…OBȚ INEREA GRADULUI DIDACTIC I ÎN ÎNVĂȚĂMÂNT [613212]

1
UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI
FACULTATEA DE TEOLOGIE, LITERE, ISTORIE ȘI ARTE
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

LUCRARE ..METODICO -ȘTIINȚIFICĂ ..PENTRU …
……OBȚ INEREA GRADULUI DIDACTIC I ÎN ÎNVĂȚĂMÂNT

IRONIE Ș I UMOR
ÎN SCHIȚ ELE LUI ION LUCA CARAGIALE
O ABORDARE METODICO -ȘTIINȚIFICĂ

ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚ IFIC :
Conf.univ.dr. : LAVINIA MAGDALENA BĂNICĂ

CANDIDAT: [anonimizat] 2021

2

CUPRINS

Argument …………………………………………………………. ………….. ……………… 3

Capitolul I: Fundamentare teoretică …………………….. ………………………… ..6
Subcapitolul 1: Ironia ș i umorul caragialian …………………………….. .6
Subcapitolul 2: Schițele -piloni de susținere ai ironiei ș i umorului lui
I.L.Caragiale ……………………………………………………. ………………… ……….. 11
Subcapitolul 3:.Fețe ale comicului în schiț ele lui Ion Luca
Caragiale …………………………………………………………………………….. ………. 16

Capitolul II: Valențele formative ale lecturii în general și ale schițelor ironi –
comice caragialiene în special …………………………………… ……………………. 21

Capitolul III: Metodologia cercet ării…………… ………………………………….. 28
Subcapitolul 1: Scopul, ipoteza și obiectivele cercetă rii……… ………. 28
Subcapitolul 2: Metode folosite în predarea -învațarea -evaluarea limbii
și literaturii româ ne……………………………………………………………….. ……… 29
Subcapitolul 3: Resursele cercetă rii experimentale …………………. ….40
Subcapitolul 4: Etapa pre-experimentală …….. ………………………….. ..41
Subcapitolul 5: Etapa experimentală ……………. …………………………. .51
Subcap itolul 6: Etapa post -experientală ……… …………………………. …73
Subcapitolul 7: Analiza, prelucrarea si interpretarea datelor …………81

Concluzii ……………………………………………………………………………………… 85
Anexe ………………………………………………………………………………………….. 87
Bibliografie ………………………………………………………………………………….. 89

3
Argument

Schițele marele lui nostru dramaturg român, Ion Luca Caragiale, ce a adus un
adevărat renume țării noastre în literatura internațională, vor fi punctul principal de re per
al lucrării de față, ce se alătură bogatei palete de analize ce au fost izvorâte din opera sa.
Faptul că opera caragialiană este studiată înca din etapa învățământului primar
continuând în etapa gimnaziului cât și în cea liceală nu este un indiciu de omis, în ceea
ce privește valoarea acesteia.
Așa cum bine se știe, reglementările din programa de învățămân t pentru limba și
literatura română prevăd în primul rând formarea și dezvoltarea competențelor de
comunicare indispensabile oricărei tip de activități profesionale ulterioare.
Studiile de până acum ce au vizat domeniul lecturii au scos în evidență faptul că
România se află pe locul 49 din 65 de țări unde s -a investigat performanța cititorilor pe
cele trei dimensiuni: de recuperare a informației, de interpretare a textelor și reflecție ori
evaluare.
Limba și literatura română este însă mai mult decât o dis ciplină școlară.
Prin textele studiate de elevi, această materie își propune și reușește să pună bazele
personalității oamenilor de mai târziu.
Limba română îi ajută pe copii să -și formeze sau să -și modeleze ,,eulˮ interior.
Deasemenea, ea îi învață cum să-și exprime propriile trăiri interioare, sentimente.
Noua programă pentru învățământ gimnazial pune foarte mare accent pe
înțelegerea textului, pe sesizaea și interpretarea sentimentelor izvorâte din anumite situații
concrete și mai ales pe exprimarea pr opriilor opinii și sentimente.
Punctul central al literaturii din gimnaziu a fost dirijat de la recunoașterea și
încadrarea textelor în specii literare spre receptarea și valorificarea mesajelor din opere.
Tocmai mesajele din opera car agialiană m -au făcut să o folosesc î n lucrarea de
față și la clasă.
Schițele caragialiene au reușit din totdeauna să atragă elevii și să -i facă interesați
de a citi, mai mult decât oricare alt tip de text, iar acest lucru il spun și din propria -mi
experiență de elev.
Având o e xperiență vie la clasă, văzând cât de usor este acceptată opera lui
I.L.Caragiale de către elevi, am considerat oportună cercetarea în acest domeniu și

4
valorificarea schițelor în dezvoltarea competențelor de comunicare, creșterea nivelului de
receptare a o perei și modelarea unui comportament moral.
Elevii de vârstă gimnazială au nevoie de texe scurte, dar cu un impact cât mai
rapid, condiții pe care schița le îndeplinește pe deplin.
Plusul moralizator al acestora nu este dat la o parte, cu atât mai mult c u cât în
școală milităm pentru formarea elevilor spre a deveni oameni responsabili și manierați,
nu pentru a dobândi doar informații.
Am hotărât să folosesc schițele lui Caragiale pentru a îmbina plăcutul cu utilul.
Schițele, încadrate în volumul ,, Mome nte și schițeˮ pun în centru educația cu
anumite accente precum: promovarea elevilor leneși, manierele doar aparente în viața
modernă care ascund însă incultura, minciuna sau prostia. Exemplu: ,,La Peleș ˮ, ,,Lanțul
Slăbiciunilor ˮ, ,,Bubico ˮ, ,,High – Lifeˮ, ,,Five- o’clock ˮ, dar fără a da la o parte
capodoperele ,,Vizită ˮ și ,,D-l Goe ˮ.
Cu toate că toate aceste opere au o dimensiune redusă, acestea pun în evidență o
problematică umană complexă și un spectru uman destul de amplu .
Perfecțiunea schițelor, putem spune că, este atinsă și prin intermediul umorului ce
derivă din tipurile comicului.
Datorită limbajului comic , dinamismul ui acțiunilor și tâlcul cestora, schița se remarcă a
fi cea mai îndrăgită lectură în rândul copiilor.
Folosind acest trio de ca lități, putem ,,prinde ˮ elevul în firul literaturii.
Deoarece elevii le citesc cu plăcere, voi ghida actul educațional în așa manieră
încât să obținem comportamente finale folositoare și să obținem o creștere a nivelului de
lectur ă și educație al școlaril or.
Un motiv pentru care am ales a prelucra în lucrar ea de față ironia și umorul din
schițele lui I.L.Caragiale este acela că în etapa studenției am analizat deasemenea opera
caragialiană dar atunci comediile au fost punctul central al lucrării mele de lic ență.
Consider că prin lucrarea prezentă îmi voi aprofuna ș i lărgi propriile cunoștințe
despre umorul lui I.L.Caragiale, prin prisma schițelor de data aceasta, spre a -i folosi la
maxim beneficiile în interesul elevilor și să îi fac să citească de plăcere și implicit să -și
dezvolte competențele de comunicare .
Chiar dacă nu se mai studiază schița ca specie literară , ea rămâne un element de
bază pentru a -i pune pe elevi la o întâlnire față în față cu realitatea sau chiar cu ei înșiși.
Sub pretextul unui text literar , putem să -i facem să conștientizeze situații și emoții
pe care apoi să -i ghidăm să le modeleze pozitiv.

5
Efectul moralizator al schițelor în general și al ironiei și umorului acestora în
special, va fi aspectul corelat cu măsurarea nivelului de le ctură.
Prin cercetarea desfășurată voi încerca, îmbinând metodele activ -participative de
predare cu cele tradiționale, să ajut elevul să pătrundă și să dezlege tainele textelor
narative și să facă și corelații cu propriile experiențe de viață. Toți acești factori, consider
că ar trebui să dezvolte imaginația creatoare, gândirea, interesul pentru literatură,
inteligența și atitudinea morală.
Voi încerca să formez comportamente cât mai deschise spre comunicare prin
îmbinarea tuturor tipurilor de limbaj: limba j verbal, nonverbal și paraverbal, să educ
capacitatea de înțelegere a unui tex t narativ, să le ofer elevilor sprijin în de pășirea
barierelor de exprimare.
Sper că prin aplicarea la clasă a metodelor activ -participative să ating pașii
menționați anterior și să obținem creșterea eficienței activității de recep tare a textului
literar -narativ.
Odată cu aceasta, prin umorul textelor caragialiene, să înregistrăm un interes
crescut pentru literatură și plăcerea de a înțelege ceea ce este dincolo de cuvinte dar și de
exprimare orală și scrisă.
Nu în ultimul rând, motivată de gândul că elevii au nevoie să -și formeze valori și
atitudini pozitive față de învățare și în viață în general, voi valorifica ironia maestrulu i
Caragiale pentru a le înrădăcina comportamente morale .

6
Capitolul 1 – Fundamentare teoretică
1. 1- Ironia și umorul caragialian

Distingem în stilul marelui nostru dramaturg, Ion Luca Caragiale , o relație cauză –
efect ce nu poate fi ignorată și anume relația dintre ironie și umor.
Caragiale ironistul este întâi de toate spectator la viața reală, iar apoi el transpune
în scena cu o artă perfectă a comediantului, adevărurile lumii acesteia.” Caragiale a
apărut pe firmamentul dramaturgiei naționale ca un adevarat cuceritor, care a câștigat
reped e sufragiile mulțimii, împotriva lumii pe care a însemnat -o cu firul roșu al infamiei,
batjocorind -o în portretizarea și vorbirea ei. Satira lui Caragiale a determinat o evoluție,
pregătitoare a evenimentelor ce trebuiau să vină. ”1
Acesta apelează deseori la două dintre metodele artistice care -l proclamă ca
ironist : -dezaprobă personajele prin laudă
-reliefează elogiul prin denigrare
Latura filozofică a sa îl face să vadă lumea înconjurătoare ca fiind o scenă de
teatru, pe care el transpune un alt univers uman dar care corespondează permanent cu cel
real, acesta fiind defapt efectul ironiei romantice . Meritul absolut al lui Caragiale este și
că ne face să râdem de situații în care poate chiar noi înșine ne aflăm la un momentdat.
Cu o reală măiestrie , ne face să ne dăm seama că natura umană este foarte variată și la un
anumit moment putem fi chiar noi actori în comedia vieții noastre .
Dramaturgul a fost întotdeauna călăuzit de ideea de a învinge răul social prin
intermediul râsului. Pentru o astfel de victorie, el a fost inspirat de viața contemporană
lui, pe care a și observat -o îndelung.
De aici putem concluziona ca schițele sunt „o satiră realistă a acestei societați în
care a trăit. „2 Sub focul satirei din schițe intră atât incultura cât și dorin ța oamenilor de
a părea ceea ce nu sunt. Astfel personajele au capacitatea de a prezenta pe viu ș i în detaliu
ideea formelor fără fond.
Pentru a întelege fenomenul Caragiale și firul acestor fantezii umoristice,trebuie
să căutăm în zilele noastre, în reali tatea deloc comică pentru noi, cei care nu o privim în
substrat și să încercăm a o vedea cu ochi caragialian.

1 Sică Alexandrescu, ,, Caragiale în timpul nostru ˮ, Editura pentru Literatură, București, 1962, p.8.
2 Idem., p. 48.

7
Deși epoca lui Caragiale a trecut se poate afirma cu tărie că omul „descoperit ˮ de
marele dramaturg a rămas, chiar dacă nu în tabieturile și gesturile de epocă ci în esența
lui tipologică. Exact acest aspect al esenței tipologice face ca opera caragialiană să fie
încă atât de actuală.
Ironia și umorul din schițe sunt două aspecte care se completează reciproc, merg
îmbinate perfect una cu ce alaltă, parcă fără posibilitatea de a exista separat acestea țintesc
în permanență una spre alta. .
Efectul pozitiv regăsit în rândul cititorilor este datorat atât umorlui generat de
tipurile de comic dar și ironiei cu rol moralizator.
Pentru a avea și o v iziune exactă asupra fenomenului și relației dintre umorul și
ironia operei lui Caragiale putem să ne oprim la definițiile acestora, regăsite în dicționarul
explicativ al limbii române.
Ironia: vorbă, frază, expresie, afirmație care conține o ușoară batjo cură la adresa
cuiva sau a ceva, folosind de obicei semnificații opuse sensului său obișnuit.
Umor: înclinare spre glume ș i ironii ascunse sub o aparentă seriozitate;
manifestare prin vorbe sau prin scris a acestei înclinații. Dar și categorie estetică
aparținând sferei comicului, a cărei esență constă în sublinierea incompatibilității și
absurdității laturilor unor situații considerate firești.
Sesizăm că ,,umor“ își are originea etimologică în ,,humer“ ce se traduce ,,secreție
internă“ . Acest ,,umor“ are capacitatea de a schimba starea și dispoziția persoanei.
Putem spune că autorul se bazează pe sentimente compuse, deoarece mecanizmul
de stârnire a umorului este defapt o simulație,o formă comică ce maschează un fond trist.
Ca și efect al acestei combinații, putem spune că umorul este și realist. aceeași idee din
Proverbul francez ,,iau un aspect ves el ca să nu izbucnesc în plâns“ ascunde practic
aceeași esență de sens.
Dacă acest lucru a simțit și Caragiale in jurul său, putem spune că a fost îndreptățit
să folosească și ironia pentru a atrage atenția asupra fenomenelor din societatea
înconjurătoare.
Ironia lui Caragiale este o formă a comicului pe care a pus -o în paginile schițelor
cu ajutorul unei conștiințe ascuțite.
Dacă până la Caragial e ironia a fost în literatura română un procedeu ce ținea de
retorica ornamentală, odată cu el, ironia devine un alt mecanism, o altă cale de a face
literatură.

8
Criticul George Călinescu îl compară pe Caragiale cu Eminescu și umorul său cu
lirismul poez iei eminesciene. Atrage atenția că ambii au un fel propriu și unic de a vorbi
și de a face artă: caragialism și eminescianism.
Atât ironia, cât și umorul din schițele marelui dramaturg sunt părți ale unui întreg
ce-i caracterizează întreaga operă și anume comicul.
Despre comicul din schițe putem spune că el este un fenomen estetic , autorul
neavând intenția de a lovi în cineva anume ci în fenomenul ironizat. Aici, umorul este o
atitudine izvorâtă di ntr-o contemplare binevoitoare , iar ironia dezvăluie supt il, cu perdea,
carențele fenomenului supus criricii.
Ironia critică, dar cu intenție pozitivă și masură potrivită. Ea tintește orgoliul
cititorilor care poate se regăsesc în cele citite și face mai mult decât ar face orice morală
ținută pe șleau.
Comicul schițelor lui Caragiale aparține categoriei faptelor de viață, fapte pe care
dramaturgul le -a preluat din realitatea înconjurătoare ( imediat următoare) . În această
realitate transpusă pe hârtie, Caragiale înt rebuințează umorul și ironia așa cum nimeni nu
a mai făcut -o până atunci sau după el. Aacest atribut face ca opera sa să fie unică.
Comicul presupune un contrast între pretenție și realitate, între aparență si esență,
care se dezvăluie fără știrea celui in cauză sau împotriva voinței sa le.
Se întrevăd în operele comice ale domnului Ion Luca Caragiale comicul naiv și
comicul de impostură, primul bazându -se pe eroare și bună credința, iar al doilea pe
minciuna și falsitate.
În schițe, atât cucoanele din ,,D -l Goe“ cât și doamna Popescu din ,,Vizită…“ sunt
unelte ale comicului naiv.
Aristotel spunea despre comedie că este o imitație, dar nu una oarecare, ci una a
viciilor din categoria ridicolului, sau a oamenilor cu o morală inferioară. ,,În adevăr,
ridicolul este un cusur și o urâciune fără durere, nici vătămare, așa de pildă masca
comică este urâtă și schimonosită, făra expresie de durere “.3
Motorașele umane – de stârnire a răsului, în ultimă instanță —(ale comicului) sunt
greu de definit .
Fiecare individ are propria sensibilitate . Nu de puține ori însă, analiza comicului
duce la concluzia unei lipse de umor ,,Un personaj este îndeobște comic exact în

3 Aristotel, ,, Poetica ˮ ,Traducere de C. Balmus, Editura științifică, București,1957,p 22

9
măsura în care se auto -ignorează. Comicul este inconștient. Expresiile profund comice
sunt expresii naive prin care un viciu se dă p e față .“4
Situația comică nu poate fi controlată, ea este una în care nimeni nu intră pentru
că vrea și de cele mai multe ori majoritatea nici nu conștientizează că au intrat. Există și
situația în care personajul nu crede că viciul său este vizibil și ce lorlalți, deși el își
cunoaște statutul.
De cele mai multe ori comicul se realizează dintr -o eroare a personajului în raport cu sine
sau cu împrejurarea. Din aceste două situații rezultă comicul de caracter sau comicul de
situație.
Pentru că oricare din a ceste situații îi creează autorului o imensă dezamăgire, el le
dichisește sub aspecte comice.
Despre autorul însuși Alexandru Vlahuță se întreba retoric: ,, Un om vesel ?ˮ
Iar răspunsul bineînțeles că nu a fost decât unul opus, deoarece el este un om trist, cu
foarte multă durere pe care o ascunde sub glumele sale.
Meritul lui Caragiale este nu de a fi descoperit această ,,lumeˮ ci de a fi potențat
prin talentul său propriu, relele si urâciunea societății. Incultura, diferențele dintre
realitate și vis, ne cunoașterea valorilor morale, nu sunt o inspirație ci o provocare.
Această provocare l -a ambiționat pe maestrul ironist să uzeze de sursele comicului și
astfel a creat ceea ce azi mumim ,,arta caragialianăˮ
Deși mulți autori contemporani lui au văzut la f el ca și Caragiale, nimeni nu a
simțit ca el. Pentru această raritate trebuie arta caragialiană venerată!
Opere precum ,,Vizităˮ, ..D -l Goeˮ, ,,Bubicoˮ, ,,O scrisoare pierdutăˮ, ,,Tren de
plăcereˮ, ,,O noapte furtunoasăˮ, ,,D -ale carnavaluluiˮ, ,,Conu Leon ida față cu
reacțiuneaˮ, ,,O făclie de Paștiˮ, ,,Calul Draculuiˮ, ,În vreme de războiˮ, ,,Kir Ianuleaˮ,
,,Năpastaˮ sunt presărate în manualele atât de gimnaziu cât și de liceu tocmai datorită
valorii mesajelor pe care Caragiale le-a strâns în cinga stilul ui său ironi -comic
inconfundabil .
Geniile care prin râsul lor au biciuit viciile societății au fost puține: Aristofan,
Rabelais, Moliėre,Voltaire.
Dramaturgului român nu i -a lipsit decât folosirea termenului kitsch. Și chiar dacă
termenul nu a fost folosi efectiv de autor, putem exprima foarte bine moftul prin acesta.

4 H.Bergson, ,, Le rire. Un essai sur la segnifica tion on du comique ˮ Vingtieme edition, Paris, 1920, p 150

10
Cuvântul kitsch desemneaza așadar moftul românesc și nu numai, generalizând putem
spune că moftul universal.
Mahalaua pe care o satirizează Caragiale nu reprezintă decât categoria socială,
clasa de mici burghezi și funcționari și relațiile dintre ei, ale cărei mijloace intelectuale
sunt restrânse, ci ma halaua pe care el a satirizat -o e și o categorie sufletească.
E mai bine aleasă relația în sens invers: mahalaua intelectuală în care intră oameni
din toate categoriile sociale.
Opera ironi -comică a lui Caragiale are ca idee centrală demascarea goliciunii,
lipsei de conținut sănătos, imoralității vieții sociale/familiale din țara noastră în acea
vreme.
Caragiale deschide ochii în lume, în această atmosferă încărcată de incultură și de
ridicol în care oamenii se vor cu pretenții, se vor culți și morali dar dau greș ajungând
chiar în partea opusă. Acesta este obiectul satirei caragialiene.
Ceea ce este foa rte ușor de observat în privința corectitudinii lui Caragiale este
faptul că acesta satirizează decât elemente din pături înalte sau de mijloc și niciodată pe
țărani sau muncitori, pe care îi consideră o ferigă a sănătății morale. Pentru el, în aceștia
stă o forță latentă, o energie sufletească cinstită văzută ca o speranță pentru viitor .
,,Tocmai pentru că nu vrea decât să dezvăluie și să ardă cangrena, să stoar că și să lepede
puroiul ˮ5 ,are țintă numai spre parveniții societății.
Despre reprezentanții so cietătii pe care i -a folosit în operele ironi -comice, chiar el
spunea ,,« Îi urăsc, mă!» ˮ. Era concluzia lui de predicție pe care au consemnat -o în
însemnările lor mai mulți: Slavici, Ibrăileanu și Suchianu.
Meritul lui Caragiale este de a aduce tot ceea ce am prezentat anterior, la stadiul
de artă.
Arta în sensul larg contribuie la educarea oamenilor iar arta literară a marelui a
Ion Luca Caragiale nu putem nega fap tul că este cu mult mai acidă în misiunea ei morală
decât oricare altă artă.
Cu această afirmație se pot contracara atacurile multor critici la arta lui Caragiale,
în special la adresa schițelor. Argumentele lor erau că sunt imorale, pentru că personajele
sunt alese din rândul oamenilor vicioși sau proști și lasă impresia că nici n u mai pot fi
alții și nici nu se vede nicăieri pedepsirea celor răi.

