuzare, astfel încât să rămână în continuare accesibil publicului
țintă.
Potrivit autorului Joseph D. Strauhaar, pentru a satisface nevoile culturale ale audienței,
producătorii au creat diferite formate și genuri de produse. ocmai pentru faptul că se mulează

16
pe nevoile publicului datorită diversității de genuri, serialele reușesc să antreneze publicul,
aceștia aju ngând la stadiul de internalizare a valorilor prezentate deoarece spectatorii se
identifică și empatizează cu eroii acțiunilor din seriale.
1.6 Empatia
Howard . Warren definește empatia ca „o stare mintală prin care un individ se
identifică cu o altă per soană sau grup, ori simte starea acestora, punându -se accentul pe
mecanismul producerii empatiei în termenii unei relații între subiect și obiect” (H. C. Warren,
2014 : 43).
Otto Fenichel (1945) descrie empatia ca pe o stare de identificare cu o a ltă persoană și
înțelegerea sentimentelor acesteia. troe Marcus caracterizează empatia ca proces psihic „de
identificare (…) ce favorizează înțeleg erea, comunicarea implicită și < o anumită contagiune
afectivă >” (Marcus, 1971 : 7). Privind mai atent, n e dăm seama că definițiile menționate mai sus
au un punct comun: asocierea conceptului de empatie cu identificarea emoțională dintre subiecții
implicați. upă cum observăm, în discuțiile despre empatie se vorbește foarte des despre
identificare. Se face, a stfel, trimitere către procesul de prelucrare a perspectivei celuilalt în
vederea înțelegerii, interpretării și clasificării comportamentelor partenerului.
orbind despre empatie, cercetătorul troe Marcus spune că empatia poate fi definită ca
o trăsătură comună pe care o deține orice individ social. Prin procesul de empatie, indivizii se pot
transpune în situația celuilalt, experimentând stările și acțiunile acestuia, fără a își pierde însă
identitatea proprie. in perspectiva cercetătorului aminti t mai sus, empatia reprezintă o
necesitate în dezvoltarea unor bune relații interpersonale.
În lucrarea „Human communication. he basic course” din anul 1988, autorul . J. e
Vito descrie empatia ca procesul care „împuternicește individul să -și ajus teze comunicarea – ce
exprimă, cum exprimă, ce trebuie evitat, când e preferată tăcerea” (De Vito, 1988: 34).

17
În vederea conștientizării aportului procesului de empatie în comunicarea persuasivă,
vom enumera principalele funcții ale empatiei. În bib liografia de specialitate, prima funcție este
cea cognitivă. ceasta are la bază faptul că prin transpunere, individul reușește să dezvolte o
cunoaștere empirică a subiectului. Potrivit lui J. Janis și colaboratorilor săi, informația centrală ce
se transmite prin empatie este „starea emoțională”. unoscând starea emoțională a celuilalt ne
putem poziționa în așa fel încât să optimizăm condițiile de desfășurare a comunicării
interpersonale. doua funcție identificată, strâns legată de prima, este funcția an ticipativă.
ceasta funcție le permite indivizilor să elaboreze anumite predicții în legătură cu
comportamentul subiectului și modul lui de acțiune. e asemenea, intuind strategia de
comportament a celuilalt și înțelegându -i psihologia, putem chiar să îl m anipulăm. Funcția de
cunoaștere reprezintă cea de -a treia funcție a empatiei. Francis Held și Janine Maucorps plasează
apatia la baza comunicării. ceștia susțin că în lipsa empatiei, comunicarea nu există deoarece
celălalt nu ar exista pentru noi. ea de -a patru funcție, funcția de contagiune afectivă este
condiționată de gradul de simpatie pe care îl avem față de partener. Posibilitatea transpunerii în
starea celuilalt are drept consecință, într -o anumită măsură, contaminarea eului cu emoțiile
partenerului. Funcția cu numărul cinci este cea perfomanțială. onform cercetătorului . Marcus,
această funcție rezultă „din faptul că, în anumite situații speciale, empatia preia abilitatea de a
favoriza realizarea cu succes la nivel supramediu a unei activități c e implică relații
interpersonale” (Marcus, 1971: 51).
oncluzionând, putem spune că, în funcție de motivațiile și de trăsăturile de personalitate
și caracter ale indivizilor, controlul empatic asupra influențării sociale poate avea urmări atât
benefice, cât și malefice.
Popularitatea, notorietatea și posibilitatea de a stârni empatii puternice în rândul
spectatorilor, fac din seriale un factor foarte important în discuția despre problematica schimbării
atitudinale. Influența serialelor poate a vea un impact atât de mare încât să restabilească barierele
predefinite în context social dintre normă și devianță.

18
1.7 Normă și devianță
„Devianța este caracterizată de conduita care încalcă normele scrise sau nescrise ale
unei societăți. Comportam ent ce se opune celui convențional, încălcare a legii, deviere de la
regulile de convențuire socială” (Amza, 2002: 1037, apud . Bonea, 2015: 20). Astfel, orice
abatere de la normele social acceptate e încadrată în categoria comportamentelor deviante și
poate avea ca consecință sancțiuni atât din punct de vedere legal, cât și din punct de vedere
social. ancțiunile de tip social pot varia de la excluderea din grupul de apartenență al indivizilor
cu comportament deviant, până la stigmatizarea respectivilor in divizi.
Pentru sociologul ădulescu, devianța reprezintă ansamblul „actelor sau conduitelor
care deviază de la normele legitime cu caracter socio -cultural, acceptate în cadrul unui anumit
grup sau sistem social,(…) orice tip de manifestare sau com portament care se opune cel or
convențonale sau conformiste ” ( ădulescu, 2004: 82, apud Bonea, 2015: 20).
Punctul comun al celor două definiții îl reprezintă raportarea la noțiunea de normă.
Prezentarea antagonică a comportamentelor susceptibil devia nte cu acțiunile considerate normale
la nivel social. ceste norme pot să difere în funcție de cadrul general, contextual cultural al
grupului de referință.
„Devianța desemnează nonconformitatea, încălcarea normelor și regulilor sociale.
Aceasta are o sferă mult mai largă decât criminalitatea, infracționalitatea sau delicvența
(denumită și „devianță penală”) deoarece include nu numai încălcările legii penale, ci toate
deviațiile de la comportamentul socialmente acceptat și dezirabil” ( ădulescu, 1994 , apud
Bonea, 2015: 25).
evianța nu poate exista în lipsa unui context cultural binedefint și delimitat în timp și
spațiu. e aceea procesul de evaluare a gravității devianței nu se poate desfășura decât pornind
de la normele/regulile care reglează activitatea socială. n ultim factor în determinarea
clasificării comportamentului deviant este reprezentat de reacțiile stârnite de acest comportament
în plan social.

19
„Normalul” este caracterizat de comportamentele socialmente acceptabile, compat ibile
cu modele culturii din care face parte” ( ipuri de devianță, www.cogndevianta.ro , accesat la data
de 12.02.2019).
nalizând informațiile menționate anterior, putem concluziona spunând că devianța și
norma reprezintă concepte cu variabile ce țin de factori subiectivi. stfel, în vederea unei
delimitări mai clare, vom defini aceste concepte în capitolul de cercetare în așa fel încât să se
poată plia pe cazul particular al lucrării de față.

20
2. Repere meto dologice
2.1 biectivele cercetării
Prin lucrarea de față îmi propun să studiez modul în care serialele, în general și în mod
specific maniera în care ele prezintă problematici sensibile ale societății, reușesc să determine
modificări ale atitudinilor in divizilor identificați drept consumatori ai serialelor în cauză. În
cazul de față, analiza se desfășoară în jurul a trei episoade din serialul american „Friends”:
episodul 2, sezonul 1 – „ he one with the sonogram at the end”, episodul 3, sezonul 1 –„ he one
with the thumb”, episodul 3, sezonul 8 – „ he one where achel tells”.
e asemenea, un factor de interes pentru cercetarea prezentă este constituit de
elementele care fac ca serialul „Friends” să fie încă de actualitate, să fie considerat relevant ș i la
25 de ani de la difuzarea primului episod al serialului. e menționat este și perioada în care a
fost difuzat serialul, mai exact din luna septembrie a anului 1994 până în luna mai a anului 2004,
fiind compus din 10 sezoane, 236 de episoade cu o durat ă de aproximativ 22 de minute pentru
fiecare episod.
2.2 ercetarea științifică
În lucrarea „Metodologia cercetării sociologice”, sociologul eptimiu helcea, descrie
cercetarea sociologică drept procesul de procurare și prelucrare a datelor examinate î n mod
obiectiv în scopul justificării științifice a unor acțiuni, fenomene și procese sociale ( helcea,
2001: 151).
O altă definiție a cercetării de tip științific este cea oferită de Marian Petcu în „ icționar
enciclopedic de comunicare și termeni asociaț i” potrivit căreia „cercetarea științifică este un
demers sistematic de cunoaștere, controlat, ghidat de teorie, care presupune testarea unor

21
ipoteze cu metode, tehnici și instrumente specifice și analizarea datelor obținute pentru a
produce explicații e valuate apoi critic” (Ivan în Petcu, 2014: 78).
Pentru a înțelege mai bine conceptul de cercetare considerăm necesar să expunem câteva
dintre caracteristicile definitorii ale acestuia. intre aceste trăsături amintim construirea
sistemelor teoretice, testa rea ipotezelor și expunerea explicațiilor științifice, monitorizarea
efectelor și analizarea variabilelor, producerea de enunțuri testabile și posibilitatea de a fi
reanalizate ulterior prin metode și tehnici specifice (Kerlinger, Lee, 1999, apud Petcu, 20 14: 78).
m decis să efectuez o cercetare de tip cantitativ în urma căreia să rezulte date care să
reflecte modalitatea perceptivă a pasionaților de seriale asupra problemelor considerate
controversate în societatea contemporană. Mai exact voi face o anch etă sociologică ce are la bază
metoda sondajului de opinie.
2.3 ncheta sociologică
ociologii Lazăr lăsceanu și ătălin Zamfir definesc în „ icționar de sociologie”
ancheta astfel: „metodă de cercetare ce încorporează tehnici, procedee și instrumente
interogative de culegere a informațiilor specifice interviului și chestionarului sociologic.
Ancheta sociologică are un caracter cu un grad relativ scăzut de control al cercetătorului
asupra variabilelor analizate” (Zamfir, lăsceanu, 1998: 35)
Având ca s ubiect central al discuției aceeași metodă, a anchetei sociologice, driana
tefănel expune ca principali piloni ai acestei metode următoarele caracteristici: procurarea
informațiilor în mod rapid, obținerea unor indicatori statistici despre tendințele com portamentale
ale indivizilor și folosirea preponderentă a chestionarului ca instrument de cercetare ( tefănel în
Petcu, 2014: 19).
În ceea ce privește obiectul de abordare al anchetei sociologice, predomină evenimente,
fenomene și procese caracteristice indivizilor încadrați într -un anumit sistem sociologic și

