Obtinerea Cremei Anticuperozice

Obținerea cremei anticuperozice pe baza complexului

 ‘‘escină’’ din semințele de castan.

Cuprins

Introducere………………………………………………………………………………………3

I. Principii active din semințele de castan în raport cu tratamentul cuperozei

(investigații bibliografice)

Semințe de castan – sursă de substanțe biologic active (SBA)……………………………..5

Substațele biologic active din componența castanului………………………………..5

Saponozidele…………………………………………………………………..5

Flavonoidele…………………………………………………………………..6

Cumarinele…………………………………………………………………….7

Utilizarea în cosmetologie și farmaceutică a principiilor active din castan…………..8

Inflamarea vaselor sanguine – o problemă cosmetică și medicinală…..………………….9

Maladii provocate de inflamarea vaselor sanguine………………………………………………..9

Cuperoza – problemă actuală…………………………………………………………10

3. Escina – SBA ca potențial principiu activ……………………………………………….11

Escina principiu activ din componența castanului…………………………………11

Escina – SBA antiinflamatorie cu acțiune anticuperozică…………………………………….12

II. Obținerea escinei din semințe de castan de proveniență locală

(cercetări experimentale)

Materiale, reactivi și echipament………………………………………………………………………………..13

Pregătirea,uscarea și mărunțirea materiei prime……………………………………………………………13

Determinarea umidității materiei prime……………………………………………………..14

Degresarea semințelor de castan …….………………………………………………………15

Extragerea complexului escinic………………………………………………………………………………….15

Concluzie…………………………………………………………………………………….19

Bibliografie………………………………………………………………………………….20

Anexe………………………………………………………………………………………..22

În ultimii ani, industria cosmetică și medicinală a devenit tot mai interesată de utilizarea produselor naturale obținute din plante în scopul obținerii unor produse cosmetice și medicinale, benefice în tratarea diferitor maladii.

Încă din timpuri străvechi, oamenii își doreau să găsească remedii pentru bolile ce îi chinuiau. Căutătorii pentru lupta și vindecarea afecțiunilor lucrau doar cu mijloacele care le aveau la dispoziție. Ei foloseau cunoștințele transmise din generație în generație, iar pentru tratarea maladiilor utilizau cel mai adesea plantele medicinale.

În decursul timpului pînă în prezent se studiază proprietățile deosebite ale plantelor naturale, nealterate prin diverse tratamente chimice sau termice. Ingredientele naturale pot fi folosite în toate etapele unui tratament de îngrijire a epidermei.

Valoarea terapeutică a plantelor medicinale are la bază  relația care există între structura chimică a principiilor active  din plante și  acțiunea lor farmacodinamică exercitată asupra organismului.

 Pentru ca efectele plantelor naturale să fie benefice, nu poți folosi orice fel de plantă pentru a trata orice fel de afecțiune a tenului.

Anumite plante (mușețel, cimbru, salvie, ienupar, scoarța de salvie etc.) au efect astringent și antiseptic, iar folosirea lor repetată pentru îngrijirea tenului determină micșorarea porilor pielii.

Un efect tonic pentru piele îl au hamamelisul, menta, coada calului etc. Alte plante medicinale (tei, radacina de nalba mare, nalba de padure) conțin substanța mucilaginoasă și au un efect de calmare și netezire a epidermei.

În prezent sunt bine raportate efectele benefice ale castanului ( Aesculus hippocastanum ) asupra problemei ce ține de inflamarea vaselor sanguine. Însă pe lîngă aceasta posedă proprietăți benefice în problemele ce țin de: anemie, dificultăți de concentrare, febră, nervoză, dureri articulare ș.a. posedînd o gamă largă de acțiuni benefice în tratarea diferitor maladii. Cercetările asupra condițiilor și asocierile între preparate sunt pentru a obține un potențial farmacologic pozitiv. Efecte asupra pielii a extractelor din această specie, și, în special, cele bazate pe semințe de castan, cu conținut de saponine, cunoscute sub numele de "escin ", sunt compuși puternici anti – inflamatori. Saponinele , cum ar fi escina, reduce, de asemenea, fragilitate capilară, și, prin urmare, ajută la prevenirea scurgerilor de fluide în țesuturile înconjurătoare , care pot provoca inflamarea. Astfel de extracte sunt antioxidanți mai puternici decât vitamina E, și prezintă, de asemenea, efecte de celule protectoare puternice, care sunt legate cu proprietati anti – îmbatrânire, de antioxidanți. O afecțiune a vaselor capilare superficiale care apare preponderant în rindul persoanelor mai învîrstă este cuperoza – manifestându-se prin înroșirea tranzitorie a nasului, obrajilor, frunții și bărbiei.  Tratamentele naturiste pe bază de castan prezintă un efect benefic asupra cuperozei, castanul ameliorează și îmbunătățește aspectul tenului înroșit. Îngrijirea feței se pune seama în special pe preparatele cosmetice.