5 Sică Alexandrescu, ,, Caragiale în timpul nostru ˮ, edit.pt. lit., 1962, p 65

11
Chiar dacă acesta este adevărul, tot adevărat este si faptul că autorul a prezentat
artistic exact aspecte pe care nu ar trebui să le negăm.
Putem să dăm simplu vina pe cineva pentru luc rurile negative din societate și chiar
și pe Caragiale că le -a scos în evidență, dar ar fi mai sanătos dacă am contracara toate
aceste aspecte negative cu un comportament moral, acesta fiind scopul scrierilor lui
I.L.Caragiale.
Faptul că ironia din schițe are masură potrivită, ne indică o intenție pozitivă a
autorului.
Deasemenea, operele sale pot fi considerate un semnal de alarmă despre
problemele societății pe care nu le vom putea rezolva dacă le negăm.
Maniera comică și personală în care a spus lucruril or pe nume aduce fi ecărui
individ o acceptare și are un efect moralizator acceptat conștient.
Dacă schițele sale au efect pozitiv prin creionarea unor acpeste negative ale
societății, atunci același efect îl are întreaga sa artă și ne putem da seama că acesta a fost
de fapt scopul său pe care l -a și atins garantat.
Conflictele ironice etalate într -un mod unic până atunci, transpun cititorul pe scena unui
teatru national, unde poate viziona piese unice cu personaje în care se și pot regăsi.
Critica liter ară a avut și aspecte negative de enumerat despre Caragiale și opera
sa, dar și o multitudine de aprecieri, precum cel mai mare vector al realismului, sau liderul
dramaturgiei și așa mai departe.
Și totuși, dacă ar fi să găsim un răspuns întrebării de la f inalul cărții scrisă de Liviu
Papadima în care se dorește să se știe cîte tipuri de Caragiale sunt, putem căuta în
afirmațiile lui Ștefan Cazimir și vom afla că acesta din urmă crede că pe Caragiale nu -l
vom epuiza nici odată din a -l comenta și descoperi.

1.2 Schițele -piloni de susținere ai ironiei și umorului lui I.L. Caragiale

,,SCHIȚĂ ˮ este un termen preluat în literatură din artele plastice , unde semnifică
un desen în care autorul contureaz ă în linii mari un subiect ce îl interesează. Schi ța ca
specie literară, poate fi asemănată cu o scenă dintr -o piesă de teatru.

12
Definiția schiței ca specie literară se poate găsi în literatură sub mai multe variante,
dar toate surprind faptul că este o specie a genului epic , în proză, de dimensiuni reduse,
cu o acțiune restrânsă la care participă un număr mic de personaje, surprinse într -un
moment semnificativ al existenței lor, într -un timp și spațiu relativ restrânse .
Trăsături:
– Schița este opera cu un caracter dramatizat, iar din această cauză, de cele mai
multe ori dialogurile pot fi mai important e decât narațiunea propriu -zisă;
– Acțiunea schiței se desfășoară pe o durată scurtă de timp și are loc , în general,
într-un decor cât mai restrâns;
– Personajul principal este caracterizat într -o manieră stili zată, î ntreaga sa imagine
fiind realizată din persp ectiva unei trăsături morale;
– Este specie a genului epic în proză;
– Îmbină elementele caracteristice ale acestui gen (autor, narator, acțiune și
personaje);
– Narațiunea este realizată la pers I, când naratorul este participant la acțiune, sau
la persoana a III -a, când naratorul este observator omniștient (știe și vede tot);
– Acțiunea este limit ată la un singur episod din viaț a personajului principal, dar un
episod semnificativ;
– Intriga este una sim plă;
– Schița conține toate momentele subiectului;
– Are întindere mică;
– Acțiunea este plasată într -un spațiu limitat;
– Acțiunea este lineară și se desfășoară pe un singur plan narativ;
– La acțiune iau parte un număr mic de personaje;
– Personajul pric ipal este schițat;
– Acțiunea este scurtă ca durată;
– Faptele se succed într -un mod dinamic, fără insistență spre amănunt;
– Narațiunea se îmbină armonios cu descrierea și în cea mai mare parte cu
dialogul.
Binecunoscutul George Rosetti a facut o corectu ră remarcabilă odată cu apariția
volumului ,,Momente ˮ în 1901 : ,,Nu momente, maiestre, ci Monumente trebuia să botezi
….
…
…
..

13
admirabilul volum, căci fiecare din paginile lui e un monument de spirit de observație,
de spirit sadea, de perfecțiune artistică ˮ6
Au fost însă și unii scriitori contemporani ai dramaturgului ce nu împărtășeau
aceleași sentimente, ci credeau despre ,,Momente ˮ că este o operă mult prea inferioară
față de teatru și nuvele.
Odată cu apariția schiței ,, 25 de minute… ˮ Duiliu Zamfirescu îi scria lui Titu
Maiorescu într -o scrisoare : ,,Caragiale ar trebui oprit în interesul reputației sale de
scriitor, de a publica fleacuri. ˮ7
Florin Manolescu, în lucrarea sa ,,Caragiale și Caragialeˮ este de părere că ,, în
schițe și momente, Caragiale reciclează tăietura din ziar, reportajul, anunțurile de mică
publicitate și carnetul mondain, telegrama, biletul și toate tipurile de scrisoare. ˮ8
Prin aceste schițe , pe care le putem supranumi mici instantanee de viață, C aragiale
ne prezintă o imagine complexă despre societatea vremii.
În analizele făc ute s-a subliniat talentul înnăs cut al autorului de a suprapune unele
aspecte ale vieții intime cu cele ale vieții publice pentru a obține un efect dublu.
S-a considerat tale nt și faptul că autorul a putut concentra toate aceste aspecte intr –
un spațiu atât de mic, între două și patru pagini. Știința de a folosi dialoguri scurte, dar cu
replici atât de bine potrivite face ca din două -trei trăsături să putem ,,citi ˮ un caracter.
Replicile demonstrează în mare parte nivelul de cultură al personajelor și aspecte
psihologice.
Totalitatea schițelor caragialiene alcătuiesc un mozaic al realității : -școala :,, Un
pedagog de școală nouă ˮ, ,,Dascăl prost ˮ ;- justiția :,, Petițiune ˮ; -educația greșită în unele
familii burgheze : ,,Vizită ˮ, ,,D-l Goe ˮ.
Ironia și umorul din schițele marelui dramaturg sunt derivate din tipurile de comic
pe care le putem vedea ca niște piloni de susținere ai marelui templu ai ironiei pe care el
l-a creat.
…
.
.

6 Ion Vartic, ,, I.L.Caragiale și momentele sale exemplare …ˮapud. I.L.Caragiale, ,,Opere ˮII ediție critică
de Al. Roset ti, Șerban Cioculescu și Liviu Călin, 1960, ed. ESPLA, București, p 581

7 Ion Vartic, ,, I.L.Caragiale și momentele sale exemplare …ˮapud. Duiliu Zamfirescu și Titu Maiorescu în
Scrisori, cu un cuvânt de introducere și însemnări de Emanoil Bucuța, Bucur ești, ed. Casa Școalelor, p 73

8 Florin Manolescu , ,,Caragiale și Caragiale, Jocuri cu mai multe strategii ˮ, Editura Cartea Românească,
1983, reedi tare la Editura Humanitas, 2002, p 163.

14
Caragiale modelează cuvintele pentru a ne înfățișa mai bine personajele, pentru a
le caracteriza pe acestă cale și pentru a stârni râsul, fără de care opera sa nu ar fi avut un
succes maxim. El mânuiește foarte bine această artă din care rezultă un limbaj aproape în
exclusivitate comic, ce stârnește umorul.
În schițele ,,Vizită…ˮși ,,D -l Goeˮ sunt evidențiate efectele unei educații precare,
cu modele de viață greșite cum sunt damele din preajma lui Goe sau Ionel.
Limbajul mieros chi ar și în situaț ii care l -ar exclude, face din cucoanele ce au în grijă
adulții de mâine niște paiațe a căror prezență aduce mai mult rău decât beneficii în
favoarea copiilor.
Modul în care madam Popescu folosește numai laude la adresa tânărului cavaler
de Roșiori, dar m ai ales adjectivul ,,deșteptˮ demonstrează că scara acesteia de valori este
chiar mai joasă decât a copilului său. Aceleași reacții sunt și din partea celor trei dame
din jurul lui Goe, care îl ridică în slăvi pe el iar ele se auto -denigrează. ,,Apoi de! N –
anvățat toată lumea carte ca d -ta…ˮ . Goe nu se sfiește să le numească ,,proasteˮ, iar tanti
Mița reacționează ,,zâmbind simpaticˮ .
Umorul și ironia nu derivă numai din comicul de limbaj, ci și din comicul de
comportament, de nume sau de situație.
Lipsa de atitudine oportună, civilizată î n anumite situații cheie face din schițele
caragialiene o adevărată oază de ironie.
Prin exprimarea lor, personajele demonstrează cât de infantile sunt la minte și cât
de înaintate sunt în prostie.
Conform lui Tudo r Vianu, ,, Limba pe care o pune Caragiale în gura personajelor
sale este un mijloc al datării ,al localizării, al tipizării, ca atare un mijloc al criticii.
Numai ascultandu -le, înțelegem cărui moment al timpului și cărei regiuni aparțin, care
este atitudi nea scriitorului față de acestea, ce defecte sau viții sunt satirizate în ele .ˮ9
Ironia se poate simți foarte clar datorită stilului indirect liber, folosit de marele
dramaturg cu o deosebită valoare estetică.
Acest stil este valorificat de Caragiale sub toate aspectele sale, atât compoziționale
cât și sintactice. El anulează granița dintre planul narativ al lui Caragiale și planul
personajelor și astfel gândurile sau sentimentele personajelor sunt transmise prin
intermediul cuvintelor acestora în planul narativ al autorului.

9 Tudor Vianu, ,, Aspecte ale limbii și stilului lui I.L.Caragia leˮ în probleme de stil și artă literară, Editura
de stat pentru literatură și artă, București, 1955, p 105

15
Despre acest aspect, Tudor Vianu spunea că este stilul unui autor ,, care își vede
și își aude eroii, care nu poate să scrie despre ei decât privindu -i și ascultându -i,
făcându -i să se miște și să grăiască. ˮ10
În cazul raportului autor -narator , ironia , absurdul și am biguitatea operei lui
Cargiale, Liviu Papadima analizează transformarea realizată de proza lui Caragiale spre
creionarea unui alt tip de norme ale literaturii .
L. Papadima prezintă conclu zia că atunci când insertul ocupă real „întreg spaț iu
literar al textului , textul se construiește în spatele lui ˮ11 , dând ca exemplu sc hițele „Temă
si variațiuni „ și „ Groaznica sinucidere din strada Fidelitatii „ pe care el le consideră
drept niște „povești fară cuvinte ˮ ce s-au construit pe baza unor articole jurnalistice.
Folosirea citatului î n opera lui Caragiale are un dublu scop : acel a de a acredita sau
de a discredita. Tot același tipar este și în cazul ironiei , unde: „ adevărul stă pentru fals
si non-literarul pentru literarˮ12
Figura retorică se preschimbă în figură textuală prin separarea tot mai accentuată
a autorului de narator . Acesta din urmă este „tonul spunerii ˮ și joacă numeroase roluri :
orator, colportor , narator – inducâ nd as tfel cititorul pe o pistă falsă .
L.Papadima constată că ambiguitatea e asociativă , în schimb echivocul e disociativ.
Echivocul însă, este cel ce marchează o ruptură , o anumită ambiguitat e „ litiginoasă ”cum
preferă să o numească autorul ori o tensiune născută între două alternative.
„ Tendinț a ideală a ambiguităț ii este de a absorbi un univers î ntr-un cuvâ nt (…).
Echivocul aspiră spre triumful unei viziuni schizoide . Ceea ce face prima, al doilea
desface.”13
Ironia , în tot acest context, este văzută ca elementul de sprijin al echivocul ui.
Dacă analizăm bine formele create de Caragiale, ne putem da ușor seama că a avut
dreptate marele scriitor Dostoievski atunci când a afirmat că ,,o creație adevărat artistică
este mai adevărată decât viața realăˮ. Are acest merit Caragiale, deoarece a transpus pe
hârtie prin vorbe de seamă, viața în adevăratul ei sens.
Afirmația lui Gherea cum că ,, tipurile din comediile lui Caragiale sunt viiˮ
întărește și mai mult această ipoteză.
.

10 Tudor Vianu, ,, Aspecte ale limbii și stilului lui I.L.Caragia leˮ în probleme de stil și artă literară, Editura
de stat pentru literatură și artă, Bu curești, 1955., p 106
11Liviu Papadima , ,,Caragiale,fireste! ˮ ,ed. Fundația Culturală Română ,București,1999, p 96
12 Liviu Papadima , op. cit. , p 155
13 Idem , ,,Caragiale… ˮ , p 154

16
Comicul acesta de limbaj nu ar f i putut avea o asemenea valoare , nu ar fi fost atât
de apreciat dacă nu era corelat cu comicul de situație.
Umorul este stârnit chiar și de raportul dintre personaje. Întotdeauna există la
Caragiale personaje care vor să pară mai mult decât sunt. Însuși Emine scu spunea că ,,Cea
mai comică noțiune românească e moftul, această antiteză neîmpăcată și foarte ridicolă
dintre aparența exterioară și fondul intern ˮ14. Distanța imensă dintre aparență și e sență
este principala scânteie ce l-a inspirat pe marele dramaturg Ion Luca Caragiale în a scrie
schițele pe care toți le aplaudăm .

1.3 Fețe ale comicului în schițele caragialiene

Despre schițe putem spune că sunt și o oază de comic.
În acest tip de opere scurte, Ion Luca Caragiale, a procedat asemenea lui Atistotel .
Ambii au dat o altă față comicului și viciului, una fără urmări care să afecteze pe cineva :
nici pe viciat, nici pe cel care critică. În schițele sale și nu numai, dramaturgul nostru
nuanțează latura educativă a râsului.

Fețe ale comicului :
Comicul d e limbaj:
In general, dar mai ales la I.L.Caragiale , acesta se clădește pe folosirea
particularităților de lim baj cu rol special de a scoate în evidență unele trăsături ale
personajelor.
– provenit din incultură;
– greșeli de vocabular, deformări fonetice: „ciucalată”, „mariner”
– etimologie populară: „țațo”, „ pricopsitule ”
– încalcarea regulilor gramaticale și a logicii;
– ticuri verbale;
– franțuzisme: parol, bulivar .
Comic de moravuri
În cazul acestui tip de comic, „normele eticii/echității trec în «panoul cent ral» al
problematicii piesei”
-formele fara fond;

14Aplicația : ,,Mihai Eminescu – Intreaga operă ˮ

17
– imoralitatea;
– lipsa valorilor morale ;
– educația greșită ;
Comic de caracter
Comicul de caracter este folosit prin accentuarea, exagerarea unei trăsătur i
psihologice într -un personaj.
-prostul fudul – Goe
Comicul de nume
-Goe, d -l(domnul )
Numele personajelo r sunt și ele special alese și atribuite de către Caragiale, iar un
exem plu din această categorie este î n schița ,,Tren de plăcere ˮ,când Paderevski ajunge să
fie numit Pederaski de însuși personajul Mad ame Georgescu (Mița) . Autorul dă
intenționat falsa impresie de o inteligibilitate a personajelor, însă scopul este de a fi scos
în evidență tocmai prototipul acestora .
În finalul operei, replica Miței : „Ah! mamiță !, menuetu l lui Pederaski mă –
nnebunesc !ˮ , face vizibilă bine -cunoscuta „duplicitate perver să a lumii caragialieneˮ15
Comicul de comportament
Comicul de situație
Toate aceste tipuri de comic au fost îmbinate în schițele sale, de către I.l.Caragiale
într-un mod care să stârnească cititorului plăcerea de a lectura opera, chiar dacă acesta
resimte și ironia ce stă la baza textului din fața sa.
În ,,D -l Goeˮ , categoria estetică a râsului se plămădește atât din mod ul în care
autorul prezintă faptele personajelor , dar și și din atitudinea și limbajul acestor personaje .
Comicul de limbaj este dat d e folosirea greșită a unor cuvinte: ,,marinelˮ,
,,marinalˮ, ,,ciucalată ˮ, în mod total opus cu franțuzitul ,,parolˮ, discrepanță continuat ă
cu speci fice expresii regionale sau populare: ,,țațo morˮ, ,,am plătitărăˮetc.
Comicul de situație ia naștere din întâmplările care derivă tocmai din nerăbdarea
lui Goe, în contrast cu aspirația lui dea fi considerat ,,bărbatˮ .
Toate năzbâtiile lui Goe, precum pie rderea pălăriei, blocarea în toaletă, tragere a
semnalului de alarmă , sunt prezentate de Caragiale ca simple boroboațe ale copilăriei, dar
el reliefează prin ironie atitudinea rudelor sale, al căror comportament nu mai are nici o
scuză la această vârstă.

15 Liviu Papadima, ,, Caragiale,fireste !ˮ,ed.Fundației Culturale Române, București,1999, p 34

18
Ironia iși spune cuvântul în scenele în care cele trei dame nu numai că tolerează
comportamentul lui Goe, dar pe deasupra îl și laudă, îl roagă cu bunătăți și sunt agresive
cu ceilalți pasageri care au intenții bune.
Tot ironic este și atunci când afirmă că Goe este dus la București ,,ca să nu mai
rămâie repetent și anul acestaˮ, sau atunci când prezintă grija exagerată a lui mam -mare
în a-i pregăti mai multe pălării în bagaj.
Concluzia care se poate extrage este că datorită acestui tip de comic schițele au
fost atât de îndrăgite de copiii de toate vârstele.
Comicul de comportament este cel care conduce la comicul de caracter și merge
mână în mână cu acesta.
Comportamentul personajelor este unul care stârnește râsul î nsă are și un rol
ironizator. Caragiale scoate în evidență comportamentul agresiv al tânarului Goe,
comportament autoritar față de cele trei dame ce îl însoțesc (bate din picior nervos,
comandă venirea trenului, nu intră în vagon cu ele ci stă pe hol cu bărb ații, le jignește, le
întrerupe etc.)
Nu doar față de rudele sale se comportă necivilizat ci și față de oamenii străini,
necunoscuți, pe care îi sfidează și le vorbește urât: ,,- Ce treabă ai tu, urâtule?ˮ, fără a ține
seama de vârsta care în desparte sau de statutul social .
Tânărul Goe se vrea adult și această dorință îl face să se comporte mârșav, poate
fiindcă așa a văzut că fac adulții. În mod total ironic și contrastant,cele trei dame se
sclifosesc pentru a nu supăra ,,puișorul ˮ. Ele îl alintă și îl mângâie chiar și atunci când
acesta nu merită . Chiar dacă mamița are un moment în care pare supărată pe el, aceasta
doar se p reface, apoi tot ea îl împacă pe el dându -i ,,ciucalatăˮ.
Comicul de caracter se etalează în schița ,,D -l Goeˮ prin simp lul schimb de roluri
dintre adult și copil, fie care lăsând la vedere dorința de a fi altfel decât sunt,ceea ce îi face
comici.
Cucoanele, în frunte cu Tanti Mița, vor să pară elevate și folosesc franțuzisme
(parol) , dar în schimb au o atitudine de mahala când se ceartă cu domnul controlor și-i
iau apărea lui Goe chiar și când greșește . Refuzul de a plăti biletul pierdut le cataloghează
mai degrabă drept zgârcite, decât de a fi din înalta societate.
Toate aceste exemple negative pe care le are Goe în jurul său îl împig să își
dorească și el să fie ma i mult decât este, fapt subliniat de către Caragiale încă din titlu,
numindu -l ,,D-lˮ. Prescurtarea cuvântului face însă din această remarcă una ironică.

19
Tipurile de comic regăsite în schița ,,D -l Goe ˮși prezentate anterior, susțin
valoarea incontestabi lă a schiței, și contrabalansează statutul de operă scurtă, mai ales că
tipurile de comic sunt susținute și de o ironie usturătoare.

În opera ,,Vizită… ˮ așa cum am observat și în schița ,,D-l Goeˮ, autorul reliefează
greșelile din educația personajului principal. Ionel este ghidat pe un drum greșit chiar de
mama sa, care se consideră nu decât o doamnă, ci și o mamă exemplară. Caragiale
ironistul însă, evidențiază greșelile mamei, care vor face și din Ionel un parvenit:
(Doamna Popescu îl admiră pe Ionel când pune țigara în gură, ba chiar îl și laudă, iar
acesta capătă curaj în acțiunea de a fuma de la o astfel de vârstă fragedă ).
Privirea mamei care îi zâmbește admirativ îi dă încredere lui Ionel că face ceea ce
trebuie, spre stupoarea vechiului prieten venit în vizită.
Ionel, ca și Goe, primește mângâieri pentru felul în care se comportă , iar aceste
,,răspunsuriˮ la greșeli sunt și ele parte a ironiei autorului.
Apelativul ,,Ionelˮ este atât de des folosit de către mamă, pentru care este vizibil
faptul că unicul fiu este și unicul stăpân. Așa cum afirmă chiar ea, de când a apărut Ionel,
toată existența familiei Popescu se învârte în jurul său.
Comportamentul acestuia este pe de o parte comic, fiindcă gesturile sale de copil
ce se joacă atrag priv irile celor din jur (suflă în trâmbiță, bate în tobă, atacă jupâneasa
folosind sabia, pune dulceață în șoșoni etc), dar felul în care acesta exagerează nu este
decât o amprentă a ironiei arzătoare.
Autorul este total surprins de atitudinea mamei la moment ul aprinderii ți gării de
către Ionel. Aceasta îl scipă să nu -l deoache și atitudinea sa mândră se concretizează într –
o disperare fără ieșire, la momentul leșinului marelui maior.
Discrepanța dintre disperarea finală și libertatea totală dată fiului său p ână la
momentul acela, face din doamna Popescu un personaj comic, cu un limbaj și caracter
care sunt inferioare față de pretențiile acesteia.
Între întreaga acțiune a acestei schițe și pretenția doamnei Popescu de a fi un
model pentru ,,soțietateˮ există o foarte mare diferență aspru subliniată de către Caragiale –
ironistul .
Comicul de limbaj este devoalat de marea diferență dintre limbajul popular pe
care îl folosește mama și educația aleasă pe care o nutrește: ,,-Scuipă -l să nu mi -l deochi!ˮ,
,,Vrei să mo ară mama?ˮ

20
Autorul face o țintă a ironiei din mama fumătoare cu un caracter nociv pentru
copilul său pe care în asaltează de câte ori are ocazia, c u mângâieri, sărutări și laude.
Așa cum însuși Caragiale afirma: ,,Eu scriu decât despre viața noastră și p entru
viața noastrăˮ ,ne dăm seama că trebuie să extragem învățăminte din toate schițele
caragialiene.

