Obiectivele Unit ății de învățare Nr. 1 1.1 Obliga ția. Noțiune 1.2 Clasificare 1.3 Actul juridic ca izvor de obliga ții Lucrare de verificare… [601659]

Universitatea OVIDIUS Constan ța
Centrul ID-IFR
Facultatea de DREPT ȘI ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE

ELEMENTE DE DREPT
CIVIL

Caiet de Studiu Individual

Programul de studii
ADMINISTRA ȚIE PUBLIC Ă

Anul de studii I
Semestrul I

Coordonator disciplin ă:
Lector univ.dr. Florin DOBRE

2016

Cuprins

Elemente de drept civil
5
Elemente de drept civil

CUPRINS

Unitate
de
învățare

1

2

3

4

5

Titlul INTRODUCERE

OBLIGA ȚIA
Obiectivele Unit ății de învățare Nr. 1
1.1 Obliga ția. Noțiune
1.2 Clasificare
1.3 Actul juridic ca izvor de obliga ții
Lucrare de verificare Unitate de înv ățare Nr. 1
Răspunsuri și comentarii la testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de înv ățare Nr. 1

ACTUL JURIDIC CA IZVOR DE OBLIGA ȚII. EFECTE
Obiectivele Unit ății de învățare Nr. 2
2.1 Consimțământul
2.2 Capacitatea p ărților
2.3 Actul juridic ca izvor de obliga ții
Lucrare de verificare Unitate de înv ățare Nr. 2
Răspunsuri și comentarii la testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de înv ățare Nr. 2
GARANTAREA OBLIGA ȚIILOR
Obiectivele Unit ății de învățare Nr. 3
3.1 Garantarea obliga ției. Noțiune
3.2 Clasificarea garan țiilor
3.3 Garanțiile reale
Lucrare de verificare Unitate de înv ățare Nr. 3
Răspunsuri și comentarii la testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de înv ățare Nr. 3

PERSOANA FIZIC Ă
Obiectivele Unit ății de învățare Nr. 4
4.1 Persoana fizic ă. Noțiune
4.2 Caractere juridice ale persoanei fizice
4.3 Capacitatea persoanei fizice
Lucrare de verificare Unitate de înv ățare Nr. 4
Răspunsuri și comentarii la testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de înv ățare Nr.4
PERSOANA JURIDIC Ă
Obiectivele Unit ății de învățare Nr. 5 Pagina
8
11
12
1212
13
13
14
14
15
16
16
1617
17
17
18
19
20
20
20
2121
22
22
23
24
24
2425
25
25
26
27
28

Cuprins

Elemente de drept civil
6

6

7

8

9

10

5.1 Noțiunea persoanei juridice
5.2 Caracterele juridice ale persoanei juridice
5.3 Încetarea persoanei juridice
Lucrare de verificare Unitate de înv ățare Nr. 5
Răspunsuri și comentarii la testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de înv ățare Nr. 5

PREJUDICIUL
Obiectivele Unit ății de învățare Nr. 6
6.1 Ce este prejudiciul?
6.2 Care sunt formele vinov ăției?
6.3 Ce înțelegeți prin stare de necesitate?
Lucrare de verificare Unitate de înv ățare Nr. 6
Răspunsuri și comentarii testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de înv ățare Nr. 6

CONTRACTUL DE VÂNZARE – CUMP ĂRARE
Obiectivele Unit ății de învățare Nr. 7
7.1 Contractul de vânzare – cump ărare. Noțiune
7.2 Caractere juridice
7.3 Condi ții de validitate
Lucrare de verificare Unitate de înv ățare Nr. 7
Răspunsuri și comentarii la testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de înv ățare Nr. 7

CONTRACTUL DE LOCA ȚIUNE
Obiectivele Unit ății de învățare Nr. 8
8.1 Definirea contractului de loca țiune și varietățile acestuia
8.2 Care sunt caracterele juridice ale contractului de loca țiune
8.3 Care sunt condi țiile de validitate ale contractului de loca țiune
Lucrare de verificare Unitate de înv ățare Nr. 8
Răspunsuri și comentarii la testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de înv ățare Nr. 8

