Obiectivul cercetării este publicitatea din revistele periodice din Republicii Moldova. [305825]

[anonimizat]. [anonimizat], atitudini față de sine și față de societate. [anonimizat].

Interacțiunea dintre imagine și text în mesajele publicitare este din ce în ce identificat ca ”Creolized Text”, [anonimizat]. Utilizarea textului ”croelized text” în publicitatea promovează atracția activă a consumatorului și im pactul asupra acestuia. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] a acestei cercetări.

Revistele în care se plasează publicitatea este un canal important de distribuție a publicității. [anonimizat] o [anonimizat] a [anonimizat], vânzarea nu numai a produsului, dar și a părții intangibile: Frumusețe,superioritate, sănătate, perfecțiune. Interacțiunea dintre componentele vizuale și verbale în textul publicitar este una din principalele căi de atragere a atenției. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat].

Obiectivul cercetării este publicitatea din revistele periodice din Republicii Moldova.

Subiectul lucrării este de a studia interacțiunea componentelor verbale și vizuale a mesajului publicitar din revistele periodice.

Scopul lucrării este de a studia particularitățile interacțiunii dintre componentele verbale și vizuale din publicitatea revistelor periodice.

Acest obiectiv determină necesitatea de a rezolva următoarele sarcini:

Să iau în considerare abordările privind definirea mesajului publicitar, a proprietăților și caracteristicile sale pentru a defini textul creolizat;

Să iau în considerare structura componentelor verbale și vizuale ale publicității;

Identificarea elementelor verbale al mesajului publicitar;

Identificarea componentelor vizuale al mesajului publicitar;

Analiza interacțiunii dintre componentele verbale și vizuale în publicitatea din reviste.

Structura lucrării: [anonimizat], introducere, [anonimizat].

În introducere s-a [anonimizat], subiectul, scopul și sarcinile.

[anonimizat], caracteristicile elementelor structurale verbale și a imaginii în publicitate.

Al 2-lea capitol servește ca o caracteristică a [anonimizat].

În concluzie sunt formulate principalele concluzii pe tema cercetată.

CAPITOLUL I

ASPECTE TEORETICE ALE TEXTULUI PUBLICITAR CA UNITATE DE COMUNICARE

I.1.Textul publicitar: [anonimizat]. Conceptul de ”Creolized text”

[anonimizat]-important pe piața produselor și a serviciilor, ea reprezintă una din cele mai importante strategii de marketing contemporan. În timp ce eforturile unei companii sunt concentrate spre îmbunătățirea produsului și adaptarea acestuia la cererea consumatorului, publicitatea îndeplinește sarcina opusă – adaptarea cererii consumatorului la produsul fabricat.

Pentru a atrage atenția consumatorului asupra produsului reclamat, este necesar de a întocmi un text publicitar coerent, care reprezintă niște note informative și persuasive despre produs, care prin urmare poate sensibiliza consumatorul.

În cercetările despre textul publicitar se poate de găsit diferite interpretări și definiții despre ce reprezintă el în fine, însă toate conceptele și reprezentările despre textul publicitar nu se contrazic, ci se completează reciproc. De exemplu, I. S. Bernadskaya consideră că limbajul publicitar este o entitate comunicațională care funcționează în sfera marketingului și este responsabil pentru promovarea produsului, serviciului sau indeei.

Pe când A. D. Krivonosova, consideră că textul publicitar este un text cu o notă informativă de reclamare care încorporează anumite funcții:

Conține informație de reclamare a unui, serviciu, produs, idei;

Este destinat unui anumit grup de persoane;

Formează sau menține interesul despre produs, serviciu, idei.

Pe lângă funcțiile acestuia, textul publicitar are și anumite proprietăți care ne ajută să-l diferențiem de celelalte tipuri de text.

Cercetătorii din domeniu au identificat 4 proprietăți a textului publicitar:

Proprietatea de completare – textul publicitar completează imaginea publicitară;

Proprietatea de alertă – în textul publicitar este prezentă fraza de alertă ( slogan sau titlu) cu un efect specific de reprezentare a ideei publicitare;

Proprietatea de ierarhizare – în textul publicitar există o ierarhie a textului, în primul rând este sloganul sau titlu și apoi după textul de bază care include informație despre produs;

Proprietatea de evaluare – care subliniază avantajele produsului sau a serviciului reclamat, factorul motivațional în acest sens îi revine originalității, nevoia socială, unicitatea produsului promovat.

Precum că totul demult s-a descoperit și ceea ce facem acum sunt doar niște adausuri sau îmbunătății. În lucrările științifice din ultimii ani s-au identificat și alte proprietăți cu privire la conținutul textului publicitar, care vin în ajutor celor vechi.

Concizia – fenomenul la care se produce compresia unităților lingvistice, adică oferă mai multă valoare unei unități. Acest lucru permite nu doar de a reduce semnificativ din volumul textului, dar și de a extinde semnificația acestuia.

Egocentrismul- publicul țintă interpretează publicitatea și personajele actante în cadrul publicității prin propria persoană, adică își pun propria persoană în locul modelului publicitar. În acest caz textul se formează în baza interpretării publicului despre propria persoană. De exemplu, ” Connex- tu faci viitorul”

Imperativitatea – folosirea modului imperativ pentru a indica acțiunile dorite destinatarului. Acest lucru atrage atenția și generează o dorință de a acționa. De exemplu ,” Stella Artois – Prețuiește fiecare pahar”

Sugestivitatea – este abilitatea de a influența subconștientul destinatarului cu ajutorul mijloacelor lingvistice, para-lingvistice și simbolice de comunicare.

Mituri publicitare – unul din principalele obiective sunt mitologizarea produselor, adică crearea unei anumite imagini care să corespundă cu așteptările și preferințele consumatorului. De exemplu, ” Venus. Simte-te o zeiță!”

Pe lângă proprietățile inerente a textului publicitar, care prin urmare îl diferențiază de celelalte tipuri de text, cercetătorii identifică o serie de caracteristici a textului publicitar.

Caracteristicile care alcătuiesc originalitatea textului publicitar modern:

1) ”Creolized text” (textul croelizat) – definirea acestui element se realizează prin fenomenul că transmiterea particulei informative se realizează prin diverse mijloace de natură verbală și non-verbală. Acestea includ mesajul verbal real, imaginea și simbolurile. Creolizarea permite creșterea dramatică a impactului textului publicitar asupra destinatarului.

2) Lapiditatea – textul publicitar modern devine scurt, concis, laconic și expresiv. Acest fapt se realizează prin prisma interpretării consumatorului, destinatarul nu petrece mult timp pentru ca textul să fie receptat și înțeles, această caracteristică se manifestă prin fenomenul de ” blitz efect”, adică publicitatea are un impact de o secundă și datorită expresivității textului destinatarul cunoaște produsul promoțional fără ca publicitatea să fie citită și recitită de mai multe ori.