21

Capitolul 2 . Valențele formative ale lecturii în general și ale
schițelor ironi -comice caragialiene în special

Încă din timpuri străvechi, literatura și -a dezvăluit beneficiile, astfel încât, marele
cronicar român Miron Costin într -o analiză a îndeletnicirilor mărețe din viața omului a
spus „Că nu iaste alta mai frumoasă și mai de folos în viața omului decât cetitul cărților“
Acest prieten tăcut îți oferă oricând ai nevoie, un ajutor sigur la orice curiozitate,
și-l repe tă cu nesfârșită răbdare până atunci când l-ai înțeles.
Cartea este mai înțelegătoare decât orice alt prieten omenesc. A tunci când n -ai
înțeles -o nu se supără, n u te jignește, te așteaptă în liniște să revii . Ea te poate conduce
spre frumos și bine, dacă o iei alături, te face să te bucuri, să râzi și să plângi. Odată ce te
împrietenești cu o carte, ea te trimite la alte cărți și toate împreună au puterea să te f acă
OM în adevăratul sens al cuvântului.
Iar pentru om , cartea poate fi considerată cel mai complex depozit al inteligenței sale.
Pentru omul modern cartea poate fi un moft sau o glumă…
Dacă ai sta să asculți părerile unor așa ziși oameni despre carte, vei avea su rpriza
unui răspuns pe care nu î l putem nega, și anume că se poate trăi și fără cărți. Poate dacă
amintim de epoci foarte îndepărtate acest lucru este chiar firesc, dar intr -o societate ce se
vrea cultă, nu se poate concepe dispariția cărții.
Omul modern trebuie să recunoască, în primul rând, că acest obiect livresc are
disponibilitate față de orice lector la orice oră și în orice colțișor indepărtat de rețeaua
internetului. O carte o poți citi in orice colțișor îndepărt at de natură și privat de rețea .
Internetul uneori doar amăgește, ca de exemplu în cazul blogurilor personale, unde
drepturile de autor nu permit oricui care accesează pagina respectivă să folosească
prietenosul copy -paste pentru a -și însuși anumite informații.
În cazul adolescenților, majoritatea optează pentru internet în defavoarea cărților,
pe care le consideră doar concepte învechite, fără să vadă că în timp, acestea rămân
adevărate bagaje de cunoștințe nelimitate.
Chiar dacă i nternetul permite oricui să po steze indiferent orice oricând dorește tocmai
din această cauză informația furnizată în mediul on -line s -ar putea să ne inducă în eroare.
Ca un beneficiu și o calitate a cărții n u trebuie omis efectul de catharsis pe care
cartea îl are asupra cititorilor. Se știe că, o carte bună ne capteaza atenția astfel încât

22
întoarcem spatele realității și rămânem ațintiți spre lumea -perspectivă dintre paginile pe
care le răsfoim.
Constantin Noica ne atrăgea atenția că nu doar trupul omenesc poate fi nesp ălat,
ci și mintea ori sufletu l, iar dacă pentru a ne curăți cu adevărat, în profunzime, trebuie să
apelăm la carte, ce se presupune a fi un fel de săpun spiritual.
O carte nu există doar în raport cu eul nostru prezent, ci ea ne permite să tăinuim
cu dep artele fiecăruia dintre noi.
Fără îndoială, un cititor care lecturează zilnic nu poate fi comparat cu cei care sunt
dependenți de site -urile de socializare. Prin urmare, cartea rămâne de neînlocuit în viața
omului, indiferent dacă generațiile se schimbă, i ar mediul evoluează și involuează in
același timp.
Obișnuința de nu ieși din zona noastră de confort ne țin e departe de cultură și mai
ales de carte, mai ales că unele cărți sunt greu de citit cu adevărat. Necesită să poți
empatiza cu cel puțin unul dint re pe rsonajele ei și să ai resurse emoționale, o sensibilitate
aparte.
Este greu, dar neprețuit să poți păstra cartea cu tine ca pe perlă nestemată de cunoștințe
în subconștient, în formă mocnită, dar cu o prezență impunătoare.
Viața este temelia cărții și cartea este esența vieții! Oricare din variantele
anterioare poate evidenția faptul ca datorită cărții, viața atinge o altă dimensiune!
În gimnaziu, cartea le este prezentată elevilor ca fiind un călător prin milenii.
Doar ea are aceaastă calitate de a petrece atâtea generații și totuși, fiind mereu în
așteptarea unora noi.
În era în care ne aflăm însă, noile generații devin din ce în ce mai atrase de
inovație. În același timp, la polul opus, noi care le -am trăit pe ambele, putem să le
comparăm și să v edem care sunt cu adevărat avantajele și dezavantajele.
Poate că totuși noile generații, deși au tehnologia la discreție și foarte la îndemâ nă,
să conștientizeze valoarea inestimabilă a lecturării unei cărți.
Este păcat ca doar cei nostalgici să mai țină în locuință o bibliotecă doar pentru
că amenajările interioare promovează stilul minimalist. Poate că părinții prea moderni sau
cei prea tradiționali își aruncă siguri copiii intr -un minimalism general, iar pentru aceștia
de pe urmă viața adevărată va fi ca o adevărată cascadă cu apă tulbure.
Noi putem schimba acest lucru. Singura șansă în astfel de cazuri este școala, unde
harul dascălului de la catedră trebuie să treacă granița sufletului copilului din fața sa.

23
A insufla plăcere pentru literatură, îl cosider a fi cel mai de preț cadou, zestre pe
care o putem lăsa elevilor noștri .
Puterea de captivare a cărților este fără margini atunci când profesorul știe să
aleagă spre analiză literară o carte ce se află în total acord cu personalitatea elevului.
Imaginația acestora este poate o comoară ce abia se întrevede, iar dacă noi reușim să -i
facem să -și dea seama de ceea ce pot ei însuși imagina, vom avea meritul de a scoate la
lumină această comoară.
Majoritatea tinerilor de astăzi sunt cu adevărat dornici de a fi unici și de a ieși în
evidență. Noi putem să î i îndrumăm spre folosirea tuturor emoțiilor și gândurilor
interioare în scrieri personale.
Surprizele sunt nenumărate atunci când lucrezi cu copiii și sunt convinsă că putem număra
suficiente surprize p lăcute atunci când tragem linie și calculăm.
Chiar dacă nu intră în studiul prezentei lucrări, țin să dau un exemplu pe care îl
consider de bună practică:
În cadrul săptămânii ,,Să știi mai multe să fii mai bunˮ, activitatea propusă și desfășurată
de mine și elevii claselor la care predau, a fost purtat numele ,,Poezia este o artă!ˮ
În cadrul unei mese rotunde, cu această ocazie, am recitat poez ii scrise chiar de noi, iar
lucrările elevilor au fost remarcate de întreg corpul profesoral și nu numai datorit ă
versificației, limbajului și temelor alese.
În urma acestei experiențe nu puțini dintre elevi s -au arătat interesați de modul în
care își pot tipări viitoarele produse ale muncii și imaginației lor.
Prin această activitate am demonstrat că se poate insu fla copiilor iubirea, plăcerea și
dorința de a scrie și inclusiv a citi literatură.
Formarea ș i dezvoltarea gustului pentru literatură reprezintă unul dintre scopurile
principale ale or elor de limbă si literatură româ nă.
Prin lectură, elevul găsește premi zele pentru a -și forma capacitatea de a surprinde,
de descoperire a con ținuturilor ș i formelor realităț ii, prezentate într -o sumedenie de
modalităț i expresive. El are posibilitatea asocierii unora cu celelalte, ceea ce -i oferă
posibilitatea de a -și extind e în acest mod aria de cunoastere a realității.
Lectura, are deasemenea, un aport semnificativ în imbogațirea cunoștințelor, în
construirea unui vocabular activ, bogat și viu, în dezvoltarea gustului estetic. Varietatea
de texte literare reprezintă un ve stigiu ce poate asigura dezvoltarea creativității dar și a
capacității intelectuale, ori motivaționale.

24
Operele literare, au puterea, prin caracterul lor, de a le oferi elevilor o diversitate
de informații și experiențe umane sau modele morale.
În anul șc olar 2011 -2012, Ministerul Educației, Cercetăr ii Tineretului și Sportului,
a trimis tuturor i nspectoratelor școlare ce au redirecționat la rândul lor către școli, o
atenționare izvorâtă din fapte clare și reale, anume ,,Evaluarea natională de la clasel e a
II-a, a IV -a, și a VI -aˮ, unde se îndeamnă spre îmbunătățirea competențelor de lectură :
„Rezultatele evaluărilor internaționale cât și a celor naționale impun intervenția
imediată și unitară pentru ameliorarea performanțelor elevilor în domeniul lecturii,
lectură înțeleasă atât în dimensiunea sa tradițională cât și ca alfabetizare în înțelegerea
textului. Cititul, în sens larg, este cel mai bun drum spre cunoaștere. Lectura, înțelegerea
și interpretarea textului, trebuie să devină practici și preocupări obl igatorii ale
profesorilor, indiferent de disciplină “16
În practica didactică s -a demonstrat faptul că dialogul cu elevii este cheia.
Adresarea unor întrebări deschise care încurajează exprimarea opiniilor fac mult mai mult
decât orice metodă tradițională de predare a literaturii . Întrebările pot sonda experiențele
personale ale elevilor, creându -se o legătură emoțională cu textul citit.
Pentru îmbunătățirea compe tențelor de lectură, profesorul nu trebuie s ă îndrume
elevii spre învățarea mecanică, pasivă, ci tresuie să -i facă să conștientizeze actul citirii.
Tehnica citirii conștiente trebuie consolida tă și stabiliza tă prin intermediul unor
unor activități de lucru cu cartea, dar și prin dezvoltarea dorințe i de lectură ce se poate
face prin recurgerea la texte literare a ccesibile vârstei și persoalității fiecărui copil.
Toate tipologiile lecturii de care dispunem, atât de variate, contribuie la
dezvoltarea vocabularului , a imaginatiei și a unor calităti umane datorită componentei
stilistice, nprinmstârnirea sentimentelor, asigurând școlarului suportul evoluției intelectu –
ale, precum și posibilitatea integrării în viața socială .
Pentru îmbunătățirea competen țelor de lectură din perspectivă lingvistică ,
dascălul trebuie să fie preocupat ca elevii:
– să întrebuințeze eficient de limba , ca mijl oc de comunicare și de gândire;
– să știe să comunice oral dar și prin scris, prin cuvinte ori imagini;
– să înțeleagă limba vorbită, adică să descifreze simbolurile verbale și
să reacți oneze corect față de acestea;

16 Saitul Inspectoratului Județean Olt

25
– să înțeleagă limba prin recunoașterea semne lor grafice ;
– să întrebuințeze simbolurile grafice pentru a comunica normal cu ceilalți
Valoarea cărților în general, a fost lăudată încă de la apariția primeia, însă acum
este rândul să disecăm și valoarea literaturii ironi -comice în special. Despre schițele
caragialiene putem aduce numeroase argumente care să susț ină contribuția pozitivă a
acestora în rândul cititorilor lor. Ajungând să fie încadrate în rândul literaturii sociale,
acestea au fără doar și poate, o valoare inegalabilă mai ales în rândul copiilor. Cele două
schițe studiate în Gimnaziu: ,,D -l Goeˮ și , ,Vizităˮ sunt atât de oportune tocmai datorită
personajelor pr incipale ce înfățișează copii, ș colari.
Cu atât mai mult modelele înfățișate în schițele numite, sunt în măsură de a modela
comportamentul copiilor cititori. Îmbinarea dintre ironie și umor are dublu efect: de a
plăcea și de a stârni interesul, curiozitatea, dar în aceeași măsură de a educa.
Puterea modelului este imensă în comparație cu cea a teoriei pure. Personajul Goe
ajunge să fie cel mai convingător purtător de cuvânt al învățăturii moral e. Efectul educativ
al schițelor studiate a fost pe deplin confirmat în evolutia copiilor ce au citit și au analizat
la clasă ori suplimentar, o perele ironi -comice caragialiene.
Chiar dacă s -a observat din practica la clasă că inițial elevii sunt amuzați în
principal după o primă lectură. Dacă însă , se face o analiză sau o caracterizare a
personajelor, atunci fiecare elev are argumente pentru a nu -l lua drept model de urmat pe
personajul principal.
Intregul șir de tipuri ale comicului sunt esențiale în c aptarea elevului în circuitul
literar.
O lectură problematizată oferă elevilor premizele unor dezbateri care contracarează
comportamentul ironizat de către autor, atât când e ste vorba de Ionel , Goe, dar și despre
doamnele ce -i au în grijă pe cei doi.
Opera ironică a marelui Caragiale a atins multiple pături sociale, multiple tipologii
umane, iar în programa școlară la nivel de gimnaziu au fost alese perfect cele două schițe
care au în vizor comportamentul greșit al unor copii și atitudinea deviantă a a dulților în a
căror grijă se află.
Faptul că schița este o specie literară de dimensiuni reduse face ca efectul educativ
dorit să se realizeze complet, deoarece elevilor nu le este greu să parcurgă întreg textul
operei.
Sintagma ,,scurt și la obiectˮ par e să fie potrivită pentru schițele studiate în
gimnaziu. Deasemenea, nici restul trăsăturilor schiței nu dau o piedică în înțelegerea

26
moralei operei, î ntru-cât numărul mic de personaje face o memorare rapidă și o retenție
sporită a fiecărui personaj în par te.
Faptul că schița prezintă un moment semnificativ din viața personajelor înlezneș te
înțelegerea me sajului operei și implicit a laturei morale.
Ironia este un aspect relativ slab sesizat de elevii mici, însă o corectă îndrumare a
dezbaterilor de cătr e profesor face ca și această latură a operei caragialiene să fie înțeleasă
și valorificată în ora de literatură română.
Valențele formative pe care schițele caragialiene le au asupra elevilor de gimnaziu
se concretizează într -un comportament mai civiliza t și mult mai responsabil al acestora.
Chiar unii elevi care se aseamănă în comportament cu Goe sau Ionel, sunt de părere că
aceste fapte ale lor nu le fac cinste părinților lor și sunt dornici de schimbare în bine.
Faptul că umorul schițelor cara gialiene atrage cititorii și le stârnește plăcerea de a
lectura trebuie potențat la nivel maxim. Odată cu ,,activareaˮ interesului și plăcerii pentru
lectură, obținute cu ocazia umorului din schițe, profesorii au oportunitatea de a introduce
și alte opere suplimen tare , menite să favorizeze atât aspecte moral -educative cât și pe
cele de dezvoltare a plăcerii cititului.
Introducerea unei ore de lectură este fără îndoială una din variantele cele mai
potrivite atunci când vine vorba de curriculum -ul la decizia școlii .
Tocmai datorită faptului că opera caragialiană a fost mereu până acum și încă este
actuală, este necesar ca elevii să fie puși în legătură directă cu cât mai multe creații ale
dramaturgului . În cazul unei ore de lectură se poate face acest lucru la modu l organizat,
dar într -un fel în care să placă elevilor, să fie o cooperare între aceștia și cadrul didactic.
Este impedios necesar ca elevii să vină cu plăcere la o oră și nu doar împinși de
împrejurări. Cu cât opera studiată este mai aproape de profilul c ititorilor, cu atât ea va fi
mai devorată, mai cerută, mai dorită.
Tipurile de comic pe care schițele caragialiene și nu numai schițele, le împletesc,
fac elevii să fie amuzați, să fie curioși și să scape de prejudecățile deja formate, cum că
lectura te p lictisește sau te adoarme.
Starea de binedispunere este vizibilă în timpul lecturii unor pasaje în care comicul
de nume de exemplu își face prezența. În urma lecturii însă, odată cu analizarea diverselor
caracteristici și aspecte ale operei, ajung să se numească între ei după numele personajului
cu care se aseamănă.
În cazul unui elev care primea totul din partea părinților deși nu merita, fiindcă
situația lui școlară era una foarte slabă, colegii au ajuns să -l strige ,,Goe!ˮ

27
Cert este faptul că subiectul schițelor studiate la clasele gimnaziale dezvoltă
spiritul civic și totodată și spiritul critic. Din momentul în care copiii recunosc astfel de
comportamente, precum cele ironizate de marele Caragiale, aceștia le demontează și
asigură celor din c az un drum nou mai corect, mai civilizat.
Faptul că o operă literară precum schițele plin e de ironi i sunt analizate și
aprofundate , dezvoltă elevilor pe lângă capacitatea de analiză literară și o capacitate de
auto-reglare în ceea ce privește propriul com portament sau al celor din jur.
Toți profesorii de limba și literatura română ar trebui să folosească la maxim
aportul de educație pe care îl aduce opera ironi -umoristică, mai ales deoarece s -a constatat
faptul că nivelul de receptare al operelor ironi -comice caragialiene la nivel de gimnaziu
este net superior față de al tuturor celorlalte texte epice.
Putem constata foarte simplu ca datorită u morului din schițele marelui
I.L.Caragiale, elevii citesc mai mult.

28
Capitolul 3 – Metodologia cercetării

3.1 Scopul, ipoteza și obiectivele cercetării

Scopul este acela de a găsi modalități de stimulare a lecturii utilizând ironia și
umorul din schițele lui Ion Luca Caragiale.

Ipoteza principal ă este aceea că folosind metode activ -participative în predarea
schițelor lui I.L.Caragiale, elevii își dezvoltă interesul de a lectura.
O ipoteză secundară , deriv ată din caractetul ironico -moralizator al schițelor
caragialiene este că elevii își dezvoltă totodată și c alități morale și competențe de
comunicare în urma studiului schițelor.

Obiectivul principal al cercetării este acela de a investiga creșterea nivelului de
lectură a unui lot de copii, în urma unui demers didactic prin care se urmărește stim ularea
lecturii.
Pe lângă obiectivul principal al cercetării se urmărește și
-dezvoltarea calităților morale
-cultivarea spitului civic
-dezvoltarea competențelor de comunicare orală și scrisă

În cadrul activității desfășurate voi îmbina metodele active de p redare cu cele
tradiționale în cadrul predării schițelor caragialiene, pentru a obține din partea elevului o
implicare sporită în dezlegarea tainelor textelor n arative . Îmbinarea dintre ironia și
umorul lui Caragiale susținute de metod e didactice activ -participative , consider că ar
trebui să activeze , interesul pentru literatură, imaginația creatoare, inteligența și atitudinea
morală, dar și abilități de comunicare.
Voi încerca să formez comportamente cât mai deschise spre comunicare pr in
îmbinarea tuturor tipurilor de limbaj: limbaj verbal, nonverbal și paraverbal;
-să educ capacitatea de înțelegere a unui text narativ prin operarea cu anumiți
termeni: idee principală, idee secundară, povestire, rezumat, trăsături fiz ice/ sufletești;
-să îmbogățesc vocabularul copiilor cu exprimări subiective ;

29
-să dezvolt elevilor încerederea în propriile forțe, în vederea implicării active în
situațiile de comunicare izvorâ te din analiza textului narativ;
-să le ofer sprijin în depășir ea barierelor de c omunicare;
-să le cultiv plăcerea de a recepta ori de a crea ei însuși elemente artistice.
Se urmărește ca prin aplicarea la clasă a metodelor activ -participative să atingem
pașii menționați anterior și să se obțină creșterea eficienței activității de rece ptare a
textului literar -narativ.
Odată cu aceasta, prin umorul textelor caragialiene, să înregistrăm un interes
crescut pentru literatură și plăcerea de a înțelege ceea ce este dincolo de cuvinte.
Nu în ultimul rând, motivată de gândul că elevii au nevoie să-și formeze valori și
atitudini pozitive față de învățare și în viață în general, voi valorifica ironia maestrului
Caragiale pentru a le modifica în bine conduita actuală.
Metodica predării literaturii române însumează multiple metode tradiționale/
moderne, bazate pe activitatea elevilor, printre care amintim: brainstormingul, termini
cheie inițiali, cubul, stabilirea succesiunii even imentelor, diagrama venn, proces literar,
dezbaterea, dramatizarea, instanțele narațiunii, pălăriile gânditoare, personaj e sub lupă,
disecția literară, întâlnirea per sonajelor, vânătoarea de comori etc.

