. Oferta Si Cererea de Marfuri la Nivelul Societatii Comerciale (s.c. Xyz S.r.l., Timisoara)
CAPITOLUL I
COMERȚUL – RAMURA ECONOMIEI NAȚIONALE
1.1. Rolul și importanța activității de comerț
În societatea modernă întreaga viață economică se întemeiază pe schimb, pe relații de vânzare-cumpărare. Prin intermediul schimbului, bunurile produse intră în consumul intermediar sau final, satisfăcând nevoile membrilor societății.
Comerțul este forma principală de schimb în economie, fiind rezultatul dezvoltării istorice a acestuia. De aceea, pentru a defini natura sa, este necesar să se cerceteze categoriile economice legate de schimb și să se evidențieze dependența formelor de manifestare de condițiile concrete de apariție și de dezvoltare a lor.
În teoria și practica economică, comerțul are o dublă accepție:
de categorie economică, de expresie teoretică a unor relații între oameni, respectiv a relațiilor de schimb dintre producători și consumatori;
de ramură a economiei naționale, adică un ansamblu de activități omogene, desfășurate de agenți economici specializați, care se ocupă permanent cu schimbul de mărfuri pe baza diviziunii sociale a muncii.
Comerțul cuprinde relațiile de cumpărare-vânzare efectuate de persoane sau întreprinderi specializate în asemenea acte, cu scopul de a intermedia schimbul dintre producători și consumatori. Ea este, deci, o activitate profesionalizată în acte de schimb și reprezintă, ca natură economică, o formă a schimbului de mărfuri în economie, o formă a circulației de mărfuri.
Comerțul s-a separat, ca activitate aconomică distinctă în societate, în momentul în care schimbul de produse nu a mai putut fi înfăptuit de producătorii înșiși datorită amplorii sale.
Comerțul este o ramură a economiei naționale, adică un ansamblu de activități omogene, delimitate de paba diviziunii sociale a muncii și desfășurate de agenți economici specializați.
Ramura comerțului cuprinde activitatea agenților economici, persoane fizice și juridice, care intermediază schimbul între producători și revânzarea către consumatorii productivi sau individuali, cu scopul obținerii unui venit (profit).
Preluarea de către agenții comerciali a funcțiilor circulației de la agenții producători este un aspect al diviziunii sociale a muncii, ei reușind ca agenții specializați să înfăptuiască pentru cele mai multe bunuri circulația acestora în condiții de eficiență superioară.
1.2. Formele activității de comerț
Modul de manifestare a ofertei și cererii, precum și condițiile de circulație a produselor au determinat separarea comerțului în subramuri, fiecare cuprinzând în structura ei categorii diverse de agenți economici specializați în circulația unei grupe sau subgrupe de produse. Se disting astfel trei subramuri de comerț: comerț cu mijloace de producție industriale, cu produse agricole și comerț cu bunuri de consum individual.
a) Comerțul cu mijloace de producție industriale cuprinde activitatea agenților comerciali specializați în cumpărarea și vânzarea de bunuri industriale destinate consumului intermediar productiv (piese de schimb, produse chimice, materiale de construcție, furnituri etc.). Aceste bunuri se fabrică în mod obișnuit de mai mulți producători și se vând unui număr mare de beneficiari, fapt pentru care a apărut necesitatea mijlocirii relațiilor dintre ei de către un comerciant.
Comerțul cu mijloace de producție industriale este, prin natura participanților, un comerț relativ închis, numărul acestora fiind restrâns, iar relațiile au un grad ridicat de normalizare. Circulația mărfurilor este în principal en gros, desfășurându-se prin depozite, cu mijloace mecanizate datorită posibilităților largi de pachetizare și containerizare pe care le presupune sortimentul.
b) Comerțul cu produse agricole, se exercită de către agenți economici specializați în circulația produselor agricole care cumpără produse de la producătorii agricoli (micii producători, asociații sau cicietăți agricole) și le vând fabricilor pentru desfacerea lor de către populație.
Ca și în cazul produselor industriale, o parte din produsele agricole destinate consumului industrial (plantele tehnice și unele produse animaliere) se desfac de către producător prin relații directe cu fabricile de prelucrare. De asemenea, producătorii vând direct produse populației în piețele orășenești, târguri, la domiciliul acestora, deci fără prezența relațiilor de intermediere ale comerțului. Mărfurile au un grad riicat de perisabilitate, ceea ce determină cheltuieli mai mari cu circulația, păstrarea și conservarea produselor, cu consecințe în final asupra prețurilor care cunosc o variabilitate în cursul anului.
c) Comerțul cu bunuri de consum individual (de larg consum) se desfășoară de către agenți economici specializați, care cumpără mărfuri în partizi mari de la fabrici și le revând altor comercianți, care le desfac apoi în partizi mici către consumatorii individuali. Cumpărarea de la fabrici se face în multe cazuri și direct de către comercianții care vând cu amănuntul. Vânzarea se face prin rețeaua largă de magazine din cuprinsul localităților sau prin mijloce de comunicații între consumator și comerciant (comerțul prin corespondență, televânzarea). O parte din unitățile comerciale aparțin și producătorilor care își desfac astfel direct produsele, condiție izvorâtă din cerințele eficienței.
Marea varietate a mărfurilor care intră în circulația bunurilor de consum a determinat specializarea acestei subramuri de comerț pe domenii mai restrânse privind grupe sau subgrupe de mărfuri.
Comerțul cu bunuri de larg consum este caracterizat prin numărul foarte mare de relații ale agenților economici cu furnizorii de mărfuri și cu masa consumatorilor anonimi. Cererea este foarte diversificată, formată sub influența a numeroși factori obiectivi (venituri, prețiri, particularități demografice etc.) și subiectivi (comportament de consum) cu variații sezoniere care impun condiții specifice de corelare a ofertei cu cererea sub aspectul rețelei comerciale, formelor de vânzare, sezonului comercial.
Comerțul se delimitează după cadrul teritorial în care se desfășoară în comerț interior și comerț exterior.
a) Comerțul interior cuprinde relațiile de intermediere a schimbului și respectiv activitatea agenților economici specializați în asemenea acte din interiorul țării cu capital autohton sau străin. Actele de vânzare-cumpărare au loc prin intermediul monedei naționale.
b) Comerțul exterior cuprinde relațiile de schimb cu străinătatea, relații de export-import, efectuate de agenți economici specializați în asemenea acte. Relațiile au loc prin intermediul monedei naționale și monedelor țărilor partenere. Alături de agenții specializați în acte de comerț exterior, la înfăptuirea schimbului cu străinătatea participă și producătorii prin relațiile directe cu firmele străine.
Deși, în princpiul, agenții comerciali din economia națională sunt specializați în una din cele 2 forme de comerț, ei pot participa la ambele categorii de relații. Această posibilitate este obiectiv cerută de însăși necesitatea stabilirii unei corelații dinamice dintre cerere și ofertă și cerere în toate fazele pieței.
Comerțul are o contribuție calitativă la realizarea mărfurilor și prin accelerarea acestui proces, a vitezei de circulație a mărfurilor. Micșorând timpul de circulație a mărfurilor prin concordanța dintre cerere și ofertă și rapiditatea cu care vehiculează produsele la consumator, comerțul contribuie la accelerarea ritmului de producție și la sporirea eficinței de ansamblu a proceselor din economie.
Se cunosc două mari tipuri de comerț:
comerțul cu amănuntul
comerțul cu ridicata
A. Comerțul cu amănuntul reprezintă o formă a circulației mărfurilor, a cărei funcție constă în a cumpăra mărfuri pentru a le revinde consumatorilor sau utilizatorilor finali, în general, în cantități mici și în stare de a fi întrebuințate.
Desfășurând o activitate bine delimitată în procesul distribuției mărfurilor, comerțul cu amănuntul prezintă și o anumită specificitate dată de următoarele elemente:
mărfurile care se vând prin comerțul cu amănuntul sunt destinate în cea mai mare parte consumului individual;
vânzarea-cumpărarea are loc prin intermediul relațiilor bănești;
mărfurile se desfac în partizi mici, corespunzător consumului unei persoane sau familii într-o anumită perioadă de timp;
prin vânzarea mărfurilor părăsesc sfera circulației mărfurilor intrând în sfera consumului.
Faptul că prin activitatea desfășurată, comerțul cu amănuntul reprezintă o legătură între consumatori și producători, fie în calitate de verigă intermediară independentă, fie împreună cu comerțul cu ridicata, generază o serie de funcții specifice ale acestuia, în cadrul circulației mărfurilor. Între acestea, trei prezintă o importanță mai deosebită:
1) Prima funcție a comerțului cu amănuntul se referă la faptul că acesta cumpără mărfuri pe care apoi le revinde în cantități mici. în virtutea acestei funcții, comerțul cu amănuntul cumpără mărfuri în partizi care să corespundă capacității de stocare a fiecărei unități din rețeaua de distribuție, partizi care apoi sunt descompuse, mărfurile respective fiind puse la dispoziția diferitelor categorii de clienți în cantități mici și foarte mici, câteodată chiar în limite dimensionare inferioare etalonului de vânzare.
2) Cea de-a doua funcție a comerțului cu amănuntul are în vedere asigurarea prezenței unităților sale în toate zonele, localitățile și punctele populate.
3) Cea de-a treia funcție are în vedere asigurarea unui sortiment foarte larg și extrem de complex, punând la dispoziția populației absolut toate produsele realizate de producătorii industriali sau agricoli.
Analiza rolului economic al comerțului cu amănuntul trebuie să plece de la ideea că vânzarea cu amănuntul este indispensabilă în viața economică a unei țări, deoarece prin intermediul acesteia produsele sunt puse la dispoziția consumatorilor, acolo unde aceștia se găsesc și sunt oferite potrivit posibilităților de cumpărare ale acestora.
COMERȚUL CU AMĂNUNTUL PE FORME DE PROPRIETATE ÎN ANUL 2000
Fig. nr. 1
ANUARUL STATISTIC
Tabel nr. 1. Comerțul cu amănuntul pe forme de proprietate în anul 2000
Tabel nr. 2. Comerțul cu amănuntul pe grupe de mărfuri
B) Comerțul cu ridicata
Conținutul activității și rolul economic al comerțului cu ridicata
Conținutul activității de comerț cu ridicata
Comerțul cu ridicata reprezintă un stadiu al circulației mărfurilor în scopul revânzării lor ulterioare. În consecință conținutul activității de comerț cu ridicata constă în achiziționarea de mărfuri în partizi mari și desfacerea acestora, în partizi asortate, către comerțul cu amănuntul și, în unele cazuri, către unități care cumpără diferite produse în vederea prelucrării lor ulterioare.