3) Saturația expresivă și pragmatică ridicată – în majoritatea textelor publicitare moderne sunt utilizate imagini expresive. Mesajul publicitar este creat pentru impactul asupra destinatarului, în special, cu scopul pragmatic specific – să-l determine să efectueze anumite acțiuni ( a cumpăra un produs sau a folosi unele servicii).

Creolized Text

Anita Macedonia în cartea sa despre textul creolizat spun că acesta joacă un rol important în limbajul publicitar, deoarece crește importanța imaginilor în mesajele publicitare. Imaginile din textele creolizate permit creșterea posibilitățile interpretării, de către destinatari, a publicității, pentru că asigură integritatea și coerența acestuia.

A.Macedonia individualizează regulile de bază pentru crearea textului creolizat.

1) Informațiile nu trebuie să fie dublicate în text și imagine;

2) Părțile iconice și textul trebuie să fie integre și inseparabile;

3) Publicitatea ar trebui creată în așa mod, încât destinatarul mai întâi să atragă atenția la imagine și apoi deja la text.

4) Trebuie să fie folosite în mare parte substantive;

5) Utilizarea structurilor sintactice laconice;

Potrivit lui L.P.Amiri, în funcție de modul în care trebuie să prezentăm informația, se disting următoarele modele de creare a textului crealizat:

Text + imagine, într-un astfel mesaj publicitar imaginea arată produsul descris în text;

Imaginea + text, în care textul explică ceea ce este ilustrat pe imagine;

Text = imagine, textul și imaginea se completează reciproc purtând un sens holistic.

M.Voroshilova oferă un model similar ca acel prezentat anterior privind interacțiunea componentelor verbale și vizuale:

1) Imaginea vizuală, care se bazează pe faptul că textul și imaginea poartă același înțeles, denotă aceleași obiecte sau situații;

2) Corelația, unde textul și imaginea indică diferite obiecte și situații, dar sunt asociate sau tematic legate;

3) Limbajul publicitar, în care componentele verbale și vizuale se completează reciproc.

Indiferent de corelația acestor două elemente, în mesajul publicitar aceste două elemente oferă integritate și conectivitate, creează o unitate în ceea ce privește transmiterea informației publicitare. O astfel de strategie de transmitere a informației afectează destinatarul, în comparație cu alte cu altfel de publicități, pentru că afectează mai multe simțuri.

Un text publicitar competent ar trebui să fie condiționat de formularea corectă a sarcinii și a nevoilor publicului. Al ar trebui să conține fraze simple și să fie concis, de asemenea, să provoace asociații pozitive cu produsul promovat. Textul publicitar ar trebui să impresioneze consumatorul, precum că produsul este într-adevăr necesar și trebuie achiziționat.

Mesajul publicitar în reviste

Mesajul publicitar contemporan, plasat într-un ziar sau revistă, din punct de vedere a construcției și mijloacele sale de exprimare, este format dintr-o imagine statică ( fotografie) și informații verbale (text). Cu alte cuvinte, textul și fotografia are aceeași greutate, echivalență și o interdependență totală, dacă privim acest concept prin prisma limbajului publicitar.

Publicitatea din Republica Moldova, precum și alte domenii artistice-textuale care reprezintă cultura din Republica Moldova – dramaturgia, cinematografia, literatura – pun accentul pe cuvinte și psihologia acestora. Deci, în publicitate, un aspect important îi revine nu doar imaginei, dar și a textului publicitar, adică a cuvintelor.

Limbajul Publicitar este reprezentat prin trei elemente: imaginea – sloganul – textul. Însă, această structură se poate de completat cu titlu și logo-ul.

Pe lângă aceasta, există o sumedenie de clasificări a mesajului publicitar. Aspectul limbajului publicitar se diferențiază în dependență de funcțiile pe care acesta le îndeplinește, cum ar fi de a comunica ceva sau de a reclama ș.a.m.d. De exemplu, în dependență de viziunea producătorului de publicitate, Philip Kotler a identificat trei tipuri de publicitate:

Informativă;

De menținere;

De aducere aminte.

Publicitatea informativă reprezintă în sine o noutate, reclamarea unui produs nou pe piață, comunicarea despre schimbările produsului sau serviciului, descrierea principiilor de utilizare a produsului sau a funcțiilor sale de bază ș.a.m.d. Un așa tip de reclamă, în general, se utilizează în cazul în care o companie vine cu ceva nou pe piață, deoarece anume ea creează prima impresie despre produs.

Publicitatea de menținere reprezintă formarea unor preferințe sau atitudini selective cu privire la o marcă de produse deja cunoscute, crearea imaginii produsului care are anumite caracteristici și aceste caracteristici sunt utilizate în publicitate pentru a-l pune în evidență.

Publicitatea de aducere aminte are ca scop menținerea imaginii produsului reclamat în memoria consumatorului, să reamintească unde și când se poate achiziționa produsul, precum că acest produs va fi necesar în viitorul apropiat.

I.2.Structura componenței verbale a textului publicitar

Textul publicitar este considerat de către cercetători ca o entitate semiotică complexă cu o anumită structură. Elementele care creează textul publicitar sunt necesare pentru a influența și sensibiliza publicul, în virtutea obținerii rezultatelor dorite.

Structura componentei verbale a textului publicitar diferă de la caz la caz. Acest lucru depinde de diverși factori, cum ar fi scopul mesajului publicitar, natura publicului țintă, plasarea publicității. Fiecare text publicitar este construit în conformitate cu anumite reguli și are o structură general acceptată caro constă în:

Slogan;

Titlu;

Textul principal ( textul informativ);

Marcă;

Logo.

Componenta principală a recursului publicitar este sloganul. Aceasta este partea cheie și cea mai recunoscută a textului publicitar.

Sloganul – expresie aforistică care exprimă ideea de bază a publicității. Sloganul poate fi folosit pe toate tipurile de purtători ai mesajului publicitar. Sloganul constă dintr-un cuvânt, o expresie, o propoziție ce creează imaginea unui produs sau firme ofertante. Se poate repeta identic sau în variante pe parcursul uneia sau mai multor campanii publicitare. Principala calitate a sloganului este concizia, el fiind astfel ușor de memorat. Pentru o mai bună memorare, sloganul trebuie să fie scurt, expresiv și cât mai precis posibil pentru caracterizarea produsului. De exemplu: ” Izvorul Zânelor – Viață pură”

S. Bernadskaya clasifică sloganurile după următoarele criterii:

1) În funcție de modul de prezentare a informației identificăm slogane abstracte și specifice:

– Sloganurile abstracte. Acestea reprezintă fraze care au o legătură abstractă cu produsul, adică au o legătură de la distanță care nu indică anumite caracteristici ale produsului. Sloganurile abstracte se bazează pe asocieri libere. De exemplu: ” Parfumul Boss – Această zi va fi a ta!”