3.2 Metode folosite în predarea – învățarea – evaluarea limbii și literaturii
române
Metodele de învățământ , (“odos”=cale, drum; “metha”= către,spre) reprezintă
,,drumurile ˮ folosite în școală de către profesor în a -i sprijini pe elevi să descopere noul.
„Pe scurt, metoda este o cale eficientă de organizare și conducere a învățării, un
mod comun de a proceda ce reunește într -un tot familiar eforturile profesorului și ale
elevilor săi ”17
Ioan Cerghit opina că metoda este „o cale eficientă de organizare și conducere a
învățării”18.
Deasemenea, Sorin Cristea spune: „ Calitatea pedagogică a metodei didactice
presupune transformarea acesteia dintr -o cale de cunoaștere propusă de dascăl într -o
cale de învățare realizată efectiv de copii în cadrul instruirii formale și nonformale .”19

17 Potolea Dan, Neacșu Ioan, Iucu B., Romiță Pănișoară, Ion -Ovidiu, ,, Pregătirea psihopedagogică ˮ,
Manual pentru definitivat și gradul didactic II, ed. Polirom, Iași, 2008, p 254
18 Cerghit I., Metode de învățământ , Ediția a IV -a revăzută și adăugită, ed.Polirom, Iași, 2006
19 Cristea S., Dicționar de pedagogie, Ed. Litera, Buccurești,2000

30
Clasificarea metodelor de învățământ
I. După perioada istorică:
1) Metode clasice (tradiționale): ( expunerea ,conversația, exercițiul etc).;
2) Metode moderne: (studiul de caz, metoda proiectelor,metode de simulare,
modelarea etc).;
II. După funcția didactică principală pe care o îndeplinesc:
1) Metode de predare – învățare propriu -zise :
a) Metodele de transmitere și dobândire a cunoștințelor: (expunerea, problematizarea,
lectura);
b) Metodele ce vizează formarea priceperilor și deprinderilor: (exercițiul, lucrările
practice) etc.;
2) Metode de evaluare ;
III. După modul de organizare a activității elev ilor:
1) Metode frontale: (expunerea, demonstrația);
2) Metode de activitate individuală: (lectura);
3) Metode de activitate în grup: (studiul de caz, jocul de roluri);
4) Metode combinate: (experimentul);
IV. După tipul de strategie didactică în care sunt implicate:
1) Algoritmice: (demonstrația, exercițiul);
2) Euristice: (problematizarea);
V. După sursa cunoașterii:
1) Metode de comunicare orală : expozitive (conversația catihetică), interogative
(discuțiile și dezbaterile, problematizarea)
2) Metode de comunicare bazate pe limbajul intern: (reflecția personală);
3) Metode de comunicare scrisă: (tehnica lecturii);
4) Metode de explorare a realității :
a) Metode de explorare nemijlocită (directă) a realității: (observarea sistematică,
experimentul);
b) Metode de explorare mijlocită (indirectă) a realității: (metode demonstrative, metode
de modelare);
5) Metode bazate pe acțiune: (practice sau operaționale):
a) Metode bazate pe acțiune reală : (exercițul; studiul de caz; proiectul sau tema de
cercetare; l ucrările practice);

31
b) Metode de simulare (bazate pe acțiune fictivă): metoda jocurilor: metoda
dramatizărilor; învățarea pe simulatoare.

Societatea actuală , dar mai ales cea a viitorului se încadrează unui timp al
informa ției și al complexită ții acestei informații.
Individul contemporan trebuie să țină piept unor mari sfidări și încercări ale lumii
moderne precum explozia informa țională, accelerarea ritmului vie ții sau creșterea
gradului de agitație interioară.
Procesul instructiv -educativ modern , cere ca strategiile de învățare folosite să fie
cât mai atent selectate și să se regăsească într -o formă care să țină piept provocărilor
inteligenței artificiale.
Rolul dascălilor în procesul de modelare a individului modern este poate cel mai
important.
Prin folosirea unor metode cât mai diverse și activ -ludice, profesorul deschide în
sufletul elevilor dorin ța de învă țare și participare la activ ități într -un mod personal .
Instruirea interactivă este un tip superior de instruire, ce se concentrează pe
activiza rea persoanelor participante la instruire, pe implicarea și participarea lor
conștientă și activă în procesul propriei formări, dar și pe producerea de interac țiuni,
stimularea unor schimburi verbale, schimburi de idei, prezentare și confruntare de opini i,
precum și argumentarea acestora.
Prin faptul ca î și pune elevii în situa ții diverse de instruire , profesorul preschimbă
școala ,, într-un laborator sau un templu” (M. Eliade).
Învățarea activă este definită, conform dic ționarului, ca fiind procesul de în vățare
pliat pe interesele și nivelul de în țelegere sau nivelul de dezvoltare al subiecților care iau
parte la proces.
Totodată învă țarea activă constă în implicarea elevului în procesul de învă țământ
astfel încât el să devină un coparticipant la propria educare și instruire.
Nu degeaba unul din proverbele vechi spune că ,,Dacă vrei un lucru bine făcut
trebuie să îl faci cu mâna taˮ. Valorificând această credință, consider că învățarea activ –
participativă este ideală atunci când ne dorim rezultate maxime.
.
.
.
.

32
Clasificarea principalelor metode activ -participative
I.Metode de predare – învățare interactivă în grup: Metoda predării/ învățării
reciproce (Reciprocal teaching -Palinscar ), Metoda Mozaicul (Jigsaw), Citirea
cuprinzătoare, Cascada (Cascade), Metoda învățării pe grupe mici (Student Teams
Achievement Division), Metoda turnirurilor între echipe (Teams/ Games/Tournaments),
Metoda schimbării perechii (Share -Pair Circles), Metoda piramidei, Învățarea
dramatizată.
II.Metode de fixare/ sistematizare a cunoștințelor și de verificare : Harta
cognitivă sau harta conceptuală (Cognitivemap, Conceptual map), Matricele, Lanțurile
cognitive, Scheletul de pește (Fishbone maps), Diagrama cauzelor și a efectului, Pânza
de păianjăn (Spider map -Webs), Tehnica florii de nufăr (Lotus Blossom Technique),
Metoda R.A.I., Cartonașele luminoase.
III.Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativități i:
Brainstorming, Explozia stelară (Starbursting), Metoda Pălăriilor gânditoare (Thinking
hats-Edward de Bono), Caruselul, Multi -voting, Masa rotundă, Interviul de grup, Studiul
de caz, Incidentul cri tic, Phillips 6/6, Tehnica 6/3/ 5, Controversa creativă, Tehnica
acvariului (Fishbowl), Tehnica focus grup, Patru colțuri (Four corners), Metoda Frisco,
Sinectica, Buzz -groups, Metoda Delphi.D, Metoda inteligențelor multiple.
IV.Metode de cercetare în grup : Tema sau proiectul de cercetare în grup,
Experimentul pe echipe, Portofoliul de grup.

Modernizarea treptată și continuă a procesului didactic , impune ca strategiile
aplicate să fie cât mai riguros selectate și într -o formă accesibilă, novatoare. Prin folosirea
diversificată a metodelor, profesorul are ca scop depășirea monotoniei și rutinei,
deschizând în rândul elevilor dorin ța de învă țare într -un mod eficient și creativ.
Metodele moderne sunt interactive și se bazează pe cooperarea dintr e elevi în
timpul unei activită ți. Aceștia trebuie să rela ționeze unii cu al ții astfel încât contribuția și
responsabilitatea individuală să devină o ,,cărămidăˮ în construcția fi nală.
„Prin specificul lor, acestea sunt proceduri care pornesc de la ideea că, prin felul
său de a fi, învățarea este o activitate personală care nu poate fi cu nimic înlocuită, că
singurul cel care învață poate să fie considerat agent al propriei sale în vățări ”20.
.

20 Cerghit I., op. cit. , p 68

33
Piaget a afirmat și el, că scopul metodelor noi este acela de a crea condiții potrivite,
care să favorizeze dezvoltarea anumitor procese, în așa fel încât elevu l să se implice în
propria sa dezvoltare.
I.Cerghit a susținut că „«activ» este copilul care depune efort de reflecție
personală, interioară și abstractă, care întreprinde o acțiune mintală de căutare, de
cercetare și redescoperire a adevărurilor ”.21
Conceptul de activizare a fost discutat încă din timpuri îndepărtate, de la Platon și
Aristotel până la Comenius (1592 -1670) și Piaget (1896 – 1980), care au susținut că
principala sursă de cunoaștere a elevului este propria sa activizare.
Conform o piniei lui Bruner, activizarea elevilor include o serie de obiective
instructiv -educative prec um:
– dezvoltarea motivației intrinseci pentru învățătură;
– adaptarea cunoștințelor în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, de
nivelul lor de pregătire, de interesele acestora;
– respectarea principiilor didactice, adică să se facă trecerea de la simplu la
complex,
de la concret la abstract, în vederea facilitării învățării și descoperirii;
– formarea unor capacități și deprinderi de descoperire și explorare a
necunoscutului;
– crearea și păstrarea unor situații de incertitudine, care să stârnească activizarea
elevilor.
Metodele activ -participative aduc împreună o serie de valențe formative însă cele
mai importante sunt: dezvoltarea gândirii critice, dezvoltarea creativității și im aginației și
activizarea elevilor în cadrul activităților.
Avantajele metodelor moderne sunt următoarele :
– activizează elevii, îi antrenează într -o participare firească și responsabilă;
– facilitează transferul de inform ații, prin scenariile diverse și prin caracterul
……….. ludic ;
– stimulează voința, gândirea, creativitatea și imaginația elevilor ;
– dezvoltă abilitățile de comunicare;
– sunt alternative interesante de evaluare/autoevaluare/interevaluare;
– cultivă și dezvoltă valori și atitudini;

21 Cerghit.I., op. cit. , p 43

34
– valorifică ceea ce elevii știu deja.
Dezavantajele metodelor moderne sunt următoarele :
– există riscul ca unii elevi să se sustragă sarcinilor date, de exemplu, în
grupe/echipe unii muncesc, alții pierd vremea;
Această situație se poate evita p rin observarea sistematică și cu ajutorul fișelor de
lucru/de observație;
Școala modernă și democratică de astăzi așează în centrul intereselor sale
pedagogice și didactice, raporturile elevului cu cunoștin țele, dar mai ales ceea ce știe
elevul să facă cu ele, într-o viziune integratoare și sistemică.
„O metodă se definește prin predominan ța unor caracteristici la un moment dat,
caracteristici ce se pot metamorfoza astfel încât metoda să gliseze imperceptibil într -o
clasă complementară sau chiar contrară.22
Această afirmație care aparține cercetătorului din domeniul didactic, Constantin
Cucoș, este purul adevăr tocmai faptului că s -a demonstrat în practică de foarte multe o ri
că dacă circumstanțele în care se folosește o anumită metodă tradițională, sunt ingenioase
și noi, ea parcă devine alta, sau și prin simpla modificare a unei secvențe de aplicare a sa.
Există și procesul invers, de a descoperi elemente tradiționale în m etodele moderne.
Așa cum și renumitul Gaston Mialaret opina despre metodele didactice faptul că
ele sunt o îmbinare de mai mulți facto ri, se întărește ideea că educația este și va rămâne
în continuare o artă specială în care modelăm oameni .
Rolul unui das căl dedicat este un rol de artist, iar acest fapt se concretizează atunci
când acesta nu se mulțumește cu sabloane și cu monotonie, ci adaugă stropi din
personalitatea sa în materialele didactice folosite, în proiectarea didactică și în tot ceea ce
face.
Încă din timpul lui Bax ton (1965) și până în prezent , toți cercetătorii domeniului
au fost oar ecum de acord că nu s -a stabilit nici o metodă care să însumeze insușirile de a
fi cea mai bună în toate situațiile de învățare pentru to ți elevii, la toate ma teriile și pentru
toți dascălii sau după cercetătile lui Barta Probah concluzionăm că nu avem o singură
metodă didactică pe care să o numim cea mai bună dintre toate.
În loc să căutăm metoda perfectă de predare, mai bine căutăm să folosim căi ce
vor duce la ,,predare cât mai reală ”23 și învățare asemenea .
.

22 Cucoș Constantin, Pedagogie , ed. Polirom, Iași, 1999, p 84
23 Cerghit I., op. cit., p 59

35
Acțiunile didactice care stimulează evident dezvoltarea și plăcerea de a citi, dar și
a motivației pentru lectură sunt nu numai cele specifice pre -lecturii și post-lecturii ci
majoritar cele care susți n atât activitătile de pre -lectură dar și pe cele de post -lectură.
,,Între acestea se înscriu, de exemplu reperele lectură, temele de lectură prin web,
grupurile de lectură, jurnalele de lectură, diversele forme de interogare a personajelor
sau autorului, parafrazele pragmatic (ansambluri parafrastice dirijate sau libere) ,
dramatizările (simple, repetitive sau mai complexe , cu vibrații sincretice, etc), predicțiile
sau presupozițiile textuale. ˮ24
Dramatizarea este una din metodele activ -participative prin care elevii se transpun
în pielea personajelor prin prelucrarea unui text literar în vederea reprezentării scenice.
Dezbaterea se prezintă ca o metodă de învățământ în care predomină acțiunea de
comunicare orală interogativă. Metoda dezbaterii valorifică procedeul întrebărilor, ce
sunt orientate în direcția unui schimb organizat de informații ce contribuie la clarificarea
unor probleme. Deasemenea, se dezvoltă capacități de stăpânire a materiei, de exprimare
și de creație în situația unor analize de caz de schise perfecționării. Metoda dezbaterii
favorizează participarea elevilor la interacțiune atât reciprocă dar și cu profesorul, elevii
și cadrul didactic regăsindu -se ca parteneri într -o activitate comună.
Proectarea metodei dezbaterii permite cadrului didactic să realizeze numeroase
forme de organizare precum: în grup, tip seminar, masa rotundă, asalt de idei, dirijată, etc
ce au ca efect o formă avansată de învățare socială.
Structura prezentei metode se construiește din trei etape:
– introducerea (p rin exprimarea întrebărilor)
– intervenția elevilor
– sistematizarea argumentelor și definirea concluziilor.
Pălăriile gânditoare – este și ea o metodă modernă, activ -participativă, prin care se
formează grupuri pentru fiecare tip de pălărie , dar pot fi purtate și individual : albastră,
albă, verde, galbenă, roșie, neagră.
Grupul pălăriilor albastre va fi moderator și la final va enumța concluziile.
Grupul pălăriilor albe prezintă obiectiv informații din text.
Grupul pălăriilor roșii scoate în evidență sentimentele pe care le generează opera sau un
anumit aspect din ea.
Grupul pălăriilor galbene evidențiază calități s au lucruri benefice, pozitive, din text.

24 Cerghit I., op. cit., p 82

36
Grupul pălăriilor negre marchează aspecte negative ale operei, defecte ale personajelor
etc.
Grupul pălăriilor verzi este cel creator și dă un alt final textului sau face prezumții.
*Avantajele metodei pălăriilor gânditoare :
– stimulează creativitatea elevilor, gândirea colectivă dar și pe cea individuală.
– dezvoltă capacității sociale a le participanților la discutii și toleranța reciprocă,
de respect pentru opinia celuilalt.
– încurajează și exersează capacitatea de exprimare a gndurilor și opiniilor
proprii
– dezvoltă competența inteligenței logice , lingvis tice și interpersonale
– determină și activează comunicarea și capacitatea de a lua decizii
– încurajează gândirea critică , complexă și completă
*Dezavantajele metodei:
– există posibilitatea ca meto da să fie percepută ca o simplă activitate rec reativă
și să nu fie luată în serios
– apare riscul identificării totale a elevilor cu una di ntre pălării și refuzul viitor
de a purta o altă pălărie
– pot apărea conflicte între elevi.
Metoda lucrului cu cartea este una din metodele activ -participative ce are ca efect
formarea priceperilor și deprinderilor necesare însușirii noilor cunoștințe prin auto –
instruire dar nu numai.
La ora de limba și literatura română, lectura are ca scop asimilarea de informații
ce duc la înțelegerea diferitelor instanțe ale narațiunii și ,,prindereaˮ firului operei.
Studierea textului literar necesită atenție sporită, ceea ce îl ține activ pe elev în a
înțelege ceea ce citește și în a prelucra în mod personal informațiile textului.
Dintre tehnicile de lectură din cadrul acestei metode amintim:
-lectura lentă, în profunzime
-lectura rapidă și reactualizarea unor pasaje
-lectura critică pentru înțelegerea unor semnificații largi
-lectura problematizată ce va avea ca rezultat clarificarea unei probleme sesizate
de către profesor
-lectura dirijată, orientată de către profesor anume pentru a ajunge într -un punct
dorit. Acesta orientează procesul de gândire al elevilor către o informație importantă.

37
-lectura liberă are rolul de a lărgi orizontul elevilor și a le dezvolta cultura
generală.
Această metodă și tehnicile prezentate, crează deprinderi necesare pe tot parcursul
vieții: de a interpreta în mod personal ideile, de a descoperi problemele centrale, de a
trage concluzii, de a-și pune probleme, de a cerceta etc.
Metoda procesul literar este o metodă modernă, ludică, ce se caracterizează printr –
un joc de rol cu caracter general ce presupune o dezbatere pe poziții opuse (apărător –
acuzator) a unui aspect controversat dintr -o operă literară.
Elevii emit păreri personale, argumente pro și contra cu privire la personajele procesului.
Toate opiniile vor fi izvorâte din contactul direct cu opera.
O variantă mai complexă a procesului literar este metoda procesului judiciar.
Cubul este una dintre metodele didactice moderne ce permit analizarea unui
subiect din mai multe perspective.
Cele șase fețe ale cubului, conforme pentru: argumentează, analizează, compară, descrie,
aplică și asociează ,,țintescˮ principalele competențe .
Metoda îmbină atât avantaje căt și dezavantaje, însă avantajele sunt superioare .
Enumerăm printr e avantaje faptul că elevii participă conștient, își formează abilități de
cooperare, învață unii de la alții, iar sarcinile de învățare pot fi cu ușurință diferenția te.
*Avantaje le metodei ,,cubulˮ :
– implicarea tuturor elevilor în activitatea de predare -învățare;
– aprofundarea și sistematizarea cunoștințelor într -o formă distractivă;
– cultivarea spiritului de echipă și al competitivității;
– dezvoltă creativitatea, gândirea critică și inteligențele multiple;
– dezvoltă capacitățiile de comunicare individuale dar și în cadrul grupului;
– oferă elevilor libertatea de a -și exprima propriile păreri, deoarece tema este abordată
din toate punctele de vedere;
Ciorchinele este metoda ce țintește spre înțelegerea conceptelor și ideilor precum
și spre surprinderea unor conexiuni între acestea. Este o metodă modernă care urmărește
îmbinarea informațiilor dobândite anterior cu cele însușite pe parcursul noii activități.
Prin utilizarea acestei metode se dorește dobândirea și fundamentarea unui număr cât mai
mare de cunoștințe de către elev. Ciorchinele poate fi realizat individual sau pe grupe, în
funcție de tipul activității sau de performanțele urmărite.
*Avantajele metodei ,,ciorchineleˮ :
– dobândirea cunoștințelor într -o formă atractivă;

38
– învățarea este eficentă și de durată deoarece elevii participă activ și conștient în cadrul
activității;
– dezvoltă gândirea, creativitatea, imaginația și capacitățile creatoare ale elevi lor;
– vizează rezolvarea sarcinilor propuse cu ajutor colegiilor, dezvoltând totodată și
spiritu l de cooperare, colegialitatea.
Teoria inteligențelor multiple a fost prezentată în anul 1983 de Dr. Howard
Gardner, profesor la prestigioasa Universitate Harvard. Tipurile de inteligență, cele
8 dimensiuni fundamentale ale conceptului ,,inteligență multiplaˮ, potrivit teoriei
lui Gardner, sunt:
-verbală/lingvistică
-matematică /logică
-vizuală/spaț ială
-corporală/ kinestezică
-ritmică /muzicală
-interperson ală
-intrapersonală
-naturalistă
Inteligența verbală/lingvistică:
Această inteligență reprezintă capacitatea de a folosi eficient cuvintele, atât
în registrul oral , cât și în registrul scris. Un elev cu acest tip de inteligență va dori
în mod special să lectureze, să scrie, să nareze, să producă jocuri de cuvinte.
Copiii cu acest tip de inteligență se remarcă prin abilitatea de a opera foarte
liber și natural cu cuvintele atât pe cale orală precum și în scris. Experiențele din
zilele noastre ne atrag atenția că este nevoie în mod deosebit de dezvoltarea acestei
inteligențe. La școală, elevii ascultă, redactează, lecturează și vorbesc. Deși toți sunt
trecuți prin aceste experiențe, este foarte vizibil că unii dintre ei se descurcă în mod
natural . Copii ce se încadrează în această tipologie sunt metodici și sunt capabili de
a gândi logic. Nu se simt stânjeniți în fața unei audiențe și sunt capabili de a ține
adevărate pledoarii, ca veritabili oratori.
Inteligența logică/matematică:
Aceasta include capacitatea de folosire a raționamente lor inductive și
deductive, de rezolvare a problemelor abstracte, de a înțelege relațiile complicate
dintre concepte, idei și lucruri .
.

