Oferta Managerială(25651) [631819]

1

1. ANALIZA PLAN DE DEZVOLTARE
INSTITUTIONALĂ
2. PROPUNERE PLAN OPERAȚIONAL
PENTRU ANUL SCOLAR 2016 -2017

CANDIDAT: [anonimizat]

2

LICEUL TEHNOLOGIC
”ELECTROMUREȘ ” TG. MUREȘ

ANALIZA PLAN ULUI DE
DEZVOLTARE
INSTITUȚIONALĂ

ANUL ȘCOLAR 201 3/2020

3
1. APRECIEREA CORECTĂ A ANALIZEI
EXISTENTE ÎN PDI CU PRIVIRE LA CALITATEA
PROCESULUI EDUCAȚIONAL OFERIT DE
INSTITUȚIA DE ÎNVĂȚĂMÂNT

În urma analizei effectuate asupra PDI-ului existent pe site -ul Liceul ui Tehnologic
”ELECTROMUREȘ ” nu am regă sit informații despre analiza calității procesului educaț ional
din cadrul unității de învățământ .
În analiza SWOT este amintită ca și componentă doar baza materială așa cum reiese
din imaginea alăturată, informațiile sunt eronate și incomplete.

Așadar propunerea mea este de a întocmi o anali ză a procesului educațional
urmărindu -se îmbunătățirea calității acestuia dar și o analiză corectă a bazei material e
existente în unitatea școlară respectiv o noua abordare a ofertei educaționale.
Consider că trebuie aduse modificări astfel încât s tructurarea c orespunzătoate a PDI
sau a PAS să se realizeze în funcție de specificul școlii, în alegerea corespunzătoare a

4
perioadei de valabilitate a PDI să se țină cont de ghidul de întocmire a unui PDI sau PAS
perioada existent momentan fiind prea mare 2013 -2020 .
Există prezentate în PDI informații privind analiza demografică a județ ului Mureș
conform Institutului Național de Statistică însă datorită volumului mare și a modului de
utilizare a acestora în document se dovedesc a fi neconcludente pentru partea în care au
folosite.
Analiza calității procesului educational se poate baza și pe princi piile calității:
PRINCIPIUL CALIT ĂȚII 1: Managementul calității

Sistemul de management al calității asigură calitatea programelor de învățare și
promovează îmbunătățirea continuă.

DESCRIPTORI DE PERFORMANȚĂ CARE AR TREBUII ÎNDEPLINIȚI :
 membrii din conducerea unității se asigură că sistemul de management al calității
organizației este dezvoltat, implementat și continuu îmbunătățit;
 toți membrii personalului sunt implicați în implementarea asigurării calității;
 sistemul de calitate este supus unui pr oces de îmbunătățire continuă care face parte din
strategia de îmbunătățire a calității stabilită de organizație;
 procedurile sunt monitorizate în mod regulat pentru a asigura menținerea și
respectarea sistemelor și proceselor;
 sunt stabilite proceduri pri vind neconformitatea cu procedurile și se implementează
măsuri corective;
 sistemul de calitate dispune de proceduri eficiente de a răspunde plângerilor și
contestațiilor;
PRINCIPIUL CALITĂȚII 2: Responsabilitățile manage rului
Unitatea de învățământ asigură o conducere și un management caracterizate prin
eficacitate în ceea ce privește calitate a și dezvoltarea curriculumului /învățării.
 DESCRIPTORI DE PERFORMANȚĂ CARE AR TREBUII ÎNDEPLINIȚI :

5
 manage rul supraveghează cu eficacitate respectarea direcției strategice și
monitorizează cu regularitate programele de învățare și propria performanță de
management;
 rolurile, responsabilitățile, autoritate a și răspunderea care revin fiecărui membru al
personalului sunt în mod clar definite, alocate și înțelese de toți factorii interesați;
PRINCIPIUL CALITĂȚII 3: Managementul resurselor
Organizația oferă elevilor un mediu sigur, sănătos și care le oferă sprijin; de asemenea,
organizația se asigură că programele sun t furnizate și evaluate de personal competent și
calificat.
DESCRIPTORI DE PERFORMANȚĂ CARE AR TREBUII ÎNDEPLINIȚI :
 elevii au acces la resurse de învățare care răspund nevoilor lor și care sunt adecvate
unui studiu independent eficace;
 metodele/resursele/sarcinile etc. de predare și formare sunt actualizate, analizate și
modificate în mod regulat;
 metodele/resursele/sarcinile etc. de predare și formare răspund nevoilor elevilor,
diferitelor stiluri de învățare, cerințelor programelor de învățare și specificațiilor
calificărilor;
 resursele de învățare și spațiile aferente permit tuturor elevilor să participe în mod
activ;
 condițiile și mediul de lucru sunt eficace și asigură relații de lucru bune;
 toți membrii personalului au acces la cuno ștințe utile și valide privind sarcinile și
obiectivele lor;
 sistemele de evaluare a personalului au ca rezultat planificarea unor acțiuni de
îmbunătățire;
 datele privind rata de retenție și rata de succes a elevilor sunt utilizate pentru a aduce
în disc uție potențiale aspecte legate de dezvoltarea profesională;
 profesorii/instructorii demonstrează că posedă cunoștințe, competență tehnică și
experiență actualizată la un nivel care să asigure predarea, învățarea și evaluarea
eficace a programelor;
PRINCIPI UL CALITĂȚII 4: Proiectare și dezvoltare
Organizația este receptivă față de nevoile indivizilor, agenților economici și
comunității și față de diferitele nevoi ale elevilor.

6
DESCRIPTORI DE PERFORMANȚĂ CARE AR TREBUII ÎNDEPLINIȚI :
 programele de învățare includ procese eficace de evaluare formativă și sumativă și de
monitorizare a învățării;
 obiectivele de învățare ale programelor includ criterii și metode de evaluare sumativă
care sunt adecvate scopului și care sunt revizuite în mod regulat;
 programele de învățare includ un proces eficace de răspuns la reclamații și contestații;
 programele de învățare sunt revizuite cel puțin o dată pe an și elevii contribuie la acest
proces de revizuire;
 informațiile privind evaluarea învățării și rezultatele dobândite, i nclusiv analiza
performanței diferitelor grupuri de elevi, sunt folosite ca punct de plecare pentru
dezvoltarea programului de învățare.
PRINCIPIUL CALITĂȚII 5: Predarea și învățarea
Organizația oferă condiții egale de acces la programele de î nvățare și s prijină toți
elevii.
DESCRIPTORI DE PERFORMANȚĂ CARE AR TREBUII ÎNDEPLINIȚI :
 evaluarea inițială (nevoile elevilor; sprijinul necesar; stiluri de învățare; cunoștințe,
experiență și abilități anterioare; cerințe de evaluare) oferă o imagine exactă pe baza
căreia se poate planifica un program de învățare adecvat;
 sunt prevăzute perioade pentru revizuirea și reevaluarea activităților de sprijin
destinate elevilor, pe baza nevoilor individuale ale acestora legate de progresul în
cadrul programului școlar;
 există înregistrări privind evoluția elevilor pe durata studiilor și după absolvire –
continuarea studiilor și/sau angajarea;
 elevilor li se stabilesc criterii individuale privind rezultatele de învățare și ținte de
învățare individuale, pe baza evaluării iniț iale;
 profesorii/instructorii folosesc o gamă variată de strategii de predare și învățare pentru
a răspunde stilurilor de învățare individuale, abilităților, culturii, genului, motivării
fiecărui elev;
 profesorii/instructorii selectează și mențin o gamă variată de resurse și materiale
pentru a oferi sprijin în funcție de diferitele nevoi ale elevilor
 toate activitățile de învățare sunt planificate și structurate pentru a promova și a
încuraja învățarea individuală centrată pe elev, precum și învățarea în cadrul unui grup
sau învățarea în diferite contexte;

7
 elevii sunt implicați în evaluarea progresului pe care îl realizează; evaluarea formativă
și feedbackul sunt folosite pentru planificarea învățării și pentru monitorizarea
progresului elevilor;

PRINCIPIUL CALITĂȚII 6: Evaluarea și certificarea învățării
Organizația utilizează procese eficace de evaluare și monitorizare pentru a sprijini
progresul elevilor.
DESCRIPTORI DE PERFORMANȚĂ CARE AR TREBUII ÎNDEPLINIȚI :
 procedurile și condițiile privind evaluarea sumativă și evaluarea internă sunt
comunicate în mod clar tuturor factorilor interesați;
 cerințele specifice de evaluare ale elevilor sunt identificate și îndeplinite atunci când
este posibil;
 evaluarea sumativă este folosită pentru a monitoriza progresul elevilor și pentru a
informa elevii în legătură cu progresul pe care l -au realizat și cu modul în care își pot
îmbunătăți performanța;
 elevii au oportunitatea de a se înregistra la o nouă procedură de evaluare sumativă
(dacă este posibil) și /sa u au o “a doua șansă” de a fi evaluați;
 în mod regulat sunt selectate și revizuite exemple de decizii și practici de evaluare
sumativă; constatările rezultate sunt luate în considerare în acțiuni ulterioare de
evaluare, pentru a asigura consecvența și cor ectitudinea;
 profesorii / instructorii participă în mod regulat la activitățile de standardizare a
procesului și deciziilor de evaluare care sunt efectuate
PRINCIPIUL CALITĂȚII 7: Măsură și analiză
Performanța organizației este monitorizată și evaluată și se stabilesc pași în vederea
îmbunătățirii, prin asigurarea calității și autoevaluare.
DESCRIPTORI DE PERFORMANȚĂ CARE AR TREBUII ÎNDEPLINIȚI :
 toate aspectele referitoare la organizație sunt supuse procesului de autoevaluare;
 sistemul de calitate dispune de un mecanism de colectare regulată a feedback -ului din
partea elevilor și a altor factori interesați interni și externi;
 autoevaluarea riguroasă are drept rezultat identificarea priorităților, stabilirea unor
ținte ambițioase de îmbunătățire și de planificare a acțiunii;

8

2 APRECIEREA CORECTĂ A ANALIZEI DE TIP
PEST(ELA) SAU/ȘI SWOT EXISTENTĂ ÎN PDI

În vederea aprecierii corecte a analizei de tip PEST(ELA) și SWOT existentă în PDI-
ul unității de învățământ, am pornit de la direcțiile sugerate de context ul european, național și
local observând însă aspect formulate greșit la nivelul PDI-ului de la Liceul Tehnologic
“ELECTROMUREȘ” .

Context European

Educația și formarea profesională, în strânsă legătură cu politicile de ocupare a forței
de muncă, constituie una dintre componentele prioritare ale politicilor și programelor UE.
În cele ce urmează, sunt prezentate câteva dintre principalele repere care definesc
aceste politici .
 Tratatul de la Amsterdam1 :
 Așează politicil e de ocupare în centrul agendei comunitare (v. Titlul VIII al
Tratatului -“ocuparea”)
 Declară promovarea ocupării ca "problemă de preocupare comună" a statelor
membre (v. Art. 2 al Tratatului asupra Comunității Europene)
 Introduce acțiuni coordonate în cadrul politicilor de ocupare
În condițiile în care responsabilitatea combaterii șomajului revine statelor membre,
acestea decid să acționeze pe baza unei strategii comune (“Common guidelines”), având ca
obiectiv: ”Promovarea unei forțe de muncă calificat e, bine pregă tite și adaptabile și a unei
piețe a muncii care sa răspundă schimbă rilor din economie"
 Procesul Luxemburg2:

1 Tratatul de la Amsterdam: document semnat de șefii de stat și de guvern din UE la 2 oct.1997 și intrat în
vigoare la 1 mai 1999. Completează și consolidează tratatele anterioare asupra CE si UE (Paris 1951, Roma
1957, Mastricht 1992). Este considerat o schiță a principalelor probleme comunitare.
2 La întâlnirea de la Luxemburg, ("Jobs Summit") din noiembrie 1997, fără să mai aștepte ratificarea formală a
tratatului de la Amsterdam (intrat în vigoare ulterior la 1 mai 1999), statele membre au decis să preseze în
direcția adoptării unei Strategii Comu ne de Ocupare ("European Employment Guidelines") și s -a convenit
asupra unui ciclu anual de implementare si revizuire (care acum este cunoscut ca Procesul Luxemburg)

9
Începând cu anul 1998, statele membre ale UE adoptă un prim set de orientări care să
ghideze politicile de ocupare, definind cei 4 piloni ai strategiei comune de ocupare. Aceiași
piloni se regăsesc începând cu anul 2002 și în Planul Național de Ocupare al României:
PILONUL I: Capacitatea de ocupare a forței de muncă (Employability):
 Vizează creșterea capacității de ocupare a perso anelor aflate în căutarea unui loc de
muncă
PILONUL II: Antreprenoriat (Entrepreneurship) :
 Măsuri pentru facilitarea demarării și derulării unei afaceri și pentru crearea a noi
locuri de muncă
PILONUL III: Adaptare (Adaptability):
 Vizează capacitatea d e adaptare a forței de muncă și a relațiilor de muncă (prin noi
forme flexibile), a mediului organizațional din întreprinderi la o lume în rapidă
schimbare
PILONUL IV: Ș anse egale (Equal opportunities) :
 Are în vedere accesul egal la slujbe pentru bărbați și femei, tratamentul egal în
întreprinderi, combaterea discriminărilor în ocupare
 Consiliul European de la Lisabona (martie 2000)
Adoptă obiectivul strategic al UE ” de a deveni” cea mai competitivă și dinamică
economie bazată pe cunoaștere din lume, capabilă de o creștere economică durabilă cu locuri
de muncă mai bune și mai multe și o mai mare coeziune socială. Coerent cu acesta,
concluziile Consiliului European de la Lisabona st abilesc noile competențe de bază pentru
toți (pe lângă cele "tradiționale" – de citire, scriere și calcule de bază):
– deprinderile din domeniul tehnologiei informatice (“competențele digitale”)
– limbile străine
– cultura tehnologică
– spiritul antrepr enorial
– competențele sociale
 Consiliul European de la Feira (2001)
Invită statele membre “să identifice strategii coerente și măsuri pragmatice cu scopul
de a stimula învățarea permanentă , la nivel individual și instituțional”
 Memorandum asupra învățării permanente: (octombrie 2000)
Prin acest document, Comisia Europeană lansează 6 mesaje cheie :
 Noi competențe de bază pentru toți
 Realizarea de investiții superioare în resurse umane

10
 Încurajarea inovației în predare și învățar e
 Valorificarea învățării
 Regândirea orientării și consilierii
 Să apropiem învățarea de domiciliu
 “Procesul Barcelona” (inițiat prin Consiliul European de la Barcelona din 2002)
Implementează un program de lucru detaliat pe baza celor 3 obiective str ategice
pentru sistemele educaționale si de formare profesională din Europa, în perspectiva anului
2010:
1. îmbunătățirea calității și eficienței sistemelor educaționale si de formare profesională
2. facilitarea accesului tuturor în sistemele educațional e și de formare profesională:
3. transparența sistemelor europene de educație si formare
 „Procesul Copenhaga ” (inițiat la Conferința Europeană a Miniștrilor Educației, din
noiembrie 2002):
Participanții la Conferință (miniștrii educației din țările membre și din țările candidate
și reprezentanți ai partenerilor sociali din Europa) au adoptat “Declarația de la Copenhaga”
structurată în 4 teme prioritare:
 întărirea dimensiunii europene în edu cație și formare profesională
 creșterea transparenței sistemelor de educație și formare profesională
 recunoașterea competențelor și a calificărilor
 asigurarea calității în educație și formare profesională
 Indicatorii europeni în educație pentru 2010 („Benchmarks”)
Concluziile Consiliului European din 21 -23 martie 2003, adoptate apoi de Consiliul
UE (5 -6 mai 2003) la recomandarea Comisiei Europene, propun un set comun de indicatori
de referință ( „Benchmark s”) pentru îmbunătățirea sistemelor de educație în țările membre
ale UE (ținte pentru 2010):
1. rata medie în UE a abandonului școlar timpuriu: să nu depășească 10%
2. cel puțin 85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani să fi absolvit cel puțin învățământul
secundar superior
3. procentul tinerilor de 15 ani cu competențe scăzute de citire/lectură să scadă cu cel puțin
20% față de anul 2000
4. în 2010 media în UE privind participarea la formarea continuă să fie de cel puțin 12,5% din
populația adultă (grupa de vârstă 25 -64 ani)
5. numărul absolvenților de matematică, științe și tehnologie în UE să crească până în 2010 cu
cel puțin 15% și eliminarea oricăror decalaj între sexe în aceste domenii

11
În Comunicatul de la Maastricht (14 decembrie 2004) privind vi itoarele priorități ale
cooperării europene consolidate în domeniul formării profesionale (VET), miniștrii
responsabili pentru VET din cele 32 de țări, partenerii sociali europeni și Comisia au convenit
să acorde prioritate elaborării unui Cadru European a l Calificărilor flexibil și deschis, bazat
pe achizițiile procesului de învățare, care să devină o referință comună în sprijinul facilitării
recunoașterii și transferabilității calificărilor.

Context national

Obiective strategice 2020
 Promovarea accesului egal la educație de calitate (educația timpurie, învățământul
primar și secundar) și reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii;
 Îmbunătățirea calității, eficienței și gradului de deschidere a învățământului terțiar ,
pentru creșterea ponderii absolvenților de învățământ terțiar;
 Încurajarea și creșterea participării la învățarea pe tot parcursul vieții ,
îmbunătățirea competențelor forței de muncă, precum și îmbunătățirea calității și
relevanței educației și a sistemelor de formare profesional ă pentru piața forței de
muncă;
 Creșterea accesului la educație de calitate prin dezvoltarea infrastructurii educație și
formării profesionale , inclusiv la nivelul instituțiilor culturale cu rol educativ

Ținte strategice 2020
 Reducerea ratei de părăsi re timpurie până la 11,3%;
 Creșterea ratei de participare la învățământul terțiar al tinerilor de 30 -40 ani până la
26,7%;
 Promovarea învățării permanente și creșterea ratei de participare a populației la
formarea continuă până la 10%.