– Sloganuri specifice. Acestea la rândul său oferă informație exact despre produs, indică principalele avantaje, caracteristici, beneficii pentru consumator. Ele sun ușor de corelat cu produsul. De exemplu: ” Pastilele ImmuBlend – Spune NU răcelii și gripei”

2) În funcție de scopul campaniei publicitare, sloganurile se împart în slogane axate pe produs și slogane axate pe companie:

– Slogane axate pe produs, se utilizează pentru promovarea unei anumite mărci sau a produsului. Aproape întotdeauna în acest caz în slogan este prezent numele de marcă. De exemplu: ” Parfumul Lancome – La vie est belle”. În traducere ar fi, ” viața este frumoasă”.

– Slogane axate pe companie. Un astfel de slogan se referă la companie în sine. Ca punct de reper este faptul necesității de a distinge ușor compania printre altele. Accentul se pune pe orice diferență majoră din activitățile companiei, care se poate extinde pe întreaga gamă de produse sau servicii. De exemplu ” MaxFactor. Recomandat de profesioniști”.

Titlul – Un alt element important al textului publicitar este titlul. Titlu conține informații de prim-plan, deoarece el atrage cel mai multă atenție și este citit în primul rând.

K. Bove și U. Arens împart titlurile în cinci grupe:

1) Proprietățile utile ale titlului, pentru a atrage atenția consumatorului se utilizează promisiunile. Astfel de titluri dau promisiuni directe despre calitățile produsului. De exemplu : ” Crema Doliva – Menține pielea tânără și suplă” .

2) Titluri provocatoare creează curiozități în rândul consumatorilor și-i provoacă să citească textul principal (informativ). De exemplu: ” Cremă de față L’Oral – Revoluție în îngrijirea pielii”.

3) Titluri informative, se axează pe precizia informației privind produsul. De exemplu: ” Crema Shiseido Ultimune – Ca și coprul, pielea are un sistem imunitar”.

4) Titluri interogative. Această categorie pune pe gânduri consumatorul ceea ce-i creează o atracție intelectuală. Mai mult ca atât există și partea privind dorința consumatorului de a afla răspunsul și de aceea consumatorul pentru a-l găsi va citi publicitatea până la capăt. Însă această categorie de titlu are un risc, dacă consumatorul din start răspunde negativ la întrebare, probabilitatea că publicitatea va fi citită până la sfârșit este egală cu 0. De exemplu ” Pampers – Cum sună diminețile fericite? ”.

5) Titlurile care conțin o comandă. Astfel de titluri fac apel la acțiune, ele de obicei stimulează consumatorul. Consumatorul, de obicei, atrage atenția la astfel de titluri, deoarece îi motivează acțiunile. De exemplu, ” Gel de duș Palmovile – dați-vă tentației în fiecare zi”.

Titlul este considerat un element-cheie a mesajului publicitar. Deoarece el formează atitudinea cititorului față de textul ulterior. Plus la aceasta, titlul publicitar are ca scop de a atrage consumatori potențiali. Prin urmare titlul este acel element ce poate cumpăra încrederea consumatorului.

Textul Principal ( textul informativ) – Trebuie să evite artificiile și înfloriturile; trebuie să fie concis, să folosească un limbaj convențional, să conțină puține semne de punctuație, să evite metaforele și excesul de adjective calificative, să evite folosirea caracterelor de litere cu ornamentații. Dacă volumul de informații transmis este mai mare, textul se divide în blocuri tematice distincte între ele dar având coerență interioară. Amploarea textului informativ depinde și de timpul pe care îl au la dispoziție receptorii mesajului. Textele reclamei depind de suportul de transmitere sau de mediul purtător (scris, audio-vizual, stradal). Reclamele audio-vizuale pot folosi manifestarea de satisfacții auditive sau vizuale referitoare la calitatea produsului/serviciului. Dacă produsul este foarte cunoscut, textul poate lipsi, reclama având ca scop împrospătarea memoriei. În astfel de situații, reclama poate apărea cu marca produsului, logo-ului ofertantului, eventual un slogan. Textul cuprinde de regulă, următoarele categorii de date: marca, istoricul firmei sau produsului, performanțe, datele tehnice, avantajele folosirii lui, modul de utilizare, situația lui pe piața mondială, elemente de noutate, garanții de calitate, prețul de vânzare, facilități de cumpărare, țara de origine, etc.

Marca – Marca reprezintă un nume, un termen, un semn, un simbol, un desen sau orice altă combinație a acestor elemente. Marca servește la identificarea bunurilor sau serviciilor unui vânzător, pentru a le diferenția de cele ale concurenților. Marca produsului este o componentă obligatorie a oricărei reclame. Marca este adoptată pentru identificare și diferențiere. Elementele mărcii sunt: numele de marcă (expresia verbală a mărcii), emblema (elementul de simbolizare a mărcii, care asigură recunoașterea printr-un semn grafic a acesteia), marca depusă sau înregistrată (marca ce se bucură de protecție legală, fiind proprietate exclusivă).

Logo-ul – Logo-ul reprezintă forma stabilită în care apare în reclame denumirea unui sponsor de publicitate, cum ar fi: firma ofertantă, magazinul care vinde produsul, etc. În reclama video, se poate recurge la un logo de imagine, la un logo sonor sau o combinație sunet – imagine. Nu este obligatorie folosirea unui logo; unii sponsori urmăresc astfel să scoată în evidență marca produsului și să protejeze numele firmei de eventualele eșecuri. În cazul firmelor de prestigiu, logo-ul ajută la transferarea renumelui produsului asupra noilor produse promovate de reclamă.

I.3. Aspectele vizuale ale textului publicitar

Aspectele vizuale ale textului publicitar transmit o cantitate cu mult mai mare de informație decât aspectele verbale. Ele au următoarele beneficii:

Dacă prin imagine vom înlocui un text voluminos, informația transmisă de ea va fi cu mult mai repede receptată;

Imaginea transmite consumatorului aspectul real al produsului sau efectul produs de acesta. Nu va fi nevoie de interpretare, ci pur și simplu de vizualizare atentă a imaginii;

Imaginea reprezintă consumatorului produsul din unghiul cel mai favorabil. Pe lângă aceasta imaginea produsului pe poate de completat cu anumite elemente vizuale care vor atrage atenția, cum ar fi: femei, animale, copii, peisaje naturale;

Consumatorul crede mai mult în ceea ce e relatat în imagine decât celea scrise sub formă de text;

Din cauza perceperii rapide a imaginii, ea determină o reacție pozitivă mai rapidă decât textul;

Imaginea este o componentă vizuală importantă, care este responsabilă pentru autenticitatea întregului mesaj publicitar. Elementele vizuale ( împreună cu textul) pot rezolva o serie de sarcini publicitare:

De atragere atenției din partea potențialilor consumatori;

De menținere a interesului din partea consumatorului;

Crearea atmosferei de încredere;

Stimularea dorinței de cumpărare.

