Oferta Manageriala Pentru Postul DE Inspector Scolar General Adjunct

Economie

Oferta Manageriala Pentru Postul DE Inspector Scolar General Adjunct

Byadmin ianuarie 1, 2024

Cuprins

MOTTO:

„Oricât de perfectă ar fi organizarea unei instituții și oricât de complet ar fi programul ei

de activitate, totul va depinde de oamenii care au chemarea să le dea viață, să le înfăptuiască”

D. Gusti

ARGUMENT

Strategia de dezvoltare a învățământului preuniversitar din județul Buzău, pe termen mediu, acoperă perioada anilor 2015-2020 și este o continuare a Strategiei pentru anul școlar 2014-2015 elaborată de conducerea Inspectoratului Școlar al Județului Buzău.

În calitate de candidată la ocuparea funcției de inspector școlar general adjunct, consider că prioritatea esențială a perioadei ce urmează, o reprezintă asigurarea continuității în direcția reușitelor de până acum, a sporirii valorilor culturii organizaționale specifice, în contextul exigențelor, actuale și viitoare, puse în fața învățământului preuniversitar, a creșterii contribuției la soluționarea problemelor induse de contextul de criză pe care o traversăm asupra colectivității umane locale și naționale în care trăim.

Asigurarea acestei continuități presupune în mod concret înfăptuirea misiunii și a priorităților specifice asumate de Inspectoratul Școlar Județean Buzău prin reflectarea și armonizarea principiilor ce fundamentează guvernarea europeană și națională.

Astfel, orientările actuale, la nivel european, plasează întreaga dezvoltare a sistemelor educaționale și de formare profesională în perspectiva cerințelor societății și economiei bazate pe cunoaștere. În schimb, fiecare stat european are, în continuare, responsabilitatea deplină în privința conținutului educației și a organizării sistemului educațional propriu.

Strategia de dezvoltare a învățământului preuniversitar din județul Buzău reprezintă asumarea obiectivelor educaționale din capitolul Educație al Programului de guvernare pentru perioada 2013-2016 și a politicii educaționale elaborate de Ministerul Educației și Cercetării Științifice pentru susținerea și dezvoltarea sistemului educațional românesc.

În concordanță cu oferta noastră mangerială, dorim să imprimăm o direcție de dezvoltare benefică sistemului de învățământ buzoian și nu doar o simplă administrare a sistemului.

Avem convingerea că implementarea programelor naționale și adaptarea acestora, în detalii mici, situației locale, sunt acte de natură politică și profesională, deopotrivă.

În acest sens, așa cum rezultă din Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale („ET 2020”), statele membre convin asupra următoarelor cinci criterii de referință:

Participarea adulților la procesul de învățare de-a lungul vieții;

Diminuarea numărului de persoane cu nivel scăzut al competențelor de bază;

Creșterea numărului de persoane care frecventează învățământul terțiar;

Scăderea ratei de abandon școlar timpuriu din sistemele de educație și formare;

Creșterea participării la educația preșcolară;

România fiind un partener activ în domeniul educației și al formării profesionale la nivel european, depune toate eforturile posibile pentru diminuarea decalajelor existente între țara noastră și celelalte state membre ale Uniunii Europene.

În acest sens, Inspectoratul Școlar al județului Buzau, organ descentralizat de specialitate, subordonat Ministerului Educației și Cercetării Științifice, promovează strategia educațională la nivelul județului și are rolul de coordonare interinstituțională și comunicare strategică între M.E.C.S. și unitățile de învățământ.

Inspectoratul școlar asigură calitatea procesului educațional și a realizării șanselor egale în educație, sprijină dezvoltarea instituțională a unităților de învățământ în vederea consolidării autonomiei acestora în condiții de competiție, în conformitate cu standardele naționale. Activitatea Inspectoratul Școlar al Județului Buzău se concretizează prin implementarea în teritoriu a hotărârilor, deciziilor și măsurilor elaborate pe plan național, receptarea lor corectă în sistem și intervenția oportună pentru înfăptuirea acestora.

Pornind de la relația directă dintre educație și dezvoltarea societății, Inspectoratul Școlar al Județului Buzău asigură dezvoltarea calitativă a învățămîntului buzoian la toate nivelurile prin sporirea profesionalismului personalului didactic, dezvoltarea tehnologiilor informaționale în învățămînt, sporirea competitivității sistemului de învățămînt pe plan internațional, în scopul înzestrării tuturor membrilor societății cu valori morale, intelectuale și estetice, cunoștințe practice și abilități de a deveni cetățeni conștienți, responsabili și dinamici, care pot contribui la dezvoltarea întregii societăți.

Pentru realizarea finalităților exprimate în prezentul document, Inspectoratul Școlar al Județului Buzău propune, la nivel metodologic, dar și de practică efectivă, comunicarea de cea mai bună calitate, parteneriatul consimțit și negociat, exercițiul democratic al delegării și luării de decizii și, nu în ultimul rând, un control constructiv al calității.

Inspectoratul Școlar Buzău crede în prioritatea națională a educației și vede, în rezultatele vizibile ale Reformei sistemului educativ, un factor deosebit de important în demersul nostru național de integrare europeană.

În acest context, ne asumam responsabilitatea pe care acest demers colectiv o presupune și o implică.

Pe de altă parte, am folosit evaluările, analizele de nevoi locale și prognozele aferente pentru o fundamentare cât se poate de realistă a ceea ce vrem să întreprindem în sistemul educațional.

Documentul de față nu descrie și resursele necesare, de cele mai multe ori nedisponibile în mod explicit în acest moment, pentru că multe din obiectivele propuse vor fi concretizate prin proiecte specifice.

De asemenea, nu am renunțat la formulările cu caracter general, din moment ce, aici, exprimăm scopuri strategice și misiunea inspectoratului școlar județean.

Concretizările necesare în demersul nostru sunt făcute anual, prin proiecte și prin planuri manageriale anuale și semestriale.

Pornind de la aceste criterii prezenta oferta managerială se concentrează asupra a două aspecte:

Analiză asupra situației de fapt a Inspectoratului Școlar Județean Buzău;

Un proiect privind conduita, acțiunile și măsurile care urmează a fi adoptate de inspectorul școlar general adjunct al instituției.

Totodată oferta managerială se întemeiază pe diagnoza și contextele în care Inspectoratul Școlar Județean Buzău există și funcționează.

2. CADRUL GENERAL DE FUNCȚIONARE A INSPECTORATULUI ȘCOLAR JUDEȚEAN BUZĂU

Județul Buzău, situat în sud-estul României, compus din 2 municipii, 3 orașe și 82 de comune, se întinde pe o suprafață de 6.102,6 km2 (2,6 % din suprafața țării) și are o populație de 496.214 de locuitori.

Resedința județului este Municipiul Buzău. Buzăul este un județ de mărime medie, ocupând locul 18 în ierarhia județelor țării după suprafață, și locul 23 după populație.

Județul Buzău se întinde pe aproape tot bazinul hidrografic al râului Buzău care izvorăște din curbura Carpaților. Dispunerea armonioasă a celor trei forme de relief caracterizează județul Buzău: la nord se găsesc Munții Buzău, parte din Carpații de Curbură; la sud se găsește câmpia, aparținând Câmpiei Române, iar la mijloc, o regiune de dealuri acoperite cu livezi. Unele dealuri coboară spre sud, ceea ce le conferă un climat sud-mediteranean favorabil viticulturii, regiunea Pietroasele fiind renumită pentru vinurile sale.

Structura economică, axată în principal pe sectoarele primare de exploatare și prelucrare a resurselor naturale (petrol, gaze naturale, cărbune, lemn) a condus, în urma procesului de restructurare, la creșterea puternică a ratei șomajului, cu implicații directe asupra nivelului de trai al populației. În acest context, unor localități din județ le-a fost atribuit, prin Hotărâre de Guvern, statutul de “zone defavorizate socio-economic”. Locuitorilor din aceste zone li se adaugă, însă, grupuri dezavantajate din cauze care nu țin doar de cele arătate mai sus. Consecințele situării în arealul dezavantajului socio-economic și cultural se constată cu pregnanță în participarea copiilor și tinerilor la actul educativ școlar.

Conform orientărilor Ministerului Educației și Cercetării Științifice privind asigurarea calității în unitățile și instituțiile de învățământ preuniversitar, prioritatea fundamentală a acestora, indiferent de tip, nivel și formă de organizare a activității, o constituie asigurarea serviciilor educaționale de calitate prin transformarea școlii în furnizor de calitate.

Inspectoratul Scolar al Județului Buzău își bazează întreaga activitate pe caracteristicile unei culturi organizaționale puternice:

Cunoașterea obiectivelor și a expectațiilor de către toți membrii organizației;

Abordarea clară și, în același timp, specifică;

Exprimarea largă și împărtășirea valorilor și a celorlalte componente fundamentale;

Existența și manifestarea valorilor organizației la toate nivelurile organizației – prin elementele “superficiale”;

Existența și funcționarea rețelelor informale de comunicare.