22
comportamente din domeniile economic, politic, demografic, cultural, modul de petrecere a
timpului liber etc.
În încercarea de a delimita ancheta sociologica de sondajul de opinie, autorul Septi miu
helcea afirmă „cercetarea sociologică de teren reprezintă genul proxim pentru ancheta
sociologică și acesta genul proxim pentru sondajul de opinie publică” (Chelcea, 2001: 152).
Fiind definit în majoritatea cărților integrate în bibliografia de speci alitate ca metoda de
cercetare ce vizează în mod exclusiv opinia publică, sondajul de opinie este unul dintre cele mai
folosite mijloace de obținere a informațiilor. ste general cunoscut interesul pe care mass –
media l -a dezvoltat în ultimul timp pentru informațiile provenite din acest tip de cercetări, pentru
reproducerile pe larg ale chestionarelor.
2.4 Sondajul de opinie
Printre autorii care au dezbătut problematica metodei sondajului de opinie se numără și
Gilles Fereol, care definește sondajul de opinie ca fiind „tehnică de investigare ce constă în
analiza unui eșantion pentru a afla tendințele caracteristice ale populației din care este extras.
Aplicată la origine fenomenelor de opinie, această procedură este folosită în prezent în mod
curent și se aplică în domenii foarte variate” (Fereol, 1998: 207).
ceeași nuanță este redată și în definiția pe care o expune eptimiu helcea asupra
noțiunii de sondaj de opinie. cesta abordează fundamentele instrumentelor interogative ce stau
la baza acestei m etode și expune ca element definitoriu pentru aceasta limitarea sferei de
cunoaștere la opinia publică ( helcea, 2001: 152).
2.5 Descrierea procesului de cercetare
um am precizat anterior, ipoteza centrală a lucrării prezente este cea conform căreia
tipul de conținut media urmărit, mai exact serialele preferate, influențează modul în care indivizii

23
privesc anumite aspecte ale vieții sociale, cum ar fi dependența de vicii, sarcinile survenite în
urma unor acte comise inconștient ori sub influența alcoolul ui sau homosexualitatea.
În scopul validării sau invalidării ipotezei ce stă la baza acestei cercetări, am ales să aplic
două chestionare, ambele urmăresc aceeași factori și anume preferințele de consum ale
subiecților intervievați și opiniile lor asupr a tematicilor enunțate anterior. iferența dintre cele
două este că primul vizează preferințele de consum în materie de seriale la modul general și
părerile inițiale ale oamenilor asupra subiectelor de interes pentru lucrarea de față, iar în cazul
chestionarului cu numărul doi, cel nișat pentru cei ce au vizionat serialul „Friends”, întrebările
abordau perspective asupra serialului și părerile post vizionare ale indivizilor. stfel, se
urmărește identificarea gradului în care prezentarea subiectelor mențion ate în rândurile de mai
sus în serialul ales determină o anumită schimbare în sistemul inițial de valori și atitudini al
indivizilor. șantionul cercetării este format preponderent din studenții Facultății de Jurnalism și
tiințele omunicării.
Pentru o viziune mai amplă asupra demersului urmat în cadrul acestei cercetări, vom
defini în rândurile ce urmează chestionarul.
2.6 Chestionarul
„Chestionarele sunt teste compuse dintr -un număr mai mare sau mai mic de întrebări
prezentate în scris subiecților și se referă la opiniile, preferințele, sentimentele, interesele și
comportamentele lor în circumstanțe precise” (Albou, 1968 apud. Chelcea, 2001: 176).
ceastă definiție oferită în „Metodologia cercetării sociologice” expune principalele
obiective ale c hestionarului ca instrument de cercetare. e evindențiază în acest mod rolul
chestionarului de a capta informații imposibil de observat la prima vedere, informații de ordin
aflate la nivelul psihologic al fiecărui individ precum sentimente, preferințe sau atitudini.
O altă definiție a chestionarului este cea prezentată în „ icționar al metodelor
sociologice” de autorul ictor Jupp, care caracterizează chestionarul drept „set de întrebări atent

24
concepute, administrat exact în aceeași formă unui grup de oa meni cu scopul de a culege date
despre subiectul (subiectele) de interes pentru cercetător” (Jupp, 2010: 135).
Pentru a eficientiza procesul, am decis să utilizez chestionarul online . Acest tip de
chestionar prezintă o paletă variată de avantaje: posibili tatea de a atinge segmente de public ce ar
fi imposibil de atins din motive obiective (distanța teritorială), costurile sunt considerabil mai
scăzute comparativ cu cele implicate de aplicarea chestionarului în format fizic, presupune mult
mai puțin timp d in partea cercetătorului, permite colectarea unui volum mai mare de date într -un
timp mai scurt și posibilitatea respondenților de a rămân e anonimi (Petcu, 2014 : 84).

25
3. eceptarea serialului „Friends”

3.1 escriere succintă a serialului „ Friends”
În acest capitol vor fi introduse și interpretate datele statistice reieșite în urma aplicării
celor două chestionare, a celui general care are ca scop creionarea obiceiurilor de consum al
pasionaților de seriale, și a celui nișat, orientat cătr e membrii audienței serialului „Friends”. Pe
lângă obiceiurile de consum, sunt urmărite perspectivele înainte și post vizionare ale subiecților
asupra problemelor de importanță din societatea contemporană precum apariția neprevăzută a
unor sarcini, consumu l de tutun și băuturi alcoolice și relațiile între persoane de același sex.
upă cum am menționat în rândurile de mai sus, subiectul central al celui de -al doilea
chestionar este construit în jurul sitcomului „Friends”. legerea acestui serial a fost lu ată în urma
analizării mai multor considerente, principalul aspect care mi -a atras atenția a fost succesul pe
care această producție îl are chiar și la 15 de ani de la difuzarea ultimului episod. onform unei
analize publicate pe https://analyzingtv.wordpress.com/2016/04/26/is -friends -successful/ , fiecare
actor primește anual aproximativ 20 de milioane de dolari doar din urma redifuzării episoadelor.
De asemenea, Jennifer niston, ourtney ox și Lisa Kudrow au fost declarate cele mai bine
plătite actrițe reușind să încaseze câte un milion de dolari pentru fiecare episod.
Pe lângă succesul financiar, de importanță în ceea ce privește cercetarea curentă este și
componenta culturală a serialului. ste interesant de văzut dacă se confirmă ipoteza potrivit
căreia modul de prezentare în cadrul acestui sitcom a situațiilor amintite anterior modelează
sistemul de valori al publicului țintă.
Pentru a înțelege mai bine datele prezentate în chestionarul cu numărul doi, este necesar
să prezentăm pe scurt firul narativ al serialului, dat fiind faptul că subiecților li se cere să se
identifice cu personaje ale acestuia, să emită puncte de vedere asupra modului de abordare a
anumitor situații și să exemplifice replici care au pătruns în vocabularul lor în urma vizionării.

26
cțiunea serialului „Friends”, după cum denotă chiar titlul, este construită în jurul unui
grup format din șase prieteni, cu vârste între 20 și 30 de ani, care se confruntă cu probleme tipice
ale trecerii de la statutul de adolescent, ajutat de părinți, la tânăr adult care își ia viața în
propriile mâini, având visuri mărețe și tânjind la independența mult dorită.
Unul din elementele determinante ale succesului p roducției a fost evoluția personajelor
de-a lungul celor zece sezoane. roii acțiunii nu au fost statici, aceștia au progresat cu fiecare
episod, învățând din experiențele trecute cum să gestioneze problemele viitoare. În acest sens,
observăm cu personajul achel Green parcurge drumul de la tânăra care depindea de părinții ei
până și pentru rezolvarea celor mai mici probleme, la femeia independentă care prin propriile
forțe a reușit să obțină un job pe care îl iubește. Monica Geller a reușit să își temperez e
comportamentul obsesiv -compulsiv și să accepte faptul că nu este perfectă. Phoebe uffay și -a
menținut spiritul liber și modul de susținere a credințelor ei. Joey ribbiani nu s -a dat bătut
niciodată și a continuat să își urmeze visul de a fi actor, ind iferent câte obstacole a întâmpinat,
handler ing a dobândit curajul de a renunța la jobul pe care nu și -a dorit niciodată să îl aibă
pentru a se angaja undeva unde avea posibilitatea să facă ceea ce îi plăcea, iar oss Geller a
învățat din fiecare greșea lă, reușind să evolueze din punct de vedere psihic în fiecare sezon.
otodată, având în vedere faptul că ipoteza centrală a acestei cercetări se bazează pe
ideea conform căreia subiecții au devenit mai indulgenți în ceea ce privește comportamentele
considerate anterior vizionării indezirabile sau chiar deviante, considerăm indispensabilă
descrierea celor trei episoade luate ca punct de referință pentru cercetare și date spre vizionare
persoanelor chestionate.
În acest sens, în al doilea episod din primul sezon, episod denumit „ he one with the
sonogram at the end”, este prezentată una dintre cele mai controversate situații apărute pe
parcursul serialului, cea în care fosta soție lui oss Geller, arol, a mers împreună cu acesta și
iubita sa, Susan, la do ctorul ginecolog pentru a face o ecografie, arol fiind însărcinată cu oss.
Modul în care a fost prezentată situația a fost unul cu tendințe spre normalizare, oss
comportându -se ca orice bărbat înșelat, fără să pună prea mult accent pe faptul că acest lucru s -a

27
întâmplat cu o femeie, ba chiar mai mult acesta a acceptat ca iubita fostei sale soții să facă parte
din viața copilului său.
ot în primul sezon, dar în episodul cu numărul trei, „ he one with the thumb”, este
abordată tema consumului de tutun . handler, după o perioadă lungă în care nu a fumat, aprinde
o țigară pentru a îl învăța pe Joey cum ar trebuie să joace un rol în care acesta trebuie să fumeze,
moment în care acesta exprimă o satisfacție aparte și se reapucă de fumat. În acest caz,
perspectivele nefavorabile sunt clare în comportamentul celorlalte cinci personaje principale care
blamează constant acest obicei și îl determină pe handler să renunțe la fumat.
ltima problemă abordată în chestionarul nișat pe membrii audienței „Friends” este cea
despre sarcinile apărute în mod neprevăzut portretizată în sezonul opt, episodul trei, „ he one
where achel tells”. colo, achel merge să îi spună lui oss despre sarcina sa, aceasta
rămânând însărcinată în urma unei nopți petrecute cu el, aflân du-se amândoi sub influența
alcoolului. titudinea personajelor față de această situație este una de suport pentru cei doi
protagoniști, aceștia arătându -se chiar entuziasmați de faptul că cei doi vor avea un copil, având
în vedere faptul că ei au format u n cuplu în trecut.
În continuare vor fi prezentate datele obținute în urma aplicării chestionarelor. În urma
aplicării primului chestionar, a celui general, au fost obținute 106 răspunsuri, iar în cazul
chestionarului aplicat privitorilor „Friends”, a fo st obținut un numărde 55 de răspunsuri.