CONTRACTUL DE ÎNCHIRIERE
Obiectivele Unit ății de învățare Nr. 9
9.1 Noțiunea și reglemenatarea contractului de închiriere
9.2 Caracterele juridice ale contractului de închiriere
9.3 Forma și termenul contractului de închiriere
Lucrare de verificare Unitate de înv ățare Nr. 9
Răspunsuri și comentarii la testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de înv ățare Nr. 9
CONTRACTUL DE ARENDARE.CONTRACTUL DE MANDAT
Obiectivele Unit ății de învățare Nr. 10
10.1 Noțiune contract de arendare. Generalit ăți
10.2 Caracterele juridice ale contractului de arendare
10.3 Contractul de mandat. No țiune. Caractere juridice
Lucrare de verificare Unitate de înv ățare Nr. 10 28
28
29
29
3030
31
32
3232
33
33
34
34
35
3636
36
37
37
3838
39
40
4040
41
41
42
42
43
44
44
4445
45
46
46
47
48
48
48
4949

Cuprins

Elemente de drept civil
7

11

12

13

14 Răspunsuri și comentarii la testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de înv ățare Nr. 10

CONTRACTUL DE ÎMPRUMUT DE FOLOSIN ȚĂ
Obiectivele Unit ății de învățare Nr. 11

11.1 Comodatul. No țiune
11.2 Caractere juridice
11.3 Efectele contractului de comodat Lucrare de verificare Unitate de înv ățare Nr. 11
Răspunsuri și comentarii la testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de înv ățare Nr. 11

MOȘTENIREA LEGAL Ă
Obiectivele Unit ății de învățare Nr. 12

12.1 Moștenirea. Mo ștenirea legal ă. Noțiune
12.2 Clasele de mo ștenitori legali
12.3 Dreptul so țului supravie țuitor
Lucrare de verificare Unitate de înv ățare Nr. 12
Răspunsuri și comentarii la testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de înv ățare Nr. 12

MOȘTENIREA TESTAMENTAR Ă
Obiectivele Unit ății de învățare Nr. 13
13.1 Clasificarea legatelor
13.2 Moștenirea testamentar ă. Noțiune
13.3 Clasificarea legatelor
Lucrare de verificare Unitate de înv ățare Nr. 13
Răspunsuri și comentarii la testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de înv ățare Nr. 13

TRANSMITEREA ACTIVULUI ȘI PASIVULUI MO ȘTENIRII
Obiectivele Unit ății de învățare Nr. 14
14.1 Obiectul transmisiunii
14.2 Pasivul succesoral
14.3 Activul succesoral
Lucrare de verificare Unitate de înv ățare Nr. 14
Răspunsuri și comentarii la testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de înv ățare Nr. 14

BIBLIOGRAFIE 49
50
51
5252
52
53
53
5354
55
56
5656
57
5758
58
59
6060
60
61
61
6162
63
64
64
64
65
65
65
66
67

Introducere

Elemente de drept civil
8Elemente de drept civil

INTRODUCERE

Stimate student,

Această lucrare a fost întocmit ă ca urmare a efectu ării unui studiu asupra
celor mai importante reglement ări de actualitate în materie de drept civil,
care se afl ă sub imperiul normelor de aplicare ale acestuia, astfel încât s ă se
constate cu u șurință principalele conexiuni aplicative existente între
instituțiile fundamentale ale dreptului civil.

Caietul de Studiu Individual reprezint ă un instrument de lucru necesar în
activitatea de cunoa ștere general ă a elementelor fundamentale de drept
civil român.

Dreptul civil român, este acea ramur ă a dreptului care reglementeaz ă
raporturile patrimoniale și nepatrimoniale stabilite între persoane fizice și
persoane juridice aflate pe pozi ții de egalitate juridic ă.

Normele de drept civil sunt cuprinse în izvoarele dreptului civil, adic ă în
codul civil și în alte legi.

Toate normele de drept civil sunt ordonate în institu țiile dreptului civil,
adică în grupele de norme de drept civil care reglementeaz ă subcapitolele
obiectului de drept civil.

Poziția de egalitate juridic ă a părților, este atât metoda de reglementare
specifică dreptului civil, cât și o trăsătură caracteristic ă raportului de drept
civil.

Dreptul civil, ca ramur ă de drept, reprezint ă
ansamblul normelor juridice
fiind cunoscut în doctrin ă ca drept obiectiv sau ca drept pozitiv.