Unitățile din învățământul preuniversitar buzoian își derulează activitățile educaționale orientate multipolar:

« productive »: școala ca « întreprindere educațională » ;

umane: școala ca instituție de formare ;

structurale: școala ca organism formal ;

politice: școala ca loc de dezbatere publică ;

sistemice: școala ca sistem deschis ;

culturale: școala ca producător de cultură ;

Rolul școlii contemporane, văzută din perspectiva obiectivelor programului de Guvernare a României în domeniul educatiei, ale obiectivelor Strategiei și priorităților politicii educaționale ale Ministerului Educației și Cercetării Științifice pentru perioada 2015-2020 constă în:

modelarea tipului de personalitate necesar noii societăți, personalitate caracterizată prin:

– gândire critică și creativă;

– capacitate de comunicare și cooperare;

– abilități de relaționare și lucru în echipă;

– atitudini pozitive și adaptabilitate;

– responsabilitate și implicare.

asigurarea integrării sociale a tuturor elevilor și egalizarea șanselor de educație și reușită ale tuturor categoriilor de copii;

funcționarea ca o structură eficace și echitabilă pentru toate categoriile de copii;

garantarea minimă a civilizației absolvenților în sensul unui comportament de bun cetățean;

asigurarea progresului tuturor elevilor săi, dincolo de ceea ce s-ar putea aștepta de la ei, date fiind rezultatele anterioare și mediul socio –cultural din care provin și luarea de măsuri pentru ca fiecare copil să atingă cele mai înalte standarde de care este capabil – adaugă valoare fiecarui copil; valoarea adăugată nu se referă numai la cunoștințe, ci mai ales la deprinderi și atitudini;

preocuparea de dezvoltarea tuturor elementelor de personalitate ale copilului și nu numai de transmiterea unui set de cunoștințe;

ameliorarea continuă și devenirea școlii într-o organizație care învață, instituție capabilă să infuzeze elegant orice schimbare generată de sistem /societate;

Considerăm că încă nu este asigurată pentru fiecare copil o șansă de reușită educațională în viață, independent de situația lui financiară și de mediul din care provine. Nu au fost oferite suficiente resurse și oportunități și copiilor săraci, pentru a le schimba viața și a le da posibilitatea să se realizeze; nu toți copiii înțeleg valoarea respectului față de ceilalți, importanța educației și necesitatea inițiativei individuale, rolul esențial al acestora pentru o dezvoltare adecvată și pentru realizări viitoare. Comunitatea încă nu se implică suficient, în totalitatea ei, în împărtășirea acestor valori celorlalți, spre a le schimba viața. Educația școlară este singura modalitate de rezolvare a problemei copiilor ce provin din grupuri dezavantajate socio-economic și cultural. Nu este vorba doar de educația copiilor provelor proveniți din familii dezavantajate, ci și de educația, dintr-o perspectivă interculturală, a copiilor populației majoritare.

Prin întregul nostru demers managerial urmărim includerea în sistemul educațional a tuturor copiilor și tinerilor, indiferent de caracteristicile individuale: deficiențe fizice sau mentale, originea culturală sau socio – economică, limba maternă, originea etnică, proveniența dintr-o zonă geografică defavorizată etc, având șanse egale de educație prin sistemul specific obligatoriu.

Investiția în educație, în dezvoltarea de resurse umane, este cea mai profitabilă. Comunitatea care, în prezent, este dependentă de venitul minim garantat și care supraviețuiește pe baza resurselor primite din afară, poate deveni autonomă și să contribuie la producerea resurselor, prin implementarea unor programe adecvate de educație și de acces pe piața muncii. Putem construi viitorul într-o manieră pozitivă: prin luarea de măsuri specifice educației interculturale, valorificând toate elementele culturale prezente, ținând cont de experiența și capacitatea fiecărui elev în parte. În felul acesta putem ajuta școala să se adapteze nevoilor specifice ale copiilor și tinerilor, ale societății în general.

Prezenta strategie a fost elaborată ținând cont de factorii interesați de procesul educațional, ținând cont de problemele, interesele și rolurile pe care le pot avea fiecare în realizarea actului educațional.

3. ORGANIGRAMA INSPECTORATULUI ȘCOLAR JUDEȚEAN BUZĂU

4. PARTENERI EDUCAȚIONALI

AI INSPECTORATULUI ȘCOLAR JUDEȚEAN BUZĂU

Ministerul Educației și Cercetării Științifice

Casa Corpului Didactic Buzău

Instituția Prefectului

Consiliul Județean Buzău

Primăriile

Consiliile Locale

Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Buzău

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Buzău

Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă Buzău

Direcția Județeană de Sănătate Publică Buzău

Inspectoratul de Poliție al Județului Buzău

Jandarmeria Buzău

Poliția locală Buzău

Direcția Județeană de Statistică Buzău

O.N.G.-uri, asociații și fundații non-profit

Asociațiile Părinților din județul Buzău

Asociațiile profesionale ale cadrelor didactice

5. ELEMENTE ALE STRATEGIEI DE DEZVOLTARE A ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR BUZOIAN

VIZIUNE

Inspectoratul Școlar Județean Buzău își propune să reprezinte o instituție ale cărei repere sunt eficiența și eficacitatea, obiectivitatea și competitivitatea, încrederea și profesionalismul în realizarea standardelor de calitate din sistemul educațional buzoian, sub deviza:

„ EGALITATE DE ȘANSE, INOVAȚIE, CALITATE, EFICIENȚĂ ȘI INTERES ÎN ȘCOALA BUZOIANĂ”

MISIUNE

În contextul asigurării integrării în societatea bazată pe cunoaștere, I.S.J. Buzau are misiunea de a asigura premisele funcționării sistemului educațional județean la standarde de calitate în dezvoltarea competențelor, în asumarea valorilor și în responsabilizarea asumată.

Activitatea I. Ș. J. Buzau se va concentra pe asigurarea calității ofertelor și serviciilor educaționale, pe creșterea performanței, pe asigurarea obiectivității în evaluare, pe asigurarea accesului comunităților județene și locale la informațiile de interes public.

Pentru a ne putea realiza viziunea, misiunea noastră pentru perioada 2015 – 2020 este să promovăm principiile unui management de calitate, să realizăm un climat educațional incluziv; să respectam principiul egalizării șanselor, în scopul integrării școlare și al dezvoltării personale și profesionale. Se va performa un act didactic de calitate, centrat pe elev, în toate unitățile de învățământ preuniversitar din județ. Într-un cadru școlar stimulativ, se vor desfășura programe si proiecte educaționale/activități destinate tuturor persoanelor interesate de formarea personală și profesională, de educația de-a lungul întregii vieți, racordându-ne la exigențele școlii europene actuale.

Acțiunile noastre au menirea de a acoperi nevoile educaționale de toate tipurile atât în ceea ce privește populația de vârstă preșcolară și școlară, dar și referitor la populația adultă, considerând actul educativ, școlarizarea, ca vector orientat înspre reușita în viață a fiecăruia.

Nevoile umane și misiunea organizației școlare

Școala și facilitățile ei pot fi folosite de membrii comunității zilnic, pe tot parcursul anului, în funcție de programul școlar. Prin politica sa, școala buzoiană încurajează analiza problemelor comunității și cooperează cu alte instituții comunitare pentru a găsi soluții viabile la rezolvarea acestora.

În urma realizării unei diagnoze a aspectelor legate de derularea actului educativ la nivel de județ, constatăm că in județul nostru mai există dificultăți în ceea ce privește:

existența unor posturi acoperite cu cadre didactice suplinitoare calificate/necalificate;

unități de învățământ care necesită intervenții de tipul investițiilor în reabilitări, extinderi, dotări, acces la utilitati etc;

comunicarea permanentă școală – părinți – autorități locale este realizată la un nivel scăzut, din lipsa implicarii eficiente din partea tuturor factorilor responsabili;

este insuficient dezvoltată ideea consilierii și orientării continue în privința formării personale și profesionale;

exista un numar mic de cadre didactice care au dobandit titlul de “doctor” sau “master” în domeniul educațional;

există un număr mare de cadre didactice care nu stapânesc foarte bine tehnicile moderne de informare și comunicare, respectiv limbile moderne;

problemele educative ale elevilor aparținători grupurilor „de risc” nu sunt rezolvate prin structuri consultative ale părinților dezvoltate în acest sens la nivel de școală;

există un numar mare de copii proveniți din grupuri dezavantajate care nu reușesc să finalizeze învățământul obligatoriu și să obțină diploma care să ateste acest lucru ;

sunt dificultați în dobândirea de cunoștințe și formarea de deprinderi conform standardelor specifice fiecărei specialități din curriculum, pe niveluri de învățământ;

oferta educațională promovată îndeosebi în mediul rural este insuficient adaptată nevoilor comunitare, ca urmare a unui act managerial neperformant.

VALORI ȘI PRINCIPII INSTITUȚIONALE – I.S.J. BUZĂU

Inspectoratul Școlar Județean Buzău susține o educație în mișcare, orientată spre valori democratice și umaniste, care dă șansa fiecărui copil, tânăr și cadru didactic de a atinge propria excelență, într-un mediu confortabil și stimulativ, devenind un cetățean capabil să răspundă adecvat unei societăți în schimbare.

Valorile fundamentale pe care le dezvoltă prezenta strategie, referitor la asigurarea unei educații de calitate pentru toți membrii comunității, sunt legate de credința noastră în:

valorizarea fiecărei persoane cuprinsă în sistemul educațional, prin egalitate în educație, acordându-i sprijinul în formarea personală și profesională;

promovarea educației incluzive, lipsită de orice fel de segregare socială, culturală, economică etc;

abordarea integrativă, holistică, a problematicii comunităților educaționale ;

realizarea unui mediu școlar familiar care să implice elevii, părinții, cadrele didactice și ceilalți membri ai comunității în realizarea actului educațional;

respect pentru cultura și limba minorităților, pornind de la concepția că mijlocul de dezvoltare și îmbogățire a propriei culturi se face doar prin dialog intercultural ;

desegregare economico – socială și culturală;

realizarea educației de calitate;

asumarea riscurilor și inovarea, drept căi singulare de realizare a schimbărilor organizaționale;

încurajarea implementării programelor eficiente prin asistență și evaluare a practicilor experimentale și inovatoare din partea echipelor manageriale;

dezvoltarea unui management participativ și democratic, orientat înspre încredințarea sarcinilor acelor persoane care sunt capabile să le îndeplinească;

promovarea unei oferte educaționale care să răspundă nevoilor comunității și nevoilor fiecărui participant la educație ;

nevoia de evaluare a conținuturilor învățării pentru măsurarea progresului individual;

integrarea tehnologiilor de informare și comunicare ca mijloc de creștere a motivației și metodă de învățare personalizată.

