Ocuparea Fortei de Munca. Studiu Comparativ Intre Statele din Europa
Cuprins
Introducere…………………………………………………………………………………………………………………..4
Capitolul I – Aspecte teoretice………………………………………………………………………………………..5
Ocuparea forței de muncă……………………………………………………………………………………..5
Cererea și oferta de forță de muncă………………………………………………………………………..6
Șomajul – problema societății contemporane…………………………………………………………..7
Capitolul II – Strategia europeană privind ocuparea forței de muncă…………………………….9
Ocuparea forței de muncă tinere…………………………………………………………………………..9
Garanția pentru tineret……………………………………………………………………………….9
Informații privind programele de stagii și ucenicie………………………………………10
Noi competențe pentru noi locuri de muncă…………………………………………………………..11
Restructurarea……………………………………………………………………………………………………13
Flexicuritatea…………………………………………………………………………………………………….14
Serviciile publice de ocupare a forței de muncă…………………………………………………….15
Comitetul pentru ocuparea forței de muncă…………………………………………………………..16
Programul de învățare reciprocă…………………………………………………………………………..17
Observatorul European pentru Politica privind Ocuparea Forței de Muncă (EEPO) ….18
Inițiativele incluse în Strategia Europa 2020…………………………………………………………18
Capitolul III – Studiu de caz comparativ între statele din Europa……………………………….20
Raportul dintre angajați și persoane care nu au un loc de muncă……………………………..20
Situația Romaniei……………………………………………………………………………………20
Situația celor mai dezvoltate state europene……………………………………………….34
Situația statelor din Uniunea Europeană…………………………………………………….38
Analiză comparativă între statele din Europa………………………………………………………..40
Diferențele dintre România și statele europene dezvoltate……………………………40
Discrepanțele dintre statele dezvoltate și celelalte țări membre ale Uniunii Europene……………………………………………………………………………………………….42
Concluzii……………………………………………………………………………………………………………………49
Bibliografie………………………………………………………………………………………………………………..51
Introducere
Informația economică și în special evoluția pieței muncii este un element care oglindește situația progresului social prezent și viitor. Cunoaștere cât mai multor informații economice reprezintă o pârghie care ajută o persoană să știe ce cale trebuie să urmeze și care sunt pașii pe care trebuie să-i facă pentru a ajunge unde își dorește. Cu alte cuvinte, o persoană care se află în căutarea unui loc de muncă trebuie să știe care sunt instituțiile sau organizațiile cărora trebuie să se adreseze pentru formare profesională și care sunt criteriile impuse de piața muncii.
Rolul acestor cursuri de formare profesională este acela de a ajuta o persoană să acumuleze noi cunoștiinte, dar și de a – i deschide acesteia orizonturile către piața muncii și cerințele acesteia. Practic, după ieșirea de pe băncile școlii și după urmarea unor astfel de cursuri, orice individ aflat în căutarea unui loc de muncă ( indiferent de vârstă, sex, specializare, zonă de proveniență) ar trebui să aibă cu el un bagaj de cunoștiințe și niște competențe care să fie cât mai apropiate de cerințele angajatorilor. Pentru ca acest lucru să fie posibil și oamenii ar trebui să încerce să se adapteze pieței și prin obținerea unor informații de calitate în timp util. Pot fi disponibile multe posturi potrivite pentru o persoană, dacă respectiva află de acestea după ocuparea lor.
Orice activitate economică are nevoie de factorul uman pentru desfășurarea ei în bune condiții. Evoluția demografică este de asemenea un lucru care nu trebuie neglijat. După cum am menționat și mai sus, o persoană aflată în căutarea unui loc de muncă trebuie să fie informată, iar orientându-se spre piețe pe care se caută oameni cu competențe similare ca ale sale, dar al cărei gradul de îmbătrânire este ridicat, automat cresc șansele acesteia să-și găsescă un loc de muncă.
Șomajul este chiar o problemă a societății contemporane. După amprenta lăsată în perioada crizei financiare, guvernele din întreaga UE au început să ia o serie de măsuri pentru diminuarea ratei acestuia și stabilizarea economiei.
În această direcție, am ales prezenta lucrare pentru a analiza situația României, a statelor mai dezvoltate, dar și a celorlalte țări membre ale UE în materie de ocupare a forței de muncă, dar și previziunile cu privire la evoluția în timp a acesteia făcută de specialiștii în domeniu.
Capitolul I Aspecte teoretice
Ocuparea forței de muncă
Populația ocupată cuprinde, conform metodologiei balanței forței de muncă, toate persoanele care, în anul respectiv, au desfășurat o activitate economico-socială care să le aducă venit, mai puțin cadrele militare și persoanele asimilate acestora (personalul M.Ap.N., M.I., S.R.I., militari în termen), salariații organizaților politice, obstești și detinuții.
Șomerii, protrivit criteriilor Biroului Internațional al Muncii (BIM) sunt persoanele de 15 ani și peste, care în perioada de referință îndeplinesc simultan următoarele condiții:
nu au loc de munca și nu desfășoară o activitate în scopul obtinerii unor venituri;
sunt în cautarea unui loc de muncă parcurgând în ultimele 4 saptamani toți pașii pentru a-l găsi (înscrierea la agenții de ocupare și formare profesională sau la agenții particulare de plasare, ideea de a da startul unei activități proprii, publicarea de anunțuri, apelarea la prieteni, rude, colegi sau sindicate etc.),
prezintă disponibilitatea de a înceape lucrul în următoarele 15 zile, daca s-ar găsi imediat un loc de muncă.
Șomerii înregistrați reprezintă persoanele în vârstă de 18 ani și peste, apte de muncă, ce nu pot fi încadrate din lipsa de locuri de muncă disponiblle și care s-au înscris la agențiile teritoriale de ocupare și formare profesională.
Punctul de plecare în definirea șomajului este reprezentat de lipsa unui loc de muncă pentru o perioadă de timp. Inactivitatea poate să fie rezultatul voinței individului sau, dimpotrivă (șomaj voluntar), cel apt și doritor de muncă nu găsește un loc disponibil din motive independente de voința sa (șomaj involuntar).
Keynes consideră că șomajul voluntar este “datorat refuzului sau imposibilității, pentru purtătorul de forță de muncă, de a accepta o retribuție corespunzătoare valorii produsului care-i poate fi atribuit, refuz sau imposibilitate bazată pe anumite prevederi legale, pe uzanțe sociale, pe înțelegeri în vederea negocierilor colective, pe adaptarea lentă la schimbări sau pe simpla încăpățânare, proprie naturii umane”.
Supraocuparea corespunde unei ocupări ce depășește ocuparea deplină, reprezentând „acel nivel de ocupare începând de la care costurile de producție rezultând din unități de muncă suplimentare sunt crescânde”.
Cererea și oferta de forță de muncă
Orice activitate economică, pentru desfășurarea ei, necesită factorul muncă alături de ceilalți factori de producție.
Ținând cont de volumul productivității muncii și de timpul legal de muncă pentru o perioadă determinată, se poate determina nevoia de muncă.
Piața muncii reprezinta spațiul economic în care are loc confruntarea liberă a cererii cu oferta de muncă.
Cererea de muncă este reprezentată de deținătorii de capital, în calitate de cumpărători, iar oferta de muncă o ilustrează posesorii de forță de muncă (vânzători).
Cererea de muncă reprezintă cantitatea totală de muncă salarizată necesară desfășurării activităților economico-sociale dintr-o țară la un moment dat. Satisfacerea nevoii de munca se realizează, prin utilizarea disponibilităților de muncă existente în societate, adică cantitatea de muncă ce poate fi depusă de populația aptă a țării respective în perioada dată.
Principiul „cererii efective” – baza teoriei lui Keynes – arată că nivelul de ocupare în muncă depinde de nivelul cererii globale de bunuri și servicii;dacă cererea rămâne în urma ofertei, oferta – nivelul venitului societății trebuie să se ajusteze la scădere pentru a reveni la egalitate cu cererea,această egalitate fiind construcția unui „echilibru stabil la un nivel inferior deplinei ocupări”. Ideea lui Keynes este că, indivizii pot fi în șomaj din cauza unei „insuficiențe a cererii efective” și nu pentru că ei refuză „să accepte o remunerare în raport cu productivitatea lor marginală”.
Oferta de muncă include totalitatea resurselor de muncă disponibile într-o țară care apare pe piața muncii ca ofertă de muncă salarizată. Deci, din populatia aptă de muncă se scade: numărul femeilor casnice, al militarilor în stagiu, al elevilor și studenților, al celor care nu vor să se angajeze deoarece au alte venituri.
Cererea și oferta de muncă sunt categorii economice dependente, pe de o parte, de structura și dinamica activităților economico-sociale, iar pe de alta parte, de procesele socio-demografice.
Pentru Keynes, raționamentul în termeni de confruntare între o ofertă și ocerere de muncă nu este valabil decât la nivel microeconomic, adică „nu există piață a muncii decât pentru fiecare categorie profesională considerată separat”. Principiul cererii efective permite înțelegerea existenței unui șomaj durabil.
Piața muncii nu este omogenă, ci se compune din segmente pe domenii de activitate, zone economice, meserii, niveluri de calificare. Aceasta se află în legatură directă cu celelalte piete: a bunurilor, monetară și a capitalului. Ea recepționează semnalele de pe fiecare piață și își formează propriile exigențe față de ele. Echilibrul pieței muncii condiționează echilibrul celorlalte piețe.
Pe piața muncii, cererea și oferta se stabilesc pe domenii de activitate, nivele de pregatire, vârste și sexe, specialități și meserii, zone și localități, unități economico-sociale.
În acest loc se desfășoară o concurență: ofertantul de forța de muncă asteaptă un maximum de avantaj net de pe urma închirierii muncii sale (maximum de utilitati si minimum de neutilitati), pe când cumpărătorul de forță de muncă, cel care oferă locuri de muncă – asteaptă maximum de profit. Productivitatea marginală a muncii va arăta dacă angajatul va fi plătit bine sau nu în funcție de contribuția adusă la rezultatele obținute.
Șomajul – problema societății contemporane
Situația în materie de ocupare a forței de muncă reprezintă astăzi o preocupare de primă importanță pentru societate și pentru guvernele din întreaga Uniune. Aceasta amenință coeziunea, stabilitatea, competitivitatea și prosperitatea UE pe termen mediu și lung.
Perioada crizei financiare a fost una care și-a pus amprenta și asupra pieței muncii. În contextul crizei și provocărilor demografice, ecologice și tehnice care afectează piețele muncii și sistemele de protecție socială, Europa are nevoie de încă un instrument, pe lângă Fondul social european (FSE), care să genereze, testeze și răspândească soluții de politică inovatoare care să stimuleze creșterea și crearea de locuri de muncă durabile și pe termen lung în vederea scăderii neînțelegerilor dintre statele membre și pentru a progresa pe partea de reducere a inegalităților sociale.
Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială („EaSI”) va sprijini implementarea strategiei Europa 2020 în domeniile ocupării forței de muncă, afacerilor sociale și incluziunii, venind în completarea FSE (care se axează pe proiecte la nivel local și național) prin focalizarea pe proiecte inovatoare cu o dimensiune europeană.