Mijloacele vizuale elimină necesitatea unei lungi explicații verbale. Ele simplifică, de asemenea, percepția informațiilor, oferindu-le în cea mai concisă și mai ușoară formă de înțeles. Plus la aceasta, imaginea poate clarifica o posibilă neînțelegere despre produs, precum că oferă clienților o imagine completă a produsului.

Componentele vizuale ale textului publicitar sunt culorile și ilustrațiile:

Culoarea – una dintre cele mai importante elemente ale publicității. În publicitate culoarea este concepută pentru a efectua o serie de funcții, cum ar fi:

Atrage atenția destinatarului;

Redă cu o perspicacitate mai mare esența produsului;

Îmbunătățește memorarea publicității;

Formează o anumită relație cu produsul;

Evidențiază anumite elemente ale publicității;

Echilibrează publicitatea.

Atunci când alegi combinația de culori în publicitate, este necesar să se ia în considerația modul în care acesta culoare sau aceste culori vor influența destinatarul și, evident, asociațiile pe care aceste culori le provoacă.

Pe baza studiilor lui Michael Postoreanu, culorile au următoarele caracteristici:

Rosul este o culoare extrem de puternica. Este impactul care ne lovește ochii și, ca rezultat, simbolizează energie, putere, vitalitate si vigoare. Rosul este o culoare atractiva pentru aproape toata lumea – este prima culoare pe care o pot vedea bebelușii, cea mai populara culoare printre copii și, in general, plăcuta si adulților. Deoarece are capacitatea de a afecta fizic oamenii prin creșterea ritmului respirației si a pulsului acestora, aceasta culoare poate fi folosita pentru orice lucru interesant, tulburător, emoționant si valoros, destoinic.

Uneori, puterea produselor este descrisa prin utilizarea roșului, cu folosire frecventă în industria auto si a produselor asociate acesteia – roșu reprezintă viteza, roșu este cadența, goana.

În plus, rosul este folosit pentru a stârni atât barbarii, cat si femeile. De aceea, este folosit in produsele cosmetice, cum ar fi lacurile de unghii, rujuri, dar și în cazul parfumurilor.

Capacitatea culorii roșii de a stimula apetitul îl face un instrument excelent și în cazul produselor alimentare. Uneori, roșul este folosit pentru a simboliza pastilele cu acțiune rapida.

Întrucât culoarea roșie este asociata cu cele mai pasionate emoții (atât dragoste, cât și ura!) este singura culoare care poate surprinde cu adevărat orice reacție puternică – nu puteți utiliza culoarea verde, albastra sau violet pentru acele inimi roșii sau in cazul acelor câini roșii la față din desenele animate. Astfel, roșul este, in general, o culoare destul de utila in publicitate. Însă, pe lângă elementele pozitive a acestei culori, roșul este o culoare de semnal de pericol, de aceea trebuie de utilizat această culoare în limitele posibile.

Verdele este culoarea naturii. In lumea de astăzi, verdele are o asociere foarte puternica cu conceptul ecologic și manifestațiile pentru protecția mediului. Drept urmare, verdele înfățișează sănătatea și natura, mai mult decât oricând. De asemenea, verdele are un efect de creștere si liniște și este culoarea cea mai ușor de observat de către ochiul uman. Verdele este sinonim cu armonia si este o culoare foarte utila in anunțurile publicitare.

”Daca va puteți aminti acele bife precum si căsuțele marcate cu “X” de culoare rosie, veți fi de acord, de asemenea, ca verdele înseamnă “ceea ce trebuie”, simbolizează lucrul corect”.

În unele contexte, verdele este ca și culoarea de la semafor care denota “mergi/ da-i drumul/ îndrăznește/ hai”; acest lucru este o alta modalitate prin care reclamele se pot folosi, mai mult sau mai puțin subtil, de puterea culorii verzi.

Desigur, nuanțele mai deschise de verde sunt puternic legate de ceea a ce înseamnă prospețime și vitalitate. O mulțime de creme revitalizante si băuturi răcoritoare (cum ar fi ceaiul) sunt prezentate in reclame si cu ceva verde.

Pe de alta parte, verdele este, de asemenea, asociat cu banii si puterea financiara – cum ar fi dolarul american – ceea ce înseamnă că, uneori, poate fi folosit pentru a descrie proiecte cu venituri rapide si diverse planuri de investiții.

Albastrul este, probabil, favoritul universal. Ca o nuanță rece, nu numai ca promovează seninătatea si claritatea, dar denota, de asemenea, intelectul și precizia. Albastrul are o bogăție de semnificații in ceea ce privește ceremonia si eleganța, mai ales nuanțele sale mai profunde. S-ar putea să fi observat mulțimea de reclame folosind mașini de lux albastre, costumele bleumarin si birourile care abundă în culoarea albastra. Deoarece crește capacitatea de concentrare, culoarea albastra poate fi de asemenea utilizată pentru a evidenția eficacitatea unui produs referitoare la perfecta funcționare.

Nuanța rece de albastru este utilizata pentru a arăta băuturile răcoritoare reci si a apei de munte, rece ca gheata.

Este, de asemenea, asociata cu puritatea si claritatea, acesta fiind si motivul pentru care detergenții de geamuri, apa minerala si paharele au nuanțe de albastru.

Albastrul este, de asemenea, asociat cu masculinitatea si poate fi folosit in consecință. Deși este o culoare versatila, albastrul nu are succes pe ambalajele produselor alimentare deoarece suprima pofta de mâncare. De aceea, nu este înțelept sa se utilizeze albastru in domeniul produselor alimentare.

Galbenul este o culoare cu doua fețe în publicitate. Deși este culoarea care atrage atenția, care captivează ochiul, galbenul poate fi obositor pentru ochi si greu de suportat pentru un timp îndelungat de către creier.

Totuși, utilizarea culorii galbene pentru lucruri importante, poate fi o calitate. Galbenul este o culoare care inspira fericire, energie, care simbolizează, uneori, întinerirea; așa se explica, prin urmare, utilizarea culorii galbene in produsele cosmetice. Dar, cumva, culoarea rămâne dezagreabilă pentru bărbați, poate din cauza conotației sale convenționale de “ieftin”.

Galbenul este, de asemenea, folosit pentru a arata atracția nemaipomenită pentru produsele alimentare făcute cu sau având gust de unt, voioșia jucăriilor si atmosfera vesela care înconjoară copilul, in general. Oamenii tind sa asocieze galbenul cu razele soarelui si cu sentimentul de fericire; in acest sens, galbenul rămâne un bun instrument de publicitate.