28

3.2 naliza și interpretarea datelor
3.2.1 Chestionar general

upă cum putem observa în fig. 1, majoritatea respondenților se situează în categoria de
vârstă 20 -25 de ani, în proporție de 89,6%, pe următoarea po ziție se clasifică categoriile 26 -30 de
ani și cea de peste 30 de ani ambele atingând procentaje egale de 3,8%, iar pe ultimul loc se află
categoria între 14 și 19 ani atingând doar 2,8%.
Figură 1 Distribuția pe vârste a a udiențelor

29
Luând în considerare faptul că aest chestionar a fosst distribuit pe grupurile de Facebook
ale Facultății de Jurnalism și tiințele omunicării preponderența acestei categorii de vârstă
putea fi intuită încă de la momentul postării chestionarului. e asemenea, în baza aceluiași temei
putem pune și situarea pe poziția cu numărul doi a celorlalte două categorii de vârstă, respectiv
26-30 de ani și cea de peste 30 de ani, pe acele grupuri de Facebook fiind activi atât actuali și
foști studenți cât și profesori ai facultîții menționate anterior. În cazul categoriei ce ocu pă
poziția cu numărul trei, putem presupune că procentajul de 2,8% provine din rândul studenților
de anul întâi care încă nu au depășit vârsta majoratului.
Prevalența respondenților de gen feminin se datorează și ea într -o oarecare măsură
mediului în ca re a fost distribuit chestionarul. ste necesar să menționăm faptul că în cadrul
Facultății de Jurnalism și tiințele omunicării există mai multe studente decât studenți. u toate
acestea putem aborda aceste rezultate, potrivit fig. 2, respectiv 67,9% pen tru genul feminin și
32,1% pentru cel masculin prin prisma presupusei predispoziții a persoanelor de sex feminin
către acest mod de petrecere a timpului liber, mai exact urmărirea serialelor.
Figură 2 Distribuția respondenților pe criteriul sexului

30

Figură 3 Ierarhizarea preferințelor respondenților privind filmele sau serialele

upă cum putem vedea în fig. 3, la întrebarea „ Preferați să urmăriți seriale Tv sau filme
artistice?” respondenții și -au exprimat în proporție de 74,8% preferința pentru se riale. Cei care
au optat pentru filmele artistice constituie un procent de 23,3% chiar dacă două persoane dintre
aceștia au oferit răspunsuri mai nuanțate încercând să evidențieze genurile de filme preferate
(crimă, thriller, mister) sau motivând alegerea filmelor în detrimentul serialelor prin consumul
ridicat de timp pe care îl implică urmărirea unui serial. O singură persoană dintre cele 106 care
au răspuns a specificat că este pasionată în egală măsură de ambele variante propuse, iar o alta a
recunoscut că urmărește vloguri excluzând astfel prevalența pentru una dintre variantele
presetate.
În urma rezultatelor observăm o discrepanță relevantă între ponderea celor ce preferă
serialele și a celor care optează de obicei pentru filmele artistice, diferen ța fiind chiar de 51,5%
în favoarea serialelor. Putem explica acest fapt făcând apel la caracteristicile serialelor enunțate
în capitolul dedicat teoriei. puneam atunci că datorită perioadei prelungite de difuzare și a
numărului mare de episoade, seriale le reușesc să determine o anumită formă de atașament în
rândul privitorilor față de personajele interpretate, de subiecții ce constituie pilonii de bază ai
poveștii relatate în respectivele lungmetraje. stfel, oamenii devin devotați acelei creații

31
culturale și o urmăresc cu entuziasm, creează analogii și trăiesc prin procură, prin funcția de
catharsis lucruri care în viața reală îi sunt greu de obținut, dacă nu chiar imposibil.
Luând în considerare principiile teoretice enunțate în rândurile de mai sus p utem afirma
că preferința oamenilor pentru seriale derivă din nevoia acestora de a evada din rutina
cotidianului.

Figură 4 Distribuția preferințelor în materie de seriale
Potrivit fig. 4 , o majoritate covârșitoare a respondenților au bifat opțiunea referitoare la
serialele americane, mai exact 86,8%. vând în vedere faptul că la această întrebare a existat
posibilitatea de răspuns multiplu, este de menționat faptul că cei care au ales serialele americane,
au putut alege de asemenea și celelalte tipuri menționate în opțiunile prestabilite și totodată au
putut adăuga propriile preferințe. stfel, în clasamentul respondenților, pe locul doi se află
serialele englezești cu u n procentaj de 34,9% fiind urmate de serialele turcești ce ating un
procent de 13,2%, de telenovelele sud -americane cu 10,4%, de cele coreene la o distanță
semnificativă, acestea reușind să atingă o proporție de doar 1,9%. Pe ultimele două poziții se
situează serialele spaniole și sitcomurile difuzate pe postul de televiziune omedy entral dar și
varianta separată ce cumulează serialele americane și cele englezești, toate având procentaje
egale de 0,9%, respectiv câte un răspuns fiecare.

32
Mențiunea aici e ste legată de faptul că atât opțiunea cumulată a celor două tipuri de
producții, americane și englezești, cât și cea referitoare la sitcomurile difuzate de postul
omedy entral pot fi încadrate în grila răspunsurilor prestabilite modificând în sens poz itiv
rezultatele celor două variante: seriale americane sau englezești, acestora din urmă fiindu -le
adăugate câte un răspuns. Preponderența alegerilor serialelor americane în detrimentul celorlalte
variante posibile poate fi explicată prin prisma noțiunii de imperialism cultural. Conform
autorului Mihai oman „în lume sunt produse anual 3600 de filme, deși numai 10% din acestea
sunt realizate în , filmele americane ocupă 50% din timpul real de vizionare de pe planetă și
50% din totalul veniturilor aduse de industria cinematografică.” ( oman, 2016: 199).
stfel, considerăm iminentă vizionarea producțiilor americane având în vedere proporția
în care aceste produse culturale sunt distribuite în toate colțurile lumii.

Figură 5 Ierarhizarea celor mai utilizate platforme de vizionare a serialelor
La întrebarea „ce platformă preferați pentru vizionarea serialelor Tv?”, conform fig. 5,
majoritatea respondenților au ales varianta Netflix în proporție de 71,4%. rmătorul răspuns
aflat în topul preferințelor indivizilor chestionați este „alte site -uri” care, deși atinge doar
jumătate din procentajul primei variante din clasament, respectiv 35,2% ocupă locul cu numărul
doi în topul menționat. Pe poziția a treia se află posturile de telev iziune cu un procentaj de 24,8%
. O altă platformă preferată de persoanele ce au răspuns chestionarului aplicat este H O GO care
acumulează un procent de 23,8%.

33
pre finalul topului regăsim și platforma mazon Prime cu 4,8%, la o distanță
considerabilă fa ță de variantele amintite mai sus. Pe ultimele trei locuri se situează Youtube,
Popcorn ime și orrent, fiecare în parte ajungând procentaju l 1%. De asemenea, se mai
observă și alte două tipuri de răspuns „posturi de televiziune străine” și „Netflix și alte site -uri”
ambele bifând procentajul de 1%. ituația este similară cu cea întâlnită în cazul întrebării
precedente și, tot ca acolo, varia ntele ce fie cumulează două răspunsuri prestabilite, „Netflix și
alte site -uri”, fie nuanțează o variantă de răspuns deja existentă, „posturi v străine”, pot fi
încadrate în dreptul posibilităților de răspuns inițiale, aducând câte un procent în plus pen tru
„Netflix”, „alte site -uri” și „posturi de televiziune”.
ste de remarcat faptul că deși Netflix a pătruns pe piața românească la o distanță
considerabilă de timp comparativ cu H O GO, aceasta din urmă a acumulat doar o treime din
numărul de voturi pe care Netflix a reușit să îl atingă.

Figură 6 Ierarhia preferințelor respondenților pe genuri de seriale
În cazul întrebării „ce gen de seriale vizionați?”, după cum putem ob serva în fig. 6,
respondenții și -au exprimat preferințele după cum urmează: pe primul loc se situează producțiile
de acțiune/aventură cu procentajul de 68,9%.
Locul al doilea este ocupat de serialele de comedie care acumulează un procent de 65,1%.
La o distanță de 11 răspunsuri pe locul trei regăsim categoria dramă/tragedie în proporție de

34
54,7%. O altă categorie aflată în preferințele subiecților chestionați este cea dedicată serialelor
psihologice care ocupă locul cu numărul patru în acest clasament ati ngând procentajul de 51,9%.
Poziția cu numărul cinci este ocupată de serialele de tip F/ fantasy , situându -se la o distanță de
14,2% procente de categoria serialelor psihologice cu doar 40 de voturi. lte răspunsuri întâlnite
au fost genurile horror cu 18 ,9%, musical 9,4% și ultimele trei locuri sunt ocupate de trei genuri
cu proporții egale de 0,9%, toate acumulând câte un singur răspuns: documentare,
polițiste/mister, comediile romantice.
În scopul identificării unei posibile explicații ce stă la baza alegerilor reflectate de
graficul cu numărul 6, este necesar să exploatăm latura psihologică a naturii umane și să facem
apel la funcțiile comunicării de masă enunțate în cartea „Introducere în sistemul mass -media”
de către autorul Mihai oman.
Cum spune am și în rândurile de mai sus la interpretarea figurii 3, oamenii caută în acest
gen de producții culturale o portiță de evadare din rutină. e face apel la teoria „uses and
gratifications” care afirmă că indivizii selectează și utilizează anumite produse ale mass -media în
conformitate cu nevoile pe care aceștia le au la un moment dat. ( oman, 2016: 174).
În acest sens, putem afirma că în cadrul eșantionului ales pentru cercetarea de față, mai exact
tinerii studenți pasionați de seriale, există o mai mare nevoie de senzații precum adrenalină,
aventură și o tendință accentuată către comedie și psihologie. e aici, prin extensie, putem
ajunge la concluzia că indivizii chestionați sunt persoane cu un simț al umorului dezvoltat, care
încearcă să înțeleagă meca nismele de funcționare ale diferitor lucruri și care au o înclinație către
acțiune.

35

Figură 7 Ierarhia celor mai importante repere înalegerea vizionării unui serial
În concordanță cu datel e expuse în fig.7, la întrebarea „cum vă alegeți serialele Tv pe
care doriți să le vizionați?” 63,2% dintre respondenți au exprimat gradul ridicat de încredere pe
care ei îl acordă opiniei prietenilor în materie de produse din industria filmului și
cinematografiei. n alt element pe care persoanele ce au răspuns la acest chestionar îl au în
proporție de 56,6% în vedere în momentul în care fac o alegere de acest tip este trailerul
produsului respectiv. e asemenea, o altă condiție importantă în vederea alege rii serialului ce
urmează a fi urmărit este, conform 50,9% dintre respondenți, simpatia sau antipatia pe care
aceștia o au față de actorii ce pun în scenă firul narativ al serialului. 36,8% dintre oamenii
implicați au declarat că aleg serialele în funcție de recenzii, păreri apărute în mediul online sau în
funcție de frecvența cu care acestea le apar căutări pe Internet. eclamele v constituie și ele un
item important în cazul alegerii unui anumit serial pentru 14,2% dintre respondenți. lte
răspunsuri reg ăsite în proporții considerabil mai mici, respectiv de 0,9%, bifând câte un răspuns
fiecare sunt: „citesc critici v”, „depinde de trailer” sau „depinde de ce vreau să încerc..”.