Activitățile prioritare ale EaSI pentru perioada 2014-2020 vor ajuta statele membre să își modernizeze piețele muncii și sistemele de securitate socială și să crească rata de ocupare a forței de muncă mai ales în rândul tinerilor. Acest program are și alte misiuni printre care: sprijinirea creării de locuri de muncă, promovarea unei forțe de muncă cu o înaltă calificare, încurajarea adaptării la schimbări și anticiparea restructurărilor, îmbunătățirea mobilității geografice și promovarea inovării sociale.
EaSI va aloca aproximativ 100 milioane EUR pentru realizarea unor experimente în cele mai sensibile domenii de politică. Prin integrarea EURES în EaSI, se vor începe programe de mobilitate specifice menite să facă mai ușoară căutarea unui loc de muncă și să promoveze plasarea forței de muncă la nivelul UE. Până la urmă EaSI va oferi un nou instrument financiar care să sprijine întreprinderile sociale și să asigure continuitatea instrumentului de microfinanțare, de un real succes.
Cu toate că bugetul propus al EaSI este relativ mic, acesta va oferi o platformă pentru inovarea și experimentarea de politici și poate fi sporit de către statele membre, inclusiv cu sprijin din partea FSE.
Capitolul II Strategia europeană privind ocuparea forței de muncă
Ocuparea forței de muncă tinere
Comisia Europeană ia măsurile adecvate pentru a sprijini diferite categorii ale populației (precum șomerii) și pentru a stimula acțiunile întreprinse la nivel național, regional și local în vederea abordării noile provocări (tineretul pe piața muncii, îmbătrânirea activă).
Garanția pentru tineret
În decembrie 2012, Comisia Europeană a prezentat un pachet de măsuri pentru „integrarea tinerilor pe piața muncii”- un sistem de garanție pentru tineret prin care se dorește ca, în decurs de patru luni de la finalizarea studiilor formale sau de la intrarea în șomaj, tinerii cu vârsta de sub 25 de ani să primească o ofertă de angajare de calitate sau o ofertă de continuare a educației, de intrare în ucenicie sau de efectuare a unui stagiu.
Garanția pentru tineret este un program care a fost adoptat de către țările UE în luna aprilie a anului 2013.
Crearea sistemului de garanție pentru tineret și punerea lui în funcțiune solicită o interacțiune foarte bună între factorii implicați: autoritățile publice, serviciile de ocupare, consilierii de formare profesională, instituțiile de formare, serviciile create pentru oferi asistență tinerilor, angajatorii etc.
În prezent, țările UE sunt ajutate de Comisia Europeană să-și elaboreze planurile și să pună în practică sistemul cât mai curând cu putință. În aceeași măsură, se facilitează schimbul de bune practice între țările UE (prin Programul de învățare reciprocă).
Deși nu se poate spune cu exactitate o anumită cifră întrucât încă nu și-au definit toate țările modalitatea de aplicare a acestui sistem, din cele mai recente analize reiese faptul că beneficiile depășesc costurile.
Costul total al instituirii garanției pentru tineret în zona euro este estimat la 21 de miliarde de euro/ an sau 0,22% din PIB.
Inactivitatea ar fi mult mai costisitoare. Conform estimărilor, tinerii care nu au un loc de muncă și sunt fără studii costă UE 153 de miliarde de euro (1,21% din PIB)/ an – sub formă de indemnizații și pierderi la nivel de venituri și impozite la nivelul anului 2011.
Nu toate măsurile de aplicare a garanției pentru tineret sunt costisitoare. Consolidarea cooperării între factorii implicați nu au nevoie de alocarea unui buget important, însă pentru ca sistemul să dea rezultate, bugetele naționale trebuie să prioritizeze integrarea tinerilor pe piața muncii, pentru a evita creșterea costurilor viitoare.
UE va completa cheltuielile statelor membre prin intermediul Fondului social european și al inițiativei „Locuri de muncă pentru tineri”(pentru care s- au alocat 6 miliarde de euro).
Informații privind programele de stagii și ucenicie
În 2013 a fost lansată o Alianță europeană pentru ucenicii pentru a face posibilă întâlnirea dintre diferiți actori publici și privați din dorința de a îmbunătăți cantitatea, calitatea și imaginea ideii de ucenicie.
Comisia Europeană a propus un cadru de calitate pentru stagii în vederea garantării faptului că stagiile pot constitui o adevărată bază de pornire pentru tineri în perspectiva integrării pe piața muncii. În prezent, din punct de vedere al condițiilor de muncă sau al conținutului de învățare, unu din trei stagii nu corespunde standardelor.
Comisia propune ca stagiile să se bazeze pe un acord de stagiu încheiat în scris, care să acopere obiectivele educaționale, supravegherea, durata limitată, timpul de lucru, o indicație clară dacă ucenicii sunt remunerați sau compensați în alt mod și dacă se califică pentru securitate socială.
S- a oferit un serviciu de consiliere privind sistemele de ucenicie și stagii până la sfârșitul anului 2014. Activitățile au inclus:
activitati de cercetare;
evenimente:
• Conferința din iunie 2013: schimb de bune practici în crearea și funcționarea sistemelor de ucenicie și a stagiilor și pentru identificarea nevoii de asistență a statelor membre;
• Seminarul de învățare din februarie 2014 pentru îmbunătățirea cunoștințelor privind evaluarea sistemelor de ucenicie și a stagiilor pentru cei responsabili de înființarea și funcționarea lor;
• Activități de sensibilizare organizate în statele membre pentru a aduce proiectul mai aproape de afaceri, de instituțiile de învățământ și de tineri;
helpdesk privind sistemele de ucenicie și stagii pentru a oferi consiliere strategică, operațională și politică pentru:
• factorii de decizie politică la nivel național, regional și local pentru formarea tinerilor;
• gestionarea autorităților FSE și agențiile naționale și regionale relevante;
• partenerii sociali sau membrii acestora care au fost de planificare, înființare, difuzare sau evaluare a sistemelor de ucenicie și a stagiilor;
un grup LinkedIn.
Noi competențe pentru noi locuri de muncă
Precum se menționează în Agenda UE pentru noi competențe și locuri de muncă, Comisia sprijină înființarea Consiliului de abilități pentru sectorul european în vederea anticipării eficiente a nevoii de competențe în diverse sectoare și a atingerii unei concordanțe mai bune între competențe și nevoile pieței muncii.
Aceste consilii vizează în principal:
• să ofere mai multe informații despre situația competențelor din diverse sectoare;
• contribuie la dezvoltarea abilităților de conducere din fiecare sector și la politicile naționale de competențe prin încurajarea organizațiilor naționale, a celor active și a tuturor organizațiilor interesate să facă schimb de informații și de experiență.
În primii câțiva ani, consiliile de competențe sectoriale europene beneficiază de subvenții de la bugetul UE (Programul EASI). Până în prezent au beneficiat de finanțare din partea Comisiei pentru studii de fezabilitate privind înființarea unor consilii de competențe europene 14 sectoare: asistență medicală, construcții, oțel, gaze, automobilele, chimic, pescărie, mobilă, construcții navale, audiovizualul și perfomanțele live, agricultură, electricitate, sport și timp liber, presă scrisă.
Ca parte a inițiativei Europa 2020 "Agenda pentru noi competențe și locuri de muncă'', în 2010 Comisia a lansat proiectul "monitorizarea evoluției pieței forței de muncă în Europa".
Ideea este de a aduna informațiilor cu privire la locurile de muncă vacante până la o anumită dată, care să servească, de asemenea, ca un instrument de avertizare timpurie pentru blocajele și nepotrivirile de pe piața forței de muncă. Informațiile sunt puse la dispoziție prin intermediul a două buletine trimestriale și a unui raport bianual.
Inițiativele private contribuie la crearea de noi locuri de muncă, îmbunătățirea competențelor și integrarea în societate și economie a șomerilor și a persoanelor dezavantajate.
Strategia Europa 2020 ilustrează importanța spiritului antreprenorial în vederea asigurării unei creșteri economice inteligente, durabile și favorabile incluziunii.
Măsurile prin care Comisia Europeană sprijină inițiativele private vizează în special întreprinderile nou înființate de către șomeri și persoane provenind din grupuri dezavantajate, durabilitatea și calitatea serviciilor oferite de lucrători independenți și microîntreprinderi, dar și sprijinirea întreprinderilor sociale.
Fondul social european (FSE) promovează inițiativele private prin intermediul unor servicii financiare și de sprijinire a întreprinderilor. Anumite programe se adresează în mod special femeilor antreprenor și persoanelor dezavantajate sau cu handicap.
De asemenea, au fost create două rețele de învățare FSE:
Comunitatea practicilor pentru un antreprenoriat favorabil incluziunii (CoPIE) – încurajează dezvoltarea spiritului antreprenorial în rândul tuturor categoriilor populației
Rețeaua europeană pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor – favorizează schimbul de bune practici în domeniu.
Instrumentul european de microfinanțare Progress sprijină activitățile independente și înființarea microîntreprinderilor.
Fondul european de dezvoltare regională sprijină spiritul antreprenorial prin intermediul proiectelor INTERREG: Enspire EU, Senior Enterprise, YES etc.
Portalurile de locuri de muncă on-line utilizează în mod normal un sistem de clasificare și o limbă. Este dificil să facă schimb de date între ele, în special atunci când sistemul au bazele în diferite țări. Acest lucru face mai greu procesul de găsire de locuri de muncă în străinătate.
ESCO identifică și clasifică abilitățile, competențele, calificările și ocupațiile într-un mod standard, folosind terminologia standard, în toate limbile UE și un format deschis care poate fi utilizat de către software-ul terților. Aceasta permite utilizatorilor să facă schimb de CV-uri de locuri de muncă și posturile vacante stocate în diferite sisteme informatice.
Clasificarea multilingvistică ESCO:
• cuprinde trei piloni interdependenți care acoperă ocupațiile, abilitățile / competențele și calificările;
• legată de clasificările și cadrele internaționale relevante precum NACE, ISCO și EQF;
• disponibilă gratuit pentru toate părțile interesate prin intermediul portalului ESCO.
De ESCO beneficiază cei care își caută locuri de muncă (au un timp și le e mai ușor să-și găsească un loc de muncă într-o altă țară a UE, indiferent dacă sunt studenți, schimbători de carieră sau șomer), instituțiile de educație / instruire ( sunt în măsură să descrie rezultatul calificărilor lor cu abilități și competențe ESCO, făcând calificările mai transparente și să adapteze programele în funcție de feedback-ul de pe piața forței de muncă) și angajatorii ( au șansa de a recruta talente din străinătate), portalurile de locuri de muncă on-line ( cum ar fi EURES – cu locuri de muncă în toate țările membre UE, chiar și atunci când CV-urile și anunțurile de posturi vacante sunt în diferite limbi).
Sistemele de educație și formare profesională reprezintă trecerea la o abordare focusată pe abilități. Mai degrabă decât să descrie calificările cu factori de intrare (ca de exemplu de cât timp este nevoie pentru a obține o diplomă), se concentrează pe ieșiri: cunoștințele, aptitudinile și competențele obținute. Acest lucru se reflectă în Cadrul European al Calificărilor (EQF).
