OBSTETRICA SI NURSING IN OBSTETRICA Definitei: r amură a chirurgiei care se ocupă cu fiziologia și patologia sarcinii și a nașterii, precum și cu… [605753]

OBSTETRICA SI NURSING IN OBSTETRICA

Definitei: r amură a chirurgiei care se ocupă cu fiziologia și patologia sarcinii și a nașterii, precum
și cu asistența în timpul nașterii și în perioada de lăuzie

Anatomia sistemului reproductiv feminin
Organele genitale ale femeii :
– ovarele , care produc celulele sexuale feminine (ovulele)
– tubele uterine , unde se produce fertilizarea și care transport ă oul fertilizat pentru a se implanta
în mucoasa uterin ă
– uterul , organul principal al gesta ției în care se dezvol tă fătul pan ă la na ștere
– vaginul , prin care fătul este expulzat la naștere și cu rol in copulație
– vulva , care include organele genitale externe formate din: muntele pubelui, formațiunile labiale,
vestibulul vaginei, clitorisul si bulbi i vestibulului vaginal
Uterul
Este un organ fibromuscular situat în centrul cavității pelviene, între vezica urinară și rect .
La nulipară măsoara 7 -8 cm în lungime, 5-7 cm lățime și 3 cm grosime, precum și o greutate de
circa 50 g.
La multipară dimensi unile sunt mai mari cu cate un cm și are greutatea în jur de 70 de g.
Uterul cuprinde trei porțiuni: corp (cele 2/3 superioare), col (1/3 inferioară) și istm ( zonă de
ușoară constricție la joncțiunea dintre corp și col)
Corpul uterin
Variază ca mărime și formă în funcție de statusul hormonal și de numărul nașterilor.
Este format din: fundul uterin (porțiunea superioară), coarnele (se contiunuă cu tubele uterine),
fața anteroinferioară (vezicală), fața posterosuperioară (intestinală) și 2 margini.
Structura corpului uterin:
Perimetru (peritoneu) – strat extern
Miometru (musculara – mușchi neted) – strat mijlociu
Endometru (mucoasa) – strat intern
În timpul sarcinii uterul crește în dimensiuni o dată cu dezvoltarea embrionului și apoi a fătului,
iar în trimestrul III, istmul uterin devine segment inferior (incizia uterului în cezariană), iar corpul
uterin segment superior .

Colul uterin
Perforează peretele anterior al vaginei și este divizat într -o porțiune supravaginală și una
vaginală .
Canalul cervical comunică cu uterul prin orificiul intern, iar cu vaginul prin orificiul extern.
Orificul extern are formă circulară la nulipară și ca o fantă transversală cu 2 buze la multipare.
Poziția uterului
De anteflexie (axul lung a l corpului ut erin formează cu axul lung al colului un unghi de 170°) și
anteversie (axul lung al colului uterin formeză cu axul lung al vaginei un unghi de 90°), dar

există variații de poziție în funcție de starea de plenitudine a vezicii urinare, de vârstă, patologie
genitală.
Aproximativ 15% dintre femei prezintă deviații uterine, cea mai frecventă fiind retroversoflexia
uterină.
Mijloacele de fixare ale uterului :
Vascularizația uterlui:
Vascularizația arterială este asigurată în principal de arterele uterine și în mai mică măsură de
arterele ovariene și ale ligamentelor rotunde și uterosacrate.
Arterele uterine:
ramuri ale arterelor iliace interne
la baza ligamentelor largi încrucișeaza ureterele trecând anterior de acestea (raport important în
chirurgie)
au un tra iect a scendent pe marginile laterale ale uterului
ramuri : transversale pentru corpul uterin și ramuri cervicale și vaginale (a. cervico -vaginală)
Ramurile transversale strabat peretele uterin ajungând până în endometru sub forma arterelor
spiralate , ce au importanță în fiziologia ciclului menstrual și reproductiv al femeii (prin
remodelarea endoteliului vascular în sarcina pentru a asigura aportul adecvat al oxigenului spre
făt).
Tubele uterine :
Trompa uterina (a lui Fallopio) sau salpigele este un conduct musculo -membranos simetric, cu
rol în transportul celulelor sexuale (ovocit, spermii), fertilizarea ovocitului și transportul oului
spre cavitatea uterină pentru ovoimplantație. Comunică cu cavitatea uterină și cu cea peritoneală .
Trompa uterină mă soară circa 10 -12 cm și are patru părți:
Porțiunea uterină, intramurală sau interstițială
Istmică
Ampulară
Infundibulară sau pavilionară
Localizările sarcinii ectopice
Diverși factori, mai ales inflamatori, pot stopa migrația tubara a oului ducând la sarcina ectopică
tubară.
Ovarele
Formațiuni ovalare de 3 cm lungime, 1,5 cm lățime și 1 cm grosime.
Au o supafață netedă înainte de pubertate și apoi reliefată din cauza o vulaților repetate și a
degenerării corpilor galbeni. Produc ovulele și au rol de glande endocrine, prin secreția
hormonilor sexuali (estrogeni, progesteron, androgeni).
Structura ovarelor :
Ovarele prezintă un epiteliu cubic la suprafață, o corticală ce c onține stroma și foliculii în diferite
stadii evolutive și medulara, formată din țesut fibromuscular și vase sanguine .
Funcțiile ovarului:
Producerea ovulelor este rezultatul dezvoltării și maturării foliculilor ovarieni, proces care
include o serie de tr ansformări succesive pe care le suferă celulele sexuale (ovogonile) și celulele
satelite (celulele foliculare), până la eliberarea unui ovul prin fenomenul ovulației. După ovulație,
evoluția foliculului ovarian este încheiată și apare o noua structură, cor pul galben.
Dezvoltarea și maturarea foliculilor ovarieni, ovulația și formarea corpului galben, sunt procese
ritmice, periodice, care se desfașoară în mod normal, într -un interval de 28 de zile (ciclul ovarian)
și care se află sub control hipotalamo -hipof izar.
Vaginul