36

Figură 8 Distribuția timpului alocat vizionării serialelor
În cazul întrebării „în medie cât timp vizionați seriale pe zi?” , potrivit fig. 8, 55,1%
dintre persoanele implicate au răspuns că urmăresc serialele preferate aproximativ una sau două
ore în fiecare zi. O proporție importantă de 26,2% au recunoscut că alocă mai mult de trei ore
vizionării serialelor.
ste necesar să menționăm faptul că întrebarea oferea posibilitatea redactării unor
răspunsuri proprii, lucru ce a dus la obținerea multo r variante de răspunsuri, nuanțate diferit de la
caz la caz. stfel, trei dintre cei care au răspuns la chestionar au specificat că petrec în medie
câteva ore pe săptămână sau chiar că vizionează un episod la două săptămâni, alți șapte au
afirmat că nu au un anumit tipar, tot acest „ritual” al vizionării variind de la o zi la alta fie în
funcție de timpul care le rămâne liber, fie în funcție de serialul vizionat. u toate acestea, există
și o pondere de 0,9% mai exact un respondent care a fost foarte specif ic în răspuns, afirmând clar
că dedică patru ore din zi pentru vizionarea serialului preferat.
Observând informațiile redate în figura 8 putem constata că una dintre principalele
variabile determinante ale obiceiurilor de consum în sfera aceasta a produse lor din industria
filmului este reprezentată de volumul din timp liber de care dispune fiecare. e aici putem
deduce că ocupația individului condiționează în mod direct măsura în care aceasta consumă

37
seriale sau filme. Printre variabilele evocate consecven t de respondenții chestionarului se numără
dispoziția, starea de spirit pe care o au la un anumit moment dat.

Figură 9 Numărul de episoade urmărite
onform fig. 9, 56,6% dintre cei intervievați urmăresc unul sau două episoade d in seriale
pe zi, 34% urmăresc unul sau două episoade pe lună, iar alții în proporție de 1,9% vizionează
același număr de unul sau două episoade însă în interval de o lună. u existat două non
răspunsuri și șase variante proprii de răspuns. om grupa răspu nsurile redactate de respondenți
astfel: trei persoane ce declară că pasiunea pentru seriale îi determină să urmărească până la
patru sau mai multe episoade pe zi, o persoană ale cărei obiceiuri de consum în ceea ce privește
produsele culturale nu pot fi c onstante, aceasta menționând că este condiționat de un program
încărcat în sfera profesională și că urmărește chiar și mai mult de două ore când acest lucru este
posibil, și alte două persoane care au specificat că pot viziona un serial în regim de maraton și
apoi să nu mai urmărească nimic pentru o bună perioadă de timp.
Observăm și aici, ca și în cazul figurii cu numărul 8, cum variabila timp modelează într -o
oarecare măsură comportamentul și obiceiurile de consum de tip mass -media al oamenilor.

38

Figur ă 10 Preferințele respondenților în ceea ce privește modul de vizionare a serialelor

Din datele observate în fig. 10, la întrebarea „de obicei vă uitați la seriale singur/ă sau
alături de mai multe persoane?” , o majoritate clar ă de 68,9% a declarat că preferă să vizioneze
serialele preferate în intimitate, singuri. Pe locul doi în topul răspunsurilor se situează varianta
„depinde de situație” cu procentajul de 18,9%, fiind urmată de opțiunea „în doi” cu un procent de
10,4%. Pe u ltimul loc în acest clasament se află răspunsul „cu mai multe persoane”, variantă ce
atrage în dreptul său o proporție de doar 1,9%.
e observă astfel tendința generală de a consuma astfel de producții în singurătate. Putem
pune această tendință în baza n evoii de relaxare căreia îi corespunde acest tip de activitate și a
asocierii, la nivel general, a conceptului de relaxare cu timpul petrecut cu tine însuți.
onform preferințelor exprimate de respondenți la întrebarea „care sunt cele trei seriale
americ ane preferate?” cel mai votat serial a fost „Friends” atingând un procentaj de 22,38%. La
o distanță de aproximativ cinci procentaje se situează „Game of hrones” și „Prison reack”
acumulând procente de 17,91%. Pe locul trei în acest clasament se află ser ialul „ iverdale”
având în dreptul său un procent de 13,43%. Poziția a patra este ocupată de producția „Narcos” ce
acumulează un procentaj de 10,44%. e asemenea, în acest top se regăsesc și serialele
„ lacklist” (8,95%), „Lucifer” (7,46%), „ reaking ad” (7,46%), „Grey’s natomy” (7,76%),
„ uits” (5,97%), „Gossip Girl” (5,97%), „How I met your mother” (5,97%), „Orange is the new

39
black” (5,97%) și „ wo and a half men” (5,97%), acestea fiind doar opțiunile regăsite cu o
frecvență ridicată în răspunsurile pr imite.
Observând preferințele indivizilor în materie de producții cinematografice și corelând
aceste informații cu cele declarate de respondenți la întrebarea referitoare la genurile serialelor
regăsite în acest clasament, informații verificate pe site -ul IM , putem identifica în ce măsură
aceste informații coincid. stfel, în topul genurilor preferate de respondenți primele trei poziții
sunt ocupate de acțiune, comedie și dramă, iar procentele reieșite din clasamentul serialelor
preferate indică un proce nt de 42,85% pentru dramă, 37,71% pentru comedie și 21,42% pentru
acțiune.
Pe baza acestor informații, putem valida ipoteza conform căreia indivizii își aleg
serialele vizionate în funcție de genul lor, de starea pe care doresc să o trăiască prin intermed iul
producției urmărite.

Figură 11 Ierarhia gradului de implicare a respondenților în cele vizionate în seriale
La întrebarea „în ce măsură considerați că sunteți implicat emoțional în ceea ce se
întâmplă în serialele pe care l e urmăriți?”, potrivit fig. 11 , majoritatea respondenților au optat
pentru varianta „foarte implicat”, această varianta acumulând o proporție de 49,1%. Pe locul al
doilea se situează răspunsul „puțin implicat” obținând un procent de 38,7%, poziția a treia fiind

40
ocupată de cei 6,6% dintre cei chestionați care au menționat că sunt „deloc implicați”. u existat
două persoane care au bifat varianta „nu știu/nu răspund” și alte patru persoane care au oferit
răspunsuri particulare. oi dintre aceștia au specifi cat că sunt într -o oarecare măsură implicați,
iar ceilalți doi au declarat că gradul lor de implicare este direct proporțional cu nivelul de interes
pe care respectivul serial îl stârnește în cazul lor.
e validează astfel afirmația adusă în discuție în c adrul interpretării graficului referitor la
preferința pentru filme sau seriale conform căreia serialele datorită duratei extinse de difuzare
reușesc să stârnească un anumit grad de atașament în rândul privitorilor.
La întrebarea „vi se întâmplă să reprod uceți în viața de zi cu zi atitudini/ situații/ replici
întâlnite în seriale? Dacă da, puteți oferi exemple?”, 69,04% dintre răspunsuri au fost pozitive.
29 de persoane au declarat că reproduc în viața de zi cu zi replici sau atitudini preluate din
serialele preferate. onform răspunsurilor acestora, de obicei , se întâmplă să fie reproduse
replicile respective în conversațiile cu prietenii care urmăresc sau au urmărit aceleași seriale.
lte 11 persoane au specificat că nu obișnuiesc să reproducă nici atit udini și nici replici întâlnite
în seriale, acumulându -se în acest mod o proporție de 26,19% a indivizilor declarați „imuni” la
influența producțiilor cinematografice. e asemenea, au fost înregistrate 4,76% procente în
dreptul răspunsului „nu știu/ nu răs pund”, mai exact două astfel de răspunsuri.
ele mai întâlnite replici printre mențiunile respondenților au fost „How you doin’?”,
„Tot ce este înainte de „dar” este o minciună” sau „Winter is coming”. Majoritatea replicilor
sunt preluate din serialele „F riends”, „Game of hrones” sau „Peaky linders”.

41

Figură 12 Nivelul de reproducere a replicilor din seriale
În scopul verificării gradului de implicare pe care membrii audienței îl dezvoltă față de
serialele vizionate, am folosit o scală de gradare. stfel, în fig. 12 punctul 1 semnifică faptul că
nu se întâmplă niciodată ca respondenții să comenteze întâmplările vizionate în seriale ulterior,
iar 10 este echivalentul gradației „foarte des” semnificând faptul că aceștia obișnuie sc să
comenteze pe baza celor vizionate fie cu prietenii și familia fie în mediul online.
Majoritatea indivizilor, mai exact un procent de 25,5% au bifat cifra opt, declarând în
acest sens că deși nu se întâmplă de fiecare dată, sunt foarte dese situații le în care aceștia simt
nevoia să dezbată faptele vizualitate.
În sensul unei mai clare evidențe a numărului de indivizi care aleg să comenteze
episoadele urmărite în contrast cu ponderea celor care se limitează doar la vizionarea episoadele
respective, vom lua ca punct de referință numărul cinci, ce indică jumătatea scalei. om observa
că în stânga scalei porțiunea ce cuprinde cifrele de la unu la cinci, adică gradațiile „deloc” până
la „câteodată”, se acumulează un procentaj de 18,8%, pe când în partea dreaptă, cea care
reprezintă gradațiile de la câteodată la „de fiecare dată”, vom sesiza un procent incontestabil mai
mare, respectiv 81,2%.
e reconfirmă în acest mod datele reieșite din graficul efectuat în cadrul întrebării
referitoare la nivelul de imp licare emoțională stârnit de situațiile urmărite în serialele . vând în
vedere că majoritatea respondenților (49,1%) au specificat că sunt foarte implicați în întâmplările

42
vizionate. ot majoritatea (81,2%) au menționat că sunt familiarizați cu dezbateril e pe tema
producțiilor cinematografice, comentând frecvent scene sau episoade ale acestora, putem afirma
faptul că nivelul de implicare al audienței în situațiile vizionate în serial determină într -o
oarecare măsură inițierea dezbaterilor pe acest subiect.

Figură 13 Ierarhizarea obiceiului de a comenta serialele vizionate
Potrivit figurii cu numărul 13, 64,2% dintre cei chestionați au declarat că nu au obiceiul
de a comenta serialele vizionate în mediul online, un procent de 19, 8% au menționat că
obișnuiesc să publice astfel de comentarii rar, o proporție de 12,3%, respectiv 13 persoane, au
recunoscut că se întâmplă să existe situații în care să considere necesara postarea unor puncte de
vedere asupra celor vizionate. xistă însă și un procent de 2,8% reprezentând cei trei oameni
care au afirmat că simt nevoia să își exprime public opiniile referitoare la acțiunile vizionate în
episoadele respective.
e asemenea, a fost înregistrat un răspuns particular ce preciza că aceste coment arii pe
baza serialelor sunt împărțite doar cu prietenii, nu și în mediul online. Putem deduce astfel că
majoritatea celor ce și -au exprimat tendința de a dezbate aspecte ale episoadelor urmărite la
întrebarea anterioară preferă să facă asta în cercurile d e prieteni apropiați sau în familie.