Funcția dreptului civil de a fi drept comun, reliefeaz ă faptul că atunci când
o altă ramură de drept nu con ține norme proprii care s ă reglementeze un
anumit aspect al unui raport juridic, se apeleaz ă la norma corespunz ătoare
din dreptul civil.

Acest curs se dore ște a fi un instrument de lucru necesar cunoa șterii de
către studen ții facultăților de drept și administra ție publică precum și de
către toți cei interesa ți de aplicarea corect ă a legii, în ocrotirea valorilor
omului, patrimoniale și nepatrimoniale, de formare a con științelor juridice
corecte și întărirea moralei.

Introducere

Elemente de drept civil
9
Practica judiciar ă, prin contactul s ău nemijlocit cu realit ățile sociale, are
capacitatea de a furniza legiuitorului elementele necesare aplic ării corecte
a legii, când aceasta se impune.
Determinant ă în clarificarea scopului urm ărit, este fixarea tr ăsăturilor
fundamentale ale practicii juridiciare în opozi ție cu norma de drept.

Pentru început doresc s ă-ți urez bun venit la studiul cursului Institu ții
fundamentale de drept civil. Elemente de drept civil. Acest curs se adresează studenților facult ăților de drept și administra ție publică precum
și de către toți cei interesa ți de aplicarea corect ă a legii, în ocrotirea
valorilor omului, patrimoniale și nepatrimoniale, de formare a con științelor
juridice corecte și întărirea moralei.
Mă numesc Florin Dobre și sunt lector universitar al Facult ății de Drept și
Științe Administrative din cadrul Universit ății “Ovidius” Constan ța.
Sunt licen țiat în drept, ob ținând titlu științific de doctor în drept la
București, în anul 2005, cu lucrarea “Politica transporturilor în Uniunea
European ă”. Din anul 2005 pân ă în prezent,sunt lector universitar, în
cadrul Facult ății de Drept Științe Administrative a Universit ății Ovidius
Constanța. În prezent sus țin cursuri și seminarii de drept civil, elemente de
drept civil pentru anul I de studiu, specialitate administra ție public ă,
asistență managerial ă și poliție locală, drept civil-legisla ția transporturilor,
în cadrul programului de master.

Domeniile de interes științific sunt cele legate de armonizarea legisla ției
privind achiesarea României la legisla ția Uniunii Europene, pe latur ă
civilă. Am publicat diferite c ărți ca unic autor și co-autor, am publicat o
serie de articole în volume colective și în jurnale/reviste de specialitate, în
cadrul Ministerului Transporturilor, Universit ăților din România și pe plan
extern.

Coordonez în cadrul departamentelor de drept și științe administrative,
lucrări de licen ță – drept civil și lucrări de diserta ție pe profilul drept civil și
pentru profilul legisla ției în transporturi. În cadrul programelor de master,
susțin noțiuni legate de legisla ția Uniunii Europene în transporturi.

Domeniile de interes științific sunt, promovarea individual ă a studen ților,
pentru ca ace știa să-și realizeze aspira țiile visate și coordonarea
masteranzilor pentru a fi însu șite cele mai noi reglement ări în domeniul
transporturilor interne și internaționale.

Activitatea de cercetare s-a concretizat în articole publicate în reviste
naționale de specialitate sau capito le de carte publicate la edituri na ționale: 
Drept civil. Contracte civile, Ed. Ex Ponto, Constan ța, 2011, ISBN: 978-
606-598-074-7; Drept civil. Drept succesoral, Ed. Ex Ponto, Constan ța,
2011, ISBN: 978-606-598-075-4; Drept civil. Contracte. Ed. Ex Ponto,

Introducere

Elemente de drept civil
10Constanța, 2012, ISBN: 978-606-598-207-9; Drept civil. Succesiuni, Ed.
Ex Ponto, Constan ța, 2012, ISBN: 978-606-598-208-6; Drept civil.
Contracte, Ed. Ex Ponto, Constan ța, 2014, Edi ție revizuit ă și adăugită,
ISBN: 978-606-598-207-9; Drept civil. Succesiuni, Ed. Ex Ponto,
Constanța, 2014, Edi ție revizuit ă și adăugită, ISBN: 978-606-598-208-6;
Drept Civil. Institu ții Fundamentale de Drept Civil. Elemente de Drept
civil. Ed. Ex Ponto, Constan ța 2015, ISBN: 978-606-598-458-5.