Actualitatea temei: În prezent afecțiunile vaselor sanguine domină în număr mare populația. O soluție în tratarea acestora revin principiilor active din complexele vegetale ale castanului în special escina ce manifestă un spectru larg de propretăți emulgatoare, emoliente, farmacologice (expectorante, hemostatice, anti hemoroidale,venotonică). Deosebit de importantă este proprietatea venotonică și veno- antiinflamatoare care este utilizată de cătr-e specialiști în elaborarea produselor ce tratează afecțiunile vaselor sanguine.

Scopul lucrării: Obținerea și cercetarea principiilor active a complexului fito – chimic escina, și utilizarea acesteea pentru elaborarea unei creme anticuperozice.

Obiectivele înaintate pentru realizarea scopului propus:

Analiza datelor bibliografice în cercetarea substanțelor biologic – active din semințele de caștan.

Cercetarea caracteristicilor calitativi a materii prime cu conținut de principii active cu acțiune anticuperozică.

Extragerea uleiului din semințele de castan.

Elaborarea unei creme anticuperozice pe baza principiilor active din uleiul de castan.

I. PRINCIPIILE ACTIVE DIN SEMINȚELE DE CASTAN ÎN RAPORT CU TRATMENTUL CUPEROZEI

Principiile active concentrate în semințele de castan (saponozide, cumarine, flavonozide, alcaloizi, etc.) au acțiune stabilită în tratamentul: varicei, hemoroizilor, flebita ( inflamația venei ), diaree , febră, mărirea prostatei glandei [ 2 ] , reumatism , nevralgii și reclamații rectale [ 3 ] . Datorită multiplelor proprietăți a semințelor de castan ele sunt întrebuințate în tratarea – cuperozei.

Semințe de castan sursă de substanțe biologic active (SBA)

1.1 Substanțele biologic active din componența castanului

Semințele de castan au fost descrise că conțin amestecul de saponină " escin " [ 3 ] cumarină glicozide, inclusiv esculină, scopolin și fraxin, precum și agliconii esculetinei, scopoletinei și fraxetin , sunt de asemenea, prezente în scoarța caștanului ( A. hippocastanum), spre deosebire de semințele țesuturilor, în care nu au fost detectate acești compuși.

Castanul sălbatic, sau  Aesculus hippocastanum, este un arbore exotic, elegant, impunător prin înălțimea sa, care ajunge pâna la 20-30 m. Are rădăcini foarte puternice, tulpini groase și ramificate. Frunzele sunt mari, palmate, compuse din 5-7 foliole, cu petiol lung. Florile sunt albe, cu macule galbene sau roz, grupate în raceme erecte, frumos mirositoare. Fructele sunt capsule sferice, de culoare verde, prezentând la exterior țepi mari, iar în interior 1-3 semințe mari (castane), sferice sau turtite, brune-lucioase. Sub coaja fructului se găseste miezul de culoare alb-gălbuie. Înflorirea castanului are loc în lunile mai-iunie. [ 4]

Principiile active din produsele de castan sălbatic au proprietăți antiinflamatoare, mai ales prin efectele pe care le produc la nivelul vaselor de sânge. Ele acționează asupra rezistenței pereților venoși, măresc permeabilitatea vaselor și influențează coagularea sângelui, având importante efecte în tratarea varicelor și a flebitelor. [ 1]

1.1.1 SAPONOZIDELE

Saponozidele sunt compuși macromoleculari naturali vegetali, care constau din carbon, hidrogen și oxigen, posedă un șir de proprietăți specifice, prin care se și deosebesc de alte heterozide [19 ].

Semințele de castan sunt o sursă importantă de saponine triterpenice. Totalul saponinic poate să ajungă pîna la 10% din compoziția chimică a castanelor. Produsul conține un complex de saponine triterpenice denumit escină [ 20].

