Obiectivul prioritar al actualei reforme a învățământului românesc este acela de a [622262]

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCȚII BUCUREȘTI
Departamentul Pentru Pregătirea Personalului Didactic
Specializare : Management și consiliere educațional ă

TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI ȘI
COMUNIC AȚIILOR ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL
PREȘCOLAR

Coordonator științifi c:
Conf. Univ. Dr. Maria GOGA
Absolvent: [anonimizat]
2018

2 REZUMAT UL LUCRĂRII

Obiectivul prioritar al actualei reforme a învățământului românesc este acela de a
realiza un sistem educațional modern și eficient, capabil să contribuie la progresul societății
românești, în toate domen iile sale.
Lucrarea “ Tehnologia informației și comunicațiilor în învățământul preșcolar ” a
urmărit , prin cercetarea desfășurată , sesizarea stării actuale a fenomenului integrării
tehnologiei informației și comunicării (TIC) în învățământul preșcolar, părer ea cadrelor
didactice și a directorilor cu privire la acest aspect. Această cercetare se încadrează în
categoria cercetărilor cantitativ -calitative de tip constatativ, datorită metodelor și
instrumentelor utilizate.
Pentru realizarea scopului propus am rec urs la o cercetare derulată la nivelul
învățământului preșcolar . Cercetarea s -a realizat pe un eșantion format din 103 cadre didactice
și 11 directori selectați din 17 grădinițe/școli cu grupe de preșcolari din Municipiul București ,
10 din învățământul de stat și 7 din învățământul privat.
Ca m etode de cercetare am utilizat ancheta pe bază de chestionar și interviul adresate
cadrelor didactice și factorilor decizional. Aceste metode au contribuit la culegerea datelor
care au stat la baza acestei cercetării .
Prelucrând ș i interpretând datele obținute am putut răspunde la câteva întrebări de
actualitate precum: Care sunt mijloacele de învățământ utilizate de către cadrele didactice ?;
În ce măsură școlile sunt dotate cu noua tehnologie și sunt conectate la in ternet ?; În ce
situații și în ce măsură cadrele didactice utilizează TIC în activitatea didactică ?; Preșcolarii
sunt antrenați în învățare atunci când cadrele didactice folosesc în activități TIC ?; Ce
soft-uri educaționale folosesc cadrele didacatice în procesul instructiv -educativ și sursele
online pe care acestea le utilizează pentru a se informa atunci când se pregătesc pentru
activități ?; Ce modalități identifică directorii în vederea sprijinirii cadrelor didactice pentru
a utiliza într -o mai mare măsură noile tehnologii ?; Care sunt avantajele și dezavantajele
utilizăr ii TIC în activitatea didactică?; C adrel e didactice au participat la cursuri de formare
în domeniul noilor tehnologii ?.
Prezența calculatorului în procesul de învățamânt preșcolar asi gură o motivație
suplimentară copii ilor, cadrelor didactice și nu în ultimul rând părinți lor.

3 SUMMARY

The main objective of the current reform of the Romanian educational system is to
become modern and efficient, able to sustain the Romanian societ y’s progress, through all its
fields.
“The information and communication technology of the pre -school system” paper’s
purpose, after the research, is to raise awareness of the current phenomena of the information
and communication technology (TIC) integra tion within the pre -school system and the
teachers’ and principals’ outlook towards this. This research fits into the quantitative –
qualitative category, thanks to the methods and instruments used.
To achieve the suggested objective, I have used a researc h which was conducted
within the school system. The research was based on a sample of 103 teachers and 11
principals selected out of 17 kindergartens/schools with pre -school classes from Bucharest, 10
public schools/kindergartens and 7 private schools/kind ergartens.
As research methods for the investigation, I used the questionnaire and interview of
the teachers and decision makers. These have contributed to the data collection which were
the foundation of this research.
By processing and interpreting th e obtained data I could answer some present day
questions, like: Which are the teaching methods used?; To which extent are the schools
equipped with the new technology and are connected to the internet?;In which situations and
to what extent are the teache rs using TIC while teaching?;Are the preschoolers engaged into
learning when the teachers use TIC activities?; What educational software is used by the
teachers and which are the online resources they use to prepare and inform themselves for
the class acti vities? ; What procedures do the principals identify in order to support teachers
in using more technology?; Which are the advantages and disadvantages of the TIC usage in
the teaching process? ; Have the teachers been to trainings dedicated to using these n ew
technologies? .
The computer’s presence within the pre -school learning process ensures a
supplementary motivation of the children, teachers and ultimately, parents.

4 CUPRINS

LISTA FIGURILOR …………………………………………………. ………………………………………….. 6
LISTA TABELELOR ……………………………………………………………………………………………. 7
INTRODUCERE …………………………………………………… …………………………………………….. 8
CAPITOLUL I – NOILE TEHNOLOGII ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR …. 10
I.1 Abordări ale utilizării tehnologiei informației și comunicării la preșcolari în
context e uropean ………………………………………………………………………………….. …….. … 10
I.2. Abordări ale utilizării tehnologiei informației și comunicării la preșcolari în
context românesc ……………………………………………………………………………………………. 11
I.3. Importan ța utilizării calculatorului în procesul de predare -învatare -evaluare
desfășurat în gradinița de copii ………………………………………………………………………………. 12
I.4. Hardware, software și tehnologia informației …………………………………………………….. 14
I.5. Mijloace didactice moderne
I.5.1. Computer ul…………………………………………………………………. 18
I.5.2. Softul educational…………………………………………………………… 19
I.5.3. Manuale elec tonice…………………………………………………………. … 21
I.5.4. E-learning …………………………………………………………………………………………. 23
I.5.5. Clasa virtuală (Smart classroom)…………………………………………….. 24
I.5.6. Jocuri virtuale……………………………………………………………….. . 25
I.5. Particularități psihopedagogice ale preșcolarilor ………………………………………. 26
I.6. Modalități de utilizare specifice vârstei ………………………………………………… 31
CAPITOLUL II – METODOLOGI A CERCETĂRII …………………………………………… 36
II.1. Contextul și motivația cercetării ………………………………………………… ……………………… 36
II.2. Tema cercetării ……………………………………………………………………….. ……………………… 36
II.3. Tipul cercetării ……………………………………………………………………….. ……………………… 36
II.4. Scopul cercetării ……………………………………………………………………… ……………………… 36
II.5. O biectivele cercetării …………………………………………………………………………………. ……. 36
II.5.1 Obiective generale ………………………………………………………. ……………………… 36
II.5. 2 Obiective specifice …………………………………………………………………………….. 37
II.6. Ipoteza cercetării …………………………………………………………………….. ……………………… 37
II.7. Metode și instrumente de culegere a datelor ……………………………………………………….. 37
II.7.1. Cercetarea documentelor curriculare și școlare …………………………………….. 37
II.7.2. Chestionarul ……………………………………………………………………………………… 37

5 II.7.3. Interviu l individual semistructurat ……………………………………………………… 39
II.8. Profilul lotului de cercetare ……………………………………………………………………………… 40
II.9. Etapele cercetării ……… …………………………………………………………………………………… 42
II.10. Limitele cercetării ………………………………………………………………………………………… 42
II.11 . Prezentarea u nității de învățământ preșcolar ……………………………………………………. 42
CAPITOLUL III – REZULTATELE CERCETĂRII ………… .…………………… 44
III.1. Rezultatele obținute în urma aplicării chestionarelor ………………………………. ………… 44
III.1.1 Rezultatele obținute în urma aplicării chestionarelor pentru cadrele
didactice ………………………………………………………………………………………….. 44
III.1.2. Rezultatele obținute în urma a plicării chestionarelor pentru factorii
decizionali ………………………………………………………………. ………………………. 55
III.2. Rezultatele cantitative obținute în urma aplicării interviurilor individuale
semistructurate …………………………………………………………………………………………….. 65
III.2.1 Rezultatele cantitative obținute în urma aplicării interviurilor cadrelor
didactice ………………………………. ………………………………………………………… 65
III.2.2. Rezultatele cantitative obținute în urma aplicării interviurilor
factorilor decizionali …………………………….. ………………………………………… 68
CAPITOLUL IV – ANALIZA ȘI INTERP RETAR EA REZULTATELOR .……… 67
CAPITOLUL V – CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ……………………… .……… 79
V.1. Concluzii ……………………………………………………… ………………………. ……………………… 79
V.2. Recomandări – Noi deschideri …………………………………………………. ……………………… 82
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………….. …………….. 83
ANEXA 1 ………… ……….. ……………………………………………………………… 85
ANEXA 2 ………… ……….. ………………………………… ……………………… …… 91
ANEXA 3 ………… ……….. ……………………………………………………………… 96
ANEXA 4 ………… ……….. ……………………………………………………………… 97

6 LISTA FIGURILOR

Fig. II.1 . Repartizarea lotului de cercetare în funcție de tipul de învățământ ……………… …. 41
Fig. III.1 . Repartizarea cadrelor didactice la grupă …………………………………………….. …….. 44
Fig. III. 2 Repartizarea lotului de cercetare al cadre lor didactice în funcț ie de tipul de
învățământ ……………….. ……………………………………………………………………………….. 45
Fig. III.3 . Repartizarea lotului de cercetare în funcție de vechimea cadrelor didactice… …… 45
Fig. III.4 . Repartizarea lotului de cercetare al cadre lor didactice în funcție de gen…….. ….. 46
Fig. III.5 . Repartizarea lotului de cercetare al cadre lor didactice în funcție de nivelul
studiilor ……………………………. ………………………………………………………………… …….. 46
Fig. III.6 . Repartizarea lotului de cercetare în funcție de gradul didactic ……………… ………. 47
Fig. III.7 . Aspectele avute în vedere de cadrele didactice a tunci când aleg mijloacele de
învățământ ………………………………………………………………………………………. ……… 48
Fig. III.8 . Opinia cadrelor didactice referitoare la faptul că reușita activității e ste
condiționată de mijloacele de învățământ utilizate ………………………. …………….. 48
Fig. III.9 . Repartizarea lotului de cercetare în funcție de mijloacele de învățământ utilizate
mai des…. ………………………………………………………………………………………………… .. 49
Fig. III.10 . Distribuția răspunsurilor cadrelor didactice privind necesitatea unui
calculator în procesul de predare -învățare ……………………… ……………………….. 49
Fig. III.11 . Accesul la calculatoare în sălile de grupă …………………………………. …………. ….. 50
Fig. III.12 . Opinia cadrelor didactice cu privire la faptul că î n orice activ itate pe
domenii experiențiale o secvență poate fi organizată cu ajutorul
calculatorului ……………………………………………………………………………………. ….. 5 0
Fig. III.13 . Opini a cadrelor didactice cu privire la faptul că o rice noțiune
introdusă/consolidat cu ajutorul TIC este mai ușor accesibilă ………………… …. 51
Fig. III.14 . Opinia cadrelor didacatice cu privire la măsura în care potențialul
intelectual este stimulat cu ajutorul mijloacelor TIC contribuind la
trecerea treptată de la abstract la concret ………. …………………………………………. 51
Fig. III. 15. Situațiile în care cadrele didactice utilizeaă calculatorul …….. …………………. …. 52
Fig. III.16 . Utilizarea TIC în activitățile instructiv -educative din grădiniță …………………… 52
Fig. III.17 . Utilizarea softurilor educaționale în procesul instructiv -educa tiv ………………… 5 3
Fig. III.18 . Repartizarea lotului de cercetare al cadre lor didactice în funcție de tipul de
activitate în care utilizează TIC mai des …………………………. …………………………. 53
Fig. III.19 . Repa rtizarea lotului de cercetare în funcție de măsura în care consideră că
preșcolarii sunt antrenați în învățare atunci când utilizează TIC ……………….. 54
Fig. III.20 . Repartizarea lotului de cercetare în funcție de măsura în care consideră că
preșcolarii t imizi participă la activitate atunci cînd folosesc TIC ….. …………… 54
Fig. III.21 . Avantajele utilizării TIC în activitățile desfășurate în grădiniță ………… …………. 55
Fig. III. 22. Repartizarea lotului de cercetare de directori în funcție de tipul de învățământ 56
Fig. III. 23. Repartizarea lotului de cercetare de directori în funcție de vechimea în
învățământ. ………………………………………………………. ………………………………… …. 56
Fig. III. 24. Repartizarea lotului de cercetare al directori lor în funcție de gen …………. ….. 57
Fig. III. 25. Repartizarea lotului de cercetare al directori lor în funcție de nivelul studiilor.. 57
Fig. III. 26. Repartizarea lotului de cercetare al directori lor în funcție de gradul didactic … 58
Fig. III. 27. Repartizarea lotului de cercetare al directori lor în funcție de mijloacele de
învățământ care consideră că ar trebui utilizate mai des ………………….. ……… 58
Fig. III. 28. Necesitatea unui calculator în procesul de predare -învățare -evaluare……. ……. 59
Fig. III. 29. Accesul la calculatoare în sălile de grupă …………………….. ……………………….. . 59
Fig. III. 30. Conectarea la internet …………………………………………………. ……………………….. 60
Fig. III. 31. Tipul de conectare la internet ……………………………………… …………………….. …. 60
Fig. III. 32. Distribuția răspusurilor directorilor privind pagina/sit -ul de prezentare

7 pe internet al unității …………………. …………………………….. …………………………. 61
Fig. III. 33. Opinia directorilor cu privir e la măsura în care cadrele didactice utilizează
calculatorul în activitățile instructiv -educative …………. ……………………………… 6 1
Fig. III. 34. Opinia directorilor cu privire măsura în care potențialul intelectua l este
stimulat cu ajutorul mijloacelor TIC …….. …………………. ……………………………… 62
Fig. III. 35.Direcții de dezvoltare prioritare în ceea ce privește TIC…. ………………………. ….. 62
Fig. III. 36.Distribuția răspunsurilor directorilor cu privire la existența unei strategii care
vizează explicit utilizarea noilor tehnologii ………………………… ………………………. 63
Fig. III. 37.Opinia directorilor cu privire la faptul că orice noțiune introdusă/consolidată
cu ajutorul noilor tehnologii este mai ușor accesibilă contribuind la trecerea
treptată de la abstract la concret ………………………………………………. ……………… 63
Fig. III. 38.Avantajele utilizării TIC în activitățile desfășurate în grădiniță ……… ………. … 64
Fig. IV.1 . Analiza comparativă a răspunsurilor cadrelor didactice și directorilor privind
folosirea TIC în activitățile din grădiniță …………………………….. ……………………….. 7 3
Fig. IV. 2. Analiza comparativă a răspunsurilor cadrelor didactice și directorilor privind
măsura în care TIC stimulează potențialul intelectual .. ………….. ……………………….. 7 4

LISTA TABELELOR

Tab. I. 1. Analiza SWOT asupra utilizării manualelor digitale în ci clul primar …………… …. 22
Tab. II. 1. Etapele cercetării ………………………………………………….. …….. ………………………… 42

8 INTRODUCERE

În practica de zi cu zi am observat atracția pe care o exercită jocul pe calculator asupra
copiilor în procesul de învațare. Având în vedere că jocul este activitatea de bază a
preșcolarului, jocul și instruirea sunt în strânsă legătură la această vârstă, utilizarea
calculatorului în activitățile didactice cu preșcolarii reprezintă un mijloc de învățământ
preferat de copii deoarece acest a este mult mai animat decât predarea cu aju torul mijloacelor
clasice; activitățile devin mult mai creative, atractive, iar pe lângă toate acestea sunt mai
interactive.
Prin folosirea calculatorului în cadrul activităților instructiv -educative, educatoarea
poate să -i organizeze c opilului experiența de învățare în așa fel încât să -i faciliteze accesul la
cunoaștere. Jocul pe calculator răspunde atât nevoilor copilului, cât și celor ale cadrului
didactic , îmbinând armonios sarcinile instructive cu latura distractivă. Având în vedere că se
dorește ca a ctivitatea de în vățare să fie activă și atractivă , acest mijloc de învățământ nu ar
trebui să lipsească din activitatea cu preșcolarii .
Am ales această temă din dorința de a găsi răspunsuri pertinente la întrebări legate de
utilizarea tehnologiei informați ei și comunicării în învățământul preșcolar și datorită faptului
că eu cred că noile tehnologii, cu valențele lor formative, po t dezvolt a performanțele cognitive
ale preșcolarilor.
Mi-am propus ca scop: i dentificarea opiniilor cadrelor didactice cu privir e la diferite
aspecte legate de utiliz area tehnologiei informației și comunicării în activitățile desfășurate în
învățământul preșcolar.
Obiectivele generale urmărite au fost următoarele:
O1. Identificarea gradului de utilizare a tehnologiei informației și comunicării în procesul
instructiv -educativ din învățământul preșcolar ;
O2. Sublinierea importanței utilizării mijloacelor TIC pentru dezvoltarea performanțele
cognitive ale preșcolarilor.
Primul capitol din lucrare, Noile tehnologii în învățământul pr eșcolar, cuprinde
informații referitoare la a bordări ale utilizării tehnologiei informației și comunicării la
preșcolari în context European și în context românesc, date despre noțiunile de hardware,
software, tehnologia informației, mijloace didactice mo derne, particularitățile
psihopedagogice ale preșcolarilor, modalități de utilizare a calculatorului specifice vârstei.
În al doilea capitol Metodologia cercetării am abordat folosirea tehno logiei
informației și comunicațiilor în procesul educațional din g rădiniță . Acest capitol cuprinde:
contextul și motivația cercetării , tema, s copu l și obiectivele, i poteza cercetării , metode și

9 instrumente de culegere a datelor , profilul lotului de cercetare , etapele, l imitele cercetării iar
în final fiind prezentată unitatea de învățământ preșcolar .
Cel de -al treilea capitol, Rezultatele cercetării , prezintă rezultatele obținute în urma
aplicării chestionarelor pentru cadrele didactice și pentru factorii decizionali , precum și
rezultatele cantitative obținute în urma apl icării interviurilor .
Capitolul IV cuprinde Analiza și interpretarea r ezultatelor. Rezultatele obținute au
fost analizate raportându -mă la următoarele aspecte: mijloacele de învățământ utilizate ,
dotarea grupelor cu mijloace tehnice și tipul de conectare l a internet , situațiile și gradul în
care cadrele didactice utilizează TIC în activitatea didactică , măsura în care preșcolarii sunt
antrenați în învățare atunci când cadrele didactice folosesc în activități TIC , ce soft -uri
educaționale folosesc cadrele d idacatice în procesul instructiv -educativ și sursele online pe
care le utilizează pentru a se informa atunci când se pregătesc pentru activități , existența unor
softuri educaționale la biblioteca grădiniței/școlii , modalități de sprijinire a cadrelor didac tice
pentru a utiliza noile tehnologii, într -o mai mare măsură , avantajele și dezavantajele utilizării
TIC în activitatea didactică , participarea cadrelor didactice la cursuri de formare în domeniul
noilor tehnologii.
Capitolul V prezintă C oncluzii și r ecomandări .
Mijloacele tehnice audio -video trebuie utilizate într -o mai mare măsură în activitatea
didactică din învățământul preșcolar având un rol important în îmbunătățirea c alității predării
și ameliorării procesului instructiv -educativ. Educația trebu ie regândită în funcție de noile
posibilități tehnice pe de o parte și de cerințele actualei societăți, pe de alta.

10 CAPITOLUL I
NOILE TEHNOLOGII ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR

I.1 Abordări ale utiliz ării tehnologiei informației și comunicării la preșcolari în
context e uropean

Tehnologia informației și comunicării (TIC) reprezintă un factor major în modelarea
economiei globale, generând în același timp rapide schimbări în societate; a schimbat modul
în care oamenii comunică, fac afaceri, introduc ând transformări importante în medicină,
industrie, agricultură etc. În educație, noile tehnologii au potențialul de a transforma chiar
natura acesteia, unde și în ce mod are loc procesul de învățare, precum și rolurile pe care le au
profesorii și elevii î n procesul de învă țare. (Logofătu, 2008 )
Societatea informațională nu mai reprezintă o previziune de viitor ci o stare de fapt a
prezentului, depinde de fiecare cât de repede va ști să facă parte cu adevărat din ea și aceasta
nu doar ca o cerință impusă, exterioară, ci ca o necesitate individuală de armonizare.1
Având în vedere aceste condiții complexe și în permenentă evoluție putem spune că
școala se confruntă cu nevoia de schimbare, de adoptare și valorificare a potențialului oferit
de TIC pentru învă țare. Toate educatoarele, precum și toți cei care lucrează în învățământ sunt
solicitați să ofere modele instrucționale adaptate noilor condiții de predare -învățare -evaluare
cu ajutorul tehnologiilor digitale astfel încât preșcolarii, elevii să fie angajaț i în propriul
proces de învățare. (Logofătu, 2008 )
Temerea, că experiența educațională acumulată în învățământul tradițional este
insuficientă pentru a -i pregăti pe tineri pentru societatea actuală, este deja răspândită.
Schimbarea, din perspectiva proces ului didactic, cumulată cu aplicațiile educaționale ale
noilor tehnologii informaționale și comunicaționale pot avea un rol important în construirea
unui si stem educational în concordanță cu societatea bazată pe c unoaștere.
Cele mai multe țări europene au trecut la reforme ample ale sistemelor naționale de
învățământ și educație. (Logofătu, 2008 )

1 http://ecdl.credis.ro

11 I.2. Abordări ale utiliz ării TIC la preșcolari în context românesc

Societatea pentru Informație și Formare a Profesorilor a identificat niște principii de
bază pentru dezvoltarea profesională a cadrelor didactice prin utilizarea eficientă a
tehnologiil or informaționale. Aceasta precizează că TIC trebuie implementat ă integral în
programele de formare ale cadrelor didactice. România a implementat mai multe p rograme de
formare pentru pregătirea cadrelor didactice din învățământu l preșcolar , dar nevoia de mai
multe cadre didactice care să dețină competențe și cunoștințe în acest domeniu încă se simte.
Pentru dezvoltarea profesională a acestora sunt necesare cun oștințe avansate (securitate,
administrare de rețele), dar cu precădere trebuie consolidate cunoștințele de bază – sisteme de
operare, procesare de text, foi de calcul, baze de date și includerea lor în mod curent în
procesul de predare -învățare -evaluare și managementul clasei.2
Utilizarea calculatorului în învățământul preșcolar crește randamentul cadrului
didactic, încurajează inovația/modernizarea procesului instructiv -educativ, facilitează
înțelegerea fenomenelor de către copii, promovează învățarea pr in cooperare, dezvoltând
abilități de lucru în echipă, deasemenea permite o învățare individualizată, personalizată. TIC
se poate utiliza pentru următoarele tipuri de activități: predarea și învățarea ce se pot realiza
utilizând activități interactive, mul timedia (un film didactic sau documentar, o pagină web, o
prezentare pe computer), softuri educaționale, activități în care li se cere preșcolarilor să fie
creativi, să exploreze și să inoveze, cu ajutorul Internetul ui, îmbogățindu -și cunoștințele cu
infor mații din diverse domenii . Jocurile dezvoltă gândirea logică, viteza de reacție, spiritul
competitiv. (Manolescu & Frunzeanu, 2016)
În România, tehnologia online este destul de puțin utilizată deși î n ultimele decenii,
învățământul preșcolar românes c s-a îndreptat către noul sistem educațional. No ile tehnologi i
complementare online se folosesc alături de modalitățile tradiționale pentru a îmbunătății
comunicarea și relațiile dintre părinți și grădiniță. Literatura de specialitate menționează faptul
că, înt re părinți și cadrele didactice de la grădiniță, comunicarea se realizează de cele mai
multe ori față în față, uneori pe Facebook, Whatsapp și foarte rar pe o platformă online. În
special grădinițele din sistemul privat folosesc platforme oline de comuni care între cadrele
didactice și părinți, pentru o mai bună comunicare a activităților zilnice desfășurate, dar acest
fapt nu este unul comun în țara noastră. (Goga & Nacu)

2 https://www.integrare -tic.ro/DespreProiect/Context.aspx

12 Dotarea insuficientă cu echipamente este una din realitățile sistemului de învățăm ânt
românesc , de aceea putem vorbi cu o oarecare rezervare despre instruire eficientă în contextul
secolului XXI fără realizarea principiului “un copil – un calculator”. (Făt & Labăr, 2009 )