În cadrul Facult ății de Drept și Științe Administrative, Universitatea
“Ovidius” Constan ța, susțin următoarele cursuri: Institu ții Fundamentale
de Drept Civil. Elemente de Drept Civil; Politica transporturilor în UE;
Drept Maritim; Legisla ție privind siguran ța transporturilor.

Caietul de studiu individual al acestei discipline este organizat în 14 unit ăți
de învățare. Pentru a fi asimilat ă, fiecare unitate de înv ățare este structurat ă
astfel încât efortul individual s ă acopere echivalentul a dou ă – trei ore de
studiu. Fiecare unitate con ține obiectivele unit ății, prezentarea
subcapitolelor, testele de autoevaluare, o lucrare de verificare, r ăspunsurile
și comentariile la testele de autoevaluare și bibliografia unit ății de învățare.

Lucrarea de verificare reprezint ă o evaluare final ă la sfârșitul fiecărei etape
de învățare, lucrare pe care o vei transmite pe platforma E-learning pentru
corectare și eventualele comentarii.

Pe prima pagin ă a lucrării se vor scrie urm ătoarele informa ții: numele
acestei discipline (Insitu ții Fundamentale de Drept Civil. Elemente de
Drept Civil.), num ărul lucrării de verificare ( Lucrarea de verificare nr. … ),
numele/prenumele dumneavoastr ă.

Vă recomand s ă formulați clar răspunsurile la întreb ări. Dacă este posibil
utilizați un procesor de texte. Pentru comentariile profesorului, l ăsați o
distanță de circa 5 cm între r ăspunsuri.

Pentru securitatea lucr ării vă recomand s ă vă scrieți numele pe fiecare
pagină.

Spor la înv ățat și succes!
Lector univ.dr. Florin DOBRE

Obligații

Elemente de drept civil
11

Unitate de înv ățare Nr. 1

OBLIGA ȚII

Cuprins
Pagina
Obiectivele Unit ății de învățare Nr. 1…………………………………………………………………… 12
1.1 Obliga ția…………………………………………………………………………………………………….. 12
1.2 Clasificare………………………………………………………………………………………………….. 12
1.3 Actul juridic ca izvor de obliga ții………………………………………………………………….. 13
Lucrare de verificare Unitate de înv ățare Nr. 1……………………………………………………… 13
Răspunsuri și comentarii la testele de autoevaluare……………………………………………….. 14
Bibliografie Unitate de înv ățare Nr. 1………………………………………………………………….. 14

Obligații

Elemente de drept civil
12
OBIECTIVELE Unit ății de învățare Nr. 1

Principalele obiective ale Unit ății de învățare Nr. 1 sunt:
 înțelegerea no țiunii de obliga ție;
 familiarizarea cu termenii de obliga ții;
 recunoașterea pricipalelor tipuri de obliga ții;
 sublinierea tr ăsăturilor caracteristice pentru fiecare tip de obliga ție.

1.1 Obliga ții. Generalit ăți

Aici cuvinte
cheie

Cum se
realizează În măsura când legea comercial ă nu dispune, sunt aplicabile legile civile.

Regulile care guverneaz ă actele normative civile, sunt aplicabile în
măsura în care legile comerciale nu prev ăd o altă reglementare.

Dreptul civil este dreptul comun al raporturilor de drept privat.
Au caracter civil actele încheiate de liber profesioni ști-medici, avoca ți,
meseriași, etc.

Statul și unitățile administrative-teritoriale nu pot avea calitatea de
comerciant conform art.8 Cod comercial, contractele încheiate de acestea
fiind de domeniul dreptului public.

Test de autoevaluare 1.1 – Scrieți răspunsul în spa țiul liber din chenar.
Care este no țiunea obliga ției?

Răspunsul la test se g ăsește la pagina 14.