Conținutul total de saponozide în semințe, adesea este exprimat ca escină ( fig. 1) care este un compus din mai mult de 30 derivați. Acești compuși sunt în principal găsite în cotiledoanele semințelor ( acestea pot constitui până la 28% din greutatea semințele uscate ), dar au fost detectate și în tegumentul de semințe ,scoarță de copac, muguri, frunze și pericarpul fructelor imature de castan ( A. hippocastanum) [ 5 ] .

Fig. 1 Structura chimică a escinei

1.1.2 FLAVONOIDELE

Flavonoidele prezintă un grup de pigmenți vegetali înrudiți – derivați ai fenil-benzo-γ-pironei, deci la baza structurii lor stă C6-C3-C6 [ 12]

Fig.2 Structura chimică a fenil-benzo-γ-pironei ( flavonă)

Un număr mare de flavonoide ( glicozide în special derivați de caempferolului ( fig. 3) ) au

fost detectate în castan (A. hippocastanum), inclusiv astragalin ( kaempferol 3 – Oglucoside ) ,isoquercitrin ( quercetin – 3 -glucoside ) [ 3 ] . Majoritatea acestor compuși se găsesc în semințe (nu inclusiv tegument), dar au fost găsite în pericarp de fructe, scoarță, frunze și muguri. Rezultatele privind quercitrin sunt contradictorii , cu diferiți autori care raportează că este un compus prezent fie în frunzele sau în semințele de castan ( A. hippocastanum) . [ 5, 13 ]

Fig. 3 Structura chimică a campferolului

Compușii naturali care au la bază izoflavona sunt mult mai puțin numeroși. [ 12]

Fig. 1.12. Structura chimică a izoflavonei

Pentru prima dată denumirea de flavonoide a fost dată în 1895 de chimistul din Elveția S. Kostanețki și provine de la latinescul "flavum"= galben, deoarece primele substanțe de așa natură izolate din plante aveau culoare galbenă [19].

1.1.3 CUMARINELE

Coaja de castan, în comun cu semințele, au fost descrise că conțin amestecul saponină " escin "

[ 3 ] . Cumarina glicozidă, inclusiv esculina, scopolin și fraxin, precum și agliconi lor, esculetinei, scopoletină și fraxetin, sunt de asemenea, prezente în scoarța castanului ( Figura 4 ) , spre deosebire de semințe, în țesuturi au fost detectate acești compuși. [ 4, 13]

În comun cu coaja de castan, țesuturile frunzei conțin cumarine, glicozide, scopolină, esculina ( Figura 4 ) [ 3 ] .

R1 = H: Aesculetin, R = Glucose: Aesculin

R2 = H: Scopoletin, R = Glucose: Scopolin

R3 = H: Fraxetin, R = Glucose: Fraxin

Fig.4 Cumarinele prezente în frunzele de caștan

Alți constituenți prezenți în compoziția castanului.

Semințele de caștan( A. hippocastanum) au fost de asemenea descrise ca având un conținut de amidon ( 40-50 % greutate ) [ 6 ] , zaharuri , proteine ​​( în mod special globulina, hippocastanine, conținând L- ( 1 ) lizină și L- ( 1 ) -triptofan ) , un ulei gras ( care conține acid oleic , linoleic, linolenic, stearic și palmitic) și purine ( adenozină , adenina și guanina ). [ 5 ]

Utilizarea în cosmetică și farmaceutică a principiilor activi din castan

În 1980, au fost descrise acțiunile terapeutice a escinei din componența castanului în produsele cosmetice pentru tratarea următoarelor domenii: scalp, cavitatea bucală, față, corp , mâini, picioare, igienă intimă și prevenirea hemoroizilor [ 14 ] . Recent, s-a raportat că extractele de castan [ sau escin la 0,25-0,5 % ( greutate / volum ) ] au fost incluse într-o gamă de produse comerciale care se aplică la aceste domenii, inclusiv șampunuri, spume de duș, creme, loțiuni și pastă de dinți [ 15 ] .

Studiile farmacologice recente demonstrează că există, un potențial considerabil pentru utilizarea acestor extracte din castan în preparate cosmetice în următoarele categorii :

Efectele anti- îmbătrânire

Multe rapoarte sugerează o legătură între îmbătrânirea pielii și specii de oxigen activ, în special

atunci cand sunt combinate pentru efectul radiațiilor ultra – violete. Recent, un extract de castan sa dovedit a fi foarte eficient în reducerea producției și efecte negative ale specii de oxigen activ în vitro, utilizând teste atât biochimice și biologice [ 16 ] .