I.3. Importan ța utiliză rii calculatorului în procesul de predar e-învatare -evaluare
desfășurat în gradinița de copii

Trăim în era digitală, în care a apărut calculatorul, laptopu l, videoproiectorul, tableta,
telefonul. Acesta este motivul pentru care toate acestea pot reprezenta un sprijin în cadrul
activităților de predare -învățare -evaluare. Principala utilitate a calculatorului în grădiniță este
de a asista învățarea, “adică de a oferi condiții pentru transmiterea și asimilarea informației,
pentru individualizarea învățării și evaluarea performantelor.” (Iucu &Manol escu, 2004 )
Grădinița este prima instituție oficia lă care contribuie la formarea ș i dezvoltarea
copilului. Pe tot parcursul procesului de educare a copilului se face resimțită necesitatea
cunoașterii acestuia. Cunoașterea și educarea reprezintă două com ponente care se împletesc
foarte stâns în activitatea desfășurată în grădinița. Atunci când educăm preșcolarul reușim să
îl cunoaștem, iar pe de altă parte îl educăm mai bine cunoscându -l. (Crețu, 2003)
Educatoarea trebuie să aibă întotdeauna în vedere c unoașterea particularităților de
vârstă și individuale ale copilului . Pentru a îndeplini cu succes activitatea de educație trebuie
să cunoaștem particularitățile vârstei p reșcolare, altfel educatoarea nu va ști pe ce să pună
accentul, în ce direcție să dirij eze dezvoltarea copilului. Munca depusă de educatoare se va
desfășura cu rezultate bune numai dacă ea cunoaște foarte bine materialul cu care va lucra și
pe care îl va prelucra (copilul). (Golu, Zlate, & Verza, 1997)
Obiectivele principale ale învațamântul ui preșcolar au în vedere, în primul rând
aspectele formative ale acestuia. Accentul cade pe formarea unor deprinderi elementare de
muncă și comportare civilizată, pe dezvoltarea proceselor psihice, a operațiilor gândirii, pe
dezvoltarea aptitudini i de șc olaritate și pregătirea copilului pentru viața afectivă .
Pornind de la particularitățile individuale ale copiilor, activitatea diferențiată
presupune solicitarea tuturor copiii grupei, atât pe cei care întîmpină dificultăți în acumularea
cunoștințelor , capacităților, deprinderilor cât și pe cei cu posibilități deosebite, asigurând
stimularea dezvoltării tuturor până la nivelul maxim al disponibilităților pe care le are fiecare
preșcolar , ținând cont de interesele și aptitudinile fiecăruia. Introducerea cal culatorului în
grădiniță și valorificarea lui în procesul de predare -învățare -evaluare a devenit, în ultima
perioadă , o preocupare constantă a prac ticienilor și a teoreticienilor datorită dezvolt ării

13 tehnologiei informaționale și a transformării calculator ului într -un instrument de lucru utilizat
în cele mai diverse sectoare de activitate.3
Competențelor descrise de programa școlară nu pot fi formate doar prin utilizarea
strategii lor clasice de predare -învățare -evaluare. Instruirea diferențiată individuală , pe grupe
de nivel, cu ajutorul softului educațional, realizat de către educatoare, poate fi o alternativă de
succes. Educatoarea nu trebuie să facă un scop în sine din i ntroducerea calculatorului în
grădiniță , ci să reprezinte o modalitate de creștere a calității, a eficienței predării, învățării și
evaluării . Folosirea calculatorului îmbogățește sistemul mijloacelor didactice pe care aceasta
le folosește și prezintă reale valențe formative și informative. (Manolescu, 2004)
Treptat, modalită țile clasice de instruire și evaluare tind să fie înlocuite de cele as istate
de calculator, datorită dezvoltării noilor tehnologii. Utilizarea acestora în evaluarea
preșcolarilor reprezintă o alegere firească pentru educatoarele care practică o astfel de
instruire. Sec olul 21 reprezintă secolul societății bazate pe cunoaștere, individului îi sunt
necesare alte competențe decât cele din secolul trecut. Astfel, apare ”necesitatea de a regândi
și a implementa evaluarea educațională într -un alt mod, adecvat unei lumi partic ipative
digitale.” (Manolescu & Frunzeanu, 2016, p. 100)
Noile modalități de învățare au adaptate noi instrumente care fac parte din categoria
software. Modalitățile de învățare cultivate cu ajutorul acestor instrumente ”sunt în spiritul
celei pe care sec olul 21 trebuie să o asigure și al perspectivelor teoretice din pedagogie care
accentuează importanța schimbării formatului tradițional de instrucție într -unul care ia în
considerare așezarea copilului în centru și colaborarea.” (Manolescu & Frunzeanu, 201 6, p.
100)
Astfel, calculatorul și soft -ul educațional corespunzător pot deveni în acțiunile noastre
un mod nou de organizare a activităților de predare -învățare -evaluare fiind foarte util atât
preșcolarului cât și cadrului didactic, dar utilizarea lui tre buie să conducă la îmbunătățirea
calității procesului didactic, nu la îngreunarea acestuia.
Calculatorul trebuie folosit de o așa maieră încât să urmărească achiziționarea unor
cunoștințe și formarea unor deprinderi care să permită copilului să se adaptez e solicitărilor
unei societăți aflată într -o permanentă evoluție. (Logofătu, 2007 )
Utilizarea în evaluarea preșcolarilor a noilor tehnologii se justifică doar dacă aduc un
plus de calitate și eficiență situațiilor și experiențelor evaluative. Acestea trebuie văzute ”ca
instrumente de optimizare și eficientizare și nu ca un scop în sine. Integrarea instrumentelor
digitale în evaluare a re loc în perspectiva transformării modului în care copiii învață și sunt
învățați, a aplicării noilor teorii constructi viste, construcționiste și conectiviste ale învățării,

3 http://www.unibuc.ro/eBooks/inform atica.htm

14 dar și a modelelor de integrare a tehnologiei în educație.” (Manolescu & Frunzeanu, 2016, p.
101)

I.4. Hardware, software și tehnologia informației

Apariția și dezvoltarea calculatoarel or electronice a condus la o adevărată
revoluție în societatea umană. Principala consecință a fost trecerea de la societatea industrială
la societatea informațională. Astfel, calculatorul a devenit o parte importantă, normală a
activității zilnice, iar te hologia comunicațiilor și posibilitățile oferite de Internet au determinat
modificări în întreaga societate , a pătruns în toate aspectele vieții economice, culturale și
sociale. Comunicarea la nivel global și accesul rapid la informația stocată oriunde în lume
sunt aduse în prim plan de Societatea Informațională a acestui secol. Calculatorul permite
analiza unei mari cantități de date, accesul la informație prin intermediul Internetului, acestea
constituind avantaje fără precedent.
Calculatorul eficientizea ză mult munca, acesta este și motivul pentru care a fost
introdus pe scară largă în toate domeniile activității productive.
Calculatorul reprezintă “un sistem compus din două părți:
– hardware – echipamente fizico -tehnice, proiectate să proceseze date, să s tocheze și să
transmită informații; reprezintă componentele ce pot fi pact ic atinse (ex.: monitor,
tastatu ră, etc).
– Software – instrucțiuni, proceduri și rutine ce controlează funcționarea corectă și
eficientă a componentei hardware; există sub formă de co ncepte și simboluri și nu are
substanță (ex.: Microsoft Word).” (Constantinescu & Dănăilă, 2011, p. 7)
„Termenul de Tehnologia Informației se referă la colectarea, prelucrarea, memorarea
și transmiterea informației cu ajutorul computerului.” (Constantinesc u & Dănăilă, 2011, p. 7)
Având în vedere faptul că mici computere sunt integrate și în echipamentele de
comunicații (telefoane mobile, sisteme de navigație prin satelit, faxuri, etc.) este frecvent
întâlnit termenul de Tehnologia Informației și Comunicații lor (TIC). (Constantinescu &
Dănăilă, 2011 )
Combinațiile de hardware, software, supor turi și sisteme de distibuție într -o evoluție
continuă au condus către dezvoltarea actuală a tehnologiei informației și comunicați ilor și în
particular utilizarea Interne tului și web -ului în învățământ.
Noile tehnologii se deosebesc de cele anterioare (procurarea de filme, telefoane, benzi
video, t eleviziune cu circuit închis, radio) prin următoarele:
– prin integrarea unor instrumente multiple într-o singură aplicație peda gogică;

15 – capacitatea de a stăpâni și îmbogăți mediul informațional (interactivitate);
– flexibilitatea utilizării;
– conectivitatea (posibilitatea oferită fiecărei persoane de a dispune de o conexiune la
internet, de a accesa pagini Web).
Impactul global al noi lor tehnologii este confirmat de către statisticile mondiale și din
acest motiv trebuie luate în calcul efectele pe care îl au asupra funcționării învățământului.
Cadrele didactice trebuie formate pentru a utiliza TIC în sopuri didactice.4

I.5. Mijloace didactice moderne

Mijloacele de învățământ “ sunt instrumente, materiale, dispoz itive și alte forme de
reprezentare materială a realității, produse, adaptate și selecționate în conformitate cu unele
criterii psihologice și pedagogice în scopul realizării cu succes a obiectivelor instructiv –
educative ale proc esului de învățământ.”(Iucu, 2005, p.70)
Mijloacele didactice ” desemnează totalitatea resurselor materiale folosite de profesor
pentru a transmite cunoștințe, a forma deprinderi, a evalua achiziții sau a realiza aplicații
practice.”(Tomșa coord., 2005, p. 134)
Din perspectiva taxonomiei mijl oacelor de în vățământ sunt utilizate mai multe tipuri
de criterii de clasificare. (Logofătu, 2008 ).
Criteriul istoric împarte mijloace de învățământ astfel:
– mijlo ace clasice;
– mijloace moderne.
În funcție de analizatorul solicitat în perceperea mesajului didactic, avem:
– mijloace tehnice vizuale;
– mijloace tehnice audio;
– mijloace tehnice audio – video.
Gheorghe Tomșa (2005), prezintă un alt criteriu după car e pot fi clasificate mijloacele
de învățământ și anume, cel al mesajului didactic, prezența sau absența acestuia:
• includ mesaj sau informație didactică (obiecte naturale, obiecte substitutive , mijloace
audio-vizuale, suporturi figurative și grafice);
• facilit ează doar transmiterea acestuia (instrumente de laborator, tehnice, muzicale,
aparate sportive, jocuri didactice).

4 iota.ee.tuiasi.ro/~aadascal/curs_iac/IAC_Manual_Draft.pdf

16 Având în vedere referințe criteriale care vizează corelarea și coroborarea criteriilor
tehnice si psihopedagogice, după funcția înd eplinită cu precădere, după rolul dominant pe
care-l îndeplinesc în activitatea didactică , Iucu R , în anul 2005, face urmatoarea clasificare a
mijloacelor de î nvățământ :
1. Mijloace informativ -demonstrative sunt acele mijloace care au un mesaj informațio nal,
servesc la transmiterea unor informații, la ilustrarea, exemplificarea, concretizarea
cunoștințelor, îndeplinind în general funcții informative și demonstrative. Se împart în:
a) Mijloace intuitiv -obiectuale ș i imagistice din care fac parte serii de m ateriale naturale și
forme de reprezentare în relief ale acestora (insectare, ierbare, animale împăiate) sau în
imagini (albume, fotografii, planșe ), reprezentări figurative și reprezentări vizuale sau
auditive;
b) Mijloace logico -raționale , simboluri și c omplexe de simboluri. Acestea se referă la
reprezentările grafice, schemele pe tablă, formulele matematice, fizice, chimice, not ele
muzicale, cuvintele scrise ș i orale. Concentrează o cantitate mare de informații esențiale și îi
ajută pe copii să se ridice de la concret -senzorial la abstract și logic. În cadrul activităților din
grădiniță, ținând cont de stadiul și de particularitățile dezvoltării psihologice a copilului
preșcolar, se folosesc cu predilecție mijloacele logicointuitive. Odată cu intrarea în școală se
face încet -încet trecerea de la intuitiv, la logic și rațional.
2. Mijloace de exersare și formare a deprinderilor , întâlnite în general în activitățile
practice din școli. Această categorie de mijloace asigură efectuarea experiențelor de
labora tor, la educație fizică și cuprinde: aparate de experimentare și truse de laborator,
accesorii și inst alații de laborator (microsco p, cronometr u, ampermetru etc.), echipament
tehnic de atelier (truse de scule și unelte, mașini unelte ), aparate sportive, i nstrumente
muzicale, aparate de simulare didactică, etc.
3. Mijlo ace de raționalizare a timpului includ: hărți de contur, șabloane, ștampile, xeroxuri
etc.
4. Mijloacele au dio-vizuale reprezintă acea categorie de mijloace multimedia (de informare
și comu nicare în masă) la a căror construcție sistemele electrotehnice au o importantă
contribuție. La definirea acestei categorii trebuie să facem distincția între mijloacele
purtătoare de mesaj informațional și auxiliarii tehnici care realizează difuzarea. În categoria
structurilor purtătoare de mesaj includem: banda magnetică, discul, CD, diafilmul,
diapozitivul, emisiunea radio -tv. Diascolul, t elevizorul , lectorul de CD, aparatul radio,
magn etoscopul, reprezintă aparate de difuzare și receptare a masajului. L a categoria
auxiliarilor didactici pot fi adăugate tipuri de instalații, de afișaj, și de prezentare a

17 materialelor ilustrative, tabla neagră, tabla magnetică, monitoare, componente tehnice care
mijlocesc dinamica informațională a mijloacelor audio -vizuale .
5. Tehnica informatică și de calcul a devenit indispensabilă desfășurării cu succes a
procesului instructiv -educativ. Nu reprezintă doar o categorie tipologică la nivelul
mijloacelor de învățământ, ci este văzută din ce în ce mai des ca o stare de spiri t a viitorului
educațional. Componenta ”hard” și componenta ”soft” alcătuiesc unitatea teoretică și
procedurală a ceea ce este cunoscut sub denumirea de ”Instruire asistată de calculator”.
Utilizarea calculatorului în procesul instructiv -educativ se poate realiza într -o mulțime de
variante situaționale care sunt dependente de sarcina didactică dar și de creativitatea cadrului
didactic.
Profesorul Ioan Cerghit de la Universitatea din București a susținut folosirea
mijloacelor tehnice audio – vizuale, afirmâ nd că „dacă materialul de învățat s -a prezentat
numai oral, după 3 ore este reținut în proporție de 70%, iar după 3 zile doar de 10%; dacă a
fost prezentat numai vizual, din 72% reținut după 3 ore, mai rămân 20% după 3 zile; în
schimb, dacă a fost transmis oral și vizual, după 3 ore se rețin 85% din date, iar după 3 zile
s-au păstrat 65% din ele” (Cojocariu V. , 2002, p . 75).
Avînd în vedere utilizarea eficientă a calculat orului în procesul didactic se recomandă
„activizarea” copiilor în funcție de domina ntele lor senzoriale; astfel, copii care au dominantă:
– vizuală vor fi solicitați, în mod special, la realizarea de grafice, de desene și diagrame,
pentru reprezentarea în culori cât mai atractive dar și sugestive ale acestora;
– auditivă vor fi solicitați, în mod special, la reținerea instrucțiunilor de utilizare a soft –
urilor sau a etapelor în care ur mează să se deruleze diferite sarcini de lucru. Datorită
faptului că ei sunt cei care rețin cu ușurință explicațiile verbale ale cadrului didactic , au
rolul de a le „ explica ” și celorlalți colegi;
– practică vor fi solicitați, în mod special, la executarea sarcinilor de lucru, în organizarea
ergonomică a locului de muncă, în mânuirea tastaturii și manevrarea unor auxiliare
(imprimantă, scaner). Ei sunt cei care îș i transpun cu ușurință ideile în aplicații practice și
pot fi cei care îi îndrumă pe colegii lor . (Logofătu, 2008 )
Mijloacele de în vățământ cele mai moderne, care au și posibilități didactice extinse,
sunt: calculatorul, softurile educaționale, CD -urile, a ppleturile, manualele virtuale, internetul.
Toate acestea, în funcție de rolul pe care îl îndeplinesc în activitate pot servi la:
– comunicarea de informații și ilustrare;
– investigare, exersare și formare de deprinderi practice;
– evaluare;
– raționa lizarea timpului. (Logofătu, 2008 )

18 I.5.1. Computerul
Computerul este considerat a fi p rincipalul mijloc de învățământ în mediul virtual.
Utilizarea calculatorului în procesul didactic poate fi evidențiat prin: secvențe de pregătire
pentru transmiterea inf ormațiilor, rezolvări de probleme, prezentarea de algoritmi pentru
rezolvarea unor probleme tip, proiectarea de grafice, de diagrame, aplicații practice,
demonstrarea unor modele, simularea unor fenomene, a unor experiențe și interpretarea lor,
simulatoa re pentru formarea unor deprinderi (conducere auto, dactilografie), simularea unor
jocuri didactice, evaluarea rezultatelor învățării și autoevaluare, organizarea și dirijarea
învățării independente pe baza unor programe de învățare.5
Utilizarea mijloac elor digitale în procesul didactic se poate realiza prin inserarea unor
secvențe stocate pe CD -uri (gen jocuri didactice Piti Clic, Edu sau ErcPress) sau prin
transmiterea informației utilizând computerul pentru a crea o prezentare (utilizând Ms
PowerPoint ) difuzată la videoproiector. Se poate ajunge până la utilizarea tehnologiilor de
comunicare astfel încât întregul proces didactic (predare -învățare -evaluare) să fie total asistat
de calculator.
Pentru nivel preșcolar, măsura progresului unui copil este da tă și de calitatea
portofoliului său. Acesta poate însuma o serie de materiale, inclu zând și stocarea informațiilor
în format electronic: casete video, audio, fotografii ce reprezintă aspecte ale învățării și/sau pe
cei implicați în activitate, CD, DVD. (Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului [MECT],
2008)
Principala utilitate a calculatorului în grădiniță este de a asista învățarea, “adică de a
oferi condiții pentru transmiterea și asimilarea informației, pentru individualizarea î nvățării și
evalu area performanț elor.” (Iucu & Manolescu, 2004, p. 135)
Utilizarea calculatorului ca mijloc de învățământ poate conduce în final la instruirea
asistată de calculator prin folosirea acestuia în una sau mai multe situații, precum:
– predarea unei lecții (a uno r secvențe dintr -o lecție), î n scopul optimizării procesului
argumentării;
– verificarea cu ajutorul calculatorului a unei lecții sau a unei secvențe dintr -o lecție;
– efectuarea de exerciții în vederea formării unor deprinderi adecvat e obiectivelor
didactice;
– promovarea spiritului creativ prin folosirea calculatorului în cadrul unor opționale
(curriculum la decizia școlii). ( Istrate & Jinga coord., 2006 )

5 http://mentoratrural.pmu.ro/sites/def ault/files/ResurseEducationale/proces%20didactic%20asistat%
20IT_repere%20pentru%20mentori.doc

19 Calculatorul, ca mijloc de învățământ integrat în activități, contribuie la formarea
completă a preșcolarul ui, la abordarea demersulu i educațional în manieră inte grată, ca un tot
unitar.
Cu ajutorul computerului am conceput proiecte de activitate didactică : trasmitere și
însușire de cunoștințe (activitate matematică), formare de priceperi și deprinderi (acti vitate
plastic) , consolidare și sitematizare (activitate de dezvoltare a limbajului) și de evaluare
(cunoașterea mediului). În cadrul acestor activități am introdus secvențe de ppt care au fost
extrem de atractive pentru preșcolarii din grupa în cadrul căr eia îmi desfășor activitatea.
I.5.2. Softul educațional
Softul educațional reprezintă ”un program informatizat, proiectat special pentru
realizarea unor sarcini sau probleme didactice/educative prin valorificarea tehnologiilor
specifice instruirii asista te de calculator care asigură: memorarea datelor, organizarea datelor
în fișiere, gestionarea fișierelor, simularea învățării, realizarea învățării, evaluarea formativă a
învățării, controlul reglarea/autoreglarea și autocontrolul activității de înv ățare/e duccație.”
(Vlădoiu, 2005, p. 6)
În procesul de predare – învățare – evaluare, softul educațional reprezintă un mijloc de
instruire interactiv, care oferă posibi lități de individualizare fiind realizat în funcție de
anumite cerințe pedagogice (conținut spe cific, caracteristici ale grupului țintă, obiective
comportamentale) și anumite cerințe tehnice (asigurarea unei interacțiuni individualizate, a
feedback -ului secvențial și a evaluării formative).
Având în vedere funcția prioritară pe care o pot îndeplini în cadrul procesului de
instruire, putem clasifica softurile educaționale astfel :
1. softuri interactive pentru predarea și prezentarea de noi cunoștințe. Acesta reprezintă
genul cel mai complex, din punct de vedere pedagogic, deoarece , printr -o interacțiune
adaptativă își propune să asigure atingerea, de către utilizator, a unor obiective educaționale.
Determină o individualizare a parcursului, în funcție de nive lul de pregătire al subiectului
datorită f aptului că are înglobată o strategie care permite feedb ack-ul și controlul permanent.
Acest tip de softuri creează un dialog (asemănător celui dintre profesor și copil ), între copil
și programul respectiv. Interacțiunea/dialogul poate fi controlată de computer (dialog
tutorial) sau de către copil (dialog de i nvestigare). Softurile respective se clasifică la rândul
lor în:
a) softuri tutoriale/lecții ghidate în care calculator ul îl ghidează pe copil , îl conduce pas cu pas
pentru însușirea de noi cunoștințe sau formarea de deprind eri, după o strategie care este
stabilită de proiectantul softului respectiv ;

20 b) softuri de investigare, în care copil ul nu primește informațiile deja structurate (calea de
urmat) ci caută el însuși să obțină informațiile necesare pentru rezolvarea sarcinii propuse,
pe baza unui set de reguli. Astfel, calea pe care o urmează pentru a extrage informații
depinde pe de o parte de nivelul de cun oștințe al celui care învață dar și de particularitățile
stilului său de învățare;
c) softuri d e exersare (Drill and Practice), permit fiecărui copil să lucrez e în ritmul său propriu
pentru însușirea unor de prinderi specifice. Sunt concepute astfel încât copil ul să poată
verifica permanent corectitud inea răspunsului dat. Reprezintă o completare, un supliment al
lecției din clasă, fiind o modalitate de realizare a unei învăță ri individualizate. Pentru
însușirea limbilor străine un CD bin e proiectat și realizat poate reprezenta un instrument
foarte util, permițând ascultarea pronunției cuvintelor , asociind scrierea cu pronunția,
asigurând repetarea ori de câte o ri este necesar ;
d) softuri de simulare permit reprezentarea controlată a unui fenomen sau a unui proces real,
prin intermediul unui model simplificat. Simularea are ca obiectiv formarea la copii a unor
modele mentale ale fenomenelor, proceselor sau sistemelor r eale, care să le permită
înțelegerea formării sau funcțio nării acestora. Fiind astfel proiectat softul permite
modificar ea unor parametri, copil ul poate observa cum prin aceasta se modifică
comportame ntul/răspunsul sistemului. Poate fi foarte des folosit la fizică, chimie, astronomie
(mișcarea planetelor, formarea anotimpurilor) și geografie (formarea mareelor, erupția
vulcanilor, producerea uraganelor);
e) softuri tematice, abordează subiecte (teme) din diverse domenii curriculare ale programei
școlare, având ca obiectiv principal oferirea unor oportunițăți de extindere a orizontului de
cunoaștere în domenii diferite . Există și softuri tematice proiectate în scopul dobândirii unor
competențe de natură profesională. Pentru softurile tematice modul efectiv de l ucru este
stabilit de către profesor deoarece acestea nu se bazează pe o anume strategie didactică
f) softuri de testare /evaluare a cunoștințelor, proiectate și utilizate în scopul unei aprecieri
obiective, a cunoștințelor și deprinderilor/abilităților practi ce ale copiilor î n diferite etape de
pregătire (la început, în timpul acesteia sau la final). Aceste testări se numesc: inițiale,
formative și sumative (finale). Reprezintă poate gama cea mai larg utilizată.
g) softuri utilitare – reprezintă instrumente infor matice c oncepute pentru a acoperi o gamă
largă de activități, de la cele cu caractere de rutină și repetiție (dicționare, tabele de calcul,
tabele de formule, tabele tehnice), la cele cu caracter creativ (editoare de texte, editoare de
formul e matematice). Un loc deosebit ocupă enciclopediile care pot fi folosite în foarte
multe moduri, în funcție de ta lentul cadrului didactic, ele pot fi adaptate diferitelor niveluri
de vârstă și de instruire ale copiilor. Aceste enciclopedii permit, î n general, un dialog de

21 investigare, utilizatorul putând naviga prin accesarea unor cuvinte cheie. Enciclopediile pot
fi folosite pentru prezentarea unor imagini, pentru învățarea prin descoperire, pentru
activități integrate si interdisciplinare, pentru consolidarea cunoștinț elor de limbi străine .
Microsoft Encarta Kids 2006 se adresează copiilor și are ca obiectiv principal descoperirea
prin intermediul jocului. Enciclopedia este structurată în capitole mari: Animale, Științe,
Sporturi, Arte, Scriere și citire, Personalități, Locuri, Istorie, Jocuri, Divertisment. Navigarea
prin conținutul enciclopediei este facilitată de un motor intern de căutare. Cele mai
cunoscute enciclopedii virtuale sunt: Microsoft Encarta Encyclopedia Deluxe 2004, 2005;
Britannica 2002 Deluxe Edition; Microsoft Encarta Kids 2006; Microsoft Oceans;
Explorapedia Children’s Interactive Encyclopedia, etc. Enciclopediile în limbi st răine pot
servi și la învățarea /consolidarea limbii respective.
h) jocuri le educative reprezintă softuri prin care, sub forma unui joc se atinge un scop
didactic prin aplicarea în mod inteligent a unui set de reguli. C opilul este implicat într -un
proces de rezolvare de probleme. De exemplu, pentru grupa mare și clasa pregătitoare un joc
pentru educarea limbajului poate fi ales din CD – ul “Alfabetul, prin integrame cu desene”
elaborat bilingv (română și engleză) de InfoMedia Pro București (www.soft4kids.ro). Acest
joc poate fi folosit sub formă de activități integrate pentru etapa de vârstă 6 -7 ani.
Aceste produse informatice denumite softuri educaționale nu pot fi încadrate în mod
”rigid” într -una din categoriile ant erior menționate. (Logofătu, 2008 )
I.5.3. Manuale electronice
Manuale electronice – reprezintă texte digitale, e -text, e -books, cărți electronice și cărți
hipertextuale. Ma nualele electronice reprezintă un mariaj dintre manualele tipărite și mediile
electronice cu software, precum fișiere Adobe , Acrobat , PDF, XML, SGML, HTML, sau
hardware, precum Palm Reader, E -Reader, Sony Reader, Amazon’s Kindle și altele. Fiind
accesibile în diferite formate, manualele electronice oferă portabilitate, transferabilitate și
posibilitatea regăsirii informației.6
Utilizarea adecvată, cu maximă eficiență a pupitrelor multi -touch, a softuri interactive,
a planșelor digitale și a tableor interac tive, a dotărilor și echipamentelor High Tech pentru săli
de clasă, amfiteatre și laboratoare, este posibilă doar cu organizarea unor programe de
dezvoltare personală și a unor cursuri de specializare a cadrelor didactice.