Restructurarea
Restructurările cuprind companii reorganizate, închiderile, fuziunile și achizițiile, realocările etc. Acestea sunt părți importante ale vieții economice, însă consecințele pot fi dureroase pentru toți cei implicați. UE se ocupă cu reducerea impactului negativ al restructurărilor și ajută oamenii să investească în oportunitățile prezente.
Activități lor implică pregătire ( presupune investițiile în oamenii în vederea pregătirii acestora pentru provocărileviitoare) și schimbarea managementului ( propune soluții de diminuare a costurilor sociale prin încurajarea informării și consultării angajaților).
Măsurile practice presupun documentare, forumuri de restructurare și Fondul European de Ajustare a Globalizării.
Comisia a lansat o inițiativă de distribuire a informațiilor în măsurile innovative luate în țările UE pentru anticiparea și organizarea restructurării nționale, regionale sau locale de-a lungul unor sectoare economice specific.
Pentru fiecare dintre cele 27 de state member ale UE s-a realizat o situație și s-a discutat la seminarul național, iar rezultatele proiectului au fost prezentate la Conferința Europeană din 18-19 octombrie 2010.
Acest proiect a fost finanțat de către proiectul – pilot al Parlamentului European "de însoțire a lucrătorilor în timpul schimbării industriale".
Centrul Internațional de Formare al Biroului Internațional al Muncii (ITC-ILO, Torino) a reușit această inițiativă în urma unui contract cu Comisia.
Parlamentul European a adoptat, la 15 ianuarie 2013, Raportul Cercas, cu cerințe specifice adresate Comisiei de a acționa în domeniul restructurărilor.
Flexicuritatea
O abreviare intre flexibilitate si securitate, conceptul de flexicuritate a aparut la începutul anilor ’90, fiind folosit pentru prima data de catre Prim Ministrul danez Poul Nyrum Rasmussen și face referire la un model de stat social care promoveaza o politica pro-activa in domeniul muncii si al accesului la un loc de munca.
Aplicarea unor masuri de flexicuritate inseamna ca intr-o piata a muncii din ce in ce mai dinamica, nevoile angajatorilor de flexibilitate si cele ale angajatilor de securitate a propriului loc de munca vor fi satisfacute in acelasi timp. Cu alte cuvinte, acestia din urma vor accepta sa isi modifice orarele de lucru, in schimbul asigurarii ca nu vor petrece prea mult timp in somaj.
O dată cu punerea în practică a Strategiei Lisabona și a Strategiei 2020, flexicuritatea a devenit un element cheie al politicii europene pentru dreptul la munca. Punerea in aplciare a acestui concept se bazeaza pe patru piloni ai politicii europene:
aranjamente contractuale flexibile si de încredere;
strategii de lifelong learning cat mai complete;
politici active si eficace in domeniul muncii;
sisteme de securitate sociala moderne.
Aceste principii sunt aplicate de statele membre pe principiul unei implementari progresive porning de la situatia initiala a fiecarui stat in domeniu.
Politicile integrate de flexicuritate joacă un rol cheie în modernizarea piețelor forței de muncă și contribuie la realizarea obiectivului de rată de ocupare de 75% stabilit de Strategia Europa 2020.
Serviciile publice de ocupare a forței de muncă
În țările UE, serviciile publice de ocupare (PES) sunt autoritățile care fac legătura între solicitanți și angajatori.
Deși se structurează diferit în fiecare țară, PES ajută meciul cererii și ofertei pe piața forței de muncă, prin informare, plasare și servicii active de sprijin la nivel local, național și european. În România, instituția se numește Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM) .
Rețeaua europeană de Servicii Publice Ocupare a forței de muncă a fost stabilită în urma unei decizii de către Consiliul și Parlamentul European, pentru a maximiza eficiența serviciilor publice de ocupare (SPO).
"Dialogul PES la PES" este un program de sprijin de învățare reciprocă al Comisiei Europene pentru serviciile publice de ocupare (PES) din Uniunea Europeană. Acesta își propune să contribuie la punerea în aplicare a priorităților Strategiei Europa 2020 și orientările ocupării forței de muncă, ajutând la creșterea capacității și eficienței PES.
Ca parte din agenda UE pentru noi competențe și locuri de muncă, PARES va încuraja dialogul la nivelul UE pentru a:
• îmbunătăți cooperarea dintre diferitele servicii de ocupare (publice, private și non-profit) din țările membre ale Uniunii Europene;
• defini domeniile în care pot furniza servicii complementare.
WEESP – Webtool de Evaluare a Practicilor Serviciilor de Ocupare a forței de muncă este parte a inițiativei PARES care vizează promovarea parteneriatelor și cooperării între serviciile de ocupare din Europa.
Top of Form
Comitetul pentru ocuparea forței de muncă
Rolul principal al comitetului este ca un comitet consultativ pentru Ministerele Muncii și Afacerilor Sociale în Consiliul Ocupării forței de muncă și Afacerilor Sociale (EPSCO).
Din 2011, EMCO (Comitetul de muncă) a pornit o muncă privind consolidarea supravegherii multilaterale – pentru a monitoriza progresul țărilor membre în implementarea reformelor determinate de Responsabilitatea Sociala a Companiilor și pentru a pregăti planul pentru anul viitor.
Noi instrumente pentru supravegherea multilaterală
• Cadrul comun de evaluare (JAF) – instrument analitic bazat pe un set de indicatori stabiliți de comun acord care arată performanțe bune și rele spre principalele obiective ale Strategiei Europa 2020.
• Monitorul de Performanță al Ocupării forței de muncă – raport comun al Comisiei / EMCO rezumă evaluarea JAF și identifică provocările cheie.
• Instrumentul Benchmarking pentru EPM – oferă o reprezentare vizuală a performanțelor în raport cu media UE, și cele mai bune performanțe.
• Comentariile tematice – evaluări ale reformelor naționale legate de Responsabilitatea Socială a Companiilor. Cheie în a ajuta EMCO în vederea pregătirii poziției multilaterale folosite pentru a evalua noile proiecte CSR-urilor propuse de Comisie în fiecare an.
Metode de lucru
Comitetul se întâlnește în mod regulat pe tot parcursul anului, uneori incluzând sindicatele de la nivelul UE și reprezentanții angajatorilor.
De asemenea, se întâlnește în mod regulat cu alte comisii conexe ale Consiliului (în special comisiile pentru politică economică, protecție socială și educație). Participă – la nivel tehnic – în dialogul macroeconomic (proces Köln).
Subgrupuri ale comitetului
• grupul ad-hoc de politici – ajută EMCO să promoveze coordonarea între guvernele UE cu privire la ocuparea forței de muncă și a politicilor piaței muncii.
• grupul indicatori – ajută EMCO să selecteze și să elaboreze indicatori pentru monitorizarea strategiei de ocupare a forței de muncă și producerii Monitorului de Performanță a ocupării forței de muncă și analiză comparativă.
Fiecare țară a UE și Comisia desemnează 2 membri la EMCO. Pentru grupurile ad-hoc și de indicatori, Comisia numește 1 membru.
Programul de învățare reciprocă
Programul de învățare reciprocă (MLP) din cadrul Strategiei Europene de Ocupare (EES) are ca scop sprijinirea, coordonarea și încurajarea învățării reciproce între statele membre ale UE pentru a asista progresul spre obiectivele Strategiei Europene de Ocupare, încurajarea oportunităților de învățare reciprocă rezultate în influență politică la nivel național și european și diseminarea rezultatelor MLP și contribuția acestora la Strategia Europeană de Ocupare publicului larg.
MLP (Articolul 149 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene) este un instrument important pentru o metodă deschisă de coordonare în domeniul politicii ocupării forței de muncă a UE.
MLP include o serie de activități:
• Evenimente tematice – la începutul anului au avut loc seminarii pe tema politică specifică pentru experți, politicieni, partenerii sociali și alte părți interesate din întreaga Europă.
• Evaluările inter pares – evenimentele de pe tot parcursul anului ce vizează reprezentanții guvernului sunt informate și susținute de expertiză academică independentă.
• Schimburile de învățare – vizează un mic grup de reprezentanți naționali și sunt realizate cu scopul de a împărtăși experiențe cu privire la o problemă de politică specifică.
• seminariile de diseminare – au loc la sfârșitul fiecărui an pentru a difuza rezultatele MLP și bunele practici identificate.
• Baza de date a practicilor de pe piața forței de muncă – conțin exemple de politici și măsuri eficiente în contextul Strategiei Europene de Ocupare a forței de muncă.
Ciclul anual al MLP este strâns aliniat cu semestrul european a cadrului de guvernanță al Strategiei Europene de Ocupare.
Observatorul European pentru Politica privind Ocuparea Forței de Muncă (EEPO)
Observatorul European de Ocupare a Forței de Muncă (EEPO) are ca scop îmbunătățirea politicilor europene și naționale prin furnizarea de informații, analize și perspective privind proiectarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea politicilor.
Scopul principal al EEPO este de a produce lucrări de cercetare de înaltă calitate pe piața muncii și ocupării forței de muncă, care pot fi accesate prin biblioteca EEPO.
În dezvoltarea cercetării sale, EEPO reunește o rețea de experți din întreaga UE. Se specializează într-o gamă de subiecte legate de piața muncii și ocuparea forței de muncă, cum ar fi șomajul, echilibrul dintre viața profesională, sistemele de educație, oferta de competențe și salariile.
Bottom of Form
Există trei tipuri de experți în rețeaua EEPO: experți tematici, experți ai fiecărei țări și experți privind serviciile publice de ocupare a forței de muncă.
Domeniile lor de specializare includ:
• Participarea pe piața muncii;
• Funcționarea pieței muncii și segmentarea ei;
• Dialogul social și de servicii publice de ocupare;
• Politicile active în domeniul pieței forței de muncă
• Echilibru muncă-viață;
• Opțiuni de creare de locuri de muncă;
• Egalitatea de gen;
• Oferta de competențe și a productivității;
• Sisteme de învățare și educație de-a lungul vieții;
• Mecanisme de stabilire a salariilor;
• Îmbătrânirea activă și durata vieții profesionale;
• Auto-ocuparea forței de muncă și a spiritului antreprenorial;
• Șomajul și monitorizarea posturilor vacante;
• Utilizarea fondurilor Sociale / structurale europene pentru ocuparea forței de muncă.
Inițiativele incluse în Strategia Europa 2020
Noua strategie a UE privind creșterea economică intitulată Europa 2020 include cinci obiective care vor trebui îndeplinite, până în anul 2020.
Inițiativele majore care intră în sfera ocupării forței de muncă, a afacerilor sociale și a incluziunii sunt:
Tineretul în mișcare: pentru a le oferi tinerilor mai multe șanse de a-și găsi un loc de muncă, este necesar studenții și stagiarii să fie ajutați să acumuleze experiență în alte țări, să se amelioreze calitatea sistemului european de educație și formare și să devină mai atractiv;
O agendă pentru noi competențe și locuri de muncă: este nevoie de o reformare a piaței muncii, pentru a-i ajuta pe cetățenii europeni să dobândească noi competențe profesionale, pentru a crea noi locuri de muncă și pentru a adapta legislația UE în domeniul muncii;
Platforma europeană împotriva sărăciei și excluziunii sociale își propune să stimuleze munca la toate nivelurile, în vederea atingerii obiectivului principal al UE, acela ca până în 2020, cel puțin 20 de milioane de persoane să nu mai sufere de pe urma sărăciei și a excluziunii sociale.