Efecte protectoare solare

Strâns legată de efectele anti – îmbatrânire castanul are aplicații potențiale și în produsele cosmetice cu proprietăți de protecție solară. [ 17 ]. Un studiu recent a investigat potențialul utilizării extractelor de plante, inclusiv semințele extractului de castan, ca noi agenți anti – solar, bazat pe capacitatea acestora de a absorbi lumina. O astfel de absorbție este de interes special în regiunea spectrului ultraviolet, radiațiile UV au fost legate de o serie de efecte negative cutanate, inclusiv arsuri solare, fotosensibilitate, degenerare cutanată și poate cel mai important, cancer de piele [ 10, 17] .

Efecte antiinflamatorii asupra vaselor sangvine

Una dintre cele mai folosite aplicații ale semințelor de castan este în tratamentul

circulație sangvine. Deși multe dintre aceste studii se bazează pe cale orală livrarea extractelor pentru a îmbunătăți circulația sangvină, cum ar fi varice, sindromul post- trombotic toate au fost tratate folosind geluri ce conțin escină sugerând administrarea tipică de extracte, cum ar fi cazul în aplicarea produselor cosmetice. [ 1]

Efectele pozitive ale extractelor semințelor de castan asupra circulației se datorează unei game de interacțiuni complexe cu venele, sistemul limfatic, capilare și țesut conjunctiv. [ 1]

2. Inflamarea vaselor sangvine – o problemă cosmetică și medicinală

Maladii provocate de inflamarea vaselor sanguine

Cele mai frecvente boli vasculare sunt:

– insuficiența venoasă periferică 

– boala varicoasă 

– tromboza venoasă 

– trombofilia
– limfedemul.

Venele sunt asemănătoare unor conducte flexibile, lungi și goale, prevăzute pe peretele interior cu valve asemanătoare unor cuiburi de rândunică ce au rol în facilitarea circulației sanguine în sens antigravitațional. [ 18]

În cazul în care sistemul valscular venos este afectat, circulația coloanei de sânge este și ea perturbată, și nu va mai fi orientată într-un singur sens. Sângele va staționa în vene și va umple patul vascular venos, iar cu timpul prezența lui va afecta și valvele sănătoase. Se va instala astfel o insuficiență venoasă cu extensie în aval de locul inițial al afecțiunii primare. Venele vor fi vizibile clinic sub forma unor cordoane  la suprafața pielii (dacă sunt superficiale), uneori dureroase. Scurgerea sângelui fiind afectată, riscul de apariție a cheagurilor (trombelor) este mult mai crescut. Cea mai periculoasă complicație este tromboza venoasă profundă, ce poate duce la instalarea embolismului pulmonar și a insuficienței venoase cronice.

Altă afecțiune întâlnită la aproximativ 15% din populația adultă este varicoza, apare mai frecvent la femei decât la bărbați (raportul femei/bărbați este de 4/3) și prezintă o evidentă componență ereditară.

Varicele membrului inferior – reprezintă o afecțiune degenerativă cronică (semnele și simptomele apar în timp, având caracter progresiv) ce se caracterizează prin modificarea venelor ce devin sinuoase, tumefiate, cu aspect și culoare modificată (mov închis). Venele superficiale afectate de procesul patologic sunt mai ușor de vizualizat și inspectat, iar afectarea lor asociază în general și tulburări trofice tisulare. Factorii de risc asociați sunt obezitatea, sarcina, menținerea poziției ortostatice pentru mult timp.  [ 18]

Cuperoza – problemă actuală

Cuperoza reprezintă o afecțiune ce apare atunci când tenul este agresat de factori externi (vânt, frig, ploaie, etc.) și/sau pe fondul altor variabile precum moștenirea genetică (persoanele hipertensive, cu pereți vasculari fragili), stresul, dereglările hormonale, tulburările digestive, alimentația nesănătoasă (bogată în condimente, prăjeli, mâncăruri grase, dulciuri), dar și obiceiurile precum fumatul și consumul de alcool. [ 22]