Este organ musculomembranos ce formează porțiunea inferioară a tractului genital feminin și a
canalului de naștere.
Este situat posterior de vezica urinară și anterior de rect, și perforează diafragmul pelvian și
urogenital. Porțiune vagina lă circulară care înconjoară colul uterin se numește fornix, și este
divizată în 4 părți (posterior, anterior și 2 laterale) .
Raporturile vaginului :
Posterior: fundul de sac Douglas, rectul și canalul anal
Anterior: vezică și uretră
Lateral: ureterul, ri dicătorii anali, diafragmul urogenital și bulbii vestibulului.
Vulva – Situată în triunghiul urogenital
Formată din: formațiuni labiale (labiile mari și labiile mici), vestibulul vaginei, clitorisul, bulbii
vestibului , glandele vestibulare mari
Sânii
Reprezintă glande specializate ale pielii cu rol în secreția laptelui, formă hemisferică cu
mameloane înconjurate de arelolă, pe care apar în sarcină, tuberculii lui Montgomery.
Baza sânului se întinde de la coasta a 2 -a până la coasta a 6 -a și de la margine a laterală a sternului
până la linia medio -axilară.
Structura sanului :
Sunt format din 10 -20 lobi piramidali dispuși radial cu varful spre mamelon, și separați de
septuri fibroase. Fiecare lob conține mai mulți lobuli , care conțin la rândul lor vase de sânge,
acini și ducte
Vascularizația sânului :
Arterele provin din toracica internă, intercostalele posterioare, toracica laterală și toracica
supremă. Venele sunt omonime arterelor. Limfaticele formează o rețea care se continuă cu cea
contralaterală și care drenează în nodurile axilare, parasternale, interpectorale, subdiafragmatice,
mediastinale
Drenajul limfatic are importanță clinică majoră din cauza frecvenței crescute a cancerului sânului.
Perineul
Reprezintă ansamblul parților moi care închid inferior cavitatea pelvină. Formă rombică cu 2
triunghiuri: anterior (urogenital) și posterior (anal).
Regiunea urogenitală (perineul anterior) este formată din: Vulvă, orificiul uretral, glande
parauretrale.
Centrul tendinos al perineului reprezintă o încrucișare de fibre musculare și tendinoase ce unește
perineul anterior cu cel posterior, fiind un punct de rezistență care suportă presiunea utero –
abdominală în sarcină
Planurile perineului anterior sunt urmatatoarele:
Piele
Tesut celular subcutanat
Loja bulbo -clitoridiană
Diafragm urogenital
Fosă ischio -anală
Diafragm pelvian
Fascie pelvină parietală
Mușchii perineului sunt situați în 3 planuri:
Plan profund: ridicătorii anali și coccigi eni (ce constituie diafragmul pelvian).
Plan mijlociu: transvers profund și sfincter extern al u retrei (ce formează diafragmul urogenital).
Plan superficial: ischiocavernos, bulbocavernos și striat extern al anusului.

Mușchii ridicători anali sunt cei mai importanți mușchi perineali, fiind alcatuiți din 4 mușchi:
pubococcigian, iliococcigian, ischiococcigian și pubovaginal
Diafragmul urogenital și pelvian
Este un strat musculofascial localizat intre ramurile ischio -pubiene, superficial de diafragmul
pelvi n. La barbati inconjoara uretra membranoasa, iar la femei vaginul.