Repere pentru identificarea direcțiilor de acțiune
Conform Strategiei Europa 2020, statele membre ale UE au identificat un nou set de
priorități și inițiative emblematice pentru a stimula creșterea economică și noi locuri de
muncă, pentru o creștere econ omică durabilă, inteligentă și în favoarea incluziunii.
Reforma sistemelor de educație se află între cele 7 inițiative emblematice. Pentru
fiecare inițiativă, atât autoritățile naționale, cât și instituțiile UE trebuie să își coordoneze
eforturile astfel încât acestea să se consolideze reciproc. Cele mai multe dintre aceste

12
inițiative au fost prezentate de către Comisie în 2010. Specifice fiecărei țări, Recomandările
sunt documentele elaborate de către Comisia Europeană pentru fiecare țară și cuprind anal iza
situației sale economice, oferind recomandări cu privire la măsurile pe care statele membre
trebuie să le adopte pe parcursul următoarelor 18 luni. Ele sunt adaptate la problemele cu care
se confruntă statul membru și acoperă o gamă largă de subiecte: situația finanțelor publice,
reforme ale sistemelor de pensii, măsuri pentru a crea locuri de muncă și pentru a combate
șomajul, educația și provocările de inovare, etc. Adoptarea finală a recomandărilor specifice
de țară elaborate de către Comisie se face la cel mai înalt nivel de către liderii naționali din
cadrul Consiliului European.
Conform cadrului de analiză al recomandărilor, România se confruntă, de asemenea,
cu o serie de noi provocări, pe termen mediu, în încercarea de a asigura o creștere inte ligentă,
durabilă și favorabilă incluziunii. La 46% din media UE, PIB -ul pe cap de locuitor din
România este unul dintre indicatorii care arată decalajul de dezvoltare. Printre provocările
cele mai importante se numără necesitatea de a crește participarea pe piața forței de muncă,
îmbunătățirea competitivității globale și reforma administrației publice. Fondurile UE pot
oferi o sursă importantă de investiții publice pentru a sprijini România în abordarea
acestor provocări.
În domeniul educației, o provocare majoră o reprezintă creșterea calității
educației , alături de părăsirea timpurie a școlii. Conform recomandărilor, România trebuie să
implementeze reformele într -un ritm mai rapid, concomitent cu dezvoltarea capacității sale
administrative.
Educația terțiară ar trebui să fie aliniată cu nevoile pieței muncii și să se
îmbunătățească accesul persoanelor dezavantajate. RECOMANDAREA CONSILIULUI
privind Programul național de reformă al României pentru 2013, arată că în anii următori în
România este n ecesar să se accelereze reforma sistemului de învățământ, inclusiv prin
consolidarea capacității administrative atât la nivel central, cât și la nivel local, și să se
evalueze impactul reformelor; să se accelereze reformele în domeniul învățământului
profe sional și al formării continue; să se alinieze și mai mult învățământul universitar la
cerințele pieței muncii și să se îmbunătățească accesul persoanelor defavorizate; să se pună în
aplicare o strategie națională cu privire la fenomenul părăsirii timpurii a școlii, punând
accentul pe îmbunătățirea accesului copiilor preșcolari, inclusiv al romilor, la o educație de
calitate; să se accelereze tranziția de la îngrijirea instituțională la îngrijirea alternativă pentru
copiii lipsiți de îngrijire parentală.

13
Pentru învățământul preuniversitar, prezenta strategie urmărește țintele stabilite de
Cadrul Strategic pentru Cooperarea Europeană în Domeniul Educației și Formării
Profesionale ( ET 2020 ). Conform acestor recomandări, strategia răspunde nevoii de a include
în mod sistematic pe agenda de politici noi măsuri care să asigure accesul echitabil la educație
și formare de calitate. De asemenea, strategia răspunde deciziilor Consiliului pentru Educație
care sprijină analiza Comisiei privind viitoarele priorități de cooperare în această arie prin
metoda deschisă de cooperare – COM(2011) 66 din 17 februarie 2011. 11
Conform Memorandumului cu privire la Îndeplinirea și asumarea condiționalităților
ex-ante în contextul pregătirii și aprobării documentelor de programar e a fondurilor
europene alocate României în perioada 2014 -2020 pentru domeniile Educație și Cercetare –
Dezvoltare -Inovare semnat între Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Educației
Naționale, condiționalități ex -ante și documentele strategice aflate în responsabilitatea
Ministerului Educației Naționale sunt prevăzute următoarele:
 Existența unui cadru strategic de politică pentru reducerea Părăsirii Timpurii a Școlii
(PTS) în limitele a rt. 165 din TFUE;
 Existența unui cadru strategic de politică la nivel național sau regional pentru
învățământul terțiar având ca scop creșterea participării, calitatea și eficiența
învățământului terțiar, în limitele prevederilor art.165 din TFUE
 Existen ța unui cadru strategic de politică la nivel național și/sau regional pentru
învățarea pe tot parcursul vieții, în limitele prevederilor art. 165 din TFUE
 Existența unei strategii naționale 2014 -2020 de dezvoltare/modernizare a
infrastructurii educațional e
 Existența unei strategii naționale sau regionale în domeniul cercetării și al inovării
pentru specializarea inteligentă, în conformitate cu programul național de reformă,
care să stimuleze efectuarea de cheltuieli private pentru cercetare inovare;
 Existența unui plan multianual pentru bugetarea și prioritizarea investițiilor în
domeniul cercetării și al inovării.
 La elaborarea documentelor strategice trebuie avute în vedere următoarele elemente:
 Stabilirea unor obiective strategice globale care să ref lecte viziunea națională în
domeniu și a unor obiective specifice clare care să fie în concordanță cu obiectivele
tematice și cu prioritățile de investiții prevăzute în regulamente europene 2014 -2020;
 Reflectarea la nivel regional a intervențiilor, inclus iv corelarea cu Planurile de
Dezvoltare Regională 2014 -2020, mai ales în acele domenii în care potențialii
beneficiari sunt autoritățile publice locale;

14
 Stabilirea estimativă a necesarului de finanțare din toate sursele (bugete naționale,
fonduri externe rambursabile și nerambursabile) pentru atingerea obiectivelor
strategice, respectiv pentru realizarea intervențiilor stabilite prin strategie.
 Identificarea și prezentarea, după caz, a proiectelor cu importanță strategică,
finanțabile din toate sursele;
 Stabilirea unor mecanisme funcționale de monitorizare și implementare a strategiei,
inclusiv a unor indicatori, pentru a evalua ulterior aplicarea și impactul investițiilor
realizate, precum și pentru a susține funcționarea viitoarelor programe operațional e.
 Realizarea după caz, în funcție de tipul de investiții promovate, a procedurii SEA în
conformitate cu prevederile Directivei privind evaluarea efectelor anumitor planuri și
programe asupra mediului (SEA) ( este necesară demararea procedurii SEA în
momen tul în care există elaborată prima versiune a documentului, primul PDI fiind
notificarea în acest sens a Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice ).

Direcții de acțiune pentru România 2020
 Creșterea participării, accesibilității și calităț ii educației pentru copii cu vâ rsta de 0 -6
ani, cu accent pe educația antepreșcolară (0 -3 ani);
 Prevenirea și corectarea părăsirii timpurii a școlii (programe remediale, rute flexibile,
căi alternative de educație, "a doua șansă", etc.), cu un accent special în mediul rural și
populația de etnie romă;
 Politici de incluziune și practici inclusive în învățământul preuniversitar;
 Integrarea copiilor și tinerilor cu nevoi speciale de educație în sistemul de învățământ
și facilitarea integrării acestora pe piața muncii;
 Creșterea atractivității sistemului de educație și formare profesională (campanii de
informare, orientare și consiliere, concursuri profesionale de competențe, oportunități de
carieră), cu accent special pe tinerii din mediul rural și cei de etni e romă;
 Sisteme de asigurare a calității în educație și formare profesională, în conformitate cu
Cadrul European de Referință pentru Asigurarea Calității;
 Politici bazate pe date de cercetare cu privire la acces și participare la educație de
calitate, cu scopul de a reduce prăsirea timpurie a școlii, cu accent special pe tinerii din
mediul rural și cei de etnie romă;
 Îmbunătățirea competențelor și a sistemelor de formare a profesorilor, formatorilor,
managerilor, personalului școlii, formatorilor și a pe rsonalului de specialitate care își
desfășoară activitatea în sistemul de educație și de formare profesională;

15
 Dezvoltarea de conținut educațional, inclusiv în format digital, promovarea
creativității și combaterea stereotipurilor în educație și formare p rofesională.

A. Analiza mediului extern
a. Analiza mediului economic
Statisticile economice referitore la Regiunea Centru indică un relativ echilibru
al sectoarelor: primar, secundar si terțiar. Comparativ cu structura PIB național, în cadrul
Regiunii Centru este mult mai bine reprezentată industria 35% față de 28% la nivel național,
agricultura are o pondere apropiat a de cea înregistrată la nivel național, iar serviciile sunt
reprezentate mai slab.
Potrivit “Strategiei de dezvoltare a județului” în județul Mureș, caracteristica
principală a economiei o reprezintă industria. Dezvoltarea unor noi sectoare de activitate
reprezintă însă o prioritate pentru economia județului: construcții, materiale de construcții,
protecția mediului, agricultura și industria alimentara, silvicultura, turismul, industria ușoară,
telecomunicațiile, transporturile, producerea energiei, mica industrie.
De interes pentru oferta TVET din regiune este și dezvoltarea viitoare (conf.
PDR 2004 -2006) a unor parcuri industriale, prevăzută în toate județele regiunii: Astfel în
județul Mureș va lua ființă Parcul Industrial Mureș – platforma Vidrasău, Un gheni
(finanțat de UE și de Guvernul României din fonduri PHARE). În faza operațională vor fi
create 1.500 de locuri de muncă. Proiectul prevede relocarea unor industrii din zone de
aglomerare urbană și modernizarea tehnologică a acestora, conducând la o r educere a poluării
în întreaga regiune.
De asemenea trebuie luate în considerare și PRAI și PLAI, întocmite în baza
planurilor de dezvoltare regională și locală.
În anul 2004, suprafața agricolă a Regiunii 7 Centru era de 1.894 mii ha
reprezentând 55.5% din suprafața totală a regiunii și 12,9% din suprafața agricolă a României
(conf.INS. Anuarul statistic 2005)
Agricultura Regiunii 7 Centru contribuie cu cca.12% la producția agricolă de bunuri și
servicii agricole realizată la nivel național (valori din 2 004), procent care o situează însă doar
pe locul 5 din cele 8 regiuni.
Dintre județele regiunii, Mureșul are cea mai mare pondere în valoarea producției
agricole regionale (24,7% în 2004).

16
O caracteristică deosebită a regiunii este relieful foarte variat, predominant muntos, cu
potențial ridicat pentru creșterea animalelor, alternând cu suprafețe întinse de platou și luncă
propice culturilor agricole. După modul de folosință, structura suprafețelor agricole (în 2004)
se prezintă astfel: arabil 40,6%, pășuni 34,1%, vii și pepiniere viticole 0,4%, livezi și
pepiniere pomicole 0,9%.
Creșterea animalelor este relativ bine dezvoltată în toate județele regiunii, în zona
montană constituind principala activitate agricolă. Județele Mureș și Harghita sunt renumite
pentru calitatea efectivelor de bovine, Mureșul având un sector de creștere a porcinelor și
păsărilor.
Viticultura și pomicultura sunt dezvoltate în zona colinară, producția vegetală în
culoarele depresionare și în luncile râurilor, rezultate bune se obțin la cultura cartofului (peste
1/4 din producția României, sfecla de zahăr, plantele textile.
Sursa: PRAI 2005 -2013 Regiunea 7 Centru.
c. Piața muncii
Conform situației prezentate de Institutul Național de Statistica: "Balanța forței de
muncă" la sfârșitul anului 2000,2001,2002,2003,2004, principalii indicatori ai forței de muncă
pentru județul Mureș se prezintă astfel:
Din totalul populației ocupată civilă din județ (243,5 mii), ponderea cea mai mare este
prezentă în sectorul agricol (82,2 mii reprezentând 33,8 %) și industrie (64,9 mii reprezentând
26,6 %). Alte sectoare cu pondere mare a populației ocupate fiind comerț, prestări servicii ,
învățământ, sănătate și asistență socială .
În ceea ce privește populația acti vă civilă, ponderea cea mai mare din total (254,2 mii
persoane), o reprezintă angajații din Industrie urmați de cei din Comerț, Învățământ și
Sănătate și asistență socială. Cu toate că populația ocupată din județ este prezentă în cea mai
mare parte în sec torul agricol, populația salariată în acest sector reprezintă doar 3,10 % din
totalul populației ocupată civilă, respectiv 3,92 % din populația activă civilă.
În anul 2004 populația activă civilă era în scădere de la 260,9 mii persoane la 254.2
mii perso ane (2,6%) față de anul anterior, iar populația activă civilă s -a menținut constantă.
Această tendință se reflectă și în principalele sectoare de activitate.
Menționăm totuși faptul că rata de activitate este ridicată (71,1 %), de asemenea rata de
ocupare a forței de muncă este mare (68,1 %) ceea ce conduce la scădere a ratei șomajului la
doar 4,2 %.
Din analiza situațiilor statistice rezultă următoarele concluzii:

17

Rata de activitate si rata de ocupare peste media națională (cu cca. 3, respectiv 5
puncte p rocentuale în 2004).
Tendință descrescătoare a ratei de activitate a populației.
Tendință descrescătoare în dinamica ocupării forței de muncă.
Rata șomajului:
 sub media națională (6,3 % în 2004 ).
 în prezent, tendință generală descrescătoare a șomajului
 pe sexe: rata șomajului este mai mare în cazul bărbaților (56,8% în 2004)
 pe medii rezidențiale: mai mare în mediul urban
 pe grupe de vârstă – cea mai mare rată a șomajului: tinerii 15 -24 ani:
Decalaje semnificative între mediul urban și rural, privind st ructura pe niveluri de
instruire a populației ocupate, la nivel regional:
 Doar 2,5 % (!) din populația ocupată din mediul rural are studii superioare
(față de 14,2% în urban)
 Doar 21,8% din populația ocupată din mediul rural are liceu (față 33,5% în
urban)
 Peste 40% din populația ocupată din mediul rural are doar studii primare
(11,9%) sau gimnaziale (29,5%)
 Se constată amenințarea rezultată din ponderea mare a ocupării în ind ustria
textilă (lohn) raportată la impactul aderării la UE și eliminării restricțiilor la importurile din
Asia de Sud -Est și China.

Analiza mediului intern
a. Managementul unității de învățământ
Conducerea unității de învățământ presupune, în general, o activitate extrem de
complexă, ce vizează domenii și probleme multiple, de la activitatea didactică, la probleme de
resurse materiale, financiare, umane, de asigurare a calității în educație etc.
Calitatea și eficiența managementului își pune amprenta asupra întregii activități, cât și
asupra rezultatelor acesteia.
Activitățile unui bun manager încep cu proiectarea/planificarea obiectivelor strategice,
pe termen mediu și cele operaționale, cu sta bilirea resurselor de toate tipurile, continuă cu
monitorizarea realizării celor planificate, cu îndrumarea și controlul și se încheie cu evaluările
periodice și cele finale. După cum se observă, acest lanț de activități necesită o bună pregătire
manageria lă a directorilor, expertiză profesională, efort intelectual și chiar fizic, când ai în

18
subordine multe structuri, și antrenează un șir lung de responsabilități și implicare, în primul
rând a echipei manageriale, dar și a tuturor membrilor organizației șco lare.
Directorii unității de învățământ au conștientizat importanța muncii lor și, în cea mai
mare parte, și -au perfecționat stilurile manageriale, au întărit rolul școlii în cadrul
comunităților locale și au îmbunătățit imaginea acesteia în societate.
Direcții de optimizare:
 Insușirea și respectarea legislației/ metodologiilor/ordinelor in vigoare
 Imbunătățirea comunicării pe orizontală și verticală/ respectiv cu autoritățile
locale/comunitatea locală și prin organizarea de activități comune
 Folosirea m ijloacelor electronice pentru o comunicare rapidă/ eficientizarea
muncii
 Asigurarea calității in instituția de invățămant
 Profesionalizarea funcției manageriale
 Centrarea activității pe elev
 Dezvoltarea de parteneriate educaționale
 Participarea la proiecte / încurajarea muncii în echipă
 Trecerea de la un curriculum axat pe acumularea de informații la un curriculum
flexibil centrat pe formarea de competențe relevante pentru piața muncii, pentru
dezvoltarea capacității de creație și inovare, precum și a celei de adaptare la situații noi.
 Accelerarea descentralizării in contextul asigurării calității: realizarea unei
descentralizări financiare echilibrate și descentralizarea deciziilor referitoare la resursele
umane și conducerea școlii.
 Practicarea unui managem ent implicativ și transformațional. Creșterea eficienței
muncii directorului in planul proiectării, implementării și evaluării intregii activități din
unitatea de invățămant.
b.

Resurse umane
 Echipa managerială a școlii noastre es te puternic implicată în reformarea
învățământului garantând un climat de muncă în echipă cu puternice disponibilități la
programul prelungit și efort.
 Școala dispune de un colectiv numeros cu pregătire profesională în domeniu
 Pe lângă personalul didactic activează în școală și personal didactic auxiliar și
nedidactic

19
c. Procesul de predare – învățare

Cerințele învățământului modern pretind formatorilor din sistemul educațional
identificarea acestora în următoarele roluri:
 Autor de curriculă : proiectează curriculum național, ca membru în comisiile
naționale, curriculum la decizia școlii (CDȘ), curriculum de dezvoltare locală (CDL),
dezvoltă programe școlare, creează situații de învățare pornind de la programele școlare,
mediază relația elevului cu sursele de învățare;
 Consilier : îndrumă elevul către viața profesională, încurajează stilurile și
metodele de învățare, susține dezvoltarea aptitudinilor personale, oferă instrumente de
autocunoaștere;
 Moderator : moderează relațiile dintre elevi și dintre aceștia și ceilalți membri ai
societății în perspectiva comportamentului civic;
 Partener : colaborează cu fiecare elev și cu grupuri de elevi pentru realizarea
demersului didactic;
 Evaluator : propune criterii de evaluare, monitorizează activitățile de evaluare a
produselor;
 Model : se comportă exemplar în activitatea didactică, în societate și în familie.
Existența programelor centrate pe activitățile elevului au determinat un anumit sens al
schimbării în didactica fiecărei discipline. Orientarea modernă a strategiilor didactice permite
elevului să exprime puncte de vedere proprii, să realizeze un schimb d e idei cu ceilalți, să
argumenteze, să pună întrebări cu scopul de a înțelege, să coopereze în rezolvarea
problemelor și a sarcinilor de lucru.
La nivelul fiecărei discipline profesorii utilizează metode interactive de învățare:
modelarea, brainstorming, învățarea prin descoperire, problematizarea, algoritmizarea, lucrul
în echipă, demonstrația, dezbaterea, conversația, exercițiul etc.
Evaluarea vizează măsurarea și aprecierea performanțelor, pune accent pe elementele de
ordin calitativ, vizează progresu l în învățare. Printre metodele moderne de evaluare folosite de
profesorii școlii noastre amintim: proiectul, eseul structurat, teste cu itemi cu alegere (duală,
multiplă), dezbaterea etc.
Avantajele acestor metode didactice moderne sunt: munca în echipă, legăturile
interdisciplinare, dezvoltarea abilităților de comunicare, dezvoltarea capacității de decizie,
respectarea termenelor stabilite prin proiectul didactic.