Ținând seama de locul pe care comerțul cu ridicata îl ocupă în procesul mișcării mărfurilor, activitatea ce se desfășoară în cadrul acestei verigi, prezintă câteva trăsături specifice, între care cele mai importante apar:
actele de vânzare cumpărare au loc între întreprinderi economice; spre deosebire de activitatea ce se desfășoară în cadrul comerțului cu amănuntul, unde cumpărătorul mărfurilor este nemijlocit consumatorul sau reprezentantul acestuia, în cadrul activității de comerț cu ridicata atât cumpărătorul cât și vânzătorul mărfurilor sunt întreprinderi sau diferite organizații economice sociale și administrația publică;
în cadrul activității de comerț cu ridicata, atât cumpărările cât și vânzările de mărfuri se realizează în partizi mari;
activitatea de comerț cu ridicata nu încheie circuitul economic al mărfurilor, ci mijlocește doar legătura dintre producție și veriga comercială cu amănuntul.
Purtând amprenta activității pe care o desfășoară, întreprinderile ce acționează în cadrul verigii comerțului cu ridicata se caracterizează și ele printr-o serie de trăsături distincte:
acestea trebuie să fie firme cu o mare capacitate de acoperire financiară. Ținând seama că întregul volum de tranzacții comerciale se referă la partizi mari de mărfuri, iar eșalonaizi mari de mărfuri, iar eșalonarea comenzilor are în vedere și perioade afectate de sezonalitate, intermediarul cu ridicata trebuie să dispună atât de fonduri proprii mai mari, cât și de capacitatea de a contracta credite bancare pe termene mai mari, prin care să acopere plățile către producție și multiplele cheltuieli de depozitare;
specializarea activității de comerț cu ridicata pe familii de produse. Specializarea respectivă este generată de natura produselor care formează obiectul tranzacțiilor realizate de întreprinderi, știut find că orice familie de produse ridică probleme specifice de stocaj, depozitare și conservare a valorilor de întrebuințare;
întreprinderile de comerț cu ridicata intervin atât în cadrul fluxului produselor realizate de producătorii indigeni, cât și de cei externi. În condițiile în care producătorul este situat într-o altă țară, întreprinzătorul cu ridicata poate deveni importator direct, sub aspectul achiziționării mărfurilor necesare aprovizionării comerțului cu amănuntul;
existența unor servicii comerciale bine puse la punct și încadrate cu un personal de înaltă calificare. Dată fiind importanța comenzilor, grosiștii nu-și pot permite a greși asupra cantităților, calității sau serviciilor anexe furnizate de către producători. Funcționarea partizilor, sortarea și asortarea mărfurilor, precum și aprovizionarea comerțului cu amănuntul necesită multă forță de muncă calificată în compartimentele de ambalare a mărfurilor, de condiționare și de expediere către toți detailiștii.
Rolul economic al comerțului cu ridicata
Ținând sema de faptul că, prin interpunerea sa în drumul mărfurilor de la producție la consum, comerțul cu ridicata generează modificări de fonduri, cheltuieli suplimentare și o încetinire a vitezei de circulație, este recomandabil, ca să se procedeze la o trecere a mărfurilor de la producător direct în rețeaua comercială cu amănuntul, ocolindu-se astfel veriga cu ridicata.
Dată fiind complexitatea relațiilor generate de intervenția comerțului cu ridicata în fluxul produselor, rolul acestuia trebuie analizat pe ansamblul economiei, văzut atât în raport cu producătorii, cât și cu comerțul cu amănuntul.
În raport cu producătorii, sistemul de relații bazat pe prezența comerțului cu ridicata oferă o serie de avantaje, care pe ansamblul pieței exercită influențe multiple, asigurând continuitatea activității comerciale, o mobilitate corespunzătoare în ceea ce privește orientarea mărfurilor în raport cu cererea precum și asigurarea unui preț de echilibru fără oscilații puternice de la un sezon la altul sau de la o zonă la alta.
Datorită faptului că lansează și plătește comenzi care se referă la partizi mari de mărfuri, comerțul cu ridicata permite producătorilor, prin alimentarea constantă a fluxurilor financiare, de a-și continua fără întrerupere activitatea, evitându-se astfel orice stagnare a producției.
Stocând mari cantități de produse, comerțul cu ridicata asigură producătorilor multiple servicii logistice, eliberându-i astfel de sarcinile depozitării și condiționării mărfurilor, scutindu-i de cheltuieli materiale, financiare și forță de muncă generate de procesul de stocare, cât și de grijile permanente cu privire la asigurarea capacității de stocare.
Față de comerțul cu amănuntul, rolul economic al comerțului cu ridicata este dat, de asemenea, de către o serie de avantaje care prezintă importanță atât pentru întreprinzătorii care acționează în domeniul respectiv, cât și pentru circuitul economic general din cadrul pieței:
– Comerțul cu ridicata joacă un rol foarte important în ceea de privește informarea detailiștilor. În cadrul unui comerț descentralizat, bazat pe macenismul pieței, numeroși comercianți cu amănuntul, din afara marilor aglomerații, sunt slab informați sau total ignorați, atât de către producătorii indigeni, cât și mai ales de către cei străini, de pe terțele piețe externe. Or, prin documentațiile realizate și prin diversele cataloage elaborate, grosiștii îi informează permanent și îi ajută în obținerea partizilor de mărfuri necesare.
– Grosiștii fracționează respectivele partizi de mărfuri și livrează spre comerțul cu amănuntul, la unitățile apropiate, în cantitățile exacte pe care acestea le pot stoca sau le pot vinde într-o unitate de timp, corespunzător posibilităților financiare; un asemenea procedeu permite o amortizare rapidă în caz de nevoie;
– Comerțul cu ridicata permite detailiștilor, în frecvente cazuri, de a beneficia de prețuri mai joase decât dacă s-ar aproviziona direct de la producător, ca urmare a sistemelor de remize care nu se acordă decât pentru achiziționarea unor cantități foarte mari;
– Prin faptul că se pot adresa unui singur grosist și a unei mulțimi de furnizori, comercianții cu anănuntul au și avantajul simplificării și ușurării muncii administrative generată de întocmirea comenzilor, facturilor, recepțiilor, corepondenței diverse etc.
Funcțiile comerciantului cu ridicata
În general funcția comerciantului cu ridicata constă în asigurarea legăturilor dintre producători și comercianții cu amănuntul, grosiștii având vață de detailiști cam același rol pe care detailiștii îl au față de consumatori.
Ținând seama deci de locul comerțului cu ridicata în cadrul circuitelor comerciale, cât și de rolul său economic, trebuie subliniat că acestuia îi revin următoarele funcții specifice:
cumpărarea unor partizi mari de produse și concentrarea unor fonduri de mărfuri de la un număr mare și divers de producători din cadrul pieței interne sau externe, în vederea provizionării fără întrerupere și în soeriment variat a comerțului cu amănuntul, precum și a altor categorii de cumpărători;
stocarea unor mari cantități de mărfuri în vederea asigurării unei eșalonări normale a fluxului de produse către detailiști și, în contunuare, a fluidității vânzărilor către consumatori prin eliminarea rupturilor în procesul de aprovizionare, ca urmare a sezonialității producției, lipsei de informații, blocajelor financiare în cadrul întreprinderilor producătoare etc.;
transformarea sortimentului industrial, format din partizi mari de produse de un anumit fel (mărime, culoare, model) livrate de fabrici, în sortimentul comercial corespunzător varietății cererii;
revânzarea mărfurilor în cantități mai mici către comercianții cu amănuntul;
cercetarea permanentă a pieței și studierea evoluției cererii de mărfuri a populației și a utilizatorilor industriali.
COMERȚUL CU RIDICATA PE FORME DE PROPRIETATE ÎN ANUL 2000
Fig. nr. 2
ANUARUL STATISTIC
PONDEREA EXPORTULUI ȘI IMPORTULUI ÎN ANII 1999, 2000 ÎN
COMERȚUL EXTERIOR AL ROMÂNIEI
1999
(ANUARUL STATISTIC)
2000
CAPITOLUL II
ANALIZA OFERTEI ȘI CERERII DE MĂRFURI
REALIZATE DE S.C. COSIMETAL S.R.L.
Locul de întâlnire între oferta unității comerciale și cererea cumpărătorului este piața.
Menirea pieței este aceea de a oferi șanse pe cât posibil egale pentru toți agenții economici.
În condițiile actuale, piața este oglinda agenților economici, este un mijloc de reglare a activităților agenților economici în raport cu criteriile eficienței și competitivității impuse de concurență. Astăzi, concurența are un rol deosebit la dezvoltarea pieței, incită agenții economici la diverse acțiuni pentru dezvoltarea acesteia.
Piața presupune existența unor fenomene specifice cum ar fi: prezența unor unități economice autonome, interdependența dintre aceste unități, posibilitatea realizării de către unitățile economice a unor legături de vânzare-cumpărare.
De asemenea piața pune în evidență raporturile dintre producție și consum, prin intermediul său reflectându-se atât nevoile de bunuri materiale ale societății (cererea de mărfuri) cât și satisfacerea acestor nevoi (oferta de mărfuri).
Piața devine efectiv transparentă, iar evoluțiile sale pot fi mai corect anticipate prin extinderea celor trei principali factori ai săi: cererea de mărfuri, oferta de mărfuri și prețurile.
Societatea comercială “Cosimetal“ S.R.L. ocupă un loc important pe piață, iar cerințele consumatorilor sunt ridicate și în continuă creștere.
2.1. Istoricul societății comerciale “Cosimetal“ S.R.L.
Constituirea legală a unui agent economic, cât și poziționarea sa în structurile macroeconomice se pot realiza doar în contextul unui ansamblu de reglementări specifice fiecărui stat. Legalitatea pretinde ca atât înființarea oricărei structuri comerciale, cât și desfășurarea activității acesteia să fie în concordanță cu spiritul normelor de drept existente în Constituție, a legilor organice sau ardinare.
Societatea comercială “Cosimetal“ S.R.L. a fost înființată în baza Legii nr. 31/1990 privind constituirea și funcționarea societăților comerciale cu răspundere limitată, fiind înregistrată la Oficiul Registrului și Comerțului Timiș nr. J 35/64/29.01.1998.
Înainte de înființarea societății, doamna Rancov Terezia, patroana acestei societăți, a trebuit să îndeplinească toate formalitățile constitutive prescrise de legile în vigoare și să semneze actele de constituire. În anul 1998 doamna Rancov Terezia, asociat unic hotărăște prin statutul societății și contractul de societate, înființarea societății.
Capitalul de pornire al patroanei a fost suficient pentru desfășurarea activităților și nu a fost necesară finanțarea activităților sale prin împrumuturi bancare.