43

Figură 14 Gradul de importanța atribuit de respondenți identificării cu personajelel serialelor vizionate
Conform fig. 14, la întrebarea „considerați că dacă vă ide ntificați cu un personaj cresc
șansele de a urmări serialul respectiv până la final?” majoritatea respondenților, 63,2% au
evaluat această condiție ca fiind una foarte importantă în ceea ce privește decizia de a viziona un
anumit serial. Alte 28 de persoan e, constituind un procent de 26,4%, au specificat că
identificarea cu personajele ce pun în scenă povestea serialului respectiv nu reprezintă un aspect
relevant în vederea alegerii producțiilor filmice ce urmează a fi vizionate. O proporție de 6,6%
au bifat varianta „nu știu/ nu răspund” și alți patru respondenți au menționat că importanța
acestei condiții variază în funcție de seriale și de personaje.
Pe baza acestor informații putem percepe drept laitmotiv în alegerile făcute de membrii
audienței, identi ficarea acestora cu unul dintre protagoniștii serialului. ste însă necesar să
specificăm că nu acesta constituie motivul fundamental al alegerilor făcute, după cum, de altfel,
enunțasem și în rândurile dedicate interpretării figurii șapte, cea în care res pondenții declarau
metodele folosite în scopul selectării produsului filmic ce urmează a fi urmărit.
În urma aplicării chestionarului, la întrebarea „ce părere aveți despre modul în care sunt
abordate unele subiecte sensibile (sarcina nedorită, dependența de diferite vicii sau orientarea
sexuală) în serialele americane?” au reieșit următoarele date: 72,41% dintre persoanele
implicate au exprimat puncte de vedere favorabile privind tematica abordată, 13,79% și -au expus

44
dezacordul în legătură cu modalitatea de prezentare a chestiunilor precizate în rândurile de mai
sus și 13,79% au afirmat că nu au încă o părere formată despre acest aspect.
intre cele mai multe caracteristici regăsite în afirmațiile ce expun susținerea față de tipul
de abordare al tematicil or amintite anterior, cele mai folosite argumente au la bază concepte
precum naturalețea abordării, accentuarea laturii comice a situațiilor, componenta educativă,
realismul prezentării și nu în ultimul rând evidențierea importanței toleranței și descuraja rea
discriminării.
Pe de altă parte, cei ce s -au poziționat în dezacord vis -a-vis de portretizarea situațiilor
specificate au evocat argumente construite pe lipsa de seriozitate, hiperbolizare sau chiar
exagerare, superficialitatea abordărilor sau lipsa u nor documentări prealabile a scenariștilor,
carență ce, după spusele lor, se reflectă în creațiile artistice ale acestor regizori și scenariști.
În cadrul chestionarului, persoanele intervievate au fost rugate să își exprime părerea
despre vicii precum fu matul sau consumul de alcool. În acest sens, respondenții au emis în
proporție de 34,37% opinii pozitive, iar un procent de 65,62% și -au exprimat clar dezacordul
privind aceste tipuri de comportament.
Majoritatea celor ce au adoptat o atitudine pozitivă î n legătură cu tema discuției și -au
justificat opiniile făcând apel la ideea de libertate și moderație. ei mai mulți dintre aceștia au
specificat faptul că fiecare om este liber să aleagă pentru sine și este responsabil pentru alegerile
făcute. În ceea ce privește conceptul de moderație, tendința a fost aceea de a minimaliza efectele
consumului de tutun și alcool și de a delimita aceste elemente ăn afara sferei viciilor. 11 dintre
cei chestionați au menționat că statutul de vicii este exagerat pentru obicei uri precum fumatul sau
consumul băuturilor alcoolice.
e cealaltă parte a baricadei se situează cei 65,62% ce consideră cel puțin controversat
acest tip de comportament. rgumentele aduse de aceștia pentru susținerea punctelor de vedere
ce resping cu tăr ie astfel de obiceiuri au fost construite preponderent pe baza ideii de pierdere a
controlului asupra propriului corp, libertatea fiind înlocuită de dependență în aceste cazuri. n

45
alt tip de argument se bazează pe degradarea integrității fizice, fiind cun oscute la nivel general
efectele dăunătoare ale consumului de tutun și alcool.
La întrebarea „ce părere aveți despre sarcinile apărute în urma unor acte comise în mod
inconștient?” 78,12% dintre persoanele implicate au ales să își exprime în mod clar opin iile
defavorabile asupra acestui subiect, 18,75% au expus puncte de vedere pozitive față de acest
aspect și o proporție de 3,12% au preferat să rămână neutri în legătură cu această temă.
În ceea ce privește proporția predominantă a pozițiilor în dezacord c u acest tip de
comportament, acestea sunt construite în jurul ideii de iresponsabilitate și a impactului masiv
asupra persoanelor implicate și a efectelor și consecințelor negative provocate de astfel de
acțiuni.
În cazul punctelor de vedere pozitive cu vântul cheie este toleranța. Majoritatea
respondenților care au adoptat o poziție favorabilă privind acest subiect au afirmat că, deși nu
este un lucru dezirabil, astfel de sarcini neprevăzute apar destul de des și că, indiferent de cum au
apărut, sarcinil e sunt un motiv de bucurie. ste de menționat faptul că opiniile pozitive pe
această temă se situează ca opinii contra avortului, punând accent pe dreptul la viață.
O altă problemă controversată a societății contemporane asupra căreia respondenții au
fost rugați să exprime puncte de vedere este cea a homosexualității. În cadrul acestei întrebări au
existat răspunsuri variate : 37,5% au afirmat că sunt de acord cu acest tip de comportament ,
43,75% au menționat că privesc aceste situații ca pe ceva anormal, iar 18,75% au ales să nu
emită opinii proprii rămânând neutri în ceea ce privește problematica orientării sexuale.
ele mai frecvente argumente aduse în favoarea relațiilor între persoanele de același sex
au fost construite în jurul principiului de liber tate și pe ideea de iubire fără restricții de gen sau de
orice fel. În contradicție cu aceste principii se situează argumentele aduse de cei 43,75% ce
blamează categoric acest tip de comportament. În mare măsură, punctele de vedere contra
homosexualității s-au constituit pe baza neînțelegerii modului de funcționare a unor astfel de
relații și a anormalității acestor situații. nele persoane implicate chiar transcend granița dintre

46
dezacord și blamare, ajungând să motiveze comportamentul acestor oameni prin prisma unor
afecțiuni psihice.
xistă o proporție însemnată din punct de vedere cantitativ, mai exact 18,75% care nu și –
au exprimat nici acordul, nici dezacordul. i în acest caz tendința este de a evoca principiul
libertății în vederea justificării argum entelor.
Pentru a reda într -o oarecare măsură aportul pe care serialele îl au în viața cotidiană a
audienței lor, indivizii au fost întrebați dacă, în urma vizionării acestor tipuri de creații artistice
și-au schimbat perspectiva asupra unor anumite prob leme, situații sau teme. stfel, 63,04%
dintre persoanele implicate au recunoscut că au existat modificări în ceea ce privește opiniile lor
după vizionarea anumitor seriale.
ele mai frecvente situații asupra cărora respondenții și -au schimbat punctul de vedere
sunt cele care includ probleme controversate ale societății, precum homosexualitate și rasism.
În acest sens aceștia au declarat că vizionarea unor seriale precum „13 reasons why”,
„Grey’s natomy”, „ ense 8”, și „Friends” i -a determinat să fie mai toleranți și mai empatici. O
proporție de 26,08% au menționat că nu au fost influențați în niciun fel de cele vizionate, iar un
procent de 10,86% au specificat că se întâmplă uneori să preia elemente din comportamentul
personajelor preferate din producți ile vizionate.
Bazându -ne pe ponderea aproape triplă a celor care au declarat că sunt influențați de cele
vizionate în seriale comparativ cu cei ce s -au declarat imuni la influența acestora, putem deduce
că acest tip de produse de comunicare de masă exerc ită un anumit rol educativ pentru audiențele
lor.
La secțiunea de comentarii și sugestii despre seriale sau personajele acestora respondenții
și-au expus nemulțumirile și așteptările privind această sferă a producțiilor mass -media. Cele
mai frecvente sug estii au fost legate de lungimea serialelor, mulți indivizi consideră că, în cazul
serialelor ce depășesc trei sezoane, firul narativ devine prea complicat și plictisitor oferind astfel

47
senzația că producătorii și scenariștii au rămas fără subiecte. e ase menea, o altă observație a
respondenților este relația de interdependență dintre lumea reală și storyline -ul serialelor.
În ceea ce privește nemulțumirile subiecților, aceștia au declarat că unele situații au fost
prezentate excesiv, devenind astfel clișe ice. Un alt aspect blamat de privitorii serialelor este lipsa
unui mesaj puternic care să reușească să transmită anumite stări publicului.

3.2.2 hestionar nișat pentru membrii audienței serialului „Friends”

Figură 15 Distribu ția pe vârste a privitorilor serialului „Friends”
upă cum se poate observa în figura 15, audiența serialului „Friends” este compusă, într –
o majoritate incontestabilă de 80%, din persoane cu vârste cuprinse între 20 și 25 de ani. Pe
locul al doilea se sit uează persoanele între 26 și 30 de ani în proporție de 9,1%. e asemenea, în
componența publicului chestionat al serialului menționat anterior se află și persoane de peste 30
de ani (3,6%) dar și indivizi cu vârste între 14 și 19 ani.
Astfel, putem deduce faptul că serialul „Friends” este unul ce se adresează tuturor
categoriilor de vârstă. otodată, acesta poate fi și o explicație pentru succesul gigantic al
producției americane ce reprezintă subiectul central al chestionarului de față.

48

Figură 16 Distribuția în funcție de gen a privitorilor serialului „Friends”
În ceea ce privește repartizarea pe criteriul sexului al privitorilor serialului „Friends”,
observăm în figura cu numărul 16 o discrepanță destul de mare între ponderea publicului
feminin, 83,6%, și cea a publicului masculin care este de aproximativ șase ori mai mică, atingând
doar procentul de 16,4%.
ceastă discrepanță poate fi explicată prin faptul că distribuirea chestionarului a fost
făcută preponderent pe grupuril e de Facebook ale Facultății de Jurnalism și tiințele
omunicării, grup a cărui componență este majoritar feminină. e asemenea, o altă posibilă
justificare a acestor procentaje poate fi construită în jurul subiectelor centrale abordate de serial:
prietenie și dragoste, subiecte ce, de obicei, atrag atenția în mod deosebit publicului feminin.