20

Un profund caracter interactiv și interdisciplinar se asigură prin excursiile și vizitele d e
studii realizate cu elevii. Aceste activități s -au finalizat cu realizarea unor panouri tematice,
albume foto digitale, prezentări în Microsoft PowerPoint, expoziții. Prin aplicarea metodelor
interactive s -a remarcat o creștere a motivației elevilor pent ru participarea la astfel de
activitățile didactice.
Profesorii sunt interesați de tehnicile și metodele moderne de predare -învățare și
participă constant la cursuri de formare continuă organizate de Casa Corpului Didactic Mureș,
universități sau în diverse alte programe.
d. Materiale și resurse didactice
 În anul școlar 2007 -2008, școala a fost dotată cu un număr de 30 calculatoare care
permit desfășurarea activităților didactice asistate de calculator.
 Școala noastră are implementat programul SEI, dispunând de o rețea de calculatoare
pe care sunt instalate lecțiile și experiențele virtuale prin programul AEL.
e. Rezult atele elevilor
Monitorizarea rezultatelor elevilor se realizează în școală de către profesorii diriginți ai
claselor terminale și secretariatul școlii.
Ponderea absolvenților de liceu admiși într -o formă de învățământ superior nu este
mare, fiind motivată de faptul că, prin liceu filiera tehnologică, elevii se pregătesc în mod
special pentru o activitate profesională practică, în vederea încadrării rapide în producție.
Șomajul este foarte mare în primul an după absolvirea liceului, întrucât condițiile
concrete oferite de piața muncii nu corespund cu aspirațiile tinerilor absolvenți, dar în timp (2 –
3 ani) șomajul scade atingând limite comparabile cu nivelul acestuia pe plan local.
Statistica privitoare la situația celor încadrați în muncă nu reflectă strict realitatea,
întrucât după absolvire o parte a tinerilor se angajează într -o altă specializare.
O parte din absolvenții liceului nu au putut fi contactați, fie datorită plecării acestora
din localitate, fie datorită reacției lor negative față de școală, dar ponderea lor este mică, sub 5
%.
Evaluarea competențelor dobândite este cuantificată prin rezultatele obținute de către
absolvenți la sfârșitul ciclului de instruire prin sistemul de examene de absolvire a ciclului de
instruire.

21

Din tabelul de mai jos se desprinde o primă concluzie a preocupării școlii pentru
asigurarea calității actului educațional, scăderea procentului de promovabilitate la Examenul
de Bacalaureat.
Analizând rezultatele concrete obținute de absolvenții de liceu la Examenul de
Bacalau reat, se constată că procentajele sunt în scădere unde s -a înregistrat o disfuncție
generată de factori externi.
Rezultatele Examenelor de absolvire școală postliceală și cele pentru certificarea
competențelor profesionale la liceu reflectă o bună pregătir e profesională a absolvenților,
menținându -se un procent ridicat de promovabilitate de peste 98%.

În continuare doresc să menționez că am identificat o serie de puncte slabe care nu au
fost menționate în document , deasemenea, la nivelul oportunităților si amenințărilor care stau
la baza analizei SWOT am observat numeroase erori . Propun o analiză completă a vand la
bază toate componentele unei analize SWOT menționând următoarele
 Puncte tari – sunt menționate în PDI
 Puncte slabe, oportunități, amenințări – voi realiza o nouă analiză având în vedere că
acestea au fost descrise incomplet și superficial.

22
MANAGEMENT
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
 Preocupare în proiectarea și planificarea activităților, a calității
lor și în exercitarea funcțiilor de organizare, conducere
operațională și de evaluare
 Indeplinirea atribuțiilor reglementate de consiliul de
administrație
 Transparența actului de decizie.
 Adminis trarea bună a bazei materiale existente.
 Relație bună director – părinți – elevi – cadre didactice
 Capacitate de rezolvare a unor categorii de conflicte.
 Implicarea comunității culturale în viața școlii.
 Management școlar bazat pe colaborare, parteneriate,
comunicare, lucru î n echipă.

 Nu se stabilesc indicatori de performanta concreți și realizabili.
 Nu se realizează delegarea de sarcini corect și eficient.
 Nu există intotdeauna un sistem funcțional de comunicare intre
structurile submanageriale.
 Nu există o strategie pentru formarea continuă a cadrelor
didactice in direcția abordării unor programe de pregătire
proprii sau in parteneriat, cu impact asupra calității educației.
 Autonomie managerială limitată
 Existența unor disfuncționalități în mama gementul comunicării ,
atât pe orizontală cât și pe verticală:
 Lipsa consecvenței în cerințe;
 Statutul legal al conducătorului în domeniul educației nu este
favorabil exercitării funcțiilor manageriale.

OPORTUNUTĂȚI AMENINȚĂRI
 Managerul dispune de prestigiu, recunoaștere și sprijin din
partea autorităților centrale și locale, precum și din partea
comunității.
 Existența legislației privind asigurarea calității în educație.
 Descentralizarea învățământului preuniversitar.
 Aplicarea consecventă a mijloacelor de control și evaluare
 Instabilitatea cadrului legislativ.
 Autonomie managerială legislativă limitată.
 Cultura organizațională nu este întotdeauna favorabilă unui
management al schimbării și promovării noului.
 Autonomie financiară condiționată de numărul de elevi

23
RESURSE UMANE – CADRE DIDACTICE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
 Motivare financiară slabă.
 Autoimplicare redusă în luarea deciziilor.
 Lipsa de concordanță între realitatea din școală și imaginea comunității asupra
școlii noastre
 Migrarea personalului didactic, didactic auxiliar și nedidactic spre alte domenii de
activitate si, in revers, migrarea personalului disponibilizat din alte domenii de
activitate, spre invățămant, pentru domenii in care nu are calificare
 Orientare către invățămant a unor absolvenți cu slab nivel profesional;
 Instabilitatea și viabilitatea discutabilă a posturilor;
 Neclarități și exprimări vagi în documentele legislative referitor la situația
profesorilor care au probleme de natura psihologică, uneori chiar psihiat rică;
OPORTUNUTĂȚI AMENINȚĂRI

 Cea mai veche școală de arte și meserii din
zonă;
 Oferte educaționale diversificate,
 Diversificarea activității de formare continuă.
 Activitate de mentorat pentru noii colegi
 Unele cazuri de suficiență profesională.
 La unii profesori este o acută lipsă de
inițiativă, spirit organizatoric și /sau lipsa
dorinței de finalizare a unor acțiuni propuse,
 Comunicarea profesională limitată la nivelul
unor catedre,.
 Continua scădere a nivelului de trai.
 Statutul social al profeso rului.
 Migrația forței de muncă necalificate spre învățământ
 Migrația absolveților valoroși în străinatate.
 Existența unui număr din ce în ce mai mare de familii dezorganizate
 Supraîncărcarea cadrelor didactice cu activități care nu sunt remunerate;
 Insecuritatea locului de muncă;
 Încurajarea în insuficientă măsură din partea autorității centrale a exemplelor de
bună practică și a inovării didactice (criterii de apreciere centrate în mică măsură
pe creativitatea și calitatea procesului);
 Criza de timp a părinților datorată actualei situații economice care reduce
implicarea familiei în viața școlară – acest lucru se reflectă atât în relația profesor –
elev cât și în performanță școlară a elevilor.

24
RESURSE UMANE – ELEVI
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
 Elevi cu potențial intelectual sub nivelul cerințelor impuse de
profilul școlii și cu lacune în bagajul de cunoștințe cu care vin
în clasa a IX -a;
 Elevi lipsiți de motivația învățării.
 Lipsa unor deprinderi de activitate intelectuală.
 Lipsa de comunicare între elevi – părinți, respectiv profesori
– elevi.
 Climat familial necorespunzător, lipsit de afecțiune sau
dominat de violență verbală și/sau fizică.
 Resurse de timp limitate, alocate de părinți pentru educația
copiilor.
 Influiențe negative ale mediului extern și incapacitatea școlii
de a le contracara.
 Disponibilitatea redusă a părinților de a fi parteneri ai școlii
în derularea procesului de învățământ, în structuri adecvate,
flexibile și eficiente;
OPORTUNUTĂȚI AMENINȚĂRI

 Posibilitatea realizării unor relații cu viitorii angajatori încă
înainte de absolvire, prin practica la firme
 Posibilitatea recunoașterii diplomelor de studii eliberate în
România de către țările U.E.;
 Participarea la programe europene.
 Posibilitatea de a fi îndrumați de profesori exp erimentați în
obținerea înaltelor performanțe școlare.
 Varietatea cursurilor de formare și perfecționare organizate
de CCD, universități, ONG -uri  Lipsa unei oferte de învățământ superior în domeniul de bază
auto
 Existența unor documente programatice ( PLAI) neutilizabile
datorită dezvoltării haotice a pieței forței de muncă;
 Mulți elevi cu prbleme deosebite: centre de plasament ,
familii monoparentale, dezorganizate, părinți plecați în
străinătate, venituri la limita subzistenței etc

25
CURRICULUM
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 Grad de dificultate mult prea ridicat pentru clasele din
învățământul liceal superior, la disciplinele de examen de
bacalaureat ;
 Lipsa manualelor de specialitate la secția maghiară și ciclul
superior de liceu
OPORTUNUTĂȚI AMENINȚĂRI

 Strategia națională privind implementarea reformei în
învățământ preuniversitar.
 Programe de formare în domeniul curriculum -ului.
 Colaborarea cu specialiști din învățământul superior sau din
cercetare.
 Parteneriat educațional bazat pe transparență și dialog.

 Fonduri financiare limitate.
 Unele componente ale ofertei de curriculum național sunt
lipsite de coerență și pun un accent prea mare pe informații.
 Prețul exagerat de mare al manualelor de specialitate și
auxiliarelor curriculare.
 Calitatea îndoielnică a unor manuale.

26
EVALUAREA ELEVILOR
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 Aplicarea noului sistem de evaluare a rezultatelor școlare
pe baza standardelor educationale implementate de
minister .
 Diversitatea instrumentelor de evaluare utilizate.

 Subiectivism intern în evaluarea nivelului de realizare a obiectivelor
din programele școlare.
 Sistemul de referință în notare este nivelul colectivului de elevi și nu
programa școlară.
 Dezechilibru între evaluarea o rală și cea scrisă.
 Rezultatele evalurii interne se abat în mod semnificativ de cele ale
evaluărilor sumative.( absolviri)

OPORTUNUTĂȚI AMENINȚĂRI

 Programe de formare în domeniul evaluării.
 Activități metodice la nivelul catedrelor;
 interasistențe

 Elevi dezavantajați la admiterea în învățământul liceal sau superior pe
baza notelor din anii de școală.
 Inerția la schimbare.
 Lipsa standardelor naționale de evaluare și a unor probe de evaluare
stanard izate.

27
EVALUAREA CADRELOR DIDACTICE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 Fișa postului și fișa de evaluare sunt în concordanță
 Utilizarea instrumentelor de evaluare elaborate de MENCȘ.
 Adaptarea fișei de evaluare la cerințele unității de învățământ

 Tolerarea unor abateri de la deontologia profesională.
 Incosecvența în cerințe;
 Lipsa unei oferte concrete pentru formarea continua a cadrelor
didactice;
 Ofertele de formare numai cu taxă.

OPORTUNUTĂȚI AMENINȚĂRI

 Descentralizarea învățământului preuniversitar.
 Legislația privind asigurarea calității în educație.
 Programe de formare internă și externă;
 Stres generat de birocrație.
 Limite impuse de trăsăturile de caracter și nivelul de educație.
 Întârzierea aplicării noii strategii de dezvoltare a sistemului de
formareinițială și continuă a personalului didactic

28
MANAGEMENTUL ÎNVĂȚĂRII
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
 Proiectarea corectă a activității specifice fiecărei discipline.
 Strategii didactice în acord cu particularitățile de vârstă și
individuale.
 Asigurarea unui echilibru formativ – informativ.
 Pondere mai mare a secvențelor activ – participative ale
elevilor.
 Construirea relației profesor – elev din perspectiva maximizării
reușitei școlare.

 Utilizarea în mică măsură a softului educațional de că tre
majoritatea profesorilor. ( AEL)
 Proiectarea învățării se face la începutul anului și a semeastrelor
cu mare greutate și nu i se aplică corecții pe parcurs;
 Oferta redusă de soft educațional elaborat în limba română

OPORTUNUTĂȚI AMENINȚĂRI

 Programe de formare internă în domeniul managementului
învățării.
 Stagii de formare în cadrul unor programe finanțate de U.E.
 Abilitarea unui număr mai mare de cadre didactice în domeniul
dezvoltării creativității elevilor.
 Parteneriate cu școli din țară ș i din străinătate.

 Incapacitate unor cadre didactice privind adaptarea la noile
tehnologii didcatice.
 Fondurilor financiare limitate prin introducerea finanțării /elev.

29
OFERTA EDUCAȚIONALĂ
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 Introducerea de calificări / specializări noi cerute pe piața
muncii
 Programe diversificate, care acoperă întrega paletă de cerințe.
 O foarte bună colaborare cu firme de profil
 Lansarea ofertei educaționale la nivelul ISJ este realizată
deficitar ( opțiunile elevilor nu pot fi s tabilite clar)
 Lipsa unei deschideri a presei locale spre oferta noastră școlară
 Absenteim ridicat
 Lipsa unor programe de implicare a elevilor în viața comunității
(urbanism, elemente de democrație etc.).
nivel scăzut al competențelor cheie;
 Implicare slabă a școlilor din ÎPT în formarea adulților;
 Implicarea slabă a ș colilor din ÎPT în programe de ” șansa a
doua”;
 Limitarea mobilității elevilor din rural (lipsa posibilității de
transport/internat, burse)
OPORTUNUTĂȚI AMENINȚĂRI

 Disponibilitatea factorilor locali de a conlucra cu școala.
 Cooperarea cu pedagogi și psihologi în elaborarea și derularea
unor programe pentru copii din internat și a celor cu nevoi
speciale.
 Proiecte educaționale
 creșterea ponderii populației ocupate în servicii (comerț ,
hoteluri și restaurante) și construcții;
 dinamica construcțiilor;
 Numărul mare de surse de informare și imposibilitatea de a
gestiona nocivitatea unora dintre informații.
 Nivelul scăzut de civilizație al străzii.
 Teama cetățenilor de a interveni în actul de educație civică a
semenilor lor.
 declin demografic accentuat pentru grupele tinere de vârstă
(15-18 ani);
 migrația externă;

30
RESURSE MATERIALE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 Imposibilitatea controlării cheltuirii fondurilor alocate de la
MECI pentru lucrări de reabilitare ( Primăria asigură
managementul acestora)
 Insuficiența resurselor financiare.
 Birocrație în derularea tuturor proiectelor pentru lucrări de
reabilitare și reparații
 Inexistența atelierelor
 Stoparea lucrărilor de reabilitare ca urmare a crizei financiare
 Lipsa reprezentării efective a primăriei în CA a școlii;
 Deficiențe în rularea programului AEL
 Acces gratuit la INTERNET.
 Cuprinderea școlii în programul de reabilitare “ Campusuri
școlare”;
 Dotarea necorespunzătoare a cabinetelor și laboratoarelor


OPORTUNUTĂȚI AMENINȚĂRI
 Programe naționale, privind informatizarea procesului didactic.,
elaborate de MEC
 Repartizarea fondurilor financiare pentru întreținere și reparații
de la fondul de stat, direct la școli.
Existența unui sistem de criterii bine fundamentate și mediatiăate
corespunzător, pe baza cărora să se atribuie fondurile financiare de la
consiliul local  Insuficienta conștientizarea a factorilor de decizie și a
grupurilor de interese despre priorităț ile învățământului.
 Sistem legislativ extrem de complicat și restrictiv.
 Creșterea costurilor la utilități.
 Împunerea autofinanțării cantinelor și internatelor din taxa de la
elevi

31
 Analiza PEST
P (Context politic)
 Politica educațională la nivel național, începe să fie considerată ca
fiind prioritară, crescând volumu l resurselor financiare alocate ;
 Integrarea în U .E. sporește exigențele în privința calității educației
dar oferă posibilități sporite de integrare socială elevi și cadre
didactice;
E (Context economic)
 Componența privată în sfera financiară și organizațională este în
continuă creștere favorizând autonomia ș colii;
 Se menține nevoia de specialiști în domeniul mecanicii auto ca volum
și ca diversitate comparativ cu c elelalte ramuri, fapt care asigură
permanența și viitorul activităț ii școlii;
S (Context social)
 Există forme materiale de sprijin pentru finalizarea studiilor și
încadrarea absolvenților ÎPT ;
T (Context tehnologic)
 Asigurarea elevilor cu elementele const itutive ale tehnologiei
informaționale ( calculatoare, programe, internet, consiliere și
informare) este în creștere continuă sporind ș ansele acestora de
succes.