Pentru a ne înscrie pe aceste coordonate orientative ale activității noastre, ne vom îndrepta atenția atât spre oferta educațională, cât și înspre baza materială, resursele umane și financiare de care este nevoie, precum și spre o implicare continuă, eficientă, a comunității, a părinților și a autorităților locale în viața școlii, în baza unor parteneriate durabile încheiate între Inspectoratul Scolar al Județului Buzău și Consiliul Județean, instituțiile de învățământ superior din județ și din regiunea de sud-est a țării, Casa Corpului Didactic Buzău, Centrul de Asistență Psihopedagică, Direcția Generală pentru Asistență Socială și Direcția Județeană pentru Protecția Copilului Buzău, primăriile și consiliile locale, asociații constituite din părinți ai elevilor etc.

În sistemul de învățământ din județul Buzău, managementul la nivelul instituției școlare se realizează cu responsabilitate, întreaga activitate concretizându-se prin politici de implicare activă cu accent pe stimularea performanței, politici transformate în valori instituționale promovate, cum sunt:

Transparență – fiecare beneficiar va primi informațiile corecte și complete în legărură cu opțiunile în finalizarea proiectului ;

Har și pasiune – angajații I.S.J. Buzău nu au doar pregătirea necesară ci și talent și dorința de a practica meseria care le place ;

Eficiență – resursele implicate într-o misiune de consultanță sunt întotdeauna optimizate ;

Soluții durabile – proiectarea unui sistem de management nu înseamnă editare a documentelor, ci în primul rând analiza, evaluarea și alegerea sistemului optim pentru compartimentul pe care în reprezintă;

Accesibilitate – orice instituție de învățământ preuniversitar din județul Buzău poate beneficia de servicii de consultanță în management, curriculum și inspecție școlară, economie și administrație școlară, trebuie ca acestea să-i fie ofertate corect ;

Naturalețe – atitudinea noastră este și va fi întotdeauna firească, simplă, lipsită de ipocrizie, normală ;

Colaborare – lucrul în echipă aduce cele mai sigure și stabile rezultate spre performanță ;

Onestitate – suntem sinceri și corecți în comportament și comunicare, atât în interiorul instituției cât și în relațiile cu cadrele didactice, părinții, elevii și ceilalți parteneri.

5.4. DIAGNOZA MEDIULUI INTERN ȘI EXTERN

5.4.1. CONTEXTUL POLITICO-LEGISLATIV

Din punct de vedere legislativ și organizatoric, învățământul preuniversitar românesc și Inspectoratul Școlar Județean Buzău se structurează pe axele principale ale direcțiilor strategice formulate în Programul de Guvernare pentru perioada 2013-2016, în documentele de politici educaționale ale Ministerului Educației și Cercetării Științifice și în următoarele acte normative, cu modificările și completările ulterioare:

Legea Educației Naționale Nr.1/2011 publicată în M.O. Nr. 18 / 10.01.2011;

Programul Național de Guvernare 2013-2016, privind sistemul de educație;

Programul de dezvoltare strategică al MEN pentru anii 2012-2014;

Ordin M.E.N. nr. 56605/22.09.2014 privind organizarea activității în anul școlar 2014-2015;

Ordin nr. 4619/22.09.2014 pentru aprobarea Metodologiei-cadru de organizare și funcționare a consiliului de administrație din unitățile de învățământ preuniversitar;

Ordin nr. 4.430/29.08.2014 privind organizarea și desfășurarea examenului de Bacalaureat 2015;

LEGE nr. 87/2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calității educației;

OMEdCT nr. 5561/2011 – Metodologia privind generalizarea instrumentelor de asigurarea a calității în educație și formare profesională la nivelul rețelei învățământului profesional și tehnic;

Ordin nr. 6143 din 1 noiembrie 2011 privind aprobarea Metodologiei de evaluare anuală a activității personalului didactic și didactic auxiliar;

Ordin nr.3860/2011 criterii și metodologie de evaluare personal contractual;

OMECTS nr. 4390/7.06.2012 privind înființarea Consiliului Național pentru prevenirea și combaterea violenței în mediul școlar;

ORDIN nr 5346 aprobare criterii generale de admitere în învatamantul postliceal;

ORDIN nr. 5567/2011 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a unităților care oferă activitate extrașcolară;

Ordinul nr. 5571/2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar alternativ;

ORDIN nr. 5573/2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a învățământului special și special integrat;

ORDIN nr. 5.574 din 7 octombrie 2011 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea serviciilor de sprijin educațional pentru copiii, elevii și tinerii cu cerințe educaționale speciale integrați în învățământul de masă;

Ordin nr. 5248 din 31 august 2011 privind aplicarea Programului "A doua Șansă“;

Ordin nr. 5530 din 5 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului‐cadru de organizare și funcționare a inspectoratelor școlare;

Ordin nr. 5561 din 7 octombrie 2011 pentru aprobarea Metodologiei privind formarea continuă a personalului din învățământul preuniversitar;

Ordin nr. 5576 din 7 octombrie 2011 privind aprobarea Criteriilor generale de acordare a burselor elevilor din învățământul preuniversitar de stat;

Inițierea și susținerea de către guvern a unor programe sociale (suplimentul gratuit de hrană, “Laptele și cornul”, pentru preșcolarii din grădinițele cu program normal și elevii din clasele I-VIII; manuale gratuite pentru învățământul obligatoriu; rechizite școlare gratuite pentru elevii din clasele I-VIII cu venituri mici; burse sociale; programul “Bani de liceu”, aprobat prin H.G nr. 1488/2004; programul “Euro 200”);

Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României – orizonturi 2013-2020-2030;

Alte metodologii și regulamente care vin în sprijinul aplicării Legii educației naționale nr. 1/2011;

Raportul I.Ș.J. Buzău, privind starea învățământului în județul Buzău în anul școlar 2013‐2014.

Simpla enumerare a documentelor normative de mai sus, privind învățământul universitar, nu explică decât prin studiul și, mai ales aplicarea lor, serioasele probleme create școlilor de către un sistem legislativ instabil, complicat, adesea confuz, restrictiv și în continuă transformare. Legea Educației Naționale se aplică parțial, cu multe inconsecvențe, deoarece nenumărate acte normative subsecvente nu au fost elaborate și aplicate. Dintre toate acestea Regulamentul de organizare și funcționare a unităților din învățământul preuniversitar, precum și Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliilor de administrație au fost cele mai așteptate, deoarece au reușit să elimine actuala confuzie cu privire la structura și componența C.A.-urilor și, totodată, să definitiveze situația organelor de conducere ale unităților școlare; se poate oferi stabilitate, coerență, continuitate și mai ales autoritate demersului managerial prin organizarea concursurilor de numire a organelor de conducere și control ce un au mai fost efectuate din anul 2008.

5.4.2. CONTEXTUL SOCIO-ECONOMIC

PROIECȚIA POPULAȚIEI LA ORIZONTUL ANULUI 2025

LA NIVEL JUDEȚEAN

Din datele statistice înregistrate în ultimii 5 ani reiese tendința de scădere a populației.

Sursa: INCSMPS, conf. INS, «Proiectarea populației României în profil teritorial până în 2025» – varianta medie.

Pe medii rezidențiale scăderea cea mai semnificativă s-a produs în urban. Dacă în mediul urban reducerea populației s-a datorat în special scăderii numărului bărbaților, în mediul rural, numărul femeilor s-a redus mai accentuat decât numărul bărbaților. Principalul factor care a determinat scăderea populației este sporul natural negativ.

În perioada 2005-2013 s-a înregistrat o scădere a populației cu un ritm de 0,7% , pe grupe de vârstă scăderea fiind accentuată în intervalul 0-14 ani (1,2%).

PROIECȚIA POPULAȚIEI DE VÂRSTĂ ȘCOLARĂ

Sursa: date prognozate furnizate de INS

Prognoza demografică realizată de Institutul Național de Statistică pentru orizontul anului 2025 arată o scădere continuă pentru județul Buzău, astfel dacă în 1990 populația județului Buzău era de 521334 locuitori, în anul fost de 494052 locuitori, la orizontul anului 2025 scăderea va fi de 14,3 %, adică cu 70600 locuitori.

Pe grupe de vârstă – situația se prezintă astfel:

Între 0 și 14 ani se remarcă o scădere până în 2025 de 28,8 %.

Pe grupa de vârstă de 15-64 de ani se remarcă o scădere până în 2025 de 13,1 %.

Pe grupa de vârstă de peste 65 de ani se remarcă de asemenea o scădere, dar mult mai mică decât pentru celelalte grupe de vârstă (6,2 %).

Figura 3. Proiecția evoluției tinerilor și vârstnicilor, Buzău

Sursa datelor: INS, PRAI

Pentru populația de vârstă școlară pe grupele de vârstă 3-6 ani, 7-14 ani și 15-24 ani, previziunea pentru orizontul anului 2025 arată o scădere la nivelul județului, astfel:

Grupa de vârstă 3-6 ani – scăderea față de anul 2005 va fi de 29,5 %.

Grupa de vârstă 7-14 ani – scăderea față de anul 2005 va fi de 27,4 %.

Grupa de vârstă 15-24 ani – scăderea față de anul 2005 va fi de 36,8 %.

Figura 4. Evoluția previzionată pentru populația de vârstă școlară din jud. Buzău

În județul Buzău cea mai mare scădere se preconizează pentru grupa de vârstă 15-24 ani, aceasta fiind estimata în 2025 de 36,8 % față de anul 2005, dar mai mică decât scăderea estimată la nivel regional (40,0 %).

PRINCIPALELE CONCLUZII DIN ANALIZA DEMOGRAFICĂ. IMPLICAȚII PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNT

Din punct de vedere al influențelor datelor prezentate asupra educației și formării profesionale, apreciem următoarele:

Scăderile prognozate pentru populația din grupele de vârstă 3-6 ani, 7-14 ani și 15-24 ani impun optimizarea ofertei de formare profesională inițială prin:

Concentrarea pregătirii în școli cu potențial din punct de vedere al resurselor materiale și umane din județ.