Cuperoza – este o inflamație cronică a glandelor cutanate ale feței, vinișoare roșii sau vinete 

care apar la oamenii în vârstă în jurul nasului și pe umerii obrajilor, caracterizată printr-o colorație roșie-violacee a pomeților obrazului și a nasului (mai este numită rozacee)

 Boala afectează cu precădere pielea albă, sensibilă, uscată sau seboreică, care devine roșiatică, pe anumite porțiuni ale feței (zona nasului și a obrajilor în special). [ 23]

 Pielea cuperozică este foarte sensibilă și necesită o îngrijire specială: protecție împotriva factorilor nocivi de mediu (radiații UV, ger, vânt) și utilizarea de produse cu efect asupra capilarelor sensibile și rol de calmare a iritațiilor. [ 22]

 Cea mai eficientă soluție de tratament combină îngrijirea atentă a tenului, exclusiv cu produse în tratarea acestei afecțiuni, modificări ale stilului de viață.

 În îngrijirea pielii cuperozice, trebuie de evitat factorii iritanți cum ar fi: spălarea feței cu apă dură, clorinată, folosirea de săpunuri, loțiuni și soluții alcoolice, folosirea cosmeticelor neadecvate. De asemenea, nu se recomandă peelingurile cu particule abrazive sau produsele antiseboreice, dar este necesară folosirea cu regularitate a cremelor de protecție (împotriva gerului și radiatiilor UV), hidratante și calmante, si mai ales a produselor care reduc permeabilitatea vaselor și reacțiile inflamatorii. [ 2]

 Produsele cosmetice dedicate tenului cuperozic acționează în mai multe direcții: în primul rând, stimulează circuitul sanguin îmbunătățind starea congestionată a capilarelor, reducând presiunea și estompînd aspectul pătat al pielii. La fel de important este și efectul lor de refacere a ingredienților activi, care întăresc tonusul capilarelor și le refac elasticitatea: vitamina E, A și C, care este esențială pentru producerea și protejarea colagenului și a elastinei, proteine structurale ale pielii. [ 18]

În tratarea acestei afecțiuni compusul bioactiv cu aficacitate ridicată îl constituie escina din componența castanului. [ 7]

3. Escina – SBA ca potențial principiu activ

Escina principiu activ din componența castanului

Complexul de escine nu cuprinde însă numai glicozide ale protoescigenolului ci și ale altui aglicon, tot atît de important, denumit baringtogenol.

R1=OH, aglicon protoescigenol A=acid glucoronic

R2=H, aglicon baringtogenol C

R2= tigloil, angelicoil, 2-metilbutil

M= glucoză, galactoză, xiloză

Fig. 3 Componentele selective din saponine – escina

Componentele complexului " escin " au fost demonstrate a avea acțiuni antiinflamatoare cu efecte puternice, în special pe primele stadii ale inflamatiei induse [ 7 , 8] și pot de asemenea, reduce absorbția de etanol și afișa acțiunile de hipoglicemie atunci când sînt luate oral

[ 9].Escina are, de asemenea, efecte terapeutice pozitive asupra afecțiunii microvasculatorii și

țesuturilor conjunctive. Astfel de țesuturi cu elementele componentelor celulare și fibroase într-un fluid numit "substanță sol" sau matrice extracelulară, care constă din proteoglicani și glucozaminoglicani, oferă sprijin și amortizare a vaselor de sânge și tesuturilor fibroase .

Un efect suplimentar al acestei activități este că nu se reduce rezistența scurgerii fluidului din vasele capilare, ca urmare a integrității compromise de matricea extracelulară, și, prin urmare există un schimb sporit de lichide pe microvasculatura membranelor. [ 11 ]

Amestecul saponină, escin, este o componentă extractă a castanului capabil de

inhibarea activității de hialuronidază (cum este proantocianidinei A2). În cazul

escinei, inhibarea hialuronidazei a fost determinată a fi insuficientă și se ține cont de proprietățile puternice venotonice a extractelor de castan și s-a propus inhibarea altor enzime, inclusiv colagenaza, elastaza și b – glucuronidaza, toate care sunt implicate în definirea

integrității matricei extravascularice, și s-ar putea explica de ce extractele de caștan au fost semnificativ mai eficace decât escina singură. [ 11 ]