Violetul este culoarea luxului. De înaltă calitate în eleganța sa, este adesea utilizat pentru a atrage femeile, care găsesc această culoare irezistibilă. Datorită aspectului sau costisitor, aceasta poate afecta percepția vânătorilor de chilipiruri oferind, in același timp, o senzație de calitate produselor mai ieftine. Ca urmare, violetul este, in general, un semn distins al feminității.

Portocaliul este o nuanță de roșu, intr-un ton mai neutru. Are toate căldura energetica, dar nu are asocierea culorii roșii cu emoțiile negative. Acesta este utilizat ca o injecție cu adrenalină, fiind deosebit de mult utilizata in cazul băuturilor energizante, produsele cu aromă de portocală si produsele destinate copiilor. Totuși, referitor la aspectele negative, portocaliul poate da o impresie foarte puternica de calitate inferioara, astfel încât aceasta nu ar trebui sa fie utilizata in cazul produselor de lux; poate fi utilizata in cazul lucrurilor cu prețuri mici cum ar fi produsele fast-food si chilipirurile. Întrucât portocaliul stimulează apetitul, acesta nu ar trebui utilizat pentru produsele alimentare mai scumpe. Este, de obicei, rezervat pentru bomboane si băuturi răcoritoare.

Culoarea roz – culoarea feminină numărul 1 din lume. Cunoscută pentru calitatea sa atrăgătoare, culoarea roz este folosita pretutindeni și în cazul multor articole asociate fetelor. De asemenea, utilizată ca o culoare pastel, rozul pal este si culoarea bebelușilor. Rozul pal este folosit în loțiuni pentru copii si in diferite pulberi, pudre si poate reprezenta, de asemenea, netezimea, delicatețea mătăsoasa in alte loțiuni pentru femei. Deși poate avea un efect calmant, bărbații găsesc, de multe ori culoarea roz, o reamintire enervantă a existentei feminine. Poate, din cauza calității sale feminine, rozul reprezintă, de asemenea, dulceața și heruvimii. Ca urmare, produsele alimentare roz îi pot momi pe pofticioșii de dulciuri de peste tot.

Negrul este nuanța delicata a exclusivității. Negrul lucios este o marca de excelență, in timp ce negrul complet este o culoare foarte protocolară în publicitate, sugerând contactele corporative. Deși negrul tinde să fie o culoare mai tradițională, acesta poate fi folosit pentru a da valoare, a oferi o nota de superioritate reclamei.

Albul, pe de alta parte, este nuanța răcoroasă, aeriana a purității. Utilizat foarte mult pentru a descrie diverse substanțe de curățare, este, de asemenea, adesea folosit pentru a da un aspect calm unei camere utilizate intr-o reclama. Modern si abstract, albul rămâne un favorit acolo unde liniile clare joaca un rol important.

Diferite culori pot provoca persoanelor diferite emoții, sentimente, emoții și să le provoace anumite asocieri. Pe lângă aceasta, interpretarea culorilor pot provoca cu totul alte asociații decât cele etalonate în dependență de utilizarea acestora cu figurilor geometrice, linii și alte culori.

Ilustrația- la fel transmite o oarecare informație și facilitează percepția consumatorului a produsului reclamat.

Ilustrația arată subiectul principal al publicității și-i face cunoștință consumatorului cu produsul real, dar în același face o introducere și evidențiază ceea ce este cel mai important pentru consumatorul potențial. Accentul în crearea ilustrațiilor trebuie pus astfel încât chiar și dintr-o privire la imagine să devină clar pentru consumator ce produs se reclamează ( mâncăruri, mobilier, cosmetică sau un local).

Ilustrația poate să explice calitățile funcționale ale produsului. De exemplu, de a arăta cum acțiunile din televizor, parțial, se întâmplă în casa consumatorului și în acest fel de accentuând calitatea înaltă a imaginii și a sunetului.

Prin intermediul ilustrației se poate de arătat în mod real ce probleme sau la ce pot fi utilizate bunurile reclamate. De exemplu, o ilustrație în care o femeie are pe o parte părul aranjat și pe altă parte părul care nu este bine îngrijit, acest fenomen arată efectul de ”înainte” și ”după” a produsului.

În afară de produs, ilustrația, poate să pună accentul pe consumator. În acest caz, imaginea creată transmite instantaneu consumatorului ideea pentru cine e destinat produsul. De exemplu, un businessman în reclamă de ceasuri.

Ilustrația poate să demonstreze vizual cum și unde se poate folosi produsul reclamat și rezultatul pe care-l aduce utilizarea acestui produs. De exemplu, consumul de cafea matinală sau a unui vehicul pe fundalul unor stânci de netraversat.

Ilustrația poate transmite beneficiile emoționale ale obiectului de publicitate. De exemplu, reclama unui parfum – unde este reprezentată o femeie fericită pe fundalul naturii. Astfel de publicitate cauzează anumite asociații emoționale.

Deci, prin o astfel de combinare a imaginii și culorii, publicitatea poate să provoace consumatorul în achiziționarea bunului reclamat. Printr-o combinare profesională a componentelor verbale și vizuale, mesajul publicitar va atrage atenția și va rămâne în memoria consumatorului pentru o perioadă lungă de timp.

Concluzii la capitol

În primul capitol am examinat proprietățile și caracteristicile publicității și a textului publicitar croelizat, am relevat caracteristicile componentelor verbale și vizuale utilizate în el.

Croelized text înlocuiește alte tipuri de text publicitar. Datorită relației strânse dintre componentele verbale și vizuale, creolized text influențează mai mult consumatorii și, de asemenea, accelerează procesul de percepție a publicității.

Structura verbală a mesajului publicitar este construit ținând cont de tipul produsului, publicul țintă și de obiectivul dorit. În mod tradițional, elementele structurale sunt: sloganul, titlul, textul informativ, logo-ul, marca. Prezența tuturor elementelor nu este necesară sau arhi-importantă. În prezent, există o tendință de reducere a volumului de informație și de a crea publicitatea într-un mod mai simplu, deoarece este mai memorabilă.

Componența vizuală a mesajului publicitar joacă un rol important în sensibilizarea și influența consumatorului. Elementele vizuale ale mesajului publicitar sunt: culoarea și ilustrația. Cu ajutorul acestor elemente se creează o imagine atractivă în mintea consumatorului. Plus la aceasta, imaginea confirmă informația din text prin aspectul real al produsului, ceea ce, prin urmare, contribuie la creșterea nivelului de încredere a consumatorului în ceea ce privește produsul.