6.http://m entoratrural.pmu.ro/sites/default/files/ResurseEducationale/proces%20didactic%20
asistat%20IT_repere%20pentru%20mentori.doc

22 Tab. I. 1. Analiza SWOT asupra u tilizării manualelor digitale în ciclul prim ar
Puncte TARI (Strengths)
Puncte SLABE (Weaknesses)

– întăresc motivaț ia elevilor pentru
învățare;
– sunt antrenante cognitiv;
– sunt uș or de utilizat;
– feed-back -ul se realizeaz ă imediat;
– stimuleaz ă gândirea logic ă și imagina ția;
– ajută la formarea deprinderilor practice
de utilizare a calculatorului;
– sunt atractive;
– pot contribui la obț inerea unor
performan țe școlare superioare. – imaginil e viu colorate pot distrage atenția
elevilor de la explicaț iile
profesorului;
– vestimenta ția copiilor care
realizează prezentarea pe parcursul
manualului digital nu este adecvat ă;
– deprinderile de scriere sunt exersate mai
puțin;
– comunicare deficitară .

Oportunități (Opportunities)
Amenințări (Threats)

– posibilit ățile oferite cad relor didactice de
CCD, Universit ăți etc pentru obtinerea de
competențe în utilizarea calculatorului ș i
a softurilor educa ționale;
– facilizarea accesului la internet;
– existenț a comisiilor de lucru la nivel de
unitate;
– sprijinul acordat de către Ministerul
Educației Naționale ș i I.S.M.B., pentru
implementarea manualelor digitale î n
ciclul primar. – dotarea insuficientă a școlilor cu
calculatoare;
– lipsa experien ței profesorilor în utilizarea
manualelor digitale;
– utilizarea în exces a calculatorului poate
afecta sănătatea;
– limitarea afectivității;
– situația materială precară a unor p ărinți.

Factori Interni
Factori externi

23 I.5.4. E-learning
Acest concept desemnează o metodologie nouă de comunicare și instruire. Este vorba
despre o metodă actuală și spectaculoasă, specific mai ales învățământului la distanță (ID).
În sens larg, e-learning desemnează o învățare prin intermediul mijloacelor electronice
de comunicare. Mai precis, de scrie învățarea realizată cu ajutor ul calculatorului (al instruirii
asistate de calculator) conectat la internet, ceea ce oferă elvilor, studenților, cursanților un
prilej de a învăța aproape orinde și oricând. Învățarea electronică se referă la întreaga gamă a
posibilităților de utilizare a calculatorului în domeniul învățării umane, posibilități care cresc
foarte mult datorită conectării acestuia la internet. Putem spune că e -learning reprezintă o
sinteză care rezultă din utilizarea electronică combinată (împreună) a instruirii asistate de
calculator cu instruirea prin Internet. (Cerghit, 2008 )
Termenul este preluat din literatura anglo -saxonă. A ria semantică a conceptului
e-learning interferează și se suprapune pe o multitudine de termeni ce surprind varietatea
experiențelor didac tice ce pot beneficia de suport tehnologic: instruire asistată/ mediată de
calculator, digital/mobile/online learning/education, instruire prin multimedia , învățământ
electronic etc. Sub denumirea de software didactic/educațional, o gamă largă de materiale
electronice (pe suport digital/multimedia) sunt dezvoltate pentru a simplifica procesul de
educatie: hărți, dicționare, enciclopedii, filme didactice, prezentari în diverse formate, carti
(e-books), teste, tutoriale, simulări, software ce formează abilit ăți, software de exersare, jocuri
didactice etc. Compute rul și materialele electronice/ multimedia sunt utilizate ca suport în
predare, învatare, evaluare sau ca mijloc de comunicare (pentru realizar ea unor sarcini
individuale etc).
În sens restrâns, e-learning reprezintă un tip de educație la distanță, ca experiență
planificată de predare -învatare organizată de o instituț ie care furnizează material
într-o ordine secvențială și logică pentru a fi asimilate de copii în manier ă proprie.
Medierea se realizează cu ajutorul noilor tehnologii ale informației și comunicării – în
special prin Internet. Internetul reprezintă atât mediul de distribuție al materialelor,
cât și canalul de comunicare între actorii implicați.7
Învăț area electroni că reprezintă o experiență care duce la înțelegerea și stăpânirea de
noi cunoștințe și îndemânări asemenea omologului său tradi țional – experiența învățării prin
comunicarea în sala de cl asă. (Cerghit, 2008 )

7.http://mentoratrural.pmu.ro/sites/default/files/ResurseEducationale/proces%20didactic%
20asistat%20IT_repere%20pentru%20mentori.doc

24 Platformă educațională (e -learning ), fiind un mediu software accesibil în mediul
Internet, are restricționat accesul în interiorul său. Aceasta se face cu ajutorul unui nume de
utilizator și parolă, iar fiecare utilizator are diferite facilități, în funcție de drepturile acordate
de admini strator.
Cele mai multe dintre mediile e -learning permit: interactivitate audio și video,
monitorizarea activității celor care participă, simulări, activități pe subgrupuri. De aici apare
marele avantaj pe care îl au, căci aceste media au un ef ect sinergi c. Psihologul William
Glasser menționa că reținem:
– 10% din ce citim;
– 20% din ce auzim;
– 30% din ce vedem;
– 50% din ce vedem și auzim;
– 70% din ce discutăm cu alții;
– 80% din ce experimentăm;
– 95% din ce îi învățăm pe alții. ( apud Cerghit , 2008 )
În această situa ție ne dăm seama de ș ansele pe care le oferă învățării un astfel de
sistem combinatoriu multimedia.
Datorită p osibilităților de transmitere -receptare cursanții pot alege cursuri adecvate
stilului lor de învățare. În acest fel, pot fi angajate diferite st iluri, de la moduri așa zis pasive
de învățare prin citire de text, ascultarea unor clipuri video, vizualizarea gr aficelor, până la
moduri active de în vățare, bazate pe vorbire activă , prin scris, e -mail, chat. Acestea sunt
nivele de implicare în actul înv ățării. (Cerghit , 2008 )
I.5.5. Clasa virtuala (Smart Classroom)
Clasa virtuala (Smart Classroom) reprezintă „spațiul” unde se desfășoară activitățile de
e-lerning. Lecția online transmite același conținut și pune aceleași probleme ca o lecție care se
desfă șoară în sala de clasă tradițională. Avantajul unei astfel de lecții este acela că poate fi
accesată oricând și de oriunde.
Clasa virtuală este coordonată de un instructor (tutor). Acesta planifică activitatea
grupului de participanți (cursanți) ai clasei , supune dezbaterii acestora diferite aspecte ale
lecției în forumuri de discuții și oferă resurse auxiliare. T utorele comentează temele, arătând
fiecărui membru al clasei unde trebuie să mai insiste.
Pentru a -și putea desfășura activitatea, clasele virtu ale trebuie să fie dotate cu
dispozitive hardware specifice și software pentru managementul cursurilor online.8

8.http://mentoratrural.pmu.ro/sites/default/files/ResurseEducationale/proces%20didactic%20
asistat%20IT_repere%20pentru%20mentori.doc ;

25 I.5.6.Jocuri virtuale
Lansarea proiectului strategic „Competențe cheie prin jocuri virtuale la grădiniță –
resurse didactice pentru punerea baz elor formării competențelor cheie la preșcolari” vizează
asigurarea unui debut școlar echilibrat, copilul intrând în contact cu forme variate și atractive
de învățare.9
Jocurile video implică memorie, calcul, strategii și abilități de activarea a gândir ii.
Copilul își adaptează comporta mentul la cerințele didactice ale jocului și caută strategii pentru
a soluționa sarcina de lucru. Jocurile care simulează realitatea sau situațiile reale pot avea
valențe extrem de educative.
Jocurile se pot dovedi utile î n însușirea tehnicii de citire. Acțiunile din unele jocuri
sunt dublate de text, diminuându -se stresul în învățarea scris -cititului și îmbinând eficient
jocul cu sarcina didactică.
Multe jocuri educative oferă copiilor posibilitatea de a exploata și a obse rva situații,
comportamente care, deși se petrec în mediul virtual, sunt similiare celor din viața reală .
Deoarece experiența se petrece într -o lume imaginară riscul și stresul sunt înlăturate.
Obiectivul didactic este de a arăta copilului eventualele urm ări negative ale unei situații cu
scopul evitării experimentării acestora în viața reală.
Jocurile pe calculator îl pun pe copil în situația de a rezolva sarcini, care în alte situații
ar puta păra inaccesibile, dar atmosfera plăcută de lucru, caracter ul ludic al acțiunii,
posibilitatea îndreptării greșelilor, „stimulentele” primite: încurajări, aplauze, imagini cadou,
diplome, medalii, situarea în fruntea clasamentului, melodii, îi creează copilului emoții
pozitive, bucuria că a rezolvat singur o sarci nă îl responsabilizează, îl ajută să treacă de la
învățarea pasivă la cea activă, în care își însușește cunoștințe, acționând într -o strânsă relație
de comunicare interactivă calculator -copil. Mișcarea imaginilor, culorile diferite, dialogul,
spiritul de g lumă și de joc, fac ca factorii stresanți care adeseori îi inhibă pe preșcolari să
dispară, iar copilul să acționeze fără constrângeri.10
Jocurile de orientare de tip labirint îi ajută să folosească tastele de deplasare stânga –
dreapta, sus -jos, să -și dezvo lte viteza de reacție, coordonarea oculo -motorie, dar și spiritul de
competiție, capacitatea de a acționa individual. Am observat o îmbunătățire a capacității de
concentrare a atenției, creșterea stabilității în acțiune, chiar și la unii copii, care, în al te
activități, au o slabă concentrare a atenției.11

9 http://portal.edu.ro/index.php/articles/pressrel/12142/en ;
10 www.elearning.ro/noile -tehnologii -pentru -educatia -prescolarilor .
11 www.elearning.ro/noile -tehnologii -pentru -educatia -prescolarilor

26 Beneficiile jocurilor video în dezvoltarea copilului sunt o realitate. Întradevăr, dacă nu
sunt utilizate și selectate adecvatele, pot afecta dezvoltarea preșcolarului. D acă se face o
selecție adecvată și sunt prezentate într -o formă corectă, pot fi extrem de utile în educație .

I.6. Particularități psihopedagogice ale preșcolarilor

Învățământul preșcolar este în permanență supus schimbărilor , abordarea
interdisciplinară a anumitor aspecte comune mai m ultor discipline de învățământ, punerea
accentului pe învățământul formati v, centrat pe interesul copilului, toate aceste au condus la
conturarea unei noi viziuni asupra demersului educațional.
Învățământul preșcolar, prima etapă a educației formale, insti tuționalizate, reflectă
particularitățile individu ale și de vârstă ale copilului, acțiunea educativă fiind abordată în
concordanță cu aceste caracteristici.
În grădiniță, învățarea vizează transmiterea de cunoștințe, priceperi și d eprinderi, dar
și dezvolt area psihosocială a copilului. Învățarea spontană, dar și cea dirijată, se realizează în
grădiniță îndeosebi în cadrul activităț ilor obligatorii al căror scop principal este pregătirea
copilul prin joc pentru activitățile școlare care urmează să se desfăș oare în învățămantul
primar .
În psihopedag ogia contemporană este evidențiat faptul că „vârtele mici reprezintă
perioade de fundamentare a construcției personalității copilului și de dezvoltare a structurilor
adaptative ce îi permit o inserție socială opti mă”. (Petrovici, 2014, p. 13)
Perioada preșcolară (vârsta de aur a copilăriei) “constituie perioada celei mai
intensive receptivități, mobilități și posibilități psihice, o perioadă de progrese remarcabile pe
toate planurile. Acum se formează toate conduit ele adaptative de bază, se constituie
structurile intelectuale și creative mai importante – inclusiv sociabilitatea, caracteristicile
comportamentelor de bază, reacțiile afectiv -voliționale etc.” ( Oprescu, Tomșa, 200 7, p. 58)
Pedagogia modernă pune în pr imul plan copilul, cu caracteristicile de vârstă, cu
trebuințele și nevoile de dezvoltare specifice acestuia. Dorința de informare a copilului trebuie
adecvat susțintă de către cadrul didactic sau de către adulții cu aptitudini specifice de utilizate
a mij loacelor digitale. Orientarea în activități și protecția pe parcursul desfășurării acestora
dau siguranță copilului. Situându -se în zona de confort psihologic, pornind de la informațiile
deja însușite și pe baza modului specific de lucru, preșcolarul poate lua inițiativa, utilizând
calculatorul în situații noi .

27 “Gândirea preșcolarului este preconceptuală sau cvasiconceptuală ceea ce înseamnă că ea
operează cu o serie de constructe care nu sunt nici noțiuni individualizate, dar nici noțiuni
generale.” ( Golu, Zlate, & Verza, 1997 , p. 84)
Principala caracteristică a gândirii preșcolarului o reprezintă intuitivitatea , “copilul
poate gândi ceea ce percepe, dar gândirea lui nu merge mai departe de reprezentarea
elementului perceput”. ( Osterrieth, 1976, p. 106)
Treptat, copilul utilizează tot mai conștient operațiile generale ale gândirii: comparația,
analiza, sinteza, abstractizare a, generalizarea. (Balan, Boncu, Cosmovici & Cucoș, 2005 )
Gândirea preconceptuală și intuitivă a preșcolarului este o gândire eg ocentrică
(incapacitatea de a distinge suficient de bine realitatea obiectivă de cea personală) și magică.
Confuzia dintre “eu” și “lume” atrage după sine animismul gândirii, situație în care copilul
atribuie lucrurilor propriile sale însușiri și calități.
O altă particularitate a gândirii, care derivă din egocentrismul acesteia este artificialismul,
credința că toate lucrurile sunt făcute de om. Copilul îl vede pe adult ca pe un magician.
O altă caracteristică, definitorie pentru gândirea preșcolarului, es te organizarea
structurilor operative ale gândirii, bazată pe apariția noțiunilor empirice. Piaget consideră că
”în această etapă putem vorbi despre existența unei perioade preoperatorii a dezvoltării
acesteia. .” ( apud Golu et al., 1997, p. 85)
Dezvolt area limbajului este în strânsă legătură cu evoluția gândirii, transformându -se
într-un instrument activ în relaționare. Limbajul la această vârstă prezintă un caracter situativ,
concret, fiind legat de situațiile particulare la care participă cei implicaț i.
Vocabularul se îmbogățește sub raport cantitativ, la vârsta de 3 ani copilul posedând
800-1000 de cuvinte, ajungând la 1600 -2000 de cuvinte la 4 ani, la cca 3000 de cuvinte la 5
ani, pentru ca la 6 ani să pronunțe în jur de peste 3500 de cuvinte.
Trepta t se face trecerea de la limbajul situațional spre limbajul contextual.
Din limbajul monologat apare treptat limbajul interior, acest proces având loc între 3
½ și 5 ½, astfel copilul își poate ordona, proiecta și regla acțiunile.
Cea mai importantă proble mă a preșcolarității și a școlarității o va reprezenta însușirea
structurilor gramaticale ale limbajului. Caracteristică pentru această perioadă este și formarea
independentă a unor cuvinte.
Limbajul vârstei preșcolare poate prezenta anumite defecte de vorbire precum dislalia
(pronunția incorectă a unor foneme, omiterea sau înlocuirea lor cu altele), rinolalie sau
nazalizare (alterarea majorității sunetelor), bâlbâiala (afectarea fluxului vorbirii, prin repetare
unor sunete, silabe sau oprirea bruscă în aintea pronunțării lor). Aceste defecte nu trebuie
confundate cu ușoarele greșeli de pronunție sau de vorbire.

28 La această vârstă, limbajul non -verbal al copilul ui reacționează deja în funcție de
mesajul care i se transmite. El poate construi prin limbaj no n-verbal un tablou expresiv, în
concordanță cu așteptările sale , cu calitatea succesului sau cu gradul de insatisfacție care
apare odată cu eșecul sau ezitare a.
Pentru a avea parte de o comunicare e ficientă trebuie să ne asigurăm că limbajul
utilizat este familiar beneficiarilor educaționali, că el este decodificat și receptat
corespunzător scopului didactic. Trebuie să cunoaștem bagajul lexical al copilului și să
transmitem informațiile, dar și solicitările didactice în concordanță cu acesta. După ce și -a
însușit limbajul specific al comenzilor, preșcolarul va fi capabil să răspundă solicitărilor pe
care le primește .
O atenție deosebită este acordată activității de scris -citit deoarece „abordarea acestei
componente de timpuriu asigură pregătirea intelectua lă a preșcolarului pentru prelucrarea
informală masivă care va urma în ciclul primar”. (Petrovici , 2014, p . 13)
Înaintea impactului generat de învățarea asistată de calculator, se presupune că
preșcolarul a intrat în contact cu informații diverse transm ise prin intermediul mijloace lor
clasic e. Pe baza acestor experiențele cognitive și de verbalizare, i se permite copilului accesul
într-o lume diferită oferită de programele multimedia. Modalitatea prin care transmitem noile
conținuturi trebuie să fie în c oncordanță cu mediul educațional din care provin preșcolarii. Pe
măsură ce aceștia se familiariz ează cu specificul aparaturii, cu tehnica de lucru specifică
însoțită de limbajul corespunzător, putem oferi copiilor șanse egale la instruire, indiferent de
mediul familial în care aceștia cresc și se dezvoltă.
Utilizarea calculatorului în procesul instructiv -educativ oferă acestuia dimensiuni și
caracteristici noi, permite transmiterea și însușirea de noi cunoștințe și priceperi. Strategiile de
predare -învățare -evaluare utilizate de către cadrul didactic pot sprijini și stimula procesele
unei învățări active, eficiente și competitive, chiar și de la vârste fragede.
Preșcolarul este receptiv la dinamică, la cromatică și la tablouri auditive inedite.
Procesul de î nvățare devine mai atractiv prin intermediul calculatorului. Imaginile viu
colorate, însoțite de texte sugestive, trezesc și mențin interesul preșcolarului, susțin
dezvoltarea limbajului verbal și non -verbal și a vocabularului activ, dar și pasiv.
Preșcol arul acumulează informații dintr -o gamă foarte variată de surse, c antitatea și
calitatea cunoștințelor crește permanent, pornindu -se inițial de la noțiuni simple, cum ar fi
culorile, forme geometrice, cifrele și ajungându -se până la memorarea conștientă a poeziilor,
cântecelor, proverbelor și zicătorilor și transpunerea acestora în cadrul unor prezentări
spontane sau organizate.