1.2 Noțiune. Obliga ție

Aici cuvinte
cheie

Cum se
realizează Corelația dintre regimul juridic al contractelor civile și teoria general ă a
obligațiilor civile, reglementeaz ă prioritatea pe care o au regulile
speciale prev ăzute în codul civil, sau în actele normative speciale pentru
un anumit contract în cauz ă.
Teoria general ă a obliga țiilor cuprinde reguli aplicabile tuturor
contractelor sau contractelor de o anumit ă categorie-sinalagmatice sau
unilateral, cu titlu gratuit sau cu titlu oneros, etc.

Se vor studia și analiza particularit ățile, principiile și calsific ările
specifice obliga țiilor.

Se familiarizeaz ă cu termenul de obliga ție. Se vor avea în vedere nu
obligații juridice, ci obliga ții civile.

Obligații

Elemente de drept civil
13
Obligația este o leg ătură de drept, în urma c ăreia debitorul este obligat la
o prestație față de creditor.

Test de autoevaluare 1.2 – Scrieți răspunsul în spa țiul liber din chenar.
Cum sunt clasificate obliga țiile?

Răspunsul la test se g ăsește la pagina 14.

1.3 Clasificarea obliga țiilor după izvoare

Dup ă izvoare, obliga țiile se clasific ă în: contracte, acte juridice
unilaterale, fapte juridice cauz atoare de prejudicii, îmbog ățirea fără just
temei, gerarea de c ătre o persoan ă a intereselor altei personae, plata unei
prestații nedatorate.
Din punct de vedere al creditorului, raportul de obliga ție apare ca un
drept de crean ță. Din punct de vedere al debitorului, acest raport apare ca
o datorie, adic ă o obligație în sens restrâns.

Test de autoevaluare 1.3 – Scrieți răspunsul în spa țiul liber din chenar.
Cum sunt clasificate obliga țiile după izvoare?

Răspunsul la test se g ăsește la pagina 14.
În loc de
rezumat
Am ajuns la sfâr șitul Unității de învățare Nr. 1.

Vă recomand s ă faceți o recapitulare a principalelor subiecte prezentate
în această unitate și să revizuiți obiectivele precizate la început.

Este timpul pentru întocmirea Lucr ării de verificare Unitate de înv ățare
Nr. 1 pe care urmeaz ă să o transmite ți cadrului didactic.

Lucrare de verificare Unitate de înv ățare Nr. 1

1. Ce este o obliga ție?
2. Cum sunt clasificate obliga țiile?

Obligații

Elemente de drept civil
14

Răspunsurile și comentariile la testele de autoevaluare

Răspuns 1.1
Obligația, reprezint ă acel raport juridic în virtutea c ăruia o persoan ă
denumită debitor, este ținută față de o altă persoană denumită creditor, fie
la o presta ție pozitivă de a da, a face, fie la o abstin țiune, de a nu face.

Răspuns 1.2
Obligațiile se pot clasifica: dup ă izvoarele care au generat obliga ția, după
obiectul obliga ției, după sancțiunile obliga ției și după opozabilit ățile
obligației.
Răspuns 1.3
După izvoare, obliga țiile se clasific ă în: contracte, acte juridice unilaterale,
fapte juridice cauzatoare de prejudicii, îmbog ățirea fără just temei, gerarea
de către o persoan ă a intereselor altei persoane și plata unei presta ții
nedatorate.

Bibliografie Unitate de înv ățare Nr. 1

1. Deak Francisc, Drept civil, Contracte speciale, Editura Universul
juridic, București, 2001 .
2. Dobre Florin, Drept civil, Contracte, Editura Ex Ponto, Constan ța, 2012.
3. Dobre Florin, Drept civil, Elemente de drept civil , Editura Ex Ponto,
Constanța, 2015.
4. C. Stătescu, C. Bârsan, Drept civil, Teoria general ă a obliga țiilor,
Editura All, Bucure ști, 1992.
5. G. Boroi, Drept civil, Teoria general ă a obliga țiilor, Editura All,
București, 1997.