Eliminarea paralelismului nejustificat în oferta de formare profesională inițială pentru școli apropiate;

Structurarea ofertei educaționale în formarea inițială pe două direcții și anume: calitatea formării profesionale și integrarea absolvenților pe piața muncii.

Utilizarea eficientă a resurselor umane și materiale în cadrul rețelelor de școli.

Asigurarea accesului la formarea inițială a elevilor din mediul rural prin adaptarea rețelei școlare și prin adoptarea unor măsuri eficiente în vederea egalității șanselor; dezvoltarea transportului școlar astfel încât să răspundă cerințelor de deplasare a elevilor din localitatea de domiciliu la școlile care le pot oferi cele mai bune condiții de pregătire.

Dezvoltarea parteneriatului cu agenții economici pentru asigurarea unei pregătiri de calitate certificată prin inserția socioprofesională a absolvenților.

Creșterea numărului populației cu vârsta de peste 65 ani va conduce la sporirea nevoilor asistenței sociale și medicale, învățământului revenindu-i rolul de promotor al ofertei de formare atât prin planurile de școlarizare cât și prin curriculum adaptat.

Compensarea diminuării populației școlare poate fi realizată de școli prin oferta de formare continuă care să răspundă nevoilor de formare a populației cu vârsta cuprinsă între 30-64 ani.

Asigurarea accesului la educație și formare profesională a populației rrome. Deschiderea pieței muncii din întreaga Uniune Europeană, în condițiile noului statut al României de stat membru al UE, are ca efecte, datorită migrației externe, un important deficit de forță de muncă. Fenomenul este deja sesizat în Regiunea Sud Est în industria construcțiilor navale și în construcții.

DIN PUNCT DE VEDERE ECONOMIC

Proiecția ofertei și a cererii de forța de muncă la nivel local la orizontul anilor 2002-2013

Pe sectoare de activitate, pentru județul Buzău, proiecția cererii de forță de muncă la nivelul anilor 2002-2013 se prezintă astfel:

Sursa: INS, Institutul Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale

A fost identificată nevoia de personal calificat în următoarele domenii de activitate: construcții, comerț, industrie alimentara, pentru următoarele ocupații: zidar, zugrav, lucrator finisor pentru construcții, lucrator în structuri pentru construcții; lucrator în tâmplărie, brutar, patiser, lucrator în comerț. Este constatată o descreștere a cererii de cadre pentru învățământ de 4,1 %,care poate să se amplifice concomitent cu descreșterea demografică la nivelul de vârstă o-14 ani de cca. 28,8% până în 2025.

Fig.1 – Evolutia prognozată pentru cererea potențială pe activitati economice în perioada 2002-2013

Din analiza evoluției prognozate pentru cererea potențială pe activități economice în perioada 2007-2013 se constată că trenduri de scădere a cererii se estimează la activitățile din agricultură, administrație publică, iar trenduri de creștere a cererii pe piața muncii se estimează la construcții, comerț, transport, depozitare și industria prelucrătoare.

Pe piața muncii, acțiunile întreprinse continuă să aibă ca principal obiectiv, creșterea gradului de ocupare a populației active.

Măsurile ce urmează a fi întreprinse vor trebui să vizeze stimularea creării de noi locuri de muncă, în condițiile continuării proceselor de privatizare și restructurare, astfel încât rata șomajului să scadă continuu.

Urmărind obiectivele în domeniul politicii de ocupare a forței de muncă creșterea gradului de ocupare a acesteia, precum și măsuri de sprijinire a șomerilor (adoptarea liniilor directoare ale UE privind ocuparea forței de muncă; creșterea ocupării forței de muncă; dezvoltarea spiritului întreprinzător al angajaților și al persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă; creșterea mobilității, flexibilității și a adaptibilității forței de muncă; garantarea șanselor egale; aplicarea de măsuri de asigurare pentru șomaj) școlile TVET vor avea în vedere aceste politici ale A.J.O.F.M., precum și cererea pe piața forței de muncă a anumitor calificări în perspectiva dezvoltării regiunii și integrării în Uniunea Europeană.

Ca efect al crizei financiare mondiale apar modificări pe piața muncii:

Domeniul profesional ”Construcții, instalații si lucrări publice” va înregistra o scădere temporară. Vor fi afectate calificările: lucrător instalații pentru construcții, lucrător finisor pentru construcții – nivel I.

Domeniul profesional ,,Agricultura’’ va înregistra o scădere pe termen scurt.

Vor fi afectate calificările: lucrător în cultura plantelor de câmp-nivel I și agricultor culturi de câmp-nivel II.

Domeniul profesional ,,Silvicultura’’ va înregistra o scădere pe termen scurt.

Va fi afectată calificarea: lucrător în silvicultură-nivel I.

Domeniul profesional ,,Chimia industrială’’ va înregistra o scădere pe termen scurt. Va fi afectată temporar calificarea lucrător în chimie industrială-nivel I

Celelalte domenii profesionale nu sunt afectate de efectele crizei financiare mondiale. Se păstrează ponderile previzionate din PLAI.

PROIECȚIA PRINCIPALILOR INDICATORI DE CREȘTERE ECONOMICĂ LA ORIZONTUL ANULUI 2013

Strategia de dezvoltare a județului Buzău ia în considerare dezvoltarea turismului, pe următoarele direcții prioritare:

Realizarea unor amenajări balneo-terapeutice, care să cuprindă:

extinderea și modernizarea structurilor turistice din stațiunea Monteoru, în scopul atragerii unui număr sporit de turiști atât din țară cât și din străinătate.

integrarea în circuitul turistic a Văii Buzăului, aflată la de municipiul Buzău, reprezentând zona ce face legătura între Muntenia și Ardeal, amplasată în zona de munte având dezvoltat turismul agromontan.

Amenajări turistice pe raza județului Buzău:

Amenajarea și dezvoltarea obiectivului turistic de la tabăra de sculptură Măgura ce integrează și Mănăstirea Ciolanu în circuitul turistic național.

Promovarea turismului cultural istoric va avea în vedere:

încurajarea inițiativelor de realizare a unor gospodării agroturistice în localitățile: Gura Teghii, Meledic, Monteoru, Colți, Siriu, Lopătari, Chiojdu, Buda, Valea Salciei, Ciolanu, Rătești, unde se mai păstrează încă diverse obiceiuri și îndeletniciri tradiționale de exemplu: împletituri din răchită, țesătorii de marame, prin aceste obiecte de autentic folclor românesc putând fi atrași turiștii aflați în tranzit prin aceste localități;

amenajarea unor popasuri turistice și a unor cabane de vânătoare în pădurile Siriu, Nehoiu;

promovarea turismului de afaceri.

Concluzii

Economia județului se află într-un trend crescător ca urmare a creșterilor înregistrate pentru cifra de afaceri, investiții străine.

Institutul Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale a realizat studiul Proiecția ofertei și a cererii de forță de muncă la nivel local și regional la orizontul anilor 2007-2013. În cadrul acestui studiu au fost prezentate 3 scenarii:

unul al menținerii trendului ultimilor ani („ce se va întâmpla dacă nu facem nici o schimbare”);

unul de creștere economică cu un ritm mediu anual la nivel național de 5 % (propus de Guvern și agreat cu Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional), cu o rată înaltă a investițiilor și cu ușoare creșteri ale productivității muncii (ce se reflectă în creșteri ale ocupării cu ritmuri medii anuale la nivel național de circa 1,5 %) ;

unul de creștere economică cu un ritm mediu anual la nivel național de 5 %, cu rate înalte de creștere a investițiilor și cu rate înalte de creștere a productivității muncii reflectate în scăderea ocupării cu rate medii anuale la nivel național de c irca 2 %, așa cum sunt proiectate în Planul Național de Dezvoltare 2007-2013.

5.4.3. CONTEXTUL TEHNOLOGIC

Programul Ministerului Educației Și Cercetării Științifice, Sistemul Educațional Informatizat – SEI, prin care a avut loc dotarea tuturor liceelor cu câte o rețea de calculatoare performante, precum si implementarea pachetului de programe Asistent Educațional pentru Liceu – AEL a prezentat avantaje indiscutabile pentru modernizarea procesului de învățământ. Sprijinul M.E.C.S. acordat inițiativelor unităților școlare în sensul predării-învățării asistate de calculator, reprezintă indiscutabil un punct forte în această direcție. În plus, posibilitatea reală a folosirii soft-urilor educaționale în procesul instructiv-educativ reprezintă un avantaj suplimentar. Între anii 2003-2008 școlile din județ au primit aparatură pentru dotarea de laboratoare AEL, funcționale și astăzi, ce reprezintă solide mijloace pentru desfășurarea unui învățământ modern pentru toate disciplinele ariilor curriculare și nu doar pentru desfășurarea orelor de TIC și informatică.

De mare utilitate s-a dovedit înființarea unor Centre de Documentare și Informare ce răspund astfel unor necesități reale de acces cât mai larg atât pentru profesori, cât și pentru elevi, la noile tehnologii de informare și comunicare.

Aceste programe au încetat din 2008, astfel că de atunci aparatura informatică din dotarea școlilor s-a uzat moral încât nu mai este compatibilă cu noile soft-uri iar MECS nu a mai alocat fonduri pentru up-datarea aparaturii.

În această perioadă de criză nici fondurile de la bugetul local nu au fost prea generoase, astfel că pentru dotarea cu echipamente/mijloace fixe, s-a apelat îndeosebi la atragerea de surse extrabugetare pentru a menține, a îmbunătăți și chiar îmbogăți dotarea cu aparatură IT. Necesitățile sunt însă deosebit de mari și, mai ales, nivelul de așteptare al elevilor, părinților și profesorilor, în acest timp, al societății cunoașterii, încât ar fi deosebit de necesară dotarea tuturor claselor cu cel puțin un video-proiector, iar acest proiect de anvergură nu poate fi susținut din fonduri proprii. Deși, în ultimii 3-4 ani, MECS, Inspectoratul Școlar Județean și CCD au oferit numeroase proiecte de formare și perfecționare în domeniul TIC, totuși necesitatea lor se menține, în condițiile în care aceste tehnologii și, mai ales soft-urile lor, evoluează permanent, iar mulți profesori, mai ales cei de peste 50 de ani, au o insuficientă pregătire în ceea ce privește utilizarea programelor de calculator.