CAPITOLUL II

INTERACȚIUNEA DINTRE IMAGINE ȘI TEXT ÎN REVISTELE DIN REPUBLICA MOLDOVA

II.1.Caracteristicile elementelor grafice în publicitatea din reviste

Principala funcție a imaginii în publicitate este de a atrage atenția asupra produsului, demonstrarea acestuia sau prezentarea unor informații generale sau detaliate despre produs. În publicitatea din reviste, se vinde nu doar produsul, dar și emoțiile, statutul, stima de sine etc. Ilustrația este o comunicare mai clară și inteligibilă, sarcina principală fiind aceea de a atrage atenția cititorului și de a-i provoca curiozitate

Una din principalele sarcini ale mesajului publicitar este de a oferi publicului condiții confortabile pentru înțelegerea și interpretarea informațiilor oferite. Prin urmare, un astfel de combinare a aspectelor verbale și vizuale a transferului de informație creează textul creolizat. Interacțiunea acestor două elemente, verbal și vizual, asigură integritatea și coerența mesajului publicitar. Orice machetă publicitară plasată în reviste, de regulă, conține o imagine a produsului, deoarece consumatorul trebuie să știe exact ce dorește să achiziționeze printre multe alte produse similare. O tehnică des folosită este integrarea celebrităților în publicitate, pentru că orice consumator dorește să fie similari cu idolii săi, de aceea le oferă acestora o doză de încredere. De exemplu (Anexa 1) unde este reprezentat Nicu Țărnă. El demonstrează niște acțiuni pe care oricine le poate repeta în urma consumului unui pahar de vi. Folosind culoarea de fundal negru, induce cititorul într-o stare de superioritate atât a produsului, cât și a celebrității. Cu toate acestea, utilizarea personalităților bine-cunoscute în publicitate, creează diferite efecte asupra cititorului:

Statutul ridicat;

Unicitatea;

Implicarea într-un cerc privilegiat de persoane.

O situație similară este reprezentată în publicitatea Chanel. Faimoasa modelă Gisele Bundchen ( Anexa 8) este reprezentată cu un machiaj ideal, natural care poate fi atins în urma folosirii produsului reclamat. Modelele cu pielea bronzată demonstrază în mod clar eficacitatea bronzului și a rujului reclamat. Un fundal clar de culoare maro este de asemenea asociat cu un bronz natural. Celebritățile de nivel mondial, și nu numai, demonstrează încrederea lor în brand, subliniază statul ridicat și faptul că nu oricine se poate potrivi cu stilul ei de viață și poate fi la fel de atractivă.

Culorile diferite pot provoca persoanelor emoții diferite, sentimente și asociații. Este important ca percepția culorilor să reiasă din contextul în care acestea sunt utilizate. După analiza mai multor publicități din reviste, am ajuns la concluzia că în reviste nu există culori și nuanțe agresive. Cel mai des sunt folosite culori ce emană emoții pozitive și pure.

II.2.Caracteristicile componenței verbale în publicitatea din reviste

În urma examinării componenței verbale a publicității din reviste am ajuns la concluzia că majoritatea textelor publicitare au fost create conform schemei standard:

” Slogan – Text informativ ”

De exemplu, Publicitatea la băutura alcoolică GOLDLEAF ” Cider” ( Anexa 6 ) unde este utilizat sloganul ” Farmeco de Mere” , urmat de textul informativ ”Fructul tentației vine acum să te atragă din nou: GoldLeaf, primul cidru produs în Moldova, din suc de mere perfect coapte, gata să te farmece cu gustul și răcoarea lor! Cidrul este o băutură alcoolică fermentată din mere, cu o concentrație de alcool de 4,5%. Pentru adevărata experiență a cidrului, bea-l cu gheață: pune întâi câteva cuburi, adaugă GoldLeaf, o felie de măr și… lasă-te fermecat de gustul unic, plin de prospețime”. În această publicitate la cidru se utilizează culoarea galbenă care subliniază fericire, energie și care simbolizează întinerirea, precum și originea naturală a ingredientelor care alcătuiesc produsul.

Utilizarea unui astfel de schemă de circulație a publicității în reviste este legat de dorința agentului de publicitate de a influența în mod eficient consumatorul potențial, de a aduce avantajele produsului și, nu în ultimă instanță, de a-l convinge să cumpere.

Modelele ne-standarde, desigur, atrag cititorul, dar unt utilizate, de obicei, în publicitatea unor branduri de lux, deja renumite, care nu au nevoie de o prezentare detaliată. Acest lucru se datorează faptului că consumatorul cunoaște deja calitatea superioară a produsului și, în sine, produsul segmentului de lux este a priori un obiect dorit. De exemplu, băutura alcoolică KVINT ( Anexa 7) în care este prezent doar sloganul. Pentru o influență eficientă a potențialilor consumatori de produse promoționale, se recomandă combinarea componentei informative și emoționale. Astfel, de exemplu publicitatea unei linii de rujuri noi AVON: ” 15 nuanțe, pe care le veți observa. 50 % mai mult pigment pentru o culoare saturată, ultra-puternică” Pe de o parte, textul pur și simplu informează cititorul despre apariția seriei de rujuri, iar pe de altă parte – afectează emoțional, promițând o saturație sporită după utilizarea acestui ruj. Acest mod de influențare este utilizat în publicitate și în revistele MaxFactor: ” Noul nostru fon de ten creează un finisaj fără cusur și conține luminizer pentru o strălucire de lux”. În text se informează despre noul produs, care conține particule ce reflectă lumina. Sintagmele ” finisaj fără cusur” și ” strălucire de lux”creează în mintea femeilor imaginea perfectă, ceea ce o face specială și-i subliniază frumusețea naturală.

Folosirea motivelor raționale și emoționale în text, permite memorizarea informației la nivel emoțional. Astfel, publicitatea este mai bine amintită și se creează o imagine pozitivă în ceea ce privește produsul.

II.3.Interacțiunea dintre componentele verbale și vizuale și impactul lor asupra consumatorului

Utilizarea elementelor vizuale permite crearea unei imagini mai clare a produsului reclamat. Consumatorul, în mare parte, va avea un atașament emoțional față de o reclamă în care sunt prezente personaje familiare, ușor de înțeles și situații cu care se pot identifica. Reieșind din toate acestea, principalele elemente ale publicității ramifică următoarele structuri:

Rolul dominant al textului;

Rolul dominant al imaginii;

Textul ca comentariu la imagine;

Imaginea ca ilustrare a textului;

Textul ca un caracter grafic de vorbire.

Analizând textele publicitare ale produselor vinicole din magazine, se poate observa că cel mai des este utilizată structura ” text ca comentariu la imagine”.