32
3 CUNOAȘTEREA ȘI PREZENTAREA CORECTĂ A
VIZIUNII ȘI MISIUNII ȘCOLII EXISTENTE ÎN PDI
A. Viziunea școlii

Viziunea propusa in PDI este:

33
B. Misiunea școlii
Misiunea școlii propuse in PDI :

34
Școala noastră este chemată la începutul secolului al XXI -lea să răspundă în mod specific
provocărilor care se ridică zi de zi în fața cunoașterii și acțiunii umane .
În acest context, misiunea școlii noastre este de a contribui în mod fundamental la
formarea tinerilor pentru muncă și viață, la integrarea deplină a României în Uniunea
Europeană. Această misiune este, deopotrivă, una culturală, știintifică și formativă. Ea trebuie
realizată printr -o deschidere către tot ceea ce este nou în plan cultural și știintific, prin
asumarea unor direcții de cercetare îndrăznețe, prin atragerea tinerilor către modelele culturale
performante, prin formarea și stimularea gândirii critice și întemeietoare, prin promovarea
unui st il de muncă intelectuală independent și creativ. În această misiune, profesionalismul
reprezintă valoarea cardinală. Această valoare trebuie să fie una definitorie, atât pentru
profesori, cât și pentru elevi și pentru activitatea didactică .
Liceul Tehnolog ic „ELECTROMUREȘ ” îsi propune să formeze adevărați profesioniști în
domeniile în care pregătește elevi, considerând că numai în modul acesta poate să joace rolul
care îi este destinat într -o cultură sau într -o epocă. Profesorii, elevii și absolvenții săi t rebuie
să manifeste o înaltă responsabilitate civică, în spiritul valorilor perene ale culturii naționale și
universale, să fie dedicați realizării idealului împlinirii individualității umane într -o societate
liberă și prosperă.
Liceul Tehnologic “ELECTROM UREȘ” asigură accesul tutu ror elevilor la servicii de
educație și instruire profesională stimulând dezvoltarea carierei și inserția socioprofesională,
promovând profesionalismul, egalitatea de șanse, solidaritatea și toleranța.
Într-o societate în continuă schimbare, când tendința generală este de permanentă
schimbare și global izare, și când influențele mediului extern și ale mass -mediei sunt tot mai
puternice, ȘCOALA este menită să rămână un punct de reper în formarea umană și
profes ională a oricărui om.
Modelul oferit de școală trebuie să fie în concordanță cu nevoile de formare și de
dezvoltare a personalității unui tânăr, astfel încât după vârsta școlarității , acest model să
reziste în fața celorlalte modele prezente în mediul social, și care sunt intens medi atizate și a
căror atracție este puternică.
Orice dezvoltare presupune oameni pr egătiți să o realizeze, profesioni ști
de toate categoriile, iar școala este cea care îi pregătește
Odată cu intrarea Român iei în Uniunea Europeană, statutul țării s -a schimbat
fundamental în toate domeniile de activitate.
Noul statut de țară comunitară presupune, printre altele, și un sistem de învățământ
compatibil cu sistemele de învățământ din țările membre ale Uniunii Eur opene.

35
În vederea realizării acestui deziderat, guvernul României depune un efort deosebit
pentru realizarea unor politici educaționale care să răspundă pe deplin acestor noi cerințe.
În acest context, iată câteva din prioritățile politicii educaționale ce urmează a fi
implementate în sistemul de învățământ preuniversitar:
1. Descentralizarea sistemului de învățământ :
 eficientizarea activității și creșterea performanțelor instituțiilor educaționale;
 democratizarea sistemului educațional ;
 asigurarea transparen ței actului managerial;
 asigurarea accesului și echității în educație;
 stimularea inovației, a responsabilității profesionale și a răspunderii publice.
2. Asigurarea calității în activitatea de educație , ceea ce presupune:
 Proiectarea, organizarea și realizarea efectivă a rezultatelor așteptate ale
învățăturii conform curriculumu -lui educațional;
 monitorizarea continuă a progresului în parcursul educațional cu accent
pe adaosurile progresive ale învățării;
 evaluarea internă a rezultatelor;
 evaluarea ex ternă a rezultatelor.
3. Formarea și perfecționarea cadrelor didactice:
 formarea directorilor și a cadrelor didactice pe probleme de evaluare și
asigurarea calității;
 perfecționarea cadrelor didactice prin grade didactice și masterate;
 alte programe ale ISJ și CCD pentru toate cadrele didactice.
Dinamica vieții cotidiene și a pieții muncii, necesitatea stringentă a unui parteneriat
extern de susținere a ș colii, solici tă o organizare și planificare instituțională adecvată.
PDI este un instrument important care evidențiază posibila evoluție a ofertei
educaționale a școlii, adaptată la tendințele locale și regionale, așa cum au fost ele analizate,
evaluate și fundamentate în PLAI și PRAI.
De asemenea, PDI evidențiază evoluția te ndințelor privind volumul și rentabili tatea
activității din școală pe parcursul diferitelor etape de parcurgere a ciclului educaț ional propus.
Răspunzând cerințelor și nevoilor societății românești actuale, comunității locale și
politicilor de reformare a învățământului, Liceul Tehnologic “ELECTROMUREȘ” Tg. Mureș
își propune formarea iniț ial și continua a unor specialist capabili să facă față progreselor și
dinamicii actuale a societății.

36

4 ANALIZAREA ȘI APRECIEREA CORECTĂ A
SCOPURILOR (ȚINTELOR) STRATEGICE
FORMULATE ÎN PDI

Legea educației naționale nr. 1/2011 , cu modificările și completările ulterioare,
stabilește o nouă viziune asupra învățământului și în particular asupra IPT.
Legea statuează rolul esențial al documentelor strategice de plan ificare de nivel
regional, județean și local în distribuția teritorială și pe calificări a ofertei de formare
profesională.
Conform principiilor care guvernează învățământul preuniversitar și superior
menționate în lege, structurile manageriale consultative au rol esențial din perspectiva
asigurării principiului relevanței în baza căruia educația răspunde nevoilor de dezvoltare
personală și social -economice și a principiului fundamentării deciziilor pe dialog și
consultare.
Oferta politică în do meniul educației este construită în jurul următoarelor obiective
majore:
– Acces egal și sporit la educație
– Calitate ridicată a educației și pregătirea societății bazate pe cunoaștere
– Descentralizarea și depolitizarea sistemului educativ
– Transformare a educației în resursă de bază a modernizării României
– Considerarea investiției în capitalul uman ca investiția cea mai profitabilă pe termen
lung
– Compatibilizarea europeană dezvoltarea instituțională a educaț iei permanente
– Dezvoltarea instituțională a educației permanente

Obiectivele regionale și locale sunt:
1. Identificarea nevoilor de calificare
– se recomandă utilizarea oportunităților de finanțare prin POSDRU în sprijinul îmbunătățirii
gradului de corelare a ofertei ÎPT cu nevoile pieței muncii pe termen mediu și lung .
– Promovarea de proiecte în sprijinul îmbunătățirii gradului de corelare a ofertei ÎPT cu
nevoile pieței muncii pe termen mediu și lung

37
– compatibilizarea bazel or de date ale AJOFM, de evidență a absolvenților șomeri, cu noile
finalități (calificări/niveluri de calificare) obținute prin sistemul de educație și formare
profesională și cu nevoile de investigare a evoluției pieței muncii în procesul de planificare în
ÎPT
– sondaje periodice în rândul absolvenților și angajatorilor
2. Adaptarea ofertei pentru formarea profesională inițială la nevoile de calificare
– dezvoltarea analizei cu privire la distribuția teritorială a ofertei de pregătire prin ÎPT
– monitorizarea abs olvenților (pe baza unei metodologii unitare adoptată la nivel național)
3. Diversificarea serviciilor oferite prin ÎPT
– creșterea numărului de școli autorizate în formarea adulților și valorificarea oportunităților
de finanțare prin POSDRU
– Elaborarea și promovarea unei oferte diversificate de alte servicii educați onale la cerere,
pentru diverse categorii de beneficiari
4. Asigurarea calității
– Elaborarea și implementarea unui plan de măsuri
– Funcționarea comisiilor CEAC în fiecare unitate școlară
5. Îmbunătățirea mecanismelor pentru facilitarea accesului la educ ație și ocuparea unui
loc de muncă
– Promovarea de proiecte în sprijinul îmbunătățirii serviciilor de orientare și consiliere a
elevilor
– Diversificarea în continuare a acțiunilor de orientare și consiliere profesională a elevilor și
creșterea implicării p artenerilor sociali, în special a agenților economici
– Elaborarea de materiale în sprijinul orientării carierei
6. Îmbunătățirea condițiilor de învățare în ÎPT (infrastructură și echipamente)
– Inventarul necesarului de lucrări de reabilitare a infrastruc turii, stabilirea priorităților la nivel
de școală și rețea școlară
– Evaluarea necesarului de dotare cu echipamente si adoptarea unui plan de acțiune corelat cu
strategia ofertei pe termen lung
– Evaluarea costurilor și identificarea tuturor surselor de finanțare care pot fi accesate
7. Dezvoltarea competențelor metodice și de specialitate ale personalului didactic
– Creșterea numărului de participant la activitățile metodice pentru cuprinderea anuală a
tuturor cadrelor dida ctice din ÎPT în astfel de acti vități
– Dezvoltarea de parteneriate cu agenț ii economi ci pentru actualizarea competențelor de
specialitate ale profesorilor și maiștrilor instructor din ÎPT

38
8. Dezvoltarea, diversificarea și creșter ea eficien ței relațiilor de parteneriat pentru
asistarea deciziei și furnizarea unor servicii de calitate prin sistemul de ÎPT
– Creșterea implicării partenerilor sociali în activități de orientare profesională a elevilor
– Dezvoltarea de parteneriate cu agenții economici pentru actualizarea competențelor de
specialitate ale profesorilor și maiștrilor instructori din ÎPT
– Dezvoltarea de parteneriate cu agenții economici pentru formarea adulților
– Creșterea participării agenților economici în consiliile de administrație (CA) ale școlilor și
acoperirea cel puțin a domeniilor principale de pregătire din oferta fiecărei școli prin agenți
economici reprezentați în CA
– Creșterea numărului de elevi cuprinși în convenții de practică la agenți economici
9. Facilitarea accesului ÎPT și creșterea gradului de cuprindere în educație
– Colaborarea școlilor din rețea în planificarea ofertei pentru asigurarea unei acoperiri
teritoriale optime din perspectiva cuprinderii în educație și continuării studiilor la fiecare nivel
de calificare în cadrul traseelor de for mare planificate
– Programe de sprijin pentru elevii care vor să continue studiile prin schimbarea
domeniului/traseului de pregătire: programe de recuperare și pregătire a elevilor pentru
examene
– Investiții în infrastructura și dotarea școlilor din localități care concentrează un număr
semnificativ de elevi dintr -o zona rurală limitrofă sau din zone cu mobilitate redusă din
condiții obiective (zone izolate, cu infrastructură de acces deficitară, etc.)

39
5. ANALIZAREA ȘI APRECIEREA CORECTĂ A
OPȚIUNI LOR STRATEGICE ȘI A MODALITĂȚILOR DE
MONITORIZARE/EVALUARE EXISTENTE ÎN PDI -UL
ȘCOLII

În PDI actual sunt cuprinse obligațiunile starategice în legătură cu prioritățile locale.
Acestea sunt reale, dar nu vizează în mod concret agenții economici care ar interesați de
meseriile pe car e le pregătește Liceul Tehnologic Electromureș .
PDI nu urmărește modalitățile de monitorizare și de evaluare a opțiunilor stategice,
acestea nefiind precizate în capitol separate, ci integrate în subcapitolul priorități local e.
În urma analizei am observant că se impune corectarea conț inutului scopurilor
strategic astfel încât propun ca scopurile strategice ale instituției sa fie în corelație cu nevoile
actuale ale societății. Propun următoarele:
Obiectiv 1
 Ajustarea structuri i ofertei pe termen lung la nevoile de calificare (pe domenii de
pregătire și calificări) iar aceasta trebuie să se realizeze în urma unor sondaje reale
privind necesarul de personal.
Obiectiv 2
 Creșterea gradului de acoperire și a calității serviciilor de orientare și consiliere se
poate realiza în cazul în care apare o cointeresare între toți factorii educaționali.

40
6. FORMULAREA DE PROPUNERI PERTINENTE,
CORELATE CU REALITATEA ȘI CONTEXTUL
SOCIOECONOMIC ÎN CARE FUNCȚIONEAZĂ
ȘCOALA, PENTRU CORECTAREA/ AJUSTAREA/
MODIFICAREA VIZIUNII ȘI MISIUNII ȘCOLII
A. Contextul socioeconomic

Tîrgu -Mureș ul reprezintă cel mai important centru al concentrării industriale de pe
Valea Mureșului, din a cărei componență mai fac parte Ludușul, Iernutul, Reghinul și Lunca
Bradului. Putem de asemenea aminti centrele industriale grupate pe Târnava Mare: Sighișoara
și Albești sau cele din lungul Târnavei Mici: Târnăveni, Fântânele și Sovata.
Structura industrială a municipiului Tîrgu -Mureș este dominată în p roporție de peste
75% de patru sectoare industriale importante: construcții de mașini, industrie chimică,
confecții, textile și industria de prelucrare a lemnului.
Principalele ramuri economice și ponderea lor în economia județului se prezintă astfel:
industrie 41%, agricultură, silvicultură și exploatări forestiere 22% și servicii 37%. În cadrul
Regiunii Centru, după structura numărului de întreprinderi, județul Mureș se situează pe locul
al doilea, după Brașov.

41
B. Viziunea școlii
Propunerea mea pentru a respecta in linii mari idea ar fii:

În vederea realizării acestei viziuni, școala își propune:
a) – formarea și perfecționarea specialiștilor;
– asigurarea unui cadru pentru dezvoltarea aptitudinilor personale;
– recunoașterea, motivarea și recompensarea adevăratelor valori cheie;
b) – identificarea cerințelor grupurilor de interes;
– încurajarea inițiativei de promovare a noi lor cursuri opționale;
– asigurarea unei pregătiri temeinice de cultură generală și de specialitate;
c) – identificarea principalilor parteneri comunitari;
– focalizarea eforturilor, înspre stabilirea planurilor de colaborare;
– atrager ea surselor de finanțare;
– desemnarea responsabilităților în controlul și în monitorizarea eficientă a cheltuielilor;
Îmbinând politicile educaționale cu tradițiile învățământului mureșean de sp ecialitate,
Liceul Tehnologic “ELECTROMUREȘ” din Tîrgu -Mureș, urmărește să asigure premisele
necesare dezvoltării unui sistem de învățământ modern, de calitate, deschis, axat pe
promovarea valorilor democrație i europene.
Școala urmărește satisfacerea nevoilor tuturor tiner ilor și adulților interesați în
formarea inițială și continuă într -o profesie utilă societății și comunității locale, indiferent de
etnie, sex, sau convingeri religioase, pentru a asigura apropierea dintre g rupuri, acceptarea

42
reciprocă și conviețuirea armonioasă a acestora, astfel încât fie care beneficiar al actului
educațional să devină arhitectul propriului său viitor.
Prin centrarea demersurilor didactice pe formarea și dezvoltarea competențelor
funcționale de bază, a atitudinilor pozitive în relaționarea cu mediul social, liceul va deveni
partener social responsabil pentru comunitatea locală și furnizor de servicii educaționale de
calitate, în care tânărul va fi permanent și direct implicat în construirea propriului traseu de
dezvoltare.
Viziunea școlii este aceea de a asigura un mediu democratic și creativ de dezvoltare
pentru toți și fiecare printr -un dialog deschis, permanent cu partenerii educaționali și sociali.
C. Misiunea școlii
Se urmărește realizarea politicilor și programelor de dezvoltare ale învățământului
preuniversit ar în profil teritorial, crearea cadrului organizatoric și funcțional favorabil
schimbării, creșterii calității serviciilor educative și a contribuției acestora la dezvoltarea
personală a elevilor și comunității, promovarea valorilor europene și ale cetățe niei active.
Misiunea este aceea de a asigura fiecărui elev condițiile pentru cea mai buna și utilă
dezvoltare intelectuală, profesională și socială în parteneriat cu actorii sociali, promovând
toleranța și încrederea. Se asigură furnizarea de resurse um ane competente pentru piața
muncii în specialitățile oferite.

43
7 FORMULAREA DE PROPUNERI ARGUMENTATE
PRIN ANALIZĂ ȘI CORELAȚII ECONOMICE ȘI
FINANCIARE PRIVIND: CORECTAREA
CONȚINUTULUI SCOPURILOR STRATEGICE,
ELIMINAREA UNOR SCOPURI STRATEGICE
CUPRINSE ÎN PDI -UL ȘCOLII, ADĂUGAREA UNOR
SCOPURI STRATEGICE ÎN PDI -UL ȘCOLII

Liceul Tehnologic “ELECTROMUREȘ” este localizat în municipiul Tîrgu -Mureș,
județul Mureș, județ care este cuprins în Regiunea 7 Centru. Regiunea de dezvoltare
“CENTR U” este formată din județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu și are
sediul Agenției de Dezvoltare Regională (ADR) în Alba Iulia. Strategia de dezvoltare a
Regiunii “CENTRU” cuprinde principalele priorități de dezvoltare viitoare ale regiuni i, ea
reprezentând o esență a Planului de Dezvoltare Regional (PDR).
Pe baza analizelor efectuate, a rezultatelor din procesul de consultări, Comitetul Local
de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formarea Profesională a stabilit ca priorități
locale următoarele3:
PRIORITATEA 1: Corelarea ofertei ÎPT din regiune cu nevoile de calificare
ȚINTE – INDICATORI DE IMPACT:
– Până în 2020, rata șomajului tinerilor din grupa de vârstă 15 -24 ani: maxim 15% la nivel
regional (față de 30,2% în 2009, conf. INS, datele din AMIGO)
– Până în 2020, ponderea șomerilor din grupa 15 -24 ani în numărul total de șomeri înregistrați
în evid ențele AJOFM: max. 12% la nivel județean (față de 20,2% la 31 dec. 2011)

Obiectivul 1.1: Identificarea nevoilor de calificare
Ținta 1.1 : Obținerea de informații credibile, de calitate, periodic actualizate și
accesibile privind nevoile de calificare
Rezultate măsurabile :
 Informații actualizate anual privind evoluția pieței muncii regionale și locale
 Studii de monitorizare a inserției socioprofesionale a absolvenților ÎPT
Măsuri/Acțiuni pentru atingerea obiectivului :
1. Monitorizarea pieței muncii prin colectarea, actualizarea Termen
(1) Anual, luna Cine
răspunde

3 Viziune În anul 2020, județul Mureș va beneficia de un învățământ profesional și tehn ic consolidat, eficient,
orientat către piață și adaptat nevoilor în schimbare ale comunității locale și aspirațiilor individuale

44
și analiza in formațiilor privind nevoile pieț ei muncii,
disponibile din surse statistice oficiale și administrative,
studii ș i prognoze etc.
2. Monitorizarea inserției absolvenților ÎPT prin
promovarea de proiecte în acest scop noiembrie
(2) în funcț ie
de calendarul
liniilor de
finanțare (1) AJOFM,
ISJ, CNDIPT
(2) ISJ; sprijin
metodologic
CNDIPT
Resurse : Bugetul național, resurse din sistem, resurse atrase (programe cofinanțate din
fonduri UE)