Oferta de formare în acest sens a instituțiilor de învățământ superior și a agenților economici poate fi valorificată, în condițiile motivării cadrelor didactice pentru a urma astfel de cursuri de perfecționare.

Extrem de oportune și necesare sunt, în perspectiva asigurării calității învățământului și a oferirii de șanse egale în dezvoltare a tuturor elevilor, reluarea Programului M.E.C.S. privind dotarea unităților de învățământ cu fonduri pentru laboratoarele de biologie, fizica, chimie, și pentru îmbogățirea fondului de carte a bibliotecilor școlare.

În lipsa unei reacții guvernamentale școala buzoiană va trebui să se îndrepte spre accesarea de resurse financiare provenite din fonduri europene.

5.4.4.CONTEXTUL ECOLOGIC

Conform datelor oficiale, Municipiul Buzău înregistrează indicatori de poluare ridicați la calitatea aerului, apei si solului, factori ce influențează starea generala de sănătate si confort a locuitorilor, dar mai ales a copiilor și tinerilor.

Studiile de specialitate relevă faptul că speranța de viața a buzoienilor este, în medie, cu cinci ani mai mica în comparație cu media de la nivelul țării. Cauzele acestei situații sunt, desigur, multiple și nu doar ecologice, însă amintim numai realitatea conform căreia în ultimii 15 ani au dispărut 60% din spatiile verzi din interiorul orașului și din centura naturală de protecție.

Județul nostru beneficiază generos de toate formele de relief, de la întinsele câmpii la Carpații de Curbură, astfel că numeroasele Eco-Școli, se vor implica și mai departe în menținerea unui mediu sănătos, în derularea unor proiecte prin care să-și mențină titlul și prin care să educe elevii în spiritul respectului față de natură.

ANALIZA SWOT

Puncte tari:

Confirmarea valorii loturilor de elevi participanți la olimpiade naționale și internaționale ( 128 elevi- medalii aur, argint, bronz, premii speciale, premii de excelenta); un elev de la Colegiul Național “B.P. Hașdeu” a facut parte din Lotul largit pentru Olimpiada internațională de chimie; un alt elev a participat la Concursul Internațional de limba latină, în Italia;

Încadrarea peste nivelul mediei pe țară în ceea ce privește rezultatele elevilor la examenul de Bacalaureat – 68,49%, plasând județul Buzău pe locul 12 după cele 2 sesiuni de examen;

Încadrarea peste nivelul mediei pe țară în ceea ce privește rezultatele elevilor la examenul de Evaluare națională cu un procent de 72,12%;

Incadrarea cu personal didactic calificat în proportie de 98%;

Interesul crescut al elevilor pentru învățământul profesional și tehnic;

Existența, în școlile din județ, a unui corp de manageri școlari cu experiență, beneficiari ai unor cursuri de management educațional;

405 cadre didactice fac parte din Corpul Național al Experților în management educațional;

Implicarea cadrelor didactice în organizarea simulărilor la examenele naționale și evaluare la clasele: II, IV, VI.

Existența unei echipe de formatori naționali si regionali care pot livra programe de educație nonformală;

Existența colectivului de metodiști ai ISJ și eficientizarea activității educative prin expertiza acestora și prin monitorizarea proiectelor educative;

Fluidizarea accesului la informație, prin conectarea tuturor unităților de învățământ cu personalitate juridică din județ la rețeaua de INTERNET, ceea ce favorizează comunicarea eficientă;

Existența de unități școlare cu statut de „Școală europeană”;

Comunicare eficientă în cadrul Consiliilor Școlare ale Elevilor; Consiliul Județean al Elevilor Buzău a fost printre cele mai active din țară;

Ofertă de activități extracurriculare diversă datorată derulării în unitățile școlare a unor proiecte educaționale naționale și internaționale în parteneriat;

Coordonarea și monitorizarea predării integrate la clasele pregatitoare și clasele I, conform noilor programe;

Perfecționarea majorității cadrelor didactice prin stagii de formare în specialitate, inițiere în utilizarea calculatorului, tehnica comunicării, management de proiect;

Derularea programelor de formare / dezvoltare profesională;

Grad ridicat de adaptabilitate și flexibilitate a ofertei de formare;

Aplicarea sistemului de credite profesionale transferabile la cursurile de formare, determinând o mai mare flexibilitate a sistemului de perfecționare;

Colaborare eficientă și promptă atât cu M.E.C.S. cât și cu instituțiile administrației publice locale, cu partenerii sociali – sindicatele din învățământul preuniversitar;

PUNCTE SLABE:

508 elevi absolvenți ai clasei a VIII-a nu s-au înscris pentru a continua studiile la un alt nivel de învățământ;

Suprapunerea lucrărilor urgente și termene nerealiste pentru unele lucrări solicitate;

Subiectivism în procesul de evaluare și autoevaluare la nivelul actorilor educaționali ( inpecție școlară, conducerea unităților de învățământ, comisii de specialitate );

Bazele de date privind populația școlară, cadrele didactice, normarea, mișcările de personal, examenele naționale, documente și situații contabile, nu sunt corect gestionate de unele unități de învățământ;

Întârzieri în realizarea situațiilor solicitate de către I.S.J. Buzău din partea unor directori de unități școlare

Eficiența scăzută a activităților de formare continuă la nivelul comisiilor metodice din școli și cercurilor pedagogice, datorată formalismului în organizarea acestora și interesului scăzut pentru participare manifestat de unele cadre didactice;

Insuficienta preocupare pentru informare și documentare a unor cadre didactice și manageri în vederea obținerii de fonduri europene nerambursabile pentru dezvoltare instituțională;

Interes scăzut din partea multor cadre didactice privind noutățile legislației școlare, fapt ce implică o redusă participare la actul decizional;

Deficitul de personal didactic auxiliar și nedidactic ca urmare a blocării posturilor;

Rată încă ridicată a absenteismului și a abandonului școlar în unitățile din zonele cu populație de etnie rromă și în cele din zone defavorizate (sărăcie, distanțe etc.)

Uzura fizică și morală înaintată a materialului didactic existent în școli, dar și insuficienta utilizare a materialelor/mijloacelor didactice acolo unde acestea există;

Întocmirea formală de către unele comisii de evaluare și asigurare a calității din școli, a raportelor anuale de evaluare internă, având ca efecte supraevaluarea performanțelor instituționale și neidentificarea problemelor reale;

În propunerea CDȘ la nivelul unor unități de învățământ, nu sunt respectate nevoile educaționale reale ale principalilor beneficiari;

Dezinteresul manifestat de elevi în dobândirea unor calificări pe anumite domenii;

Rezultate mediocre obținute de unii elevi și procente mici de promovare la liceele cu profil tehnologic (4 licee tehnologice au avut promovabilitate 0,00%);

OPORTUNITĂȚI:

Politica educațională a M.E.C.S. și a U.E. privind respectarea principiilor unui învățământ european de calitate;

Programe de formare continuă la nivel local, regional, național și european;

Interesul factorilor de decizie pentru dezvoltarea bazei materiale și a infrastructurii învățământului;

Posibilitatea accesării de resurse financiare prin depunerea de proiecte;

Strategia județeană de prevenire și combatere a violenței în școală;

Strategia I.S.J. Buzău de asigurare a accesului la educație a grupurilor dezavantajate;

Valorizarea resurselor umane (cadre didactice și elevi) în zona educației nonformale, promovarea acestora prin proiecte europene;

Strategia Ministerului Educației și Cercetării Științifice privind îmbunătățirea calității și eficienței sistemelor de educație și formare profesională;

Disponibilitatea autorităților locale și județene, a agenților economici pentru dezvoltarea și susținerea actului educațional;

Continuarea derulării Programelor guvernamentale de susținere a elevilor provenind din familii cu venituri mici (“Bani de liceu”, “Euro200”, “Rechizite școlare”);

Existența programelor de formare adresate membrilor C.E.A.C. de către furnizori specializați în asigurarea consultanței și expertizei în managemnetul sistemelor de calitate;

AMENINȚĂRI:

Scăderea populației școlare prin reducerea natalității și emigrare, cu implicații asupra normării personalului didactic și a rețelei școlare;

Deteriorarea mediului socio–economic și familial;

Aplicarea unor hotărâri guvernamentale impuse de soluțiile adoptate în situația de criză economică (menținerea blocării posturilor, cu diminuarea în școli a personalului administrativ);

Tendința de scădere a interesului populației față de actul educațional și de cultură;

Rezistența la schimbare și conservatorism a unor cadre didactice;

Pregătirea metodică inițială deficitară a unor absolvenți de învățământ superior care optează pentru cariera didactică;

Lipsa fondurilor guvernamentale pentru continuarea lucrărilor de investiții în școli;

Motivația financiară scăzută a personalului, odată cu dispariția unor forme de stimulare profesională consacrate (salarii de merit, premii trimestriale și anuale, sporuri etc.)

Migrarea personalului didactic, didactic auxiliar si nedidactic spre alte domenii de activitate mai bine retribuite.

6. DIRECȚIILE STRATEGICE

ALE INSPECTORATULUI ȘCOLAR JUDEȚEAN BUZĂU PENTRU PERIOADA 2015 – 2020

6.1. OBIECTIVUL GENERAL AL I.S.J. BUZĂU

Obiectivul general al Inspectoratului Școlar al Județului Buzău pentru perioada 2015 – 2020 este implementarea unui pachet de servicii educative de calitate europeană, integrate, complementare, destinate preșcolarilor, elevilor de la toate nivelurile și tipurile de școlarizare, adulților, facilitând formarea personală și profesională a fiecăruia, o bună inserție școlară și socială post-absolvire.