39
Acest tip de inteligență însumează și abilitatea de clasificare, de anticipare, de
stabilire a priorităților, de formulare a unor ipoteze științifice și de înțelegere a
relațiilor de cauzalitate.
Inteligența vizuală/spațială:
Tipul de inteligență a „imaginilor și tablourilor” cuprinde abilitatea de a
percepe cu ușurință lumea înconj urătoare pe cale vizuală, dar și abilitatea de a o
recrea din propriile experiențe vizuale. Acest tip de inteligență pornește a se
dezvolta odată cu acutizarea percepțiilor senzorio -motorii. Percepția vizuală intră în
legătură cu un set de cunoștințe ante rioare, cu experiența, cu emoțiile și creează o
nouă viziune oferită celor din jur ca experiență.
Mulțumită imaginilor vizuale, copiii cu astfel de inteligență își vor întări mai
cu ușurință cunoștințele și își vor aminti lucruri care altfel sunt mai greu de reținut
și de înțeles prin logică.
Inteligența corporală/kinestezică :
Inteligența de la nivelul corpului și al mâinilor ne ajută să realizăm
coordonarea dintre trup și spirit. Acest fel de inteligență însumează deprinderi
speciale precum, echilibrul, d exteritatea, flexibilitatea, viteza, dar și deprinderi la
nivel tactil și cutanat.
Copiii cu acest tip de inteligență au reacții rapide și bine definite la nivelul
corpului, învățând cu ușurință cum să mânuiască diferite obiecte și unelte
Inteligența muzi cală/ritmică:
Această inteligență se conturează prin gradul de sensibilitate pe care copilul
îl are la sunet și prin modalitatea de a răspunde emoțional la astfel de stimuli.
Acești oameni sunt și foarte receptivi la ritm. Sunt deasemenea foarte
emotivi, așa că în activitatea de învățare al acestui tip de copii cel mai bine este să
se folosească muzica lor preferată. O bună înțelegere și retenție nu ține doar de ceea
ce aude, dar și de cum sună cu exactitate cuvintele ce ajung la el.
Inteligența interperso nală:
Se caracterizează prin abilitatea de a sesiza și de a evalua cu ușurință stările,
intențiile, motivațiile și sentimentele celor din jur. Acest tip de inteligență implică
deprinderi de colaborare, capacitatea de rezolvare a conflictelor, de a -i motiv a pe
cei din jur pentru atinger ea unor scopuri avantajoase comune. Mulțumită bucuriei
de a comunica cu oamenii, acest tip de persoană înțelege cel mai bine idei și
cunoștințe în cadrul unei echipe.

40
Inteligența intrapersonală :
O persoană cu o astfel de inteligență își petrece timpul pe gânduri, reflectând
sau autoevaluându -se. Nevoia acesteia de introspecție transformă inteligența în ceva
extrem de intim. Astfel de oameni au și un grad crescut de auto -control, înțelegere
și stimă de sine precum psih ologii, psihiatrii și filosofii .
Inteligența naturalistă :
Acest tip de inteligență este vizibilă la copiii care învață cel mai bine prin
contactul direct cu natura.
Naturaliștii au puterea și plăcerea de a înțelege natura și de a detecta regularități.
Acestor copii le place foarte mult să stea afară și procesul de învățare în cazul lor
este cel mai eficient în timpul excursiilor și altor forme de drumeții ce le vor da
ocazia să exploreze.
Toate aceste metode vor fi valorificate în cadrul experimentului didactic destinat
verificării ipotezei principale, aceea că folosind metode activ -participative în predarea
schițelor lui I.L.Caragiale, elevii își dezvoltă interesul de a lectura .

3.3 Resursele cercetării
În realizarea cercetării voi folo si metoda experimentală în cadrul căreia voi lucra
cu două grupe de elevi ce dețin nivel de dezvoltare similar, corespunzător vârstei.
Deasemenea, competențele acestora, specifice disciplinei limba și literatura
română, corespund standardelor curriculare actuale.

Eșantion de participanți :
-eșantion experimental: clasa a VI -a de la Liceul Tehnologic Crâmpoia , formată
din 17 elevi
-eșantion de control: clasa a VI-a de la Școala Gimnazială Icoana, formată din 16
elevi.
În cazul eșantionului experimental, pentru predarea schiței în cadrul orelor de
limba și literatura română, voi folosi metodele activ -participative pentru a le completa
pe cele tradiționale. Așa cum ne spune și ipoteza prezentei cercetări, considerăm că
.
.

41
metodele activ -participative sunt un a vânt dat elevului în a -și dezvolta interesul pentru
literatură și de a acționa prin el însuși pentru a -și atinge curiozitățile literare.
Pe de altă parte, în cazul eșantionului de control, predarea sch iței se va efectua
folosind doar metode traditionale, î n care profesorul este cel ce are un rol de expunător al
ideilor iar elevii, receptori pasivi ai acestora, pe care trebuie într -un final să și le
însușească și să le înglobeze în totalitatea cunoștințelor proprii.
Perioada de cercetare: anul școlar 2019 -2020, semestrul întâi .
Eșantionul de conținut cuprinde textele schițelor: ,,Vizită…ˮ, ,,D -l Goeˮ ,
,,Bubicoˮ, ,,Amiciˮ, ,,Five o’clock”
Metodologia cercetării cuprinde deasemenea, pe lângă experimentul didactic/
psihopedagogic, metoda observației, meto da testelor și a chestionarelor, analiza
produselor activității.
Variabila independentă – demersul didactic ce se va construi pe baza metodelor
activ -participative în scopul predării schițelor lui I.L.Caragiale.

3.4 Etapa pre-experimentală
Pretestarea s -a aplicat celor două grupuri: de control și experimental pentru a se
investiga nivelul fiecăruia în ceea ce privește receptarea textului literar și cunoștințele
literare ce se impun.
Conform programei de învățământ pentru limba și literatur a română – nivel
gimnazial – în primul rând se are în vedere formarea și dezvoltarea competențelor de
comunicare atât de necesare oricărui tip de acti vități profesionale ulterioare. Din această
perspectivă, curriculumul de limba și lit ratura română al clas elor gimnaziale se bazează
pe studiul integrat al limbii și literaturii.
Obiectivele prestabilite pentru aceasta acțiune sunt: constatarea și înregistrarea
diferențelor dintre rezultatele celor două grupuri.
Atât grupul de control cât și cel experimental a u primit un test inițial care a îmbinat
itemi obiectivi, semiobiectivi dar și subiectivi, pe baza schiței ,,Vizită…ˮde I.L.Caragiale .
.
.
.

42
TEST INI ȚIAL
Citiți cu atenție fragmentul :

,,M-am dus la sf. Ion să fac o vizită doamnei Maria Popescu, o veche prietină , ca
s-o felicit pentru onomastica1 unicului să u fiu, Ionel Popescu, un copilaș foarte draguț d e
vreo opt anișori. N -am voit să merg cu mâna goală și i-am dus baiețelului o minge foarte
mare de cauciuc și foarte elastică . Atențiunea mea a facut mare placere amicei mele și
mai ales copilului, pe care l -am gă sit îmbracat ca maior de R oșiori2 în uniformă de mare
ținută . Dupa formalitațile3 de rigoare4, am început să convorbim despre vreme, despre
sorții agriculturii – d5. Popescu tată l este mare agricultor – despre criza ș.cl6. Am observat
doamnei Popescu că în anul acesta nu se prea vede la plimbare, la teatr u, la petreceri…
Doamna mi -a răspuns ca de l a o vreme i se ură ște chiar unei femei cu petrec erile, mai ales
când are copii [….]
-Pe câ nd doamna Popescu -mi expune părerile ei sănă toase în privința educației copi ilor,
auzim dintr -o odaie de alături o voce ragușită de femeie bătrană :
-Uite, coniță, Ione l nu s -astâmpă ră!
-Ionel! strigă madam Popescu; Ionel! vin la mama!
Apoi, catră mine încet:
-Nu știi ce ștrengar se face… și deșt ept… Dar vocea de dincolo adaogă :
-Coniță ! uite Ionel! vrea să -mi ră stoarne mașina7 !… Astâ mpără -te, că te arzi!
-Ionel! strigă iar madam Popescu; Ionel ! vin la mama!
-Sări, coniță! varsă spirtul! s -aprinde!
-Ionel! strigă iar mama, și se scoală repede să meargă după el. Dar pe cand vrea
sa iasă pe ușe, apare micul maior de R oșiori cu sabia scoasă și-i oprește trecer ea, luâ nd o
poză foarte marțială8. Mama ia pe maiorul în brațe și -l sarută …ˮ

1-onomastică, s.f. – ziua numelui
2-roșior,s.m. – soldat călăreț, îmbrăcat cu haină roșie
3-formalitate,s.f. – (în text) cerință impusă de regulile de politețe
4-de rigoare – care este cer ut de o anumită împrejurare
5-d.- prescurtare pentru ,,domnul ˮ
6-ș.cl.- prescurtare pentru ,,și celelalte ˮ
7-mașina,s.f. – instrument folosit pentru pregătirea cafelei, spirtieră.

43
8-marțial, -ă, adj. – cu aer războinic

(,,Vizită… ˮ de Ion Luca Caragiale )
1.Precizați timpul și spațiul acțiunii.
2.Găsiți sinonime contextuale pentru cuvintele subliniate în text : plăcere, părerile, odaie,
astâmpără -te.
3.Scrie forma literară a cuvintelor : adaogă, ușe.
4.Completați următoarele afirmații :
Rolul liniei de dialog este de a…………….
În enunțul ,,Ionel! vin ’ la mama! ˮ rolul pr imului semn al exc lamării este a cela de
a………………………………………………………..iar rolul apostrofului este de
a…………………………………………………………
În titlu, punctele de suspensie s -au folosit pentru a……………………………………….
5.Consrtuiește câte un enu nț în care cuvintele ,,mașină ˮși ˮținută ˮ să aibă alt î nțeles decât
în textul dat.
6.Extrageți din text o idee principal ă și o idee secundară.
7.Transformați fragmentul următor din vorbire direct în vorbire indirectă :
,, – Uite , coniță, Ionel nu s -astâmpără !
-Ionel! strigă madam Popescu; Ionel! vin’ la mama!
Apoi cătră mine încet:
-Nu știi ce ștrengar se face…și deștept… ˮ
8.Realizați caracterizarea tânărului Ionel.
9.Exprimați -vă opinia în 5 -7 rânduri despre reacția mamei din ultimul enunț al textului.

În tabelele ce urmează am înregistrat rezultatele celor două grupuri și din câte se
poate observa, grupul de control a reușit să acumuleze o medie ușor superioară față de
cea a grupului experimental.
.
.
.
.
.
.
.

44
Tabel nr.1
Rezultate în urma textului inițial
Grup experimental

Subiecț i Ex
1 Ex
2 Ex
3 Ex
4 Ex
5 Ex
6 Ex
7 Ex
8 Ex
9 Oficiu Total
Puncte
S1 0,50 1 0,50 0,20 0,50 0 0,50 0,50 0 1 4,75
S2 0,50 1 0,50 0,25 50,0 0,50 0,50 0,50 0,50 1 5,75
S3 1 1 0,50 0,50 0,50 0 0,50 0,50 0 1 5,50
S4 0,50 0,50 0,50 0,50 0 0 0,50 0,50 0 1 4,00
S5 1 1 0,50 0,25 0 0,50 0,50 0,50 0,50 1 5,75
S6 1 0,75 1 0,50 0,50 0 0,50 0,50 0,50 1 6,25
S7 1 1 1 0,50 0,50 0,50 1 1 1 1 8,50
S8 0,50 0,75 0,50 0,75 0 0 0,50 0,50 0 1 4,50
S9 0,50 0,50 1 0,50 0,50 0,50 1 0,50 1 1 7,00
S10 0,50 0,50 1 0,25 0 0,50 0,50 0,50 0 1 4,75
S11 1 0,75 1 0,50 0,50 0,50 1 0,50 0,50 1 7,25
S12 1 1 1 0,50 0,50 1 1 1 0,50 1 8,50
S13 1 0,25 1 0,25 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 1 6,00
S14 1 0,50 0,50 0,75 0,50 0,50 0,50 0,50 0 1 5,75
S15 1 0,25 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 1 5,75
S16 1 0,75 1 0,25 0,50 0,50 1 0,50 0,50 1 7,00
S17 1 0,25 1 0,25 0,50 0,50 0,50 0,50 0 1 5,50
Media 0,82 0,69 0,76 0,45 0,38 0,38 0,64 0,55 0,35 1 6,02

După cum se poate observa, subiecții S1, S4, S8 și S10, nu au reușit să obțină
notă de trecere, ceea ce impune o mai atentă supraveghere a demersului lor educativ. Un
alt punct slab îl consider faptul că 7 din sbiecți nu au abordat chiar delo c ultimul item și
nu au competen ța de a -și comunica sau de a -și susține propriile opinii.
.
.

45
Principala amenințare consider că este faptul că munca elevilor nu este
monitorizată și de către părinți, care lucrează mult și deseori copiii stau singuri acasă fără
a avea cu cine comunica. Lectura și studiul individual sunt reduse la minim sau
inexistente.

Figura nr. 1

Așa cum arată și graficul anterior, rezultatele sunt unele medii, nota cea mai mare
fiind 8,50 în cazul subiecților 7 și 12.
Ceea ce îngrijorează este faptu l că atitudinea subiecților pentru notele obținute
este una de împăcare și mulțumire, inclusiv în cazul celor patru elevi ce au note sub 5,00
Faptul că elevii se mulțumesc și cu note mai mici denotă lipsă de motivație, atât din rândul
mediu lui familial cât și a climatului educativ din clasă.
. 4,745,755,5
45,756,258,5
4,57
4,757,258,5
65,75 5,757
5,5
0123456789
S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7 S8 S9 S10 S11 S12 S13 S14 S15 S16 S17NOTE OBȚINUTE
SUBIECȚII GRUPULUI EXPERIMENTALRezultatele testului inițial ,ale grupului experimental

46
Tabel nr 2
Rezultate în urm a testului iniț ial
Grupul de control

Subiecții Ex
1 Ex
2 Ex
3 Ex
4 Ex
5 Ex
6 Ex
7 Ex
8 Ex
9 Oficiu Total
puncte
S1 1 1 1 0,50 0,50 1 1 1 1 1 9,00
S2 0,50 0,50 0,50 0,25 0 0 0,50 0,50 0 1 3,75
S3 1 1 1 0,50 0,50 0,50 1 0,50 0,50 1 7,50
S4 0,50 0,75 0,50 0,75 0 0 0,50 0,50 0 1 4,50
S5 1 0,50 0,50 0,50 0,50 0 0,50 0,50 0,50 1 5,50
S6 1 1 1 0,50 0,50 0,50 1 1 0,50 1 8,00
S7 0,50 0,75 1 0,75 0 0,50 0,50 0,50 0,50 1 6,00
S8 1 0,25 0,50 0,50 0,50 0,50 1 0,50 0,50 1 6,25
S9 1 1 0,50 0.75 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 1 6,75
S10 1 1 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 1 6,50
S11 1 1 1 0,50 1 0,50 1 0,50 0,50 1 8,00
S12 1 1 0.50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 1 6,50
S13 1 0,75 1 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 1 6,75
S14 1 0,25 0,50 0,50 0 0,50 0,50 0,50 0,50 1 5,25
S15 0,50 0,50 0,50 0,50 0 0 0,50 0,50 0,50 1 4,50
S16 1 0,75 1 0,50 0,50 0,50 1 1 1 1 4,50
Media 0,87 0,75 0,71 0,53 0,37 0,40 0,68 0,59 0,50 1 6,40

Și în cazul grupului de control există subiecți care au obținut note sub limita de
trecere, adică sub 5, însă doar doi, jumătate față de numarul celor din grupul experimental .
De data aceasta, foarte puțini elevi au avut item i unde punctajul a fost 0.00 fapt ce
se răsfrânge și în media pe care grupul a reușit s ă o strângă (6,40) superioară față de cea a
grupului experimental.
..
.
.
.

47

Figura nr. 2

În urma etapei experimentale ne propunem sa de pășim media grupului de control
dar nu numai.
După analiza rezultatelor și ținând cont de itemii care le -au creat dificultăți , se va
elabora o strategie didactică de ameliorare a rezultatelor grupului experimental atât în
raport cu grupul de control cât și cu propriile rezultate.
Prin folosi rea unor metode activ -participative se urmărește sporirea interesului
pentru propriile rezultate, ridi când elevilor încrederea în forț ele lor. Odată cu aceasta se
va obține și dezvoltarea limbajului prin exerciții specifice lecturii, aplicate baza schițelor
lui I.L.Caragiale.
.
. 9
3,757,5
4,55,58
66,256,756,58
6,56,75
5,25
4,57
012345678910
S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7 S8 S9 S10 S11 S12 S13 S14 S15 S16NOTE OBȚINUTE
SUBIECȚII GRUPULUI DE CONTROLRezultatele testului inițial, ale grupului de control

48
Analiza SWOT

Unitatea de învăță mânt: Liceul Tehnologic Crâmpoia
Profesor: Dima Veronica Nicoleta
Disciplina: Limba și literatura română
Clasa a VI -a
Număr de elevi testați: 17

Figura nr. 3

MEDIA=6,02

Puncte tari:
– pornind notarea de la 1, am avut două note peste 8
– cel mai bine lucrat item a fost itemul numărul 1, care cerea precizarea timpului și
spațiului acțiunii, urmat de itemul numărul numărul 3, referitor la forma literară a unor
cuvinte date
– trei elevi au obținut punctaj maxim la ultimii doi itemi, subiectivi
.
.
.
Item1 ; 0,82; 16%
Item2 ; 0,69; 14%
Item3 ; 0,76; 15%
Item4 ; 0,45; 9%Item5 ; 0,38; 7%Item6 ; 0,38; 8%Item7 ; 0,64; 13%Item8 ; 0,55; 11%Item9 ; 0,35; 7%Test inițial -grup experimental
Item1 Item2 Item3 Item4 Item5 Item6 Item7 Item8 Item9

49
Puncte slabe :
– nici un elev nu a rezolvat complet corect itemul numărul 5, care evalua polisemia unor
cuvinte date
– itemul numărul 6, ce viza idei principale și secundare d in text a fost rezolvat corect î n
proporție de 8℅
– itemul numărul 9 a fost rezolvat corect in cea mai mică proporție și anume de 7℅
– în cazul ultimul ui item, numărul 9 –în care se cerea exprimarea opiniei proprii, 7 dintre
elevi nici măcar nu au încercat rezolvarea lui
Măsuri de ameliorare :
– mai multe exerciții scrise și orale pentru dezvoltarea vocabularului (Exerciții de
găsirea unor sinonime, antonim e, omonime, paronime și sensul lor în enunțuri, pe
tot parcursul anului.)
– exerciții de lectură pentru înțelegerea mesajului scris (Introducerea orei de lectură
în fiecare săptămână în care accentul se pune pe citirea expresivă a lecturilor dar și
povesti rea ori rezumarea lor, realizarea planului simplu și planului dezvoltat de idei)
– mai multe exprimări de opinie și argumentări libere pentru dezvoltar ea vocabularului și
pentru a se deprinde cu utilizarea unor structuri simple și corecte. (Eu consider că. ..,
Părerea mea este că…,Deoarece…,Pentru c ă…,Așadar…, În concluzie… etc)
Amenințări:
– programa încărcată nu dă posibilitatea de aprofundare a fiecărei cunoștințe noi
– elevii nu primesc suficientă motivație în familie
– mediul rur al necesită mu ncă în gospodărie , muncă pe care copiii trebuie să o
realizeze în lipsa părinților care sunt la serviciu

Analiza SWOT

Unitatea de învăță mânt: Școala Gimnazială Icoana
Profesor: Dima Veronica Nicoleta
Disciplina: Limba și literatura română
Clasa a VI -a
Număr de elevi testați: 16
.
.
.

50

Figura nr. 4
MEDIA=6,40

Puncte tari :
– pornind notarea de la 1, am avut o notă de 9 , o notă peste 8 și trei note de 8
– cel mai bine lucrat item a fost itemul numărul 1, care cerea precizarea timpului și
spațiului acțiunii, urmat de itemul numărul numărul 2, referitor precizarea unor sinonime
pentru cuvintele date
– trei elevi au obținut punctaj maxim la ultimii doi itemi, subiectivi
-toți itemii subiectivi au fos t abordați de către toț i elevii
Puncte slabe :
– cinci elevi nu au dat nici o variantă de rezolvare pentru itemul 5, legat de polisemi e
– itemul 5 (vizând polisemia) a fost rezolvat cel mai puțin corect, în proporție de 7℅
– itemul numărul 6, ce viza idei principale și secundare din text a fost rezolvat corect tot
în proporție de 7℅
Măsuri de ameliorare :
– multiplicarea exercițiilor de îmbogățire și dezvoltare a vocabularului
– exerciții de lectură pentru descifrarea mesajului textului scris
Amenințări:
– lipsa unei supravegheri atente a programului de studiu, de către familie
Item1 ; 0,87; 16%
Item2 ; 0,75; 14%
Item3 ; 0,71; 13%
Item4 ; 0,53; 10%Item5 ; 0,37; 7%Item6 ; 0,4; 7%Item7 ; 0,68; 13%Item8 ; 0,59; 11%Item9 ; 0,5; 9%Test inițial -grup de control
Item1 Item2 Item3 Item4 Item5 Item6 Item7 Item8 Item9

51
– circumstanțele care obligă copiii să muncească în gospodărie,în locul părinților
lor, care nu sunt acasă din cauza serviciului.