Capitolul III Studiu de caz comparativ între statele din Europa
Raportul dintre angajați și persoanele care nu au un loc de muncă
Pentru a putea realiza o analiză comparativă a ocupării forței de muncă în cadrul Uniunii Europene și pentru a putea întocmi un raport din care să reiasă evoluția șomajului m-am gandit să analizez în primă instanță situația României, apoi a statelor europene dezvoltate, urmând o analiză de ansamblu a Uniunii Europene.
Situația României
Un prim pas în vederea studierii situaței României îl reprezintă analiza evoluției macroeconomice a ultimilor ani.
Figura 1: Indicatori macroeconomici
Sursa: Comisia Europeană
În urma studierii tabelului de mai sus se pot observa fluctuțiile înregistrate din 1996 și până în prezent, dar și previziunile specialiștilor până anul viitor.
În ceea ce privește rata de creștere a PIB, se poate observa că cea mai mare valoare a fost înregistrată în intervalul 2006-2010, atunci când a atins valoarea de 5,8. Criza financiară și-a spus cuvântul, iar consecința acesteia s-a reflectat în evoluția PIB, acesta urmând un trend descendent în următoarea perioadă pentru ca anul 2013 (3,4) să reprezinte primul an de creștere după acest interval nefavorabil.
Deviația PIB este reprezentată ca o diferență între valoarea efectivă exprimată la nivelul prețurilor în 2010 și valoarea potențială a produsulului intern brut.
În ceea ce privește evoluția ratei șămajului ilustrată în tabelul de mai sus, trebuie menționat faptul că s-au luat în considerare ca încadrându-se la categoria de someri toate persoanele încadrate în grupa de vârstă 15-74 ani, neangajate, dar aflate în căutarea unui loc de muncă în mod activ și care erau dispuse să – și înceapă activitatea în momentul următor sau proximele două săptămâni. Acestea fiind spuse, se poate deduce faptul că forța de muncă înglobează numărul total al angajaților și șomerilor.
Deși rata șomajului a avut un parcurs fluctuant, oscilant, cea mai mare valoare din intervalul de referință înregistrându-se în 2001-2005, după ce în intervalul precedent a avut cea mai poziționare:6,3%. Cu toate acestea, în tot intervalul de analiză, rata șomajuluis-a învârtit în jurul valorii de 7 ceea ce denotă faptul că accesul la piața muncii continuă să devină mai greu pentru grupurile vulnerabile, care la rândul lor nu-și permit să beneficieze de servicii de educație și formare profesională de înaltă calitate și, în consecință, sărăcia continuă să afecteze o parte destul de mare a populaței. Conform previziunilor specialiștilor, tendința acesteia este de ușoară diminuare, înregistrând scăderi progresive anuale.
În România, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă este organul care se ocupă să publice locurile de muncă vacante și să organizeze periodic cursuri de formare profesională pentru a ajuta cât mai multe personae aflate în căutarea unui loc de muncă să se specializeze pe anumite domenii solicitate la momentul respective pe piața muncii. Cu toate măsurile luate, rata șomajului și a persoanelor inactive mai ales în rândul tinerilor este foarte ridicată și cu toate acestea în România se regăsește cea mai mare parte din populația ocupată în agricultură din UE.
De asemenea, din tabelul de mai sus se poate observa că datoria brută se afla în constinuă creștere, iar nivelul dobânzii se previzionează că va stagna în anul curent și viitor.
În ceea ce privește activele financiare nete, se poate specifica faptul că dintre acestea, societățile financiare au început să înregistreze valori mai mari, iar cele nefinanciare valori negative foarte mari. Riscurile la adresa stabilității politicii bugetare și a sistemului financiar pot fi atenuate dacă se aplică acordurile din cadrul programului pentru balanța de plăți. Totuși există unele elemente care mențin suspansul: îmbunătățirea competitivității prin creșterea ritmului reformelor structurale, aducerea de elemente inovatoare pe termen mediu în domeniul cercetării, folosirea corespunzătoare a fondurilor structurale ale UE pentru atragerea investițiilor, pentru dezvoltare și implicit pentru a crea noi locuri de muncă.
După analiza factorilor macroeconomici, e nevoie de studierea evoluției indicatorilor pieței muncii și a celor sociali:
Figura 2: Indicatorii ai pieței muncii și indicatori sociali
Sursa: Comisia Europeană (EU Labour Force Survey-„Anchetă privind forța de muncă în UE”
și conturile naționale europene)
Începând din anul 2011 se observă o creștere a ratei de îmbătrânire a populației.
Din punctul de vedere al repartizării pe sexe pentru grupa de vârstă 20-64 ani, cea mai mare pondere o ocupă bărbații cu 74 %, în timp ce femeile au o pondere de 57,5 %, ambele categorii cunoscând creșteri procentuale și cele mai mari valori înregistrate din intervalul analizat.
Tot din tabelul de mai sus se poate constata faptul că anul trecut 10% din populația ocupată a lucrat cu fracțiune de normă, dintre care 11,2% au fost femei și 1,5% persoane angajate pe perioadă determinată.
Rata șomajului a atins în 2014 valoarea de 6,7% conform datelor publicate de Eurostat în luna februarie a anului curent, înregistrând o ușoară scădere. Se poate observa în ultimii doi ani și o îmbunătățire timidă în ceea ce privește rata șomajului pe termen lung(categoria celor aflați în șomaj de minim 12 luni) de la 3,3 la 2,8%.
Procentul ratei șomajului în rândul tinerilor a rămas destul de ridicat și anul trecut, astfel că 23,7% din tinerii cu vârste cuprinse între 15-24 ani au fost șomeri.
La nivelul anului 2012, dintre persoanele de mai sus 17,4 % au părăsit timpuriu băncile școlii, 21,8% au fost absolvenți ai învățământului terțiar, iar 11,0% erau copii încadrați într-o formă de îngrijire.
Figura 3: Indicatori ai pieței muncii și indicatori sociali ( continuare)
Sursa: Pentru cheltuielile pentru prestații de protecție socială,
SESPROS; pentru incluziunea socială, EU- SILC
Tabelul de mai sus evidențiază la categoria Cheltuieli în materie de prestații de protecție socială (% din PIB) faptul că cea mai mare pondere a avut-o șomajul în anul 2012, după care a început să scada, cel mai mare procent fiind înregistrat de către bătâni și urmași care la nivelul anului trecut au înregistrat 8,4%.
La nivelul anului precedent 40,4% din populația totală era reprezentată de persoane expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială (AROPE), adică cele care au o stare materială extrem de precară și/sau locuiesc în niște gospodării în care intensitatea muncii este foarte scăzută și se apropie de zero. Mai mult decât atât, rata riscului de sărăcie(AROP) a fost de 35% din populația totală ( persoane cu un venit disponibil pe adult-echivalent mai mic de 60% din venitul național median pe adult-echivalent).
Dintre persoanele cu vârste cuprinse între 0 și 59 de ani din gospodăriile în care adulții au totalizat ca și muncă efectivă mai puțin de 20% din timpul disponibil pentru aceasta în ultimele 12 luni există 6,4% care au avut o intensitate atât de scăzută.
Figura 4: Costul unitar al muncii (UCL) în sectorul bunurilor comercializabile și în sectorul bunurilor necomercializabile
Sursa: Comisia Europeană
Din graficul de mai sus care ilustrează evoluția costului unitar al muncii în sectorul bunurilor comercializabile și al celor necomercializabile se poate observa că prima categorie e mai favorabilă.
Câștigurile de productivitate nu sunt destule să compenseze costurile forței de muncă din cadrul bunurilor necomercializabile, în timp ce acestea pot fi menținute sub control în sectorul bunurilor comercializabile. Creșterea costurilor unitare ocazionate cu forței de muncă în sectorul bunurilor necomerializabile, poate atrage după sine creșterea costurilor din sectoarele protejate, afectând costurile bunurilor comercializabile și compromițând comepetitivitatea națională a țării.
Trebuie să se țină cont de prețurile de export, iar rata de schimb socotită pe baza costurilor forței de muncă în România au indicat o ameliorare din anul 2007. S-a înregistrat o perioadă prolific în intervalul 2008-2012 care s-a în 2013.
Între anii 2009-2012 salariul minim a crescut cu 17%, indicele prețurilor de consum a cunsocut o ascensiune de 16%, iar salariul mediu de 19%. Astfel, salariul minim pe economie din România a fost modificat la data de 1 ianuarie anul curent, valoarea lui brută fiind de 975 lei (circa 217 €). Dacă la nivelul anului 2013 acesta reprezenta 36,3% din venitul mediu, se preconizează ca până la finalul anului viitor să ajungă la 48% din salariul mediu brut.
De la valoarea de 8% din totalul angajaților cu salariu minim pe economie înregistrată la finalul anului 2011, s-a ajuns în aceeași perioadă a anului trecut la o pondere de 27% și ținând cont de faptul că se planifică pentru sfârșitul anului viitor să se ajungă la un salariu de 1200 lei, aceste procente vor continua să crească deoarece grilele de salarizare din diversele secotare se comprimă.
Figura 5: Defalcarea costului unitar al muncii (ULC)
Sursa: Comisia Europeană
Salariul minim pe economie se stabilește prin hotărâre guvernamentală în conformitate cu Codul muncii și după consultările cu partenerii sociali. Problema e că schimbările salariale se fac fără să se ia în calcul condițiile economice și cele de pe piața muncii și atunci nu oferă o stabilitate între ușurarea competitivității și a ocupării forței de muncă și nici pentru ocrotirea veniturilor salariale. Acest lucru poate direcționa persoanele cu o productivitate scăzută spre șomaj și spre economia subterană, iar mediul de afaceri se poate transforma într-unul mai puțin previzibil.
Autoritățile competente studiază procedurile de stabilire a salariilor din alte țări member ale UE și doresc să stabilească o nouă întânire cu partenerii sociali pentru a discuta despre criteriile de stabilire a salariului minim.
Figura 6: Productivitatea muncii în România, 2008-2013
Sursa: Comisia Europeană
România se plasează pe penultimul loc în ceea ce privește productivitatea muncii în UE. În primii trei ani din intervalul analizat, România a înregistrat o scădere a productivității muncii de 4 procente, urmată de același trend în 2011-2012 însă cu o pondere de 0,5%. Acest drum negative reflect nivelul scăzut al puterii de ajustare a economiei. Anul 2013 vine cu vești mai bune, deoarece aduce cu sine o creștere de 5%.
Un alt pas, care e de o importanță majoră, îl reprezintă evoluția ratei șomajului în România.