În publicitatea a sticlei de vin de la VINĂRIA DIN VALE ( Anexa 1) este reprezentată fața a solistului din trupa rock ”Gândul Mâței” din Republica Moldova, care atrage atenția prin carisma sa. Însă, la prima vedere nu este clar ce e reclamat. Textul în acest exemplu comentează fotografia: ” Împărtășirea este, de fapt, o confesiune” Am adunat pasiunea noastră, împreună cu strugurii culeși manual și cele mai bune talente, și le-am transformat în vinul pe care-l împărtășim cu voi. Făteasca neagră povestește istoria celui mai proeminent soi autohton și a patimei pentru ceea ce facem. ” Pentru că lucrurile cela mai vrednice de a fi împărtășite sunt cele pe care le faci mai bine”. Citind textul, automat ne dăm seama la care produs anume se face publicitate. Imaginea sticlei de vin în sine și a modelului demonstrează clar produsul, și anume prin degetul arătător îndreptat spre sticla de vine, și efectul consumului lui, și anume fericirea pe care acesta o aduce. Privirea modelului trimite consumatorului sloganul, pentru că este situat la același nivel ca privirea acesteia și privirea modelului ne sugerează o continuitate care se oprește în sloganul ce reprezintă niște complemente. ” Împărtășește ceea ce faci mai bine”. Folosirea culorii negre în publicitate determină consumatorul să se asocieze cu spiritul al burjuaziei și cu o viață de lux.

În publicitatea la Festivalul ”Verona in Love” (Anexa 2) imaginea este atrăgătoare, un loc enigmatic înecat în culori și mistere de retrospectivă. Datorită nuanței de maro închis, imaginea ne sugerează ideea de ceva vechi, de ceva de neatins. Inima din centrul imaginii, care este roșie și are semnificația de pasiune și dragoste creează senzația a unui loc ascuns de priviri străine, accesibil doar pentru cei ”iluminați” – adică îndrăgostiți. Consumatorului un astfel de imagine va fi asociată cu aristocrația și rafinamentul. Iar inscripția ” Verona in love”, ceea ce în traducere va fi ” Verona în dragoste” indică în mod direct faptul că acest loc este destinat îndrăgostiților și a persoanelor ce cred în istoria lui ”Romeo și Julieta.

În publicitatea la haine pentru bărbați de la ZENONI ( Anexa 3) elitismul este subliniat de apariția bărbaților. Modul în care arată ținuta lor, privirile și limbajul non-verbal în combinație cu nuanțele de bej și negru induce cititorul la ideea de exclusivitate și a ceva scump. Imaginea este însoțită de următorul slogan ” Din secretele costumului perfect, cu zenonni” – acest slogan care este de tip ”slogan axat pe companie” pentru că în slogan este reprezentat și numele companiei care croiesc ”costumele perfecte”, și anume ZENONNI.

Textul informativ, care este următorul ”Într-o lume în care superficialul înghite substanța. Există oameni care croiesc haine în funcție de om, care se concentrează în jurul individului, care se străduiesc să adauge plus valoare vieții profesionale sau personale a clientului, oamenii care nu fac haine, oamenii care creează haine ce reprezintă personalități și atitudini. Pentru că lucrurile bune, durabile, de calitate, au nevoie de timp, este esențial ca Zenonni să își cunoască clienții la milimetru. Pentru realizarea unui costum, consilierii Zenoni au o întâlnire individuală cu fiecare client, îi iau peste 20 de măsuri, stabilesc împreună personalizarea produselor și le configurează din punct de vedere stilistic și tehnic, de la nasturi până la țesături sau ața folosită pentru a aborda manual inițialele”. În acest caz structura textului croelizat este: imaginea = text, deoarece textul și imaginea se completează reciproc purtând un sens holistic. Precum imaginea ne sugerează ideea de produs pentru elită, așa și textul pune accent pe profesionalismul clienților, atitudine și personalitate. Pentru că succesul și respectul au nevoie de interfață, această publicitate reprezintă în cel mai eficient mod interfața clienților săi.

Textul croelizat de tip lux este utilizat numai în publicitatea a segmentului de elită. Pe lângă imaginea în sine și text, numele de brand, de asemenea, joacă un rol important în determinarea elitismului. Brandurile cunoscute se opun celorlalte, astfel încât chiar și o simplă mențiune a mărcii care însoțește imaginea unui model va clasifica automat reclama ca elitistă.

Publicitatea la pastele făinoase GRAND MERSI (Anexa 4). Text mare și clar pe stânga ( unde de regulă se îndreaptă mai întâi privirea), logo la fel în partea dreaptă, culorile folosite este alb și roșul însă au o combinație armonică care nu obosește ochiul, adică culorile sunt folosite balansat. Imaginea folosită este una simbolică, axată direct pe produs, fără anumite elemente pentru a-l pune în evidență. Structura acestei publicități este text – imagine, deoarece în primul rând atragem atenția mai întâi la slogan ”Unul din cele 938 ingrediente ale unei cine perfecte” și apoi la imagine. Sloganul se potrivește perfect produsului, din mai multe motive:

Precum că ingredientele făinoase deja presupun o cină acceptabilă, deoarece nu necesită și alte ingrediente și se pot prepara fără adausuri pentru gust, deci perfectă;

Numărul 938, presupune a fi E938 – Argon, care este un element chimic aflat pe poziția a 19-a în tabelul periodic, se găsește sub formă gazoasă în atmosfera terestră și nu are nici o restricție alimentară.

Publicitate la sticla de champagne Bostovan Wines ( Anexa 5). Pe primul loc este elementul de identitate – denumirea plus logo. A atras maximum atenție dar și timp. Poate fi explicat și de faptul că este chiar în centru imaginii și anume acolo se începe analiza când îți atrage atenția ceva. Iar dacă scopul specialistului în marketing a fost brand ”awarness” – atunci este succes.

Vizibilitatea produsului vs alte elemente:

Sticla a fost observată, doar că NU în primul rând și a acumulat mai puțină atenție comparativ cu ciorapii de pe picioare – sau de fapt picioarele cu ciorapi. Dar depinde care a fost strategia specialistului în marketing. Eu aș fi pus un accent mai mare pe produs, ca în magazin să fie recunoscut imediat. Poate aș fi adăugat contrast de culori mai mare în jurul sticlei, ca atenția să fie furată anume acolo.

Elementul din centrul imaginii, probabil ar putea capta cea mai mare atenție.

Nu plasăm produsul undeva departe de centru, mai ales dacă este de culoare pală fără contrast. Trebuie să fim atenți cu vreun element foarte contrastant – geanta galbenă – a distras atenția pe o perioadă foarte scurtă și pe de parte nu este importantă.

Sexul vinde, probabil. Aici oricum nu sunt sigur ce a atras atenția – picioarele sau faptul că ciorapii sunt pestriți. În același timp, “partea moale” a fost observată în ultimul rând

Per general, eu cred că dacă această imagine este ca o postare simpla, fără promovare, ea este reușită. Ea a atras atenția și a ancorat imaginea cu Brand. Dacă imaginea va fi utilizată pentru o campanie plătită de promovare, atunci aș scoate în evidență produsul. Plus un minus este că nu a utilizat sloganul pe banner ceea ce presupune o mai proastă memorizare a bannerului, în unele cazuri sloganul poate fi acel ceva ce te va face să-ți amintești produsul sau anumite cuvinte cheie din construcția acestuia.