29 La vârsta de trei ani , copilul prezintă o motricitate fină funcțională. El poate mânui
anumite obiecte și instrumente, eventual c u ușor sprijin. Pensa optimă se realizează prin
exercițiu, la nivelul I de educație preșcolară majoritatea copiilor întâmpinând dificultăți în
acțiunile inițiate (utilizarea instrumentelor de scris, a tacâmului, frăm ântarea și modelarea
plastilinei). În ce ea ce privește mânuirea computerului, la această vârstă, dacă primește un
instructaj specific, copilul poate da click pe tastatură sau pe mouse , poate efectua acțiunea de
tragere a imaginilor, poat e regla sunetul. Treptat, finețea și rapiditatea operațiuni lor cresc, în
concordanță cu suportul pe care copilul îl primește de la persoanele inițiate, cu timpul alocat
și cu interesul manifestat față de activitățile care au la bază calculatorul .
Atenția este esențială în dezvoltarea unei educații eficiente, întru cât aceasta „constă în
orientarea și concentrarea activității psihice cognitive asupra unui obiect ori fenomen sau
asupra unei sarcini, ceea ce are ca efect reflectarea lor mai profundă”. (Petrovici, 2014, p. 33)
Rolul atenției este de a facilita cunoaște rea și, din acest motiv, accentul educației este pus pe
exersarea capacității de concentrare și de menținere a atenției, aceasta fiind esențială pentru a
se realiza o educație intelectuală de calitate.
Memoria este permanent antrenată. L a această vârstă volumul de cunoștințe și de
comportamete utile este foarte mare . Este vizată memoria de lungă durată, care nu poate fi
obținută decât prin exersarea continuă și specifică (memorizări, repetarea conținuturilor).
Definită ca fiind un proces psihic ce „define ște dimensiunea temporală a organizării noastre
psihice ” (Petrovici, 2014, p. 33), memoria vizează opera țiuni precum întipărea, stocarea și
reactualizarea informațiilor.
Preșcolarul are o mare capacitate de memorare a imaginilor, a ideilor, a sentimentelo r,
dar și a mișcărilor. Fără această capacitate de memorare nu ar fi posibilă însușirea, exersarea
și perfecționarea acțiunilor specifice educației preșcolare. (Balan et al., 2005 )
Gândirea, limbajul și imaginația pot fi stimulate pe baza acțiunilor memora te, care
sunt readuse în discuție și reintroduse în diverse tipuri de activități. Memoria este cea care
„oferă materialul asupra căruia gândirea poate opera, pe care îl poate prelucra”. (Petrovici,
2014, p. 34)
Gândirea, fiind definită ca o „succesiune d e operații care duc la dezvăluirea unor
aspecte importante ale realității și la rezolvarea anumitor probleme” (Cosm ovici, 2005, p.
178), permite preșcolarului să perceapă fenomen ele și dinamica din jurul său iar pe baza
cunoștințelor pe care le acumulează , identifică soluții pentru situațiile întâln ite spontan sau în
care este implicat în mod dirijat, în acțiuni vizate și planificate de către cadrul didactic.
La preșcolari gândirea este strâns legată de dezvoltarea reprezentărilor și a limbajului.
Necesita tea de a se adapta la condițiile de mediu și de a se raport a la cerințele impuse de

30 dinamica colectivității, activează capacitatea copilului de a -și orienta atenția și rațiunea spre
realitate, conferindu -i un caracter pragmatic. „Gândirea situativă se car acterizează printr -o
bogăție, varietate și originalitate deosebită a reprezentărilor, a imaginilor. În perioada
preșcolară se formează și se dezvoltă raționamentul, judecata și logica explicită. La copilul
preșcolar este prezent raționamentul deductiv, sim plu și complex, explicit, complet sau
eliptic.” (Petrovici, 2014 , p. 34)
Pe baza reprezentărilor variate, prin produse inedite pe care le obține , preșcolarul
demonstrează un nivel ridicat al creativității. Paleta originalității reprezentărilor grafice est e
foarte largă, ”având la bază desenul infantil și dezvoltând permant creativitatea inovatoare .
(Balan et al., 2005, p. 54)
Calitatea produselor pe care le realizează preșcolar ul sunt influențate în mod
semnificativ de aptitudinile pe care și le dezvoltă acesta prin activități specifice. Aptitudinile
individuale ale copilului condiționează î nsușirea conținuturilor în mod facil, fără dificultăți
deosebite , dar și calitate a execuției sarcinilor de lucru.
Imaginația, constituind o aptitudine și fiind un fact or ereditar, precum și inteligența,
influențează creația începând cu primul nivel al educației. Inteligența specifică preșcolarului
permite și susține analiza și stabilirea de combinații și relații între elemente, contribuind la
formare unor principii de a preciere critică a produselor realizate.
Fără motivație, performanțele preșcolarului sunt limitate. Motivația intrinsecă este cea
care determină dirijarea acțiunilor de învățare în direcția unui scop bine stabilit , ușurând
acțiunea și influențând în mod esențial calitatea însușirii cunoștințelor.
Motricitatea reprezintă terenul pe care se manifestă primele reglaje voluntare,
deoarece scopurile atinse prin acțiuni reale sunt mult mai accesibile copiilor.
Apariția memoriei și atenției voluntare precum ș i controlul stărilor afective nu este
posibilă fără apariția și organizarea voinței (formă complexă de reglaj psihic).În această
perioadă motivația devine unul dintre factorii cei mai importanți în susținerea voinței. (Golu
et al., 1997 )
Activitățile instr uctiv -educative desfășurate în grădiniță sunt proiectate prin raportare
la posibilitățile, interesele și nevoile copilului preșcolar, la ritmul propriu al nivelului de
vârstă vizat . Permanent se urmărește corelarea fiecărei experiențe de învățare cu cele
anterioare, astfel încâ t să se asigure continuitate în educație și un transfer eficient al
informației.
În învățământul preșcolar, jocul este principala formă de organizare a procesului
instructiv -educativ. Calculatorul devine pentru copil un mod de a în văța prin joc. Având în
vedere faptul că la această vârstă preșcolarul se caracterizează prin stabilitate redusă pentru

31 finalizarea unei sarcini didactice de lucru, in struirea bazată pe noile tehnologii stimulează
copilul în găsirea rapidă a soluțiilor, în adaptarea la o societate în care informația este extrem
de dinamică. (Petrovici , 2014 )

I.7. Modalități de utilizare specifice vârstei

Copilul preșcolar poate folosi cu succes computerul, chiar și acționând intuitiv, pentru
activități variate, dinamic e și atractive: joc, editare și procesare de texte, grafică, Internet.
Cadrul didactic, pentru a desfășura cu succes demersul educațional, trebuie să demonstreze
capacitatea de „prezentare clară, accesibilă, de organizare sistematică a materialului, rod al
unei activități didactice” (Curteanu , 2001, p. 9) temeinic planificate.
Dinamismul prezentărilor în format electronic impun introducerea în procesul
instructiv -educativ, tot mai frecvent , a secvențelor bazate pe tehnologia computerizată.
Preșcolarii sunt foarte receptiv i la imagini atractive sau la coloane sonore furnizate de site-uri
specific e sau stocate de către cadrul didactic în format electronic . Secvențele de TIC sunt
percepute ca elemente de noutate de a numite categorii de utilizatori. Ele reușesc să trezească
și să mențină interesul preșcolarilor și să stimuleze dezvoltarea individuală a acestora. Cadrul
didactic este cel căruia îî revine r esponsabilitatea proiectării lucrului pe baza computerului și a
selectării soft-urilor educaționale adecvat e. Acesta trebuie să dovedească compentențe
specifice și bază psihopedagogică, astfel încât să se eficientizeze procesul instructiv -educativ.
Lucrul cu tehnologia modernă, lărgește permanent orizontul informațional al
preșcolarului, într -un ritm rapid, prin implicarea cadrului didactic, care trebuie să demonstreze
competențe specifice de lucru. De regulă, în mediul familial , copilul utilizează comput erul
pentru a viziona filme de desene animate sau pentru a se implica în jocuri furnizate de site -uri
specifice . În grădiniță, varietatea activităților pe suport electronic revine cadrului didactic.
Pentru a fi eficiente și pentru a avea un rol educativ, secvențele de TIC trebuie să benef icieze
de comentarii tematice, d e informații suplimentare.
Optimizarea activit ăților didactice este facilitată de desfășurarea acestora sub formă de
joc. Fiind principala formă de organizare a procesului educativ din învățământul preșcolar,
jocul capătă diverse forme de manifestare. Utilizarea computerului reprezintă pentru copil o
extindere a instrumentelor care înlesnesc jocul. Învățarea se produce sub formă de joc .
Computerul devine astfel parte integrată a orizontului social și cultural specific
preșcolarului, alături de t elevi zor, cărți, reviste, afișe, spoturi publicitare care captează și
mențin atenția. Computerul se impune însă în fața acestora datorită dinamicii cromatice și
audio specifice prezentărilor.

32 Pentru a evidenția importanța computerului în educația copilului, atât în mediul
familial, cât și în cadrul grădiniței , este necesară punctarea exercițiilor efectuate de către copii
în timpul diverselor activități bazate pe informația computerizată.
Dacă în mediul familial copiii beneficiază diferențiat de educație bazată pe computer,
în grădiniță se încearcă oferirea unor condiții similare pentru toți copiii care parti cipă la
activități.
Lucrul pe baza computerului se poate desfășura în cadrul diverselor activități
instructiv -educative și în majoritatea secvențelor demersului didactic: întâlnirea de dimineață,
activități l iber-alese desfășurate pe centre de interes, activități pe domenii experiențiale sau
activități opționale (u tilizare computer, limbi străine , dans).
Informațiile și baza de lucru prin utilizarea computerului sunt oferite preșcolarului de
Internet, de jocu ri educaționale, prezentări în format ppt, de filme, stocate pe CD sau
concepute de către cadrul didactic. (Johnson, 2004 )
Învățar ea asistată de calculator oferă preșcolarului posibilitatea de a intra în contact cu
imaginea unor simboluri utile acestuia în cadrul activităților instructiv -educative: litere, cifre,
simboluri ce indică starea vremii, semne de circulație, obiecte de uz personal, elemente ce
ilustrează conținutul unor probleme.
Folosit cu pricepere și responsabilitate de către cadrul didactic , fără exces, computerul
poate deve ni un mijloc prin intermediul căruia preșcolarul asimil ează și consolid ează noțiuni.
Educarea comunicării scrise cu ajutorul computerului se poate realiza prin prezentări
dinamice a modului de scriere a literelor și a cifrel or, respectând algoritmul, dar variind
grafica.
Activitățile matematice pun accent pe însușirea cifrelor, a semnelor matematice, pe
efectuarea de operații de adunare și scădere în limitele 1 -10, pe formarea de grupe de
elemente după criterii diferite ( formă, culoare, mărime ). Toate acestea se pot realiza cu succes
utilizând computerul.
În cadrul activităților matematice, pe baza folosirii jocurilor educaționale, a site -urilor
specifice, a ppt -urilor preluate din rețeua Internet sau concepute de către cadr ul didactic se
poate utiliza cu succes calculatorul în rezolvarea de exerciții, rezolvări și compuneri de
probleme de adunare și scădere cu 1 -2 unități în limitele 1 -10 .
Cunoașterea mediului este o categorie de activitate care are ca specific observ area
directă, nemijlocită . Totuși, alături de efectuarea observării pe baza imaginilor imprimate,
preșcolarii pot surprinde realitățile naturii prin intermediul computerului. O învățare eficientă
se realizează prin antrena rea a cât mai mulți analizator, experie nțele din natură putând fi
surprinse și utilizând calculatorul.

33 În cadrul activităților de cunoaștere a mediului, preșcolarii pot observa transformările
care au loc în natură, diverse specii de plante și animale domestice sau salbatice, amplasate în
medi ul lor d e viață. Programele oferite de computer pot simula etapele dezvoltării plantelor
sau momentele evoluției unor specii de animale.
Cifrele și literel e pot fi exersa te prin diferite variante de sarcini didactice realizate cu
ajutorul computerului. Cop iii pot umple conturul acestora prin comanda Fill (meniul Home –
Tools – Fill) din aplicația Paint. De asemenea, le pot identifica prin diverse modalități:
marcare cu „X”, prin bifare cu „V”, le pot trage în diagrame preluate din meniul Home –
Shape, în Wo rd. (Curteanu, 2001 )
Imagini semnificative pot fi inserate prin utilizarea meniului Insert – Picture. Acestea
pot fi de tipul Sample Pictures sau pot fi stocate de către utilizato r. De asemenea comanda
Clip Art le dă posibilitatea copiilor să insereze imag ini selectate din ceea ce oferă soft -ul.
Foarte atractivă pentru preșcolari este aplicația Clip Art care permite inserarea
imaginilor în spațiul de lucru ( animale, copii, insect e, plante ) stocate în memoria
computerului ( Sample Pictures) sau decărcate de pe Internet. Ei pot apoi interveni grafic,
executând modificări.
În programul Paint, fiecare copil poate crea un fișier în care să realizeze desene pe
diverse teme . La nivel preșcolar, copilul reprezintă grafic în format electronic teme care îi
sunt famil iare, pe care la abordează și prin activitate grafică pe hârtie sau pe tăblițe de scris:
casă, pomi, nori, inimioare, fluturi, flori, steluțe. Din meniul shapes utilizatorul poate selecta:
diferite segmente de dreaptă, linie cur bă deschisă sau închisă, for me geometrice. Din m eniul
colors selectează gama de tonuri cromatice. Utilizarea creionului pentru trasarea de linii, a
radierei pentru efectuarea corecturilor, a lupei sau umplerea spațiilor cu diverse culori se pot
realiza din meniul tools . Preșcolarii care sunt familiarizați cu tehnica de lucru pot folosi cu
ușurință opțiunile din bara de meniu a computerului.
Jocurile de tip orientare în labirint solicită atenție în utilizarea tastelor de deplasare
stânga -dreapta, sus -jos contribuind la îmbunătățirea vi tezei de reacție, la perfecțion area
coordonării oculo -motorie, c rește capacitatea de concentrare și de menținere a atenției,
conturându -se și ulterior perfecționându -se stabilitatea în acțiune, în funcție de aptitudinile
individuale ale copilului.
Educare a limbajului reprezintă o activitate de bază a programului in structiv -educativ
din grădiniță. Pentru nivel II de instruire preșcolarii pot fi solicitați să rezolve exerciții de
găsire a tastelor cu literele inițiale, mediane sau finale din cuvântul ce den umește obiectul
prezentat în imagine. Alte exerciții presupun asocierea literelor cu sunetele potrivite și a
sunetelor cu literele vizualizate. Copiii pot recunoaște în special literele mari și uneori chiar

34 pe cele mici de tipar, își pot scrie prenumele și numele, pot reprezenta grafic propoziții,
cuvinte sunete.
Preșcolarii reușesc să identifice cu ușurință semnele de punctuație aflate pe tastele
tastaturii sau pe ecran (.,?!) sau a semnelor matematice (+, -, =). Aspectul literelor și al
cifrelor poate fi modificat din meniul Home – Font , iar mărimea acestora din meniul Font
Size. Ei pot schimba textul prin selectare acestuia și utilizarea meniului Home – Bold, Italic,
Underline. Foarte atractiv pentru preșcolari este să modifice culoarea textului ( Home – Font
Color ). Copiii sunt receptivi la aceste tipuri de comenzi datorită faptului că dinamica
prezentării îi atrage și le dă sentimentul că pot interveni variat.
Pentru sporirea impactului, textele pot fi redactate într -un format artistic, dar și tehnic
folosind aplicația Word Art, care „modelează textul în forme inedite” (Curteanu, 2001, p.
207), pe baza unor pași ușor de însușit de către preșcolari.
În funcție de domeniul și de tema jocului sau a exercițiului, preșcolarii trebuie să
deruleze imagini, să ac ționeze prin inserarea de elemente, prin tragerea și repoziționarea
acestora sau prin scoaterea din imaginea prezentată a elementelor ce nu corespund unor
criterii cunoscute . Faptul că primesc rapid fedback legat de modul de operare contribuie în
mod esenț ial la menținerea interesului pentru nou, pentru învățare prin acțiune .
Soft-ul, utilizat în cadrul activităților instructiv -educative, reprezintă un „sistem de
programe pentru calculatoare incluzând procedurile lor de aplicare, sistem furnizat o dată cu
calculatorul respectiv sau creat ulterior de către utiliza tor sau și cumpărat din comerț”.12
Soft-urile sunt temeinic structurate și dau copilului posibilitatea să aleagă orice etapă
de lucru cu ajutorul mouse -ului. El poate relua anumite secvențe, în funcț ie de interesul
manifestat sau de nevoie clarificări i sau aprofundării unor noțiuni.
Soft-ul educațional destinat preșcolarilor trebuie să fie interactiv și distractiv, pentru a
menține interesul acestora . Pentru a stimula dorința lecturii, preșcolarii sun t invitați într -o
„Călătorie misterioasă la bibliotecă” (Piti Clic) sau ”În lumea poveștilor” (Edu), ambele având
mai multe variante de joc. Preșcolarii își pot consolida și verifica propriile cunoștințe,
rezolvâ nd sarcinile primite. Derularea imaginilor s e realizează în funcție de dorința
utilizatorului. Copilul trebuie să apeleze la cunoștințele dobândite anterior, la imaginea de
ansamblu și să se verifice prin raportare la model.
Jocul interactiv oferă indicații pentru lucru, explică modul în care t rebuie să opereze, îi
sugerează să gândească și îl încurajează să revină asupra modului de lucru, în cazul în care

12 http://ro.wikipedia.org/wiki/Software

35 greșește . Răspunsurile corecte sunt răsplătite cu semnale sonore (aplauze și strigăte de
bucurie).
Sarcinile de lucru pot fi foarte variate: să grupeze elemente în funcție de diferite
criterii (culoare, formă, marime, grosime), să sorteze fructe, legume, să numere diverse
elemente, să asambleze diferite părți ale elementelor sau imaginilor (clădiri, flori, personaje,
peisaje), să coloreze după dif erite criterii (forme geometrice, poziții spațiale, personaje
identificate), să selecteze imaginea corespunzătoare răspunsul ui unor ghicitori, să parcurgă un
labirint (drumul Scufiței Roșii către casa bunicii, al iepurașului către morcov, al albinuței
către floare), respectând indicațiile primite și ajungând la obiectiv în timp cât mai scurt, să
descopere indicii ascunse pentru a le stimula și verifica atenția.
Metoda instruirii asistate de calculator asigură accesul facil și eficient la informații și
noțiuni. Această metodă este valoroasă în procesul de predare -învățare -evaluare a
cunoștințelor, determină achiziționarea eficientă a conținuturilor și contribuie la formarea
permanentă, atât a preșcolarului, cât și a cadrului didactic în vederea consolidării tehnicilor
moderne de lucru în educație.

36 CAPITOLUL II
METODOLOGIA CERCETĂRII

Acest capitol cuprinde descrierea metodologiei cercetării, respectiv prezentarea temei,
scopului, obiectivelor generale, ipotezei, metodelor de colectare și prelucrare a datelor,
profilul lotului de cercetare , etapele și limitele cercetării.
II. 1. Contextul și motivația cercetării
Evoluția tehnologică la care asistăm în prezent, pe plan socio -economic și cultural,
atât la nivel national cât si internațional, impune utilizarea p e scară largă a calculatorului.
Sistemul de învățământ românesc trebuie să țină pasul cu noile tehnologii, să anticipeze și să
înțeleagă impactul pe care îl pot avea supra modului de învățare.
Pentru a reprezenta un mijloc eficient de î nvățare, computerul trebuie să mijlocească
programe care să faciliteze copilului descoperirea de informații utile pe care să le poată aplica
în situații noi.
Cercetarea desfășur ă cu ocazia realizării lucrării de disertație a avut în vedere părerea
cadre lor didactice și a factorilor decizionali cu privire la utilizarea TIC în procesul instuctiv –
educativ.
II. 2. Tema cercetării
Tema acestei cercetări o reprezintă Tehnologia informației și comunicațiilor în
învățîmântul preșcolar .
II. 3. Tipul cercetării
Prin cercetarea de față am urmărit sesizarea stării actuale a fenomenului integrării
tehnol ogiei informației și comunicațiilor în învățământul preșcolar și părerea cadrelor
didactice și a directorilor cu privire la acest aspect . Această cercetare se încadre ază în
categoria cercetărilor cantitativ -calitative de tip constatativ, datorită metodelor și
instrumentelor utilizate.
II. 4. Scopul cercetării
Identificarea opiniilor cadrelor didactice cu privire la diferite aspecte legate de
utiliz area tehnol ogiei in formației și comunicațiilor în activitățile desfășurate în învățământul
preșcolar .
II. 5. Obiectivele cercetării
II.5.1 Obiective generale
O1. I dentificarea gradului de utilizare a tehnologiei informației și comunicării în procesul
instructiv -educativ din învățământul preșcolar ;

37 O2. S ublinierea importanței utilizării mijloacelor TIC pentru dezvoltarea performanțele
cognitive ale preșcolari lor.
II.5.2. Obiective specifice
OS 1 ) Să se identifice gradul de utilizare a TIC în procesul instructiv -educativ din grădinițele
și școlile cu grupe de p reșcolari cuprinse în eșantion.
OS 2) Să se sublinieze importanța utilizării mijloacelor TIC pentru dezvoltarea
performanțelor cognitive ale preșcolarilor ale căror educatoare sunt cuprinse în eșantion.
II.6. Ipoteza ce rcetării
Dacă reprezintă calculatorul un mijloc didactic modern care poate fi folosit de către
cadrele didactice din învățământul preșcolar , atunci utilizarea lui în cadrul activităților
instructiv -educative dezvoltă performanțele cognitive ale copiilor ?
II. 7. Metode și instrumente de culegere a datelor
Pentru confirmarea sau infirmarea ipotezei pe care am formulat -o voi utiliza
următoarele metode: cercetarea documentelor curriculare și școlare, chestiona rul și interviul
individual semistructurat.
II.7.1 Cercetarea documentelor curriculare și școlare
Am studiat datele oferite de sursele de documentare oficiale, documente școlare
specifice învățământului preșcolar în contextul scop ului și obiectivelor cercetării.
II.7.2 C hestionarul
În acord cu ipoteza și obiectivele menționate anterior, pentru investigarea opiniilor,
reacțiilor cadrelor didactice am utiliza t ca metodă de cercetare chestionarul, optând pentru o
interpretare cantitativă. Interpretarea cantitativă a datelor este obiectivă, generalizabilă, ușor
de analizat și de interpretat pe baza procedurilor statistice. Se cunoaște faptul că, în funcție de
modul în care se analizează datele obținute se poate apela și la o interpretare calitativă, însă
în chestionarele elaborate voi avea î n vedere într-o mai mare măsură analiza cantitativă a
datelor. Dat fiind specificul temei supuse cerecetării , este evident ca voi avea în vedere și o
componentă calitativă.
Chestionarul este cea mai utilizată și cunoscută metodă de cercetare, de colectare de
date. S. Chelce a definește chestionarul ca fiind “o tehnică și, corespunzător, un instrument de
investigare constând dintr -un ansamblu de întrebări scrise și, eventual, imagini grafice,
ordonate logic și psihologic, care, prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin
autoadministrare, determină din partea persoanelor anchetate răspunsuri ce urmează a fi
înregistrate în scris.” (Chelcea, 2001, p. 70) Prin această definiție Chelcea r elevă faptul că
itemii din intrument sunt reprezentați atât de o succesiune de întrebări sau imagini (desene,

38 fotografii) fixate în scris, grafic, dar și de imagini, fotografii sau desene. Chelcea susține că
într-un chestionar “combinarea și succesiunea stimulilor trebuie să fie logică, dar și
psihologică”. (Chelcea, 2001, p. 70)
Chestionarul trebuie să aibă următoarea structură: o parte introductivă (în care este
menționat rolul și scopul cerecetării, precum și faptul că răspunsurile ramân confidențiale,
prelucrarea lor efectuându -se numai în scopul cerecetării), instrucțiuni de apli care (precizări
referitoare la modalități concrete de răspuns) și chestionarul propriu zis (cuprinde itemii
propriu-ziși care trebuie să î ndeplinească cerințe/condiții cu privire la formă, conținut și
formulare). În studiile de specialitate sunt prevăzute o serie de reguli pe care trebuie să le
indeplinească întrebările dintr -un chestionar: să fie clare, să fie precise, să aibă maximum 20
de cuvinte, să respecte topica frazei pentru a fi ușor de înțeles, să se evite negațiile, dubla
negație fiind pe deplin nere comandată.
În această cercetare am aplicat chestionare atât cadrelor didactice cât și directorilor
din învățământul preșcolar. Chestionarele elaborate conțin itemi obiectivi cu răspunsuri
multiple și cu răspun suri duale, itemi semiobiectivi și subie ctivi. În cadrul fiecărui chestionar
itemii obiectivi au ponderea cea mai mare. În vederea obținerii răspunsurilor, pentru
completarea chestionarului am folosit ex plicația.
Chestionarele conțin și itemi care oferă date de identitate precum grupa, vechime în
învățământ, gen, nivelul studiilor, tip de învățământ, gradul didactic. În acest mod am obținut
date care mi -au permis să operez corelații între variabilele utilizate.
Ancheta pe bază de chestionar adresat cadrelor didactice (Anexa 1)
Chestionarele ad resate cadrelor didactice au fost aplicate atât în format letric cât și
electonic unui număr de 103 cadre didactice din mediul urban (municipiul București) ,
învățământ de stat și privat. Chestionarul cuprinde 16 itemi formulați cu scopul de a obține
date r eferitoare la:
– mijloacele de învățământ utilizate ;
– dotarea cu calculatoare a sălilor de grupă;
– situațiile și gradul în care cadrele didactice utilizează TIC în activitatea didactică;
– măsura în care preșcolarii sunt antrenați în învățare atunci când cadrele didactice folosesc
în activități TIC ;
– ce soft -uri educaționale folosesc în procesul instructiv -educati v.
În acest chestionar am utilizat, din punct de vedere al conținutului informației
solicitate, întrebări de opinie (ex. întrebările 8, 14), în care răs punsul cupride date de ordin
subiectiv, iar din punct de vedere al genurilor de răspunsuri solicitate am folosit întrebări