2.2. Obiectul de activitate al S.C. “Cosimetal“ S.R.L.
Obiectul de activitate definește natura și tipul de activitate al societăților. Obiectul de activitate al S.C. “Cosimetal“ S.R.L. prevăzut în statut constă în:
comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea și întreținerea autovehiculelor și motocicletelor și a bunurilor personale și casnice;
vânzarea cu amănuntul a carburanților pentru autovehicule;
comerț intermediar cu materii prime și agricole, anumale vii, materii prime textile și cu semiproduse;
comerț intermediar cu combustibili, minerale și produse chimice pentru industrie;
comerț intermediar cu mașini, echipamente industriale, nave și avioane;
comerț intermediar cu mobilă, articole de menaj și fierărie;
comerț intermediar cu textile, confecții, încălțăminte și articole din piele;
comerț intermediar cu produse alimentare, băuturi și tutun;
comerț intermediar specializat în vânzarea produselor cu caracter specific, neclasificate în altă parte;
comerț cu ridicata cu cereale, semințe, furaje, flori și plante;
comerț cu ridicata cu animale vii;
comerț cu ridicata cu produse alimentare, băuturi și tutun;
comerț cu ridicata cu fructe, legume;
alte tipuri de comerț cu ridicara cu produse alimentare;
comerț cu ridicata cu produse textile;
comerț cu ridicata cu aparate electrice de uz gospodăresc;
comerț cu ridicata cu produse cosmetice și de parfumerie;
comerț cu ridicata cu materiale lemnoase și de construcții;
comerț cu ridicata cu produse farmaceutice;
alte tipuri de comerț cu ridicata
comerț cu amănuntul – toate tipurile cu excepția autovehiculelor și motocicletelor.
Actualmente, S.C. “Cosimetal“ S.R.L., se ocupă doar cu un singur domeniu de activitate și anume comerțul cu ridicata a sârmei și cuielor.
În prezent firma dispune de un imobil propriu, suficient pentru desfășurarea activităților de dezvoltare și comercializare. Spațiile de care dispune S.C. “Cosimetal“ S.R.L. sunt în cea mai mare parte spații de depozitare.
Spațiile cumpărate de S.C. “Cosimetal“ S.R.L. de la S.C. “Agrosupertim“ S.A. sunt următoarele, având în prezent o nouă folosință:
– curte în suprafață de 3104 mp;
– magazia nr. 4 – fostă magazie de chimicale – transformată în prezent în 4 magazii de depozitare din care 3 aparțin de S.C. “Cosimetal“ S.R.L. și a patra de S.C. “Franck“ S.R.L. și un spațiu pentru presarea de folie polietilenă din granule;
– fosta cabină poartă și spațiu comercial – în prezent transformată parțial în birouri;
– accesul și parcarea sunt folosite în comun cu S.C. “Bega Grup“ S.A. Accesul se asigură din Calea Șagului.
Magazia este în regim parter realizată din beton și structură din cadre, iar prin separarea cu pereții verticali până sub acoperiș a fost transformată în tot atâtea compartimente de incendiu.
Compartimentele separate sunt folosite astfel:
Magazia de cuie și alte elemente metalice 575,35 mp;
Magazia împletituri din sârmă 326 mp;
Magazia de materie primă sârmă, laminate 215 mp.
În fața magaziei, pe partea estică, se află o rampă de încăracare-descărcare a mijloacelor auto, iar spațiul de circulație din fața rampei este cu înălțime de cca. 7,5 m – 8,5 m în lungul magaziei cu posibilități de întoarcere în curtea interioară și pe platforma de parcare din față.
Spațiile de depozitare sunt dotate cu paleți și cu cântare de mare tonaj, iar birourile sunt dotate cu toată aparatura de birou necesară.
Astfel, biroul de primire clienți este dotat cu telefon, xerox, mașină de scris electrică, TV, mobilier de birou. Biroul pentru activitate export este dotat cu un calculator performant și imprimantă, telefon-fax, mașină de scris, xerox, arhivă documente, mobilier de birou. Salonul de protocol este dotat cu TV, telefon, un bar și mobilier adecvat.
În dotarea societății mai este cuprins și un TIR cu o capacitate de 20 t cu care se efectuează exporturile precum și două autoturisme.
Personalul societății
Funcționarea fiecărui sistem de producție sau de desfacere este de neconceput fără prezența și intervenția omului. Variatele activități economice prin care sunt satisfăcute trebuințele fizice și sociale au drept element comun faptul că desfășurarea lor presupune prestarea de muncă.
În cadrul S.C. “Cosimetal“ S.R.L., directorul general dirijează și controlează toate aspectele principale ale activității firmei.
Societatea “Cosimetal“ S.R.L. are 15 angajați, oameni care stau la baza bunului mers al societății. Societatea aplică o politică de salarii flexibilă pentru a stimul angajații în funcțiile pe care le dețin.
Personalul societății în număr de 15 este compus din:
Organigrama
Media de vârstă a întregului personal este de 35 și se lucrează într-un singur schimb. O pondere de peste 70% în rândul angajaților o dețin bărbații.
Forța de muncă din cadrul acestei firme este stabilă și această stabilitate s-a creat prin clădirea unor relații corecte, amicale între patroană și angajați. Doamna Rancov Terezia, patroana societății, înțelege caracterul fiecărui angajat și ține cont că aceștia se deosebesc între ei prin nivelul de pregătire, calificare, vârstă, temperament, experiență de muncă, vechime. Unii sunt mai impulsivi, alții mai retrași, unora le este suficient o laudă verbală, alții reacționează doar la stimulul material. Oricum scopul este ca fiecare angajat să depună o muncă continuă, susținută care să reflecte în productivitate.
Climatul ambiental plăcut al societății, precum și un stil de conducere participativ au condus la obținerea unor rezultate bune. Stilul de conducere participativ are efecte pozitive asupra angajaților, determinând responsabilizarea personalului, iar moralul lor este mai ridicat.
2.3. Piața agentului economic
Locul de întâlnire a cererii cu oferta este piața.
De-a lungul anilor, de la înființarea ei și până în prezent, S.C. “Cosimetal“ S.R.L. a reușit să echivaleze cererea de mărfuri cu oferta. Acest lucru a făcut ca societatea să devină un partener de încredere, prompt și viabil.
2.3.1. Oferta de mărfuri la nivelul S.C. “Cosimetal“ S.R.L.
Oferta de mărfuri la nivelul S.C. “Cosimetal“ S.R.L. se adresează în proporție de 95% partenerilor externi din Jugoslavia și Bosnia – Herțegovina. (anexa nr. 1)
Încă din anul de debut, societatea a încheiat contracte cu patru mari firme, cu care păstrează legătura și în prezent. Comenzile externe sunt preluate cu cel puțin 10 zile înainte de livrare, timp în care S.C. “Cosimetal“ S.R.L. se aprovizionează de la furnizorii interni. Acest sistem permite societății să nu-și țină banii investiți prea mult timp. Cu toate acestea, în spațiile de aprovizionare există permenent un stoc minim de marfă care să satisfacă cerințele beneficiarilor interni. Printre beneficiarii interni se numără:
S.C. “Unisens Plus“ S.R.L. – Timișoara
S.C. “Construct Damet“ S.R.L. – Timișoara
S.C. “Bantes“ S.R.L. – Timișoara
S.C. “Izvolta“ S.R.L. – Arad
S.C. M.M.O. S.R.L – Arad
S.C. “Imobiliar“ S.R.L. – Arad
S.C. “Burciu“ S.R.L. Bocșa
S.C. “Mini Comat“ S.A. – Arad
S.C. “Universal“ S.A. – Reșița
S.C. “Moțul“ S.R.L. – Timișoara
S.C. “Lanesi“ S.R.L. – Timișoara
Beneficiarii externi sunt:
D.D. Bijelina
Partner
Klek
Žica Pronet
Tabel nr. 3 . Mărfurile (în tone) livrate la beneficiarii externi și valoarea lor procentuală
C – cuie
SZ – sârmă moale zincată
SN – sârmă moale neagră
SG – sârmă ghimpată
Comparând cererea cu oferta din toți cei trei ani, se observă foarte clar că societatea s-a dezvoltat de-a lungul anilor datorită acțiunilor sale de export.
Analizând tabelul de mai sus, putem observa:
D.D. Bijelina și Partner sunt interesate încă de la început de întreaga gamă de produse comercializate de S.C. “Cosimetal“ S.R.L.;
S.C. Klek în 1999 încheie contract doar pentru cuie și sârmă zincată, urmând ca în anii 2000 și 2001 să prezinte un interes destul demare pentru sârma neagră și cea ghimpată;
S.C. Žica Promet este interesată doar de cuie și sârmă zincată, făcând excepție în anul 2000 când a făcut și câteva comenzi de sârmă neagră.
la nivelul D.D. Bijelina: necesarul de sârmă zincată și sârmă ghimpată este în continuă creștere, pe când cel pentru cuie și sârmă neagră este mai mic în 2000 și 2001 față de 1999;
la nivelul S.C. Partner: sârma neagră și cea ghimpată este în ascensiune;
necesarul de cuie prezintă o creștere ușoară în 2000 urmând să scadă considerabil în decursul anului următor;
necesarul de sârmă zincată scade în anul 2000 față de anul precedent, iar în 2001 crește de 7 ori;
la nivelul S.C. Klek: necesarul de cuie atinge o cotă ridicată în 2000, pe când necesarul de sârmă zincată atinge cota maximă în anul 2001.
la nivelul S.C. Žica Promet: necesarul de sârmă zincată este mic în 1999, însă cunoaște o creștere însemnată în anii următori.
necesarul de cuie este mai mare doar în anul 2000.
Figura nr. 5. Mărfurile (în tone) livrate de beneficiarii externi
și valoarea lor în procente
Analizând reprezentarea grafică de mai sus, putem observa ce procent din totalul de mărfuri destnat exportului este asociat fiecărei firme.
D.D. Bijelina: este principalul beneficiar de SZ cu un procent de 87% și de SN cu un procent de 69% în anul 1999;
în anul 2000 și 2001 este principalul beneficiar doar al SZ;
Partner – în anul 1999 este principalul beneficiar de cuie (cu 60%) din total și de SG (cu 56%);
în 2000 și 2001 este beneficiarul a 53% din totalul de SG destinată exportului;
Klek – în anul 1999 deține procente scăzute de cuie și SZ;
în 2000 și 2001 deține procente moderate cuprinse între 12 și 43%;
Žica Promet – deține procente relativ mici cuprinse între 2 și 19%.
2.3.2. Cererea de mărfuri la S.C. “Cosimetal“ S.R.L.
Servirea clienților constă în oferirea produsului către clienți. Altfel spus, produsul sau serviciul nu va avea nici o valoare dacă el nu va ajunge în posesia clienților. Dar oferirea produsului este un concept complex, influențat de mai mulți factori, printre care putem include frecvența livrării, siguranța livrării, nivelul stocului și durata de îndeplinire a comenzii. În concluzie, servirea clienților este determinată de interacțiunea tuturor acestor factori care influențează procesul de oferire a produsului sau serviciului către cumpărător.
În mod evident, există mai multe aspecte legate de servirea clienților, cele mai importante fiind:
Durata de îndeplinire a comenzii – Care este durata de timp între primirea comenzii și livrarea mărfurilor?