Actul juridic ca izvor de obliga ții. Efecte

Elemente de drept civil
15

Unitate de înv ățare Nr. 2

ACTUL JURIDIC CA IZVOR DE OBLIGA ȚII. EFECTE

Cuprins
Pagina
Obiectivele Unit ății de învățare Nr. 2…………………………………………………………………… 16
2.1 Consim țământul…………………………………………………………………………………………… 16
2.2 Capacitatea p ărților………………………………………………………………………………………. 16
2.3 Actul juridic ca izvor de obliga ții…………………………………………………………………… 17
Lucrare de verificare Unitate de înv ățare Nr. 2……………………………………………………… 17
Răspunsuri și comentarii la testele de autoevaluare………………………………………………… 17
Bibliografie Unitate de înv ățare Nr. 2…………………………………………………………………… 18

Actul juridic ca izvor de obliga ții. Efecte

Elemente de drept civil
16
OBIECTIVELE Unit ății de învățare Nr. 2

Principalele obiective ale Unit ății de învățare Nr. 2 sunt:
 care este no țiunea actului juridic;
 ce este capacitatea p ărților;
 cazuri de acte juridice unilaterale;
 ce se înțelege prin consim țământ;
 care sunt viciile de consim țământ.

2.1 Consim țământul

Aici cuvinte
cheie

Cum se
realizează Viciile de consim țământ sunt: eroarea, dolul și leziunea.

Consimțământul, reprezint ă acordul de voin ță necesar totdeauna pentru
încheierea unui act juridic.

La încheierea unui act juridic, se cere ca p ărțile să aibă consimțământul
liber exprimat și neviciat.

Părțile contractante î și vor exprima acordul de voin ță în mod liber,
pentru a încheia sau nu o conven ție sau un act juridic.

Test de autoevaluare 2.1 – Scrieți răspunsul în spa țiul liber din chenar.
Ce reprezint ă consimțământul și care sunt viciile de consim țământ?

Răspunsul la test se g ăsește la pagina 17.

2.2 Capacitatea p ărților

Aici cuvinte
cheie

Cum se
realizează Capacitatea de folosin ță. Capacitatea de exerci țiu.

Capacitatea de folosin ță a unei persoane, este o parte a capacit ății civile
a omului, este capacitatea de a avea drepturi și obligații.

Capacitatea de exerci țiu a persoanei fizice este capacitatea de a- și
exercita drepturile și de a-și asuma obliga țiile, încheind acte juridice.

Capacitatea de exerci țiu poate fi: lips ă, restrânsă și deplină.

Actul juridic ca izvor de obliga ții. Efecte

Elemente de drept civil
17
Test de autoevaluare 2.2 – Scrieți răspunsul în spa țiul liber din chenar.
Ce este capacitatea de exerci țiu a persoanei fizice?

Răspunsul la test se g ăsește la pagina 17.

2.3 Actul juridic ca izvor de obliga ții

Consim țământul este acordul de voin ță al părților necesar totdeauna
pentru a încheia acte juridice.

Actul juridic reprezint ă manifestarea de voin ță făcută cu inten ția de a
produce efecte juridice, adic ă de a naște, a modifica ori stinge, un raport
juridic civil concret.

În loc de
rezumat
Am ajuns la sfâr șitul Unității de învățare Nr. 2.

Vă recomand s ă faceți o recapitulare a principalelor subiecte prezentate
în această unitate și să revizuiți obiectivele precizate la început.

Este timpul pentru întocmirea Lucr ării de verificare Unitate de înv ățare
Nr. 2 pe care urmeaz ă să o transmite ți cadrului didactic.

Lucrare de verificare Unitate de înv ățare Nr. 2

1. Cum defini ți consimțământul părților?
2. Ce înțelegeți prin capacitate de folosin ță?

Răspunsurile și comentariile la testele de autoevaluare

Răspuns 2.1
Consimțământul reprezint ă acordul de voin ță al părților necesar
totdeauna, pentru a fi încheiate acte juridice. Viciile de consim țământ
sunt: eroarea, dolul și leziunea.

Răspuns 2.2
Capacitatea de exerci țiu a persoanei fizice, este capacitatea persoanei de
a-și exercita drepturile și de a-și asuma obliga ții, încheind acte juridice.

Actul juridic ca izvor de obliga ții. Efecte

Elemente de drept civil
18 

Bibliografie Unitate de înv ățare Nr. 2

1. Ghe. Beleiu, Drept civil, Subiecte de drept civil, Editura Șansa,
București, 2001.
2. Francisc Deak, Drept civil, Contracte speciale, Editura Universul
Juridic, Bucure ști, 2001.
3. C. Bârsan, C. St ătescu, Drept civil, Teoria general ă a obliga țiilor,
Editura All, Bucure ști, 1992.
4. Dobre Florin, Drept civil, Elemente de drept civil , Editura Ex Ponto,
Constanța, 2015.
5. Dobre Florin, Drept civil, Contracte , Editura Ex Ponto, Constan ța,
2012. 6. Ghe. Beleiu, Drept civil, Subiecte de drept civil , Editura Șansa,
București, 1997.