Figura 7: Ratele șomajului
Sursa: Comisia Europeană
Piața muncii arată semne de ameliorare în anii 2013 și 2014.În România, constinuă să se înregistreze unele dintre cele mai mici rate de ocupare a forței de muncă și de activitate din întreaga UE. Cu alte cuvinte, rata de ocupare a forței de muncă pentru cei care se încadrează la grupa de vârstă 20-64 de ani a rămas la același nivel în 2013, urmând săînregistreze o creștere de 67,4 %. în cel de – al treilea trimestru al anului 2014.
Cu toate că previziunile indică faptul că ascensiunea PIB în comparație cu 2014 duce la continuarea fluxului de redresare început și în anul curent și în proximul an, cu toate acestea România se menține sub valoare medie actuală din UE de 69,8%.
În România, rata șomajului a cunoscut anumite fluctuații în jurul valorii de 7 procente, nivel aproape stabil consemnat chiar și în perioada de recesiune. În anul 2013, rata șomajului a crescut până la 7,3%, a scăzut la 6,7% în 2014 și se preconizează un trend descendent și pentru anul current și viitor.
România se confruntă cu o scădere a forței de muncă, cauzată de îmbătrânirea populației și de emigrație. Populația a scăzut cu 7,2% între 2002 și 2011.
Conform Institutului Național de Statistică, în 2013, 2,3milioane de români locuiau în străinătate, ceea ce reprezintă aproximativ 12% din totalul populației rezidente.
Conform prognozelor demografice se estimează dublarea ponderii din anul 2013 a ratei de dependență a vârstnicilor în preajma anului 2050, rată care în perioada respectivă era de 23,9%. Acest drum parcurs afectează și pe termen mediu și pe termen lung progresul economic.
O piedică mare în fața productivității muncii o reprezintă nivelul scăzut al competențelor, astfel că acestea nu corelează cu nevoile pieței muncii. Un studiu privind necorelarea competențelor cu nevoile pieței muncii în Europa a arătat că doar în cazul unei treimi din lucrătorii români există o concordanță între competențele lor și locul de muncă pe care îl ocupau la momentul respectiv. Rata de ocupare a persoanelor absolvente cel mult a ciclului de învățământ secundar inferior (nivelurile 0-2) a fost de 67% la nivelul anului 2013, 56% în ceea ce privește învățământul secundar superior (nivelurile 3-4), pe când rata de ocupare în învățământul terțiar a fost de 76%. De asemenea, societățile se plâng de problemele pe care le întâmpină în recrutarea personalului calificat (30% din societățile române).
Din data de 1 ianuarie 2014, romanii au acces liber la piața muncii din Europa. Austria, Germania, Olanda, Belgia, Luxemburg, Franța, Malta și Marea Britanie au ridicat restricțiile impuse noilor state membre ale comunității europene. Scopul acestor măsuri îl constituie echilibrarea cererii și ofertei de locuri de muncă la nivel întregii UE prin intermediul unor tehnici menite să încurajeze mobilitatea angajaților, din cauza ratei șomajului care stagnează în Europa în jurul valorii 12%, ceea ce valoric corespunde unui număr de 2 milioane de locuri de muncă neocupate.
Cetățenii români dornici să-și găsească un loc de muncă în străinătate pot apela la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), prin intermediul filialelor județene AJOFM, prin portalul EURES sau portalul HiPo.ro. Facilitarea unor locuri de muncă se poate realiza și prin intermediul acordurilor bilaterale privind circulația forței de muncă semnate de România cu state precum: Germania, Franta sau Elvetia. Pe portalul EURES persoanele dornice de un loc de muncă mai bun pot căuta job-uri sau se pot înscrie în baza de date a portalului. Alte site-uri cunoscute pentru oportunitățile oferite angajaților în Europa sunt: Eu-Recruit, Europa.eu și Euro Jobs. O altă modalitate de aplicare pentru job în străinătate este o reprezintă participarea la un eveniment de recrutare internațional, precum cele organizate de Careers International (faciliteaza întâlnirile dintre companiile de top și candidații din întreaga Europă).
După raportul Eurostat din 2014, o pondere covârșitoare(77%) din forța de muncă fie nu dispune de competențe digitale, moment în care media la nivelul UE era de 43%. Faptul că proiectul de strategie pentru România care se axează și pe dezvoltarea competențelor digitale nu are măsuri concrete de punere în aplicare afectează direct productivitatea muncii.
După analizarea acestor aspecte trebuie ținut cont de prognozele făcute de Societatea Academică din România. În cadrul analizei lor în ceea ce privește crearea de locuri de muncă prin simplificarea fiscal au dezbătut problema legată de taxarea muncii și au propus niște măsuri care ar trebui luate.
Figura 8: Taxarea muncii pentru salariile mici
Sursa: Eurostat(pentru anul 2013)
Deși s-au făcut câțiva pași importanți în ceea ce privește simplificarea fiscal, există loc și de mai bine. Cu cât e mai mare povara fiscal, cu atât se înregistrează mai puține contracte. La nivelul anului 2013 mai puțin de jumătate din populația activă ocupată avea înregistrat contractual de muncă: 4,5 milioane – ceea ce duce și la un număr mult mai mic de contribuții la Bugetul Statului și la Bugetul Asigurărilor Sociale.
Deocamdată nivelul de taxare a muncii este foarte ridicat și structurat într-o manieră ieșită din comun. Socotirea nivelului muncii ca raport între suma netă încasată de către angajat și cheltuielile pe care trebuie să le suporte angajatorul generează un prag de intrare abrupt pentru veniturile minime pe economie, urmând o curbă plată pentru cele medii și o pantă regresivă pentru veniturile mai ridicate. Un angajat care primește cel mai mic salariu brut (975 de lei), va beneficia de o taxare a muncii de 39,6%, calculată împărțind salariul net (724 de lei) la cheltuielile totale ale angajatorului(1199 lei). În situația salariului mediu, intervine și deducerea personală, astfel că nivelul taxării devine de 42,5%. Acest nivel crește până atinge pragul de 43%, după care începe să scadă treptat, pe măsură ce valoarea veniturilor încasate este mult mai mare.
Nu este mare doar nivelul de taxare, ci și numărul componentelor sale: cota unică, CAS-ul, CASS-ul, șomaju, contribuțiile la Fondul de creanțe salariale, contribuția pentru concedii și indemnizații sociale de sănătate (FNUASS).
SAR propune trei categorii de măsuri după complexitatea fiecăreia:
Pe termen scurt s-ar putea recurge la niște măsuri care să simplifice operațiunile ocazionate cu efectuarea plăților prin scăderea numărului de plăți, în primă fază de la 10 la 6, iar mai apoi o comasare și mai amplă care să le crească încrederea contribuabililor vis-à-vis de împărțirea banilor.
Pe termen mediu s-ar putea întocmi un calendar de reducere suplimentară a taxării muncii care să le ofere finanțatorilor o perspectivă favorabilă în vederea creării de noi locuri de muncă.
Pe termen lung ar fi realizarea unui target în conformitate cu economia și piața muncii din România, al cărei nivel este apreciat în apropierea valorii de 30% mergând pe considerentul că în zona respectivă se plasează țări comparabile cu România ( Bulgaria și Polonia) sau țări dezvoltate care aplică un regim fiscal în favoarea muncii( Norvegia, Irlanda, Marea Britanie). O măsură direct ar fi să se treacă la un sistem de două taxe: ponderea contribuțiilor sociale să se încadreze între anumite valori(25-30%) până la nivelul scutit de impozit pe venit, urmând ca tot ce se situează peste acest plafon să se taxeze în același procent cu impozitul, însă fără a se percepe contribuții suplimentare.
Situația celor mai dezvoltate state europene
În această secțiune se vor prezenta câteva aspecte relevante despre câteva state membre dezvoltate ale UE: Marea Britantie, Franța, Germania, Belgia, Danemarca.
Aspectele dezbătute despre fiecare sunt: rata șomajului, locurile de muncă potențiale, educația și site-urile utile pentru locuri de muncă.
Marea Britanie
Marea Britanie și Olanda reprezintă statele care s-au împotrivit liberalizării pieței muncii și au vrut să închidă granițele romanilor și bulgarilor. Cu toată această atitudine revoltată a celor două state, rapoartele Comisiei Europene au evidențiat faptul că exodul de persoane venit dinspre est către vest a avut efecte benefice în țările în care au fost primiți.
În Anglia existau anul trecut 2,5 milioane de șomeri și 30 de angajati și cu toate acestea mereu se găsesc în jur de 500.000 de posturi disponibile. Sub aspect economic, Marea Britanie a înregistrat o creștere de 0,1% în primul trimestru al anului 2013 și este vorba de o valoare care nu s-a mai atins din al treilea trimestru al anului 2007.
Cea mai mare pondere a angajaților se află în sfera comerțului (15,2%), în domeniul farmaceutic și medicină (12,5%), iar cel mai mare angajator din Marea Britanie e The National Health Service. În conformitate cu studiile realizate, cea mai mare cerere de personal se află în domeniul sănătății, construcțiișpr, ingineriei, IT, dar și în alte domenii tehnologice. Nu trebuie neglijate nici sfera contabilității, auditului, sistemul bancar, financiar, cele mai mari cereri fiind pentru job-uri precum Business Analysts, Project Managers, Software Developers sau Solutions Architects.
Principalele site-uri de recrutare din Marea Britanie:
http://www.reed.co.uk/
http://www.graduate-jobs.com/
http://efinancialcareers.co.uk/
Valoarea salariului minim pe economie din Anglia este de 1.190 €. Marea Britanie se situează în topul preferințelor persoanelor doritoare de locuri de muncă în străinătate grație salariilor mai mari decât cele oferite în alte state europene, dar și datorită ușurinței de a învăța limba engleză.
În clasamentul celor mai titrate universități din lume, Marea Britanie se situează foarte bine prin intermediul unor unități de învățământ precum: Universitatea din Cambridge fiind pe locul 3, dupa MIT (SUA) si Harvard (SUA), UCL (University College London) – locul 4, Imperial College London – locul 5, continuand cu Oxford – pozitia 6, Universitatea din Edinburgh – 17 si KCL (King’s College London) – 19.
Franța
Situația economică a Franței nu e tocmai cea mai fericită întrucât rata șomajului a atins apogeul valoric al ultimilor 13 ani, înregistrând 11% (peste 3 milioane de persoane). Această pondere ridicată este consecința concedierilor datorate impasului economic.
Din punctual de vedere al puterii de cumpărare, Franța se plasează pe locul 5 în UE cu o valoare de 1420 € a salariului brut minim pe economie. Absolvenții de studii superioare pot verifica situația locurilor de muncă de pe site-ul EURES sau pot apela la consilierii EURES. Alte informații cu privire la condițiile pieței muncii putând fi accesate de pe site-ul Ministerului.
Conform site-ului KelJob, domeniile cu cele mai multe posturi vacante sunt:
Industrie – 5556;
Sfera ingineriei industriale – 3041;
IT & Telecom – 1334;
Contabilitate și Finanțe – 1341;
Resurse umane – 1092.
Printre cele mai cunoscute site-uri de recrutare din Franța se numără:
http://www.keljob.com
http://www.pole-emploi.fr/
Din topul primelor 150 de universități de pe băncile cărora ies absolvenți care se pot angaja ușor în comparație cu restulțărilor europene, cele mai multe se situează în Franța.