3.5 Etapa experimental ă

John Locke spune ca dacă vrei ca elevii să îți primească învățăturile, aceștia
trebuie întreținuți într -o stare de spirit relaxată și plăcută, deoarece este aproape imposibil
ca ei să rețină sau să asimileze ceva atâta vreme cât gândurile lor sunt tulburi, sau sunt
prada unor patimi.
Acesta compară sufletul unui copil cu o pagină. Așa cum pe o pagină care este în
mișcare, ne este imposibil să trasăm linii drepte, la fel este de imposibil va fi să atașăm
un caracter armonios unui suflet care tremură.

Aeastă etapă are în centrul acțiunii grupul experimental. Intervenim acum cu
varia bila independentă, anume demersul didactic ce va îmbina metode activ -participative
moderne în predarea schițelor lui Ion Luca Caragiale.
Plecăm de la presupunerea că îmbinând metodele activ -participative în predarea
schiței, elevii își dezvoltă interesul de a lectura.
Obiectivul principal al cercetării noastre este acela de investiga creșterea nivelului
de lectură al grupului experimental, în urma demersului didactic bazat pe metode activ –
participative.
Obiective secundare
– Dezvoltarea calităților moral e
– Dezvoltarea spiritului civic
– Dezvoltarea abilităților de comunicare.

I – DRAMATIZAREA
Am început demersul didactic din această etapă folosind ca primă metodă,
dramatizarea. Cu ajutorul acesteia, am pus în scenă schițele ,,Vizită…ˮ, ,,Five o’clock ˮ,
,,D-l Goeˮ , ,,Amiciˮ , ,,Bubicoˮ ..

52

Figura nr. 5 – ,,Five o’clockˮ
Elevii participanți la scenete au dat dovadă de dorința de a le ieși cât mai bine
momentele artistice.
Dacă la început au spus replicile fără nici o încărcătură emoțională sau
expresivitate, pe parcurs și -au dezvoltat capacitatea de dramatizare și de memorare.

Figur a nr. 6 – ,,Amiciˮ

53
Pe lângă ei, colegii care asistau la repetiții au fost foarte receptivi deasemenea, ei
devenind adevărați regizori și critici uneori. În tot demersul, au conlucrat atât la aspectele
estetice ale costumațiilo r cât și la aranjamentul scenic.

Figura nr. 7 – ,,Vizită…ˮ

Figura nr. 8 – ,,Bubicoˮ

54
Aceste activități de dramatizare ne -au dat prilejul de a avea cât mai vii situațiile
comportamentale din cadrul schițelor studiate.
La finalul fiecărei reprezentații, am găsit momentul oportun pentru următoarea
metodă activ -participativă aleasă pentru experiment și anume dezbaterea.

II – DEZBATEREA
În cadrul dezbaterii am orientat întrebările în jurul bunelor maniere pe care le au
sau nu eroii schițelor.
Am reușit să obțin exprimări sincer e și de la cei 7 subiecți care î n testul initial nu –
și exprimaseră propria opinie la ultimul item al acestuia.
Deasemenea, caracter izările personajelor principale : Ionel și Goe dar nu numai ,
au curs nuanțat de la fiecare elev în parte.
Toți elevii au dezaprobat modul nerespectuos de a se comporta, al celor doi băieți
de poveste. Am pus accentul pe reversu l acestui comportament și fiecare au dat exemple
de cum s -ar fi comportat ei, într -o situație similară, argumentând fiecare idee.
Unul dintre elevi, S4, a recunoscut că el are tendința de a se purta ca și Ionel, dar
acum și -a dat seama că nu trebuie să aibă aceste obișnuințe, deoarece oamenii din jur vor
râde de mama sa, iar el nu își dorește acest lucru.
La finalul dezbaterii , pentru a destinde și mai mult atmosfera și pentru a atrage
elevii să se exprime liber, am pus în practică un ATELIER ARTISTIC, unde a m propus
elevilor să transpună î n pictură, felul cum își îmaginează ei unele scene sau personaje.

Figura nr. 9

55

Figura nr. 10

Figura nr.11
.
.
…

56
III – PĂLĂRIILE GÂNDITOARE, CUBUL ȘI EXPLOZIA STELARĂ
Pentru a prezenta cât mai exact activitatea desfășurată cu elevii în cadrul
experimentului didactic, voi anexa și proiectele de lecție pe care le -am folosit în cadrul
predării op erei ,,D-l Goeˮ .
În aceste proiecte , metodele activ -participative folosite au fost: pălăriile
gânditoare, cubul și explozia stelară , care au fost îmbinate cu cele tradiționale:
conversația, lectura (lucrul cu cartea). Aceasta din urmă, deși o metodă tradițională ,
rămâne una dintre cele mai folositoare atunci când vine vorba de studiul literaturii. Ea
este și o metodă activ – participativă care îl ,,conecteazăˮ pe elev cu textul.

PROIECT DE LECȚIE NR. 1
Data: 03.12.2019
Clasa : a VI-a
Unitatea de învățământ : Liceul Tehnologic Crâmpoia
Profesor : Dima Veronica Nicoleta
Disciplina de învățământ : Limba și literatura română
Subiectul lecției: ,,D -l Goe ˮ de Ion Luca Caragiale
Timp : 50 minute
Tipul lecției : mixtă

Obiectiv cadru: -Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris
-Dezvoltarea capacității de exprimare orală.
Obiectiv de referință: -Cultivarea receptivității li terar-artistice a elevilor
-Adaptarea vorbirii la situația concretă de dialog sau monolog
Obiective operaționale (cognitive):
O1- Să prezinte obiectiv aspecte din textul operei.
O2-Să recunoască aspecte positive/ negative ale personajelor.
O3-Să găsească soluții pentru rezolvarea unor greșeli de comportament
O4-Să facă prezumții
Obiective (afective) :
– Să participe cu int eres/activ la actul de predare -învățare
– Să perceapă substratul ironic al operei literare studiate
– Să introducă noile cun oștințe în propriul si stem de valori.
.

57

Strategia didactică
Metode și procedee: ghicitoarea, metoda pălăriilor gânditoare, conversația
euristică, lucrul cu cartea, ciorchinele, explicația, eseul de 5 minute.
Forme de organizare: activitate frontal ă combinată cu lucrul în grup și activitatea
independentă/ individuală
Mijloace de învățare: manualul, fișe de lucru, pălării colo rate, tabla , cretă colorată
Resurse: capacitatea proprie a elevilor, cunoștințe anterioare, timpul de lucru: 50
min
Bibliografie: Curriculum școlar n ațional ,
Constantin Parfene, ,,Metodica studierii Limbii și literaturii române în
școală.Ghid teoretico -aplicativˮ , Iași, Editura Polirom, 1999.
Mihaela Daniela Cîrstea, Avram, Sanda, Dragomirescu ,, Limba și literatura
românăˮManual pentru clasa aVI -a, Editura Didactică și Pedagogică, 2018

Scenariul didactic
În cadrul momentului organizatoric, profesorul se asigură de respectarea unu i
climat prielnic studiului și verifică prezența elevilor.
Verificarea temei se va realiza timp de 5 minute , în care profesorul va face
aprecieri și corecturi, va da eventuale indicații despre cali tatea sau cantitatea temelor
efectuate.
Captarea atenției s e efectuează printr -o ghicitoare a cărei dezlegare este chiar ti tlul
lecției de astăzi. Aceasta va dura 2 minute.
,,Eu vreau să mă plimb cu trenul !
Mă-nsoțește și mam’ mare
De bilet nici n -am nevoie
Căci doar eu sunt domnul………..“
Anunțarea titlului lecției și a obiectivelor ei, derivă din răspunsul elevilor la
ghicitoare. Profesorul cere elevilor să noteze pe caiete titlul anunțat, ,,D -l Goe ˮ de
I.L.Caragiale, sunt enunțate obiectivele urmărite în lecția de astăzi și apoi prezintă pagina
din manual unde vo r găsi textul suport. Durata acestor evenimente va fi de 3 minute.
.
.
.

58
Dirijarea învățării
Profesorul gh idează elevii să citească o dată opera, apoi prezintă acestora
următorii pași ai metodei ,,pălăriile gânditoare ˮ. Îi împarte în 6 echipe, pentru fiecare
dintre cele șase pălării (albastră, albă, roșie, galbenă, neagră, verde).
Confor m fiecărei culori a pălăriei, grupele primesc următoarele sarcini de lucru:
Grupa pălăriei albastre: Membrii ei vor monitoriza întreaga activitate, vor nota ideile
principale după fiecare intervenție a celorlalte grupuri, iar la final vor enunța concluziile
la care au ajuns.
Grupa pălăriei albe: Membrii ei vor prezenta obiectiv informații din textul citit,
fără a aduce comentarii sau afirmații subiective.
Grupa pălăriei galbene este cea care scoate în evidență aspect e positive ale operei:
Care sunt beneficiile lecturării operei ,,D -l Goeˮ?
Grupa pălăriei roșii: Această echipă are de exprimat emoțiile pe care le încearcă
la citir ea operei.
Grupa pălăriei negre: Membrii ei vor prezenta aspectele negative descoperite în
operă, de exemplu defecte ale personajelor.
Grupa pălăriilor verzi: Această grupă trebuie să facă prezumții și să modifice în
mod propriu un anumit pasaj din operă . (ex: Dacă ai fi personajul ,,urâtulˮ, cum ai fi
reacționat? )
După 5 minute în care grupurile își notează fiecare rezolvarea sarcinii primi te, câte
un lider de la fiecare le va da citire. În final, echipa pălăriei albasrte enunță și ea
concluziile pe care le -a adunat ca urmare a celor ascultate de la echipele anterioare.
Timpul efectiv necesar acestui demers în care s -a folosit metoda pălăriilor
gânditoare a fost de 15 minute.
Sistematizarea cunoștințelor se realizează prin completarea unui ciorchine pe care
profesorul îl împarte elevilor pe fișe individuale.

Feminine Masculine Pozitive Negative

D-l Goe
Personaje Comportamente
eee

59
Realizarea feed -backului: Profesorul apreciaz ă activitatea elevilor. După 7
minute, în care elevii își completează ciorchinele pe fișe, vor trece și la completarea
ciorchinelui de pe tablă, pentru a descoperi difer ențele de opinie dintre ei, în rezolvarea
acestei sarcini. Profesorul ad uce toate răspunsurile bune în ciorchinele de la tablă și face
aprecieri față de răspunsurile elevilor. Această etapă a însumat 14 minute.
Obținerea performanței și asigurarea retenției și transferului se realizează printr -o
sarcină nouă și anume, fiecare elev are de efectuat caracterizarea unui personaj la alegere.
Pentru aceasta, au fost alocate 8 minute. Profesorul supraveghează munca elevilor,
observă și face aprecieri verba le acolo unde este cazul să îndrepte greșelile elevilor.
Evaluarea: Notează în catalog elevii care s -au remarcat pozitiv la lecția de astăzi.
Tema pentru acasă constă în redactarea unei opinii proprii în ceea ce privește
comportamentul lui Goe, iar enunțar ea ei durează 2 minute.
Profesorul salută elevii și părăsește sala de clasă.

PROIECT DE LEC ȚIE NR. 2

Data : 05.12.2019
Clasa: a VI-a
Unitatea de î nvățământ: Liceul Tehnologic Crâmpoia
Profesor: Dima Veronica Nicoleta
Disciplina de învățământ: Limba și literature română
Subiect ul lecției: Textul narativ literar
Timp: 50 minute
Tipul lecției: de consolidare și sistematizare a cunoștințelor

Obiective cadru: – Dezvoltarea capacității de exprimare orală
– Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă
Obiective de referință: – Adaptarea vorbirii la situații concrete de dialog sau monolog
– Înlănțuirea corectă a frazelor în textul redactat, utilizând corect
semnele ortografice și de punctuație
…
.

60
Obiective operaționale,(cognitive):
O1- să enunțe trăsăturile textului literar
O2- să reg ăsească trasăturile textului narativ în textul suport
O3- să identifice etapele narațiunii
O4- să analizeze, pri n comparație, personaje din texte
Obiective afective: – să se concentreze asupra sarcinilor
– să aibă spirit de echipă dar și de competiție
Obiective psiho -motorii:
-Să-și canalizeze efortul oculo -motor spre centrul de interes vizat de
exercițiile propuse de profesor

Strategia didactic ă
Metode și procedee: conversația euristică, lectura selectivă, metoda cubului,
învăț are prin cooperare
Forme de organizare: activitate pe grupe, frontală
Mijloace d e învățământ: manualul, flipchar t
Resurse: capacitatea normală de învățare a elevilor, cunoștințele lor anterioare
Bibliografie: N. Eftimie, ,, Metodica studierii limbii și literaturii româneˮ , Pitești,
Editura Paralela 45, 2000

Scenariul didactic
Momentul organizatoric constă în asigurarea unui climat prielnic și verificarea
prezenței
Actualizarea cunoștințelor: profesorul verifică tema atât calitativ cât și cantitativ
dar face și o evaluare orală a informațiilor predate în ora anterioară, despre textul narativ –
literar .
Captarea atenției se realizează prin rezolvarea unui scurt rebus:
A
1
2 D I A L O G U L
P E R S O N A J E L E
C A R A G I A L E 3
B

1. Modul d e expunere î n care personajele comunică între ele este………….

61
2. Cine ia parte la acțiunea unei opere literare? …………….
3. Autorul operei ,,Vizită…ˮ studiată în clasa a V -a este …………. .
Anunțarea subiectului lecției și a obiectivelor: După ce elevii descoperă pe
coloana A -B, numele Goe, profesorul îi anunță că astăzi vor studia opera ,,D -l Goeˮ pe
care vor descoperi caracter istici ale textului narativ literar și le prezintă obiectivele
operaționale.
Dirijarea învățării: Pentru că va folosi metoda cubului, profesorul explică elevilor
regulile acesteia, apoi îi împarte în 6 echipe conform fiecărei fețe a cubului.
Formarea echipelor se va face conform cifrei alease de fiecare elev, dintr -un bol cu
bilețele. Toți elevii care extrag cifra 1 fac parte din aceași echipă și așa mai departe până
la cifra 6. Profesorul împarte fiecărei echipe câte o foaie flipchart, ce conține sarcina de
lucru pe care elevii vor scrie ș i rezolvările.

1. Descrie spațiul și timpul desfășurării acțiunii din opera ,,D -l Goeˮ
2. Analizează limbajul și comportamentul celor trei rude ale lui Goe.
3. Aplică noțiunile învățate în completarea spațiilor punctate de mai jos.
Opera ,,D -l Goe ˮ este un text ………, ca formă a scrierii este text în……….. , are
dimensiuni…..numărul personaje lor este ……acțiune……….ce surprinde un………..din
viața personajelor, într -un timp si spațiu ………….
Modul p redominant de expunere în narațiunea ,,D-l Goeˮ este……și se împletește
cu…… …………………….
Acțiunea narațiunii ,,D-l Goe ˮ se desfășoară în ordine…….
4. Argumentea ză că opera,,D -l Goeˮ este text narativ .
5. Asociază enunțuril e date, cu etapele narațiunii ce se potrivesc :
Cucoanele și Goe așteaptă trenul pe peronul din urbea X.
Goe se blochează în toaleta vagonului.
Damele iau loc în vagon iar Goe rămâne afară ,,ca bărbațiiˮ.
Damele și Goe urcă în tren.
Trenul ajunge la București iar cei 4 iau o trăsură către ,,bulivarˮ.
D-l Goe scoate capul pe fereastră și -i zboară pălăria.
Controlorul cere biletele la control.
Goe trage semnalul de alarmă.
Damele plătesc biletul puișorului dar și o amendă.
6. Compară personajul Goe cu personajul Ionel din schița ,,Vizităˮ Expozițiunea
Intriga
Desf. acțiunii
Pct. culminant
Deznodămâ nt
ul

62
După ce fiecare grupă și -a terminat sarcina elevii desemnați ca lider de grup vor merge
în fața clase i, vor lipi flipcharturile cu rezolvări pe tablă, vor prezenta colegilor modul
cum au rezolvat.
Toți ceilalți observă și ascultă rezolvă rile, iar la final pot interveni cu soluții și
argumente proprii. Acum se pot face ajustări, modificări, completări, atât de către
profesor cât și de către elevii celorlalte grupe .
Realizarea feed -backului se efectueaz ă prin aprecieri verbale pozitive sau
încurajări acolo unde este cazu l. Elevii își însușesc indicațiile profesorului.
Obținerea performanț ei se realizează printr -o sarcină prin care profesorul cere
elevilor să hotărască rolurile dintr -un scurt scenariu de proces literar în care Goe să fie
inculpat.
Asigurarea retenției și transferului are loc pe baza unor discuții referitoare la cele
prezentate anterior. Se formulează opinii și concluzii.
Tema pentru acasă constă în formularea unor replici potrivite fiecărui personaj,
care să completeze scenariul proce sului literar inițiat în clasă.

PROIECT DE LECȚIE NR. 3
Data: 09.12.2019
Clasa: a VI -a
Unitatea de învățământ: Liceul Tehnologic Crâmpoia
Profesor: Dima Veronica Nicoleta
Disciplina de învățământ: Limba și literatura română
Subiectul l ecție i: ,,Bubico ˮ de Ion Luca Caragiale
Timp: 50 minute
Tipul lecției: mixtă

Obiectiv cadru: -Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris
-Dezvoltarea capacității de exprimare orală.
Obiectiv de referință: -Cultivarea r eceptivității literar -artistice a elevilor
-Adaptarea vorbirii la situația concretă de dialog sau monolog
Obiective operaționale (cognitive):
O1- Să prezinte obiectiv aspecte din textul operei.
O2-Să recunoască aspecte pozitive/ negative ale personajelor.

63
O4-Să creeze interogații plecând de la răspuns și invers.
Obiective afective :
– Să manifeste spirit de colegialitate și cooperare în cadrul echipei
– Să manifeste curiozitate și interes față de activitatea de lectură
– Să se implice emotional și să -și integreze noile cunoștințe în propriul sistem
de valori
Obiective psihomotorii:
– Să utilizeze corect mijloacele auxiliare folosite și spațiul destinat reproducerii
exploziei stelare
Strategi a didactică
Metode și procedee: , metoda exploziei stelare , conversația euristic ă, lucrul cu
textul , învățarea prin descoperire, expli cația, cadranele .
Forme de organizare: activitate frontal ă combinată cu lucrul în grup și activitatea
independentă/ indivi duală
Mijloace de învățare: manualul, steluțe din carton, lipici, tablă.
Resurse: capacitatea proprie a elevilor, cunoștințe anterioare, timpul de lucru: 50
min
Bibliografie: Curriculum școlar naț ional ;
Guraș Carmen, ,, Ora de limba română. Ghid metodologic al profesorului de limba
românăˮ , Editura Europolis;
Mihaela Daniela Cîrstea,Viorica Avram, Ileana Sanda, Alexandra Dragomirescu,
,,Limba și literatura românăˮ Manual pentru clasa a VI -a, Editura Didactică și
Pedagogică, 2018

Scenariul didactic
Momentul organizatoric este primul al unei lecții și este cel în care sunt create
condițiile prielnice pentru lecție, iar profesorul verifică și prezența elevilor.
În continuare se verifică tema și se fac și corecturi dacă este necesar, iar apoi sunt
reactualizate cunoștințele predate anterior elevilor privind textul narativ.
Pentru captarea atenției profesorul folosește o proecție ce înfățișează o scenă din
opera ,,Bubicoˮ
În continuare, elevilor le sunt pr ezentate titlul lecției și obiectivele acesteia, iar ei
notează în caiete titlul ce este scris și pe tablă de către profesor.
.

64
Folosind ca material didactic manualul, elevii sunt invitați să lectureze fragmentul
din opera ,,Bubicoˮ. Se apelează la lucru l cu manualul pentru a fi găsite zonele din care
lipsesc fragmente și pentru a explica sintagma ,,fragment de textˮ. Deasemenea,
profesorul explică elevilor care este rolul celor trei puncte de suspensie găsite uneori între
două paranteze pătrate, alteori fără paranteze.
Elevii no tează noile informații pe caiete, dau și ei exemple pentru a evidenția rolul
punctelor de suspensie.
Profesorul anunță un nou exercițiu în cadrul căruia vor prelucra informații din
conținutul operei proaspăt citite. Fiind vorba despre metoda exploziei solare, acesta
explică inițial regulile ,,joculuiˮ. Astfel, după ce elevii înțeleg faptul că va fi o acti vitate
de echipă, li se explică și că vor avea de construit întrebări plecând de la cuvintele magice:
cine, ce, când, unde, de ce, întrebări care să își aibă răspunsul în textul abia citit, ,,Bubicoˮ.
În continuare, vor vizualiza și modelul stelar pe car e îl vor obține la final.

cine
ce unde

cand de ce

La finalul acestei activități ce va dura 20 de minute, fiecare elev din grupele formate
va adresa câte o întrebare din cele cinci ale grupei sale, către elevii celorlalte grupe. După
ce toate întrebările formate își vor fi găsit răspunsurile potriv ite, se vor lipi pe tablă
steluțele folosite, astfel formându -se modelul mai sus exemplificat. Practic, la fiecare colț
al steluței din mijloc este câte un pronume interogativ, iar fiecare steluță laterală mai are
alte cinci întrebări.
Schema obținută aju tă elevii în sistematizarea cunoștințelor

65
Realizarea feedback -ului se realizează constant, profesorul supraveghind și
ghidând întreaga muncă a elevilor.
Obținerea performanței și asigurarea retenției și a transferului se va efectua prin
metoda cadranelor, unde elevii trebuie să completeze individual.

Care sunt personajele operei? Numiți modurile de expunere ale textului.

Cine a scris opera ,,Bubicoˮ? Unde are loc acțiunea operei?