Concluzii și recomandări

Pe parcursul acestei cercetări, am studiat interacțiunea dintre text și imagine în publicitate și aplicarea acestora în publicitate din reviste. Această interacțiune se reflectă într-un astfel de concept ca Creolized text. Creolized text este un limbaj publicitar în care componentele verbale și cele vizuale se completează reciproc, formând un tot-întreg. Creolized text transmite destinatarului informația mult mai eficient, deoarece informația nu este percepută liniar de la text la imagine, ci în totalitate, ca o unitate semantică.

Crearea unui creolized text presupune respectarea multor cerințe: lipsa dublării informației din imagine sau text, integritatea părților iconice și textuale, structurile sintactice trebuie să fie concise, construcția unei astfel de compoziție trebuie să fie creată astfel încât cititorul să perceapă mai întâi imaginea și apoi textul.

Structura verbală a textului publicitar tinde la inter-schimbabilitatea elementelor sale, precum și la reducerea cantității de informații pe care le conține. Textul publicitar nu este creat după o schemă etalonată, care a fost considerată anterior cea mai reușită, dar luând în considerație scopul publicității, potențialii consumatori, preferințele acestora. Componentele imaginii sunt semnificative într-un mesaj publicitar. Ele joacă un rol primordial atunci când influențează cititorul. Folosind componentele vizuale, cum ar fi culoarea și ilustrația, în mintea consumatorului se creează o anumită imagine atractivă. Plus la aceasta, imaginea confirmă informația furnizată de textul publicitar, explică caracteristicile funcționale ale produsului, ceea ce crește nivelul de încredere a consumatorului

Analiza a arătat că, publicitatea din reviste este folosită ca motiv rațional ( motiv de profit) și motive emoționale ( motiv de împlinire, libertate). Adesea aceste două motive sunt combinate în publicitatea modernă. Am identificat o serie de caracteristici ale componenței verbale, una dintre ele sunt sloganurile specifice. Tipic pentru publicitatea din reviste este utilizarea a sloganelor de imagine și de produs într-un singur mesaj publicitar. Utilizarea în comun a acestor slogane este legată de dorința de a atrage atenția asupra produselor noi a brandului deja cunoscut.

Caracteristicile distinctive ale componenței vizuale în textele publicitare sunt:

Utilizarea celebrităților;

Utilizarea imaginilor cu femei tinere, atractive;

Utilizarea culorilor specifice care stârnesc anumite emoții.

Interacțiunea dintre componentele verbale și vizuale în creolized text este identificată adesea ca: text ca un comentariu al imaginii.

Toată publicitatea din reviste se poate împărți în două categorii: Publicitatea care pune în evidență o persoana care prin urmare vafe trimitere la produs și punerea în evidență a însuși produsului.

Rezumând pot spune că utilizarea textului și a imaginii este o modalitatea eficientă de a atrage atenția și de a forma atitudini necesare asupra produsului reclamat. În calitate de recomandare pot să spun că, pentru o publicitate eficientă este necesar nu doar prezența elementelor definitorii a creolized text, cum ar fi imaginea și textul, dar și conecțiunea dintre aceste două elemente, ele nu trebuie să fie doar prezente dar și se caracterizeze una pe alta, însăși să nu transmită una și aceeași. Cel mai important element din corpul uni reclame este prima propoziție: dacă aceasta nu rezonează cu cititorul, acesta cel mai probabil nu va citi întreaga reclamă.

Bibliografie

Aristotel, Poetica, V, Arte Poetice: Antichitatea, Trad. D. M. Pippidi, Editura Universității București, 1970

Balaban Delia Cristina, Deac Mihai, Strategie și creativitate publicitară, Cluj-Napoca, Editura Accent, 2007

Bonard A., Civilizația greacă, vol. II, București, Editura Științifică București, 1967

Bratu Sofia, Imaginea în construcția simbolică a realității sociale. Imaginea Publicitară, București, Editura Ars Academica, 2009

Cathelat Bernard, Publicité et société, Paris, Édition Payot & Rivanges, 1992

Chelcea Septimiu, Psihologia publicității, Iași, Editura Polirom, 2012

Chelcea Septimiu, Opinia Publică. Strategii de persuasiune și manipulare, București, Editura Economică, 2006

Constantinescu-Dobridor Gheorghe, Dicționar de termeni lingvistici, București, Editura Teora, 1998

Dâncu Vasile, Comunicarea simbolică. Arhitectura discursului publicitar, Cluj-Napoca, Editura Eikon, 2009

De Bono Edward, Lateral Thinking. A textbook of creativity, London, Penguin Books, 1970

Deirdre Wilson and Dan Sperber, Explaining irony, in Meaning and Relevance, Cambridge UP 2012

Popescu, Cristian Florin: Dicționar explicative de jurnalism, relații publice

Michael Postoreau: Istoria unei culori, 2007

Kassia St Clair: Culorile și viața lor secretă, 2017

A. Macedonia: Linguaprogmatic characteristics of English-speaking in creolized small-format advertising texts, 2009

L.P. Amiri: Language of media and advertising, 2013

Voroshilov: Creolized text, 2012

Baker M.J.: Macmillan Dictionary of Marketing & Advertising, London, 1998

Juganaru M. Teorii și practice în cercetarea de marketing, 1998

K. Bove, U. Arens: Modern advertising, 1995

Morar Vasile, Estetică. Interpretări și texte, București, Editura Universității din București, 2003, URL: http://ebooks.unibuc.ro/filologie/morar/7.htm, accesat la 19 mai 2015

Stan Richards School of Advertising and Public Relation, Advertising Research, The University of Texas at Austin: URL: http://advertising.utexas.edu/research,

Stoica Dan, Despre trecerea de la regularitate la regulă, Iași, Universitatea „Al. Ioan Cuza”, URL: http://www.dstoica.ro/wp-content/uploads/2011/09/Despre-trecerea-de-la-regularitate-la-regul%C4%83.pdf, accesat

Anexe

Anexa 1 (sticla de vin Vinăria din Vale) revista Altitude

Anexa 2 ( Festivalul din verona ”Verona in Love”) revista Altitude

Anexa 3 ( costumele pentru bărbați Zenonni su Misura) revista Altitude

Anexa 4 ( pastele făinoase Grand Mersi) revista Bucate Moldovenești

Anexa 5 ( vin spumat Bostovan) revista aquarelle

Anexa 6 ( Bronzul Chanel) revista Psychologies

Anexa 7 ( băutura alcoolică Goldleaf) revista Altitude

Anexa 8 ( Divin Kvint) revista Altitude