Regularitatea și siguranța livrării – Livrarea se efectuează în timp util, de fiecare dată?
Disponibilitatea stocurilor – Produsul comandat este disponibil în stoc?
Restricții legate de mărimea comenzii – Există o cantitate sau o valoare minimă a comenzii?
Ușurința comandării – Cât de ușor este pentru client să întreprindă afaceri cu firma noastră?
Timpul de livrare și flexibilitatea – Putem să livrăm marfa conform dorinței clientului?
Procedurile și corectitudinea facturării – Este factura întocmită și ușor de procesat?
Procedurile de reclamare – Cum rezolvăm plângerile și reclamațiile primite din partea clienților?
Condiții privind mărfurile? – Care este calitatea mărfurilor în momentul în care acestea sunt recepționate de clienți?
Vizitele întreprinse de agenții de vânzare – Reprezentanții de vânzări ai firmei noastre acționează în calitate de “ambasadori“ în procesul de servire a clienților?
Informații legate de comenzi – Cât de bine comunicăm cu clienții în privința comenzilor lor?
Desigur, în funcție de produs, serviciu sau piață, o parte dintre elementele de mai sus văr fi mai importante decât altele și pot apărea, în același timp, alți factori care să aibă un rol semnificativ.
Nu numai că servirea clienților se ocupă de diverse aspecte ale modului în care se derulează operațiile de afaceri, ba mai mult, procesul parcurge anumite etape legate de cumpărarea propriu-zisă a unui bun sau serviciu. Prin urmare, servirea clienților trebuie clasificată în trei tipuri:
elemente anterioare tranzacției;
elemente ale tranzacției propriu-zise;
elemente care apar după derularea tranzacției.
Elementele anterioare tranzacției se referă la strategiile și programele firmelor, de exemplu la condițiile stabilite pentru aplicarea politicii de servire, pentru contituirea unei structuri organizatorice adecvate, ca și pentru flexibilitatea sistemului.
Elementele tranzacției propriu-zise sunt acele variabile direct implicate în îndeplinirea funcțiilor fizice ale distribuției; de exemplu, disponibilitatea produselor, durata de îndeplinire a comenzii, informații legate de comenzi și siguranța livrării. Elementele care apar cupă derularea tranzacției vin în sprijinul utilizării produsului, de exemplu: garanția produsului, organizarea activității de service pentru piesele de schimb și reparații, procedurile de rezolvare a reclamațiilor clienților și de înlocuire a produselor necorespunzătoare.
O astfel de perspectivă asupra servirii clienților ne readuce în atenție gama de operații implicate în această activitate. De asemenea, ea pune accentul pe importanța servirii clienților, pornind de la interesul inițial manifestat de client față de produsele și serviciile noastre, până la o posibilă nouă achiziție la sfârșitul ciclului de viață al produsului. Modul în care clientul este servit influențează orice alte posibile achiziții ale produselor și serviciilor firmei noastre de către clientul respectiv. Studiile asupra servirii clienților au demonstrat că un client satisfăcut va lăuda firma furnizoare numai altor trei persoane, în timp ce un client nemulțumit își va exprima această nemulțunire față de cel puțin 11 persoane.
Una dintre cele mai importante influențe asupra servirii clienților o are politica de distribuție. În mod tradițional, distribuția a fost percepută de mulți specialiști ca o sursă de cheltuieli, chiar dacă una necesară. În mod inevitabil, un astfel de punct de vedere a condus la nevoia îmbunătățirii eficienței funcționale a firmei și la accentul pus pe reducerea costurilor. Îmbunătățirea utilizării vehiculelor, a folosirii depozitelor, a metodelor de manipulare a mărfurilor etc., reprezintă probleme curente ale managerilor din domeniul distribuției.
Deși nu vrem să diminuăm importanța reducerii costurilor, putem aduce obiecția că o astfel de preocupare pentru eficiență poate conduce uneori la neglijarea sarcinii esențiale a distribuției, adică eficiența strategiei de distribuție. Deosebirea dintre randament și eficiență a fost cel care a fost cel mai bine definită de Peter Drucker, care a susținut că randamentul reprezintă preocuparea de a face lucrurile bine, în timp ce eficiența pune accentul pe ceea ce trebuie făcut.
Aprecierea lui Drucker ar putea fi considerată drept un simplu joc de cuvinte, dar în realitate ea are o semnificație deosebită pentru activitatea de management. Adesea, accentul pus pe randament are o prioritate mai mare decât cel pus pe strategie. Totuși, firmele care și-au construit o poziție de lider pe piață au recunoscut că acest avantajcompetitiv de care se bucură s-a datorat în primul rând strategiei adoptate și abia după accea eficienței cu care și-au derulat operațiile. Desigur, o combinație între cele două elemente s-ar dovedi a fi cea mai eficientă.
Avantajul competitiv pe o piață nu este obținut întotdeauna de producătorul cu cele mai mici costuri. În industria automobilelor, firma Jaguar a obținut un succes semnificativ nu prin reducerea costurilor, ci prin adăugarea valorii. S-ar putea vorbi mult despre modul în care firma Jaguar abordează problema calității și despre efectele acestei abordări asupra îmbunătățirii produsului final. Totuși, la fel de importantă pentru succesul firmei s-a dovedit a fi și preocuparea ei pentru îmbunătățirea servirii clienților, în special în America de Nord. Revizuirea radicală a pieței de dealeri în S.U.A., împreună cu accentul pus pe activitatea de asigurare a pieselor de schimb, au modificat semnificativ poziția pe care firma Jaguar o deținea pe piață.
Alte exemple de strategii de adăugare a valorii prin intermediul prestării unor servicii superioare ar putea fi următoarele: companiile DEC și IBM, de exemplu, domină segmentele de piață pe care le concurează, atât datorită pachetului de servicii cât și tehnologiei folosite. Aceste exemple ne arată că avem la dispoziție două opțiuni, dacă vrem să fim competitivi și să reușim: putem să urmărim reducerea costurilor, fie să adăugăm valoare ofertei către consumatori. În alegerea uneia dintre cele două opțiuni, trebuie să luăm în considerare faptul că, prin definiție, va exista doar un singur producător c cele mai mici costuri, care își va derula activitatea de producție pe baza unor tehnologii sau mataeriale noi protejate de brevete la care nu vom avea succes. Din contră, prin testarea pieței și prin identificarea cererilor de piață, vom avea mai multe șanse să ne câștigăm un loc pe piață care să ne diferențieze de concurență.
Schimbările actuale intervenite în mediul economic impun adoptarea unei astfel de abordări. O astfel de schimbare este tranziția spre piețele de tip “marfă“. Pe aceste piețe, puterea pe care o exercită marca se diminuează pe măsură ce tehnologiile de producție converg, făcând diferențele să fie mult mai puțin semnificative. Confruntat cu astfel de situații, clientul poate fi influențat de preț sau de modul în care percepe imaginea produsului, dar influența hotărâtoare o poate avea disponibilitatea produsului: cu alte cuvinte, există produsul în stoc?
O a doua modificare constă în creșterea pretențiilor clienților față de servicii, astăzi clienții fiindmult mai pretențioși decât în urmă cu 30 de ani. Cumpărătorii industriali au devenit și ei mult mai profesioniști, folosind un sistem complex de evaluare a furnizorilor, fapt care-i obligă pe aceștia să-și deruleze activitatea de producție pe baza metodei “just-in-time“.
Cea de-a treia schimbare care a avut un impact serios în multe ramuri de activitate constă în tendința de scurtare a ciclului de viață al produselor. Ciclul de viață al produsului reprezintă perioada de timp în care o marcă sau un anumit model are un rol activ pe piață. În ultimii ani am fost martorii efectelor pe care modificarea tehnologiilor și a cererii clienților l-a avut asupra piețelor și asupra produselor care, uneori la câteva luni de la lansare, ajung să fie demodate. Există multe exemple care ilustrează scurtarea ciclului de viață al produselor, dar cel mai evident este cel al calculatoarelor personale. În acest domeniu, procesele tehnologice rapide a dus mai întâi la apariția unor noi piețe și apoi la rapida modificare a acestora, pe măsura lansării unor noi generații de calculatoare. O astfel de reducere a ciclului de viață al produselor ridică importante probeleme pentru activitatea logistică de distribuție și, în cele din urmă, pentru servirea clienților.
Identificarea nevoilor de servire a clienților
Este o greșeală obișnuită a departamentelor de marketing să nu-și dea seama că, de multe ori, clienții nu au aceeași percepție ca firma asupra atributelor produselor și serviciilor. De aceea campania publicitară pentru unele produse și servicii poate insista pe aspectele pe care clientul nu le consideră foarte importante. De exemplu, unaspirator promovat pentru ușurința cu care se poate manevra, de exemplu, nu se va vinde decât dacă clientul percepe această caracteristică a aspiratorului drept un avantaj esențial pentru el. însă dacă clientul va căuta un aspirator care să curețe casa lună sau care să-i permită, datorită eficacității sale, să aspire la intervale mai lungi de timp, atunci producătorul va trebui să pună accentul pe aceste elemente în cadrul campaniei sale promoționale. Același principiu se aplică și în cazul servirii cleintului. Dacă o firmă pune accentul pe disponibilitatea produsului în stoc, dar clientul apreciază mai mult siguranța livrării, atunci firma nu-și va aloca resursele într-un mod care să-i maximizeze vânzările. În schimb, dacă o firmă care își dă seama că respectivii clienți acorsă o mai mare atenție livrării integrale a comenzii decât recepționării la timp a livrărilor, va trebui să întreprindă acțiuni în consecință.
Cunopașterea factorilor care influențează comportamentul de cumpărate și, în cazul servirii clienților, a elementelor care sunt considerate de cumpărători a fi cele mai importante va permite obținerea unor câștiguri suplimentare. Utilizarea tehnicilor de cercetare a pieței, în cazul servirii clienților, a rămas în urmă față de testarea prorduselor sau publicitate, însă ele nu trebuie neglijate, încât cunoașterea nevoilor se servire a cllienților este tot atât de importantă ca și, să spunem, nevoia de a cunoaște reacția piaței față de prețuri.
Folosirea tehnicilor de testarea a pieței pentru identificarea nevoilor clienților în privința servicilor poate contribui la îndeplinirea obiectivelor asumate de firmă. Putem adopa un proces în patru etape, care este descris în rândurile de mai jos, putem parcurge întregul drum, de la colectarea datelor și până la conceperea unui pachet de servire a clienților.
În încercarea de a afla prioritățile clienților, prima întrebare care se pune este “Pe cine trebuie să întrebăm?“ Care sunt factorii care iau decizia de aprovizionare? Aceasta nu este o întrebare ușoară și, în ulte situații, vor exista mai mulți oameni implicați în oferirea răspunsului. Managerul de sprovizionare al firmei cu care derulăm afaceri poate să acționeze numai în calitate de agent al ator persoane din interiorul firmei. În alte situații, influența sa va fi mult mai mare. În cazul în care firma comercializează produse prin intermediul detailiștilor, decizia de constituire a stocurilor va fi luată de conducerea firmei, adică la nivel superior, sau de directorul magazinului, adică la nivel local?