6.2. ȚINTELE STRATEGICE ALE INSPECTORATULUI ȘCOLAR JUDEȚEAN BUZĂU PENTRU PERIOADA 2015-2020

Obiectivele strategice au fost stabilite în baza diagnozei situației curente privind perspectivele dezvoltării învățământului buzoian. Acestea au rolul de a ne conduce la realizarea misiunii asumate. Ele vor fi, convergent:

1. ASIGURAREA ACCESULUI EGAL LA EDUCAȚIE DE CALITATE PENTRU TOȚI ȘCOLARII DIN JUDEȚUL BUZĂU

OBIECTIVE:

1.1. Îmbunătățirea accesului egal și universal la educație de calitate la nivelul învățământului obligatoriu;

1.2. Reducerea absenteismului la nivelul învățământului preuniversitar;

1.3. Îmbunătățirea ofertei educaționale pentru învățământul liceal;

1.4. Dezvoltarea serviciilor de asistență educațională pentru copiii cu cerințe educaționale speciale;

1.5 .Îmbunătățirea condițiilor de desfășurare a procesului de învățământ în școlile buzoiene

Angajarea sistemului educațional românesc într-un profund proces de reformă, perfect coerent cu obiectivele europene educaționale, face necesar ca actorii implicați în managementul educațional să-și însușească perfect și conștient tehnicile și instrumentele de lucru specifice. Reconsiderarea managementului educațional este un element cheie pentru dezvoltarea socială și educațională a copiilor și tinerilor.

Considerăm că astăzi este nevoie ca școala buzoiană să devină mai competitivă și mai dinamică. Ea trebuie să se orienteze spre satisfacerea nevoii de cunoaștere și formare a elevilor și a cadrelor didactice, adaptate cerințelor societății cunoașterii și la nevoile de îmbunătățire a gradului și calității ocupării forței de muncă. De asemenea, este necesar să fie capabilă de dezvoltare instituțională, adaptată cerințelor societății actuale românești și europene, iar efectele cele mai profunde și durabile ale intervențiilor novatoare sunt identificate doar printr-o abordare globală a unității școlare, împreună cu comunitatea, al cărei organizator social este.

Principala direcție urmărită în scopul asigurării calității în managementul educațional este dezvoltarea capacității conducerilor unităților din învățământul preuniversitar buzoian, din perspectiva abordării sale holistice, de a-și proiecta, realiza și evalua dezvoltarea instituțională, pe baza unei culturi organizaționale care implică asumarea misiunii (implicite și explicite) a școlii.

În orice comunitate este nevoie de formarea și dezvoltarea de competențe, valori și atitudini pentru o bună reușită personală și profesională/socială a fiecărui individ, care să conducă, implicit, la atingerea unor standarde civico-economice ridicate ale localității. Este necesară o acțiune – convergentă și sincretică – a tuturor factorilor cu vocație educativă de la nivel local.

Vom urmări creșterea gradului de cuprindere a copiilor și elevilor în toate nivelurile de învățământ. Prin aceasta elevii vor dobândi șanse de integrare în societate și accesul sporit la educație va conduce la îmbunătățirea nivelului social și economic al societății pentru viitor. Vom stimula frecventarea cursurilor, a finalizării învățământului obligatoriu (prevenirea abandonului școlar) și îmbunătățirea ratei succesului școlar pentru copiii din grupurile dezavantajate. Se va urmări înscrierea în programe de tip “A Doua Șansă” la nivelul învățământului primar și gimnazial a tinerilor care au abandonat sistemul de învățământ obligatoriu.

Rezultatele foarte bune obtinute de elevii buzoieni la concursurile si olimpiadele școlare susțin nevoia realizării cadrului optim de lucru pentru elevii din clasele de excelență.

Este necesar să asigurăm nivelul de cultură și știință prin deschiderea școlii înspre toată populația de vârstă școlară din orice comunitate. Drept urmare, este nevoie de oferirea unor posibilități de continuare a educației de-a lungul întregii vieți, de crearea unui mediu incluziv în școli, astfel încât toți copiii să fie educați împreună, indiferent de originea etnică, deficiențe fizice sau mentale, originea culturală sau socio-economică sau limba maternă. Este nevoie de promovarea interculturalității printr-o ofertă curriculară și extra-curriculară adecvată. Pe baza principiilor de educație interculturală vizăm promovarea toleranței, schimbului de valori, educația în spiritul cetățeniei democratice, educația pentru valorizarea propriei identități sociale și culturale.

2. PREGĂTIREA PENTRU DESCENTRALIZARE PRIN CONSOLIDAREA CAPACITĂȚILOR INSTITUȚIONALE ȘI PROMOVAREA UNUI MANAGEMENT EDUCAȚIONAL PERFORMANT LA NIVEL LOCAL

OBIECTIVE:

2.1. Dezvoltarea autonomiei instituționale prin asumarea responsabilităților care decurg din descentralizarea curriculară, a resurselor umane și financiare;

2.2. Îmbunătățirea activității consiliilor de administrație din instituțiile de educație în vederea asigurării unui management eficient al unităților de învățământ;

2.3. Îmbunătățirea colaborării unităților de învățământ cu reprezentanții comunității locale

Acțiunile Inspectoratului Școlar al Județului Buzău se vor baza pe demersurile guvernamentale inițiate și realizate în perioada 2013-2016, materializate în adoptarea și aplicarea unui set de acte normative care au asigurat, parțial, transferul de la nivelul central la cel al unităților de învățământ și consiliilor locale al unor responsabilități și atribuții cu privire la:

– conținutul și structura procesului de învățământ;

– rețeaua școlară;

– finanțarea și administrarea unităților de învățământ;

– politicile în domeniul resurselor umane.

Prin urmare, susținem și continuăm Proiectul de descentralizare a învățământului preuniversitar prin:

– redistribuirea:

o responsabilităților

o a autorității decizionale

– asigurarea repartizării clare, echilibrate și bine delimitată a puterii de decizie între organismele și instituțiile reprezentative ale comunităților locale și regionale, pe de o parte și cele de la nivel național – MECS, MAI, MFP pe de altă parte

– descentralizarea deciziei nu exclude, ci implică dezvoltarea sistemului de monitorizare, control și evaluare, deopotrivă din partea comunității locale, dar și a instituțiilor și organismelor guvernamentale de specialitate.

o a răspunderii publice pentru funcții educaționale specifice de la nivel central

– participarea reprezentanților societății civile la procesul de luare a deciziilor (părinți, ONG-uri, mediul de afaceri, asociații profesionale, parteneri sociali etc.);

– participarea factorilor non-administrativi în procesul de luare a deciziilor (părinți, societate civilă, mediul de afaceri, asociații profesionale etc.)

3. ÎMBUNĂTĂȚIREA CALITĂȚII EDUCAȚIEI ÎN UNITĂȚILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT DIN JUDEȚUL BUZĂU

OBIECTIVE:

3.1. Dezvoltarea capacității instituționale a unităților de învățământ din județul Buzău;

3.2. Îmbunătățirea competențelor de lectură ale elevilor;

3.3 Îmbunătățirea competențelor cadrelor didactice de evaluare a rezultatelor școlare, cu focalizare pe competențe, în scopul orientării și optimizării procesului de învățare;

3.4. Dezvoltarea unui program coerent de activități formale și nonformale, cu caracter educativ, adecvat intereselor elevilor

3.5. Îmbunătățirea capacității cadrelor didactice, a personalului didactic auxiliar de a presta servicii de calitate

Formarea/ameliorarea competențelor pedagogice, psihologice și pro-active a personalului didactic și didactic auxiliar, prin participarea la forme de reconversie profesională, precum și la grade didactice, cursuri de formare continuă, va veni în sprijinul cunoașterii și posibilității de adaptare a metodelor de intervenție educațională la specificul clasei/grupei de cursanți, prin centrarea pe elev, în vederea creării unui mediu educațional stimulativ pentru copiii și elevii de la orice nivel de învățământ. Diversificarea ofertei de formare a cadrelor didactice va fi regândită prin prisma itemului de participare a elevului la activitățile instructiv-educative, ori prin adaptabilitatea / modernizarea spațiilor și dotărilor educaționale, ci și prin formarea continuă. Se va promova nevoia de schimbare pentru a obține o atitudine deschisă, disponibilă pentru un învățământ modern, de calitate, de nivel european.

În scopul cultivării unei atitudini pro-active pentru educație și formare continuă, vom promova programe de educație a adulților în raport cu strategiile instrucționale cerute sau propuse de ofertanții locali/regionali/naționali în acest sens.

Actul educativ al școlii își găsește eficiența dacă există interes și motivare din partea copiilor și familiilor acestora, dar într-o sincronizare perfectă cu interesul și motivarea din partea comunității locale.

4. COMPATIBILIZAREA SISTEMULUI NAȚIONAL DE EDUCAȚIE CU SISTEMELE EUROPENE

OBIECTIVE:

4.1. Promovarea și valorificarea diversității și interculturalității în educație;

4.2. Îmbunătățirea competențelor de elaborare/scriere de proiecte, implementarea de proiecte, în scopul accesării programelor europene cu finanțare nerambursabilă;

4.3. Asigurarea transferului de bune practici în domeniul educațional, ca urmare a implicării în diverse proiecte europene

Participarea cadrelor didactice din județul nostru la proiectele si programele de cooperare internațională constituie, mai mult ca oricând, domenii de activitate foarte importante, aflate în permanență în atenția Inspectoratului Școlar al Județului Buzău, prin compartimentul „Proiecte educaționale”.

Astfel, obiectivul nostru principal în acest sens îl constituie creșterea eficientei managementului educațional și a capacității instituționale pentru a răspunde eficient prevederilor „Strategiei de dezvoltare a învatamantului preuniversitar pentru perioada 2013 – 2016” și a documentelor Consiliul European de la Lisabona (martie 2000), reafirmate de Consiliul European de la Stockholm (martie 2001), raportat – deopotrivă – la obiectivele Consiliului European de la Barcelona (23 – 25 martie 2002).