49

Figură 17 Diagrama timpului alocat pentru vizionarea serialului „Friends”
În cazul întrebării „în medie cât timp vă uitați / v -ați uita t la serialul „Friends” pe zi?”
conform fig. 17, 60% dintre respondenți au precizat că urmăresc serialul timp de una sau două
ore pe zi. O altă categorie de răspuns ce atinge un procentaj destul de mare este varianta „mai
mult de trei ore”, acumulând o p roporție de 30,9%. u fost și persoane care au ales să nuanțeze
răspunsurile prestabilite menționând că vizionează 22 de ore pe zi (1,8%), o oră pe zi de două ori
pe săptămână (1,8%), sau patru episoade pe zi (1,8%) dar și două persoane care au emis non –
răspunsuri de tipul „nu știu/ nu răspund” sau „niciodată” cumulând procente de 1,8% pentru
fiecare non -răspuns.

50

Figură 18 Frecvența cu care privitorii urmăresc serialul „Friends”
O altă întrebare prezentă în cadrul celui de -al doilea chestionar este cea referitoare la
numărul de episoade urmărit în medie de persoanele implicate. În acest sens, potrivit fig. 18, un
procent de 56,4% dintre respondenți au bifat varianta „unul sau două episoade pe zi”, 14,5% au
ales opțiunea „unul s au două episoade pe săptămână” iar 7,3% au menționat că urmăresc „unul
sau două episoade pe lună”. e asemenea, la această întrebare au fost emise multe răspunsuri
specifice, personalizate de către respondenți. stfel, au fost adăugate categorii de răspuns
precum: „cinci sau șase episoade pe zi” (3,6%), „peste cinci episoade pe zi” (1,8%), „patru sau
cinci episoade pe zi” (1,8%), „mai mult de trei episoade pe zi” (1,8%), „probabil zece episoade
pe zi” (1,8%), „cinci episoade pe zi” (1,8%), „20 de episoade p e noapte” (1,8%), „câteodată
termin un sezon în două zile” (1,8%), „trei sau patru episoade pe zi” (1,8%), „ patru sau șase
episoade pe zi” (1,8%), „câteodată și jumătate de sezon pe zi” (1,8%).
ste vizibilă astfel prevalența variantei de cinci episoade pe zi. vând în vedere faptul că
durata unui episod este de aproximativ 22 de minute, putem corela datele de la această întrebare
cu cele de la figura 17 și observăm că numărul de cinci episoade corespunde duratei de două ore,
varianta majoritară de la în trebarea cu numărul trei al celui de -al doilea chestionar.

51

Figură 19 Ierarhizarea gradului de implicare al respondenților față de serialul „Friends”
La întrebarea „în ce măsură considerați că sunteți implicat emoțional în ceea ce se
întâmplă în serialul „Friends” ?” majoritatea respondenților, mai exact o pondere de 50,9%, au
ales varianta „foarte implicat” , un procent de 40% au menționat că sunt puțini implicați, iar un
procentaj de 7,3% s -au declarat neimplicați în acțiunile desfășurate în serial. existat și o
singură persoană ce a bifat varianta „nu știu/ nu răspund”, această opțiune acumulând astfel un
procentaj de 1,8%.
Pe baza datelor reieșite din figura 19 putem deduce faptul că serialul „Friends” reușește
să stârneasc ă un grad relativ înalt de implicare în rândul privitorilor. cest fapt poate fi explicat,
conform celor enunțate atât în capitolul dedicat părții teoretice cât și în interpretarea graficului cu
numărul 11, prin durata extinsă de difuzare a serialului, ace sta atingând 10 sezoane și fiind
difuzat pe o perioadă de 10 ani (septembrie 1994 – mai 2004). O altă posibilă explicație a
nivelului ridicat de implicare pe care membrii audienței l -au dezvoltat față de întâmplările
vizionate în cadrul producției „Friends ” poate fi pusă în baza modului atractiv de construcție a
personajelor și a firului narativ.
În scopul determinării cât mai exacte a modului în care serialul „Friends” reușește să
influențeze comportamentul și atitudinile privitorilor, în cadrul chestiona rului cu numărul doi a
fost inclusă întrebarea „vi se întâmplă să reproduceți în viața de zi cu zi atitudini sau replici

52
întâlnite în serialul „Friends”?” . De asemenea, pentru a face un top al celor mai reproduse
replici, subiecții au fost rugați să ofere și exemple.
stfel, 73,91% dintre respondenți au declarat că reproduc adesea atitudini sau replici din
serialul „Friends”, 17,39% au afirmat că se întâmplă să facă apel la asemenea replici uneori, în
timp ce un procentaj de 8,69% au negat orice fel de imi tare a actelor sau spuselor vizionate în
serial.
De departe cele mai folosite replici sunt cele ale personajului Joey Tribbiani: „How you
doin’?” sau „Joey doesn’t share food!” . otodată, au mai fost menționate frecvent și replicile
personajului Ross Gel ler: „Pivot!!” și „We were on a break!” dar și iconica replică a
personajului secundar Janice: „Oh…my….Gooood!” .
Faptul că oamenii au reținut și reproduc constant aceste replici denotă un anumit impact
pe care serialul îl are asupra audienței.

Figură 20 Ierarhizarea frecvenței cu care serialul „Friends” stârnește comentarii ulterioare
O altă întrebare inclusă în chestionarul cu numărul doi cu scopul de a verifica gradul de
implicare pe care respondenții îl dezvoltă față de serialul „Friends” este cea referitoare la
frecvența cu care vizionarea producției stârnește comentarii.

53
În acest sens, am folosit o scală de gradare, punctul unu reprezentând inexistența unor
comentarii ulterioare vizionării serialului iar punctul zece s emnifică frecvența mare a situațiilor
în care indivizii simt nevoia să comenteze întâmplările vizionate atât cu cei apropiați cât și pe
rețelele de socializare.
Potrivit fig. 20, majoritatea subiecților în proporție 25,5% au optat pentru cifra zece
declarând în acest mod că obișnuiesc foarte des să expună puncte de vedere referitoare la cele
petrecute în producția „Friends”. imilar procesului urmat în cadrul interpretării figurii 12, vom
lua ca punct de referință cifra cinci pentru a delimita astfel număr ul de persoane care aleg să
comenteze situațiile din seriale față de cele care preferă să păstreze punctele de vedere proprii
doar pentru ei.
om observa astfel preponderența persoanelor care optează pentru expunerea opiniilor
atât într -un cadru intim câ t și în spațiul public, pe rețelele de socializare în proporție de 78,1%, în
timp ce ponderea celor ce se limitează doar la vizionarea episoadelor din serial atinge doar de
21,8%.
oncluzionând, cifrele indică un grad ridicat de implicare al subiecților în legătură cu
cele întâmplate în producția americană ce face subiectul chestionarului cu numărul doi.

Pentru a verifica ipoteza emisă pe baza datelor reieșite din figura 14 conform căreia
măsura în care privitorii se identifică cu unul dintre personajele p roducției cinematografice
urmărite influențează atașamentul față de serialul respectiv, am inclus în chestionarul cu numărul
doi întrebarea „considerați că vă puteți identifica cu unul dintre personajele serialului
„Friends”?” întrebare în cadrul căreia, î n cazul unui răspuns pozitiv, subiecții erau rugați să
ofere și exemple.
stfel, în urma centralizării răspunsurilor au reieșit următoarele date: 29,41% dintre
respondenți se identifică cu personajul achel Green, aceeași proporție respectiv 29,41% cu

54
personajul handler ing, 23,52% cu Monica Geller, 17,64% cu Phoebe uffay, același personaj
de 17,64% au menționat că se regăsesc câte puțin în fiecare dintre cele șase personaje, în timp ce
personajele oss Geller și Joey ribbiani au reușit să cumuleze pr ocentaje de odar 5,88%
respectiv 2,94%.
ceste date ne vor ajuta în construirea concluziei ce urmează să valideze sau să infirme
ipoteza conform căreia gradul de identificare și atașament al privitorilor față de anumite
personaje influențează toleranța pe care membrii audienței o au față de comportamentul
personajelor respective.
La întrebarea „ce părere aveți despre modul în care sunt abordate subiectele sensibile
precum sarcina nedorită, dependența de vicii sau orientarea sexuală în serialul
„Friends”?” respondenții au emis în proporție de 87,03% opinii favorabile evocând naturalețea,
umorul și tactul cu care sunt abordate. e ia ca reper și anul apariției serialului, respectiv 1994
pentru care aceste subiecte aceste subiecte erau considerate tabu, dar, cu toate acestea,
producătorii au reușit să le prezinte într -un mod neofensator și chiar educativ.
n procent de 9,25% dintre cei chestionați au considerat modul în care au fost tratate
aceste subiecte ofensator, exagerat sau neserios, menționând totuși că, raportându -ne la perioada
difuzării serialului și la standardele existente la acel moment, este explicabilă maniera de
prezentare a temelor menționate anterior. u existat și doi respondenți, (3,70%) ce au preferat să
rămână neutri în ceea ce privește aces t subiect precizând doar faptul că prezentarea subiectelor
este una conformă anilor 1990.
În scopul determinării măsurii în care serialul „Friends” reușește să provoace în rândul
privitorilor săi schimbări atitudinale în ceea ce privește perspectiva lor a supra problemelor
precum viciile, sarcinile nedorite sau orientarea sexuală, aceleași întrebări formulate la modul
general au fost incluse atât în primul chestionar, cât și în cel de al doilea.
Astfel, la întrebarea „ce părere aveți despre viciile precum f umatul sau consumul
băuturilor alcoolice?” subiecții au emis în proporție de 37,63% opinii pro, evocând argumente

55
precum libertatea de a alege sau încercând să minimalizeze impactul negativ al tutunului asupra
organismului uman. Pe de altă parte cei 62,96% dintre respondenții care au precizat că blamează
categoric aceste comportamente au apelat la cunoscutele efecte negative asupra sănătății proprii
și nu numai. u existat răspunsuri ce evidențiau tendința spre violență a oamenilor care consumă
alcool în mo d excesiv. e asemenea, au mai fost aduse în discuție și idei despre modul în care
dependența de vicii îngrădește libertatea personală și despre amenințarea pe care aceste substanțe
o reprezintă la adresa integrității fizice și morale a persoanelor.
La în trebarea „ce părere aveți despre sarcinile apărute în urma unor acte comise în mod
inconștient?” majoritatea respondenților, mai exact o proporție de 61,11% au expus puncte de
vedere favorabile folosind ca argumente frecvența acestor cazuri, greșeala ca s emn al umanității,
posibilitatea de a crea o familie chiar și fără ca acest lucru să fi fost plănuit anterior, dar și
destinul, cea mai folosită secvență enunțiativă fiind „totul se întâmplă cu un motiv”.
Pe de altă parte cei 38,88% dintre cei chestionați care au emis opinii nefavorabile în
legătură cu acest tip de situații și -au justificat răspunsurile apelând la concepte precum
iresponsabilitate, consecințe negative. ubiecții blamează acest comportament deoarece știu că
există metode de prevenție la înd emâna oricui, tendința generală fiind aceea de a se discuta
despre asumare, avort sau metode contraceptive. Foarte important de menționat sunt și două
dintre răspunsuri care s -au axat mai mult pe consecințele psihice asupra celor implicați, spunând
că indiferent dacă sarcina este păstrată sau dacă se recurge la avort, sănătatea psihică a mamei, și
nu numai, poate fi pusă în pericol.
În ceea ce privește ultimul subiect controversat din societatea contemporană abordat în
cadrul acestei cercetări, orientarea sexuală, subiecții au fost rugați să își expună din nou punctele
de vedere asupra homosexualității cu scopul de a verifica dacă acestea au suferit modificări în
urma vizionării serialului „Friends”.
stfel, răspunsurile primite de la persoanele implicate au fost în proporție de 82,14%
constituite din opinii favorabile, neutre un procent de 12,5% în timp ce cele negative au cumulat
un procentaj de 5,35%.