Obiectivul 1.2: Adaptarea ofertei pentru formarea profesională inițială la nevoile de
calificare
Ținta 1.2.1: Ajustarea structurii ofertei pe termen lung la nevoile de calificare (pe
domenii de pregătire și calificări)
Rezultate măsurabile:
 Planurile de școlarizare anuale, avizate de CLD, în concordanță cu PRAI și PLAI
Măsuri/Acțiuni pentru atingerea obiectivului :
1. Actualizarea anuală a PRAI pe baza informațiilor
privind nevoile de calificare
2. Ac tualizarea anuală a PLAI pe baza informațiilor din
PRAI, cu particularizările specifice județului
3. Proiectarea anuală a planurilor de școlarizare în
concordanță cu recomandările din PRAI și PLAI
4. Colaborarea școlilor în rețea și/sau consorții școlare
pentru corelarea ofertei și optimizarea utilizării
resurselor
5. Introducerea și actualizarea în documentele de
planificare strategică în ÎPT a unei secțiuni distincte
pentru problematica ruralului montan Termen
(1) Anual, martie
(2) Anual, mai
(3) Anual,
Decembrie
(4) Idem
(5) Anual, cu
ocazia actu alizării
PLAI și PDI Cine răspunde
(1) Consorțiul
regional
(2) ISJ,
CLDPS
(3) ISJ,
CLDPS
(4) ISJ
(coordonare),
școli
(5) ISJ și
școlile ÎPT din
zonele
montane
Resurse : Resurs e din sistem, resurse atrase pentru asistența tehnică – programe cofinanțate
din fonduri UE
Ținta 1.2.2 : Creșterea nivelului de calificare și a gradului de adecvare a competențelor
formate la nevoile viitoare ale unei economii în schimbare
Rezultate măsurabile :
 Indicatori de ieșire :
– Până în anul 2020, rata de părăsire timpurie a școlii4: maximum 11,3%
– Până în anul 2020, proporția persoanelor de 30 -34 de ani care au absolvit învățământul
terțiar5: 26,7%
 Indicatori de impact :
– Minim 50% dintre cei care nu continuă studiile se angajează în cel mult 6 luni de la
absolvire, măsurat pe fiecare nivel de calificare
– Gradul de utilizare la locul de muncă a competențelor dobândite de absolvenți (indicator
nede finit în prezent) – măsurat prin satisfacția angajatorilor în cel puțin 70% din cazurile

4 Ținta de 11,3 este conformă cu cea stabilită de România în cadrul PNR. Benchmark -ul pentru media la nivel
european, adoptat prin Strategia EU 2020, este de 40%. Se referă la procentul din populația cu vârste între 18 și
24 de ani care au absolvit doar învățământul secundar inferior sau mai puțin și care nu mai sunt înscriși într -o
instituție de învățământ sau de formare. (Euros tat, Studiul privind forța de muncă).
5 Ținta de 26,7% este conformă cu cea stabilită de România în cadrul PNR. Benchmark -ul pentru media la nivel
european, adoptat prin Strategia EU 2020, este de 40%. Se referă la absolvenții de învățământ terțiar, nivelu rile
ISCED 5 și 6 (EUROSTAT, UOE)

45
investigate
Măsuri/Acțiuni pentru atingerea obiectivului :
1. V. măsurile 2.2 -2.5 (privind accesul și continuarea
studiilor) de la obiectivul 6.1
2. Aplicarea riguroasă a standardelor de pregătire
profesională
3. Identificarea cerințelor specifice din partea
angajatorilor și adaptarea curriculumului în dezvoltare
locală în parteneriat
4. Măsuri metodice și colaborare interdisciplinară
pentru conso lidarea pregătirii de bază și a pregătirii
tehnice generale
5. Măsuri conjugate pentru consolidarea pregătirii
profesionale, indiferent de calificare, cu competențe
specifice economiei de piață (competențe
antreprenoriale, tehnici de vânzări, marketing, e tc.)
6. Integrarea unor elemente de competență pentru
mediu, ca parte din pregătirea tehnică generală,
indiferent de specialitate
7. Colaborare interdisciplinară în cadrul fiecărei școli
și între școlile din rețea pentru promovarea inovării și
formarea competențelor pentru noile tehnologii, calitate,
design, marketing, tehnici de vânzare, antreprenoriat.
8. Colaborare în rețea între școli pentru calificările
care presupun competențe combinate, ex.: tehnice și
comerciale/economice, tehnice -artistice -IT (design,
grafică, publicitate, pagini web) etc. Termen
Conform
graficului de
inspecții/
calendarului de
activități
metodice la nivel
de rețea și în școli Cine
răspunde
– Inspecția
școlară
– Școlile din
ÎPT
– Rețele de
școli și
parteneri
Resurse : Resurse din sistem; resurse atrase din programe cofinanțate din fonduri UE

Obiectivul 1.3: Diversificarea serviciilor oferite prin școlile din ÎPT
Ținta 1.3 : Implicarea activă a școlilor TVET în programe de formare a adulților și alte
servicii în folosul comunității
Rezultate măsurabile:
 Cel puțin 50% din școlile din rețeaua de ÎPT acreditate ca furnizori de formare pentru
adulți până în 2013
 Până în 2020, o medie de cel puțin 2 programe pentru adulți derulate anual în medie
de fiecare școală acreditată
 Până în 2020, cel puțin 500 persoane cuprinse anual la nivelul județului regional în
cursurile de formare pentru adulți derulate de școli
 Portofoliu diversificat de servicii promovat prin oferta școlilor
Măsuri/Acțiuni pentru atingerea obiectivului :
1. Derularea procedurilor de acreditare
2. Colaborare cu AJOFM pentru reconversia
profesională a șomerilor și alte programe de măsuri
active de ocupare, în mod prioritar pentru tinerii care în
6 luni de la absolvire nu se integrează pe piața muncii
3. Relația cu întreprinderile pentru formarea continuă a
salariaților, în vederea adaptării la schimbările Termen
Calendar de
activități la
nivelul fiecărei
școli / rețele de
școli Cine
răspunde
Școli; rețele de
școli și
parteneri

46
tehnologice și organizaționale
4. Acțiuni de marketing și promovare agresivă pe piața
serviciilor educaționale
5. Elaborarea și promovarea unei oferte diversificate de
alte servicii educațional e la cerere, pentru diverse
categorii de beneficiari, inclusiv în sprijinul educației
non-formale și în întâmpinarea unor nevoi diverse
(competențe parțiale, IT, diverse hobby -uri, educație
pentru tinerele mame sau pentru vârsta a treia, etc.)
6. Oferirea de programe de sprijin (facilități) pentru
participarea la educație (ex. pentru mamele care
participă la cursuri de formare continuă: îngrijirea
copiilor în cadrul școlii pe parcursul orelor de curs)
7. Identificarea și valorificarea oportunităților de
contractare a unor servicii de consultanță, cercetare,
microproducție, etc.
Resurse : Resurse din sistem; resurse atrase (taxe de c urs, programe cofinanțate din fonduri
UE, etc.)

Obiectivul 1.4: Asigurarea calității serviciilor oferite prin școlile din ÎPT
Ținta 1.4 : Îmbunătățirea asigurării calității și implementarea recomand ărilor
EQAVET pentru sistemul de asigurare a calității în ÎPT
Rezultate măsurabile :
 Implementarea recomandărilor EQAVET, la nivelul tuturor furnizorilor de educație și
formare profesională inițială
Măsuri/Acțiuni pentru atingerea obiectivului :
1. Elaborarea și implementarea unui plan de măsuri
pentru implementarea recomandărilor EQAVET
2. Activități de formare pentru implementarea
recomandărilor EQAVET și diseminare către factorii
interesați
3. Benchmarking (raportare la un set comun de
indica tori de referința) și schimb de bune practici în
cadrul rețelelor de colaborare între școli, inclusiv cu
școli din UE Termen
(1) mai 2017

(2) anual conform
calendar/pla n
măsuri de la pct.1
(3) Idem Cine
răspunde
(1) ISJ cu
asistență
metodologică
CNDIPT (prin
responsabilul
Punctului
Național de
Referință
EQAVET și
coordonatorul
regional)
(2) Conform
plan măsuri de
la pct.1
(3) Școli,
coordonare
ISJ, asistență
CNDIPT
Resurse : Resurse din sistem; resurse locale, resurse atrase (programe cofinanțate din fonduri
UE, etc.)

47
PRIORITATEA 2: Dezvoltarea serviciilor de orientare și consiliere

Obiectivul 2.1: Îmbunătățirea mecanismelor pentru facilitarea accesului la educație și
ocuparea unui loc de muncă
Ținta 2.1 : Creșterea gradului de acoperire și a calității serviciilor de orientare și
consiliere
Rezultate măsurabile :
 Realizarea unui număr mediu de minim 2 ore de consiliere specializată/ elev, anual
pentru elevii din clasele terminale din învățământul gimnazial și din ÎPT
 Informații de calitate accesibile elevilor privind oportunitățile de carieră, oferta și
alternativele în cadrul sistemului de ÎPT
Măsuri/Acțiuni pentru atingerea obiectivului :
1. Proiectarea și implementarea unui plan de activități
de informare și consiliere pentru elevii din anii
terminali de gimnaziu și ÎPT
2. Organizarea de evenimente pentru prezentarea de
oferte de locuri de muncă și pentru orientarea carierei
cu implicarea angajatorilor
3. Colaborarea școlilor în rețea pentru elaborarea de
materiale de promovare a carierei pe fiecare domeniu de
pregătire Termen
(1) Anual,
septembrie

(2), (3) Conform
calendar plan de
măsuri Cine
răspunde
(1) ISJ,
CJRAE
(2) ISJ,
CJRAE

(3) Școli și
rețele de școli,
ISJ, parteneri
Resurse : Resurse din sistem; resurse locale, resurse atrase

PRIORITATEA 3: Reabilitarea și modernizarea infrastructurii și dotării școlilor din
ÎPT

Obiectivul 3.1: Îmbunătățirea condițiilor de învățare în ÎPT
Ținta 3.1: Reabilitarea și modernizarea infrastructurii (spații de curs, laboratoare,
ateliere, infrastructura de utilități)
Ținta 3.2: Dotarea cu echipamente de instruire, conform standardelor de pregătire
Rezultate măsurabile :
 Până în 2020, toate școlile TVET din ju deț să corespundă normelor de siguranță,
igienă și confort pentru elevi
 Până în 2020, toate școlile TVET să din ju deț să beneficieze cel puțin de dotarea
prevăzută în standardele de dotare minim obligatorie
 Până în 2020, cel puțin 50% din școlile TVET din ju deț dotate la nivelul standardelor
moderne de pregătire profesională
Măsuri/Acțiuni pentru atingerea obiectivului :
1. Inventarul necesarului de lucrări de reabilitare a
infrastructurii, stabilirea priorităților la nivel de școală
și rețea școl ară
2. Evaluarea necesarului de dotare cu echipamente si
adoptarea unui plan de acțiune corelat cu strategia
ofertei pe termen lung
3. Evaluarea costurilor și identificarea tuturor surselor Termen
corelat cu
calendarul
surselor de
finanțare Cine
răspunde
(1) Școli,
autorități
locale, ISJ
(coordonare)
(2) Idem
(3) Școli,

48
de finanțare care pot fi accesate
4. Pregătirea documentației t ehnice necesare
5. Acțiuni de informare și formare în vederea accesării
surselor de finanțare (ex. pregătirea pentru fondurile
structurale europene)

6. Colaborarea școlilor în rețea pentru utilizarea optimă
a unor resurse disponibile autorități
locale
(4) Idem
(5) ISJ,
autorități
locale, școli
(6) Școlile în
rețea
Resurse : Resurse din sistem; resurse locale, resurse atrase

PRIORITATEA 4: Dezvoltarea competențelor profesionale ale resurselor umane din
ÎPT

Obiectivul 4.1: Dezvoltarea competențelor metodice și de specialitate ale personalului
didactic din ÎPT
Ținta 4.1 : Toți profesorii din ÎPT participă anual la o formă de perfecționare metodică
și de specialitate
Rezultate măsurabile :
 Toți profesorii cuprinși anual cel puțin în activitățile metodice organizate la nivelul
școlii sau al rețelei școlare
 Scheme de mentorat pentru profesorii debutanți, operaționale în fiecare școală
 Cel puțin 25% din profesori/ an participanți la un stagiu de formare organizat de
instituții abilitate
 Programe operaționale anuale de actualizare a cunoștințelor din domeniul de
specialitate, pentru toți profesorii de specialitate și maiștrii instructori, adoptate de
fiecare școală sau rețea de școli dintr -un domeniu
Măsuri/Acțiuni pentru atingerea obiectivului :
1. Programe în colaborare cu agenții economici, pentru
actualizarea competențelor de specialitate ale
profesorilor din ÎPT, cu accent pe noile tehnologii și
schimbările organizaționale din mediul economic (vizite
de documentare / stagii de formare în între prinderi /
întâlniri tematice cu agenții economici / participare la
târguri și expoziții, etc.)
2. Programe de formare continuă pentru dezvoltarea
competențelor metodice și adaptarea la cerințele
reformei din ÎPT (stagii de formare prin instituțiile
acred itate, întâlniri metodice, lecții deschise, scheme de
mentorat în școli, etc.)
3. Scheme de mentorat pentru profesorii debutanți

4. Schimburi de experiență cu alte școli în cadrul
rețelelor de colaborare, inclusiv cu școli din UE
5. Acțiuni de disemina re exemple de bune practici. Termen
Conform grafic
anual de activități, Cine
răspunde
(1) Școli,
rețele de școli
și parteneri

(2) CCD,
școli, ISJ

(3) Profesori
metodiști, șefii
comisiilor
metodice
(4), (5) Școli
și rețele de
școli
Resurse : Resurse din sistem; resurse locale, resurse atrase

49
PRIORITATEA 5: Dezvoltarea și diversificarea parteneriatului social în ÎPT

Obiectivul 5.1 : Dezvoltarea, diversificarea și creșterea eficienței relațiilor de parteneriat,
pentru asistarea deciziei și furnizarea unor servicii de calitate prin sistemul de ÎPT
Ținta 5.1 : Creșterea reprezentativității partenerilor sociali în Consiliile de
administrație ale școlilor
Ținta 5.2 : Dezvoltarea de rețele funcționale de colaborare sistematică cu partenerii
socia li
Rezultate măsurabile :
 Cel puțin un agent economic reprezentat în Consiliul de administrație din fiecare
școală din ÎPT
 Rețele de colaborare funcționale pe lângă fiecare școală, care reflectă diversitatea
mediului economic (diverse clase de mărime, domenii și tipuri de activități
producătoare de bunuri și servicii) și demonstrează implicare efectivă a partenerilor în
toate activitățile cheie (identificarea cererii și planificarea ofertei, elaborarea
curriculumului în dezvoltare locală, instruirea pra ctică, examenele finale de evaluare,
orientarea carierei, formarea profesorilor, educația la cerere, etc.)
 Locuri de practică și condiții de pregătire în întreprinderi asigurate pentru toți elevii, în
conformitate cu Standardele de pregătire profesională și cerințele învățării centrate
pe elev
Măsuri/Acțiuni pentru atingerea obiectivului:
1. Revizuirea componenței Consiliilor de Administrație
din sistemul de ÎPT pentru asigurarea reprezentării
agenților economici în CA ale ș colilor IPT
2. Diversificarea portofoliului de parteneriate al fiecărei
școli prin încheierea de noi convenții, creșterea
numărului de parteneri implicați, diversificarea
obiectivelor și activităților comune
3. Monitorizarea parteneriatului social la nivelul rețelei
de ÎPT (baza de date/harta anuală a parteneriatului) și
adoptarea de măsuri de ameliorare
4. Îmbunătățirea organizării examenelor de absolvire,
privind efectivitatea participării partenerilor sociali în
cadrul comisiilor Termen
(1) Săptămânal/
anual

(2) La începutul
fiecărui semestru

(3) Martie, anual

(4) Iunie, anual Cine
răspunde
(1) Școlile din
ÎPT
(2) Idem

(3) ISJ (la
nivel de rețea),
școli

(4) Școli, ISJ
Resurse : Resurse din sistem; resurse locale, resurse atrase

PRIORITATEA 6: Asigurarea accesului la ÎPT și creșterea gradului de cuprindere în
educație

Obiectivul 6.1: Facilitarea accesului la educație prin ÎPT, prevenirea și reducerea
abandonului școlar
Grupuri țintă prioritare :
– elevii din rural și zone mai izolate (cu accent pe calitatea serviciilor, varietatea opțiunilor
accesibile )
– minorități etnice (dreptul la diversitate specifică, depășirea barierele sociale, varietatea
opțiunilor)
– elevii cu nevoi speciale (dificultă țile specifice de acces și integrare)

50

Ținta 6.1 : Facilitarea accesului la educație pentru elevii din categoriile dezavantaje
Ținta 6.2 : Prevenirea și reducerea abandonului școlar timpuriu
Rezultate măsurabile:
 Până în 2020, școlile ÎPT din rural beneficiază de condiții de învățare comparabile cu
cele din urban
 Elevii din categoriile dezavantajate beneficiază de facilități specifice de acces și de
sprijin pentru continuarea studiilor în cadrul ÎPT
 Abandon șco lar în învățământul profesional de maxim 5 % până în 2020
 Plan de măsuri pentru integrarea elevilor cu cerințe educaționale speciale (CES)
implementat prin PDI în toate școlile din ÎPT
Măsuri/Acțiuni pentru atingerea obiectivului :
1 Investiții în infra structura și dotarea școlilor din
localități care concentrează un număr semnificativ de
elevi dintr -o zona rurală limitrofă sau din zone cu
mobilitate redusă din condiții obiective (zone izolate, cu
infrastructură de acces deficitară, etc.) – campusuri
școlare
2 Facilitarea mobilității elevilor în teritoriu
(transport/internat, burse, etc.)
3 Infrastructură adaptată pentru accesul elevilor cu
deficiențe/nevoi speciale (rampe de acces, grupuri
sanitare adaptate, etc.)
4 Colaborarea școlilor din rețea în planificarea ofertei
pentru asigurarea unei acoperiri teritoriale optime din
perspectiva cuprinderii în educație și continuării
studiilor la fiecare nivel de calificare în cadrul traseelor
de formare planificate
5 Progr ame de sprijin pentru elevii care vor să continue
studiile prin schimbarea domeniului/traseului de
pregătire: programe de recuperare și pregătire a elevilor
pentru examenele de diferență – colaborare între școli în
acest scop
6 Adoptarea unui program de m ăsuri pentru
identificarea și integrarea elevilor cu cerințe
educaționale speciale (CES) în fiecare școală din ÎPT
7 Oferirea de programe remediale pentru elevii cu
dificultăți de învățare (în special cei din categorii
defavorizate)
8 Colaborare cu autor itățile, instituții specializate și
ONG pentru oferirea de asistență specializată, consiliere
și sprijin familiilor/elevilor cu risc de abandon timpuriu
(din medii sociale sau etnice defavorizate, familii de
emigranți, familii monoparentale, etc.)
9 Progr ame de șansa a doua pentru tinerii care au
abandonat învățământul obligatoriu și nu au nici o
calificare Termen
(1)-(3) Corelat cu
calendarul
programelor de
investiții, în
funcție de sursele
de finanțare
identificate