1.2 Escina – SBA antiinflamatorie cu acțiune anticuperozică

Escina obținută din castan mărește rezistența capilarelor, are acțiune antiinflamatoare și anticuperozică. Atenuează eficient roșeața și calmează iritațiile. Împreună cu Troxerutina mărește rezistența și elasticitatea capilarelor. Stimulează circulația sîngelui, protejează eficient pielea sensibilă, cuperozică, împotriva acțiunii dăunătoare a radiațiilor UV. [ 3]

Cercetătorii francezi au demonstrat că escina pură acționează împotriva edemelor și a inflamațiilor, intensifică fluxul sanguin prin artere și vene, mărește rezistența la presiune a vaselor de sânge și scade permeabilitatea capilară. În plus, escina ameliorează crizele reumatice și durerile sciatice, spondiloza și hernia de disc. Un efect aparte s-a constatat în protejarea organismului împotriva acțiunii radicalilor liberi, implicați în bolile canceroase și cardiace. [ 21]

Preparatele ce conțin escină sunt utilizate pentru tratarea urmatoarele maladii: insuficiență veno limfatică (dureri de gambă, crampe, perestezii), flebite, tromboflebite, sindrom Raynaud, diateze hemoragice, fragilitate capilară, hemoroizi, varice, în tratamentul local și oral. Se folosesc tinctura, extractul moale și totalul saponozidic, încorporare în unguente sau în supozitorii asociate cu alte extracte vegetale ( de Hamamelis, Hydrastis, Viburnum, Cupressus) sau cu flavonoinde și cumarine [8].

II. OBȚINEREA ESCINEI DIN SEMINȚE DE CASTAN DE PROVENIENȚĂ LOCALĂ

( CERCETĂRI EXPERIMENTALE )

Materiale, reactivi și echipament

În scopul examinării semințelor de castan sau colectat semințele prelevate din sectorul centru, str. Mihail Kogălniceanu, municipiul Chișinău.

Ca utilaje s-au utilizat: baloane de 25 ml, baloane conice de 150-200 ml, cilindre gradate de 100 ml, pîlnie de sticla pentru filtrare, hirtie de filtru, măcerător, etuvă electrică, baia de apa cu refrigeren, pilnie buhner.

Reactivi: apă distilată, cloroform, alcool etilic de 70%, metanol, acetonă.

Pregătirea, uscarea și mărunțirea materii prime

Pregătirea materii prime

Semințele de caștan au fost colectate în perioada în care au atins maturitatea – luna septembrie pentru a cerceta proprietățile acesteea.

Pentru început s-a luat 1000g semințe care au fost spălate pentru a îndeparta impuritățile.

1.2.2 Uscarea materiei prime

Semințele de caștan colecatate au fost uscate timp de 2 săptămîni în condiții normale, în tabelul de mai jos sunt prezente datele.

Tab. 2.1 Pierderea în masă a semințelor de caștan la uscare în condiții normale

Apoi au fost curățite coaja și miezul aparte, după care au fost supuse uscării în condiții naturale timp de 28 de zile. Între timp sa observant la ziua a valoarea masei produsului vegetal nu sa schimbat.

Tab. 2.2 Pierderea în masă a produsului vegetal analizat

1.2.3Mărunțirea materie prime

După obținerea unei mase constante am marunțit miezul și coaja castanului cu ajutorul macerătorului. După ce am mărunțit am cîntărit din nou masa acestora pentru a face diferența de pierdere după mărunțirii. În urma valorilor obținute se observat o pierdere mică.

Tab.2.3 Masa produsului vegetal înainte și după mărunțire

3. Determinarea umidității materiei prime

Miezul și coaja castanului a fost supusă uscării forțate la temperature de 60 °C , am luat inițial o

cantitate determinantă 100g de coajă și 100g de miez pînă la obținerea unei mase constante.

Îndepărtarea apei din componența materiei prime joacă un rol important în ceea ce privește păstratrea acesteea cît și în procesul de extragere a uleiului, aceasta poate să influențeze extragerea substanțelor biologic active.

Tab.2.4 Uscarea produsului vegetal la T= 60°C, masa inițială 100g

Am observant ca după durata de 3 orea masa produsului vegental a ramas constant.

Cu ajutorul calculelor calculam indicele de umeditate.