După identificarea persoanelor care ar trebui chestionate, se impune întreprinderea unui program de cercetare pe scară restrânsă care să se bazeze pe interviuri personale luate unui eșantion reprezentativ de cumpărători. Scopul interviului este de a afla în limbajul clienților, importanța pe care aceștia o acordă serviciilor oferite de firmă în raport cu celelalte elemente ale mixtului de marketing cum ar fi prețul, calitatea produsului, promovarea etc., și în al doilea rând, de a descoperi importanța care este acordată elementelor individuale ale serviii clienților. După realizarea câtorva zeci de interviuri, se va putea obține un model de răspunsuri la aceste întrebări.
Un studiu întreprins în interiorul unei firme de pe piața produselor alimentare a identificat cumpărătorii importanți ca fiind cei care aveau responsabilitatea deciziilor de aprovizionare. În urma interviurilor realizate cu acești cumpărători, s-au identificat 23 de elemente de servire a clienților, dintre care șase avau cea mai frecventă apariție. Iată elementele descoperite:
Frecvența livrării
Intervelul între transmiterea comenzii și livrarea mărfiurilor*
Siguranța livrării*
Livrări urgente (atunci când se solicită)
Disponibilitatea stocurilor și continuitatea furnizării*
Comenzi satisfăcute integral
Rapoarte legate de lipsa produselor în stoc*
Oportunitatea transmiterii comenzilor
Confirmarea primirii comenzilor
Ușurința de a face comanda
Exactitatea facturilor
Calitatea reprezentanțelor de vânzări*
Sprijin acordat în magazine pentru comercializarea produselor*
Informări regulate efectuate de reprezentanțăă de vânzări ai firmei
Monitorizarea de către producător a nivelului stocurilor existente la detailiști
Condiții de creditare oferite
Rezolvarea probelemelor ridicate de clienți
Calitatea ambalajului exterior
Paleții corect stivuiți
Claritatea instrucțiunilor de utilizare de pe ambalajele produselor
Calitatea ambalajului interior pentru manipularea ș expunerea în magazin
Informarea asupra conceperii unor noi produse / ambalaje
Trecerea în revistă periodică a gamei de sortimente
Coordonarea între producție, distribuție și marketing
* elemente care apar cel mai frecvent în răspunsurile clienților
Clienții au prioritate atunci când este vorba de servirea lor. Anumite elemente de servire vor fi percepute ca având o importanță mai mare decât altele. Astfel, în elaborarea unei strategii de servire a clienților, cunoașterea importanței relative a fiecărui element al mixtului de servire reprezintă o condiție absolut necesară.
Pentru a aprecia importanța acordată clienților problemelor de servire, se pot utiliza diverse instrumente. Cea mai utilizată este analiza care se bazează pe “metoda compromisului“ – o tehnică de cercetare care identifică importanța pe care clienții o acordă fiecărui aspect al activității de servire. Metodele mai puțin complexe sunt cele care se bazează pe o clasificare simplă a acestor elemente.
Indiferent de metoda utilizată, obiectivul constă în identificarea serviciilor cheie care pot fi folosite drept bază pentru acceptarea performanțelor competitive ale firmei.
Cele două etape anterioare ne oferă posibilitatea de a elebora un chestionar prin care să se măsoare percepția clienților față de serviciile firmei, în raport cu serviciile oferite de concurenți. Aceasta reprezintă baza pentru o comparație eficientă a ofertei firmei noastre cu oferta celorlalți concurență de pe piață. Folosind o scală de evaluare a fiecărui element cheie a activității de servire, clienții cor încerca să facă o clasificare a firmelor în funcție de elementele avute în vedere. Va rezulta un profil al activității de servire care poate reprezenta o însemnată baz obiectivă pentru conceperea unei strategii competitive de servire a clienților.
Pentru ca strategia adoptată să aibă succes, este esențial ca obiectivele servirii clienților să se bazeze pe obiectivele strategice globale ale firmei. Politica de servire a clienților nu poate fi percepută în mod izolat, ci ca o parte integrantă a strategiei de marketing a firmei. Dar, în timp ce multe aspecte ale politicii de marketing sunt controlate de persoane cu atribuții precise, după cum am văzut anterior, servirea clienților influențează multe componente ale firmei, implicând acțiunea a numeroase persoane. Angajații din unele posturi, cum ar fi cazul reprezentantului de vânzări sau al inginerului specializat pe activitatea de service, se ocupă în exclusivitate de servirea clienților. Alți specialiști sunt implicați mai mult indirect în această activitate, cum este cazul directorilor de producție, care nu au un contact direct cu clienții, dar a căror activitate influențează disponibilitatea produselor.
O condiție necesară a gestionării activității de distribuție bazate pe servirea clienților este reprezentată de existența unei structuri organizatorice adecvate. În kod frecvent, așa cum am arătat deja, responsabilitatea este împărțită în interiorul firmei, fără existența de coordonări corespunzătoare. Gestionarea eficientă a servirii clienților impune ca toate activitățile derulate din momentul primirii comenzii și până ce mărfurile sunt livrate, să fie gestionate în mod unitar. Astfel, procesarea comenzii, situația ei la un moment dat, centralizarea comenzii, mamagementul stocului, managementul transportului și chiar facturarea trebuie percepute ca plăți vitale ale lanțului de servire a clienților.
Momentan, S.C. “Cosimetal“ S.R.L. a încheiat contracte cu patru mari furnizori de sârmă și cuie, interpunându-se ca un intermediar rapid între producător și consumator. (anexa nr. 2)
Tabel nr. 4 . Mărfurile (în tone) livrate de furnizori și valoarea lor procentuală
C – cuie
SZ – sârmă moale zincată
SN – sârmă moale neagră
SG – sârmă ghimpată
Analizând evoluția dinamică a sârmei și cuielor, în perioada 1999-2001, se observă:
cererea de cuie s-a bublat în 2000 față de 1999, urmând ca în anul următor să scadă considerabil;
cererea de sârmă zincată a cunoscut o creștere considerabilă în decursul anilor de la 583 t în 1999, aproape dublându-se la 1174 t în 2000 și crescând la 1675 t în 2001;
cererea de sârmă neagră a crescut considerabil de la cantitatea de 100 t în 1999, la 247 în 2000, urmând ca în 2001 să sufere o ușoară scădere la 225 t;
cererea de cârmă ghimpată a cunoscut o continuă creștere și anume de la 10 t în 1999 la 66 t în 2000, urmând ca în 2001 să atingă cota de 131 t.
Fig. nr. 6. Reprezentarea grafică a valorilor procentuale a grupelor de mărfuri
la furnizori
Analizând reprezentarea grafică a valorilor procentuale a grupelor de mărfuri, putem observa:
S.C. “Industria Sârmei“ S.A. furnizează doar cuie și sârmă zincată în anii 1999 și 2002, iat în anul 2000 este principalul furnizor de sârmă neagră, cu o pondere de 43%;
în anul 1999 ocupă ultimul loc în ierarhia furnizorilor de cuie, însă în anul 2001 devine principalul furnizor cu un procent de 61%.
S.C. “Profilmet“ S.A. – este unicul furnizor de sârmă ghimpată în toți anii;
este unicul distribuitor de sârmă neagră în 1999 și 2001, în 2000 ocupând doar locul 3 în ierarhia furnizorilor de sârmă neagră, cu un procent de 14%;
este principalul furnizor de cuie în 1999, cu o pondere de 46% față de totalul de cuie furnizate de celelalte societăți.
S.C. “Trefo“ S.A. – în anii 1999 și 2001 este furnizor numai de cuie și sârmă neagră, iar în 2000 furnizează și sârmă neagră în proporție de 34% față de totalul de sârmă neagră furnizat de celelalte societăți concurente;
ponderea cea mai mare în furnizarea de cuie o deține în anul 2000 (66%) iar cea legată de furnizarea de sârmă zincată, în anul 2001;
S.C. “Ductil Steel“ S.A. – este furnizor de sârmă zincată în 2001 și neagră în 2000;
se impune mai proeminent doar ca furnizor se sârmă zincată, cu o pondere de 64%.
Calculând totalul materialelor de construcții, se poate observa o creștere continuă a cererii, fapt ce determină și o mărire a ofertei.
Tabel nr. 5. Prețuri [USD / to]
Fig. nr. 7. PREȚURI [USD/to]
2.3.3. Gestionarea stocurilor
În ciuda convențiilor contabile existente, nu tot stocul reprezintă active. Valoarea reală a stocurilor este dată de capacitatea acestora de a servi câteva funcțiuni primare specifice, cum ar fi protecția împotriva incertitudinii privind cererea contra capacității operațiunii logistice de a livra la nivelul cererii și de asemenea protecția împotriva incertitudinii privind oferta, fie între diferitele etape de fabricație, fie de la surse de ofertă externe. Stocurile permit decuplarea cererii și dependența imediată față de sursele ofertei.
Clasificările funcționale recunoscute ale stocului reflectă condiții diferite în cadrul cărora stocurile oferă siguranță.
1. Fluctuațiile cerere / ofertă. Stocurile de siguranță, stocurile tampon sau rezervele, sunt termeni des folosiți pentru a descrie stocurile care trebuie să amortizeze:
variațiile în cererile de vânzări, în timpul perioadei de reaprovizionare, care nu pot fi întâmpinate prin reprogramare, astfel încât nivelurile de servire a clienților să fie menținute;
incertitudinea performanței furnizorului, ducând la intervale de timp mai mari decât media care acordă timp pentru a evita criza de materiale și produse.
2. Anticiparea. Stocurile anticipatorii conțin bunuri finite destinate să acopere creșterea sezonieră a cererii, vânzările promoționale și perioadele de concedii. Această metodă este folosită pentru a evita apariția forțată a unor schimbări de capacitate majore și blocaje operaționale cauzate de aceste schimbări.
3. Transportul. Produsele și materiile prime traversează, uneori, distanțe considerabile între furnizori, depozite, distribuitori și clienți. Păstrarea tuturor acestor componente ale traseului depind de vitaza de deplasare a stocurilot, ceea ce implică un compromis între costurile de transport și nivelul activității întreprinderii.
Măsura în care traseul nu poate fi păstrat complet depinde, de asemenea, de procedurile de expediere, incluzând timpul de prelucrare și transmitere a comenzii, precum și perioadele de recepție, stocare și inspecție. Aceste stocuri pot fi cuantificate folosind ecuația:
I = R x T
unde I = stocul de transportat
R = vânzările medii pentru perioada folosită (de exemplu: săptămâni)
T = numărul de perioade
4. Stocurile de protecție împotriva riscului. Acumulările de stoc în avans pot fi profitabile dacă se pot face achiziții avantajoase pentru a evita fluctuațiile de preț sau pentru a profita de reducerile de preț. Variația prețurilor și a volumelor de la o achiziție la alta este speculativă; de aceea, este necesară o analiză atentă sporită înainte de a finaliza angajamentele.