39 deschise (ex. 12) și închise , la care respondenților li s -a solicitat să aleagă răspunsul dintre
mai multe variante, 3 -5 variante.
Ancheta pe bază de chestionar adresat factorilor decizionali (Anexa 2)
Chestionarele adresate factorilor decizionali au fost aplicate atât în format l etric cât și
electronic unui număr de 11 directori din grădinițele/ școlile selecta te în grupul țintă ș i cuprind
14 itemi formulați cu scopul de a obține date referitoare la:
– dotarea cu calculatoare și tipul de conectare la internet ;
– direcții de dezvoltare prioritare în ceea ce privește TIC;
– modalități de sprijinire a cadrelor didactice pentru a utiliza noi le tehnologii, într -o mai
mare măsură;
– rolul pe care îl au noile tehnologii în activitatea de învățare;
– avantajele și dezavantajele utilizării TIC în activitatea didactică.
În prezentul chestionar am utilizat din punct de vedere al conținutului informației
solicitate, întrebări de opinie (ex. întrebările 1, 2, 8, 13, ), în care răspunsul cupride date de
ordin subiectiv, iar din punct de vedere al genurilor de răspunsuri solicitate am folosit
întrebări deschise (ex. 11, 14) și închise , la care respondențilo r li s -a solicitat să aleagă
răspunsul dintre mai multe variante, 3 -5 variante, întrebări mixte (ex. întrebarea 19).
II.7.3. Interviul individual semistructurat
Termenul de „interviu“ reprezintă un neologism care provine din limba engleză
(intervi ew– întrevedere, întâlnire).
Chelcea, în anul 2001 definește interviul de cercetare ”ca o tehnică de obținere, prin
întrebări și răspunsuri, a informațiilor verbale de la indivizi și grupuri umane în vederea
verificării ipotezelor sau pentru descrierea șt iințifică a fenomenelor socioumane. Interviul se
bazează pe comunicarea verbală și presupune întrebări și răspunsuri ca și chestionarul.” (p.
122) Interviul presupune obținerea unor informații verbale spre deosebire de chestionar, în
cazul căruia întrebăr ile și răspunsurile sunt scrise. Elementul fundamental în tehnica
interviului îl reprezintă convorbirea, în schimb, întrevederea reprezintă doar o condiție care
facilitează transmiterea informațiilor unidirecționale: de la persoana intervievată către
opera torul de interviu.
Interviu individual semistructurat cu cadrele didactice din unitățile școlare
selectate (Anexa 3)
Grila de interviu pe care am adresat -o cadrelor didactice din grădinițe sau școli cu
grupe de preșcolari, cuprinde un set de 7 întrebări r amnificate cu scopul de a obține informații
referitoare la:
– dotarea grupelor cu mijloacele necesare utilizării TIC;

40 – sursele online pe care le folosesc cadrele didactice pentru a se informa atunci când se
pregătesc pentru activități;
– categorii de activități în care utilizează mai des TIC;
– participarea cadrelor didactice la cursuri de formar e în domeniul noilor tehnologii.
La interviu au participat 4 cadre didactice atât de la grădinițe de stat cât și de la
grădinițe private.
Interviu individual semistructur at cu directorii unităților școlare selectate (Anexa 4)
Grila de interviu pe care am adresat -o directorilor de grădinițe sau școli cu grupe de
preșcolari, cuprinde un set de 7 întrebări ram nificate cu scopul de a obține informații
referitoare la:
– școala de astăzi și societatea pe care o desevește;
– participarea cadrelor d idactice la cursuri de formare î n domeniul noilor tehnologii;
– dotarea grădinițelor cu mijloacele necesare utilizării TIC;
– existența unor softuri educaționale la biblioteca grădiniței/școlii;
– dezavantajele utilizării noilor tehnologii în activitatea didactică.
La interviu au participat 3 directori atât de la grădinițe de sta t cât și de la grădinițe
particulare .
II.8. Profilul lotului de cercetare
Cerecetarea s -a adresat exclusiv cadrelor didac tice din mediul preuniversitar,
învățământ preprimar, populația de referință care a fost supusă investigației a fost alcătuită din
educatoare/profesori pentru învățământul preșcolar, din mediul urban, respectiv București,
grădinițele/școlile cuprinse în lotul de cercetare aparțin atât învățământului de stat c ât și celui
privat.
Vechimea în învățământ este diferită și sexul feminin este reprezentat în proporție de
99%, deoarece sexul feminin practică majoritar această profesie.
Lotul de cercetate a cuprins un număr de 114 persoane, divizat în două categorii de
subiecți: directori de grădinițe/școli cu grupe de preșcolari și cadre didactice, selecta ți din
următoarele unități de învățământ:
– învățământ de stat: Grădinița nr. 44, sector 1, Colegiul German Goet he, sectorul 1,
Școala Gimnazială nr. 145 (cu grupe de preșcolari), sector 2, Școala Gimnazială nr. 71
(cu grupe de preșcolari) sector 2, Școla Gimnazială nr. 41 (cu grupe de preșcolari),
sector 2, Grădinița nr. 188, sector 2, Grădinița nr. 189, sector 2, Grădinița nr. 201 ,
sector 2, Grădinița nr. 256, sector 2, Grădinița nr. 66, sector 2 .
– învățământ privat: Grădinița Kinderakademie, sector 1, American School of
Buchar est, Grădinița Veverița Jucăușă , sector 2 , Grădinița Vise , sector 2 , Grădinița

41 Kids Club , sector 2, Grădinița Anastasia Popescu , sector 2 , Grădinița
Arlechino&Friends, sector 3 .
Astfel componența lotului de cercetare este următoarea:
 11 directori de grădinițe/școli cu grupe de preșcolari – 7 din învățământul de stat
și 3 din învățământul pri vat;
 103 cadre didactice – 82 din învățământul de stat și 21 din învățământul privat.
Pentru o analiză complexă a profilului lotului de cercetare , în cele ce urmează, voi
prezenta o serie de clasificări ale grupului țintă, după mai multe criterii.
Popul ația de referință se prezintă astfel:
Număr participanți – 114 (103 cadre didactice, 11 directori)
Cadre didactice calificate ( debutant, definitivat, gradul II, gradul I) – 100
Cadre dida ctice necalificate – 14
Vechime î n învățământ – 42 – mai mică de 10 ani
22 – între 10 -20 ani
31 – între 20 și 30 ani
19 – peste 30 ani
Sex – 113 feminin, 1 masculin
După tipul de învățământ au participat la cercetare 89 subiecți din învățământul de
stat și 25 din învățământul privat.

Fig. II. 1 – Repart izarea lotului de cercetare în funcție de tipul de învățământ
Din acest punct de vedere eșantionul nu este echilibrat. Diferența numărului de
persoane în favoarea învățământului de stat este dată de numărul diferit de cadre didactice
care au fost chestion ate din această categorie. În general, grădinițele private au un număr
redus de grupe și mai puține cadre didactice , angajate într -un singur schimb.

De stat
78% Privat
22%

42 II. 9. Etapele cercetării
Cercetarea s -a derulat în perioada decembrie 2017 – mai 2018.
Tab. II. 1 – Etapele cercetării
ETAPE Dec. Ian. Feb. Mart. Apr. Mai.
1. Stabilirea temei de cercetare

2. Documentare – literatura de
specialitate
3. Stabilirea obiectivelor și
formularea ipotezelor
4. Elaborarea instrumentelor de
cercetare
5. Stabilirea lotului de cercetare

6. Colectarea datelor

7. Centralizarea rezultatelor

8. Prelucrarea si interpretarea
datelor
9. Concluzii – finalizarea lucrării

II. 10. Limitele cercetării
Deși am încercat o echilibrare a lotului de cercetare , acest studiu nu are caracter
reprezentativ . Rezultatele cercetării nu pot fi raportate la întreg ul sistem de învățământ. Am
putut identifica următoarele limite:
– marimea lotului de cercetare nu este reprezentativă;
– durata cercetării
Concluziile c acestei erc etări sunt relevante doar pentru lotul de cercetare selectat.
II.11. Prezentarea unității de învățământ preșcolar
În prezent, sunt încadrată în Școala Gimnazială nr. 145 (grădinița cu program
prelungit), ca profe sor pentru învățământ preșcolar , titular, cu examenul de definitivat din
anul 2001, gradul didactic II în anul 2005, gradul didactic I în anul 2009. Inițial, am
funcționat în Grădinița cu program prelungit nr. 235 .

43 Aceasta a fost inclusă în Școala Gimnazială nr. 145 în anul 2011 alături de Grădiniț a
cu orar normal, fostă Grădinița nr. 129.
Școala Gimnazială nr. 145 a fost înființată în anul 1970, conform referatului întocmit
de Serviciul de control pentru disciplină în construcții, Direcția de arhitectură și sistematizare
– București.
Grădinița cu orar prelungit cuprinde 5 grupe de învățământ preșcolar, iar cea cu orar
normal tot 5 grupe. Toate cadre didactice (12) au studii de specialiate neexistând niciun cadru
didactic necalificat .
Competențe de utilizare TIC demonstrate de cadrele didactice din unitate: șapte dintre
cadre didactice care activează în unitate demonstrează competențe specifice utilizării
resurselor TIC, deoarece au beneficiat de cursuri de formare și sunt preocupate de propria
perfecționare profesională. Acestea se implică în comple tarea unor documente în format
electronic, documente specifice activităților didactice și manageriale.
Resurse materiale:
În ceea ce privește baza materială, patru săli de grupă au în dotare computere, deși nu
sunt de ultimă generație. Personal, alături de computerul furnizat de către unitatea de
învățământ, utilizez și un laptop personal. Computerele sunt întreținute, după pricepere, de
către cadrele didactice și informaticianul școlii. Accesul în laboratorul de informatică ar fi
îngreunat de locația în care se află (în școală).
Personal, utilizez computerul și tehnologia modernă pentru documentare tematică,
necesară rezolvării unor sarcini de lucru pentru cursul masteral pe care îl urmez sau activități
profesionale.

44 CAPITOLUL III
REZULTATE LE CERCETĂRII

În cadrul acestui capitol voi prezenta rezultatele obținute în urma aplicării
chestionarelor adresate cadrelor didactice și directorilor și interviurilor cu directorii de școli
gimnaziale cu grupe de preșcolari și directori de grădinițe.
III.1. Rezultatele obținute în urma aplicării chestionarelor
În cele ce urmează voi prezenta rezultatele obținute în urma aplicării chestionarelor
pentru fiecare întrebare.
Analiza și prelucrarea datelor obținute s -au realizat cu ajutorul programului Excel –
Microsoft Office, operația utilizată fiind cea de creare de grafice specifice fiecărui item ce
aparține chestionarului, ca instrument de cerecetare utilizat.
III.1.1. Rezultatele obținute în urma aplicării chestionarelor pentru cadrele
didactice
Pentru a obține informații legate de modul în care cadrele didactice utilizează noua
tehnologie am aplicat chestionare unui număr de 103 cadre didactice din învățământul
preșcolar, 82 din învățământul de stat și 2 1 din învățământul privat .

Fig. III. 1 Repartizare a cadrelor didactice la grupă

Eșantionul este echilibrat, c adrele didactice care au răspuns chestionarului își
desfășoară activitatea la toate cele trei grupe (mică, mijlocie, mare).
Grupa mică
30%
Grupa mijlocie
32% Grupa mare
38%

45 Fig. I II.2 – Repartizarea lotului de cercetare al cadre lor didactice în funcție de tipul de învățământ

Din acest punct de vedere eșantionul nu este echilibrat. În general, grădinițele private
au un număr redus de grupe și mai puține cadre didactice, angajate într -un singur schimb.

Fig. I II.3 – Repartizarea lotului de cercetare în funcție de vechimea cadrelor didactice
În această figură observăm faptul că 50% dintre cadrele didactice au vechime în
învățământ între 0 -15 ani, 36% între 15 -30 ani, 14% peste 30 ani vechime. Observăm un
procent destul de scăzut al cadrelor didactice cu vechime foarte mare în învățământ.
0-5 ani
17%
5-10 ani
22%
10-15 ani
11% 15-20 ani
9% 20-25 ani
11% 25-30 ani
16% 30-35 ani
6% 35-40
4% Peste 40 ani
4%
De stat
80% Privat
20%

46
Fig. I II.4 – Repartizarea lotului de cercetare al cadre lor didactice în funcție de gen
Toate persoanele chestionate aparțin genului feminin.

Fig. I II.5 – Repartizarea lotului de cercetare al cadre lor didactice în funcție de nivelul
studiilor
Constatăm un procent ridicat de cadre didactice (59%) care au studii superioare de
lungă durată, 21% au studii superioare de scurtă durată, 20% având studii medii. Totuși,
niciun cadru didactic din nu are doctor at.
Masculin
0%
Feminin
100%
Medii
20%
Studii superioare
de scurtă durată
21% Studii superioare
de lungă durată
59% Doctorat
0% Fără studii
0%

47
Fig. I II.6 – Repartizarea lotului de cercetare în funcție de gradul didactic

În acest grafic putem observa că cea mai mare pondere (33%) o are categoria
cadrelor didactice care au obținut definitivatul, urmată de cadrele didactice care au gradul
didactic II (23%), iar cu gradul didactic I avem un procent de 18%. Adunând procentele
categoriilor care au gradele I și II obținem 41% cadre didactice care au aceste grade. Dacă
luăm în calcul și faptul că 39% dintre educatoare au vechime sub 10 ani pot concluziona că
acestea au o preocupare ridicată pentru propria formare și evoluție în carieră.
Chestionarul conține 16 itemi adresați cu scopul de a obține informații referitoare la
uilizarea TIC în învățământul preșcolar.
Rezultatele obținute pentru fiec are item sunt următoarele:

Necalificat
14%
Debutant
12%
Definitivat
33% Gradul didactic
II
23% Gradul didactic I
18%

48
Fig. I II.7 – Aspectele avute în vedere de cadrele didactice atunci când aleg mijloacele de învățământ
Procentul de 60% de la această întrebare demonstrează faptul că educatoarele, atunci
când aleg mijloacele de învățământ p entru o activitate, au în vedere în primul rând
particularitățile clasei. Cadrele didactice urmăresc în proporție de 30% asimilarea mai rapidă a
cunoștințelor, capacităților, deprinderilor. Alte aspect avute în vedere de cadrele didactice
atunci când aleg mijloacele de învățământ sunt: atractivitatea materialelor didactice,
respectarea particularităților de vârstă.

Fig. I II.8 – Opinia cadrelor didactice referitoare la faptul că reușita activității este condiționată de
mijloacele de învățământ utilizate
Particularitățile
clasei
60% Asimilara mai
rapidă a
cunoștințelor,
capacităților,
deprinderilor
30% Crearea unei
situații de
autoinstruire
2% Abordarea
interdisciplinară
a problematicii
respective
6% Altele
2%
Acord total
29%
Acord parțial
63% Nici acord, nici
dezacord
8% Dezacord parțial
0% Dezacord total
0%

49 Observăm că 63% dintre cadrele didactice chestionate sunt p arțial de acord, 29% sunt
total de acord că reușita unei activități este condiționată de mijloacele didactice utilizare, iar
8% au răspuns nici accord, nici dezacord.

Fig. I II.9 – Repartizarea lotului de cercetare în funcție de mijloacele de învățământ utilizate mai des
Cadrele didactice chestionate folosesc în proporție de 69 % mijloace le informativ –
demonstrative, 20 % mijloace le de exersare și formare a deprinderilor, 8% mijloace le tehnice
audio-video, iar 3% mijloace de raționalizare a t impului în cadrul activităților.

Fig. I II.10 – Distribuția răspunsurilor cadrelor didactice privind necesitatea unui calculator în
procesul de predare -învățare -evaluare
Cadrele didactice consideră, în prop orție de 94%, că în procesul de predare -învățare –
evaluare au nevoie de un calculator.
Mijloace
informativ –
demonstrative
69% Mijloace de
exersare și
formare a
deprinderilor
20% Mijloace de
raționalizare a
timpului în
cadrul
activităților
3% Mijloace de
evaluare a
rezultatelor
învățării
0% Mijloace tehnice
audio -video
8%
Da
94% Nu
6%

50
Fig. I II.11 – Accesul la calculatoare în sălile de grupă
În această figură observăm faptul că 61% dintre educatoare dispun de un calculator ,
12% au calculatoare și pentru preșcolari . Procentul de 12% situații în care sălile de grupă sunt
dotate cu calculatoare pentru preșcolari este foarte mic.

Fig. I II.12 – Opinia cadrelor d idactice cu privire la faptul că î n orice activitate pe domenii
experiențiale o secvență poate fi organi zată cu ajutorul calculatorului
Cadrele didactice chestionate sunt convinse în proporție de 51 % că în orice activitate
pe domenii experiențiale o secvență poate fi organizată cu ajutorul calculatorului , iar 43%
sunt parțial de accord cu ac eastă afirmație. 4% nu sunt nici de acord dar nici în dezacord cu
această afirmație, iar 2% exprimă dezacord parți al.

Da, pentru
educatoare
61% Da, pentru
preșcolari
12% Nu
27%
Acord total
51%
Acord parțial
43% Nici acord, nici
dezacord
4% Dezacord parțial
2% Dezacord total
0%

51
Fig. I II.13 – Opinia cadrelor didactice cu privire la faptul că orice noțiune introdusă/consolidată cu
ajutorul TIC este mai ușor acce sibilă contribuid la trecerea tre ptată de la abstract la concret
În acest grafic observăm că 51% dintre educatoare sunt total de acord cu faptul că
orice noțiune introdusă/consolidată cu ajutorul TIC este mai ușor accesibilă și contribuie la
trecerea trep tată de la abstract la concret , 43% fiind parțial de acord. Instruirea asistată de
calculator poate fi utilizată cu succes în învățământul preșcolar.

Fig. I II.14 – Opinia cadrelor didacatice cu privire la măsura în care potențialul intelectual este
stimulat cu ajutorul mijloacelor TIC
Cadrele didactice consideră în proporție de 61% că TIC stimulează potențialul
intelectual în mare măsură, 20% cred că potențialul intelectual este stimulat în foarte mare
măsură , 16% în mică măsură, 3% în foarte mică măsur ă.

Acord total
51% Acord parțial
43% Nici acord, nici
dezacord
6% Dezacord parțial
0% Dezacord total
0%
Deloc
0% În foarte mică
măsură
3%
În mică măsură
16%
În mare măsură
61% În foarte mare
măsură
20%

52
Fig. I II.15 – Situațiile în care cadrele didactice utilizeaă calculatorul
Acest grafic prezintă faptul că 42% dintre cadrele didactice chestionate utilizează
calculatorul pentru pregătirea activităților și redactarea unor documente școlare , 35% î l
folosec pentru a se documenta atunci cînd se pregătesc pentru activități, iar 23% doar pentru
redactarea documentelor școlare. Având în vedere faptul că toate cadrele didactice apelează la
calculator în diverse situații putem concluziona că acesta este v aloros în procesul de predare –
învățare, asigurînd accesul facil și eficient la informații și noțiuni.

Fig. I II.16 – Utilizarea TIC în activitățile instructiv -educative din grădiniță
Procentul de cadre didactice care au menționat că folosesc uneori TIC în activitățile
instructiv -educative din grădiniță este de 66%, 22% utilizează deseori, 6% apelează
întotdeauna la acest mijloc de învățământ. Există și un procent, foarte mic (6%), de cadre
didactice care nu utilizează niciodată TIC în cadrul activită ților didactice.

Atunci când mă
pregătesc pentru
activități
35%
Pentru redactarea
unor documente
școlare
23% Pentru pregătirea
activităților și
redactarea unor
documente
școlare 42% Nu îl folosesc
0%
Niciodată
6%
Uneori
66% Deseori
22% Întotdeauna
6%

53
Fig. I II.17- Utilizarea softurilor educaționale în procesul instructiv -educativ
Observăm că 76% dintre cadrele didactice utilizează soft -uri educaționale în procesul
instructiv -educativ.
La întrebarea numărul 12, ce soft -uri educațion ale utilizează , cadrele didactice au
răspuns: Piti Clic, Edu, E rc Press, CD Foxi, editura Diana (Pachet soft educațional), Intuitex,
Soft4Kids.ro, Tux Paint, ESL for young learners, ESL for young learnerse -learning in
English -Alive Soft Educațional, Soft E ducațional Leap Pad (Ultra ebook).

Fig. I II.18 – Repartizarea lotului de cercetare în funcție de tipul de activitate în care utilizează TIC
mai des
Prin procentele obținute la aceast ă întrebare observăm că TIC se folosește cu
precădere în activitățile de transmit ere-asimilare de noi cunoștințe (73%), dar își găsește locul
și în celelalte tipuri de activități .
Da
76% Nu
24%
Activitatea de
transmitere –
asimilare de noi
cunoștințe
73% Activitatea de
formare de
priceperi și
deprinderi
15% Activitatea de
recapitulare și
sistematizare
5% Activitatea de
verificare și
evaluare
6% Activitatea mixtă
1%

54
Fig. I II.19 – Repartizarea lotului de cercetare în funcție de măsura în care consideră că preșcolarii
sunt antrenați în învățare atunci când ut ilizează TIC
Calculatorul reprezintă un mijloc valoros în procesul de predare -învățare -evaluare a
cunoștințelor în m ăsura în care produce învățarea. 79% dintre educatoare consider ă că
preșcolarii sunt antrenați în învățare în mare măsură și în foarte mare măsură atunci când
utilizează în cadrul activităților TIC.

Fig. I II.20 – Repartizarea lotului de cercetare în funcție de măsura în care consideră că preșcolarii
timizi participă la activitate atunci cînd folosesc TIC
Observăm că 65% dintre educatoare afirmă că preșcolarii timizi participă în mare
măsură, 12% în foarte mare măsură, în mică măsură 10%, în foarte mică măsură 9% și 4%
deloc. Aceste procente arată că participarea lor la activități depinde și de gradul de timiditate.

Deloc
3% În foarte mică
măsură
8%
În mică măsură
10%
În mare măsură
63% În foarte mare
măsură
16%
Deloc
4% În foarte mică
măsură
9%
În mică măsură
10%
În mare măsură
65% În foarte mare
măsură
12%

55
Fig. I II.21 – Avan tajele utilizării TIC în activitățile desfășurate în grădiniță
Putem constata că 57% dintre cadrele didactice chestionate consideră că cel mai mare
avantaj al noilor tehnologii este acela că facilitează procesul de asimilare, fixare, consolidare
și verifi care a cunoștințelor, proces în care preșcolarul este activ și nu conști entizează efortul
intelectual. 18% afirmă că TIC întărește motivația preșcolarilor în procesul de învățare , 12%
consideră că asigură învățarea prin joc, iar 8% precizează că aceste teh nologii stimuleaz ă
gândirea logică și imaginația.
III.1.2. Rezultatele obținute în urma aplicării chestionarelor pentru factorii
decizionali
Pentru a obține informații referitoare la uilizarea TIC în învățământul preșcolar am
aplicat un chestionar care cup rinde 14 itemi unui număr de 1 1 directori selectați din
grădinițele/ școlile cu grupe de preșcolari din grupul țintă, respectiv Școala Gimnazială nr.
145, sector 2, Școala Gimnazială nr. 71, sector 2, Grădinița nr. 189 Malaxa, sector 2,
Grădinița nr. 256, s ector 2, Grădinița nr. 280, sector 2, Grădinița nr. 44, sector 1, Colegiul
German Goethe, sectorul 1, Grădinița Arlechino&Friends, sector 3, Grădinița
Kinderakademie , sector 1, Grădinița Veverița Jucăușă, sector 2, Grădinița Vise , sector 2 .
Au răspuns ches tionarului 7 directori de grădinițe/ școli cu grupe de preșcolari din
învățământul de stat și 4 directori de grădinițe din învățământul privat.

Facilitează
procesul de
asimilare, fixare,
consolidare și
verificare a
cunoștințelor
57% Întărește
motivația
preșcolarilor în
procesul de
învățare
18% Stimulează
gândiriea logică
și imaginația
8% Sprijină
educaținal copiii
cu cerințe
educaționale
speciale
5% Asigură
învățarea prin joc
12%

56
Fig. I II.22 – Repartizarea lotului de cercetare al directori lor în funcție de tipul de învățământ
Această f igură prezintă faptul că 64% dintre directorii chestionați provin din
învățământul de stat și 36% din învățământul privat.

Fig. I II.23 – Repartizarea lotului de cercetare al directorlor în funcție de vechimea în învățământ
S-a constatat că 27% dintre d irectori i care au răspuns chestionarului au vechime în
învățământ între 5 -20 ani, 27% între 20 -30 ani, 46% au peste 30 ani vechime. Observăm un
procent destul de ridicat al directorilor care au vechime foarte mare în învățământ.