Pentru coaja semințelor:

100g (materie prima) ––––––––––-100 %

91,4 g (rezidiu uscat) –––––––––– x %

X = (100*91,4) / 100 = 91,4 %

100% – 91,4%= 9,6% conținutul de umeditate în (%) 100g în coaja produsului vegetal

Pentru miezul semințelor:

100g (materie prima) ––––––––––-100 %

95,3g (rezidiu uscat) –––––––––– x %

X = (100*95,3) / 100 =95,3 %

100% – 95,3%= 4,7% conținutul de umeditate în (%) 100g în miezul produsului vegetal

4. Degresarea semințelor

100g de produs vegetal se introduc în balonul cu șlif cu capacitatea de 500 ml, apoi se adaugă 200 ml cloroform și se încălzește 1.5 ore la temperatura de 65-70˚C la baia de apă cu refrigerent asccenent (vezi Anexa 2). Procedura sa repetat cu 3 părți de cloroform. Extragerea efectuîndu- se în 3 repetări. După separarea prin pîlnia Buhner cu hîrtie de filtru a extractelor cloroformice, sau unit, apoi au fost supuse evaporării la un rotator cu vid pînă la îndepărtarea completă. În balonul de evaporarea au rămas 8 ml de ulei.

5. Extragerea complexului escinic

Reziduu de semințe degresate s-a supus extragerii cu metanol în următoarele condiții.

prezentate în (fig.1).

1. degresare cu CHCl3

1. extragerea cu CH3 OH

2. distilarea extractului

1. Dizolvarea în H2O

2. Gel – filtrare

1. Precipitare cu acetonă

2. Filtrarea și uscarea precipitatului

1. Recristalizarea din C2H5OH

Fig.1 Schema utilizată pentru extragerea saponinelor din semințe de castan

Tehnica de lucru:

Produsul vedetal degresat sa trecut întrun balon, sa dizolvat într – un volum minimal de etanol 25ml și 5 ml de apă distilată. Amestecul s-a fiert timp de o oră, obținăndu-se 15 ml extract. La această cantitate de extract s-a adăugat 30 ml extragent (20 ml CH3OH+10 ml H2O) pentru a doua extragere. Extractul obținut s-a distilat pînă la sec (vezi Anexa 2), după care s-a obținut extract sec îmbogățit cu saponină. Fracția obținută s-a dizolvat în apă și s-a efectuat gel-filtrarea în rezultat s-a obținut o soluție apoasă de saponină, la care apoi am adăugat prin agitare, treptat 100 ml acetonă, am separat precipitatul prin decantare, dat fiind faptul că acesta este foarte hidroscopic el repede s – a transformat în substanță cleioasă circa 9g, apoi după reprecipitare obținem saponină purificată – escina. Masa escinei obținute este de 6g.

Concluzii:

1. Semințele de castan conform sursei literare sunt bogate în substanțe biologic- active ( saponozide, cumarine, flavonoine ș.a.) în special se evidențiază ca SBA ( substanță biologic activă) complexul saponozidic triterpenic – escina.

2. Escina este un amestec a unei triozide a escigenolului, esterificat în diferite variante a poziției C21, C22 cu radicalii acid acetic și acid tiglic.

3. Proprietatea farmacologică de bază a escinei în complex cu substanțe însoțitoare este cea venotonică și veno – antiinflamatore.

4. În scopul elaborării unui produs anticuperozic, bazat pe complexul bioactiv al semințelor de castan, s – a obținut complexul escina printr – o metodă simplificată de laborator.

Bibliografie

1. Wilkinson, J.A. Activity of tannins found in traditional herbal medicine plant extracts. Active

Ingredients Conference Proceedings. Verlag f¨ur Chemische Industrie, H Ziolkowsky GmbH

(1996).

2. Newall, C.A., Anderson, L.A. and Phillipson, J.D. Herbal Medicines. A guide for health-care

professionals. pp. 166–7, The Pharmaceutical Press, London (1996).

3. Bisset, N.G. (ed). Herbal Drugs and Phytopharmaceuticals – A Handbook for Practice on a

Scientific basis. pp. 268–72. Medpharm Scientific Publishers, Stuttgart (1994).

4. Grieve, M. A Modern Herbal. The Medicinal, culinary and cosmetic and economic properties,

cultivation and folklore of herbs, grasses, fungi, shrubs and trees with all their modern

scientific uses. pp. 192–193. Tiger Books International, London (1998).

5. Bombardelli, E., Morazzoni, P. and Griffini, A. Aesculus hippocastanum L. Fitoterapia 67,

483–511 (1996).

