Oooooooooooooooooooooooooooooooooooo [608390]

1.Introducere. Considerații generale despre executarea silită
1.1 Noțiune
Deși Codul de procedură civilă nu definește executarea silită în mod expres, din
conținutul art. 1 și art. 622 NCPC rezultă faptul că aceasta este a doua fază a
procesului civil în care creditorul poate obține satisfacerea efectivă a dreptului său,
constatat printr-un titlu executoriu, prin intermediul forței coercitive a statului, de
către debitor. Această fază a procesului civil poate exista doar dacă debitorul nu și-a
executat de bună voie obligația, alin. 1 al art.622 NCPC stipulând faptul că obligația
stabilită print-un titlu executoriu se aduce la îndeplinire în mod benevol de către
debitor.
Doctrina definește executarea silită ca fiind „procedura prin intermediul căreia
titularul unui drept, recunoscut printr-o hotărâre judecătorească sau prin alt titlu
executoriu, constrânge, cu ajutorul organelor competente ale statului, pe debitorul să,
care nu își execută de bună voie obligația corelativă, de a aduce la îndeplinire în mod
silit”(1) BOROI pag.1003
Existența fazei executării silite apare ca o consecință a obligației statului de a
asigura, prin agenții săi, executarea efectivă și cu celeritate a hotărârilor judecătorești
și a altor titluri executorii, iar în cazul în care această obligație nu este respectată sau
este îndeplinită în mod defectuos, persoanele vătămate au dreptul la repararea
integrală a prejudiciului suferit.
1.2 Participanții la executarea silită
Conform art. 644 participanții la executarea silită sunt părțile, terții garanți,
creditorii intervenienți, instanța de executare, executorul judecătoresc, Ministerul
Public, agențiii forței publice, martorii asistenți, exeperții, interpreții și alți
participanți, în condițiile anume prevăzute de lege.
1.2.1 Părțile
Părțile în procedura executării silite sunt creditorul și debitorul. Astfel legea îl
prezintă pe creditor ca fiind persoana al cărei scop este realizarea dreptului recunoscut
prin titlul executoriu și pe debitor ca fiind acea persoană care este ținută la executarea
obligației stabilite prin titlul executoriu.
Pentru a fi parte în procedura executării silite creditorul trebuie să aibă calitate
procesuală, capacacitate procesuală și să justifice un interes actual, născut, personal și
direct, iar debitorul poate fi parte în acestă procedură dacă există un titlu executoriu
care să stabilească obligația sa de a da, a face sau a nu face ceva corelativă dreptului
subiectiv al creditorului.
1

„În faza de executare silită, calitatea procesuală presupune existența identității
dintre creditorul urmăritor și titularul creanței stabilite prin titilul executoriu și dintre
debitorul urmărit și cel ținut la îndeplinirea obligației prin titilul executoriu”(2) BOROI
pag. 1012. Aceeași interpretare a fost dată și în practică, în sensul că au calitate
procesuală pățile ce sunt menționate în titlul executoriu; „cadrul procesual, sub
aspectul părților din faza judecării procesului se păstrează și în faza executării silite,
părțile devenind creditori și debitori, dar având aceeași identitate cu părțile procesului
finalizat cu hotărârea ce constituie titlul executoriu”(3)Jud.Satu Mare s. civ. ,sent. civ .nr.1832 din 15.05.2015
Potrivit art. 645 alin.(2) și în faza executării silite se poate transmite calitatea
de creditor sau debitor, iar actele de executare deja îndeplinite până la data
transmiterii calității procesuale sunt opozabile și succesorilor în drepturi ai
creditorului sau ai debitorului. După cum părțile și succesorii pot fi persoane fizice
sau juridice și după cum transmisiunea poate fi legală sau convențională putem
analiza specificul fiecărui tip de transmitere a calității procesuale.
Transmisiunea legală în cazul persoanelor fizice pleacă de la premisa că o
partea (fie creditorul, fie debitorul) sau ambele părți este/sunt decedat/decedați, astfel
transmiterea legală a calității se face pe cale succesiunii legale sau testamentare. Dacă
transmiterea calității procesuale active este relativ simplă, singura condiție impusă de
lege pentru a începe sau pentru a continua executarea silită fiind aceea ca moștenitorii
creditorului să fie sezinari, iar în cazul în care aceștia sunt nesezinari, să le fi fost
eliberat, în prealabil, certificatul de moștenitor(4) explicație sezină ; în cazul debitorului
lucrurile sunt ceva mai complicate.
Astfel art. 687-689 NCPC impun o procedură specială ce trebuie îndeplinită de
către creditor sau de către executorul judecătoresc în cazul în care se urmărește
executarea unui debitor decedat, mai exact interzicerea, începerea și continuarea
executării contra moștenitorilor. Dacă debitorul moare înainte de sesizarea
executorului judecătoresc, executarea silită nu poate fi pornită, iar dacă moare după ce
aceasta a fost pornită, ea nu poate fi continuată cât timp succesiunea nu a fost
acceptată de către moștenitori ori, în cazul lipsei acestora sau în cazul neacceptării de
către aceștia, cât timp nu a fost numit un curator al succesiunii, după caz un curator
special în condițiile art.58 NCPC. Alin.(2) al aceluiași articol le impune creditorului,
după caz executorului judecătoresc obigația de a solicita camerei notarilor publici de
la ultimul domiciliu al debitorului decedat înregistrarea în registrul special prevăzut de
lege mențiunea începerii executării silite. De asemenea se va solicita și eliberarea unui
certificat din care să rezulte daca succesiunea a fost sau nu dezbătută, dacă a fost sau
nu acceptată și dacă a fost sau nu numit un curator al succesiunii. Legea le oferă atât
creditorului, cât și executorului judecătoresc posibilitatea de a cere camerei notarilor
publici de la ultimul domiciliu al defunctului întocmirea inventarului succesiunii sau
desemnarea unei persoane în acest scop, în cazul în care moștenirea nu a fost
dezbătută sau acceptată. După cum putem să observăm interzicerea executării silite
reglementată de art. 687 se referă exclusiv la situația în care debitorul decedează, nu și
2