Franța este renumită pentru școlile sale de business situate pe primele poziții ale clasamentelor de masterate în management. L’Ecole des Hautes Etudes Commerciales (HEC) Paris ocupă poziția fruntasă în cadrul acest top. Nu trebuie omise nici CEMS (Community of European Management Schools cu programe in Franta, Marea Britanie, Germania si Spania), Școala de Business Grenoble, Insitutul EM Lyon sau Școala de Business Essec.
Detaliile cu privire la recunoașterea diplomelor în Franța, dar și despre procedura pentru exercitarea profesiei în această țară se pot obține accesând site-ul NARIC Franta.
Germania
Germania este recunoscută pentru situația economică, fiind a 4 economie națională din lume și a înregistrat o creștere economica de 0,7% în al doilea trimestru din 2013. Rata șomajului în aceatsă țară este una dintre cele mai scăzute din UE(5,2%), însă problema majoră o reprezintă greutatea de a găsi și angaja persoane calificate în diferite domenii de activitate pe piața autohtonă.
Domeniile cu cele mai multe posture disponibile sunt:
Inginerie civila, arhitectură, topografie – 62633;
Sănătate, Medicină, Nursing, Sporturi – 56813;
Turism – 35533;
Finante – 17421;
Marketing, Publicitate si Relatii Publice – 16782.
În Germania sunt angajați circa 110.000 de romani după datele furnizate de către Comisia Europeană. Populația țării este îmbătrânită și e una dintre puținele state care nu au stability un salariu minim pe economie.
Printe principalele site-uri de recrutare din Germania se numără:
http://www.stepstone.de;
http://www.jobscout24.de;
http://jobboerse.arbeitsagentur.de/;
Dintre cele 350 de instituții de învățământ superior reconoscute de statul german, cele mai ofertante sunt: Medicina, Dreptul, Stiintele Politice si Economice, dar si Managementul si Pedagogia. Persoanele dornice să obțină informații cu privire la studiile de masterat și doctorat, precum și alte date importante din domeniu trebuie să acceseze platforma Study in Germany.
Belgia
Rata șomajului în Belgia este de 8,9%, salariul minim este de 1502 € ( ocupă poziția secundă în topul celor mai mari salarii minime din UE), iar salariul mediu brut de 3192 €.
Domeniile cele mai căutate sunt: inginerie, IT & telecom, vânzări și secretariat. La polul opus se situează domenii precum: construcții, transport, depozitare și comunicatii.
În ceea ce privește ocuparea forței de muncă, se contată un dezechilibru ilustrat prin dscrepanțele dintre profilul candidatului și cerințele angajatorului cu toate că există multe locuri de muncă și rata șomajului este destul de ridicată. Persoanele care sunt interesate de locurile de muncă disponibile pe regiuni pot intra pe site Brussels Capital Region, Flanders, Wallonia sau pot contacta un consilier EURES.
Principalele site-uri de recrutare din Belgia:
http://www.stepstone.be/;
http://jobsearch.monster.be/;
http://www.jobat.be/;
http://www.vdab.be/;
In functie de regiune, exista diferite institutii care va pot oferi informatii despre directiile educative pe care le puteti urma: Forem in Wallonia, Bruxelles Formation responsabil cu sustinerea vorbitorilor de limba franceza in capitala / VDAB pentru vorbitorii de neerlandeza si pentru locuitorii din Flandra sau www.adg.be pentru vorbitorii de germana.
Într-un top 20 realizat de Financial Times în legătură cule mai renumite programe de masterat în management se află Solvay Brussels School of Economisc and Management care e o unitate de învățământ de elită în domeniul administrării afacerilor și economiei.
Din cauza structurii de stat federal, în Belgia educația se înscrie în competența Comunităților, fapt care a determinat înființarea unui centru NARIC în fiecare Comunitate.
Danemarca
Danemarca este un stat cu o rată a șomajului destul de mică (6,9%), deschis imigranților aflați în căutarea unui loc de muncă prin centrele specializate pentru a-i ajuta pe aceștia. Workindenmark.dk este portalul international de recrutare în Danemarca.
În Danemarca cei mai mulți specialiști sunt căutați în domenii precum: IT, biotehnologie, farmaceutică, medicină etc., dar se organizează concursuri de ocupare a posturilor vacante și în administrație, resurse umane, marketing sau inginerie. Pe site-ul EURES sunt disponibile în jur de 6000 de locuri de muncă pentru absolvenții de învățământ superior și universitar.
Printre cele mai cunoscute site-uri de recrutare din Danemarca se numără:
http://www.ofir.dk/
http://www.jobindex.dk/
http://www.stepstone.dk/
Invatamantul scandinav este gratuit pentru studentii din Uniunea Europeana si este unul dintre cele mai bine cotate din lume, evidențiindu-se prin prin calitatea si dimensiunea aplicata a programelor de studii in limba engleza, precum si prin oportunitatile de angajare pe care le au absolventii dupa terminarea studiilor in aceasta tara.
Guvernul danez a hotarat să acorde permisiunea studentilor romani, cu rezultate excelente să lucreze în timp ce studiază și să fie recompensați cu o bursă lunară de până la 700 Euro. Printre cele mai renumite universități din Danemarca pentru studii de licență se numără: University College of Northern Denmark (UCN), Aarhus – Business Academy, ZIBAT Institute of Business and Technology si Academia de Afaceri din Copenhaga.
Danish Agency for Higher Education este agenția guvernamentală responsabilă de învățământul superior și de recunoașterea diplomelor din alte țări.
Situația statelor din Uniunea Europeană
Pentru economiile moderne de piață, șomajul este văzut ca fiind o reală probă. În Europa, rata șomajului a înregistrat creșteri dramatice de-a lungul timpului.Se ia în calcul faptul că în perioada în care șomajul este involuntar și drept urmare nu reflect preferințele persoanelor care în momentul respective nu au un loc de muncă, acesta ilustrează o problemă în ceea ce privește oferta.
În condițiile în care peste 26,5 milioane de europeni nu aveau un loc de muncă în noiembrie 2013, este evident extrem de important să accelerăm eforturile menite să ducă la reducerea șomajului. Unul dintre obiectivele-cheie ale strategiei Europa 2020 este integrarea pe piața muncii, până la sfârșitul acestui deceniu, a 75 % din populația activă (persoanele între 20 și 64 de ani).
Pentru a facilita îndeplinirea acestui obiectiv, UE a luat o serie de inițiative pentru a sprijini crearea de locuri de muncă (de exemplu, prin promovarea întreprinderilor sociale), pentru a restabili dinamica piețelor forței de muncă (de exemplu, prin propunerea unui cadru european pentru anticiparea restructurării economice) și pentru a îmbunătăți guvernanța UE (de exemplu, prin publicarea anuală a unui sistem de analiză comparativă a performanțelor țărilor europene pe baza unor indicatori selectați în materie de ocupare a unui loc de muncă).
Finlanda s-a evidențiat prin dezvoltarea unui sistem de garanție pentru tineret. În conformitate cu evaluarea realizată de Eurofound în anul 2011, o pondere de 83,5% din tinerii care își căutau un loc de muncă au izbutit să îl aibă grație unei oferte primite într-un interval de 3 luni de la înregistrarea lor ca șomeri. Sistemul finlandez a reușit să reducă rata șomajului prin ajutorul acordar pregătirii rapide a planurilor personalizate.
În Europa, dezechilibrele de pe piața muncii se preconizează ca vor fi afectate de oscilațiile politice și economice. Cu toate acestea, conform previziunilor Comisiei Europene, în acest an se așteaptă creșteri economice din partea tuturor țărilor membre per ansamblu cu 1,7% și cu 1,3% pentru zona Euro. Mai mult decât atât, conform acelorași estimări, creșterile mai mari se așteaptă pentru anul 2016.
Deși așteptările sunt mari, există anumite riscuri sau incertitudini care ar putea influența negativ evoluția viitoare printre acestea numărându-se: problemele geopolitice, aplicarea incompletă a reformelor structurale. De cealaltă parte, tot Comisia Europeană susține că există și factori pozitivi: prețurile mici ale energiei.
Figura 9: Previziunile de creștere a PIB pentru 2015
Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/eu/forecasts/2015_winter_forecast_en.htm
Analiză comparativă între statele din Europa
Diferențele dintre România și statele europene dezvoltate
Figura 10: Grafic Dezvoltarea unei afaceri în România
Sursa: Banca Mondială(2014), Doing Business 2015
Mediul de afaceri românesc nu înregistrează prea multe îmunătățiri, România clasându-se pe cea de 48-a poziție în ceea ce provește indicele „Doing Business 2015” al Băncii Mondiale.
În ceea ce privește abordarea insolvențelor, înregistrarea proprietăților sau comerțul transfrontalier, România se află la coada clasamentului între țările UE.
După ce în intervalul 2008-2013 a crescut decalajul dintre media UE și România din cauză că nu a ținut pasul cu partenerii europeni, Banca Mondială a preciat că economia României și-a îmbunătățit cel mai mult aspectul cu privire la facilitarea achitării dărilor către stat în 2013-2014.
Mediul de afaceri continuă să fie unul opac și imprevizibil, elemente care îngreuneză mult întreprinderile, dar mai ales IMM-urile și firmele noi.
Dacă s-ar aplica eficient strategia privind mediul de afaceri pentru IMM-uri pentru o mai bună reglementare este un pas în direcția corectă. Această strategie a fost adoptată în decembrie 2014, însă a fost amânată până în septembrie 2015.
România se află pe ultimul loc în UE și din punctul de vedere al eficacității autorităților publice și printre ultimele țări din perspectiva controlului asupra corupției (Banca Mondială, Indicatorii de guvernanță la nivel mondial (Worldwide Governance Indicators), 2013).
Corupția și autoritățile ineficiente sunt marile piedici din drumul spre competitivitate al României, după cum au fost depistate de către Forumul Economic Mondial (Raportul privind competitivitatea globală 2015). În această direcție, în luna octombrie a anului trecut s-a aprobat o strategie pentru consolidarea administratiei publice menite să remedieze problemele existente.
Conform Tabloului de bord al e-Guvernării pe 2014, numărul celor care utilizează serviciile de e-Guvernare este mai mic de 2/5. Întreprinderile mici interacționează cu autoritățile publice în proporție de 59%, ceea ce situează România cu 18% sub penultimul stat membru.
Nici sistemul de cadastru nu este unul prea eficient, fiind o barieră în calea dezvoltării infrastructurii, în loc să faciliteze aceasta.Cu toate că s-au făcut investiții în acest sector, progresele înregistrate până în momentul de față sunt prea puțin vizibile.
Figura 11: Ușurința de a dezvolta o afacere
Sursa: Banca Mondială(2014), Doing Business 2015
Din graficul de mai sus situația României și a țărilor situate în vecinătatea ei în ceea ce privește ușurința de a face afaceri în țările respective. Graficul prezintă situația curentă în comparație cu informațiile din 2010. Se poate observa că cea mai bună poziționare o are Letonia, țară care își menține poziția de lider în comparație cu perioada anterioară. O surpriză o contituie Polonia, care în 2010 avea un punctaj mai slab decât România și Cehia, iar în momentul de față le întrece pe amândouă ocupând un onorabil loc 32.