Garantarea obliga țiilor

Elemente de drept civil
19

Unitate de înv ățare Nr. 3

GARANTAREA OBLIGA ȚIILOR

Cuprins
Pagina
Obiectivele Unit ății de învățare Nr. 3…………………………………………………………………… 20
3.1 Garantarea obliga ției. Noțiune……………………………………………………………………….. 20
3.2 Clasificarea garan țiilor……………………………………… ………………………………………….. 20
3.3 Garan țiile reale…………………………………………………………………………………………….. 21
Lucrare de verificare Unitate de înv ățare Nr. 3……………………………………………………… 21
Răspunsuri și comentarii la testele de autoevaluare………………………………………………… 22
Bibliografie Unitate de înv ățare Nr. 3…………………………………………………………………… 22

Garantarea obliga țiilor

Elemente de drept civil
20
OBIECTIVELE Unit ății de învățare Nr. 3

Principalele obiective ale Unit ății de învățare Nr. 3 sunt:
 ce se înțelege prin garan ția obligației?
 ce sunt garan țiile personale?
 ce sunt garan țiile reale?
 se poate exemplifica o astfel de garan ție a unei obliga ții?
 care sunt garan țiile reale?

3.1 Garantarea obliga ției. Noțiune

Aici cuvinte
cheie

Cum se
realizează Garantarea obliga ției constituie o m ăsură de asigurare a execut ării
acesteia.
Oricine este obligat personal și este ținut de a îndeplini îndatoririle sale
cu toate bunurile sale mobile și imobile, prezente și viitoare, reprezint ă
dreptul de gaj general al creditorilor chirografari, conform dispozi țiilor
codului civil.
Fidejusiunea sau cau țiunea, este un contract prin care o persoan ă numită
fidejusor se oblig ă față de creditorul altei personae, s ă execute obliga ția
celui pentru care garanteaz ă, dacă acesta nu o va executa.

Fidejusiunea este un contract accesoriu, consensual, unilateral și cu titlu
gratuit.

Test de autoevaluare 3.1 – Scrieți răspunsul în spa țiul liber din chenar.
Ce reprezint ă garanția unei obliga ții?

Răspunsul la test se g ăsește la pagina 22.

3.2 Clasificarea garan țiilor

Aici cuvinte
cheie

Cum se
realizează Garanțiile pot fi personale și reale.

Garanțiile personale constau în angajamentul pe care o alt ă persoană
decât debitorul principal și-l asumă față de creditor de a executa
obligația. Aceast ă garanție se mai nume ște și fidejusiune sau cau țiune.

Fidejusiunea sau cau țiunea poate fi de trei feluri: conven țională, legală și
judecătorească.

Aplicație: Art.10 din Legea nr. 22/1969 – Legea gestiunii, prevede c ă în
afară de o garan ție în numerar obligatorie pentru toate felurile de

Garantarea obliga țiilor

Elemente de drept civil
21gestiuni și care constituie o adev ărată formă de gaj, este obligatorie și
constituirea unor garan ții suplimentare.

Test de autoevaluare 3.2 – Scrieți răspunsul în spa țiul liber din chenar.
Ce înțelegeți prin fidejusiune?

Răspunsul la test se g ăsește la pagina 22.

3.3 Garan țiile reale

Dreptul de reten ție, gajul, ipoteca, privilegiile.

Dreptul de reten ție ni se prezint ă ca un drept real de garan ție imperfect,
în virtutea c ăruia cel ce de ține un bun mobil sau imobil al altcuiva, pe
care trebuie s ă-l restituie, are dreptul s ă rețină bunul respective, s ă refuze
deci restituirea pân ă ce creditorul titular al bunului îi va pl ăti sumele pe
care le-a cheltuit cu conservarea, între ținerea ori îmbun ătățirea acelui
bun. Este un drept real de garan ție imperfect, este o garan ție pur pasiv ă.
Acest tip de garan ție, funcționează numai cât bunul se afl ă încă la
detentor. Confer ă o detenție precară, nu o posesie.