Evaluarea are loc după rezolvarea exercițiului anterior, profesorul ținând cont
de toată activitatea elevilor de pe întreg parcursul orei.
Ca și temă pentru acasă profesorul anunță elevii să scrie rezumatul operei din
manual.
După notarea temei, profesorul salută elevii și aceștia răspund respectuos.

În cele trei scenarii de lecții prezentate, pe care le -am folosit în experimentul
didactic desfășurat, evaluarea s -a efectuat oral, însă a exista t și o auto -evaluare a fiecărui
elev, deoarece în momentul în care ei ascultau părerile colegilor lor, exista o comparație
între acestea și propriile lor idei.
A existat fără îndoială învățare prin cooperare, favorizată de lucrul în grup și ascultarea
mai multor perspective, le -a lărgit acestor elevi orizontul de descoperire a noilor
informații.

IV- PROCESUL LITERAR
Izvorât din propria muncă și inspirație a elevilor s -a născut un scenariu de proces
literar pe baza operei ,,D -l Goe“. Elevii au avut ca temă creionarea unor replici potrivite
și atribuirea lor unor personaje desprinse din operă, ce iau parte la un proces. După
prezentarea fiecăre i variante construite de fiecare elev în parte, am sortat, dezvoltat și am
obținut un material didactic original, folo sitor pentru o altă oră de curs.
Îmbinându -se cu dramatizarea, acest proces literar va fi jucat de elevii grupului
experimental pentru :
– dezvoltarea limbajului

66
– experimentarea unor situații li mită și desprinderea moralei
– dezvoltarea spiritului d e echipă si a încrederii în sine
.
D-L GOE
de ION LUCA CARAGIALE
( PROCES LITERAR )
PERSONAJELE:
Judecătorul, Avocatul apărării, Avocatul acuzării, Goe, Mam’mare , Mamița, Tanti Mița,
Urâtul, Conductorul , Martorul.

JUDECĂTORUL : Astăzi vom judeca o speță foarte des întâlnită, ce are ca și cauză
comportament ul antisocial al așa numitului domn Goe. Să intre avocatul apărării!
AVOCATUL APĂRĂRII : Domnule judecător, vă rog să-mi permiteți prezentarea
inculpatului! Să intre Goe!
GOE: Nu vreau să intru ! Vreau să mă plimb , vreau ciucalată !
MAM’MARE: Ai răbdare puișor, că -ți dă mam’mare!
GOE: Vreau să vie și mamița, și tanti Mița , de ce nu vin? Eu vreau să vie!
JUDECĂTORUL : Liniște, în sală!
MAMIȚA: Băiatul! Unde e băiatul? S -a prăpădit băiatul! Țațo, mor!
GOE: Sunt aici!
JUDECĂTORUL: Să intre avocatul acuzării!
AVOCATUL ACUZĂRII: Onorată instanță, aces t tânăr este foarte LENEȘ! Vă ofer
probe plauzibile : „Ca să nu mai rămâie repetent și anul acesta, mam’mare, mamița și tanti
Mița au promis tânărului Goe să -l ducă -n București de 10 mai”. Cu trenul…
MAM’MARE: Așa-i! Am greșit noi, că marinerii merg c u vaporul, nu cu trenul…
TANTI MIȚA: Soro, nu știi că nu se zice mariner! Se zice marinal!
GOE: Vedeți că sunteți proaste amândouă? Nu se zice nici mariner, nici marinal…
DAMELE: Dar cum , procopsitule?
GOE : Marinel!
MAM’MARE: E lucru mare, cât e de deștept!
TANTI MIȚA: E ceva de speriat, parol !
JUDECĂTORUL: L iniște vă rog!
.

67
AVOCATUL ACUZĂRII: E repetent și pe deasupra nerăbdător, încrezut , învățat să dea
ordine și să facă pe șeful! …
MAM’MARE: Cum așa, păcatele noastre!?
AVOCATUL ACUZĂRII: Păi, când a întârzi at trenului…pe peron… a strigat :
„Mam’mare, de ce nu mai vine? Eu vreau să vie!” Și când și -a pierdut pălăria: „Să
oprească! Mi -a zburat pălăria! Să oprească!“
MAM’MARE: Ce e de vină băiatul dacă a întârziat trenul sau dacă i -a zburat pălăria?
URÂTUL: De ce a scos capul pe fereastră? Eu i-am spus să nu sc oată capul pe fereastră!
MAMIȚA: Ce te bagi dumneata?
JUDECĂTORUL : Liniște!
AVOCATUL ACUZĂRII: Vorbește urât chiar și cu dumneavoastră! V ă face proaste…
MAMIȚA: Apoi, de! N -a învățat toată lumea carte ca dumnealui!
AVOCATUL ACUZĂRII: Este și î ncrezut , face pe bărbatul! N -a intrat în cupeu, a șezut
pe coridorul vagonului cu bărbații…
MAMIȚA : Dar nu vedeți ce chipeș e?
JUDECATORUL : Liniște! Că evacuez sala! Să intre controlorul trenului!
CONTROLORUL :Eu pot să vă spun că a încălcat regulamentul. Acesta spune exact: „
Dacă un pasager n -are bilet și nu declară că n -are bilet i se ia o amendă de 7 lei și 50 de
bani și -l dă jos la orice stație. Deci a trebuit să mai plăt ească un bilet…
MAM’MARE: Păi nu mai plăti sărăm o dată?
CONTROLORUL: Și o amendă de 7 lei și 50 de bani, adicătelea pe deasupra un leu și 50
de bani .
TANTI MIȚA : Ăsta e jaf!
JUDECĂTORUL : Tăcere! Să intre următorul martor.
MARTORUL : Eu, d -le Judecător , am observat că Goe este un copil lipsit de s ensibilitate,
pentru că atunci când mam ’mare a lui l -a întrebat: „Să moară mam’mare?”, el a răspuns:
„Să moară!“ Acesta e ste alintat de toate damele, care îl copleșesc cu laude că -i stă bine,
îl scuipă să nu -l deoache și -l sărută dulce, pe rând, cu toate.
MAM’MARE: Fugi de -aici! Ce ști i dumneat a?..Mânca -l-ar mam’mare de frumos și
deștept! Să -ți dea mam’mare o ciucalată?
JUDECĂTORUL : Liniște, am zis! Urmează dreptul la replică al apărării!
AVOCATUL APĂRĂRII: Domnule judecător , acest tânăr trebuie să beneficieze de
prezumția de nevinovăție! Nu este decât un copil! A fost acuzat că a rămas repetent. N -a
rămas! Este scris destul de clar, cred eu personal : „Ca să nu rămâie repetent și anul

68
acesta…”adică deocamdată nu a rămas . Că e analfabet? Dar la vârsta lui deja le
corectează și le face cultură celorlalți …
MAM’MARE: E lucru mare cât e de deștept!
TANTI MIȚA: E ceva de speriat, parol!
AVOCATUL APĂRĂRII: Sau că a tras semnalul de alarmă? A făcut -o pentru că este
copil. Ați văzut dumneavoastra copil cuminte și babă frumoasă ?
JUDECĂTORUL : Deoarece ne -a adunat astăzi aici pentru a soluționa cauza întregului
șir de fapte reclamate acestui tânar domn Goe, Instanța a decis: În principiu și în fond,
probele prezentate de Acuzare sunt întemeiate iar cauza principală a acestor fapte este
chiar greșita educație, primită de la rudele sale.
INSTANȚA HOTĂRĂȘTE:
Până la vârsta majoratului, Goe nu va mai avea parte de plimbăr i de plăcere și va face
educație civică și meditații pentru învățarea bunelor maniere!
Hotărârea este definitivă și irevocabilă!

Cu ocazia desfășurării procesului literar, am atribuit rolurile de avocat al apărării
și cel al acuzării în mod strategic, un or elevi care au un comporetament mai rebel și care
s-au arătat deschiși spre a -și modela comportamentul într -unul potrivit. Judecătorul a fost
S4, care -și recunoscuse anterior vina de a avea un comportament ca și al lui Ionel
Popescu, ori de câte ori pări nții săi au musafiri. La final a fost foarte mândru de
sentimentul datoriei împlinite.
Atât e levii care au avut un rol, cât și ceilalți, au participat cu foarte multă implicare
în crearea decorului, în strângerea materialelor necesare. Cu toții au făcut rost de haine
cât mai potrivite personajelor. Pentru judecător, S15 a confecționat o togă și tot el a
confecționat și ciocanul din silicon și materiale reciclabile, folositor la pronunțarea
sentinței. Întreaga clasă s -a transformat într -un spațiu în care m orala a învins.
A fost vizibilă și o mai liberă comunicare a propriilor opinii, elevii fiind deschiși
în a aduce argumente pro sau contra atunci când am facut analiza rezultatului final, dar și
o mai mare siguranță față de trăsăturile textului studiat.

V- ÎNTÂLNIREA PERSONAJELOR
O altă activitate de lucru în echipă dar care a valorificat și imaginația elevilor a
fost cea în care am pus în practică meroda ,,întâlnirea personajelorˮ.
Astfel, după formarea de perechi a câte doi elevi, aceștia au avut de ales fiecare

69

câte un personaj din schițele studiate, dar opere diferite.
Lucrând împreună, le -am propus să -și imagineze că cele două personaje se
întâlnesc și comunică, participă împreună l a o acțiune etc.
Rezultatul nu a fost decât unul foarte artistic și creativ, îmbucurător, mai ales că
micile scene imaginate au fost și prezentate, pe rând, în fața întregii clase.
Elevii au descoperit valoarea propriilor gânduri, au prins curaj în forțele proprii și s -au
bucurat de rezultatul muncii lor. Faptul că și -au dat frâu liber imaginației i -a pus într -o
mai bună legătură cu specificul textelor studiate , respectiv al schițelor. Au înțeles că în
schițe sunt prezentate episoade semnificative di n viața personajelor și au valorificat acest
aspect în propriile scenarii realizate.
Unele din personajele ce au făcut echipă au fost: Ionel și Goe, Urâtul și musafirul
doamnei Popescu, doamna Popescu și Mamițica, Urâtul și menajera doamnei Popescu.
Fiecare dialog a fost unul reprezentativ pentru caracterul personajelor și a scos la iveală
trăsăturile lor de caracter. Elevii au surprins atât aspecte vechi, dar au dat și valențe noi,
mai ales în întâlnirea dintre Ionel și Goe. Aceștia doi, după o serie de boroboațe,
nemaiavând idei și plictisindu -se, au încheiat ziua prin a lectura codul bunelor maniere,
găsit pe măsuța de cafea a bătrânei lor vecine, pe care o chinuiseră inițial cu diverse farse.

VI- VÂNĂTOAREA DE COMORI
Următoarea metodă modernă folosită în cadrul experimentului didactic realizat a
fost ,,Vânătoarea de comori!ˮ.
Încadrându -se foarte lejer în grupul metodelor ludice, aceasta a dat elevilor o
lejeritate în rezolvarea sarcinilor, încât totul a fost practic un joc.
Totul a început cu prezentarea regulilor, anume că într -un text identic pe care fiecare elev
îl are în față, trebuie să se găsească soluția la sarcina dată de profesor. Acestea sunt practic
,,comorileˮ.
Această căutare a soluției va fi una de tip competitiv și cel care găsește primul
răspunsul corect primește puncte, care la finalul lecției se vor transforma și concretiza în
note.
.
.

70
Antrenați de ideea că participă la un concurs, elevii au dat dovadă de implicare activă și
susținută, iar la final s -au felicitat reciproc pentru locurile obținute în cadrul competiției
de tip vânătoresc.

Figura nr. 1 2

Exemplu de sarcini pentru un fragment din schița ,,D -l Goeˮ:
– Să se găsească un cuvânt cu formă populară.
– Să se găsească trei adjective care să caracterizeze personajul principal al
schiței.
– Să se găsească un enunț în care damele îl laudă pe Goe.
– Să se găsească un indice temporal/ spațial.
– Să se găsească un sinonim pentru ,,gătiteˮ ( doamnele frumos gătite) etc
Asemenea sarcini scurte și clare, combinate cu at itudinea de concurs, au dat
elevilor un impuls benefic iar răspunsurile au curs rapid.
Toți elevii s -au arătat până la final a fi competitivi și a -și dori să găsească primii
cât mai multe ,,comoriˮ, așa cum le numește metoda.
.

71
Metoda s -a desfășurat sub presiunea timpului, fapt care i -a antrenat pe participanți
aceștia declarând că adrenalina este cea care le -a plăcut cel mai mult, dar și recompensele
de la final, întru -cât au obținut note în funcție de numărul de comori descoper ite în textul
dat.
Pe lângă aceste beneficii recunoscute inclusiv de elevii participanți, se poate spune
că un plus este și faptul că aceștia au învățat să fie fairplay experimentând și sentimente
de învins, învingător, supunere regulilor etc.
Dacă ar fi să comparăm, această metodă ar fi în topul celor preferate de elevii
grupului experimental.

Figura nr. 13

VII- INTELIGENȚELE MULTIPLE
Pentru individualizare a și mai accentuată a sarcinilor de l ucru, am folosit și
metoda inteligențelor multiple, o metodă care se pliază pe tipul de inteligență
predominantă a fiecărui elev în parte. În folosirea acestei metode, primul pas este unul
foarte importan t și decisiv pentru rezultatul final. Acesta constă în identificarea
inteligenței predo minante a fiecărui elev . După gruparea elevilor, am împărțit sarcinile
special gândite pentru fiecate tip de inteligență:

72
1-inteligența lingvistică/ verbală
1-Crează două catren e în care să prezinți situația din opera ,,D -l Goeˮ.

Figura nr. 14

2-inteligența matematică/ logică
2-Crează un tabel în care să scrii pe verticală numele personajelor în ordinea în care
apar în text și pe orizontală numărul de greșeli de purtare și nora pe care i -ai acorda –
o fiecăruia pentru comportamentul avut.
3-inteligența intrapersonală
3-Scrieți o listă cu defectele și calitățile fiecărui personaj.
4-inteligența interpersonală
4-Închipuiți -vă că sunteți pe holul vagonului și trebuie s ă mediați discuția dintre
controlorul care cere biletul pentru Goe și cele trei cocoane care nu vor să plătească
în plus.
5-inteligența naturalistă
5-Corelează fiecare personaj cu un animal potrivit, motivând alegerile făcute.
6-inteligența muzicală
6-Creează un scurt cântecel ce va fi cântat în deschiderea unui spectacol de teatru în
care se va juca piesa ,,D -l Goeˮ.
7-inteligența vizuală/spațială
.

73
7-Realizați un afiș cu desen pe care l -ați folosi pentru a anunța un spectacol de teatru
în care se joacă piesa ,,D -l Goeˮ

Figura nr. 15

8-inteligența chinestezică/corporală
8-Imită fiecare personaj din punct de vedere al mersului și posturii corpului și prezintă
ce spune această postură despre fiecare personaj în parte.

3.6 Etapa post-experimental ă
În această etapă a cercetării am aplicat o testare identică celor două grupuri pentru
a măsura și înregistra evoluția variabilei dependente și anume rezultatele elevilor.

TEST FINAL
Citiți cu atenție fra gmentul :

,, Lache: Bonsoar, Mache.
Mache: Bonsoar, Lache.
L: Ai venit de mult?
M.: Nu… De vreo zece minute… Iei o bere?

74
L.: Iau.
M.: Băiete! două mari… (Către Lache:) Da… ce ai? te văz cam…
L.: Nu prea am chef… Sunt obosit… Am stat azi -noapte târziu la Cosman, până la ziuă.
M.: Cu cine?
L.: Cu niste amici… Am vorbit foarte mult de tine.
[…]
M.: Ei! ce spunea amicul?
L.: Nu te poate suferi… Nu știu cum venise vorba de oameni deștepți, și zic eu: U ite,
Mache e băiat deștept… că stii că eu te -am considerat întotdeauna ca foarte deștept, nu
ca mi -ești amic, fiindcă mai la urmă, să -mi dai voie să -ți spun, n -am nici un interes să -ți
fac curte… Acu, ce să mai vorbim?… te cunosc și mă cunoști, slavă Domnului! toate
defectele le pot avea; dar trebuie să mărturisiți toți că am și eu o calitate – sinceritatea;
și-ți spun sincer că mi -ar părea foarte rău să vie tocmai amici și să zică, mă -ntelegi…
M.: Bine, monșer, cine zice?
L.: Tu.
M.: Eu?
L.: Văz că te uiți la mine așa, cu un aer care de! parcă vrei să -mi zici că nu crezi.
M.: Da mai întai ce să crez? că nu mi -ai spus nimic. Mi -ai spus că unul dintre amicii cu
cari erai aseară nu mă poate suferi, și că tu ai susținut că eu sunt deștept.
L.: Am susțin ut, firește.
[…]
Tache: Bună seara.
Lache si Mache: Bună seara.
Tache: Mare secătură esti, amice Lache… Mă faci să -mi pierz noaptea pâna despre ziuă,
să te aștept ca un caraghios la Cosman.
Lache: Mă rog ție, scuză -mă… Eram zdrobit de oboseală; nu ma i puteam; am stat să mă
odihnesc și eu o noapte ca oamenii; m -am culcat de la opt aseară.
Mache (drept în picioare, izbucnind furtunos): A! care va să zică te-ai culcat devreme…
n-ai fost az -noapte la Cosman?… Acu știu cine e amicul… (două palme stra șnice și
pleacă) ˮ

( ,,Amici ˮ de Ion Luca Caragiale )
1.Extrageți din text un indice temporal și un indice spațial.

75
2.Precizați sinonime contextuale pentru cuvintele sublin iate: amici, suferi, totdeauna, să
mărturisiți.
3.Scrieți forma literară a cuvintelor: Acu, Văz.
4.Completează spațiile punctete:
Rolul ultimelor puncte de suspensie din text este de a …………………………………….
Rolul semnului exclam ării din ultima replică a textului este de a……………………..
5.Numiți personajele piesei.
6.Extrageți din text o idee principală și o idee secundară.
7.Precizați deznodământul operei.
8.Caracterizați personajul –Lache —
9.Exprimați -vă părerea desp re atitudinea pe care ar trebui să o adopte Mache, folosind
cel puțin două argumente.

Deasemenea, am aplicat doua chestionare celor două grupuri.
Prin aceste două demersuriam urmărit:
– dacă se verifică ipoteza cercetării și
– dacă s -au atins obiectivele acesteia.

Figura nr. 16 7,59,25
8,5
6,758,5 8,510
5,758,5
7,258,510
9
88,59
7,5
024681012
S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7 S8 S9 S10 S11 S12 S13 S14 S15 S16 S17NOTE OBȚINUTE
SUBIECȚII GRUPULUI EXPERIMENTALRezultatele testului final,ale grupului experimental

76

Tabel nr. 3
Rezultate în urma testului final
Grupul experimental

Subiecții Ex
1 Ex
2 Ex
3 Ex
4 Ex
5 Ex
6 Ex
7 Ex
8 Ex
9 Oficiu Total
puncte
S1 0,50 0,50 1 0,50 1 1 0,50 1 0,50 1 7,50
S2 1 1 1 0,50 0,75 1 1 1 1 1 9,25
S3 1 1 0,50 1 1 0,50 1 1 0,50 1 8,50
S4 0,50 0,50 1 0,50 0,75 0,50 1 0,50 0,50 1 6,75
S5 1 1 0,50 1 1 1 0,50 1 0,50 1 8,50
S6 1 0,50 1 1 1 1 0,50 0,50 1 1 8,50
S7 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 10
S8 0,50 0,50 0,50 0,50 0,75 0,50 0,50 0,50 0,50 1 5,75
S9 0,50 1 1 0,50 1 1 0,50 1 1 1 8,50
S10 1 1 0,50 1 0,75 0,50 0,50 0,50 0,50 1 7,25
S11 1 1 0,50 1 1 1 0,50 0,50 1 1 8,50
S12 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 10
S13 1 1 1 0,50 1 1 1 1 0,50 1 9,00
S14 1 1 0,50 1 1 0,50 1 0,50 0,50 1 8,00
S15 1 1 0,50 1 1 0,50 1 1 0,50 1 8,50
S16 1 1 1 1 1 0,50 1 1 0,50 1 9,00
S17 0,50 0,50 1 1 0,50 1 0,50 0,50 1 1 7,50
Media 0,85 0,85 0,79 0,82 0,91 0,79 0,76 0,79 0,70 1 8,80

La o scurt ă verificare a rezultatelor î nregistrate la fiecare item în parte, se poate
vedea că absolut toți itemii au obț inut punctaj, ceea ce la testu l initial nu se întâmplase, ci
din contră , unii elevi aveau si mai mulți itemi unde fuseseră n otați cu 0,00 puncte din
cauză că nu abordaseră deloc respectivii itemi.
.
.
.