Prin urmare, activitățile de monitorizare și control, valorificarea rezultatelor proiectelor derulate în unitățile de învățământ din județ vizează activități de:

comunicare continuă cu Agenția Națională Socrates;

realizarea bazei de date privind școlile și cadrele didactice implicate în programe europene;

realizarea analizei nevoilor de formare privind participarea cadrelor didactice la proiecte europene;

vizite în scoli și discuții cu directorii, coordonatorii de proiecte și cadrele didactice; organizarea de activități de informare și diseminare;

vizualizarea activităților pe pagina web a ISJ Buzău, precum și prin intermediul media locală (ziare, radio, TV), a listelor de discuții pe Internet.

Existând un sistem de valori educaționale comune, dar și valori naționale specifice, un mod de viață propriu fiecărui popor, elemente identitare și socio-profesionale care ne diferențiază, este necesar să ne orientăm și structurăm proiectele și programele comunitare, relațiile internaționale conforme și sincretice cu bunele practici externe.

6.3. OPȚIUNI STRATEGICE

ALE INSPECTORATULUI ȘCOLAR JUDEȚEAN BUZĂU PENTRU PERIOADA 2015 – 2020

Pentru perioada 2015 – 2020, Inspectoratul Școlar Județean Buzău își propune realizarea obiectivelor pe baza următoarelor opțiuni strategice:

Opțiunea curriculară:

Perfecționarea procesului instructiv-educativ este legat de :

abordarea procesului de predare – învățare – evaluare din perspectiva adecvării acestuia la nevoile reale ale elevilor, dar și la cerințele europene, prin implementarea unor proiecte strategice POSDRU în cadrul cărora I.S.J. Buzău este solicitant sau partener;

abordarea curriculumului din perspectiva diversității și interculturalității;

lucrul în echipă, atât la nivelul elevilor, cât și al cadrelor didactice;

abordarea unei noi strategii în activitatea educativă și extracurriculară care să-l transforme pe elev într-un real subiect active;

urmărirea modului cum sunt respectate planurile de învățământ, programele școlare în colaborare cu inspectorii de specialitate

asigurarea educației de bază prin educație formală: verificarea periodică a formării competențelor de bază (abilități de comunicare, scriere, citire, calcul matematic etc.); asigurarea educației timpurii și crearea progresivă a condițiilor de cuprindere semnificativă a copiilor, începând cu vârsta de 3 ani, în învățământul preșcolar; introducerea și utilizarea metodelor moderne interactive în realizarea educației de bază; promovarea sistematică a unor metode și tehnici de studiu, precum și practicarea de modele și stiluri eficiente de „a învăța cum să înveți”, de a „învăța pentru a ști să faci” și de a „învăța permanent”

analize de nevoi educaționale ale elevilor și a intereselor părinților

furnizarea serviciilor de consiliere și orientare școlară și profesională

evaluarea continuă privind cererea de pregătire profesională în raport cu dezvoltarea pieței muncii și cu tendințele de dezvoltare economică pentru adaptarea planificării educaționale la nevoile de dezvoltare economică și socială, la nivel local și județean

dezvoltarea capacității de cooperare interinstituțională între școli și universități, organizații ale societății civile, autorități publice, instituții de cultură etc.

consolidarea capacității instituționale a școlilor pentru a dezvolta proiecte prin care să contribuie la dezvoltarea comunității locale

extinderea învățării informatizate: dotarea minimală cu tehnologie informatică pentru fiecare instituție de învățământ și pregătirea profesorilor pentru utilizarea calculatorului; acces la Internet pentru fiecare instituție de învățământ; dezvoltarea informaticii de gestiune în administrația școlară

b) Opțiunea resurse umane

În contextul activității manageriale, definită ca arta de a face ca lucrurile să se realizeze în organizații prin intermediul celorlalți, managerul este cel care procură, alocă și utilizează resurse materiale, umane și financiare pentru a atinge scopurile organizației. În acest sens, voi urmări dezvoltarea eficientă la nivel de management al resurselor umane prin:

încadrarea unităților școlare cu personal didactic și nedidactic

realizarea bazei de date complexe asupra încadrării unităților cu personal didactic; efectuarea de studii asupra perspectivelor unor discipline deficitare

îndrumarea și consilierea personalului didactic și de conducere din școlile din mediul rural și din zone defavorizate prin activități specifice inspecției școlare

stimularea inițiativelor personale care să corespundă politicii I.S.J. și M.E.C.Ș.

deschidere către colaborare și lucru în echipă

relații interumane bazate pe cultivarea dialogului și a comportamentului empatic

asigurarea oportunităților egale pentru toți angajații și susținerea dezvoltării profesionale pentru fiecare membru al organizației

selecția și angajarea de personal se va realiza printr-o atitudine responsabilă, corectă și imparțială

sarcinile fiecărui membru al compartimentului sunt repartizate cu claritate pe baza funcțiilor, structurilor și posturilor alocate, prin distribuirea fișelor de post pentru tot personalul implicat

promovarea exemplelor de bună practică obținute la nivelul managementului lecției, managementului clasei, managementului de proiect

formarea personalului didactic din unitățile de învățământ, a managerilor de școli și a inspectorilor școlari, prin cuprinderea acestora în programe de formare finanțate prin proiecte (europene) în cadrul Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

acordarea de stimulente, premii și distincții se va face pe baza performanțelor obținute, în conformitate cu criteriile cunoscute de personalul în cauză

evaluarea se va face prin compararea prestației cu cerințele fișei postului, pe baza metodologiei fișei de evaluare, cunoscute din timp de cei supuși evaluării.

c) Opțiunea resurse materiale și financiare va avea ca repere:

Identificarea acțiunilor, obiectivelor și proiectelor de finanțare care se va face în raport cu cererile ordonatorilor de credite.

Realizarea listei de priorități la cheltuieli realizată corespunzător etapei, importanței proiectelor finanțate, aprobată în consiliul de administrație, în conformitate cu prevederile legale.

Resursele financiare în sarcina bugetului centralizat al statului vor fi evaluate în raport cu legea bugetului pe anul respectiv și cu fila de plan de venituri și cheltuieli.

Lista de cheltuieli proprii I.S.J. Buzău va fi analizată și aprobată în Consiliul de administrație.

Rezultatele cheltuielilor efectuate vor fi analizate periodic și supuse dezbaterii Consiliului de administrație.

Asigurarea cu mijloace didactice și mobilier a unităților de învățământ: analiza, diagnoza gradului de dotare cu mijloace didactice și mobilier școlar și determinarea necesarului de dotare al unității de învățământ; cuprinderea în planurile de dezvoltare ale unităților de învățământ a unui program privind achiziția de cărți și publicații prin cointeresarea factorilor economici din comunitate; dotarea bibliotecilor școlare din unitățile de învățământ cu tehnică de calcul și comunicații și conectarea acestora la Internet; crearea de centre de documentare și informare în 50% din școlile din mediul rural.

Opțiunea relații comunitare se va baza pe:

Dezvoltarea parteneriatului la nivel local și regional, prin implementarea proiectelor cu finanțare europeană

Colaborarea cu toți factorii implicați și interesați de educație

7. PLANUL OPERAȚIONAL

AL INSPECTORATULUI ȘCOLAR JUDEȚEAN BUZĂU PENTRU ANUL ȘCOLAR 2015 – 2016

8. CONCLUZII/ EVALUAREA STRATEGIEI

INSPECTORATULUI ȘCOLAR JUDEȚEAN BUZĂU

Pornind de la obiectivele prioritare, consider necesară punerea în valoare a elementelor activității manageriale (prevedere și planificare, organizare, coordonare, control) și a rolurilor manageriale: roluri interpersonale (figură reprezentativă, lider, legătură), roluri informaționale (monitor, difuzor, purtător de cuvânt), roluri decizionale (antreprenor, factor de soluționare a perturbărilor, negociator).

Principalele teorii manageriale asumate în comportamentul și stilul meu managerial vor fi:

– managementul participativ;

– managementul prin obiective;

– managementul prin proiecte ;

– managementul prin rezultate ;

– managementul sistemic;

– managementul strategic ;

– managementul performanței ;

– managementul calității totale – Teoria „Y” cu privire la încrederea în subordonați (Douglas Mc. Gregor) ;

Instrumentele activității manageriale folosite pe parcursul mandatului vor fi:

Adresele în raport cu instanțele ierarhice superioare și cu colaboratori

Decizia internă

Team-building-ul

Delegarea

Chestionarul

Grila de analiză a comportamentelor

Fișa activității personale (anual)

Procesul verbal

Sancțiunea morală

Raportul anual

Analiza SWOT

Studiul de fezabilitate – pentru eliminarea entropiei la nivelul organizării interne a DPPD și creșterea gradului de previzibilitate în raport cu evoluțiile viitoare.

FEED-BACKul

Pentru aceasta voi urmări:

Stabilirea strategiei, precum și a direcțiilor de dezvoltare ale inspectoratului școlar, prin:

precizarea obiectivelor inspectoratului în conformitate cu politica M.E.C.Ș, în domeniul managementului, curriculumului și inspecției școlare, prin adaptarea lor la cerințele locale;

validarea obiectivelor în cadrul Consiliului consultativ și la nivelul Consiliului de administrație ale ISJ Buzău;

metode de monitorizare și evaluare a activităților stabilite pentru realizarea obiectivelor, adaptate la specificul aspectelor vizate și al resurselor umane implicate și care vor fi incluse în planul managerial, după consultarea organismelor de lucru;

dezbaterea periodică în cadrul organismelor de lucru a rezultatelor parțiale/totale ale coordonării activităților;

Planificarea și organizarea activităților din cadrul inspectoratului școlar, ținând cont de:

realizarea diagnozei și a analizei de nevoi;

activitatea inspectoratului va fi proiectată conform obiectivelor stabilite pe baza concluziilor diagnozei și a prognozării rezultatelor ;

informațiile din baza de date a inspectoratului școlar vor fi prelucrate în vederea fundamentării activității Consiliului de administrație;

lista de priorități va fi întocmită pe baza informațiilor obținute în mod operativ, corelată cu obiectivele, prevăzându-se modalitățile optime de realizare și responsabilitățile;

periodic se va evalua progresul înregistrat în îndeplinirea obiectivelor, performanțelor, costurilor și eficiența planificării;

asigurarea accesului unităților de învățământ la informațiile necesare derulării activității se va face printr-un sistem transparent de comunicare;

organizarea de analize asupra stării învățământului din teritoriu se va face periodic, insistând asupra propunerilor de rezolvare a problemelor, în acord cu politica M.E.C.Ș.;

monitorizarea activității instructiv-educative din teritoriu, potrivit programului aprobat, se va face prin organizarea de analize/întâlniri periodice, cu rol de informare și îndrumare/consiliere, inspectarea unităților de învățământ în conformitate cu planul de inspecție al I.S.J.;

periodic se vor organiza întâlniri cu inspectorii școlari, cu ceilalți factori responsabili, în scopul verificării îndeplinirii planului de îndrumare și control, a gradului de îndeplinire a îndatoririlor de către membrii compartimentului.