(4) Decembrie,
anual: plan de
măsuri

(5) Conform unui
grafic stabilit
anual la sfârșitul
primului semestru

(6) martie, anual

(7) conf. plan
măsuri ( PDI)

(8) idem

(9) idem Cine
răspunde
(1)-
(3)ISJ/MEdC,
autorități
locale, școli

(4)-(7) Școli,
rețele de școli

(8) Școli,
rețele de școli,
autorități,
instituții
specializate,
ONG
(9) Școli,
autoritățile
locale,
parteneri
sociali
Resurs e: Resurse din sistem; resurse locale, resurse atrase

51

LICEUL TEHNOLOGIC
”ELECTROMUREȘ” TG. MUREȘ

PLAN OPERAȚIONAL

PENTRU

ANUL ȘCOLAR 2016/2017

52
Pornind de la prioritățile politicii educaționale ale M.E.N.C.S.

 Asigurarea calității procesului instructiv – educativ
 Învățarea pe tot parcursul vieții
 Eficientizarea procesului educațional – Educația centrată pe elev
 Asigurarea formării profesionale în învățământul tehnic
 Competențe și racordarea la cerințele pieței muncii
 Promovarea parteneriatului cu mediul de afaceri
 Evaluarea calității în procesul de învățământ
 Modernizarea programelor și instituțiilor pentru învățământul tehnic
 Avem nevoie de invatamant deschis pentru mai multi copii si tineri, mai multi elevi
trebuie sa aiba posibilitatea obiectiva de a invata potrivit inclinatiilor, este rațional s a
devenim, la randul nostru, oameni care învățăm continuu cunostinte utile pentru fiecare
persoana pentru mediile vietii noastre;
 Avem nevoie de un invatamant diversificat care permite si stimuleaza rute individuale
de pregatire prin optionalizarea pe disc ipline;
 Avem nevoie de un invatamant compatibilizat cu sistemele europene si in acest sens,
internationalizat . Invatarea limbilor straine generale trebuie consolidate la nivelul
invatamantului liceal pentru a putea fi continuata, la un nivel universitar, cu studierea limbilor
straine aplicate;
 Avem nevoie de un invatamant orientat spre valori;
 Avem nevoie de un invatamant descentralizat in concordanta cu cerintele Uniunii
Europene;

CONTEXTUL LEGISLATIV

Din punct de vedere legislativ si organizatoric, învatamântul preuniversitar românesc
este reglementat prin urmatoarele acte normative:

 Legea Educatiei – nr. 1/2011;
 Metodologii de aplicare ale Legii 1/2011;
 Legea nr. 35 / 2007 privind cresterea sigurantei în unitatile de învatamânt;
 O.U.G. nr 34, 37 / 2009
 Ordonanta de urgenta privind asigurarea calitatii educatiei nr.75/12.07.2005;
 O.U.G. nr. 49 / 2014 – modificarea unor acte normative;
 Regulamentul de organizare si functionare a unitatilor de învatamânt preuniversitar
aprobat prin O.M.Ed.C. nr. 492 5/08.09.2005;
 O.M.Ed.C. nr. 5021 / 23.09.2005 privind aprobarea Metodologiei continuarii studiilor
după finalizarea învatamântului obligatoriu;
 Ordinul MECTS nr.4577 / 20.07.2016, cu privire la structura anului școlar 2016 -2017;
 Ordinul MECTS nr.4247/21 .06.2010, privind Regulamentul Consiliului National al
elevilor
 Ordinul MECI nr. 5097 / 2009 privind aprobarea programelor școlare pentru
disciplinele de studiu din învățământul preuniversitar secundar inferior, ciclul gimnazial;
 Ordinul MECI nr.5098/200 9 privind aprobarea de programe școlare pentru dsciplinele
de studiu din învățământul preuniversitar;
 Ordinul MECI nr. 5099/2009 privind aprobarea de programe școlare pentru discipline
de studiu din învățământul liceal;

53
 Ordinul MECI nr. 5132 / 2009 privi nd activitățile specifice, funcții de diriginte;
 Strategie de descentralizare a învatamântului preuniversitar aprobata prin
Memorandum în Sedinta de Guvern din 20 martie 2005;
 Ordonata de urgenta a Guvernului nr. 75 / 2005 privind asigurarea calitatii ed ucatiei,
aprobata prin Legea nr. 81 / 2006;
 O.M.Ed.C.T. 1409 /29.06.2007 cu privire la aprobarea strategiei M.Ed.C.T. privind
reducerea fenomenului de violenta în unitatile de învatamânt preuniversitar.

Pornind de la statutul României ca stat membru al Uniunii Europene si având în
vedere necesitatea compatibilizarii învățamântului românesc cu sistemul european de educatie
și formare profesională, Planul Operațional pentru anul scolar 2016 -2017 se fundamentează
pe urmatoarele documente:
 Obiective strategi ce europene în domeniul educatiei si formarii profesionale –
M.Ed.C., mai 2005;
 Raportul European asupra calitatii educatiei în scoala. 16 indicatori ai calitatii –
Comisia Europeana, Bruxelles, mai 2000;
 Evaluarea calitatii în educatia preuniversitara, Parlamentul European si Consiliul
Uniunii Europene, Bruxelles, februarie 2001;
 Educatie si formare, 2011. Succesul Strategiei de la Lisabona, Comisia Europeana,
2001;
 Programul de Educatie si Formare pe parcursul întregii vieti, 2007 – 2013: Comenius,
Erasmus, Leonardo da Vinci, Gruntvig, Jean Monnet – Parlamentul European si Consiliul
Uniunii Europene, 14 iulie 2004; Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului – Organismul
intermediar POS DRU – Instrumente Structurale ale Politicii de Coeziune Econom ica si
Sociala a Uniunii Europene, 2007 -2013;
 Proiectul “Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice prin activități de mentorat”
(POSDRU) 2007/2013, finanțat de FSE;
 Consiliul Uniunii Europene, Raport “Învățarea de -a lungul vieții în serviciul
cunoști nțelor, creativității și inovării”, Bruxelles, 13 ianuarie 2008;
 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 28.05.2009, Concluziile Consiliului din 12
mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și
formării profesio nale (“ET 2020”); În perspectiva compatibilizarii cu sistemul european de
educatie si formare profesionala, Planul Managerial pentru anul scolar 2011 – 2012 este
fundamentat pe urmatoarele documente:
 Obiective strategice europene în domeniul educatiei si f ormarii profesionale –
M.Ed.C., mai 2005;
 Raportul European asupra calitatii educatiei în scoala. 16 indicatori ai calitatii –
Comisia Europeana, Brussels, mai 2000;
 Evaluarea calitatii în educatia preuniversitara, Parlamentul European si Consiliul
Uniuni i Europene, Brussels, februarie 2001;
 Educatie si formare, 2010. Succesul Strategiei de la Lisabona, Comisia Europeana,
2001;

Liceul Tehnologic ”ELECTROMUREȘ ” proiecteaza, fundamenteaza si aplica politica
educationala a Ministerului privind învatamântul preuniversitar. Pentru aceasta liceul si -a
stabilit obiective le, pentru anul școlar 2016 -2017, în concordanta cu prioritatile și strategia

54
Ministerului Educatiei Naționale și Cercetării Științifice, privind asigurarea calitatii si a
accesului la educatie, al compatibilizarii cu cerintele de educatie si formare profesionala
existente in Uniunea Europeana.
Pentru elaborarea planului managerial si a programului de actiuni pentru anul școlar
2016 -2017, s -a realizat o scurtă analiză a contextului g eneral exterior sistemului de
învatamânt preuniversitar la sfârsitul anului școlar 2015 -2016 – S.W.O.T.

ANALIZA S.W.O.T.

AN ȘCOLAR 2015/2016

PUNCTE TARI

 Traditia scolii;
 Situarea in oras: Scoala noastra este situata in cartierul Tudor pe strada Livezeni nr5 ;
 Starea generala a cladirii este foarte buna ca urmare a reparatiilor si investitiilor
efectuate, aceasta fi ind reabilitata termic și fiind î nlocute toate geamurile vechi cu geamuri
termopan ;
 Derularea programelor specifice pe nivel de varsta, pregatire, specializare (“Educatie
pentru sanatate”, “Informare si consiliere privind cariera”, “Educatie anteprenoriala”);

PUNCTE SLABE

 Resurse umane și baza materiala insuficiente
 Ineficienta spat iilor din cadrul bazei materiale
 Lipsa unor baze de date complete:
– biblioteca;
– informatizare;
– inventarierea mobilierului;
– implicarea modestă în evidențele administrației;
– CDI-ul nu există ;
 Slabe accente pe asigurarea unui învățămant orientat spre valori.
 Grad ridicat de neimplicare în viața școlii din partea unor profesori și a personalului de
îngrijire;
 Lipsa de implicare în proiecte;
 Slaba comunicare in relația școală, familie, societate;
 Grad redus de responsabilitate în întreținerea, exploatarea și modernizarea bazei
materiale de o parte a colectivului didactic și nedidactic;
 Nu se realizează delegarea de sarcini corect și eficient.
 Nu există intotdeauna un sistem funcțional de comunicare intre structurile
submanageriale.

55
 Nu există o strategie pentru formarea continuă a cadrelor didactice in direcția abordării
unor programe de pregătire proprii sau in parteneriat, cu impact asupra calității
educației.
 Nu există in comisiile metodice și in consiliul profesoral un sistem de monitorizare a
progresului șc olar pe clase, profesori, discipline.

OPORTUNITĂȚI
 Implicarea Primăriei in realizarea lucrarilor la viitorul campus școlar;
 Recompartimentarea unor spații pentru a putea fii folosite ca săli de clasă
 Permisivitatea cadrului legislativ in obtinerea de fon duri proprii;
 Posibilitatea formării continue a cadrelor didactice prin programele oferite de I.S.J. si
universități;
 Colaborarea cu Politia, Jandarmeria, Directia Generala de Sanatate Publica;
 Preocuparea continua pentru sustinerea bazei materiale;
 Adm inistrarea eficientă a asociatiei PRO ELECTRO
 Implicarea active a parinților în cadrul școlii și cadrul asociației PRO ELECTRO

AMENINȚĂRI
 Migrarea personalului didactic, didactic auxiliar si nedidactic spre alte domenii mai
bine retribuite;
 Lipsa de interes a unor cadre didactice in urmarirea modificarilor legislative noi
aparute;
 Inerția si slaba motivare a cadrelor didactice;
 Unele disfunctionalitati în receptarea modificarilor legislative de catre beneficiarii
procesului de educatie (ele vi, parinti);
 Inertia, rutina sustinuta de slaba motivare a unor cadre didactice pentru atingerea
standardului profesional;
 Creșterea cifrei abandonului școlar, absenteismului în rândul elevilor – solicitări de
transfer nejustificate;
 Lipsa de interes a cadrelor didactice în cunoasterea aspectelor noi legate de calitatea
actului educational, a descentralizarii învatamântului;

56

ȚINTE STRATEGICE ȘI PRIORITĂȚI MANAGERIALE

1. CURRICULUM

Obiective:

1. Asigurarea calitatii educatiei prin oferirea programelor de educatie care sa satisfaca
asteptarile beneficiarilor, precum si standardele de calitate.
2. Cunoasterea si aplicarea documentelor de politica educationala si a finalitatilor pe
nivele de scolarizar e în cadrul tuturor unitatilor de învatamânt, urmarind modificarile
legislative recente.
3. Stabilirea ofertei curriculare în unitatile de invatamânt în functie de nevoile specifice
comunitatii.
4. Aplicarea de norme, proceduri, metode de evaluare a competentelor/obiectivele de
referinta si continuturilor vizate de curricula scolara.
5. Concordanta dintre programa scolara si programele de examene.
6. Obligativitatea participării la consfătuirile anuale și ședințele de specialitate pe
problemele de Curiculară și programa școlară.
7. Asigurarea cu manuale și pentru clasele XI -XII.

57
Domenii
funcționale Acțiuni /Activități
(de atingere a
obiectivelor
specifice) Orizont de
timp
(teremene
realiste de
finalizare a
activităților) Responsabili Resurse
materiale
(resurse
necesare) Observații /
Indicatori de
performanță
(monitorizare și
evaluare a planului
operațional)
Proiectare
colectivelor de
catedra si comisiilor
cu toate
documentele privind
planul cadru pentru
liceu. Permanent Director
Dir. adj.
Consiliul pentru
curriculum Documentele
distribuite
colectivelor de
catedra si
comisiilor  Concordanta cu
documentele M.E.N.

colectivelor de
catedra cu toate
documentele privind
programele scolare in
functie de
curriculum -ul
national. Permanent Director
Dir. adj.
Consiliul pentru
curriculum Documentele
distribuite
colectivelor de
catedra si
comisiilor  Concordanta cu
documentele
M.E.N.C.S.

Stabilirea ofertei
CDL, tinand seama
de asteptările
elevilor, parintilor si
ale comunitatii
locale. Septembrie
2016 Director
Consiliul pentru
curriculum Programele
pentru CDL
aprobate  Raportul dintre
oferta scolii si
nevoile comunitatii.

Întocmirea
rapoartelor de
analiza pentru anul
scolar precedent. Septembrie
2016 Director, Dir.
adj.,
Sef de
compartimente Raportari, date
statistice
raportate
anterior  Respectarea
termenelor.

Starea
învatamântului la
sfârsitul anului
scolar 2015 -2016. Septembrie
2016 Director, Dir.
adj.,
Sef de
compartimente Raportari, date
statistice
raportate
anterior  Respectarea
precizarilor din
M.E.N.C.S.,
metodologii si norme
de aplicare a
curriculumului
scolar.

Aprobarea fiecarei
programe pentru
CDL in consiliul
pentru curriculum
si obtinerea avizului
de la inspectorul de
specialitate Director
Consiliul pentru
curriculum Programele
pentru CDL
aprobate  Respectarea
termenelor.
 Raportul dintre
oferta scolii si
nevoile comunitatii.

58

Monitorizarea si
valorificarea
rezultatelor elevilor
la evaluarile interne
si externe Semestrial,
Conform
calendarului
ISJ si
M.E.N.C.S. Director,
Dir. adj.,
Sefii de catedre
si ai
comisiilor
metodice Materiale de
analiza
Programe de
pregatire  Capacitatea de aplicabilitate si
profesionalismul în aplicarea si
respectarea curriculumului scolar.
Procurarea
materialelor
auxiliare, ghidurilor
pentru cadrele
didactice necesare
predarii astfel incat
aceasta sa corespunda
schimbarilor de
structura si fond din
sistemul de
invatamant. Permanent Director
Dir. adj.
Bibliotecar Colectii pe
probleme
(la zi ) la
biblioteca  Concordanta cu
documentele
M.E.N.C.S.
 Capacitatea de
aplicabilitate si
profesionalismul în
aplicarea si
respectarea
curriculumului
scolar.
materialelor
complementare
pentru activitatea de
predare – invatare –
evaluare realizata
pe suport
informatic, pentru a
raspunde noii
societati
educationale
romanesti
preconizate. Permanent Director
Dir. adj.
Bibliotecar Colectii pe
probleme
(la zi ) la
biblioteca  Concordanta cu
documentele
M.E.N.C.S.
 Capacitatea de
aplicabilitate si
profesionalismul în
aplicarea si
respectarea
curriculumului
scolar.
Procurarea
necesarului de
manuale scolare
gratuite elevilor
claselor a IX -a, a X -a,
a XI-a, a XII -a Septembrie
2016 Director,
Dir. adj.,
Bibliotecar Existenta
manualelor la
elevi  Respectarea
precizarilor din
M.E.N.C.S.,
metodologii si norme
de aplicare a
curriculumului
scolar.
Organizarea
manualelor propuse
de cadrele didactice
și aprobate de
M.E.N.C.S. Septembrie
2016 Responsabil cu
aprovizionarea
Sefii de catedra Existenta
manualelor la
elevi  Respectarea
precizarilor din
M.E.N.C.S.,
metodologii si norme
de aplicare a
curriculumului
scolar.

59

Regulamentului
Intern, p rocurarea
documentelor privind
planul cadru pentru
fiecare ciclu si forma
de învățămant Septembrie
2016 Comisia pentru
regulament
Consiliul pentru
curriculum ROI si
legislatia
invigoare
Documente
specifice
ale
M.E.N.C.S.  Respectarea
termenelor.
 Eficienta,
promptitudine.
 Concordanta cu
documentele
M.E.N.C.S.
Coordonare
Monitorizare
Procurarea
documentelor
privind programele
scolare in functie de
curriculum national Sem. I Consiliul pentru
curriculum Documente
specifice
ale
M.E.N.C.S.  Concordanta cu
documentele
M.E.N.C.S.
 Realizarea
standardelor,
eficacitat
(resurse/rezultate),
eficienta
(rezultate/obiective),
progres .
Organizarea
simularilor pt.
Examenul de
bacalaureat conf.
planificarii Director, Dir.
adj.
cadre didactice Metodologii,
programe
si logistica  Respectarea
precizarilor din
M.E.N.C.S.,
metodologii si norme
de aplicare a
curriculumului
scolar.
 Capacitatea de aplicabilitate si
profesionalismul în aplicarea si
respectarea curriculumului scolar.
concursurilor
scolare in ”Școala
altfel” conf.
calendarului Director, Dir.
adj.
sef de catedra Metodologii,
programe,
logistica si
cadre didactice  Respectarea
precizarilor din
M.E.N.C.S.,
metodologii si norme
de aplicare a
curriculumului
scolar.
 Capacitatea de
aplicabilitate si
profesionalismul în
aplicarea si
respectarea
curriculumului
scolar.