77

Tabel nr. 4
Rezultate în urma testului final
Grupul de control

Subiecții Ex
1 Ex
2 Ex
3 Ex
4 Ex
5 Ex
6 Ex
7 Ex
8 Ex
9 Oficiu Total
puncte
S1 1 1 1 0,50 0,50 1 1 0,50 0,50 1 8,00
S2 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0 0 0 1 4,00
S3 1 0,50 0,50 1 1 0,50 0,50 0,50 1 1 7,50
S4 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0 0 0 1 4,00
S5 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 1 5,50
S6 1 1 0,50 1 0,75 1 1 0,50 0,50 1 8,25
S7 0,50 0,50 0,50 1 0,50 1 0,50 0,50 0,50 1 6,50
S8 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 1 0 1 5,50
S9 0,50 1 1 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 1 6,50
S10 0,50 0,50 0,50 1 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 1 6,00
S11 1 1 1 0,50 0,50 1 0,50 1 1 1 8,50
S12 1 0,50 0,50 1 1 1 0,50 0,50 0,50 1 7,50
S13 1 1 0,50 1 0,75 0,50 0,50 0,50 0,50 1 7,25
S14 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0 0,50 1 5,00
S15 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0 0,50 0 1 4,50
S16 1 1 1 1 0,75 0,50 1 0,50 0,50 1 8,25
Media 0,71 0,68 0,62 0,71 0,60 0,65 0,50 0,46 0,43 1 6,42

Rezultatele grupului de control din tabelul de mai sus arată o oarecare
constantă în privința notelor pe care subiecții le -au înregistrat.
Media clasei în urma acestui test final este și ea foarte apropiată de cea pe
care o obținuse la testul initial, apr oape identică, atunci fiind 6,40.
Aplicarea la clasă a metodelor tradiționale menține linia de plutire atunci
când este vorba despre rezultatele de promovare a unor evaluari, fie ele și naționale.
.

78
Îmbinarea dintre cele doua extreme ale metodologiei în vigoare, se dovedește de cele
mai multe ori a fi soluția ideală pentru binele elevilor.

Figura nr. 17

Din tabelele și graficele anterioare se poate observa evoluția avută de grupul
experimental, care a depășit media sa anterioară dar și pe cea a grupului de control, care
era superioară față de cea a grupului experimental.
Pe lângă metoda experimentului pedagogic, prezentat anterior, am mai folosit și
două chestionare ca o metodă de cercetare în etapa post -experimentală.
Chestionarul 1 are scopul cunoașterii cât mai exacte a gândirii elevilor în legătură
cu modelele de comportament extrase din schițele studiate.
Răspunsurile subiective și sincere vor evidenția dacă elevii au deprins
comportamente morale și cât este de dezvoltat spiritual lor civi c.
Rezultatele se pot observa în lateral și sunt grăitoare pentru exemple moral -civice
positiv e.
. 8
47,5
45,58,25
6,5
5,56,5
68,5
7,57,25
5
4,58,25
0123456789
S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7 S8 S9 S10 S11 S12 S13 S14 S15 S16NOTE OBȚINUTE
SUBIECȚII GRUPULUI DE CONTROLLRezultatele testului final,ale grupului de control

79
17
da nu5
12
f.bună bună rea f.rea
2
15
îmbrăcamintea purtarea
7
10
frumos urât f.urât
1
17
da nu
8
9
potrivită nepotrivită
total nepotrivită Chestionar numărul 1

1. Ce părere ai despre comportamentul lui Ionel din piesa „Vizită… ˮ?
a. Foarte bună
b. Bună
c. Rea
d. Foarte rea

2. Ai sfătui pe cineva să aibă un comportament ca al lui Ionel?
a. Da
b. Nu

3. Ce nu îți place la Goe?
a. Îmbrăcămintea
b. Purtarea

4. Cum crezi că este limbajul lui Goe?
a. Frumos
b. Urât
c. Foarte urât

5. Ai dori să fii prieten cu Goe sau Ionel Popescu?
a. Da
b. Nu

6. Atitudinea rudelor lui Goe este una :
a. Potrivită
b. Nepotrivită
c. Total nepotrivită

80
152
respectuos indiferent
Da;
15;
88%Nu;
2;
12%
4
Epice Lirice Dramatice
3
14
Da Nu
Caut Ignor
7. Cum este bine să ne purtăm cu cei din jur?
a. Respectuos
b. Indifferent

Chestionarul numărul 2 are ca scop evidențierea modului în care copiii percep
literatura după etapa experimentală.
Vom descoperi în ce măsură umorul schițelor lui Ion Luca Caragiale, îmbinat cu
metode active -participative moderne de predare, au stârnit elevilor interesul pentru
lectură în general.

Chestionarul numărul 2

1. Îți place să citești?
a. Da
b. Nu

2. Care o prere te atrag mai mult?
a. Epice 6 5
b. Lirice
c. Dramatice

3. Când citești î nțelegi toate cuvintele?
a. Da
b. Nu

4. Dacă nu înțelegi un cuvânt ce faci?
a. Caut în dicționar
b. Trec mai departe

81
4
94
Zilnic Săptămânal Mai rar
125
Îmi place Trebuie
2
1221
Librărie Bibliotecă
Prieteni Internet
Da Nu
5. Cât de des citești literatură?
a. Zilnic
b. Săptămânal
c. Mai rar

6. De ce citești?
a. Trebuie
b. Îmi place

7. De unde iei cărți?
a. De la librărie
b. De la bibliotecă
c. De la prieteni
d. Internet

8. Ai sfătui un prieten să citească o carte?
a. Da
b. Nu

3.7 Analiza, prelucrarea și interpretarea datelor

Înainte și î n urma experimentului didactic, așa cum s -a văzut, au fost înregistrate
date ce ilustrează nivelul de lectură al celor două grupuri.
.
.
.

82
Din rezultatele obținute în urma testării inițiale, în funcție de cele două grupuri ,
experimental și de control, au existat diferențe în ceea ce privește media obținută de
fiecare.
Astfel,grupul experimental a însumat o medie pe clasă de 6,02 iar grupul de
control o medie de 6,40.
Diferențele au fost foarte clare în ceea ce privește itemul numărul 9, în care li se
cerea să -și exprime opinia despre reacția lui Madam Popescu, de a -l lua în brațe pe Ionel
și de a -l săruta, după ce tocmai o deranjase pe menajeră. Aici, subiecții din grupul
experimental au obținut o medie de 0,35 puncte, dat fiind faptul că 7 din cei 17, nici măcar
nu au abordat subiectul.
În cazul grupului de control, chiar dacă decât doi dintre subiecți au luat punctajul
maxim și doi au trecut peste rezolvarea itemului, toți ceilalți au obținut și ei câte jumătate
fiecare și au reușit cu toții să -și exprime opinia, chiar și fără argumente puternice sau
multiple. Media grupului de control pe acest item a fost 0,50.
În urma demersului didactic prin care s -a urmărit printere altele și creșterea
rezultatelor grupului experimental atât în raport cu el însuși, cât și în r aport cu grupul de
control s -au obținut rezultate poz itive.
În cazul itemului numărul 9, diferențele sunt foarte mari, media grupului
experimental a crescut simțitor de la 0,35 ajungând la 0,70 (practic s -a dublat). Și față de
media grupului de control s -a atins scopul, astfel grupul experimental l -a depășit în
rezolvarea acestui item.
Îmbucurător este faptul că vocabularul copiilor a fost îmbogățit cu formulări
pentru exprimarea opiniilor și sentimentelor proprii. Însă nu doar în privința acestui
segment, vocabularul acestora a cunoscut un aport benefic.
Explicațiile pe marginea vocabularului folosit de personaje, exersarea căutării în dicționar
a unor cuvinte noi și metodele activ -participative au dus și la o mărire a mediei pe itemii
care verifică lexicul copiilor și anume itemii doi și trei.
În această privință în cazul testului inițial din nou grupul de control a avut o medie
mai mare față de a grupului experimental, respectiv 0,75 față de 0,69 (itemul 2).
La o analiză în procente a rezultatelor testului inițial se observă că în rândul
grupului experimental au existat patru subiecți care nu au reușit să depășească nici măcar
pragul de 50 ℅ de rezolvare corectă a exercițiilor, spre deosebire de testul final susținut
pentru a evidenția efectul experi mentului didactic.
.

83
În testul final nici un elev nu s -a mai situat sub 50% din punctaj, ba mai mult , în
afară de S 8, toți au rezolvat corect peste 60% din test. Doi dintre subiecți au obținut 100%
din punctajul testului și media clasei a fost de 8,80 p uncte.
Comparând media grupului experimental obținută la testul final cu media testului
său inițial, se observă o creștere semnificativă de la 6,02 la 8,80 puncte.
Grupul de control și -a menținut aproximativ aceiași performanță, având la testul inițial
media 6,40 iar la cel final 6,42 puncte.
În urma etapei experimentale din lucrarea de față ne -am propus ca prin predarea
schițelor ironi -comice caragialiene cu ajutorul unor metode didactice activ -participative
să depășim media grupului de control și acest lucru s -a și întâmplat.
Pe lângă evoluția față de grupul de control, cea mai vizibilă creștere a rezultatelor
este în raport cu grupul experimental însuși.
Tot pentru a investiga nivelul de interes legat de lectură dar și pentru evidențierea
unui comport ament mai mult sau mai puțin civilizat în rândul grupului experimental,
acesta a fost pus în fața celor două chestionare prezentate în capitolul 3, subcapitolul 6 .
În ceea ce privește rezultatele celor doua chestionare și aici sunt vizibile aspecte
pozitive ale gândirii elevilor față de lectură.
Din chestionarul numărul 2 se observă că din totalul de 17 subiecți, 1 2 au declarat
că ac um le place mai mult decât înainte să citească . Despre 3 dintre elevi am aflat faptul
că citesc î n mare parte decât ce este necesar pentru școală , dar acest lucru nu se întâmplă
pentru că le -ar displăcea lectura, dar alocă timp și pentru a -și ajuta părinții în gospodărie
și acest lucru le împuținează timpul destinat lor.
Cert este faptul că toț i au conștientizat valoarea l ecturii și la una di n întrebările
chestionarului toț i au spus că ar recomanda și altor copii, dacă ar avea ocazia, să citească
opere literare. Despre recomandările pe care le -ar face, aici s -a înregistrat un scor foarte
strâns între genurile de opere deoar ece: 4 ar recomanda liricul, 5 ar recomanda opere epice
și 6 opere dramatice.
În urma chestionarului numărul 1, se demonstrează ipoteza secundară care a fost
enunțată la începu tul cercetării, și anume că prin intermediul ironiei din schitele lui
Caragiale elevii își dezvoltă calități morale și civice.
Din toți subiecții, 15 au fost de părere că este frumos și necesar să se comporte
respectuos cu toate persoanele din jurul lor și toți 17 au acuzat comportamentul avut de
Goe. Astfel putem concluziona că subiecții au înțeles valoarea unui comportament
civilizat și din spusele lor, îl vor și aplica în viitor.

84
Elevii s -au autodepășit într -un ritm alert și clar, având la finalul experimentului
didactic mulțumirea și mândria care 100% le va da încredere și -i va m otiva și pe viitor.
Consider că ipoteza de la care am pornit, aceea că analizând opera umoristică a
lui Ion Luca Caragiale prin metode moderne activ -participative elevii își vor dezvolta
plăcerea și interesul pentru lectură , a fost una adevarată.
Acest in teres sporit a fost pus în mișcare de îmbinarea dintre specificul umoristic al
schițelor și metodele activ -participative atent alese.
Deasemenea, deoarece elevii au analizat cu interes aspectele sociale din schițe , ei
și-au dezvoltat calități morale. Aspe ctele de dezvoltare a comunicării au fost intensificate
prin intermediul metodelor activ -participative .
Îmbinarea tuturor acestor trei aspecte a dus la creșterea nivelului de receptare a
textelor literare studiate, fapt reliefat prin rezultatele testului final.

85
Concluzii

Literatura este capabilă să înfrumusețeze oameni!
La această concluzie am ajuns în urma etapei experimentale care s -a desfășurat pentru a
verifica ipoteza lucrării metodico -științifice prezente.
În investigarea creșterii nivelului de lectură al grupului ex perimental căruia i s -a
predat prin metode predominant moderne, rezultatele înregis trate confirmă ipotezele
formulate initial.
Prin intermediul umorului din schițele lui I.L.Caragiale s -a obținut un interes
crescut pentru literatură, dar mai ales plăcerea de a dezlega intențiile ascunse dincolo de
anumite scene pline de haz.
Elevii au sesizat rapid ironia efervescentă a schițelor folosite în cadrul predării și au dat
dovadă de înțelegere și capacitate de însușir e a unor norme morale pe care le -au subî nțeles
din aceste texte.
Așa cum arată rezultatele chestionarelor aplicate sau ale testului final, prin
aplicarea în pre darea schiței a metodelor activ -participative , elevii au devenit mai
interesați de a citi dar ș i mai buni în rezolvarea exercițiilor de receptare a textului literar.
Ceea ce nu a putut fi redat prin fotografiile realizate la activități este nivelul de exprimare
pe care îl au elevii în urma demersului didactic urmat. Dacă înainte de folosirea schițel or
îmbinate cu o strategie activă , unii din elevi nici măcar nu aveau puterea de a -și exprima
opinia în legătură cu ceea ce citeau, acum totul decurge natural și sunt foarte dornici de a
comenta replici, scene, emoții, pe care le întâlnesc în textele -supor t.
Nu foarte departe de latura umoristică ce le -a deschis tuturor plăcerea de a lectura
sau de a pune chiar în scenă părți din schițe, este latura ironică.
Ironia lui Caragiale, din schițele folosite la clasă, a fost folositoare, drept dovadă
fiind remedierea problemelor de comportament sau de gândire ale unor elevi. Chiar și
aceștia și-au dat seama de ceea ce încearcă dramaturgul să sublinieze prin scenele p line
de ironie și subî nțeles. Faptul că s -au și recunoscut în unele din aceste scene a avut un
impact și mai profund, cu un rezultat moralizator imediat.
Conduita morală a elevilor a înregistrat un adevărat progres în special datorită
specificului textelo r, adică al schițelor alese, în care copii ca și ei trec prin experiențe care
nu le fac cinste nici lor și nici familiei din care fac parte.
.

86
Un alt mer it al folosirii metodelor activ -participative în predarea schițelor pline
de umor a fost acela de a im plica toți elevii, inclusiv pe aceia mai retrași sau mai timizi.
Îmbinarea tuturor tipurilor de limbaj, atât verbal, non -verbal cât și paraverbal a
avut ca rezultat dezvoltarea încrederii în sine și implicit o atitudine de implicare în
situațiile de comun icare ce au derivat din analiza textului schițelor.
Dacă la începutul anului școlar 2019 -2020 majoritatea elevilor, ce au făcut apoi
parte din experiment, citeau sau rezolvau sarcinile de la ora de literatură într -un mod clar
automatizat și conduși de mot ivația obținerii unor note de care ,,aveau nevoie ˮ, în urma
desfășurării experi mentului , toți erau nerăbdători să descopere o nouă operă, să pună în
scenă altă piesă caragialiană ori să ia parte la dezbaterile literare din jurul schițelor
studiate.
La afi rmația că literatura înfrumusețează oameni, pot adăuga cu toată convingerea
că literatura înfrumusețează și suflete!

87

Anexa 1

Barem de evaluare și notare
Test inițial

1.Precizarea timpului acțiunii…………………………………………………….0,50p
Precizarea spațiului acțiunii…………………………………………………….0 ,50p
2.Pentru fiecare sinonim co rect se acordă… .…………………………………….0,25p
3.Pentru fiecare formă literară corectă, se acordă…………………………………0,25p
4.Pentru fiecare spațiu punctat, completat corect, se acordă câte …………………0,25p
5.Pentru fiecare enunț construit corect , se acordă… ..……………………………0,50p
6.Pentru extragerea unei idei principale se acordă ………………………………0,50p
Pentru extragerea unei idei secundare se acordă……………………………….0,50p
7.Pentru transformarea corectă a textului se acordă………………………………1,00p
Pentru transformarea partial corectă a textului se acordă………………………0,50p
8.Pentru o caracterizare nuanțată, atât fizică dar și morală , se acordă……………1,00p
Pentru o caracterizare sumară, se acordă ………………………………………0,50p
9.Pentru exprimarea nuanțată a opiniei, urma tă de argumente, se acordă………..1,00p
Pentru exprimarea opiniei fără a fi urmată de argumente, se acordă……………0,50p
Din OFICIU se acordă…………………………………………………………….1,00p

TOTAL PUNCTAJ: 10,00p

88

Anexa 2

Barem de evaluare și notare
Test final

1..Extragerea corectă a unui indice temporal…. …………………………………… …….. …….0,50p
Extragerea corect ă a unui indice spațial…….. ………………………………….. ……… …….0,50p
2. Pentru fiecare sinonim context ual corect se acordă. …………………………. ……….. ….0,25p
3. Pentru fiecare formă literară corectă se acordă ………… ………………………… …….. …0,50p
4. Pentru completarea corectă a fiecărui spațiu punctat se acordă…….. ………… ………0,50p
5. Pentru menționarea fiecărui personaj se acordă………………………………….. …………0,25p
6. Pentru extragerea unei idei principale se acordă………………………………. ……………0,50p
Pentru r edactarea unei idei secundare se acordă……………………………….. …………..0,50p
7..Exprimarea clară, corectă și completă a deznodământului…… …………. ……….. …….0,50p
Pentru prezentarea partială a deznodă mântului se acord ă…………. ………… ……….. ..0,50p
8..Pentru o caracterizare dezvoltată, cu susținerea trasăturilor prin motivare și
….exemplifica re se acordă………………… ……………………………………………………………1,00p
…Pentru o caracterizare sumară se acordă…………………………………………………………0,50p
9. Pentru exprimarea nuanțată a opini ei, susținută de cel puțin două argumente… ….1,00p
Pentru exprimarea opiniei fără a fi urmată de argumente se acordă…………………..0,50p
Din OFICIU se acordă………… ………………………………………………………………………1,00p

TOTAL PUNCTAJ : 10,00p

89

BIBLIOGRAFIE CRITICĂ

1.Alexandrescu Sică, ,,Caragiale în timpul nostru ˮ, Editura pentru literatură , București,
1962

2.Aristotel, ,, Poetica ˮ Traducere de C. Balmus, Editura științifică, București,1957

3.Bergson H., ,,Le rire. Un essai sur la segnification on du comique ˮ Vingtieme
…edition, Paris, 1920

4.Manolescu Florin , ,,Caragiale și Caragiale, Jocuri cu mai multe strategiiˮ , Editura
Cartea Românească, 1983, reeditare la Editura Humanitas, 2002

5.Papadima Liviu , ,,Caragiale, fireste!ˮ, editura Fundației Culturale Române
București,1999

6.Vartic Ion, ,,I.L.Caragiale și momentele sale exemplare …ˮapud. I.L.Caragiale,
…,,Opere ˮII ediție critică de Al. Rosetti, Șerban Cioculescu și Liviu Călin, editura
…ESPLA, București , 1960

7.Vartic Ion, ,, I.L.Caragiale și momentele sale exemplare …ˮ apud. Duiliu Zamfirescu
….și Maiorescu Titu, în Scrisori , cu un cuvânt de intr oducere și însemnări de Bucuța
….Emanoil , Buc urești, editura Casa Școalelor

8.Vianu Tudor , ,,Aspecte ale limbii și stilului lui I.L.Caragiale ˮ în probleme de stil și
….artă literară, București, Editura de stat pentru literatură și artă, 1955

9.Aplicația : ,,Mihai Eminescu – Intreaga operă ˮ

90

BIBLIOGRAFIE DIDACTICĂ

1.Cerghit I., ,,Metode de învățământ, Ediția a IV -a revăzută și adăugită ˮ, editura
Polirom, .Iași, 2006

2.Crețu T., ,,Psihologia educației ˮ Universitatea din București, editura Credis, 2004

3.Cristea S., ,,Dicționar de pedagogie ˮ, editura Litera, Buc urești,2000

4.Cucoș Constantin, ,,Pedagogie ˮ, editura Polirom, Iași, 1999

5.Potolea Dan, Neacșu Ioan, Iucu B., Romiță Pănișoară, Ion -Ovidiu, ,, Pregătirea
…psihopedagogică ˮ, Manual pentru definitivat și gradul didactic II , editura Polirom, Iași,
…2008

6.Saitul Inspectoratului Județean Olt

91

DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE
privind lucrarea metodico -științifică pentru obținerea gradului didactic I

Subsemnata/subsemnatul,……….. ……Dima Veronica Nicoleta…………………………………..,
cadru didactic la ……Liceul Tehnologic Crâmpoia…….. …….. din localitatea ….Crâmpoia…………….,
județul ………Olt…………., cu domiciliul în ……com.Movileni, sat Bacea, str. Văilo r, nr.1 …………….,
act de identitate….C.I…, seria ….OT….., nr. ……701305………, tel……..0763767299. ……………… …,
e-mail ………..dimaveronica@yahoo.com ……………….., înscrisă / înscris în seria 2019 -2021
pentru exa menul de acordare a gradului didactic I, cunoscând dispozițiile articolului 292, Cod
penal, cu privire la falsul în declarații, declar pe propria răspundere următoarele:
a) Lucrarea metodico -științifică cu tema…… „ Ironie și umor în schițele lui
I.L.Carag iale. O abordare metodico -științifică ”……a fost elaborată personal și îmi
aparține în întregime;
b) Nu am folosit alte surse decât cele menționate în bibliografie;
c) Nu am preluat texte, date sau elemente de grafică din alte lucrări sau din alte surse
fără a fi citate sau fără a fi precizată sursa preluării, inclusiv dacă sursa o reprezintă
alte lucrări ale subsemnatei/subsemnatului ………Dima Veronica Nicoleta………….. … .
d) Lucrarea nu a mai fost folosită în alte contexte de examen sau de co ncurs.

Dau prezenta declarație fiindu -mi necesară la predarea lucrării metodico -științifice pentru
obținerea gradului didactic I, în vederea evaluării și a acceptării pentru susținerea finală.

Data, Semnătura,
05. 08. 2020 Dima Veronica Nicoleta

92

93

94

95

96