6. Bruneton, J. Pharmacognosy, Phytochemistry, Medicinal Plants. pp. 555. Lavoisier Publishing, London, Paris and New York (1996).

7. Matsuda, H., Li, Y., Murakami, T., Ninomiya, K., Araki, N., Yoshikawa, M. and Yamahara, I.

Antiinflammatory effects of escins Ia, Ib, IIa and IIb from horse chestnut, the seeds of Aesculus

hippocastanum L. Bioorg. Med. Chem. Lett. 7, 1611–6 (1997).

8. Matsuda, H., Li, Y., Murakami, T., Ninomiya, K., Yamahara, J. and Yoshikawa, M. Effects of

Escins Ia, Ib, IIa, IIb from horse chestnut, the seeds of Aesculus hippocastanum on acute

inflammation in animals. Biol. Pharm. Bull. 20, 1092–5 (1997).

9. Yoshikawa, M., Murakami, T., Matsuda, H., Yamahara, J., Murakami, N. and Kitagawa, I.

Bioactive saponins and glycosides III. Horse Chestnut (1): the structures, inhibitory effects on

ethanol absorption and hypoglycemic activity of Escins I1, Ib, IIa, IIb and IIIa from the seeds

of Aesculus hippocastanum L. Chem. Pharm. Bull. 44, 1454–64 (1996).

10. Martini, F. Fundamentals of Anatomy and Physiology. Prentice-Hall, Inc., Englewood Cliffs,

New Jersey (1992).

11. Facino, R.M., Carini, M., Stefani, R., Aldani, G. and Saibene, L. Anti-elastase and antihyaluronidase

activities of saponins and sapogenins from Hedra helix, Aesculus hippocastanum

and Ruscus aculeatus: factors contributing to their efficacy in the treatment of vascular

insufficiency. Archiv Pharm. (Weinheim) 328, 721–4 (1995).

12. Harborne, J.B. (ed.) Flavonoids- Advances in Research Since 1986. Chapman and Hall, London(1994).

13. Harborne, J.B. and Baxter, H. (eds.) Phytochemical Dictionary. A Handbook of Bioactive

Compounds from Plants. Taylor and Francis, London. (1993).

14. Proserpio, G., Gatti, S. and Genesi, P. Cosmetic uses of Horse-Chestnut (Aesculum

hippocastanum) extract, of escin, and of the cholesterol/escin complex. Fitoterapia 51, 113–28

(1980).

15. Leung, A.Y. and Foster, S. Encyclopaedia of Common Natural Ingredients used in Food, Drugs

and Cosmetics. pp. 304–306. John Wiley and Sons, Inc., New York.

16. Masaki, H., Sakaki, S., Atsumi, T. and Sakurai, H. Active-oxygen scavenging activity of plant

extracts. Biol. Pharm. Bull. 18, 162–6 (1995).

17. Ramos, M.F.S., Santos, E.P., Bizarri, C.H.B., Mattos, H.A., Padilha, M.R.S. and Duarte, H.M. Preliminary studies towards the utilisation of various plant extracts as antisolar agents. Int. J. Cosmet. Sci. 18, 87–101 (1996).

18. Guillaume, M. and Padioleau, F. Veinotonic effect, vascular protection, anti-inflammatory and free radical scavenging properties of horse chestnut extract. Arzneim. Forsch. (Drug Res.) 44, 25–35 (1994).

19. Moța C., Roșu A. Compuși bioactivi de origine vegetală. București, 2003, 285 p.

20. Nistreanu A., Farmacognozie, Chișinău,2000, 470 p.

21. THE LATEST IN ALTERNATIVE MEDICINE – http://altmedicine.about.com/ Accesat 15.11.14./

22. prof. univ. dr. Constantin I. MILICĂ, Sursa: www.ziarullumina.ro/ Accesat 24.11.14./

23. Milică, Constantin. Articolul ,,Virtuțile terapeutice ale castanului“. – http://www.napocanews.ro/2009/06/virtutile-terapeutice-ale-castanului.html/ Accesat 26.11.14./

Anexe

Anexa 1: Semințe de castan

Anexa 2: Dispozitiv folosit la extragerea escinei din semințe de castan

Anexa 3: etuvă electrică

Anexa 4 : Meizul semințelor de castan Anexa 5 : Coaja semințelor de castan mărunțite