5. Mărimea lotului. Existența stocurilor este, adesea, menită să îmbunătățească eficiența operațională prin separarea ritmurilor de achiziție și fabricație de ritmul consumului. Asemenea compromisuri implică achizițiile în exces pentru cerințele imediate, pentru a reduce costurile de transport, cantitățile de marfă și costurile de construire a stocului. Este interesant de observat că există un tip de stocuri care nu sunt afectate de schimbările de nivel al comenzilor sau al loturilor. Stocurile alcătuite sin produse aflate în lucru sunt dependente de tipul de prelucrare; indiferent dacă ele sunt prelucrare în loturi mici sau nu. Nivelurile stocului nu sunt stabilite până când munca de prelucrare nu este definitivată.
Stocul reprezintă bunuri care așteaptă să fie convertite în bani. El apare în raporturile financiare și este, de aceea, în atenția conducerii și a acționarilor.
Deoarece stocul influențează veniturile, convențiile contabile reflectă preocuparea autorităților guvernamentale și prevăd, în mod strict, folosirea diferitelor metode de stabilire a prețului stocului. Acesta reprezintă principalul motiv pentru participarea activă a personalului contabil familiarizat cu metodele de stabilire a costului, cu reglementările de impozare și cu procedurile financiar-contabile de control al inventarului. Controalele financiare rezultate reflectă preocupări legale și financiare și, deseori, necesită proceduri de control extrem de detaliate.
Responsabilitatea directă pentru nivelurile stocului poate interveni oricărui șef funcțional din companie. Cele trei tipuri de stocuri sunt:
materiile prime, componentele, stocurile de operare, subansamble (articole care așteaptă prelucrarea ulterioară și o eventuală depozitare, înainte de a fi transformate în produse intermediare sau finite);
etapa intermediară sau articole aflate în prelucrare, care sunt materiale prelucrate primar și cu costurile de regie deja adăugate și care așteaptă transformarea în produse finite (această transformare poate fi realizată prin mijloace proprii sau încredințată unei alte întreprinderi); și
produse finite, prelucrate sau achiziționate în vederea revânzării. Acestea pot fi produse autohtone sau importate.
Primele două tipuri de stoc sunt controlate de presonalul de producție, în timp ce produsele finite pot fi în responsabilitatea departamentului de marketing, logistic, producție sau chiar a departamentelor administrative. Controalele operative ale stocurilor existente au drept scop realizarea de registre corecte și la zi, o stocare fizică adecvată, o manipulare eficientă și menținerea sistemelor de aprovizionare de încredere pentru toate categoriile de stocuri. Spre deosebire de controalele financiare, unitatea de control o reprezintă unitatea de păstrare a stocului (UPS), și nu unitatea monetară.
Atât controalele financiare, cât și cele operaționale pentru toate tipuril de stocuri necesită o abordare structurală bazată pe planuri bine întocmite, feedback prompt și o acțiune corectivă potrivită. Mai precis, aceasta înseamnă luarea următoarelor măsuri:
planificarea stocului;
stabilirea bugetelor;
registre exacte și corecte;
feedback-ul prompt al variațiilor semnificative;
acțiune corectivă.
Fiecare dintre aceste etape va fi discutată în cele ce urmează.
Planificarea inventarului
Controlul stocului necesită mai mult decât control individual al operațiilor de aprovizionare care, deși reprezintă o trăsătură esențială a oricărui sistem de control al stocului, nu asigură ea singură disponibilitatea stocului în cantitatea potrivită în locul potrivit și la timpul porivit. Un control eficient începe cu elaborarea unui plan în raport cu care performanțele reale pot fi comparate. Punctul de pornire a unui plan al stocului îl reprezintă planul de marketing și de vânzări, care stau la baza planului de afaceri. Deoarece elaborarea planului de afaceri este un proces iterativ, este necesară întocmirea câtorva planuri ale stocului înainte ca un anumit plan să fie acceptat ca punct de plecare pentru o anumită perioadă.
O dată ce compania se angajează în niveluri de vânzări și în mix-ul de produs, planul va reprezenta baza pentru stabilirea bugetelor și pentru controalele operaționale. Planul de planificare are ca obiect cheie asigurarea unui model predictiv pentru controalele agregate – capacitatea de a prevedea dezechilibrele serioase înainte de apariția acestora. Acestea ajută la vizualizarea stocului ca pe un flux de intrări și ieșiri – adică bunuri primite și consumate.
Când cele două fluxuri nu se sincronizează, apar crizele de produse sau surplusurile, în ambele cazuri ajungându-se la activități și costuri suplimentare. Modelul variază în funcție de tipul de activitate, dar în forma sa cea mai simplă arată după cum urmează. El este împărțit pe luni și acoperă perioade mai mari de un an.
În ultimă instanță, succesul funcțiunii de management al stocului depinde de cât de bine sunt planificate stocurile. Planurile de inventar pot fi executate numai dacă este implementat un sistem potrivit de aprovizionare a stocurilor. De-a lunf’gul timpului, aceste sisteme au evoluat de la proceduri administrative relativ simple la sisteme complexe controlate prin calculator. Întrebările de bază sunt:
Cât de mult să comandăm?
Când să lăsăm comanda?
O altă problemă care apare este existența unor resurse limitate; din acest motiv nu se acordp aceeași atenție tuturor articolelor. Potrivit legii lui Pareto, articolele din stoc sunt clasificate în ordinea descrescătoare a valorii anuale sau potrivit altor criterii de importanță. Această metodă de clasificare a stocului este denumită clasificarea de tip ABC, deoarece rezultatul analizei este gruparea articolelor în categoriile de articole A, B, C.
Deoarece articolele din clasa A reprezintă cea mai mare valoare în bani, sau sunt valoroase în altă privință, la fel de importantă, acestea primesc cea mai mare atenție. Articolele din clasa B primesc o atenție mai redusă, iar articolele din clasa C se supun doar unor proceduri simple de control de rutină. Principiul metodei este că efortul economisit prin controlul mai sumar al articolelor de valoare redusă este folosit la îmbunătățirea controlului articolelor mai importante. Din aceste motive, nu este un fapt neobișnuit ca unele companii să folosească metode diferite de aprovizionare pentru clase și tipuri de stoc diferite. Cele mai des întâlnite metode de aprovizionare sunt descrise, pe scurt, în continuare.
Înregistrarea manuală
Practicile manuale de control sunt foarte repede înlocuite, deși sistemele de cartelă de stoc sunt încă folosite, acolo unde valoarea mărfurilor justifică atenția individuală pentru fiecare articol.
Comenzi pe cantitate fixă
Dacă nivelul stocului – cantitatea existentă plus cea comandată – scad sub un anumit punct, atunci se va comanda o cantitate fixă prestabilită sau un multiplu al acesteia. Această metodă necesită o monitorizare constantă a nivelurilor stocului.
Sistemul de containere
Acest termen este folosit pentru a descrie sistemele de comandă cu cantitate fixă și este cel mai simplu din aceste sisteme. Stocul este păstrat în două containere și aprovizionarea unei cantități egale cu un container este comandată când primul container se golește. La primirea mărfii, aceasta este folosită, pentru a reumple al doilea container, iar surplusul este pus în primul container.
Acest sistem se caracterizează și prin utilizarea lentă și regulată a mărfurilor, iar srticolele controlete sunt relativ ieftine.
Sisteme cu punct de comandă
În general, aceste sisteme sunt cunoscute sub numele de sisteme statistice cu punct de comandă și se definesc ca metode care declanșează comenzile de aprovizionare când punctul de comandă este atins. Punctele de comandă sunt calculate ca fiind cererea estimată în timpul total plus stocul de siguranță. Metodele statistice se aplică în două moduri:
pentru cerere, dacă de folosesc tehnici statistice de prognizare a vânzărilor;
pentru calcularea stocului de siguranță, dacă acestea sunt legate de nivelurile de servire propuse și prognozarea erorilor, reglat în raport cu timpul total și cu mărimea perioadei de prognoză. De obicei, abordarea EOQ și cea a comenzilor cantității fixe pe lot sunt asociate cu această metodă.
Sistemul nivelului de acoperire
Acesta este cel mai simplu sistem de revizie periodică și se aplică la articolele cu timp total redus. La fiecare perioadă de revizie, stocul este comandat să atingă un nivel maxim predeterminat. Această metodă nu ar trebui folosită pentru articolele cu timp total lung, pentru a se preveni apariția stocurilor.
Sistemul min-max
Când stocul existent și cel comandat sunt la, sau sub, nivelul minim, o cantitate variabilă de stoc va fi comandată pentru a ridica acest nivel până la nivelul maxim al stocului. Perioadele tipice de revizie sunt săptămânile și lunile.
Sisteme vizuale de revizie
Înregistrarea continuă – adică înregistrarea fiecărei tranzacții atunci când se realizează – este cea mai întâlnită formă de înregistare în aceste sisteme, deși înregistrarea periodic poate fi mai practică în unele situații, cum ar fi cazul vânzărilor cu amănuntul. Reviziile fizice ale stocurilor existente pot fi mai potrivite în situații speciale, cum sunt sistemele cu punt de comandă sau revizie periodică.
Punctele de comandă defazate
Această abordare este folodită pentru planificarea articolelor cu cerere independentă, articole a căror cerere este prognozată sau estimată mai degrabă, decât indusă de un nivel înalt al cererii. Logica acestei abordări este similară cu planificarea necesarului de materiale (PNM) și permite planificarea aprovizionăriilor pe perioade de timp. Centrul de distribuție și stocurile de piese de schimb sunt mai bine gestionate prin această tehnică.
Planificarea necesarului de materiale (PNM)
Cererea transmisă de planurile generale (prognozele de producție) este împărțită folosind bonuri de materiale pentru articolele cu cerere dependentă și este apoi aplicată datelor de stoc pentru calculul cerințelor de materiale. PNM reprezintă atât un instrument de management al stocului, cât și un instrument de ierarhizare de necesită o tehnologie computerizată pentru a face față volumului inevitabil mare de calcule. Capacitatea de defazare este folosită pentru reprogramarea livrărilor, când datele despre materialele necesare și despre cele care urmează a fi expediate nu sunt în aceeași fază.
PNM este o parte a planificării resurselor de producție (PNMII) tehnologie care se dezvoltă din PNM și este un sistem de planificare și control folosit pentru administrarea resurselor unei companii producătoare.