în cazul morții creditorului; aceeași soluție a fost reținută și în practică în repetate
rânduri, un exemplu fiind reprezentat de decizia civ. nr. 1736 din 21.12.2016 a
Tribunalului Constanța: „Tribunalul nu va reține susținerea contestatoarei potrivit
căreia adresele de înființare a popririi sunt nelegale întrucât executarea silită era de
drept suspendată de la data decesului creditorului și până la introducerea în cauză a
moștenitorilor, aceasta fiind nefondată. Astfel, din dispozițiile Codului de procedură
civilă ce se regăsesc în Secțiunea a 3-a, Titlul I, Cartea a V-a ce poartă denumirea de
Executare împotriva moștenitorilor, rezultă fără echivoc că legiuitorul a înțeles să
reglementeze numai situația în care decedează debitorul urmăritor, nu și pe aceea în
care creditorul urmăritor moare”. Pentru ca executarea silită să fie promptă legea
prevede posibilitatea creditorului sau executorului judecătoresc de a cere instanței de
executare numirea unui curator special, până la învestirea unui curator al succesiunii,
în condițiile legii, dacă debitorul moare înainte de începerea executării silite și se
constată că nu există niciun moștenitor acceptant și nu este numit niciun curator al
succesiunii. Art. 688 reglementează și situația în care moștenitorii sunt toți majori, o
parte majori sau toți minori, respectiv persoane puse sub interdicție judecătorească.
Dacă toți moștenitorii acceptanți sunt majori, executarea silită va fi pornită împotriva
tuturor, în afară de situația în care sunt exceptați de lege sau prin voința defunctului.
În situația în care moștenitorii acceptanți sunt toți minori/incapabili sau o parte,
executarea silită nu va putea fi pornită decât după numirea reprezentanților legali, însă
dacă această numire nu a fost făcută în termen de o lună de la data decesului
debitorului sau de la punerea sub interdicție judecătorească, legea le oferă creditorului
și executorului judecătoresc facultatea de a solicita instanței de executare numirea
unui curator special. Iar dacă la data decesului debitorului executarea silită era
începută, aceasta se suspendă de drept pentru un termen de 10 zile care începe să
curgă de la data când moștenitorii acceptanți au luat cunoștință despre executarea
silită, legea dispunând și în această situație că dispozițiile care protejează moștenitorii
minori și incapabili, dar și dispozițiile care privesc citarea și executarea față de
moștenitorii majori se aplică în mod corespunzător.
Cealălalt mod de transmitere a calității procesuale în cazul persoanelor fizice,
aplicabil și persoanelor juridice, este cel convențional. Astfel calitatea procesuală se
tranmite prin cesiunea de creanță, prin subrogația personală convențională, prin
preluarea de datorie consimțită de creditor sau prin alte mijloace prevăzute de lege.
Trebuie menționat faptul că titlul executoriu are efecte și împotriva succesorilor
convenționali ai debitorului, chiar dacă executarea silită nu a fost începută; în acest
sens dispun și dispozițiile art.39 alin.(3) NCPC.
„În cazul persoanelor juridice, transmiterea legală are loc pe care reorganizării
prin fuziune, divizare sau transformare, astfel încât persoana juridică nou-creată,
persoana jurdică absorbantă, persoanele juridice care preiau fracțiunile patrimoniului
divizat dobândesc calitatea de creditor sau debitor pe care o avea persoana juridică
supusă reorganizării. Precizăm că transmiterea legală a calității de debitor în cazul
3

persoanelor juridice nu impune creditorului obligațiile prevăzute de art. 687-689 C.
proc. civ.”(5) BOROI p.1016
De asemenea, prin intermediul acținii oblice, reglementată de art. 1560 C.civ, C.
proc. civilă le recunoaște și creditorilor creditorului calitatea procesuală activă.
O altă categorie de persoane cărora legea le recunoaște calitatea procesuală este
alcătuită din creditorii intervenienți și, în mod excepțional, persoane care sunt în
coproprietate cu debitorul urmărit (în cazul urmăririi imobiliare silite, procedură ce va
fi analizată într-un alt capitol al acestei lucrări).
Intervenția altor creditori este reglementată de art. 690-696 C. proc. civ.
Potrivit art. 690 poate interveni în cadrul unei executări silite începute orice creditor
care are un titlu executoriu împotriva debitorului; a luat măsuri asigurătorii asupra
bunurilor debitorului; are un drep real de garanție sau, după caz, un drept de preferință
asupra bunului urmărit; sau dacă are calitatea unui creditor chirografar titular al unei
creanțe bănești ce rezultă dintr-un înscris cu dată certă ori din registrele ținute cu
respectarea condițiilor prevăzute de lege.
Pentru a putea participa la faza executării silite, C. proc. civilă nu dispune
reguli speciale în ceea ce privește capacitatea, astfel se vor aplica dispozițiile generale
în această materie.
Drepturile și obligațiile părților sunt prevăzute de art. 646 și art. 647 NCPC.
Părțile au dreptul de a asista personal sau prin reprezentanții lor, la efectuarea actelor
de executare, să ia cunoștință de actele dosarului de executare.
4