Discrepanțele dintre statele dezvoltate și celelalte țări membre ale Uniunii Europene
Previziunile economice ale Comisiei conduc spre o ușoară creștere și o rată a șomajului ridicată destul de stabilă (24,6 milioane de persoane). Discrepanțele dintre state, în principal în zona euro, rămân mari. Șomajul este aproape să devină structural chiar și în economiile cu performanțe bune, acest lucru datorându-se creșterii numărului de șomeri de lungă durată.
Mai multe țări membre au pus în aplicare reformele după recomandările de aferente.
Partea bună a reformelor poate fi văzută, de pildă, în mărirea gradului de ocupare. Totuși sunt necesare mai multe investiții care să stimula creșterea și creerea unui mediu pozitiv care să ducă la locuri de muncă decente.
Trebuie ținut cont și de evoluția populației în următorii ani. Ținând cont de tendința de îmbătrânire, UE ia măsurile necesare adaptării la vremurile care se anunță să vină. Din acest motiv a lansat în 2010 o strategie până în 2020 pentru o creștere durabilă și inteligentă, bazându-se pe niște obiective – cheie: ocuparea forței de muncă, educație,cercetare și inovare, incluziune social și reducerea sărăciei și energie.
Din graficul de mai jos se poate observa gradul de îmbătrânire a populației în următorii ani. Astfel, la nivelul anului 2020 se poate observa cum numărul persoanelor ocupate cu vârste cuprinse între 24-64 ani începe să scadă, generând o creștere a populației între 65-79, respective 80+. Mai mult decât atât, se poate observa cum la finalul intervalului de analiză categoria 24-64 ani se află sub 400 milioane, cei cu vârste cuprinse între 65-79 își cam păstrează valoarea din intervalul precedent, dar crește dramatic numărul celor cu vârste de peste 80 de ani.
Figura 12: Structura populației în funcție de grupele de vârstă în UE, 2000-2035
Sursa:Eurostat,LFS.
În privința combaterii șomajului în rândul tinerilor, țările membre au făcut pași importanți în aplicarea garanțiilor pentru tineret, însă trebuie acordată o atenție sporită educației și cursurilor de formare profesionlă. Pentru a realize stagii și a face trecerea de la educație la angajare, companiile au nevoie de un mediu propice din care să aiba toată lumea de câștigat.
În aprilie 2013, statele membre ale UE au aprobat Garanția pentru tineret. Această inițiativă reprezintă un pachet de măsuri pentru integrarea tinerilor pe piața muncii care presupune ca în termen de patru luni de la finalizarea studiilor sau de la intrarea în șomaj, tinerii cu vârsta de sub 25 de ani să primescă o ofertă de angajare de calitate sau o ofertă de continuare a educației, de intrare în ucenicie sau de efectuare a unui stagiu.
Tot în 2013, a fost lansată și o Alianță europeană pentru Ucenicii pentru a reuni diferiți actori publici și privați din dorința de a îmbunătăți cantitatea, calitatea și imaginea ideii de ucenicie.
Comisia propune ca stagiile să se bazeze pe un acord în scris, care să acopere obiectivele educaționale, durata limitată, timpul de lucru, o indicație clară dacă ucenicii sunt remunerați sau compensați în alt mod și dacă se califică pentru securitate socială.
Figura 13: Rata șomajului în rândul tinerilor din semestrul al doilea din anul 2000 până în aprilie 2015
Sursa: Eurostat
Din graficul de mai sus se poate observa evoluția ratei șomajului în rândul tinerilor. Se poate observa că aceasta a avut o evoluție oscilantă, înregistrând în general creșteri. Se poate vedea că între 2005 și 2008 rata a înregistrat o scădere foarte mare ajungând la un procent de 15,1% la nivelul anului 2008, ceea ce denotă că apropierea crizei financiare a afectat tinerii. Apogeul valoric a fost atins în anul 2013, când ponderea a fost de 23,6%.
Pachetul Comisiei Europene (2012) privind ocuparea forței de muncă, intitulat „Către o redresare generatoare de locuri de muncă” este cel care motivează statele să facă angajări reducând impozitul pe venit sau prin creșterea ajutorului în favoarea firmelor noi.
Pachetul identifică domeniile care ar putea crea cele mai multe locuri de muncă viitoare: serviciile medicale, tehnologia informației și comunicațiilor și economia ecologică.
Se prognozează o creștere a ratei de ocupare a forței de muncă în domeniul producerii energiei regenerabile de la 19% în 2010 la 32% în 2020 ( aproximativ 3 milioane de persoane până în 2020).
Locurile de muncă în domeniul reamenajărilor locuințelor ar putea genera aproximativ 280000-50000 de noi locuri de muncă pentru auditori energetici, certificatori, inspectori ai sistemelor de încălzire, instalatori de tehnologii regenerabile și pentru industriile producătoare de materiale pentru clădiri eficiente din punct de vedere energetic.
În jur de 21 de milioane de locuri de muncă din Europa sunt strâns legate de mediu, iar această valoare va continua să crească în anii următori.
Conform sondajului Eurobarometru realizat în 2011, 78% dintre europeni consideră că acțiunile împotriva schimbărilor climatice pot stimula economia și contribui la crearea de locuri de muncă. Uniunea Europeană va investi 105 miliarde de euro pentru a sprijini ecologizarea unor sectoare economice și pentru a promova noi posibilități de angajare într-o economie durabilă, cu un nivel scăzut de emisii de dioxid de carbon.
În perioada 2002-2013, Centrul european de monitorizare a schimbării a înregistrat peste 16000 de acțiuni de restructurare, cu o pierdere netă de locuri de muncă de peste 2 milioane. În al treilea trimestru al anului 2013, Observatorul European al restructurărilor a înregistrat 250 de cazuri de acțiuni de restructurare care au presupus pierderea a 57081 de locuri de muncă și câștigarea a 27792. Acest lucru este în contrast cu situația din același trimestru al anului 2007, când s-a înregistrat un rezultat total de 23537 de noi locuri de muncă și reflectă tendința conturată în ultimii ani. Restructurarea afectează toate țările din Europa și face ca investițiile în capital uman și gestionarea adecvată a activităților de restructurare să fie tot mai necesare.
Deși trendul șomajului este unul descendent, nivelul acestuia rămâne destul de înalt în cadrul UE- 28. Cu toate că în intervalul 2004-2008 s-a înregistrat o descreștere a ratei șomajului cu 2%, criza financiară a produs o răsturnare de situație (graficul Evoluția ratelor șomajului în UE-28 în perioada 2004-2013). Din anul 2008 și până în 2013, rata șomajului a crescut cu 3,8% ajungâng la o rată de 10,8%. A urmat o perioadă în care aceasta a cunoscut un trend descendent, atingând o pondere de 10,1% în luna septembrie a anului trecut( și de 11,5% pentru zona euro). Aceasta este cea mai scazută pondere din ultimii doi ani și cea mai stabilă evoluție din ultima lună.
Valoric, procentele de mai sus reprezintă 24,6 milioane de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă( cu 1,8 milione mai puțini decât anul precedent).
Conform graficului prezentat de Eurostat, se poate constata având în vedere evoluțiile de până acum pentru diferite grupuri de pe piața muncii, se poate observa că rata șomajului în rândul tinerilor este superioară, din punct de vedere structural, ratei medii și este, totodată, mai sensibilă la conjunctura economică. Ratele șomajului pentru cei slab calificați sunt, de asemenea, mai ridicate din punct de vedere structural.Lucrătorii vârstnici au ponderi ale șomajului mici; cu toate acestea, pentru lucrătorii vârstnici este mai greu să-și găsească un loc de muncă după ce intră în șomaj. Ratele șomajului în rândul bărbaților și al femeilor au rămas aproape similare din 2009.
Figura 14: Evoluția ratelor șomajului în UE-28 în perioada 2004-2013 (date anuale), total, lucrători tineri, lucrători vârstnici, lucrători slab calificați și femei
Sursa: Eurostat
În septembrie 2014, rata șomajului a variat de la 5,0 % în Germania și 5,1% în Austria, la o extremă, până la 24,0 % în Spania și 26,4 % în Grecia (cifra din iulie), la cealaltă extremă. Pe parcursul anului trecut, șomajul a scăzut în 21 de state membre, a rămas neschimbat într-o țară și a crescut în șase. Scăderile cele mai mari au fost înregistrate în Spania, Croația, Ungaria și Portugalia. S-a înregistrat o nouă creștere în șase state membre (Franța, Italia, Lituania, Luxemburg, Austria și Finlanda).
Între 2010 și 2013, rata șomajului de lungă durată în UE-28 a crescut de la 3,9 % la 5,1 %. Evoluțiile au fost deosebit de negative în Grecia și Spania și au prezentat o gravitate ușor mai scăzută în Cipru, în timp ce în cele trei state baltice au fost înregistrate îmbunătățiri semnificative. De-a lungul anului trecut, șomajul de lungă durată ca procent din șomajul total a crescut de la 45,3 % la 48,7 % în UE-28 (47,5 % și 51,5 % pentru ZE-18).
De-a lungul anului trecut, șomajul de lungă durată ca procent din șomajul total a crescut de la 45,3 % la 48,7 % în UE-28 (47,5 % și 51,5 % pentru ZE-18).
Șomajul de lungă durată afectează bărbații, tinerii și lucrătorii cu un nivel scăzut de calificare mai mult decât alte grupuri de pe piața muncii și are un impact puternic în special asupra persoanelor care lucrează în profesiile și sectoarele aflate în declin. Starea general a economiei rămâne un factor important pentru determinarea modificărilor de nivel și flux către și dinspre șomajul de lungă durată, dar există, de asemenea, efecte puternice, specifice fiecărei țări, unele state membre (cum ar fi Finlanda, Țările de Jos și Suedia) asigurând rate ridicate de tranziție către angajare spre deosebire de altele, cum ar fi Bulgaria, Grecia și Slovacia. În general, unul din cinci șomeri de lungă durată în UE nu a lucrat niciodată , iar trei din patru sunt tineri cu vârsta mai mică de 35 ani, ceea ce creează riscuri de marginalizare.
Figura 15: Rata șomajului celor 28 de state membre ale UE, 2005-2014
Sursa: Eurostat
În tabelul de mai sus sunt ilustrate valorile ratei șomajului defalcate pe sexe și în funcție de durata perioadei de șomaj. Astfel, se poate sesiza ca de-a lungul intervalului analizat, rata șomajului în rândul femeilor a fost mai mare decât cea înregistrată în rândul bărbaților, excepție făcând anul 2010 și o parte din anul 2009. Ceea ce e de remarcat este rata șomajului continuă să se mențină la un nivel alarmant din cauza problemelor de adaptare la piața muncii și la cerințele acesteia.
În ceea ce privește rata șomajului pe termen îndelungat se poate constata că acesta a avut o tendință de scădere în perioada 2008-2009, cea mai mică valoare fiind de 1,5% ( 2008), după care au urmat anii în care aceasta a înregistrat creșteri, valoarea maximă din intervalul analizat fiind de 3,1 ( anul trecut).