60
Control, evaluare
Monitorizarea si
valorificarea
rezultatelor elevilor
la evaluarile interne
si externe Conf.
calendarului Comisiile de
lucru
ale liceului Date statistice  Capacitatea de aplicabilitate si
profesionalismul în aplicarea si
respectarea curriculumului scolar.
 Respectarea
precizarilor din
M.E.N.C.S.,
metodologii si norme
de aplicare a
curriculumului
scolar.

Verificarea
modului de stabilire a
disciplinelor
optionale prin CDL în
concordanta cu
resursele existente,
logistica didactica
optiunile elevilor
Conf.
planificarii
Director, Dir.
adj. si
CC
Metodologii,
plan
cadru inspectii  Identificarea
oportunitatilor si a
problemelor.

Urmarirea
asigurarii calitatii
educatiei, a modului
în care se realizeaza
atributiile
manageriale la
nivelul comisiilor
metodice si fiecarui
cadru didactic în
parte: controlul
parcurgerii ritmice a
materiei; analiza
obiectiva a nivelului
de pregatire a
elevilor, cu masuri
concrete de
ameliorare a
situatiilor
necorespunzatoare;
controlul evaluarii
continue si corecte a
elevilor; desfasurarea
lucrarilor semestriale Conf.
planificarii Director, Dir.
adj. si
Comisia de
asigurare a
calitatii Documente
scolare,
asistente
la ore  Respectarea
precizarilor din
M.E.N.C.S.,
metodologii si norme
de aplicare a
curriculumului
scolar.
 Capacitatea de aplicabilitate si
profesionalismul în aplicarea si
respectarea curriculumului scolar.

61
Motivarea elevilor
Stimularea elevilor
câstigatori ai
concursurilor scolare
si a cadrelor didactice
implicate în
pregatirea acestora
prin gasirea unor
fonduri provenite
din sponsorizari,
donatii, etc. Periodic, în
functie de
calendarul
specific CA Sponsorizari,
donatii  Realizarea
standardelor,
eficacitat
(resurse/rezultate),
eficienta
(rezultate/obiective),
progres.
 Respectarea
precizarilor din
M.E.N.C.S.,
metodologii si norme
de aplicare a
curriculumului
scolar.
Implicare/ Participare
si Formare/
Dezvoltare personala
Si profesionala
sondaje în rândul
elevilor si al
cadrelor didactice
de specialitate legate
de problemele
curriculare, pentru
asigurarea feed -back –
ului necesar reglarii
unor neajunsuri si
transmiterea
observatiilor si
propunerilor la
nivel superior Dec. 2016 Directori si CC Mijloace
specifice  Eficienta,
promptitudine.
 Capacitatea de aplicabilitate si
profesionalismul în aplicarea si
respectarea curriculumului scolar.

materiale
complementare
pentru activitatea de
predare -învatare
realizata pe suport
informatic, pentru a
raspunde cerintelor
noii societati
educationale
românesti
preconizate – AEL
etc. Sem. I + II Sefii de catedra Suportul AEL  Realizarea
standardelor,
eficacitat
(resurse/rezultate),
eficienta
(rezultate/obiective),
progres.
 Eficienta,
promptitudine.

62

formarii cadrelor
didactice pe
problemele utilizarii
platformei AEL Sem. I + II Sefii de catedra Logistica si
formatori  Realizarea
standardelor,
eficacitat
(resurse/rezultate),
eficienta
(rezultate/obiective),
progres.
 Eficienta,
promptitudine. Rezolvarea conflictului Negociere
Asigurarea unui
climat de munca
eficient în folosul
copiilor si tinerilor,
beneficiarii
sistemului
educational Sem. I + II Director si Dir.
adj. Comunicarea  Realizarea
standardelor,
eficacitat
(resurse/rezultate),
eficienta
(rezultate/obiective),
progres.

initiativelor
cadrelor didactice si
aplanarea
eventualelor
conflicte de interes
între acestia si
directorii unitatilor
de învatamânt sau
cadrele didactice de
alta specialitate Sem. I + II Director si Dir.
adj. Comunicarea  Realizarea
standardelor,
eficacitat
(resurse/rezultate),
eficienta
(rezultate/obiective),
progres.
 Eficienta,
promptitudine.

63
2. MANAGEMENTUL ȘCOLAR

Obiective:

1. Asigurarea asistentei manageriale si de specialitate

2. Elaborarea proiectului planului de scolarizare

3. Monitorizarea folosirii resurselor umane, materiale si financiare in vederea atingerii
scopurilor educationale stabilite

Domenii
funcționale Acțiuni
/Activități (de
atingere a
obiectivelor
specifice) Orizont de
timp
(teremene
realiste de
finalizare a
activităților) Respon
sabili Resurse
materiale
(resurse
necesare) Observații /
Indicatori de
performanță
(monitorizare și
evaluare a planului
operațional) Proiectare
organigramei
liceului in
conformitate
cu modificarile
legislative din
domeniu Sem. I Director Standarde
specifice  Respectarea
regulamentelor si a
standardelor;

Elaborarea
proiectului de
dezvoltare a
scolii pe termen
mediu. Sem. I Director,
Dir. adj. Legislatiea in
vigoare  Eficienta,
calitate, atingerea
standardelor;
 Adecvare la
nevoile comunitatii;
Elaborarea
documentelor de
catedra si ale
comisiilor
metodice. Sem. I Director
,Dir.
adj.,Sefii
de
catedra si
ai
comisiil
or Documentel
e
elaborate  Implicare;
 Responsabilizare
;
 Claritate
Organizare
scolii in
vederea
deschiderii
anului scolar Septembrie
2016 Director
,Dir.
adj.,
Sefii
de
catedra si
ai
comisiil
or Avizul de
functionare  Implicare;
 Responsabilizare
;
 Claritate
Asigurarea
resurselor
umane si Septembrie
2016 Director
,Dir.
adj., Proiectul de
dezvoltare  Implicare;
 Responsabilizare
;

64
materiale
necesare
desfasurarii
activitatii Sefii
de
catedra si
ai
comisiil
or  Claritate

avizului de
functionare a
liceului.
PSI Septembrie
2016 Director
,Dir.
adj.,
adm.
patrimo
niu,
cabinetul
medical Documentel
e
necesare  Eficienta,
calitate, atingerea
standardelor;

proiectelor de
parteneriat. Septembrie
2016 Director
,Dir. adj. Logistica,
metodologii  Eficienta,
calitate, atingerea
standardelor;
 Adecvare la
nevoile comunitatii
dirigintilor la
clase. Septembrie
2016 CA ROFUIP  Implicare;
 Responsabilizar
e;
 Claritate
componentei
fiecarei clase a
IX-a. Septembrie
2016 Director
,Dir. adj. Comisia de
repartizare  Implicare;
 Responsabilizar
e;
 Claritate
Numirea
echipei de
intocmire a
orarului
scolii,verificare
a si aprobarea
acestuia de
catre director. Septembrie
2016 CA Logistica,
echipa  Eficienta,
calitate, atingerea
standardelor;
 Responsabilizar
e;
sefilor de
catedra si de
comisii
metodice, ai
compartimente
lor functionale,
ai comisiilor si
colectivelor pe
domenii
Septembrie
2016 CA ROFUIP
 Eficienta,
calitate, atingerea
standardelor;
 Responsabilizar
e;
proiectului
planului de
scolarizare Decembrie
2016 Director,
Dir. adj.
Sefii
ariilor Planurile
cadru si
legislatia in
vigoare
 Respectarea
regulamentelor si a
standardelor;

65
pentru liceu in
conformitate
cu legislatia in
vigoare, cu
ptiunile
elevilor si ale
parintilor,
conform
solicitarilor
comunitatii
locale exprimate
prin consiliile
scolare si
Comitetele
locale
de dezvoltare.
curricula
re  Adecvare,
respectarea
legalitati;
 Eficienta,
calitate, atingerea
standardelor;

Monitorizarea
participarii
cadrelor
didactice la
consfatuiri
pentru
informarea
acestora in
scopul aplicarii
legislatiei in
vigoare, pentru
cunoasterea
documentelor
managerialela
nivelul catedrei
de specialitate,
pentru
atestatul
profesional,
bacalaureat
Conform
calendarului Conduce
rea
liceului
si
sefii de
catedra Logistica,
legislatie
 Respectarea
regulamentelor si a
standardelor;
 Calitatea
pregatirii inspectiei;
 Oportunitate;
 Implicare;
 Responsabilizar
e;
Monitorizare /Coordonare
Control/evaluare
Transmiterea
modificarilor
survenite în
încadrarea cu
personal catre
ISJ
Sem. I + II Director
, Dir.
adj.,
resurse
umane Logistica
 Legalitate;

de audiente Sem. I + II Director
, Dir.
adj. Grafice
interne  Legalitate;
 Claritate

66

cadrelor
didactice
defavorizate în
absolvirea unor
cursuri de
perfectionare,
masterate si
reconversie
profesionala Conform
ofertei CA Oferta
educationala
 Eficienta,
calitate, atingerea
standardelor;
 Oportunitate;

unor întâlniri –
dezbateri – cu
responsabilii
comisiilor
metodice si
cadrele
didactice Sem. I + II Director
, Dir.
adj.,
comisia
metodica Grafice de
actiuni si
logistica  Oportunitate;
 Implicare;
 Responsabilizare
;

mentinerii
conditiilor
igienico –
sanitare in
unitate Permanent Director
,
adm.
patrimo
niu Materiale si
logistica  Implicare;
 Responsabilizare
;

Valorificarea
rezultatelor
inspectilor
scolare,
sanitare, acelor
efectuate de
Politie si
Pompieri si
stabilirea de
masuri pentru
remedierea
deficientelor
constatate Ori de cate ori
este
cazul Director,
cabinet
medical Legislatie,
metodologi.
regulament  Respectarea
regulamentelor si a
standardelor;
 Calitatea
pregatirii inspectiei;

graficului
activitatii de
indrumare si
control. La inceput de
semestru Director,
Dir. adj.  Respectarea
regulamentelor si a
standardelor;
 Calitatea
pregatirii inspectiei;

masurilor in
vederea
remedierii
deficientelor
constatate cu Lunar Director,
Dir. adj. Graficul de
indrumare  Calitatea
pregatirii inspectiei;

67
prilejul
controlului.
Motivare
Stimularea
cadrelor
didactice cu o
activitate
profesionala si
o activitate
deosebita si
recomandarea
acestora pentru
implicarea in
diferit activitati
si premierea lor Sem. I+II CA Reglementari
legale
 Oportunitate;
 Implicare;
 Responsabilizare
;

Recompensarea
prin gradatii
de merit a
personalului
didactic Conform
calendarului CA si
Consiliul
profesor
al Reglementari
legale  Oportunitate;
 Implicare;
 Responsabilizare
; Implicare
participare
Prelurarea
actelor
normative la
nivelul
conducerii
unitatii scolare Sem. I+II Director,
Dir. adj. Reglementari
legale  Eficienta,
calitate, atingerea
standardelor;

Folosirea
propiilor
mentorilor
pentru
evaluare si
consilierea
profesorilor
debutanti Sem. I Director,
Dir. adj. Criterii si
mentori
 Oportunitate;
 Implicare;
 Responsabilizare; Dezvoltare personala Formare
Sprijinirea
cadrelor
didactice
de specialitate
pentru
sustinerea
examenelor de
perfectionare
si de obtinere a
gradelor
didactice Conform
graficelor Director,
Dir. adj. Logistica,
cererile
candidatilor
 Oportunitate;
 Implicare;
 Responsabilizare;

68

Formarea
Dezvoltarea
echipelor
Promovarea
colaborarii în
cadrul
echipelor de
lucru,
Acordarea de
atentie
opiniilor
colegilor de
echipa,
tinând seama
de observatiile
lor Pe parcursul
anului Sefii
comisiilo
r
de lucru Metodologii
 Oportunitate;
 Implicare;
 Responsabilizare;

69
3. RESURSE UMANE

Obiective:

1. Asigurarea conditiilor de transmitere a informatiilor privind actele normative legate
de încadrarea, perfectionarea si evaluarea cadrelor didactice si personalului didactic
auxiliar în toate unitatile scolare.
2. Elaborarea si prezentarea unor oferte de formare a personalului didactic din
învatamântul preuniversitar prin Casa Corpului Didactic si alti ofertanti de formare.
3. Cresterea calitatii resurselor umane angajate în învatamântul preuniversitar în vederea
îndeplinirii scopurilor educationale si asigurarea calitatii în aînvatamânt.
4. Directionarea cadrelor didactice spre cursurile de reconversie profesionala în vederea
acoperirii necesarului de cadre pentru disciplinele care au deficit de personal calificat.
5. Definirea si promovarea unei politici de personal care sa asigure cresterea calitatii si
eficienta activitatii

Dome
nii
funcți
onale Acțiuni
/Activități (de
atingere a
obiectivelor
specifice) Orizont
de timp
(teremene
realiste de
finalizare
a
activitățilo
r) Responsabili Resurse
materiale
(resurse
necesare) Observații /
Indicatori de
performanță
(monitorizare și
evaluare a planului
operațional) Proiectare
actualizarea
continua a
bazei de date
electronice unice
pentru evidenta
personalului
didactic,
didactic auxiliar
si nedidactic Sem. I+II Resurse umane Logistica,
baze de
date
preexistente
 Actualitate,
complexitate;

statului de
functii al
liceului Sept. 2016 Director, Dir. adj.,
CA, serviciul
resurse
umane Adecvarea la
continutul
specific
 Calitate;

participarii
cadrelor
didactice la
activitatile de
instruire cu
inspectorii de
specialitate cu Permanent Director, Dir.
adj.,
Sefi de catedre si
de
comisii,Responsabi
li cu perfectionarea Dosar cu
ofertele de
formare ale
diferitelor
institutii si
informarea
cadrelor
didactice la
 Adecvarea la
nevoile specifice;
 Calitate;
 Legalitate;

70
privire la
modalitatile de
dezvoltare
profesionala,
pregatire
initiala si
continua. avizierul din
cancelarie.
tuturor
documentelor
emise de
M.E.N.C.S. si.
ISJ (la zi) la
cancelaria
scolii . Permanent Director, Dir. adj. Documentele
Avizierul din
cancelarie  Date statistice;
 Respectarea
standardelor,

cunoasterii de
catre cadrele
didactice a
reglementarilor
in vigoare
privind cariera
didactica si
etapele formarii
profesionale:
stagiatura,
definitivat, grad
II, grad I,
doctorat,
perfectionare
periodica
obligatorie,
evolutie in
ierarhie. Permanent Director, Dir. adj.
, sef
resurse umane,
bibliotecar Documentele
la
biblioteca si
prezentarea
listei
acestora la
avizierul
din
cancelarie

 Calitate;
 Legalitate;
Organizare
Acoperirea
schemelor de
încadrare cu
personal
calificat Sept. 2016 Director, Dir.
adj.,
„Resurse umane” Metodologii
M.E.N.C.S.
 Calitate;
 Legalitate;

Cresterea
ponderii
personalului
didactic cu
performante
deosebite Octombrie
2016 Director, Dir.
adj.,
„Resurse umane” Criterii de
calitate,
rapoarte
 Calitate;

Organizarea
de cursuri de
formare pe
diverse domenii
de interes la Sem. I+II,
metodisti
CCD Comisia de
perfectionare Oferta CCD
 Numar
participanti,
rezultate;
 Varietatea

71
CCD ofertei;
dezbateri de
carte Lunar bibliotecar Lista cartilor
achizitionate
Lista
noutatilor
editoriale
 Adecvarea la
nevoile specifice;
 Varietatea
ofertei;
Efectuarea de
abonamente la
presa si
intocmirea
colectiilor. Lunar bibliotecar Programe de
activitati
semestriale  Varietatea
ofertei;
ofertelor
editoriale din
librarii sau
direct, de la
edituri si
afisarea lor la
avizierul din
cancelarie. Lunar bibliotecar Programe de
activitati
semestriale
 Actualitate,
complexitate;
Coordonare/
Monitorizare
de consultanta
si audiente Sem. I + II Director, Dir.
adj.,
secretar sef Grafice
interne
 Eficienta;
cadrelor
didactice
defavorizate în
absolvirea unor
cursuri de
perfectionare,
masterate si
reconversie
profesionala Conform
ofertei Responsabil
perfectionare,
secretar sef Oferta
educationala
 Actualitate,
complexitate;
 Calitate;
 Varietatea
ofertei; Evaluare
Control
cadrelor
didactice cu
competente
necesare
elaborarii de
auxiliare
curriculare: fise
de lucru, teste
de evaluare,
teme
croscurriculare
si
transcurricular
e Sem. I + II Conducerea scolii,
Inspectori de
specialitate Logistica si
legislatie
 Actualitate,
complexitate;
 Calitate;
 Varietatea
ofertei;
activitatii de Sem. I + II Conducerea scolii,
Responsabil cu Legislatia
specifica si  Actualitate,
complexitate;

72
mentorat la
nivelul scoli perfectionare logistica  Calitate;
 Varietatea
ofertei;

Efectuarea de
inspectii de
specialitate mai
ales in cazul
cadrelor
didactice
debutante in
vederea
consilierii
acestora
Conform
graficului Director, Dir.
adj., sefi
de catedra, sefii
ariilor curriculare Legislatia
specifica
 Atingerea
standardelor;
 Statistici
participanti la grade
Motivare
cadrelor
didactice
pentru a
participa la
programe de
perfectionare si
dezvoltare
profesionala
organizate de
M.E.N.C.S.,
C.C.D.,
institutiile de
invatamant
superior si
preuniversitar,
centre de
formare
s.a.m.d. Sem. I+II
Conform
ofertei Director,Dir. adj.,
Sefi de catedre si
de
comisii ,
Responsabili cu
perfectionarea Dosar cu
ofertele de
formare ale
diferitelor
institutii si
informarea
cadrelor
didactice la
avizierul
din
cancelarie.