56
ăspunsurile favorabile au fost construite pe baza unor idei precum dragoste fără bariere
de gen sau de orice alt tip, imposibilitatea de a alege pe cine să iubim și libertatea de a alege.
Majoritatea au optat pentru enunțuri a căror esența exprimă caracterul liber al sentimentului de
iubire și inexistența unor diferențe între modul de a iubi a celor două g enuri: masculin și feminin.
ei care au preferat să rămână neutri au specificat că nu susțin homosexualitatea, dar nici
nu sunt deranjați de acest comportament atâta timp cât nu sunt implicați în astfel de situații. În
opoziție cu susținătorii iubirii făr ă prejudecăți de gen se situează cei 5,35% care au expus opinii
ce blamează homosexualitatea și implicit neagă drepturile comunității LG . ceștia au emis
răspunsuri prin care numesc acest tip de orientare sexuală ca fiind o boală ce poate avea
consecințe dramatice în cazul în care se implică o terță persoană, cum ar fi dorința cuplurilor
formate din persoane de același sex de a forma o familie și de a adopta copii. Majoritatea spun
că nu reușesc să își imagineze și să își explice modul de funcționare a u nor astfel de relații.
În scopul verificării directe a ipotezei conform căreia serialul „Friends” a reușit să aducă
modificări în perspectivele privitorilor asupra unor problematici sensibile ale vieții cotidiene, am
decis să introduc în chestionarul cu n umărul doi întrebarea „s-a întâmplat vreodată să vă
schimbați perspectiva asupra unor probleme/ situații/ teme în urma vizionării serialului
„Friends”?”. e asemenea, în cazul în care răspunsul era unul pozitiv, respondenții erau rugați
să ofere exemple în acest sens.
stfel, 51,72% dintre cei chestionați au declarat că sistemul lor de valori a suferit
modificări în urma vizionării producției menționate. ceștia au recunoscut că au început să
aprecieze mai mult oamenii din jur, să fie mai toleranți, să ge stioneze situațiile dificile cu umor și
totodată au conștientizat importanța contextului în momentul în care se cataloghează o anumită
situație. ele mai frecvente situații evocate din serial au fost sarcina neprevăzută a personajului
achel Green și sacri ficiul personajului Phoebe uffay de a fi mamă surogat pentru fratele său
vitreg.
ei 48,27% care au declarat că nu au fost influențați în urma vizionării serialului au
specificat faptul că urmăresc serialul doar pentru divertisment, nefiind neapărat imp licați din

57
punct de vedere emoțional. O altă idee emisă de aceștia a fost aceea potrivit căreia sistemul lor
de valori era deja compatibil cu cel prezentat în cadrul producției cinematografice.
ceste răspunsuri reconfirmă teoriile enunțate în bibliografia de specialitate conform
cărora oamenii tind să urmărească produse mass -media ce le atestă convingerile preexistente
pentru a nu ajunge în situația de a experimenta disonanța cognitivă.
În încercarea de a reliefa trăsăturile de bază care fac dintr -un seri al simplu, unul de succes
am introdus întrebarea „care considerați că este elementul care face din serialul „Friends” unul
actual și de succes chiar și la 25 de ani de la prima apariție?”. ele mai frecvente răspunsuri au
evocat noțiunile de simplitate, or iginalitate, diversitatea personajelor, dragoste, prietenie, umor și
sarcasm.
e asemenea, printre cele mai importante elemente oamenii au menționat existența
posibilității de a se identifica cu personajele, recurența temelor abordate, acțiunea desfășurat ă în
mod natural, sentimentul de familiaritate pe care îl stârnește în rândul privitorilor și atitudinea
pozitivă cu care sunt tratate problemele ce fac subiectul celor două chestionare aplicate în cadrul
cercetării de față.
Luând în considerare faptul c ă cei șase actori principali ai producției „Friends” încasează
și astăzi, la 15 ani de la difuzarea ultimului episod al serialului, aproximativ 20 de milioane de
dolari pe an din redifuzării, conform https:// www.businessmagazin.ro/ , putem deduce că
elementele menționate în rândurile de mai sus constituie factorii cheie ai unui serial de succes.

58
4. Concluzii

oncluziile vor fi construite analizând comparativ datele obținute din chestionar ul
general despre obiceiurile de consum ale subiecților și perspectivele acestora asupra problemelor
discutate anterior și cel aplicat persoanelor care au urmărit serialul „Friends” în care sunt
urmărite obiceiurile de consum ale acestora privind sitcomulu i menționat și perspectivele lor
asupra acelorași probleme, de această data fiind vorba despre puncte de vedere post vizionare.
orelând datele de la figura doi cu cele de la figura 16, observăm o creștere
incontestabilă a publicului feminin. acă în cazu l chestionarului general 67,9% dintre
respondenți erau de sex feminin, în cazul celui nișat ponderea subiecților de gen feminin atinge
83,6%.
Putem deduce din cele menționate mai sus faptul că serialul „Friends” se adresează
preponderent publicului femini n, abordând subiecte precum prietenie, dragoste și relații.
La întrebarea „câte episoade din seriale urmăriți în medie?”, conform figurii cu numărul
nouă, respondenții au răspuns în proporție de 56,6% că urmăresc unul sau două episoade pe zi,
în timp ce la întrebarea „câte episoade din serialul „Friends” urmăriți/ ați urmărit în medie?”,
potrivit figurii 18, 56,4% au menționat că urmăresc aceeași cantitate de unul sau două episoade
pe zi. u toate acestea dacă urmărim și cumulăm răspunsurile specific ofe rite de subiecții
chestionați, observăm un procentaj de 5,4% a oamenilor care au menționat că urmăresc și mai
mult de două episoade pe zi, iar în cazul aceleiași întrebări, în cadrul chestionarului nișat, o
proporție considerabil mai mare, respectiv 21,6%, au declarant că obișnuiesc să urmărească mai
mult de două episoade pe zi.
ste observabil, prin informațiile menționate mai sus, un grad crescut de atașament al
privitorilor în ceea ce privește producția cinematografică „Friends”.

59
Pentru a verifica ace st lucru, vom corela informațiile din figura 11, cu cele din figura 19,
figuri reieșite din răspunsurile celor implicați la întrebarea despre gradul de implicare al acestora
față de serialele vizionate, in cadrul chestionarului general, sau față de serialu l „Friends”, în
cazul chestionarului nișat.
stfel, dacă la modul general, 49,1% au specificat că sunt foarte implicați, în cazul
serialului „Friends”, se observă o creștere de aproximativ două procente în dreptul variantei
„foarte implicat”, aceasta atin gând un procentaj de 51,9%. cest fapt reconfirm ideea enunțată
anterior conform căreia producția „Friends” reușește să stârnească un nivel ridicat de atașament
în rândul membrilor audienței.
O altă întrebare ce reliefează discrepanțele apărute între răs punsurile respondenților în
cazul chestionarului general față de cel nișat este „vi se întâmplă să reproduceți în viața de zi cu
zi atitudini sau replici întâlnite în seriale?”. stfel, dacă în cazul chestionarului general, 69,04%
au afirmat că reproduc re plici din seriale, în cazul serialului „Friends” acest procent crește până
la 73, 91%. upă cum am menționat și în capitolul de cercetare, faptul că subiecții au reținut și
reproduc des replici din serialul „Friends” denotă atașamentul privitorilor față de această
producție.
Pentru a reliefa cât mai concret gradul de implicare a subiecților în cele vizionate în
serial, aceștia au fost rugați să bifeze pe o scală de la 1 la 10 cât de des un episod sau un serial
vizionat stârnește comentarii ulterioare, 1 re prezentând „niciodată”, iar 10 „de fiecare dată”.
acă în cazul chestionarului general doar 18,9% dintre respondenți au afirmat că obișnuiesc să
comenteze întâmplările din seriale de fiecare dată, în cazul chestionarului nișat procentul din
dreptul acestei opțiuni crește, 25,5% declarând că simt nevoia să comenteze cele vizionate în
serialul „Friends” de fiecare dată.
in nou, tendința de exprimare a atașamentului, a gradului de implicare este mai mare în
privința serialului „Friends”.

60
De asemenea, se p ot observa diferențe și în cadrul întrebării prin care respondenții erau
rugați să își exprime opiniile referitoare la modul de abordare a subiectelor sensibile precum
sarcina nedorită, consumul de tutun sau băuturi alcoolice sau relațiile între persoane d e același
sex în seriale, în chestionarul general, respective în serialul „Friends”, în chestionarul nișat. În
acest sens, 72,41% au emis păreri pozitive despre prezentarea acestor probleme în seriale, la
modul general, iar în cazul particular al sitcomu lui „Friends”, această proporție a punctelor de
vedere favorabile crește incontestabil, atingând 87,03%.
ceste date evidențiază faptul că deși serialul a fost creat acum 25 de ani, când lucrurile
erau privite în mod diferit și existau alte standarde în societate, tipul de abordare folosit de
producătorii serialului menționat este apreciat și actual chiar și azi.
În continuare vor fi prezentate datele cu cel mai mare grad de interes pentru cercetarea de
față, cele referitoare la opiniile pre și post v izionare ale subiecților în ceea ce privește temele
amintite: consumul de tutun sau băuturi alcoolice, sarcinile neprevăzute și orientarea sexuală.
eferitor la punctele de vedere emise de cei chestionați despre consumul de tutun sau
băuturi alcoolice, pe rsoanele chestionate au oferit în proporție de 34,7% păreri pozitive în
primul chestionar, iar la cel de -al doilea, cel nișat, procentajul răspunsurilor favorabile crește cu
trei procente, ajungând la 37,63%
În ceea ce privește întrebările privind sarci na apărută în mod neprevăzut, în urma unor
acte comise inconștient, în cadrul chestionarului general au fost înregistrate răspunsuri positive
în proporție de doar 18,75%, pe când în cel de -al doilea chestionar, cel nișat, opiniile favorabile
ale responden ților ating un procentaj de 61,11%.
ceeași tendință de creștere a procentajului opiniilor pozitive de la chestionarul general
la cel nișat pe serialul „Friends” este observată și în cadrul întrebării referitoare la orientarea
sexuală. acă în cazul ches tionarului general, respondenții au emis în proporție de 37,5% opinii
favorabile, procentajul acestor puncte de vedere ce susțin relațiile între persoanele de același sex
atinge un procent de 82,14 în cadrul chestionarului nișat.