Dezvoltarea și ameliorarea relațiilor interumane la nivelul instituției, prin:

dezvoltarea spiritului de echipă;

aplicarea principiilor managementului calității totale;

promovarea transparenței, obiectivității și corectitudinii în luarea deciziilor;

promovarea unui climat organizațional bazat pe respect și încredere.

În scopul dezvoltării și realizării politicii educaționale de la nivelul instituției, consider necesară dezvoltarea abilităților de colaborare, comunicare, cu toți factorii implicați în educație.

Pentru asigurarea calității în învățământ voi promova auditul instituțional intern (autoevaluarea) și cel extern, la nivelul unităților de învățământ, al inspectoratului școlar și al unităților școlare.

Asigurarea calității serviciilor educaționale prin dezvoltarea instituțională:

stabilirea formelor și a conținuturilor inspecției școlare ca – formă și practică de evaluare instituțională – realizate de inspectoratul școlar și de conducerile unităților de învățământ

valorizarea informațiilor conținute de rapoartele de inspecție pentru creșterea calității procesului de învățământ pe baza conlucrării cu principalii actori sociali implicați

realizarea unei baze de date privind unitățile de învățământ care să determine eficientizarea deciziilor la nivelul I.S.J./unități școlare, unități de învățământ

îndrumarea și consilierea personalului didactic și de conducere din școlile din mediul rural și din zone defavorizate prin activități specifice inspecției școlare.

Fundamentarea planului de școlarizare și restructurarea rețelei școlare pe baza următoarelor criterii:

interesele și nevoile de educație ale elevilor

consilierea și orientarea școlară și profesională

ocupațiile și calificările nou apărute în zona în care se află unitatea școlară

nevoile strategice naționale de dezvoltare durabilă, de asigurare a coeziunii economice și sociale

adecvarea investițiilor în educație la nevoile și interesele identificate, în condițiile asigurării șanselor egale privind accesul în sistemul de învățământ și calitatea actului educațional prin: fuzionarea școlilor mici pentru a permite o concentrare a investițiilor și prin aceasta, o reducere a costurilor de școlarizare; îmbunătățirea evaluării și examinării performanțelor școlare; diversificarea și adecvarea metodelor și tehnicilor de evaluare, în mod special a acelora care încurajează creativitatea, participarea activă, lucrul în echipă, capacitatea de răspuns la solicitările reale, la situații concrete; asigurarea permanentă a unei comunicări eficiente între profesori, elevi și părinți, urmărindu-se constant progresul școlar, diagnosticarea învățării, motivarea profesorilor și elevilor pentru desfășurarea unui proces educativ de calitate; creșterea eficienței organizării și administrării examenelor naționale; realizarea unei baze de date privind rezultatele evaluărilor naționale pentru diferite discipline, ani școlari, niveluri și cicluri de învățare; reprezentarea inspectoratului școlar în relații publice; colaborarea cu diverși parteneri cu preocupări și competențe în problematica educației în scopul informării acestora asupra ofertei educaționale din teritoriu, a adoptării rețelei de învățământ la strategia de dezvoltare și obținere/suplimentare a resurselor necesare.

Rezultatele preconizate sunt legate de :

Calitatea actului educațional.

Eficientizarea managementului instituțional.

Îmbunătățirea capacității instituționale pentru accesarea fondurilor europene.

Îmbunătățirea accesului la educație a grupurilor defavorizate.

Armonizarea comunitară și interinstituțională

BARIERE CE POT APĂREA ÎN REALIZAREA STRATEGIEI

lacune ale mecanismelor de comunicare interinstituțională;

blocaje în comunicarea interpersonală;

criză de mentalitate și responsabilitate;

presiunea problemelor curente;

absența mecanismelor specifice care să faciliteze parteneriatul;

MODALITĂȚI DE DEPĂȘIRE A BARIERELOR

formarea specifică centrată pe problematica generală a comunicării și relaționării interpersonale

statuarea disciplinei și a responsabilităților

crearea unui climat pozitiv, permisiv, deschis, ca fond al comunicării cu partenerii

promovarea dialogului, transparenței și a comunicării deschise

dezvoltarea profilului de lider al inspectorului școlar general adjunct (viziune, asumare de riscuri, împărtășirea informației, implicare, energie, așteptări înalte, recunoaștere, mișcare permanentă – dinamism)

evaluarea se va centra pe „valoarea adăugată” pornind de la diagnosticul punctelor tari, a slăbiciunilor și în general a nevoilor de educație

evaluarea centrată pe obiective și pe produse să fie completată cu cea centrată pe efecte (care urmărește cu precădere efectele de schimbare observabile la entitatea evaluată) sau cea centrată pe proces.

Tendințele menționate mai sus sunt întărite și de trecerea tot mai evidentă de la un management „centrat pe control” la unul „centrat pe angajare implicativă”.

Managerul trebuie să înțeleagă și să își asume rolul dinamizator, să aibă, ca obiectiv excelența, să știe să-și formeze echipa de management și să asigure calitatea activității acesteia, să fie sincer dedicat muncii sale, să-și respecte cu exigență angajamentele, să supra-investească în oameni ori de câte ori este posibil, să transforme pe cei mai performanți coechipieri în campioni ai organizației, să dea permanent angajaților un feedback despre munca lor și să poată gestiona posibilele conflicte, să dea dovadă de transparență, să promoveze competența, să impună un anume comportament prin forța exemplului personal și să fie, permanent, deschis la comunicare și relaționare.

BIBLIOGRAFIE

Alecu Marin S., 2007, Dezvoltarea organizației școlare – repere teoretice și metodologice, Editura Didactică și Pedagogică R. A., București;

Anghelache, V., 2012, Managementul schimbărilor educaționale. Principii, politici, strategii, Editura Institutul European, Iași.

Avram, E., Cooper, C.L. (coord.) (2008), Psihologie organizațional-managerială. Tendințe actuale, Editura Polirom, Iași.

Boboc, I., 2002, Psihosociologia organizațiilor școlare și managementul educațional, Editura Didactică și Pedagogică R. A., București.

Bogáthy, Z. (coord.), 2004, Manual de psihologia muncii și organizațională, Editura Polirom, Iași.

Ciolan, L., 2002, „Reforma curriculară în învățământul liceal românesc: premise, politici, metodologii”, în Păun, E.; Potolea, D. (coord.), Pedagogie. Fundamentări teoretice și demersuri aplicative, Editura Polirom, Iași.

Constantin, T., Stoica-Constantin, A., 2002, Managementul resurselor umane, Editura Institutul European, Iași.

Constantin, T., 2004, Evaluarea psihologică a personalului, Editura Polirom, Iași.

Craiovan, M.P., 2006, Introducere în psihologia resurselor umane, Editura Universitară, București.

Cristea, S., 1996, Managementul organizației școlare, Editura Didactică și Pedagogică R. A., București.

Huțu, C.A., 2007, Managementul resurselor umane, Editura Performantica, Iași.

Iosifescu, Ș. (coord.), 2000, Manual de management educațional, Editura ProGnosis, București.

Iosifescu, Ș., 2000, Elemente de management strategic și proiectare, Colecția Educația 2000+, Editura Corint, București.

Iosifescu, Ș., 2001, Management educațional pentru instituțiile de învățământ, Editura Tipogrup press, Buzău.

Iucu, R. B., 2004, Formarea cadrelor didactice. Sisteme, politici, strategii, Editura Humanitas Educational, București.

Jinga, I., 1993, Conducerea învățământului. Manual de management instrucțional, Editura Didactică și Pedagogică, București.

Joița, E., 2000, Management educațional, Editura Polirom, Iași.

Manolescu, A., 2001, Managementul resurselor umane, Editura Economică, București.

Miroiu, A. coord., 1998, Învățământul românesc azi. Studiu de diagnoză, Editura Polirom, Iași.

Neculau, A., Ferréol, G., 1998, Psihosociologia schimbării, Editura Polirom, Iași.

Păun, E., 1999, Școala – abordare sociopedagogică, Editura Polirom, Iași.

Pânișoară, G., Pânișoară, I. O., 2005, Managementul resurselor umane. Ghid practic, Editura Polirom, Iași.

Pânișoară, I. O., Pânișoară, G., 2005, Motivarea eficienta. Ghid practic, Ed. Polirom, Iasi,

Pitariu, H., 2000, Managementul resurselor umane. Evaluarea performanțelor profesionale, Editura All Beck, București.

Vlăsceanu, L. (coord.), 2002, Școala la răscruce. Schimbare și continuitate în curriculum-ul învățământului obligatoriu, vol. I – II, Editura Polirom, Iași.

Vlăsceanu, M., 1993, Psihosociologia organizațiilor și conducerii, Editura Paideia, București.

Vlăsceanu, M., 2003, Organizații și comportament organizațional, Editura Polirom, Iași.

Zlate, M., 2004, Tratat de psihologie organizațional-managerială, Editura Polirom, Iași.

Zlate, M., 2004, Leadership și management, Editura Polirom, Iași.