De stat
64% Privat
36%
0-5 ani
0% 5-10 ani
9%
10-15 ani
9%
15-20 ani
9%
20-25 ani
18%
25-30 ani
9% 30-35 ani
9% 35-40
28% Peste 40 ani
9%

57
Fig. I II.24 – Repartiz area lotului de cercetare al directori lor în funcție de gen
Observăm că 91% dintre directorii chestionați aparțin genului feminin și doar 9% genului
masculin.

Fig. I II.25 – Repartizarea lotului de cercetare al directori lor în funcție de nivelul studii lor
Toți directorii chestionați au studii superioare de lungă durată .

Masculin
9%
Feminin
91%
Medii
0% Studii superioare
de scurtă durată
0%
Studii superioare
de lungă durată
100% Doctorat
0% Fără studii
0%

58
Fig. I II.26 – Repartizarea lotului de cercetare al directori lor în funcție de gradul didactic
Acest grafic prezintă faptul că 82 % dintre factorii decizionali au gradul didactic I, ia r
18 % au gradul didactic II.

Fig. I II.27 – Repartizarea lotului de cercetare al directorilor în funcție de mijloacele de învățământ
care consideră că ar trebui utilizate mai des
S-a constatat că 55% dintre directori consideră că ar trebui folosite mai des mijloacele
tehnice audio -video, 27% mijloacele de exersare și formare a deprinderilor, 9% m ijloace le de
raționalizare a timpului în cadrul activităților , 9% mijloacele de evaluare a rezultatelor
învățării. Niciunul dintre factorii decizionali nu a con siderat că mijloacele informativ –
demonstrative ar trebui utilizate mai des.
Necalificat
0% Debutant
0% Definitivat
0% Gradul didactic
II
18%
Gradul didactic I
82%
Mijloace
informativ –
demonstrative
0% Mijloace de
exersare și
formare a
deprinderilor
27%
Mijloace de
raționalizare a
timpului în
cadrul
activităților
9%
Mijloace de
evaluare a
rezultatelor
învățării
9% Mijloace tehnice
audio -video
55%

59
Fig. I II.28 – Necesitatea unui calculator în procesul de predare -învățare -evaluare
Toți directorii chestionați consideră că în procesul de predate -învățare -evaluare,
cadrele did actice au nevoie de un calculator.

Fig. I II.29 – Acce sul la calculatoare în sălile de grupă
Constatăm că 73% dintre persoanele chestionate precizează faptul că instituția pe care
o conduc dispune de calculatoare pentru cadrele didactice și 27% pentru pr eșcolari.

Da
100% Nu
0%
Da, pentru cadre
didactice
73% Da, pentru
preșcolari
27% Nu
0%

60
Fig. I II.30 – Conectarea la internet
Toți directorii precizează faptul că au calculatoarele conectate la internet.

Fig. I II.31 – Tipul de conectare la internet
Se poate observa faptul că toate unitățile de învăț ământ participante la aceas tă
cercetare au conectarea la internet prin cablu (Broadband).

Da
100% Nu
0%
Dial up (prin
telefon)
0%
Broadband (prin
cablu)
100% Altul, menționați
0%

61
Fig. I II.32 – Distribuția răspusurilor directorilor privind pagina/sit -ul de prezentare pe internet al
unității
Se poate observa că 73% dintre directori precizează faptul că au pagină/site de
prezentare pe internet, informațiile fiind actualizate ori de câte ori este necesar, 27% nu au
pagină/site de prezentare pe internet dar intenționează să facă în acest an școlar.

Fig. I II.33 – Opinia directorilor cu privire la măsura în care cadrel e didactice utilizează calculatorul
în activitățile instructiv -educative
Factorii decizionali consideră în proporție de 50% că educatoarele din unitate
utilizează deseori calculatorul în activitățile instructiv -educative din grădiniță, 30% precizează
că uneori, iar 20% întotdeauna.

Da, informațiile
sunt actualizate
de câte ori este
necesar
73% Da, informațiile
sunt actualizate
anual
0% Nu, dar
intenționăm sa
facem în acest an
școlar
27% Nu, și nici nu
considerăm că
este necesar
deocamdată
0%
Niciodată
0% Uneori
30%
Deseori
50% Întotdeauna
20%

62
Fig. I II.34 – Opinia directorilor cu privire măsura în care potențialul intelectual este stimulat cu
ajutorul mijloacelor TIC
S-a constatat că directorii consideră că noile tehnologii stimulează potențialul
intelectual în foarte mare măsură ( 64%) și în mare măsură ( 36%).

Fig. I II.35 – Direcții de dezvoltare prioritare în ceea ce privește TIC
Se poate constata că direcțiile de dezvoltare prioritare în ceea ce privește TIC sunt:
suport pentru predare – învățare – evaluare la diferite categorii de activitate
(55%), pentru administrare, management, situații școlare (45%).
Deloc
0% În foarte mică
măsură
0% În mică măsură
0%
În mare măsură
36%
În foarte mare
măsură
64%
Ca suport pentru
predare –
învățare –
evaluare la
diferite categorii
de activitate
55% Pentru
administrare,
management,
situații școlare
45% Pentru dezvoltare
de proiecte
educaționale în
colaborare cu
alte unități
0%

63
Fig. I II.36 – Distribuția răspunsurilor directo rilor cu privire la existența unei strategii care vizează
explicit utilizarea noilor tehnologii
Toți dire ctorii precizează că instituția pe care o conduc dispune de o strategie care
vizează explicit utilizarea noilor tehnologii, aceasta fiind inclusă în proiectu de dezvoltare
instituțională al unității.
La întrebarea 11: ”Cum considerați că ați putea sprijini cadrele didactice pentru a
utiliza în activitatea didactică, într -o mai mare masură, noile tehnologii?”, directorii precizat
cîteva modalități care vor fi prezentate în capitolul IV – Analiza și interpretarea rezultatelor.
Fig. I II.37 – Opinia directori lor cu privire la faptul că orice noțiune introdusă/consolidată cu ajutorul
noilor tehnologii este mai ușor accesibilă și contribuie la trecerea tre ptată de la abstract la concret
Da, constă într –
un document
separat
0%
Da, este inclusă
în proiectul de
dezvoltare
instituțională al
unității
100% Da, însă nu este
elaborată formal/
nu este scrisă
0% Nu, dar în acest
an școlar
intenționăm să
dezvoltăm un
astfel de
document
0% Nu, deoarece nu
considerăm că
este o prioritate a
unității noastre
0%
Acord total
64% Acord parțial
36% Nici acord, nici
dezacord
0% Dezacord parțial
0% Dezacord total
0%

64 Se poate observa că 64% dintre directori sunt total de acord cu faptul că o rice noțiune
introdusă/consolidată cu ajutorul TIC este mai ușor accesibilă și contribuie la trecerea treptată
de la abstract la concret , 36% fiind parțial de acord cu această afirmație .

Fig. I II.38 – Avantajele utilizării TIC în activitățile desfășurate în grădiniță
Dintre directorii chestionați , 91% consideră că cel mai mare avantaj al noilor
tehnologii este acela că facilitează procesul de asimilare, fixare, consolidare și verificare a
cunoștințelor, 9% afirmă că jocul dinamizează gândirea, logică și cr eativitatea.
La întrebarea: ” Precizați care sunt, în opinia dumneavoastră, dezavantajele utilizării
noilor tehnologii în activitatea didactică?”, directorii au dat următoarele răspunsuri:
– Limitar ea și distorsionarea interacțiunilor social -umane (copiii pot deveni dependenți
mai mult de tehnologie decât de cel/cea care îi educă);
– Elevii ajung să nu mai știe să scrie de mână, copiii ajung să stea numai la computer;
– Copiii pot dezvolta anumite afecțiuni oculare, ale coloanei vertebrale, poziții
defectuoase, po t confunda realul cu virtualul. Utilizarea excesivă poate conduce la
izolare;
– Izolarea și ruperea contactului cu lumea reală;
– Dependență determinată de succedarea rapidă a imaginilor și de intensitatea coloanei
sonore. Afectarea capacității de verbalizare. Izolarea preșcolarului, irascibilitate în
condițiile privării de instrumentele tehnice (computer, laptop, tabletă, telefon mobil);
– Utilizate și dozate în mod corect, noile tehnologii pot determina în actul educațional
numai aspecte pozitive;
– Periclitarea sănătății fizice (postură corporală, acuitate vizuală). Afectarea igienei
muncii (surmenaj psihic).
Facilitează
procesul de
asimilare, fixare,
consolidare și
verificare a
cunoștințelor
91% Întărește
motivația
preșcolarilor în
procesul de
învățare
0% Stimulează
gândiriea logică
și imaginația
9% Sprijin ă copiii
cu cerințe
educaționale
speciale
0% Asigură
învățarea prin joc
0%

65 – Dezavantajele pot apărea dacă utilizăm prea des aceste mijloace, copiii se pot obișnui
să se uite prea mult la filmulețe sau desene animate.
– Pierderea abili tăților practice (mânuirea materialului, analizarea lui prin căile clasice:
văz, miros, gust). Diminuarea calității dialogului(discipol -cadru didactic). Costuri
ridicate pentru implementarea TIC (materiale, cursu ri pentru personalul didactic).
III.2. Rezul tatele cantitative obținute în urma interviurilor individuale
semistructurate
Pentru a cunoaște mai bine profilul școlilor selectate am elaborat două grile de
interviu individual semistructurat, formate din câte 7 întrebări ram nificate (una pentru cadr ele
didacti ce, alta pentru directori), aceastea fiind prezentate în Anexele 3 și 4.
III.2.1. Rezultatele cantitative obținute în urma aplicării interviurilor cadrelor
didactice
În urma aplicării interviurilor individuale semistructurate celor 4 cadre didactice (2
din învățământul de stat și două din învățământul privat) am putut obține atât date cantitative
cât și date calitative referitoare la:
– dotarea grupelor cu mijloacele necesare utilizării TIC;
– sursele online pe care le folosesc cadrele didactice pentru a se informa atunci când se
pregătesc pentru activități;
– categorii de activități în care utilizează mai des TIC;
– participarea cadrelor didactice la cursuri de formare în domeniul noilor tehnologii.
În continuare sunt prezentate doar date le cu caracter ca ntitativ. Datele calitative vor fi
indicate în capitolul următor pentru a întări informațiilor obținute ca urmare a prelucrării
tuturor datelor.
ITEM 1 – Considerați că utilizarea noilor tehnologii în educație contribuie la o mai
bună pregătire a preșcolari lor? Motivați răspunsul .
La aceast ă întrebare toate cele 4 cadrele didactice intervievate au raspuns ”da”,
motivând astfel:
– îi ajută pe copii în formarea și pregătirea pentru ș coală, pentru utilizarea noilor tehnologii
digitale în școală;
– facilitează pro cesul de însușire, consolidare a cunoștințelor, precum și cel de aplicare a
informațiilor în activități distincte;
– te ajută să adu ci un plus de noutate la fiecare activitate predată (cântec, joc, poveste etc.);
– facilitează procesul de învățare și îl consol idează.

66 ITEM 2 – Clasa în care vă desfășurați activitatea este dotată cu calculatoare și
videoproiector? Dacă DA: Cine are acces la ele? Cât de des le utilizați? Dacă NU: Care sunt
motivele?
Trei dintre cadrele didactice intervi evate au precizat faptul că dispun de
videoproiector la care ele au acces , deoarece copiii au vârste până în 6 ani și nu pot manipula
această aparatur ă. Deasemenea acestea dispun și de calculatoare pe care le utilizează atât
cadrul didactic cât și preșcola rii. Un cadru didactic a menționat că dispune de un calculator pe
care îl folosește doar el deoarece consideră că acasă, copiii, sunt lăsați de către părinți prea
mult să se joace la calculator, laptop, telefon. Toate educatoarele au precizat faptul că
utilizează aceste mijloace zilnic sau săptămânal.
ITEM 3 – La ce categorii de activități utilizați mai mult noile tehnologii?
Cadrele didactice consid eră că noile tehnologii pot fi utilizate cu precădere la
activitățile pe domenii experiențiale (activit ate matematică, cunoașterea mediului, educarea
limbajului), activitățile liber alese, opționalul de limba engleză, ESL (English as a second
language).
ITEM 4 – De când folosiți noile tehnologii, activitatea didactică pe care o desfășurați
s-a modificat? Moti vați răspunsul.
Toate cadrele didactice au răspuns ”da”, motivând răspunsul astfel:
– s-au îmbogățit cunoștințele copiilor legate de lumea înconjurătoare și mai ales legate de
alte zone ale cunoașterii la care copiii nu au acces în mod curent, nemijlocit;
– cunoștințele au fost însușite în mod facil și temeinic, suportul vizual dar și cel auditiv
contribuind în mod categoric la calitatea învățării;
– copiii parcurg mai ușor materia, învățarea făcându -se în proporție de 80% prin joc și
mișcare;
– s-a remarcat un p rogres în ceea ce privește rapiditatea însușirii noilor informații. Copiii
au devenit mai receptivi, fiind motivați de feedback -ul primit cu promptitudine.
ITEM 5 – Dați câteva exemple de jocuri pe calculator/softuri educaționale pe care le
utilizați în a ctivitatea didactică.
Cadrele didactice au precizat că utilizează softuri educaționale de la următoarele
edituri: PitiClic, Edu, CD Foxi, Snakes and ladders, Hangman, Memory Game.
ITEM 6 – Ce surse online de informare accesați atunci când vă pregătiți pent ru
activități?
Educatoarele apelează cel mai des la următoarele surse online: Didactic.ro, Youtube,
Google, www/e -mentorat.ro, https://www.eslgamesplus.com .

67 ITEM 7 – Ați participat la cursuri de formare în domen iul utilizării noilor
tehnologii/TIC? Dacă DA – Ce fel de cursuri ați urmat? Considerați că informațiile primite
au fost utile pentru activitatea dumneavoastră cu preșcolarii? Motivați răspunsul. După ce ați
urmat aceste cursuri ați utilizat într -o mai m are măsură noile tehnologii în activitatea
didactică? Dacă NU – Care sunt motivele? Ați dori să participați la astfel de cursuri?
Cadrele didactice intervievate au participat la următoarele cursuri și activități legate de
noile tehnologii: Master TICE – Universitatea din București, Instruirea asistată de calculator,
Tic în învățământ, Workshopuri în cadrul școlii cu profesor TIC.
Toate educatoarele au răspuns afirmativ, informațiile primite au fost utile pentru
activitatea acestora, astfel:
– și-au definiti vat cunoștințele în utiliz area noilor tehnologii în î nvățământ;
– s-au familiarizat cu modalitățile de documentare și utilizare a noilor tehnologii, au avut
baza teoretică, dar și practică pentru a insera TIC în acti vitatea curentă de predare –
învăț are-evalua re;
– au aflat noi metode de a folosi calculatorul în pregătirea și predarea orelor de curs;
– și-au însușit modalități de utilizare a computerului în activitatea didactică.
Cadrele didactice precizează că după ce au urmat aceste cursuri, au utilizat într -o mai
mare măsură noile tehnologii în activitatea didactică deoarece au învățat să se informeze din
mediul online pentru a -și pregăti programul instrutiv -educativ și pentru a desfășura activitățile
cu copiii, utilizând periodic mijloacele tehnice.
III.2.2. Rezultatele cantitative obținute în urma aplicării interviurilor directorilor
În urma aplicării interviurilor individuale semistructurate celor 3 directori de
grădinițe/școli gimnaziale (2 din învățământul de stat și 1 din învățământul de privat ) am
putut ob ține atât date cantitative cât și date calitative referitoare la:
– școala de astăzi și societatea pe care o desevește;
– participarea cadrelor didactice la cursuri de formare în domeniul noilor tehnologii;
– dotarea grădinițelor cu mijloacele necesare utilizări i TIC;
– existența unor soft -uri educaționale la biblioteca grădiniței/școlii;
– dezavantajele utilizării noilor tehnologii în activitatea didactică.
ITEM 1 – În opinia dumneavoastră, școala de astăzi este în acord cu societatea pe care
o deservește? Motivați răspunsul.
La această întrebare directorii intervievați au dat următoarele răspunsuri:
– Consider școala românească puțin anacronică, prea sufocată de noțiuni greoaie, cu
programe prea încărcate. Societatea de astăzi este mult mai rapidă și mai sintetică în
dezvoltare în timp ce școala se mai lovește de metode învechite și prejudecăți.

68 – Pentru nivel preșcolar și primar, da, deoarece se vizează formarea complexă a
educabilului.
– Unele aspecte sunt învechite, nu sunt aduse la zi.
ITEM 2 – Ce înseamnă pentru dumne avoastră tehnologie pentru educație ?
În opinia directorilor tehnologia pentru educație reprezină:
– Toate mijloacele, metodele, formele și structurile care ajută la perfecționarea stilului de
predare pentru a realiza învățarea durabilă, consolidarea deprind erilor și transferul de
informații în diferite domenii ale cunoașterii.
– Totalitatea mijloacelor materiale care conferă un suport tehnic actului educațional
(computer/laptop, videoproiector, CD player etc.)
– Folosirea tehnologiei informaționale pentru îmbună tățirea activității didactice.
ITEM 3 – Educatoarele din grădinița/școala pe care o coordonați sunt interesate de
utilizarea noilor tehnologii în activitatea didactică? Dacă DA– În ce procent estimați? Dacă
NU – Care credeți că sunt motivele?
Factorii deci zionali intervievați consideră că educatoarele din unitatea pe care o
coordonează sunt interesate de utilizarea noilor tehnologii, procentele estimate fiind: 100%,
50%, respectiv 60%.
ITEM 4 – Educatoarele din gradinița/școala pe care o manageriați au par ticipat la
cursuri de formare în domeniul utilizării noilor tehnologii /TIC? Dacă DA – Ce fel de cursuri
au urmat? Aceste cursuri au răspuns nevoilor de formare ale cadrelor didactice? Dacă NU –
Care credeți că sunt motivele?
Cadrele didactice au participa t cu precădere la cursuri de inițiere în utilizarea
calculatorului. Directorii consideră că aceste cursuri au răspuns nevoilor de formare ale
cadrelor didactice, urmând a fi aplicate abilitățile dobândite, educatoarele implicate dovedind
interes în această direcție.
ITEM 5 – Grădinița/școala pe care o coordonați este dotată cu calculatoare și
videoproiectoare? Dacă DA – Câte și unde sunt montate acestea? Cine are acces la ele? Cât
de des sunt utilizate? Dacă NU – Care sunt motivele?
Toți directorii preciz ează că unitățile școlare pe care le coordonează dispun de
calculatoare și videoproiectoare, astfel:
– 24 calculatoare montate în cabinetul de informatică, câteva săli de clasă, secretariat,
birouri administrative, 5 videoproiectoare.
– Calculatoare în toate s ălile de clasă, videoproiector în sala de festivități putând fi utilizat
în toate activitățile instructiv -educative.

69 Factorii decizionali menționează că tot personalul didactic are acces la ele,
calculatoarele fiind utilizate zilnic, videoproiectorul ocazi onal, tematic.
ITEM 6 – Biblioteca școlară este dotată cu softuri educaționale? Dacă DA – Ce
softuri? Educatoarele utilizează aceste softuri în activitatea curentă la grupă? Pentru ce
categorii de activități există mai multe softuri? Dacă NU – Care sunt motivele? Doriți să
achiziționați softuri educaționale?
Doi directori au menționat că nu dispun de soft -uri educ aționale, nu se pot gestiona
din lipsă de personal specializat, nu există post de bibliotecar, dar ar dori să achiziționeze astel
de soft -uri. U n director precizează că biblioteca unității este dotată cu softuri de la editurile:
Edu, PitiClic, CD Foxi, Ultra e book. Educatoarele utilizează aceste softuri în funcție de
proictarea demersului didactic sau în funcți e de interesul manifestat de către c opii. Cele mai
multe softuri educațional existente în unitate sunt cele pentru activitățile liber alese.
ITEM 7 – În opinia dumneavoastră, care sunt dezavantajele utilizării noilor tehnologii
în activitatea didactică?
În opinia directorilor utilizarea noil or tehnologii în activitatea didactică are
următoarele dezavantaje:
– utilizarea excesivă împiedică socializarea reală;
– limbajul corect și exprimarea pot fi afectate;
– în lipsa unei supravegheri riguroase se pot răspândi idei periculoase , copiii pot fi
contac tați de persoane necunoscute (sau cu rele intenții);
– pot apărea probleme de sănătate: sedentarism, afecțiuni ale coloanei vertebrale, ale
vederii;
– scăderea interesului preșcolarilor pentru activitățile care implică motricitatea fină, în
special grafice;
– diminuarea atenției față de secvențele clasice de predare, care, în comparație cu cele
bazate pe metodele alternative, par monotone.

70 CAPITOLUL IV
ANALIZA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR

Această cercetare a fost realizată a tât prin metoda anchetei pe bază de chestionar
adresat cadrelor didactice și directorilor de școli/grădinițe, cât și prin interviuri individuale
semistructurate aplicate cadrelor didactice și directorilor. Deoarece chestionarele au fost
aplicate educatoarelor ș i directorilor, aces tea au fost elaborate astfel încât să se poată extrage
informațiile necesare în legătură cu atingerea obiectivelor propuse, dar și pentru a observa
dacă ipoteza propusă poate fi îndeplinită.
Printre noile abordări asupra calității în educație se află integ rarea TIC în sistemul de
învățământ. Astfel, evaluarea impactului fenomenului tehnologic în educație este un aspect de
actualitate. În acest capitol se vor formula judecăți de valoare pe baza prelucrării și
interpretării rezultatelor prezentate în capitolu l anterior.
În această cercetare am urmări t câteva aspecte ce pot fi grupate în 8 categorii, după
cum urmează:
1. mijloacele de învățământ utilizate;
2. dotarea grupelor cu mijloace tehnice și tipul de conectare la internet;
3. situațiile și gradul în care cadrele didactice utilizează TIC în activitatea didactică;
4. măsura în care preșcolarii sunt antrenați în învățare atunci când cadrele didactice
folosesc în activități TIC;
5. ce soft -uri educaționale folosesc cadrele didacatice în procesul instructiv -educativ și
sursele online pe care le utilizează pentru a se informa atunci când se pregătesc pentru
activități; existența unor softuri educaționale la biblioteca grădiniței/școlii;
6. modalități de sprijinire a cadrelor didactice pentru a utiliza noile tehnologii, într -o
mai mare măsură;
7. avantajele și dezavantajele utilizării TIC în activitatea didactică.
8. participarea cadrelor didactice la cursuri de formar e în domeniul noilor tehnologii.
În cele ce urmează voi prezenta rezultatele obținute raportându -mă la cele 8 catego rii
prezentate anterior.
1) Opinia cadrelor didactice și a directorilor cu privire la mijloacele de învățământ
utilizate este relevată de rezultatele obținute la itemii 1, 2, 3 din chestionarul pen tru cadre
didactice și intemul 1 din chestionarul pentru directori.
Analizând aceste rezultate pot concluziona că 60% dintre educatoare, atunci când aleg
mijloacele de învățământ pentru o activitate, au în vedere în primul rând particularitățile
clasei. Cadrele didactice urmăresc în proporție de 30% asimilarea mai rapidă a cunoștințelor,