61
Corelând datele de la cel e trei întrebări, atât din primul chestionar, cel general, cât și din
al doilea, cel nișat pe sitcomul „Friends”, este evidentă creșterea toleranței și a gradului de
susținere a membrilor audienței față de astfel de comportamente. e confirmă astfel influe nța
exercitată de acest serial asupra perspectivelor privitorilor față de situațiile discutate pe parcursul
acestei cercetări, validând în acest mod ipoteza de la care a pornit lucrarea de față.
Oamenii au empatizat cu personajele producției „Friends”, au observat contextul în care
situațiile, ce inițial le considerau indezirabile, s -au întâmplat și au dezvoltat o latură mai
tolerantă față de aceste comportamente. i au înțeles importanța contextului și faptul că nu poți
judeca niște lucruri fără să ai an umite informații de backround, și, de asemenea, empatizând cu
eroii serialului, au conștientizat că acest tip de lucruri li se pot întâmpla chiar și lor.
oncluzionând, ipoteza cercetării, cea conform căreia serialele reușesc să influențeze în
așa fel audiențele încât să modifice percepția generală, chiar și asupra unor probleme sensibile,
este validă.

62
BIBLIOGRAFIE
Ț
1. Agabrian, Mircea (2003), Sociologie generală , Iași, ditura Institutul uropean
2. Bonea, G. V.coord., (2015), Devianța: viziuni contemp orane, ucurești, dirura igma
3. Borchers, Timothy A. (2012), Persuasion in the Media Age , ediția a treia, Illinois,
Editura Waveland
4. Branea, Silvia (2010), Seriale pentru tineri. O abordare psihologică , ucurești, ditura
Ars Docendi
5. Chelcea, Septimiu; Perju -Liiceanu, urora; Moțescu, Maria (1992), Schimbări în opiniile
și atitudinile politice ale populației din România după decembrie 1989 , în „Revista de
psihologie” , nr 3, ucurești
6. Chelcea, Septimiu (2001) Metodologia cercetării sociologice, Ed. Economică, ucurești.
7. De Vito, J. A., (1988), Human Communication, The Basic Course, 4,New York, Editura
Harper and Rev. Publishers
8. Fenichel, Otto,(1946), The psychoanalitic theory of neurosis , Londra, New York, Editura
Routledge
9. Ferreol, Gilles (coord.), e t al., 1998, Dicționar de sociologie, Polirom, Iași.
10. Grawitz, Madeleine, (1993), Methodes de sciences sociales, Dalloz, Paris
11. Held, J. F.; Maucorps, J., (1971), Je et les autres, esai sur l’empathie quotidienne , Paris,
Editura Payot
12. Janis, J. L.; Mahl, G. F.; Kogan, I.; Holt. R. (1969), Personality Dinamics. Development
and assesement , New York, Chicago, Editura Harcourt Brace and World, INC
13. Jupp, ictor, (2010), icționar al metodelor de cercetar e socială, Polirom, Iași
14. Jost, Francoise; Gaudreault, Andre, 2000, Le recit cinematographique, Editura Nathanc
15. Linton, alph, trad. ăraru, ergiu, (1968), Fundamentul cultural al personalității,
ditura tiințifică

63
16. Marcus, Stroe (1971), Empatia (cercetăr i experimentale) , ucurești, ditura cademiei
17. McLanachan, Di (2016), Tehnici de persuasiune și influență , ucurești, ditura Litera
18. Mucchilelli, Alex, (2002), Arta de a influența , Iași, ditura Polirom
19. Newsom, Doug; Haynes, Jim,(2013), Public Relation s Writing: Form & Style , Editura
Cengage Learning
20. O'Keefe, Daniel J. (2002), Persuasion: Theory & Research , ediția a doua, ditura age
21. Petcu, Marian (coord.), (2014), Dicționar enciclopedic de comunicare și termini asociați ,
d. .H. eck, ucurești
22. Silbermann, Alphons, (1981), Communication de masse elements de sociologie
empirique, Hachette, Paris
23. Warren, Howard, C. (1932), Dictionary of psychology , Editura Haughton Miffin
Company
24. Wittebols, James H. (2004), The Soap Opera Paradigm: Television Program ming and
Corporate Priorities , Oxford, Editura Rowman & Littlefield
25. Zamfir, ătălin, lăsceanu Lazăr, (1998), Dicționar de sociologie, d. abel, ucurești.

ARTICOLE ONLINE
1. icționarul ambridge – dictionary.cambridge.org accesat la data de 19.03. 2019
2. „ ipuri de devianță”, www.cogndevianta.ro , accesat la 12.02.2019
3. „ he succes of Friends”, https://analyzingtv.wordpress.com/201 6/04/26/is -friends –
successful/ , accesat la 30.05.2019
4. https://www.imdb.com/?ref_=nv_home accesat la 24.05.2019
5. ” uma exorbitantă pe care actorii din ”Friends” o primesc anual pentru redifuzarea
serialului” – https://www.businessmagazin.ro/actualitate/suma -exorbitanta -pe-care-
actorii -din-friends -o-primesc -anual -pentru -redifuzarea -serialului -17836254 accesat la
29.05.2019

64
Anexe

Chestionar 1 (general):
1. În ce categorie de vârstă vă încadrați?
 14 – 19 ani
 20 – 25 de ani
 26 – 30 de ani
 Peste 30 de ani
 lt răspuns…
 Nu știu/ nu răspund
2. Se x:
 Masculin
 Feminin
 Nu știu/ nu răspund
3. Preferați să urmăriți seriale sau filme artistice?
 Filme artistice
 Seriale
 lt răspuns
 Nu știu/ nu răspund
4. e tip de seriale preferați?
 seriale turcești
 seriale englezești
 telenovele sud -americane

65
 serial e americane
 alt răspuns
 nu știu/ nu răspund
5. e platformă preferați pentru vizionarea serialelor ?
 posturi de televiziune
 Netflix
 HBO GO
 Amazon Prime
 alte site -uri
 alt răspuns
 nu știu/ nu răspund
6. e gen de seriale vizionați?
 acțiune/aventură
 dramă/tragedie
 SF/fantasy
 Psihologice
 Horror
 Comedie
 Musical
 Nu știu/ nu răspund
 lt răspuns
7. um vă alegeți serialele pe care doriți să le vizionați?
 în funcție de actori
 de pe Internet
 din reclamele Tv
 după trailer

66
 după opiniile prietenilor
 alt răs puns
 Nu știu/ nu răspund
8. În medie, cât timp vă uitați la seriale pe zi?
 1-2 ore
 mai mult de 3 ore
 alt răspuns
 nu știu/ nu răspund
9. âte episoade din seriale urmăriți în medie?
 1-2/zi
 1-2/săptămână
 1-2/lună
 nu știu/nu răspund
10. e obicei, vă uitați la seriale singur/ă sau alături de mai multe persoane?
 ingur/ă
 În doi
 Cu mai multe persoane
 epinde de situație
 lt răspuns
 Nu știu/ nu răspund
11. are sunt cele trei seriale americane preferate? xplicați, vă rog, motivele alegerilor făcute .
12. În ce măsură considerați că sunteți implicați emoțional în ceea ce se întâmplă în serialele pe
care le urmăriți?
 Foarte implicat
 Puțin implicat

67
 Deloc implicat
 lt răspuns
 Nu știu/ nu răspund
13. i se întâmplă să reproduceți în viața de zi cu zi atitudini/ situații/ replici întâlnite în seriale?
acă da, puteți oferi exemple?

14. Pe o scară de la 1 (niciodată) la 10 (de fiecare data), cât de des un serial vizionat stârnește
comentarii ulterioare?

15. veți obiceiul de a comenta serialele vizi onate pe blogguri/ forumuri/ rețele sociale?
 Da, de fiecare data
 a, câteodată
 Rar
 Nu
 lt răspuns
 Nu știu/ nu răspund
16. onsiderați că dacă vă identificați cu un personaj, cresc șansele de a urmări serialul
respectiv?
 Da, este foarte important
 Nu, nu are importanță
 lt răspuns
 Nu știu/ nu răspund
17. e părere aveți despre modul în care sunt abordate unele subiecte sensibile (sarcina nedorită,
adopția, dependența de diferite vicii sau orientarea sexuală) în seriale americane?

68

18. e părere aveț i despre viciile precum fumatul sau alcoolul?

19. e părere aveți despre sarcinile apărute în urma unor acte comise în mod inconștient?

20. are este perspectiva dumneavoastră asupra homosexualității?
21. S -a întâmplat vreodată să vă schimbați părerea despre o anumită problemă/ situație/ temă în
urma vizionării unui serial? acă da, puteți da exemple?

22. acă aveți și alte comentarii legate de mediul , serialele americane sau personajele
acestora, vă rog, completați mai jos:

69
Chestion ar 2 (nișat pe serialul „Friends”):

1. În ce categorie de vârstă vă încadrați?
 14 – 19 ani
 20 – 25 de ani
 26 – 30 de ani
 Peste 30 de ani
 lt răspuns
 Nu știu/ nu răspund
2. Sex:
 Masculin
 Feminin
 Nu știu/ nu răspund
3. În medie, cât timp vă uitați /v-ați uitat la serialul Friends pe zi?
 1–2 ore
 Mai mult de 3 ore
 lt răspuns
 Nu știu/ nu răspund
4. âte episoade din serialul Friends urmăriți/ați urmărit în medie?
 1-2 pe zi
 1-2 pe săptămână
 1-2 pe lună
 lt răspuns
 nu știu/nu răspund

70
5. În ce m ăsură considerți că sunteți implicat emoțional în ceea ce se întâmplă în serialul
Friends?
 Foarte implicat
 Puțin implicat
 Deloc implicat
 lt răspuns
 Nu știu/ nu răspund
6. i se întâmplă să reproduceți în viața de zi cu zi atitudini/ situații/ replici întâlnite în serialul
Friends? acă da, puteți oferi exemple?

7. Pe o scară de la 1 (niciodată) la 10 (de fiecare data) , cât de des vizionarea serialului Friends
stârnește comentarii ulterioare?

8. onsiderați că vă puteți identifica cu unul dintre personajele serialului Friends? acă da, care
ar fi acela?

9. e părere aveți despre modul în care sunt abordate subiectele sensibile precum sarcina
nedorită, dependența de vicii sau orientarea sexuală în serialul Friends?

10. e părere aveți despre viciile precum fumatul sau alcoolul?

71
11. e părere aveți despre sarcinile apărute în urma unor acte comise în mod inconștient?

12. are este perspectiva dumneavoastră asupra homosexualității?

13. S -a întâmplat vreodată să vă schimbați perspectiva asup ra unor probleme/ situații/ teme în
urma vizionării serialului Friends? acă da, puteți da exemple?
14. are considerați că este elementul care face din serialul Friends unul actual și de succes chiar
și la 25 de ani de la prima apariție?

72

Afișe pentru promovarea serialului „Friends” din perioada 1997 -2002

73

74

75

76

77