Planificarea cerințelor de distribuție
Metoda punctului de comandă defazat este folosită pentru determinarea aprovizionării stocului la depozitele de ramură pentru depășirea comenzilor planificare la nivelul depozitului, folosind logica PNM, pentru a rezulta cererea către sursa de distribuție multinivel și cererea către fiecare sursă de aprovizionare este consideretă dependentă. Planificarea resurselor de sistribuție (PRD) este o prelungire a tehnologiei de planificare a cerințelor de distribuție, care este folosită în planificarea resurselor de bază într-un sistem de distribuție.
În funcție de destinația stocului și de planurile operaționale ale fiecărei organizații, rapoartele vor conține infoemațio pentru unele sau pentru toate categoriile următoare:
1. Financiar
influența stocului asupra profitului și pierderii, inclusiv analiza variației preșului de achiziție
investițiile în stocuri, performanța în raport cu bugetele
Tabel nr. 6. Exemple de măsuri ale nivelului servirii clienților
costuri de operare și de deținere a stocului
rezultatele numărătorilor stocului
2. Operațional
nivelurile de servire a clientului, statistici
exactitatea inventarului
preformanța în raport cu sarcini și planuri, ratele de profit al stocului
calitatea articolelor achiziționate
3. Marketing
disponibilitatea mărfii, deficitele de marfă, vânzări pierdute și comenzi returnate
costurile de întreținere și asigurare
uzira morală datorată scăderilor bruște ale bvânzărilor
acuratețea prognozelor de vânzări.
Managementul stocurilor este, în același timp, o artă, dar și o știință și are înb vedere trei chestiuni majore:
Care este cantitatea de stoc suficientă?
Stocurile sunt active sau pasive?
Cui ar trebui încredințată responsabilitatea managementului stocurilor și a productivității acestora?
Răspunsul cantitativ la întrebarea “care este cantitatea de stoc suficientă“ este oferit de sistemele de spovizionare și de calcule statistice ale stocurilor de siguranță bazate pe nivelurile de servire vizate, pe cantitățile comandate și pe timpii totali. Deoarece acum este evident că stocurile reprezintă active doar din punct de vedere contabil și, mai ales, dacă acestea sunt stocuri folositoare care vor fi transformte în scurt timp în vânzări, un răspuns mai bun la prima întrebare este: cantitatea minimă absolută necesară pentru îndeplinirea planurilor, exprimată în volumul de lucru sau de vânzări pe zile și nu pe săptămâni sau luni. Presiunea de a elimina stocurile nedorite trebuie să fie neîntreruptă.
Se înțelege, astfel, că stocurile inutile reprezintă pasive și sunt o sursă de risipă în sensul că blochează bani și spațiu. Un efect mai nedorit este acela că stocurile excesive îngreunează detectarea problemelor și adoptarea metodelor de management moderne.
Convențiile contabile care reprezintă stocurile ca fiind active curente pot acționa împotriva reducerilor de stoc, prin veitarea deciziilor de reevaluare sau de amortizare a stocului nedorit de teama unui raport de performanță financiară nefovorabil.
Responsabilitatea pentru stocuri revine, în ultimă instanță, cadrelor de conducere. Stocurile sunt influențate de toate celelalte funcțiuni,, și invers, productivitatea stocului influențează performanța finală. Expertiza, esențială pentru planificarea și controlul eficient, trebuie realizată de către un personal experimentat și de către managerii din departamentele de logistică, producție, contabilitate și marketing. Cu toate acestea, cadrelor de conducere superioare trebuie să le revină responsabilitatea pentru:
stabilirea țelurilor și obiectivelor;
menținerea presiunilor pentru creșterea performanței;
evidențierea faptului că trebuie reolvate problemele, și nu simptomele acestora;
coordonarea planurilor și activităților diferitelor funcțiuni, pentru a se asigura că acestea converg către un scop final comun.
Această combinație de expertiză aplicată și de îndrumare managerială, bazată pe sisteme de informare, constituie premiza pentru administrarea și controlul eficient al stocurilor logistice.
2.3.4. Principalii concurenții
În comparație cu alte domenii de activitate, unde își dau concursul pe piața bunurilor și serviciilor zeci de firme, la nivelul S.C. “Cosimetal“ S.R.L. concurența este relativ redusă, reprezentată doar de câteva firme:
S.C. “Metal Import-Export“ S.R.L. – București
S.C. “Pron“ S.R.L. – Galați
S.C. Bentos“ S.R.L. – Timișoara
S.C. “Mister Dorian“ S.R.L. – Timișoara
2.4. Mijloacele și tehnicile de comunicare folosite în activitățile promoționale la nivelul S.C. “Cosimetal“ S.R.L.
Scopul activității promoționale constă în nevoia tot mai acută a societății de a comunica cu mediul extern, cu piața. În calitatea ei de sursă de comunicație, societatea trebuie să folosească ihnformații atrăgătoare și informații credibile. Consumatorului, în lipsa unui sistem modern și eficient de comunicație, informare, îi este destul de greu să afle ce produse sunt oferite pe piață de agentul economic, când și în ce condiții se pot procura, în ce măsură ele corespund exigențelor și preferințelor lui.
În acest sens S.C. “Cosimetal“ S.R.L. a întreprins câteva acțiuni de natură promoțională pentru a asigura o cunoaștere cât mai mare a produselor oferite pe piață.
Publicitatea
Scopul publicității îl constituie realizarea unei comunicări eficiente care să aibe ca efect modificarea atitudinii și comportamentului consumatorului. Se spune că publicitatea nu este o informare obiectivă ci mai degrabă o pledoarie pentru un produs sau o firmă în vederea realizării în final al unui act de vânzare.
În procesul de realizare a unei acțiuni promoționale, societatea comercială “Cosimetal“ S.R.L. a întreprins următoarele forme de publicitate:
Publicitatea prin tipărituri – se realizează prin materiale tipărite;
S.C. “Cosimetal“ S.R.L.a folosit ca mijloc promoțional afișul. Afișul este unul din cele mai importante mijloace promoționale adresat masei largi de oameni, prin expunere publică. Aceste afișe au fost lipite în magazinele și depozitele de profil care se aprovizionau de la S.C. “Cosimetal“ S.R.L.
– Publicitatea media
Presa cotidiană și periodică constituie unul din principalele mijloace de transmitere a mesajelor publicitare. Presa cotidiană este cel mai folosit mijloc de publicitate datorită avantajelor sale: flexibilitate, prestigiu, arie vastă de difuzare și posibilitatea de a stăpâni o situație. Acest gen de suport publicitar se realizează atât prin publicarea unor materiale informative și de sinteză, cât și prin anunțuri publicitare.
Anunțul din presa periodică constituie una fin formele cele mai răspândite ale reclamei. Redactarea acestui anunț trebuie să cuprindă în termeni clari și preciși, produsele pentru care se face reclama. Eficiența unui anunț publicitar depinde de următoarele elemente:
mărimea enunțului, care trebuie corelată cu dimensiunea publicității care apare;
amplasarea pe pagină;
frecvența de apariție, care influențează direct eficiența anunțului;
prezența tipografică.
Efectul în timp al anunțurilor din anuare, reviste săptămânale și lunare este mai mare decât al acelora publicate în cotidiene.
– Anunțul în Pagini Aurii, la domeniul de activitate MATERIALE DE CONSTRUCȚII, a avut un impact benefic în sporirea partenerilor interni de afaceri.
– Publicitate prin sponsorizare. S.C. “Cosimetal“ S.R.L. a sponsorizat în nenumărate rânduri fundația ecologică “Transilvania 5000“, fundație care în schimbul sponsorizării se obligă să nominalizeze sponsorul în toate materialele editate, precum și în comunicările făcute pentru mass-media, cu privire la activitatea desfășurată.
Contractul de sponsorizare are ca obiect susținerea financiară a activității de cercetare științifică în vederea protejării și eliminării efectelor de degradare a mediului precum și a activității de sprijinire a persoanelor tinere prin perfecționarea profesională în vederea promovării tehnologiilor și proceselor ecologice, așa cum este prevăzut în statutul fundației.
2.5. Analiza situației economico-financiare a S.C. “Cosimetal“ S.R.L.
În general, managerii firmei trebuie să colecteze, să analizeze și să pună în evidență informațiile financiare relevante. Aceste informații se obțin din documentele contabile și financiare.
Analiza financiară pune în evidență atât aspectele pozitive, cât și pe cele negative din activitatea firmei.
Situația materială a venitului, cheltuielilor și
profitului la nivelul S.C. “Cosimetal“ S.R.L.
Unul din cele mai importante documente, ca suport al informațiilor financiare despre firmă este “Situația veniturilor, cheltuielilor și rezultatele financiare“ care au un caracter dinamic și permite calculul profilului realizat de firmă pe parcursul unei perioade de timp.
Fundamentul contabilității veniturilor constă în compararea veniturilor și cheltuielilor aferente perioadei analizate. Elementul principal de la care pornește calculul profitului este redat de vânzările totale, din care se deduc costurile și cheltuielile aferente acestor venituri, obținându-se profitul.
În mod simplificat, situația anuală a veniturilor, cheltuielilor și a profitului pe total activitate este redată de următoarele elemente:
veniturile obținute din vânzări;
cheltuielile totale (cheltuieli directe și cheltuieli indirecte);
profitul brut (sau profitul impozabil);
impozitul pe prifit (38%);
profitul net.
Veniturile – cuprind toate încasările din activitatea firmei. Aceste venituri sunt influențate de numeroși factori, dintre care cel mai important este volumul vânzărilor.
Cheltuielile sau costurile totale se împart în:
cheltuieli sau costuri directe sau explicite care apar în perioada respectivă în diferite chitanțe, facturi cum sunt; cheltuieli cu transportul, cheltuieli cu salariile plătite etc.
cheltuieli sau costuri indirecte, implicite sau ascunse, care, deși constituie cheltuieli pentru firmă în perioada analizată, nu apar înscrise în mod direct pe facturi; chitanțe pe conturile firmei.
Cheltuielile – cuprind costurile aferente veniturilor, precum și cheltuielile suportate din veniturile realizate. Cheltuielile sunt influențate de tehnologiile utilizate, de productivitate și de inflație.
Impozitul pe profit se calculează prin înmulțirea cotei de impunere (38%) cu profitul brut.
Veniturile obținute în perioada 1998-2001 au avut o creștere continuă. Cererea cantitativă de mărfuri la nivelul S.C. “Cosimetal“ S.R.L. este în continuă creștere.
2.6. Analiza bilanțului anual la nivelul S.C. Cosimetal S.R.L.
În general, tendința pe termen lung este aceea de a-i conferi “Situației veniturilor, cheltuielilor și a rezultatelor“ o mare încărcătură informațională. În acest sens se întocmește bilanțul, care reprezintă o imagine statică a patrimoniului firmei la un moment dat.
Verificarea și certificarea bilanțului se face de către experții contabili. Acești experți contabili verifică și certifică în același timp modul de organizare a contabilității, corectitudinea înregistrărilor în contabilitate, respectarea legislației în întocmirea balanței de verificare și a bilanțului contabil.