71 capacităților, deprinderilor. Alte aspect avute în vedere de cadrele didactice atunci când aleg
mijloacele de învățământ sunt: atractivitatea materialelor didactice, respectarea
particularităților de vârstă.
Cadrele didactice chest ionate sunt în proporție de 92% parțial de accord sau total de
acord că reușita unei activități este condiționată de mijloacele didactice utilizare. Mijloacele
de învățământ prezintă foarte multe avantaje, îndeosebi pentru copiii de vârsta preșcolară,
deoa rece la această vârstă aceștia posedă o gândire concretă. Eficiența unui mijloc didactic
depinde de modul în care acesta este raportat la obiectivele operaționale urmărite, la
conținutul care urmează să fie transmis și, nu în ultimul rând, la metodele și p rocedeele
folosite în cadrul activității respective.
Foarte multe educatoare, 69%, folosesc mijloace informativ -demonstrative, 20 %
mijloace de exersare și formare a deprinderilor, 8% mijloace tehnice audio -video. Aceste date
arată că un procent foarte mic de cadre didactice, 8%, folosesc mai des mijloacele tehnice
audio -video.
Dintre directori , 55%, consideră că mijloacele tehnice audio -video ar trebui folosite
într-o mai mare măsură . Niciunul dintre factorii decizionali nu a considerat că mijloacele
informativ -demonstrative ar trebui utilizate mai des și dacă vom compara aceste opinii cu cele
ale cadrelor didactice vom constata că într -adevăr mijloacele informativ -demonstrative sunt
folosite foarte mult, iar cele tehnice audio -video foarte puțin.
2) Dotarea grupelor cu mijloace tehnice și tipul de conectare la internet
poate fi apreciată anali zând rezultatelor obținute la it emii 4, 5 din chestionarul pentru cadre
didactice, compara te cu rezultatele obținute la it emii 2, 3, 4, 5, 6 din chestionarul pentru
directori.
Educatoarele consideră în proporție de 94%, iar directorii în proporție de 100% că în
procesul de predare -învățare -evaluare un cadru didactic are nevoie de un calculator.
Educatoarele dispun în proporție de 61% de un calculator, iar 12% au ca lculatoare și
pentru preșcolari . Procentul de 12% situații în care sălile de grupă sunt dotate cu calculatoare
pentru preșcolari este foarte mic. Dintre acestea doar 4% sunt din învățământul de stat. 27%
dintre sălile de clasă nu au în dotare niciun calcul ator. Această situați se datorează probabil
slabei finanțări sau unui management defectuos deoarece unele unități școlare sunt mai bine
dotate cu mijloace tehnice , iar altele au foarte puține . Conform datelor obținute prin
chestionarea directorilor , 73% precizează faptul că instituția pe care o conduc dispune de
calculatoare pentru cadrele didactice și 27% pentru preșcolari. Observăm că directorii
apreciază că sunt cu 12% mai multe cadre didactice care dispun de calculator și cu 15% mai

72 multe săli de clasă dotate cu calculatoare pentru preșcolari. D irectorii menționează faptul că
au calcu latoarele conectate la internet, conectarea fiind prin cablu (Broadband).
Dintre factorii decizionali , 73% precizează faptul că au pagină/site de prezentare pe
internet, i nformațiile fiind actualiza te ori de câte ori este necesar. Toate unitățile de
învățământ privat sunt în această categorie, având pagină/ site de prezentare pe internet. 27%
nu au pagină/site de prezentare pe internet dar intenționează să facă în acest an școlar.
Directorii intervievați consideră că școala românească este sufoată de noțiuni greoaie,
programe prea încărcate, metode învechite și prejudecăți, dar pentru învățământul preșcolar
totuși consideră că este în acord cu societatea pe care o deserveș te deoarece se vizează
formarea complexă a copilului.
3) Situațiile și gradul în care cadrele didactice utilizează TIC în activitatea didactică
poate fi apreciată prin analiza rezultatelor o bținute la it emii 6, 7 , 9, 10, 13 din chestionarul
pentru cadre d idactice, comparate cu rezulta tele obținute la i temii 7 , 12 din chestionarul
pentru directori și datele obținute la interviurile cu cadrele didactice și directorii de
școli/grădinițe .
S-a constatat că 94 % din cadrele didactice chestionate sunt total de a cord (51%) sau
parțial de acord (43%) cu faptul că în orice activitate pe domenii experiențiale o secvență
poate fi organizată cu ajutorul calculatorului . Atunci când calculatorul este utilizat în educația
preșcolarilor permite transmiterea și asimilarea n oilor cunoștințe într -un mod care îi atrage pe
copii, procesul educativ devine mai eficient, copiii învață jucându -se.
Dintre educatoare , 94% sunt total de acord (51%) sau parțial de acord (43%) cu
faptul că o rice noțiune introdusă/consolidată cu ajutor ul TIC este mai ușor accesibilă și
contribuie la trecerea treptată de la abstract la concret . Aceste date sunt confirmate de către
directori care sunt în proporție de 64% total de acord, iar 36% parțial de acord cu această
afirmație. Consider că i nstruirea asistată de calculator poate fi utilizată cu succes în
învățământul preșcolar. E xperiențele din natură spre exemplu, pot fi surprinse și utilizând
calculatorul, preșcolarii pot observa transformările care au loc în natură, diverse specii de
plante și anim ale amplasate în mediul lor de viață. Programele oferite de computer pot simula
etapele dezvoltării unei plante sau momentele evoluției unor specii de animale.

73
Fig. IV.1 Analiza comparativă a răspunsurilor cadrelor didactice și directorilor privind
folos irea TIC în activitățile din grădiniță
Analizînd comparativ răspunsurile date de cadrele didactice și directori la întrebările:
”Folosiți TIC în activitățile instructiv -educative din grădiniță?” / ”Cadrele didactice din
unitatea dumneavoastră utilizează T IC în activitățile instructiv -educative din grădiniță?”
putem constata o discrepanță între răspunsurile date de aceștia. Directorii consideră că
educatoarele utilizează calculat orul într -o măsură mai mare decâ t spun cadrele didactice că o
fac. Există și un procent foarte mic , 6%, de cadre didactice care nu utilizează niciodată TIC în
cadrul activităților didactice. Directorii intervievați estimează că educatoarele din unitatea lor
sunt interesate de noile tehnologii în proporție de peste 50%.
S-a constatat că 42% dintre cadrele didactice chestionate utilizează calculatorul pentru
pregătirea activităților și redactarea unor documente școlare , 35% îl folosec pentru a se
documenta atunci cînd se pregătesc pentru activități, iar 23% doar pentru redactarea
docum entelor școlare. Având în vedere faptul că toate cadrele didactice apelează la calculator
în diverse situații putem concluziona că acesta este valoros în procesul de predare -învățare,
asigurînd accesul facil și eficient la informații și noțiuni.
Educato arele chestionate utilizează noile tehnologii cu precădere în activitățile de
transmitere -asimilare de noi cunoștințe (73%), dar își găsesc locul și în celelalte tipuri de
activități. Carele didactice intervievate precizează că folosesc mijloacele TIC înde osebi în
cadrul activităților matemetice, cunoașterea mediului, educarea limbajului și activităților liber
alese.
0%10%20%30%40%50%60%70%
Niciodată Uneori Deseori ÎntotdeaunaEducatoare
Directori

74 4) Măsura în care preșcolarii sunt antrenați în învățare atunci când cadrele didactice
folosesc în activități TIC este relevată de rezultatel e obținute la itemii 8, 14, 15 din
chestionarul pentru cadre didactice și itemul 8 din chestionarul pentru directori, corelate cu
răspusurile date de cadrele didactice intervievate.
Dintre educatoare , 79% consider ă că preșcolarii sunt antrenați în învăț are în mare
măsură și în foarte mare măsură atunci când utilizează în cadrul activităților TIC. Antrenarea
copiilor în învățare cu ajutorul noilor tehnologii determină achiziționarea eficientă a
conținuturilor și contribuie la formarea permanentă a preșcol arilor. Educatoarele intervievate
consideră că utilizarea noilor tehnologii î i ajută pe copii în formarea și pregătirea pentru
școală, facili tând procesul de însușire, consolidare a cunoștințelor, precum și cel de aplicare a
inform ațiilor în activități dis tincte, aducând un plus de noutat e la fiecare activitate predată.
Calculatorul reprezintă deci un mijloc valoros în procesul de predare -învățare -evaluare a
cunoștințelor în măsura în care produce învățarea.
Cadrele didactice afirmă în proporție de 65% că preșcolarii timizi participă în mare
măsură la activități atunci când sunt folosite mijloace TIC, 12% în foarte mare măsură.
Aceste procente arată că participarea lor la activități depinde și de gradul de timiditate. Este
firesc ca unii preșcolari să fie timizi și rușinoși, dar atunci când cadrul didactic utilizează noile
tehnologii, copiii învață cu plăcere, devin interesați de activitatea care se desfășoară. Cei
timizi devin cu timpul mai sociabili, mai activi, mai curajoși și încep să aibă mai multă
încredere în propriile forțe, mai multă siguranță și rapiditate în răspunsurile pe care le
elaborează.

Fig. IV.1 Analiza comparativă a răspunsurilor cadrelor didactice și directorilor privind
măsura în care TIC stimulează potențialul intelectual
0%10%20%30%40%50%60%70%
În foarte
mare
măsurăÎn mare
măsurăÎn mică
măsurăÎn foarte
mică
măsurăDelocEducatoare
Directori

75 Analizînd comparativ răspunsurile date de cadrele didactice și directori la întrebarea:
”În ce măsură considerați că TIC stimulează potențialul intelectual? ” putem constata că atât
cadrele didactice (81%) cât și directorii (100%) consideră că noile tehnologii stimul ează
potențialul intelectual în mare și în foarte mare măsură. Directorii consideră că stimulează în
foarte mare măsură (64%) spre deosebire de cadrele didactice care consideră acest lucru în
proporție de 30 %. Există și un procent, foarte mic (3 %), de c adre didactice care consideră că
potențialul intelectual este stimulat în foarte mică măsură atunci când utilizază TIC. Noile
tehnologii, utilizate în condiții corespunzătoare, dezvoltă toate mecanismele psihice implicate
în actul cunoașterii, desăvârșeșt e deprinderile și obișnuințele de muncă intelectuală. Este un
important mijloc de modelare cognitivă, care antrenează și pune în valoare capacitățile
intelectuale.
5) Referitor la softutile educaționale pe care le folosesc cadrele didacatice în procesul
instructiv -educativ și sursele online pe care le utilizează pentru a se informa atunci când se
pregătesc pentru activități am obținut date analizând itemii 11, 12 din chestionarul pentru
cadrele didactice, itemii 5, 6 din ghidul de interviu pentru cadrele d idactice. E xistența unor
softuri educaționale la biblioteca grădiniței/școlii reiese din itemul 8 al ghidului de interviu
pentru directori.
S-a constatat că 76% dintre cadrele didactice utilizează soft -uri educaționale în
procesul instructiv -educativ ceea ce ne arată că oferta de softuri educaționale are suficiente
resurse pentru învățământul preșcolar.
Analizând răspunsurile a m constatat că cele mai folosite softuri educaționale sunt
PitiClic și Edu la care apelează cea mai mare parte a educatoarelor, ală turi de care întâlnim
într-o măsură mult mai mică: E rc Press, CD Foxi, editura Diana (Pachet soft educațional),
Intuitex, Tux Paint, ESL for young learners, ESL for young learnerse -learning in English –
Alive Soft Educațional, Soft Educațional Leap Pad (Ultr a ebook). Cele mai accesate site -uri
sunt Didactic.ro, Youtube, Google, www/e -mentorat.ro, https://www.eslgamesplus.com .
Biblioteca grădinițelor/școlilor în general nu dispune de softuri educționale, nu se pot
gestiona din lipsă de personal specializat, ele fiind în general achiziționate de către cadrele
didactice.
6) Modalitățile posibile de sprijinire a cadrelor didactice pentru a utiliza într-o mai
mare măsură noile tehnologii au fost identificate de către di rectori , care au menționat
următoarele soluții:
– Implementarea unei linii tehnologice complete în fiecare sală de clasă, asigurarea și
diversificarea consumabilelor.
– Formarea cadrelor didactice prin cursuri ECDL.

76 – Înscrierea cadrelor didactice la cursuri car e vizează utilizarea noilor tehnologii.
– Organizarea de cursuri în unitate, discutarea și prezentarea în cadrul comisiei meodice
a unor modalități, procedee de utilizare a noilor tehnologii.
– Schimb de experiență între cadrele didactice. Demonstrarea, în cad rul comisiei
metodice, a modului în care pot fi utilizate aceste tehnologii
– Este important ca accesul la aceste mijloace să nu fie re strictionat, iar în al doilea râ nd
prin oferirea de exemple concrete de succes școlar ca urmare a utilizarii acestor
tehnol ogii.
– Decontare cursuri de specialitate; informare cu noile apariții din domeniu.
– Asigurarea mijloacelor de învățământ specifice.
7) Avantajele și dezavantajele utilizării TIC în activitatea didactică pot fi identificate
analizând răspunsurile date de cad rele didactice chestionate la întreb area 16, răspunsurile
oferite de directorii chestionați la întrebările 13, 14 și de fatorii decizionali la întrebarea 7 .
Calculatorul reprezintă un mijloc didactic foarte util profesorului , chiar și preșcolarilor
însă utilizarea acestuia trebuie realizată astfel încât să îmbunătățească din punct de vedere
calitativ activitatea de predare -învățare -evaluare .
Societatea informațională reprezintă starea de fapt a prezentului. Depinde de noi să
reușim să f acem parte cât mai repede din ea deoarece t ânăra generație trebuie să aibă
cunoștințe de utilizare a calculatorului.
În cadrul activităților instructiv -educative din grădiniță sunt introduse secvențe
didactice bazate pe învățarea asistată de calculator. Utilizând calculatoru l în cadrul
activităților didactice desfășurate cu copiii, p entru evoluția preșcolarului , am sesizat o serie de
beneficii, dar și de inconveniente determinate de utilizarea acestuia. Coroborând experiența
personală, documentația de specialitate și răspuns urile date de cadrele didactice și directori
voi evidenția în continuare o serie de avantaje ale utilizării fișierelor media în instruirea
copiilor, fără a neglija dezavantaje utilizării neechilibrate a calculatorului în formarea și
dezvoltarea preșcolaru lui.
Utilizarea mijloacelor tehnice în activitățile de învățare desfășurate în grădiniță,
prezintă o serie de avantaje pentru formarea și dezvoltarea preșcolarilor:
 Facili taeză procesul de asimilare, fix are, consolidare și verificare a cunoștințelor.
Preșcolarii au posibilitatea să intre în contact cu informații prin documentare proprie. În
cadrul jocurilor educative de tip ”Piticlic”, ”ErcPress”, ”Edu” preșcolarii pot obține
informații pe care să le coreleze cu noțiunile pe care le -au dobândit în tipul ac tivităților
educative clasice.

77  Asigură învățarea prin joc, astfel r eprezintă un mijloc de învățare preferat de copii pentru
că este animat, interactiv . Jocul este caracteristic preșcolarului care poate asimila
informațiile în mod plăcut, fără să resimtă efortul depus atunci când se concentrează.
 Stimulează gândirea logică și imaginația. Acest aspect reiese din rapiditatea cu care copiii
observă sarcinile de lucru și intuiesc pașii pe care trebuie să -i parcurgă, fără a se simți
uneori nevoia de a face prec izări tehnice detaliate.
 Întărește motivația copiilor în procesul de învățare datorită faptului că, utilizând
calculatorul, aceștia observă că pot avea acces la o multitudine de informații mijlocite de
către acesta. Copiii sunt atrași de succesiunea de im agini care se derulează odată cu
explicațiile aferente, respectând nivelul lor de înțelegere.
 Stimulează interesul, curiozitatea, independența în rezolvarea sarcinilor, în căutarea
soluțiilor. Copilul dă dovadă de dezinvoltură în explorarea și valorificar ea informațiilor
oferite de computer.
 Reprezintă un adevărat sprijin pentru copiii cu cerințe educative speciale. Aceștia pot fi
mai ușor integrați în societate și în procesul educațional. Cei cu deficit de atenție sunt mai
ușor captați datorită dinamismul ui vizual al prezentărilor, iar cei cu deficiențe locomotorii
pot utiliza tastatura și mouse -ul, chiar dacă au dificultăți ale pensei și motricității fine.
 Calculatorul poate permite simularea fenomenelor naturale care nu pot fi sesizate și
observate în re alitate. Atunci când nu există materiale didactice adecvate, există
posibilitatea ca preșcolarul să nu înțelegă cum se produc anumite reacții fizice sau cum se
manifestă anumite corpuri, fenomene în mediul lor firesc de existență. Aceste tipuri de
secvențe de învățare sunt desfășurate de regulă în cadrul activităților experiențiale sau a
activităților liber alese.
 Cel care utilizează calulatorul poate învăța în ritm propriu controlându -și rapid progresele
datorită faptului că feedback -ul de care beneficiază este rapid și permanent.
Utilizarea calculatorului are și anumite limite sau chiar dezavantaje:
 Posibilitatea instalării unei stări de izolare și rupere a contactului cu lumea reală datorită
faptului că preșcolarul neglijează relația cu colegii, cu fa milia, poate deveni un singuratic,
fără prieteni;
 Folosirea excesivă poate conduce la îngrădirea și limitarea dezvoltării afective în limite
normale a copiilor;
 Formarea unei păreri deformate despre lumea reală, în mod special preșcolarii sunt cei
care pot confunda realul cu virtualul, acest aspect putând conduce la neadaptarea la viața
socială adevărată;

78  Poate dezvolta și amplifica unele afecțiuni ocular , ale coloanei vertebrale datorită unei
poziții defectuase ;
 Pierderea abilităților practice (mânuirea ma terialului, analizarea lui prin căi clasice: văz,
auz, miros, gust) ;
 Diminuarea atenției față de secvențele clasice de predare, care, în comparație cu cele
bazate pe metodele alternative, par monotone. Preșcolarii pot ajunge să reacționeze numai
la stimuli lansați de calculator. Ei nu mai reacționează la elementele comunicării verbale,
nonverbale, paraverbale, pot deveni dependenți mai mult de tehnologie decât de cel/cea
care îi educă.
 Unele jocuri dezvoltă și încurajează violența ;
 Dependență determinată de succedarea rapidă a imaginilor și de intensitatea coloanei
sonore ;
 Logofătu M. spunea despre calculator că reprezintă o ”fabrică uriașă de cunoaștere, dar
care exploatată excesiv provoacă pierderea unor aspecte din lumea basmelor, poveștilor, a
jocurilor în aer liber ”. ( 2005, p. 28)
Consider că utilizate și dozate în mod corect în cadrul activitățior instructiv educative ,
noile tehnologii , pot determina în actul educativ numai aspecte pozitive .
Pentru mine, calculatorul a devenit un mijloc didactic pe car e îl folosesc aproape
zilnic, dar într -o mică măsură în fiecare zi, în vederea eficientizării activității educative pe
care o desfășor.
8) Informații referitoare la p articiparea cadrelor didactice la cursuri de formare în
domeniul noilor tehnologii am obți nut cu ajutorul itemului 7 din grila de interviu a cadrelor
didactice și a itemul ui 4 din grila de interviu a directorilor.
Am constatat că educatoarele au participat cu precădere la cursuri de inițiere în
utilizarea calculatorului. Atât directorii cât și cadrele didactice consideră că aceste cursuri au
răspuns nevoilor de formare pe care acestea le -au avut, inf ormațiile pe care le -au primit au
fost valorificat e ulterior în activitatea instructiv -educativă. În urm a participării la aceste
cursuri, măsura în care educatoarele au utilizat no ile tehnologii în activitatea didactică a
crescut, acestea precizând că folosesc periodic mijloacele tehnice.

79 CAPITOLUL V
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

V.1. Concluzii
Prin cercetarea de față am urmărit sesizarea stăr ii actuale a fenomenului integrării
tehnologiei informației și comunicării în învățământul preșcolar cu scopul de a i dentifica
diferite aspecte legate de noile tehnologii în activitățile desfășurate cu preșcolarii.
Învățământul trebuie să răspundă nevoilo r și dorințelor copiilor de azi, pentru că
aceștia tr ăiesc î ntr-o lume digital ă. Folosirea celor mai noi tehnologii începând chiar cu
învățământul preșcolar face parte di n evoluția naturală a învățării și pare a fi o soluție firească
la provocările moderne din z ilele noastre . Utilizarea mijloacelor TIC în activități este
apreciată de toți copiii. Procentul destul de mic, 6 % de cadre didactice care utilizează
întotdeauna calculatorul vine ca urmare a grădinițelor/ școlilor nedotate cu mijloacele
informaționa le și comunicaționale. Deși multe grupe sunt dotate cu calculator pentru cadrele
didactice, foarte puține au calculatoare pentru preșcolari, dintre acestea cele mai multe fiind în
învățământul privat. De asemenea dotarea cu videoproiectoare este deficitară .
În urma prelucrării, analizei și interpretării datelor pot prezenta câteva concluzii:
 Cadrele didactice consideră că reușita unei activități este condiționată de mijloacele
didactice utilizate în alegerea cărora având în vedere în primul rând particular itățile clasei
și ulterior asimil area mai rapidă a cunoștințelor;
 Atât cadrele didactice cât și directorii consideră că în procesul de predare -învățare –
evaluare o educatoa re are nevoie de un calculator;
 Interesul educatoarelor pentru integrarea noilor tehn ologii în educație a crescut, dar, în
continuare, acestea folosesc cu precădere mijloacele informativ -demo nstrative și într -o
mică măsură mijloacele tehnice audio -video;
 Mijloacele informatice moderne sporesc semnificativ atractivitatea procesului
educațio nal, aducând un plus de noutate la fiecare activitate predată. Calculatorul
reprezintă deci un mijloc valoros în procesul de predare -învățare -evaluare a cunoștințelor
în măsura în care produce învățarea;
 Utilizarea noilor tehnologii î i ajută pe copii să -și formeze aptitudinea de școlaritate,
noțiunile introdus e/consolidat e cu ajutorul TIC sunt mai ușor accesibil e și contribuie la
trecerea treptată de la abstract la concret , preșcolarii fiind antrenați în învățare într -o mai
mare măsură atunci când cadrul d idactic utilizează în cadru l activităților aceste mijloace;
 Integrarea noilor tehnologii în educație este benefică, stimulează în mare măsură
potențialul intelectual, punând în valoare capacitățile intelectuale și conducând la o

80 creștere a performatelor c ognitive ;
 Cadrele didactice utilizează softuri educaționale dar bibliotecile școlare nu au o bază cu
astfel de softuri;
 Integrarea mijloacelor moderne prezintă foarte multe avantaje, însă cadrele didactice
trebuie să ia în considerare și dezavantajele;
 Avînd în vedere faptul că tehnologia modernă este în permanentă evoluție, acest lucru
impune o formare continuă a cadrelor didactice în acest domeniu deoarece instruirea
asistată de calculator presu pune o pregătire corespunzătoare a cadrului didactic ;
 Utilizarea noilor tehnologii în activitatea didactică aduce un plus de noutate la fiecare
activitată predată, însă există factori care îngreunează acest lucru precum:
– dotarea insuficientă cu mijloacele tehnice necesare a grădinițelor/școlilor cu grupe
de preș colari. Acest fapt se datorează slabei finanțări sau dezinteresului
managerilor pentru dotarea sălilor de grupă cu aceste mijloace (calculatoare,
videoproiector, imprimantă)
– pregătirea insuficientă a cadrelor didactice pentru a utiliza la clasă noile
tehnologii;
– conservatorismul cadrelor didactice deoarece implementarea noilor tehnologii
necesită schimbări de atitudine, eforturi pentru a -și însuși și forma noi abilități,
noi competențe ;
– lipsa, îndeosebi din grădinițe, a personalului calificat care s ă rezol ve problemele
tehnice.
În urma celor observate, documentate și cercetate pot concluziona că, în ciuda
dotărilor existente, multe cadre didactice din învățământul preșcolar au început să folaseasă
TIC în activitățile instructiv -educativ ă, urmărind atât încu rajarea participării și a inițiativei
preșcolarilor cât și dezvoltarea performanțelor cognitive , cele mai multe educatoare se
implică în activi tatea didactică cu întreaga personalitate și nu se rezumă doar la transmiterea
cunoștințelor.
Corelând datele obț inute cu cele cunoscute în literatura de specialitate studiată, am
ajuns la concluzia că ipoteza de la care am plecat este adevărată, pentru că, într -adevăr,
folosirea tehnologiei informației și comunicațiilor dezvoltă performanțele cognitive ale
preșcola rilor.
Vasile Molan, în revista Tribuna preciza faptul că „a fi profesor înseamnă să te dedici
celor pe care -i educi, să ai sentimente pozitive față de ei, să le oferi dragostea și respectul tău,
să fii conștient că le influențezi viața și ești răspunzăt or pentru asta în fața lor, a părinților, a
societății.”