 Calitate;
 Legalitate;

si consilierea
cadrelor
didactice
pentru a
participa la
programe de
reconversie
profesionala (
IDD, cursuri
postuniversitar
e s.a. m.d.) Sem. I+II
Conform
ofertei Director,Dir. adj.,
Sefi de catedre si
de
comisii ,
Responsabili cu
perfectionarea Dosar cu
ofertele de
formare ale
diferitelor
institutii si
informarea
cadrelor
didactice la
avizierul
din
cancelarie.
 Calitate;
 Legalitate;

Aplicarea
sistemului de
perfectionare
prin credite Sem. I+II Responsabili cu
perfectionarea Legislatie
specifica,
furnizori
acreditati  Calitate;
 Legalitate;

73
profesionale
transferabile
Nominalizarea
celor mai
valoroase si
competente
cadre didactice
din scoala la
cursurile de
perfectionare
(gratuite) la
nivelul
disciplinei si la
cursurile de
formare Conform
ofertei de
formare Director, Dir.
adj.,
CP si CA Oferta
furnizorului
de pregatire
 Eficienta;

Propunerea
pentru
obtinerea
gradatiilor Sem. II Sindicat ,
Director, Dir.
adj., CP si CA Metodoligii
M.E.N.C.S.
 Eficienta;
Participare Implicare
cadrelor
didactice si a
conducerii
scolii in
programe de
instruire in
domeniul
legislatiei
scolare Sem. I+II Director, Dir.
adj.,
Responsabilul de
perfectionare Oferta de
formare
 Actualitate,
complexitate;

concursurilor /
interviurior
pentru ocuparea
posturilor
didatice –
auxiliare si
nedidactice Sem. I+II Director, lider
sindical si
sefii de
compartimente Normative in
viguare
 Actualitate,
complexitate;

atestatului
profesional in
invatamantul
liceal Sem.II Director,
profesori de
specialitate Legislatie
specifica
 Respectarea
standard
elor, personala / Formare
cunoasterii în
rândul cadrelor
didactice a
reglementarilor
în vigoare
privind cariera Sem. I+II Director, Dir.
adj.,
responsabil
perfectionare Norme
legale,
programe
oficiale

Respectarea
standardelor,

74
didactica si
etapele formarii
profesionale:
stagiatura,
definitivat, grad
II, grad I,
doctorat,
perfectionare
periodica
obligatorie,
evolutie în
ierarhie,
recunoasterea
gradelor
didactice
participarii
cadrelor
didactice la
cursuri de
formare in
specialitate Conform
ofertei Responsabil
perfectionare,
formatori,
metodisti
CCD Oferta CCD,
alte
institutii
 Calitate;
 Varietatea
ofertei;
Negocierea Rezolvarea
cu abilitate si
discretie a
diferitelor
situatii
conflictuale care
pot aparea între
cadrele
didactice, între
profesorii de
specialitate si
conducerea
unitatii sau
între elevi si
profesori,
pentru
asigurarea unui
climat de
munca eficient Sem. I+II Director, Dir.
adj.,
lider de sindicat si
CA Comunicarea
institutional
a

 Calitate;
 Legalitate;

contestatiilor
prin receptare,
cercetare si
solutionare
conform
legislatiei, în
mod
documentat Sem. I+II
Director, Dir.
adj.,
lider de sindicat si
CA Legislatie si
comunicarea
institutional
a
 Calitate;
 Legalitate;

75
4.PARTENERIATE SI PROGRAME

Obiective:

1. Coordonarea si organizarea proiectelor de parteneriat

2. Colaborarea cu institutii guvernamentale abilitate in derularea de proiecte si
programe comune

3. Crearea conditiilor necesare incheierii de parteneriate intre scoala noastra si
comunitatea locala, organizatii non – guvernamentale, companii etc..

Domenii
funcționale Acțiuni /Activități (de
atingere a obiectivelor
specifice) Orizont de timp
(teremene
realiste de
finalizare a
activităților) Responsabili Resurse
materiale
(resurse
necesare) Proiectare
Coordonarea si
evaluarea derularii
proiectelor de
parteneriat Permanent Director Dir.
adj. Cadrele
didactice
implicate Proiecte si
rapoarte de
colaborare
Planificarea
colaborarii scolii cu
politia, pompierii,
institutii culturale,
agenti economici Sem. I Director, dir.
adj.,
Consilier
educativ Legislatie
specifica
protocoale
Realizarea
proiectelor in
parteneriat scoala –
comunitate in folosul
ambelor parti Sem. I+II Director, dir.
adj.,
Consilier
educativ Legislatie si
comunicare Organizare
institutii, asociatii,
organizatii
nonguvernamentale în
domeniul activitatii
educative si
extrascolare Conform
calendarului
propiu Dir. adj. si
Consilier
educativ Calendar
activitati
materiale informative
privind oportunitatile
incheierii de diverse
parteneriate Permanent
conf.propunerilor Director
Dir. adj. Logistica
programelor specifice
din domeniul
integrarii europene,
realizate de
parteneriate specifice Conform
calendarului
propiu Dir. adj. si
Consilier
educativ
Logistica

76

programelor
guvernamentale
Sem.I+II Director, Dir.
adj.,
Consilier
educativ Calendar
activitati Monitorizare / Coordonare
Colaborarea cu ISJ
in initierea, derularea
si monitorizarea
proiectelor scolare . Permanent
Director, Dir.
adj.,
Consilier
educativ Programele
existente

Primaria pentru
finantarea si
derularea proiectelor
initiate si / sau a
altora noi Permanent Director, Dir.
adj.,
Consilier
educativ Programele
existente

sindicatul in vederea
respectarii
legislatiei muncii Sem. I+II
Director, CA,
sindicat
Legislatie
specifica
Control
Evaluare
ISJ a rapoartelor
privind
activitatea unitatii in
domeniul proiectelor
si programelor,
acestea urmand a fi
aduse la cunostinta
parintilor si elevilor
unitatii Conform
calendarului Director,
Consilier
educativ Legislatie
specifica Motivare
valorificarea eficienta
a resurselor
comunitatii. Sem. I+II Director
Dir. adj.
Cadre didactice
Consilier
educativ Planuri de
colaborare
sponsori, oferte de
servicii, activitati
practice de
autofinantare. Sem. I+II Director
Dir. adj.
Cadre didactice
Consilier
educativ Lista sponsorilor
Stimula rea
colectivelor de parinti si Sem. I+II Director
Dir. adj. Planuri de

77
consiliului
reprezentativ al
parintilor in
rezolvarea
problemelor scolii. Cadre didactice
Consilier
educativ colaborare Participare
Implicare
Valorificarea
ofertei educationale a
organizatiilor non –
guvernamentale,
materializate prin
programe specifice. Sem. I+II Director
Dir. adj.
Cadre didactice
Consilier
educativ Oferta
educationala a
organizatiilor
Participarea la
activitatile
extracurriculare
înscrise în calendarul
M.E.N pentru anul
scolar 2015/2016 Conform
calendarului Director,
Consilier
educativ Conform
specificarilor
M.E.N.
Organizarea si
participarea la
întâlniri, etc. cu diversi
factori sociali interesati
în stabilirea de
parteneriate si
programe comune Sem. I+II Director
Dir. adj.
Consilier
educativ In functie de
fiecare
activitate in
parte Formare Dezvoltare profesionala si p ersonala
Organizarea de
cursuri sau forme de
pregatire pentru
Satisfacerea nevoilor
exprimate de
personalul unitatii Sem. I+II Director
Dir. adj.
Consilier
educativ Legislatie si
oferta de
program
Stimularea cadrelor
didactice si a
personalului de
conducere in aplicare
pentru bursele de tip
SOCRATES
( COMENIUS) Sem. I+II Director ,
Consilier
educativ Legislatie si
oferte de
programe Rezolvarea conflictelor
Negocieri
Negocierea celor
mai avantajoase
conditii de sprijin
comunitar Sem. I+II Director,
Consilier
educativ Comunicare
interstitutionala
Rezolvarea amiabila
a eventualelor conflicte
între scoala si
comunitate Sem. I+II Director,
Consilier
educativ Comunicare
interstitutionala

78
5. RESURSE MATERIALE

Obiective :

1. Fluidizarea fluxului informational dintre Liceu, M.E.N., I.S.J., C.C.D. si alte institutii
2. Gestionarea eficienta a resurselor materiale

Domenii
funcționale Acțiuni
/Activități (de
atingere a
obiectivelor
specifice) Orizont
de timp
(teremene
realiste de
finalizare
a
activitățil
or) Responsabili Resurse
materiale
(resurse
necesare) Observații /
Indicatori de
performanță
(monitorizare și
evaluare a planului
operațional) Proiectare
Asigurarea
functionalitatii
retelei interne
de calculatoarte
a scolii Sem. I+II Director, Inginer
de sistem Logistica
 Functionalitate,
eficienta;

Efectuarea
analizei privind
necesarul de
reparatii
curente Semestrial Director , Adm.
financiar Situatii  Nr. achizitii si
tipul lor
Efectuarea
analizei privind
stadiul
lucrarilor de
reparatii si
investitii Semestrial Director ,
Adm.financiar si
adm. de
patrimoniu Logistica,
situatii,
raportari  Nr. achizitii si
tipul lor
 Date calitative si
cantitative;

Elaborarea
unui plan privind
sigurarea cu
tipizate,
cataloage,
carnete de note
s.a.m.d. Sem.I Director ,
Adm.financiar si
resurse umane Situatii,
logistica
legislatia in
domeniu  Functionalitate,
eficienta;

unui plan
privind
asigurarea cu
diplome,
certificate,
atestate, acte de
studiu etc Sem. II Director ,
Adm.financiar si
resurse umane Situatii,
logistica,
legislatia in
domeniu  Respectarea
termenelor;
Respectarea legii,
date cantitative,

Elaborarea
proiectului de Anual Director , Adm.
financiar Logistica si
legislatia in  Functionalitate,
eficienta;

79
buget si a
proiectului de
achizitii si dotari domeniu Organizare
Valorificarea,
actualizarea si
exploatarea
bazelor de date Sem.I+II Director, Dir.
adj., serviciul
informatizare Baze de date si
logistica  Respectarea
termenelor;
 Respectarea
legii, date
cantitative,

prioritatilor în
vederea
repartizarii
fondurilor, a
mijloacelor fixe
si a obiectelor de
inventar Anual Director, Adm.
financiar Logistica,
legislatia in
domeniu  Functionalitate,
eficienta;

surselor
extrabugetare
de finantare
prin
promovarea
programelor
specifice Sem. I+II Director, Adm.
financiar Logistica,
legislatia in
domeniu  Date calitative si
cantitative;
Coordonare Monitorizare
Predarea
situatiilor
privind alocatia
de stat pentru
copii si
acordarea
burselor, Burse
de studiu,
Euro200, Bani
de liceu. Sem.I+II Serviciul Adm
financiar si res.
umane Bugetul si
legislatia  Statistici
Control Evaluare
Urmarirea
alocarii
fondurilor
extrabugetare
dupa prioritati
in scopul
asigurarii
conditiilor
materiale
necesare Sem.I+II Director, Adm
financiar Reglementari
legale  Functionalitate,
eficienta;

80

Motivare
modului de
acordare a
burselor de
merit conform
legislatiei in
vigoare Sem. I Director, Adm
financiar Reglementari
legale  Functionalitate,
eficienta;

Achizitionarea
de tehnica de
calcul
performanta
pentru serviciile
cheie si alte
aparate
moderne
necesare
activitatii Sem. I+II Director, Adm
financiar Reglementari
legale si buget  Functionalitate,
eficienta;
 Nr. achizitii si
tipul lor;
Implicare participare
Continuarea
organizarii
cursurilor de
reconversie
profesionala in
scoala ca sursa de
venit
extrabugetar Sem.I+II Director si
formatori
proprii Bugetul si
legislatie
specifica  Functionalitate,
eficienta;
Formare dezvoltare
profesionala si personala
participarii la
cursuri de
management
financiar si alte
perfectionari in
domeniu pentru
personalul
nedidactic si
didactic auxiliar Anual Director, Adm
financiar,
responsabil
perfectionare Oferta de
formare  Functionalitate,
eficienta;
 Nr. cursuri, nr.
participanti,
rezultate;
Negocieri rezolvarea
conflictelor
favorabila a
contractelor de
sponsorizare si
obtinerea
fondurilor
xtrabugetare Sem. I+II Director, Adm
financiar,
consilier
educativ Comunicare
interstitutionala  Functionalitate,
eficienta;

81

Coordonare
Monitorizare
Predarea situatiilor
privind alocatia de stat
pentru copii si acordarea
burselor, Burse de studiu,
Euro200, Bani de liceu. Sem.I+II Serviciul
Adm
financiar si
res. umane Bugetul si
legislatia  Functionalitate,
eficienta;
 Respectarea
termenelor;
Respectarea legii,
date cantitative,
Control
Evaluare
Urmarirea alocarii
fondurilor extrabugetare
dupa prioritati in scopul
asigurarii conditiilor
materiale necesare Sem.I+II Director,
Adm
financiar Reglementa
ri legale  Functionalitate,
eficienta;
Motivare
acordare a burselor de
merit conform legislatiei
in vigoare Sem. I Director,
Adm
financiar Reglementa
ri legale  Functionalitate,
eficienta;

tehnica de calcul
performanta pentru
serviciile cheie si alte
aparate moderne necesare
activitatii Sem. I+II Director,
Adm
financiar Reglementa
ri legale si
buget  Functionalitate,
eficienta;
 Nr. achizitii si
tipul lor;
Implicare
participare
Continuarea organizarii
cursurilor de reconversie
profesionala in scoala ca
sursa de venit extrabugetar Sem.I+II Director si
formatori
proprii Bugetul si
legislatie
specifica  Nr. cursuri, nr.
participanti,
rezultate;
Formare dezvoltare
profesionala si
personala
la cursuri de anagement
financiar si alte
perfectionari in domeniu
pentru personalul
nedidactic si didactic
auxiliar Anual Director,
Adm
financiar,
responsabil
perfectionar
e Oferta de
formare  Functionalitate,
eficienta;
Negocieri rezolvarea
conflictelor
contractelor de
sponsorizare si obtinerea
fondurilor xtrabugetare Sem. I+II Director,
Adm
financiar,
consilier
educativ Comunicar
e
interstitutio
nala  Functionalitate,
eficienta;

fondurilor astfel încât sa
se evite crearea unor
conflicte la nivelul unitatii
scolare In functie
de oferte Director,
Adm
financiar,
consilier
educativ Comunicar
e
interstitutio
nala  Functionalitate,
eficienta;

82
6. RELATII CU PUBLICUL SI IMAGINEA

Obiective :

1. Inventarierea, gestionarea eficienta si transmiterea informatiilor de interes
public, în conformitate cu prevederile Legii nr.544/12.10.2001 privind liberul
acces la informatiile de interes public

2. Organizarea punctelor de informare si documentare pentru uzul publicului, AVIZIER,
PRESĂ, SITE LICEU.

Domenii
funcționale Acțiuni /Activități
(de atingere a
obiectivelor
specifice) Orizont de
timp
(teremene
realiste de
finalizare a
activităților
) Responsabili Resurse
materiale
(resurse
necesare) Observații /
Indicatori de
performanță
(monitorizare și
evaluare a planului
operațional) Proiectare
modului de
comunicare a
informatiilor
transmise din oficiu
– prin afisaj Permanent Director ,
Secretariat Logistica,
regulamentul
intern  Promptitudine,
coerenta
 Organizare
eficienta
cererilor,
sesizarilor,
reclamatiilor
primite si
actualizarea
permanenta a bazei
de date astfel
constituita Lunar Director,
Secretariat,
serviciul
informatizare Logistica,
baze de date,
regulamentul
intern  Comunicare
eficienta
 Promptitudine,
coerenta

proiect de analiza a
modului în care este
reflectat liceul în
mass -media centrala
si locala Sem. II Comisia de
promovare a
imaginii liceului Logistica  Studii calitative
si cantitative Organizare
Organizarea si
desfasurarea de
conferinte de presa
pe teme specifice Periodic Director, Comisia
de promovare a
imaginii liceului ,
Consilier educativ Logistica  Comunicare
eficienta
 Promptitudine,
coerenta

desfasurarea
audientelor cu
publicul Conform
programului
Sem. I+II Director,
Secretariat Grafice Comunicare
eficienta
Analiza de
continut

83

Delegarea unui
membru al CA
pentru mentinerea
relatiei cu mass –
media Sem.I+II CA  Comunicare
eficienta
 Organizare
eficienta
Coordonare Monitorizare
petitiilor sesizarilor
reclamatiilor de
catre
compartimentele
carora lea fost
repartizate Sem.I+II Director, CA,
Secretariat Legislatie
generala si
specifica  Comunicare
eficienta
 Organizare
eficienta

Respectarea cu
strictete a
termenelor si a
celorlalte
reglementari
externe sau interne Sem.I+II Director,
Secretariat Legislatie
generala si
specifica  Respectarea
legislatiei,
profesionalism
Participare
fluxului
informational în
interiorul scolii prin
redactarea de
materiale
informative
periodice de uz
intern, în forma
tiparita sau
electronica Sem. I + II Director,
Secretariat,
informatizare Atributii
specifice  Respectarea
legislatiei,
profe sionalism
 Comunicare
eficienta
Formarea profesionala si personala
Organizarea unor
întâlniri de formare
cu tot personalul
liceului pe teme de
comunicare, relatii
cu mass -media,
imagine Pe parcursul
anului Director, Dir. adj.
si Comisia de
imagine Logistica  Comunicare
eficienta

initiativelor de
perfectionare
individuala in
domeniu angajatilor
liceului Pe parcursul
anului Director, Dir. adj.
Si Adm. financiar Logistica  Adecvarea fata
de nevoile
specifice – date
numerice

84

Formarea echipelor
Rezolvarea
sesizarilor ce implica
efectuarea unui
control mai detaliat
într-o unitate
scolara prin
stabilirea si
împuternicirea unei
echipe mixte de
inspectie Conform
solicitarilor Director, Director
adj, CA, lider
sindical Comunicare
interinst itutio
nala  Respectarea
legislatiei,
profesionalism
 Adecvarea fata
de nevoile
specifice – date
numerice
Rezolvarea conflictelor
Rezolvarea
sesizarilor ce implica
efectuarea unui
control mai detaliat
într-o unitate
scolara prin
stabilirea si
împuternicirea unei
echipe mixte de
inspectie Conform
solicitarilor Director, Director
adj, CA, lider
sindical Comunicare
interinstitutio
nala  Respectarea
legislatiei,
profesionalism
 Adecvarea fata
de nevoile
specifice – date
numerice
 Promptitudine,
coerent a

contestatiilor prin
receptare, cercetare
si solutionare
conform legislatiei,
în mod documentat
si corect Conform
solicitarilor Director, Director
adj, CA, lider
sindical Comunicare
interinstitutio
nala  Organizare
eficienta
 Promptitudine,
coerenta