Bilanțul contabil cuprinde:
înregistrarea veniturilor totale
înregistrarea cheltuielilor financiare totale
înregistrarea pierderilor
calcularea impozitului pe profit
înregistrarea rezultatului net al exercițiului – profitul.
Compararea datelor din bilanț de-a lungul mai multor ani consecutivi, permite analize valoroase cu privire la evoluția societății Cosimetal S.R.L.
Analizând evoluția activelor totale, respectiv a pasivelor totale în perioada 1999 – 2001 se constată o creștere a lor în fiecare an. la fel se întâmplă și cu pasivele totale.
CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE
încheiat la 31/12/2001
(se completează la începutul anului)
– mii lei –
CAPITOLUL III
ESTIMAREA VOLUMULUI VÂNZĂRILOR FOLOSIND METODE
STATISTICO – MATEMATICE
Una din funcțiile activității managerului este cea de previziune. În această idee sunt foarte utile informațiile legate de evoluția fenomenelor interne și externe în perioada următoare.
În acest context, în continuarea lucrării mi-am propus să estimez volumul vânzărilor la câteva din sortimentele din oferta firmei cu ajutorul metodei statistico – matematică. Am folosit situația volumului vânzărilor pe perioada anilor 1999 – 2001.
Calculele efectuate legate de evoluția vânzărilor sârmei ghimpate evidențiază următoarele:
tone
= a + bx
a, b = parametrii
Din grafic, se observă că este o funcție liniară iar pentru estimarea vânzărilor viitoare folosim metoda celor mai mici pătrate.
3b = 111
b = 37
3a + 6 37 = 190
3a = 190 – 222
3a = – 32
a = – 10,66
1 = – 10,66 + 37 1
1 = 26,33
2 = – 10,66 + 37 2
2 = 63,34
3 = – 10,66 + 37 3
3 = 100,34
4 = – 10,66 + 37 4
4 = 137,34
5 = – 10,66 + 37 5
5 = 174,34
Așadar, estimarea vânzărilor de sârmă ghimpată pentru anul 2002 este de 137,34 tone, iar pentru anul 2003, este de 174,34 tone.
În continuare, voi estima evoluția vânzărilor de sârmă zincată, folosind aceeași metodă (a celor mai mici pătrate).
tone
= a + bx
a, b = parametrii
9b = 1071
b = 119
3a + 6 119 = 3339
3a = 3339 – 714
3a = 2625
a = 875
1 =875 + 119 1
1 = 994
2 = 875 + 119 2
2 = 1113
3 = 875 + 119 3
3 = 1232
4 = 875 + 119 4
4 = 1351
5 = 875 + 119 5
5 = 1470
În urma calculelor, se previzionează că vânzările de sârmă zincată pentru anul 2002 să scadă la 1351 tone, iar în anul 2003 să ajungă la 1470 tone.
CAPITOLUL IV
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
În finalul acestei lucrări efectuate în cadrul societății comerciale “Cosimetal“ S.R.L. este necesară sublinierea unor concluzii și propuneri care au rezultat din analiza activităților de vânzare a mărfurilor.
Din punct de vedere al personalului utilizat în cadrul firmei, acesta nu are sarcini clare și de accea în cadrul anumitor compartimente eficiența este scăzută. O mai bună repartizare a personalului pe activități ar duce la eficientizarea activității acestui compartiment, reducerea timpului de lucru și chiar reducerea numărului de personal, ceea ce ar duce la scăderea cheltuielilor.
Diminuarea treptată a raportului supraunitar dintre creșterea veniturilor bănești și rata inflației mai accentuată a făcut ca vânzările de mărfuri să crească tot mai puțin în ultimii ani, în termeni reali.
Este necesar ca la nivelul societății să aibă loc o schimbare legată de mentalitate, astfel încât activitatea numărul unu să devină Marketing – Vânzări.
Puncte forte: piața de aprovizionare este extrem de diversificată, existând un număr mare de furnizori, ceea ce permite societății să aleagă acele produse de calitate și prețuri cât se poate de mici.
Puncte slabe: starea medie a potențialului comercial este favorabilă adaptării unei strategii de creștere care urmărește evoluția ponderii pe piață a firmei.
În concluzie, activitatea S.C. “Cosimetal“ S.R.L. este pozitivă. Pe ansamblu activității există o creștere a profitului, întreprinderea nu esre amenințată de riscul de faliment, iar indicatorii exprimă o ușoară creștere a activității.
O altă problemă ar fi cea legată de analiza economico-financiară, care în cadrul firmei este tratată cu indiferență. Nu se stabilesc indicatorii economico-financiari pe baza cărora să se urmărească situația firmei la un moment dat. Consider că ar fi deosebit de important și necesar să se stabilească la nivel de firmă următorii indicatori economico-financiari:
indicatori privind analiza ratelor de gestiune a capitalului;
indicatori privind analiza ratelor de gestiune a stocurilor;
indicatori privind riscul de faliment;
indicatori privind riscul de insolvabilitate.
Chiar dacă aceste activități ar necesita un personal calificat, este de preferință să se realizeze această activitate pentru a nu se ajunge în situații critice pentru firmă. Informațiile furnizate de acești indicatori sunt importante mai ales în actualul mediu concurențial când orice informație este foarte utilă pentru activitatea întreprinderii.
Consider, că prin aceste câteva măsuri privind sistemul de indicatori, crește rolul informativ al contabilității prin furnizarea unor informații reale concrete privind activitatea de comerț.
Pentru a face față concurenței, S.C. “Cosimetal“ S.R.L. ar putea să urmărească atingerea următoarelor obiective:
reducerea cheltuilelilor de circulație și dezvoltarea unei politici comerciale diferențiate în raport cu concurenții săi. În acest sens ar fi bine să se acționeze în vederea creșterii productivității muncii, relaționalizării circuitului mărfurilor, accelerării vitezei de circulație a mărfurilor, ridicării nivelului de pregătire a personalului, optimizării structurii personalului.
în vederea realizării unei diferențieri dintre S.C. “Cosimetal“ S.R.L. și concurenții săi este nevoie de folosirea sortimentelor și calitatea mărfii achziționate, cantitățile optime de achiziție.
Reorganizarea spațiilor de depozitare în vederea creșterii eficienței economice.
Pentru o mai bună organizare și promovare a produselor, atât pe piața internă cât și pe cea externă este necesar să se țină seama și de alte forme de organizare comercială care sunt foarte diverse și extrem de complexe. Complexitatea acestora este generată de marea diversitate a formelor de proprietate, mărimea capitalului investit, modul de utilizare al ofertei de muncă și de sistemul de relații stabilit între diverse firme.
O formă de organizare comercială este comerțul independent, în cadrul căruia întreprinderea de comerț cu ridicata sau cu amănuntul nu are nici o legătură cu organisme coordonatoare sau centralizatoare ale activităților de cumpărare sau vânzare.
În ceea ce privește comerțul asociat, concurența puternică ce caracterizează economia de piață, generează permanent o puternică presiune asupra nivelului comerciantului independent.
Comerțul integrat reprezintă un sistem de organizare al activității comerciale în cadrul căruia întreprinderile cumulează atât funcțiile comerțului cu amănuntul, cât și ale aceluia cu ridicata.
La nivelul S.C. “Cosimetal“ S.R.L. este necesar ca prin tehnici promoționale specifice și măsuri de publicitate să se obțină creșterea frecvenței cumpărătorilor, creșterea cantității de produse achiziționate la fiecare cumpărare, precum și câștigarea de noi clienți.
De asemenea pentru cunoașterea permanentă a pieței este necesară organizarea de studii de piață, de la cele mai simple, la cele mai complexe:
Aceste studii de piață de diferite forme, pot fi:
expoziții cu vânzare,
completarea unor chestionare adecvate,
anchete la domiciliul cumpărătorului.
Completarea adecvată a chestionarului constituie una din cheile de succes a cercetării. Chestionarul are un rol deosebit de complex, care constă în:
depistarea surselor de informații latente,
prelucrarea informațiilor existente,
filtrarea informației utile și relevante, de cea nesemnificativă,
prezentarea în final a informației utile într-o formă organizată și operată.
Formularea întrebărilor din cadrul chestionarului variază în raport cu problema cercetării.
Acestea ar fi principalele concluzii și propunei în urma studiului efectuat, care ar putea să stea în atenția conducerii S.C. “Cosimetal“ S.R.L., în vederea îmbunătățirii viitoare a activităților desfășurate.
ANEXE
ANEXA NR. 1
ANEXA NR. 2
CONTRACT COMERCIAL DE EXPORT
NR…..63…..DIN…..10.10.2000
I. PĂRȚILE CONTRACTANTE
Între
S.C. COSIMETAL S.R.L., cu sediul în Timișoara, str, CALEA ARADULUI VEST nr. 140, Cod Fiscal R J35/64/98 reprezentată prin d-na director ROMCOV TEREZIA în calitatea de COMISIONAR
și
S.C. PROFILMET S.A., cu sediul în NEGREȘTI-OAȘ, str, VICTORIEI nr. 2/A, jud. SATU-MARE, reprezentată prin dl. Director General DAN VASILE, în calitate de COMITENT a intervenit următorul contract:
II. OBIECTUL CONTRACTULUI
III. OBLIGAȚIILE COMISIONARULUI
IV. OBLIGAȚIILE COMITENTULUI
V. RECLAMAȚII, PENALITĂȚI, DAUNE
VI. DECONTAREA CONTRAVALORII MĂRFURILOR
VII. PREȚUL
VIII. RĂSPUNDEREA CONTRACTUALĂ
IX. DISPOZIȚII FINALE
BIBLIOGRAFIE
BABAITA, I, DUTA, A Piete si preturi, Timis, Editura de Vest, 1995
DEMETRESCU, M.C. Metode cantitative in marketing, Bucuresti, Editura Stiintifica, 1972
FLORESCU, C. Marketing, Bucuresti, Editura Marketing, 1992
PATRICHE, D. Tratat de economia comerciala, Bucuresti, Editura Eficient, 1998
PATRICHE, D. Marketing in economia de piata, Bucuresti, Editura Optinel, 1992
PATRICHE, D.,STANESCU, I.,GRIGORESCU Dimitrie Cantemir Bazele comertului, Bucuresti, Editura Universitatii, 1992
KOTHER, PH, DUBOIS, B. STANESCU, I.,GRIGORESCU Dimitrie CantemirMarketing Management, Paris, Editura Publi-Union, 1992
SUTA, N., DRAGAN, G. Istoria comertului exterior romanesc,Bucuresti, Editura Eficient, 1992
WHILTEHEAD, G. Economia, Editura Sedona
Anuarul statistic al Romaniei pe anul 2001
Statutul de functionare al S.C. Cosimetal S.R.L.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: . Oferta Si Cererea de Marfuri la Nivelul Societatii Comerciale (s.c. Xyz S.r.l., Timisoara) (ID: 132582)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.