81 Natu ra relațiilor pe care educatoarea le stabilește cu copiii este determinată nu numai
de modul de abordare a activității și de trăsăturile sale de personalitate, ci și de trăsăturile
individuale și de grup ale preșcolarilor .
Având în vedere că în prezent interesul copiilor pentru școală este din în ce mai
scăzut, folosirea noilor tehnologii reprezintă un factor care îi atrage și îi implică în același
timp, activitățile devenind astfel mai atractive. Și pentru a -i ademeni și mai mult, tehnologiile
informaționale și comunicaționale trebuie combinate cu jocul și metodele interactive , venind
ca o modalitate de a răspunde la provocările moderne din zilele noastre în cadrul procesului
instructiv -educativ.
Utilizarea mijlocacelor TIC satisface cerințele unui învățământ formativ, deoarece
antrenează majoritatea copiilor , chiar și pe cei timi zi, sporește gradul de motivare a învățăturii
prin satisfacțiile pe care preșcolarii le obțin cu ajutorul rezulatelor pozitive ale muncii lor.
Din experiența mea la clasă și din opiniile cadrelor didactice chestionate, am
constatat că noile tehnologii pot fi folosit e în toate activitățile pe domenii experiențiale și
activitățile liber alese dar sunt utilizate cu precădere în cadrul activităților matematice,
cunoașterea mediului și educarea limbajului, putând fi introdus e în orice moment al ctivității ,
pentru înț elegerea unor noțiuni, pentru consolidarea cunoștințelor, în evaluarea formativă, dar
și în momentele în care preșcolarii dau semne de oboseală sau de lipsă de atenție. De aceea
consider că noile tehnologii reprezintă un m ijloc de învățământ atractiv pentru preșcolari .
De-a lungul timpului am observat reacția copiilor atunci când am folosit acest mijloc
didactic și am citit în ochii lor bucurie și satisfacție; am văzut dorința de autodepășire,
competitivitate, perseverență, spontaneitate și mi -am dat seama de impactul puternic pe care
calculatorul îl are asupra lor.
Educatoarea trebuie să adopte un stil democratic, ca racterizat prin relații deschise
bazate pe încredere reciprocă și acceptare, reușind astfel să colaboreze cu copiii într-o
atmosferă caldă , lipsită de tensiune . Calitatea procesului ins tructiv -educativ ține în primul
rând de relația afectivă dintre cadru d idactic și preșcolari . De aceea este necesar ca fiecare
educatoare să fie preocupat ă de cultivarea unor relații bune cu copiii din grupa ei.
Preșcolaritatea este considerată a fi vârsta ce cuprinde cea mai importantă experiență
educațională din viața unei persoane. Pe parcursul ei se înregistrează cele mai alerte ritmuri în
dezvoltarea individualității umane.
Consider că pentru utilizarea calculatorului în cadrul procesului instructiv -educativ ,
foarte importantă este pregătirea zilnică a cadrului didactic , tactul pedagogic al acesteia,
dragostea pentru meseria pe care o practică , precum și relația care se stabilește între
educatoare și copil, aceasta fiind cheia succesului în această profesie.

82 V.2. Recomandări – Noi deschideri
Consider că utilizarea mijloac elor TIC în cadrul procesului didactic a u o importanță
deosebită pentru dezvoltarea performanțeor cognitive ale preșcolarilor și sfătuiesc cadrele
didactice să -l folosescă deoarece acesta se poate utiliza cu mare succes în activitățile pe
domenii experienț iale și activitățile liber alese. De asemenea, recomand educatoarelor să nu
renunțe la celelalte mijloace de învățământ ci să găsescă modalitatea optimă de îmbinare a
acestora astfel încât activitatea de predare -învățare -evaluare să se desfășoare în cele m ai bune
condiții.
Implementarea sistemelor informatice în educație, în învățământul preșcolar în special,
se impune din următoarele motive:
– copiii trebuie pregătiți pentru a stăpâni volumul foarte mare de informație disponibil și
accesibil lor, formându -le abilități pentru a le uti liza;
– participarea copiilor la propria formare în acord cu interesele, aptitudinile, nevoile
acestora.
În vederea integrării într -o mai mare măsură a noilor tehnologii în activitatea de
predare -învățare -evaluare consider că sunt necesare:
– dotarea grădinițelor/școlilor cu mijloace tehnice audio -video deoarece, de multe ori ,
utilizarea echipamentelor electronice la grupă este strict legată de do tarea unităților cu
tehnologie;
– participarea tuturor cadrelor didactice la cursuri de for mare în domeniul TIC ;
– diseminarea unor instrumente pedagogice care să presupună utilizarea TIC.
Stăpânirea competențelor de utilizare a programelor de calculator nu poate fi decât
benefică preșcolarilor și rezultatele școlare ale acestora o vor dovedi.

83 BIBLIOGRAFIE:

1. Balan, B., Boncu, Ș., Cosmovici, A., Cucoș, C. (coord.), (2005), Psihopedagogie
pentru examenele de definitivare și grade didactice. Curs elaborat în tehnologia
învățământului la distanță. Iași: Editura Polirom.
2. Cerghit, I. (2008). Sisteme de instruire alternative și complementare. Structură, stiluri
și strategii, Iași: Polirom.
3. Constantinescu, R., Dănăilă, I. (2011). Utilizarea computerului: ECDL complet.
București: Euroaptitudini.
4. Cosmovici, A. (2005). Psihologie generală . Iași: Editura Polirom.
5. Crețu, T., (2003). Psihologia vârstelor. București: Editura Credis.
6. Cucoș, C. (2002). Pedagogie, Ediția a II -a revăzută și adăugită. Iași: Editura Polirom.
7. Curteanu. S., (2001). PC. Ghid de utilizare . Iași: Editura Polirom.
8. Făt, S., Labă r, V., (2009). Eficiența noilor tehnologii în educație. Cercetare
evaluativă . București: Editura Universității.
9. Goga, M., Nacu, The online technologies used in the communication between
kindergarten -parents , Technical University of Civil Engineering of Buc harest
(Romania);
10. Golu, P., Zlate, M., Verza, E. ( 1997). Psihologia copilului, Manual pentru clasa a
XI-a școli normale . București: Editura Didactică și Pedagogică R.A.
11. Istrate, E., Jinga, I. coord. (2006). Manual de pedagogie, ediția a II -a,revăzută și
adăugită. București: BIC ALL
12. Iucu, R. (2005). Teoria și metodologia instruirii, Proiectul pentru învățământul rural,
suport de curs.
13. Iucu, R., Manolescu, M. (2004). Elemente de pedagogie. București: Editura Credis.
14. Johnson, S., Perspection Inc. (2004). Microsoft Windows XP . București: Editura
Teora.
15. Logofătu, M., (2007). Utilizare PC și Internet. Proiectul pentru Învățământul Rural.
București.
16. Logofătu, M., (2008). Instruire asistată de calculator . Pedagogia Învățământului
primar și preșcolar, Proiectul p entru Învățământul Rural. Ministerul Educației și
Cercetării. București.
17. Manolescu, M. (2004). Curriculum pentru învățământul primar și preșcolar. Teorie și
practică. București: Editura Credis.
18. Manolescu, M., Frunzeanu, M. (2016). Perspective inovative ale evaluarii în
învățământul primar – Evaluarea digitala . București: Editura Universitară.
19. Noveanu, E., Potolea, D., (Coord.) Velea, S., Botnariuc, P., Novak, C., Istrate, O.,
(2008). Informatizarea sistemului de învățământ: Programul S. E. I. Raport de
cercetare evaluativă EVAL SEI 2008. București: Editura Agata.
20. Oprescu, N., Tomșa, Ghe. (2007). Bazele teoretice ale psihopedagogiei preșcolare.
București: V&I Integral.
21. Osterrieth, P. (1976). Introducere în psihologia copilului , București: Editura
Didactică ș i Pedagogică, R.A.
22. Petrovici, C. (2014) Didactica activităților matematice în grădiniță . Iași: Editura
Polirom.
23. Tomșa, Ghe., (Coord.) (2005). Psihopedagogie preșcolară și școlară. Tematică
necesară susținerii examenelor de definitivat și gradul II didacti c. București: C.N.I.
Coressi S.A.
24. Vlădoiu, D. (2005). Instruire asistată de calculator. Proiectul pentru Învățământul
Rural

84 SURSE ELECTRONICE:

1. http://ecdl.credis.ro , site accesat la data de 12.06. 2016
2. http://mentoratrural.pmu.ro/sites/default/files/ResurseEducationale/proces%20didactic
%20asistat%20IT_repere%20pentru%20ment ori.doc , site accesat la data de
19.03.2018, ora 11.00;
3. http://portal.edu.ro/index.php/articles/pressrel/12142/en , site accesat la data de
22.08.2016;
4. http://proiecte.pmu.ro/c/document_library/get_file?p_l_id=16980&folderId=31565&n
ame=DLFE -2702.pdf , ghid de bune practici pentru educația timpurie a copiilor între
3 – 6/7 ani, site accesat la data de 14.04. 2018;
5. http://ro.wikipedia.org/wiki/Software , site accesat la data de 09.03.2018, ora 15.00
6. http://www.unibuc.ro/eBooks/informatica.htm , U.B., site accesat la dat a de 12.03.
2017 ;
7. https://alingavreliuc.files.wordpress.com/2010/10/septimiu -chelcea -tehnici -de-
cercetare -sociologica1.pdf , site acces at la data de 20.01.2018;
8. https://www.integrare -tic.ro/DespreProiect/Context.aspx , site accesat la data de
03.05.2018, ora 15.22
9. iota.ee.tuiasi.ro/~aadascal/curs_iac/IAC_Manual_Draft.p df, site accesat la data de
23.02.2018;
10. www.elearning.ro/noile -tehnologii -pentru -educatia -prescolarilor , site accesat la data
de 23. 02. 2018, ora 10.50.

85 ANEXA 1
CHESTIONAR ADRESAT CADRELE DIDACTICE DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL
PREȘCOLAR

Stimată doamnă /Stimate Domn,

Vă adresez rugămintea de a mă sprjini în realizarea unei cercetări la nivelul
învățământului preșcolar. Cercetarea se adresează exclusiv cadrelor didactice din
învățământul preșcolar și are ca scop identificarea opiniilor acestora cu privire la
diferite aspecte ale utiliz ării Tehnologiei Informației și Comunic ațiilor (TIC) . Opinia
dumneavoastr ă este importantă pentru această cercetare. Răspunsurile vor rămâne
confidențiale, iar prelucrarea acestora se va efectua numai pentru scopul cercetării de
față.
Vă rog să răspundeți sincer la toate întrebările, încercuind litera variantei de
răspuns care corespunde opiniei sau situației dumneavoastră. Unde est e cazul, formulați
dumneavoastră răspunsul în scris.

Vă mulțumesc!

86 Grădinița/Școala:

Grupa la care predați:

I. Vechime:
a) 0 -5 ani
b) 5-10 ani
c) 10-15 ani
d) 15-20 ani
e) 20-25 ani
f) 25–30 ani
g) 30-35 ani
h) 35-40 ani
i) peste 40 ani
II. Genul:
a) feminine
b) masculin

III. Nivelul studiilor:
a) medii
b) studii superioare de scurtă durată
c) studii superioare de lungă durată
d) doctorat
e) fără studii
IV. Tipul de învățământ :
a) de stat
b) privat
V. Gradul didactic
a) necalificat
b) debutant
c) definitivat
d) gradul II
e) gradul I

87 1. Ce aspecte aveți în vedere atunci când alegeți mijloace de învățământ pentru o
activitate?
a) Particularitățile clasei
b) Asimilara mai rapidă a cunoștințelor, capacităților, deprinderilor
c) Crearea unei situații de autoinstruire
d) Abordarea interdisciplinara a problematicii respec tive
e) Altele (menționați)
…… ……………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………
2. În ce măsură sunteți de acord cu următoarea afirmație?

Acord
total Acord
parțial Nici acord,
nici dezacord Dezacord
parțial Dezacord
total
Reușita activității
este condiționată de
mijloacele de învățământ
utilizate.

3. Ce mijloace de învățământ folosiți mai des?
a) Mijloace informativ -demonstrative
b) Mijloace de exersare și formare a deprin derilor
c) Mijloace de raționalizare a timpului în cadrul acrivităților
d) Mijloace de evaluare a rezultatelor învățării
e) Mijloace tehnice audio -video

4. Considerați ca în procesul de predare -învățare -evaluare aveți nevoie de un calculator?
a) Da
b) Nu

5. Clasa dumne avoastră dispune de calculatoare?
a) Da, pentru educatoare
b) Da, pentru preșcolari
c) Nu

88 6. În ce măsură sunteți de acord cu următoarea afirmație?

Acord
total Acord
parțial Nici acord,
nici dezacord Dezacord
parțial Dezacord
total
În orice activitate pe
domen ii experiențiale o
secvență poate fi organizată
cu ajutorul calculatorului ?

7. În ce măsură sunteți de acord cu următoarea afirmație?

Acord
total Acord
parțial Nici acord,
nici
dezacord Dezacord
parțial Dezacord
total
Orice noțiune
introdusă/consoli dată cu
ajutorul TIC este mai ușor
accesibilă și contribuie la
trecerea treptată de la
abstract la concret.

8. În ce măsură considerați că TIC stimulează potențialul intelectual?
a) deloc
b) în foarte mică măsură;
c) în mică măsură;
d) în mare măsură;
e) în foarte ma re măsură.

9. În ce situații folosiți calculatorul ?
a) Atunci când mă pregătesc pentru activități
b) Pentru redactarea unor documente școlare
c) Nu îl folosesc

89 10. Folosiți TIC în activitățile instructiv -educative din gradiniță?
a) Niciodată
b) Uneori
c) Deseori
d) Întotdeau na

Întrebările 11, 12, 13, 14, 15, 16, se adresează cadrelor didactice care au răspuns la
întrebarea 10: b, c sau d.

11. Utilizați soft -uri educaționale în procesul instructiv -educativ?
a) Da
b) Nu

12. Ce soft -uri educaționale utilizați? (această întrebare se adresează cadrelor didactice
care au răspuns afirmativ la întrebarea numărul 11)
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………………..
…………………. …………………………………………………………………………………………………………….. ….
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………………..
13. În ce tipuri de activități folosiți mai des TIC? Alegeți 3 variante în ordinea opțiunilor.
a) Activitatea de transmitere și însușire de noi cunoștințe
b) Activitatea de formare de priceperi și deprinderi
c) Activitatea de recapitulare și s istematizare
d) Activitatea de verificare și evaluare
e) Activitatea mixtă

Prima opțiune A doua opțiune A treia opțiune

14. În ce măsură sunt antrenați copiii dumneavoastră în învățare dacă folosiți TIC?

a) deloc
b) în foarte mică măsură;
c) în mică măsură;
d) în mare măsură;
e) în foarte mare măsură.

90 15. În ce măsură participă preșcolarii timizi la activitate atunci când folosiți TIC?
a) deloc
b) în foarte mică măsură;
c) în mică măsură;
d) în mare măsură;
e) în foarte mare măsură.

16. În opinia dumneavoastră, care credeți că sunt avantajele utilizării TIC în activitățile
desfășurate în grădiniță? Menționați în ordinea importanței.
a) Facilitează procesul de asimilare, fixare, consolidare și verificare a cunoștințelor
b) Întărește motivația preșcolarilor în procesul de învățare
c) Stimulează gândiriea logică și imaginația
d) Sprijină educaținal copiii cu cerințe educaționale speciale
e) Asigură învățarea prin joc.

Prima opțiune A doua opțiune A treia opțiune

91 ANEXA 2
CHESTIONAR ADRESAT FACTORILOR DECIZIONALI DIN
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLA R

Stimată doamnă /Stimate domn,

Vă adresez rugămintea de a mă sprjini în realizarea unei cercetări la nivelul
învățământului preșcolar. Cercetarea se adresează exclusiv factorilor decizionali din
învățământul preșcolar și are ca scop identificarea opinii lor acestora cu privire la
diferite aspecte ale utiliz ării Tehnologiei Informației și Comunicării (TIC) . Opinia
dumneavoastr ă este importantă pentru această cercetare. Răspunsurile vor rămâne
confidențiale, iar prelucrarea acestora se va efectua numai pent ru scopul cercetării de
față.
Vă rog să răspundeți sincer la toate întrebările, încercuind litera variantei de
răspuns care corespunde opiniei sau situației dumneavoastră. Unde este cazul, formulați
dumneavoastră răspunsul în scris.

Vă mulțumesc!

92 Grădinița/Școala:

Funcț ia:

I. Vechimea:
j) 0 -5 ani
k) 5-10 ani
l) 10-15 ani
m) 15-20 ani
n) 20-25 ani
o) 25–30 ani
p) 30-35 ani
q) 35-40 ani
r) peste 40 ani

II. Genul:
c) feminin
d) masculin
III. Nivelul studiilor:
f) medii
g) studii superioare de scurtă durată
h) studii su perioare de lungă durată
i) doctorat
j) fără studii
IV. Tipul de învățământ :
c) de stat
d) privat
V. Gradul didactic
f) necalificat
g) debutant
h) definitivat
i) gradul II
j) gradul I

93 1. Ce mijloace de învățământ considerați că ar trebui folosite mai des?
f) Mijloace informa tiv-demonstrative
g) Mijloace de exersare și formare a deprinderilor
h) Mijloace de raționalizare a timpului în cadrul acrivităților
i) Mijloace de evaluare a rezultatelor învățării
j) Mijloace tehnice audio -video

2. Considerați că în procesul de predare -învățare -evalua re cadrele didactice au nevoie de
un calculator?
c) Da
d) Nu

3. Instituția pe care o conduceți dispune de calculatoare?
d) Da, pentru cadre didactice
e) Da, pentru preșcolari
f) Nu

4. Dacă da, calculatoarele sunt conectate la internet?
a) Da;
b) Nu.

5. Ce tip de conectare la In ternet aveți în unitate?
a) Dial up (prin telefon)
b) Broadband (prin cablu)
c) Altul, menționați………………………………………

6. Unitatea dumneavoastră are pagină/ site de prezentare pe internet?
a) Da, informațiile sunt actualizate de câte ori este necesar;
b) Da, info rmațiile sun t actualizate anual ;
c) Nu, dar intenționăm să facem în acest an școlar;
d) Nu, și nici nu considerăm că este necesar deocamdată.

94 7. Cadrele didactice din unitatea dumneavoastră utilizează calculatorul în activitățile
instructiv -educative din gradiniță?
e) Nicioda tă
f) Uneori
g) Deseori
h) Întotdeauna

8. În ce măsură considerați că noile tehnologii stimulează potențialul intelectual?
f) deloc
g) în foarte mică măsură;
h) în mică măsură;
i) în mare măsură;
j) în foarte mare măsură.

9. În ce măsură considerați că următoarele direcții de dezvol tare în ceea ce privește TIC
sunt prioritare pentru unitatea dumneavoastră? Menționați în ordinea importanței.
a) Ca suport pentru predare – învățare – evaluare la diferite categorii de activitate;
b) Pentru administrare, management, situații școlare;
c) Pentru dez voltare de proiecte educaționale în colaborare cu alte unit ăți.

Prima opțiune A doua opțiune A treia opțiune

10. Unitatea dumneavoastră dispune de o strategie care vizează explicit utilizarea noilor
tehnologii?
a) Da, constă într -un document separat;
b) Da, este inclusă în proiectul de dezvoltare instituțională al unității;
c) Da, însă nu este elaborată formal/ nu este scrisă;
d) Nu, dar în acest an școlar intenționăm să dezvoltăm un astfel de document;
e) Nu, deoarece nu considerăm că este o prioritate a unității no astre.

11. Cum considerați că ați putea sprijini cadrele didactice pentru a utiliza în activitatea
didactică, într -o mai mare masură, noile tehnologii?
…………………………………………………………………………………………….. …………………………..
…………………………………………………………………………………………………………….. …………..

95 12. În ce măsură sunteți de acord cu următoarea afirmație?

Acord
total Acord
parțial Nici acord,
nici
dezacord Dezacord
parțial Dezacord
total
Orice noțiune introdusă/consolidată cu
ajutorul noilor tehnologii este mai
ușor accesibilă și contribuie la trecerea
treptată de la abstract la concret.

13. În opinia dumneavoastră, care credeți că sunt avantajele utilizării noilor tehnologii în
activitățile desfășurate în grădiniță? Menționați în ordinea importanței.
f) Facilitează procesul de asimilare, fixare, consolidare și verificare a cunoștințelor ;
g) Întărește motivația preșcolarilor în procesu l de învățare ;
h) Stimulează gândiriea logică și imaginația ;
i) Sprijină educațional copiii cu cerințe educaționale special;
j) Asigură învățarea prin joc.

Prima opțiune A doua opțiune A treia opțiune

14. Precizați care sunt, în opinia dumneavoastră, dezavanta jele utilizării noilor tehnologii
în activitatea didactică?
…………………………………………………………………………………………………………….. …………..
……………………………………………….. ………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………….. …………..

96 ANEXA 3
GHID DE INTERVI U INDIVIDUAL SEMISTRUCTURAT ADRESAT
CADRELOR DIDACTICE DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR

Acest interviu face parte din cercetarea “T ehnologia Informației și Comunicațiilor în
învățământul preșcolar ”. Opinia dumneavoastră, în calitate de cadru didactic, este importantă
pentru această cercetare.
Vă rog să vă prezentați precizând, numele, funcția, specializarea, gradul didactic,
experiența profesională….. …………………………………………………………………………………………… …
1. Considerați că utilizarea noilor tehnologii în educație contribuie la o mai bună
pregătire a preșcolarilor? Motivați răspunsul

2. Clasa în care vă desfășurați activitatea este dotată cu calculatoare și videoproiector?
Dacă DA – Cine are acces l a ele?
– Cât de des le utilizați?
Dacă NU – Care sunt motivele?

3. La ce categorii de activități utilizați mai mult noile tehnologii?

4. De când folosiți noile tehnologii, activitatea didactică pe care o desfășurați s -a
modificat? Motivați răspunsul.

5. Dați cît eva exemple de jocuri pe calculator/softuri educaționale pe care le utilizați în
activitatea didactică.

6. Ce surse online de informare accesați atunci când vă pregătiți pentru activități?

7. Ați participat la cursuri de formare în domeniul utilizării noilor t ehnologii /TIC?
Dacă DA – Ce fel de cursuri ați urmat?
– Considerați că informațiile primite au fost utile pentru activitatea dumneavoastră
cu preșcolarii? Motivați răspunsul .
– După ce ați urmat aceste cursuri ați utilizat într -o mai mare măsură noile
tehno logii în activitatea didactică?
Dacă NU – Care sunt motivele?
– Ați dori să participați la astfel de cursuri?

97 ANEXA 4
GHID DE INTERVIU INDIVIDUAL SEMISTRUCTURAT ADRESAT
FACTORILOR DECIZIONALI DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR

Acest interviu face parte din ce rcetarea “T ehnologia informației și comunicațiilor în
învățământul preșcolar ”. Opinia dumneavoastră, în calitate de director, este importantă pentru
această cercetare.
Vă rog să vă prezentați precizând, numele, funcția, specializarea, gradul didactic,
experiența profesională…..

1. În opinia dumneavoastră, școala de astăzi este în acord cu societatea pe care o
deservește? Motivați răspunsul.

2. Ce înseamnă pentru dumneavoastră tehnologie pentru educație ?

3. Educatoarele din grădinița/școala pe care o coordo nați sunt interesate de utilizarea
noilor tehnologii în activitatea didactică?
Daca DA – În ce procent estimați?
Daca NU – Care credeți că sunt motivele?

4. Educatoarele din gradinița/școala pe care o manageriați au participat la cursuri de
formare în domen iul utilizării noilor tehnologii /TIC?
Dacă DA – Ce fel de cursuri au urmat?
a) Inițiere în utilizarea calculatorului;
b) Curs avansat de utilizare a calculatorului;
c) Curs aplicativ de utilizare a noilor tehnologii în educație;
d) Atele ………. …………………………………………………………….
– Aceste cursuri au răspuns nevoilor de formare ale cadrelor didactice?
Dacă NU – Care credeți că sunt motivele?

5. Grădinița/școala pe care o coordonați este dotată cu calculatoar e și videoproiectoare?
Daca DA – Câte și unde sunt montate acestea?
– Cine are acces la ele?
– Cât de des sunt utilizate?
Daca NU – Care sunt motivele?

98 6. Biblioteca școlară este dotată cu softuri educaționale?
Dacă DA – Ce softuri?
– Educato arele utilizează aceste softuri în activitatea curentă la grupă?
– Pentru ce categorii de activități există mai multe softuri?
Dacă NU – Care sunt motivele?
– Doriți sa achiziționați softuri educaționale?

7. În opinia dumneavoastră, care sunt dezav antajele utilizării noilor tehnologii în
activitatea didactică?