Figura 16: Evoluția ratei șomajului pe sexe și pe grupe de vârste
Sursa: Eurostat
Conform estimărilor furnizate de Eurostat în luna aprilie a anului curent 23,504 milioane de persoane din UE erau șomeri, dintre aceștia 17.846 milioane erau din zona Euro.
Rata șomajului a scăzut cu 0,1% față de luna precedentă și cu 0,5% față de anul trecut, înregistrând valoarea de 11,1% în luna aprilie a anului curent. Cea mai mică rată a șomajului s-a înregistrat în Germania (4,7) și cele mai mari valori în Grecia (25,4%) și Spania ( 22,7%).
La nivelul lunii aprilie 2015, dintre cele 4.746 milioane de persoane șomere cu vârste mai mici de 25 ani, 3.168 provin din zona Euro. De asemena, în aceeași lună, rata șomajului în rândul tinerilor a fost de 20,7% la nivelul întregii UE și de 22,3% în zona Euro, cele mai mici rate înregistrându-se în Germania (7,2%), Austria și Danemarca ( ambele cu câte 10,1%), iar cele mai ridicate rate s-au regăsit în Grecia( 50,1%), Spania (49,6%), Croația (45,5%) și Italia (40,9%).
Concluzii
Pentru desfășurarea unei activități economice e nevoie de factorul uman împreună cu ceilalți factori de producție, iar locul de întâlnire al cererii cu oferta de muncă este piața muncii. Cererea de muncă este reprezentată de deținătorii de capital, în calitate de cumpărători, iar oferta de muncă o ilustrează posesorii de forță de muncă (vânzători).
Lipsa unui loc de muncă pentru o perioadă îndelungată este carcteristică șomajului (dezechilibru economic). Acest fenomen poate fi voluntar sau involuntar, iar durata de inactivitate poate varia, aceasta reprezentând perioada în care o persoană se află în căutarea unui loc de muncă și până la aflarea acestuia.
Nivelul gradului de ocupare a forței de muncă este foarte important pentru orice stat, indiferent că acesta este sau nu membru UE și în consecință, creșterea acestuia trebuie să fie ca un semnal de alarmă pentru fiecare țară în vederea găsirii unor strategii pentru soluționarea acestei probleme. Orice națiune ar trebui să ducă o luptă pentru menținerea ratei șomajului la un nivel cât mai scăzut.
Există anumite perioade care reușesc să-și pună amprenta asupra situației economice naționale și să influențeze evoluția acesteia în timp. Unul dintre acestea a fost și criza financiară care a marcat negativ evoluția ratei șomajului pe teritoriul întregii UE. Ca o consecință a acesteia, Comisia Europeană a pus la cale o strategie pentru corectarea dezechilibrelor suferite în această perioadă și pentru integrarea tinerilor pe piața muncii.
S-a constatat o problemă de accesare a pieței muncii de către tineri din cauza diferențelor dintre competențele acestora și cerințele angajatorilor, motiv pentru care s-au creat o serie de cursuri de formare profesională, dar și de instituții cărora tinerii se pot adresa în vederea coordonării spre piața muncii și informării lor cu privire la aspecte necunoscute de aceștia până la vremea respectivă.
În prezenta lucrare am realizat și analizat ocuparea forței de muncă și implicit evoluția ratei șomajului în România și în celelalte state europene, dar și între statele din zona Euro și celelalte state membre. Din analiză reiese, ca de obicei, că statele dezvoltate știu mai bine să gestioneze această problemă înregistrând valori relativ reduse, în timp ce rata șomajului în România se învârte în jurul valorii de 7%.
O problemă generală la nivelul întregii UE o reprezintă integrarea tinerilor pe piața muncii și gradul de îmbătrânire a populaței.La nivelul lunii aprilie 2015, dintre cele 4.746 milioane de persoane șomere cu vârste mai mici de 25 ani, 3.168 provin din zona Euro. De asemena, în aceeași lună, rata șomajului în rândul tinerilor a fost de 20,7% la nivelul întregii UE și de 22,3% în zona Euro, cele mai mici rate înregistrându-se în Germania (7,2%), Austria și Danemarca (ambele cu câte 10,1%), iar cele mai ridicate rate s-au regăsit în Grecia (50,1%), Spania (49,6%), Croația (45,5%) și Italia (40,9%).
În ceea ce privește gradul de îmbătrânire a populației, se etimează că la nivelul anului 2020 numărul persoanelor ocupate cu vârste cuprinse între 24-64 ani începe să scadă, generând o creștere a populației între 65-79, respective 80+, iar în jurul anului 2035 categoria 24-64 ani se află sub 400 milioane, cei cu vârste cuprinse între 65-79 își cam păstrează valoarea din intervalul precedent, dar crește dramatic numărul celor cu vârste de peste 80 de ani.
Pentru că rata șomajului în rândul tinerilor este cea mai mare, acest lucru ar trebui să-i pună pe gânduri pe aceștia să apeleze la instituțiile specializate în a-i orienta în carieră, iar o soluție ar fi profitarea de zonele cu populație îmbătrânită. Dacă ar analiza piața muncii din zonele respective, poate ar fi competenți pentru acestea.
Există destul de mulți tineri care aleg să aplice CV-uri pe Internet, însă nu toți cunosc ceea ce angajatorul așteaptă de la ei sau, mai rău decât atât, aplică aleator fără a citi atent toate cerințele posturilor vacante. Din acest motiv ar fi bine să apeleze la instituții specializate în a-i orienta, care la randul lor trebuie adaptate evoluției pieței.
În unele țări sistemul birocratic și nivelul ridicat al taxelor dau mai bătăi de cap angajatorilor, iar în acest sens consider că ar trebui aduse niște simplificări în ideea comasării taxelor sau grupării acestora și diminuării lor (prin aplicarea unui regim fiscal în favoarea muncii ca în statele dezvoltate).
BIBLIOGRAFIE
Bădulescu, A. – Ocuparea și șomajul: între abordări teoretice și realități contemporane, Oradea: Editura Universității din Oradea, 2006.
Bolles, R. N. – Locuri de muncă prin INTERNET traducerea în limba română după „Job-hunting on the Internet” realizată de Luana Stoica, București: Editura Niculescu, 2000.
Bulow, J. și Summers, L. – A Theory of Dual Labor Market with Application to Industrial Policy, Discrimination, and Keynesian Unemployment în „Journal of Labor Economics”, Vol. 87,1980.
Burda, M. și Wyplosz, Ch. – Macroeconomie: perspectiva europeană, București: Editura All Beck, 2002.
Canetta, E.; Fries-Tersch, E. și Mabilia, V. – Annual report on statistics on intra-EU movers, Network Statistics FMSSFE, European Commission, September 2014: http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1154&langId=en
Comisia Europeană – Carte Verde –Restructurarea și anticiparea schimbărilor: învățături din experiența recentă?, Bruxelles, 17.01.2012:
http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=ro&catId=699&consultId=9&furtherConsult=yes
Comisia Europeană – Anexă la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Cadrul de calitate al UE pentru anticiparea schimbarilor de restructurare, Bruxelles, 13.12.2013.
Comisia Europeană – Proiect de raport comun al Comisiei și al Consiliului privind ocuparea forței de muncă care însoțește Comunicarea Comisiei privind Analiza Anuală a creșterii 2015,Bruxelles, 28.11.2014:http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/2015/jer2015_ro.pdf
Comisia Europeană – Să înțelegem politicile Uniunii Europene: Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune, Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Manuscris actualizat în noiembrie 2014: http://europa.eu/pol/pdf/flipbook/ro/employment_ro.pdf
Comisia Europeană – Raportul de țară al României pentru anul 2015 inclusiv un bilanț aprofundat privinda prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice, Bruxelles, publicat la data de 26.02.2015: http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/csr2015/cr2015_romania_ro.pdf
Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă – Tinerii șomeri, educație sau formare profesională: Caracteristicile, costurile și răspunsurile politice în Europa (Young people not in employment, education or training: Characteristics, costs and policy responses in Europe), Luxemburg, 2012: http://www.eurofound.europa.eu/sites/default/files/ef_files/pubdocs/2012/54/en/1/EF1254EN.pdf
Henry, G. M. – Keynes, Paris: Edition Armand Colin, 1997.
Keynes, M. J. – Theorie generale de l’emploi, de l’interet et de la monnaie, tradusă din engleză de Jean de Largentaye, Paris: Editions Payot, 1969
Răboacă, Gh. (coordonator) – Ocuparea deplină și folosirea eficientă a forței de muncă în România, București: Editura Politică, 1988.
Saby, B. și Saby, D. – Les grandes theories economiques, Paris: Editions Dunod, 2003.
SOCIETATEA ACADEMICĂ DIN ROMÂNIA (SAR) – Raport anual de analiză și prognoză – România, 12 recomandări de bună funcționare, București, 2014: http://www.romaniacurata.ro/wp-content/uploads/2015/02/RAPORT-SAR-2015_FINAL.pdf
*** Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale, Necorelarea competențelor cu nevoile pieței muncii. Rolul întreprinderii, Luxemburg, 2012: http://www.cedefop.europa.eu/EN/Files/5521_en.PDF
*** Institutul Național de Statistică, Rezultate definitive ale Recensământului Populației și al Locuințelor – 2011 (caracteristici demografice ale populației), 20 – 31 octombie 2011: http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/REZULTATE-DEFINITIVE-RPL_2011.pdf
*** Legea nr. 1/1991 privind protecția socială a șomerilor și reintegrarea lor profesională
republicată în anul 1994 și completată prin Ordonanța Guvernului nr. 47/1997.
*** Ordinul nr. 186 din 15 aprilie 2002 al Ministrului Muncii și Solidarității Sociale și al președintelui Institutului Național de Statistică privind aprobarea Sistemului de indicatori statistici ai pieței muncii și metodologia de calcul al acestora, publicat în M.Of. al României, nr.323/2002.
*** Organizația Internațională a Muncii, Criza locurilor de muncă în zona euro, Geneva, 2012:http://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/–dgreports/–dcomm/documents/publication/wcms_184965.pdf
*** http://www.anofm.ro/
*** http://europa.eu/about-eu/countries/index_ro.htm
*** https://ec.europa.eu/esco
*** http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Unemployment_statistics
*** http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=105&langId=en
*** http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=115&langId=en
*** http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=470&langId=ro
*** http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=782&langId=en
*** http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=ro&catId=956
***http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=ro&catId=1036&newsId=2173&furtherNews=yes
*** http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1047&langId=en
***http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/File:Table_3_Unemployment_rate_by_gender_and_age,_2007-2014_%28%25%29.png
*** http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/File:Unemployment_rate_EU-28_2005-2014.PNG
***http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/File:Youth_unemployment_rates,_EU-28_and_EA-19,_seasonally_adjusted,_January_2000_-_April_2015.png
***http://www.hipo.ro/locuri-de-munca/vizualizareArticol/1300/Piata+fortei+de+munca+din+Europa+in+2014
************************
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Ocuparea Fortei de Munca. Studiu Comparativ Intre Statele din Europa (ID: 143609)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.