În loc de
rezumat
Am ajuns la sfâr șitul Unității de învățare Nr. 3.

Vă recomand s ă faceți o recapitulare a principalelor subiecte prezentate
în această unitate și să revizuiți obiectivele precizate la început.

Este timpul pentru întocmirea Lucr ării de verificare Unitate de înv ățare
Nr. 3 pe care urmeaz ă să o transmite ți cadrului didactic.

Lucrare de verificare Unitate de înv ățare Nr. 3

1. Ce se în țelege prin garan ția obligației?
2. De câte feluri sunt garan țiile?
3. Enumera ți și descrieți garanțiile reale.

Garantarea obliga țiilor

Elemente de drept civil
22 

Răspunsurile și comentariile la testele de autoevaluare

Răspuns 3.1
Garantarea obliga ției constituie o m ăsură de asigurare a execu ției
acesteia.

Răspuns 3.2
Garanțiile obliga țiilor sunt clasificate în: garan ții personale și garanții
reale.

Bibliografie Unitate de înv ățare Nr. 3

1. G. Boroi, Drept civil, Teoria general ă a obliga țiilor, Editura All,
București, 1997.
2. C. Stătescu, C. Bârsan, Drept civil, Teoria general ă a obliga țiilor,
Editura All, Bucure ști, 1997.
3. Dobre Florin, Drept civil, Elemente de drept civil , Editura Ex Ponto,
Constanța, 2015.

Persoana fizic ă

Elemente de drept civil
23

Unitate de înv ățare Nr. 4

PERSOANA FIZIC Ă

Cuprins
Pagina
Obiectivele Unit ății de învățare Nr. 4…………………………………………………………………… 24
4.1 Persoana fizic ă. Noțiune……………………………………………………………………………….. 24
4.2 Caractere juridice ale persoanei fizice…………………………………………………………….. 24
4.3 Capacitatea persoanei fizice…………………………………………………………………………… 25Lucrare de verificare Unitate de înv ățare Nr. 4……………………………………………………… 25
Răspunsuri și comentarii la testele de autoevaluare………………………………………………… 25
Bibliografie Unitate de înv ățare Nr. 4…………………………………………………………………… 26

Persoana fizic ă

Elemente de drept civil
24
OBIECTIVELE Unit ății de învățare Nr. 4

Principalele obiective ale Unit ății de învățare Nr. 4 sunt:
 analiza și identificarea persoanei fizice;
 caracterele juridice ale persoanei fizice;
 capacitatea de folosin ță a persoanei fizice;
 capacitatea de exerci țiu a persoanei fizice;
 încetarea persoanei fizice.

4.1 Persoana fizic ă. Noțiune

Aici cuvinte
cheie

Cum se
realizează Persoana fizic ă reprezint ă subiectul individual de drept civil.
Dreptul român are în centrul aten ției sale, ideea protec ției, a ocrotirii
omului prin intermediul fiec ărei ramuri de drept, care intr ă în alcătuirea
dreptului nostru.

Totalitatea acestor mijloace, formeaz ă ceea ce putem numi ”sistemul
mijloacelor juridice de ocrotire a omului“.

Ca exemplu avem: dreptul constitu țional, dreptul familiei, dreptul
ecologic, dreptul administrativ, precum și o multitudine de legi și
decrete, hot ărâri de guvern, etc.

Test de autoevaluare 4.1 – Scrieți răspunsul în spa țiul liber din chenar.
Care este no țiunea persoanei fizice?

Răspunsul la test se g ăsește la pagina 25.

4.2 Caracterele juridice ale persoanei fizice

Aici cuvinte
cheie

Cum se
realizează Caracterele juridice ale persoanei fizice sunt:
– legalitatea-reglementat ă prin lege;
– generalitatea-aptitudine general ă a omului;
– inalienabilitatea-nu poate forma obiect de renun țare;
– intangibilitatea-nu i se pot aduce limit ări și îngrădiri decât prin texte de
lege;
– egalitatea-indiferent de sex, religie, ras ă, etc.;
– universalitatea-însu șirea de a fi recunoscut ă, atribuit ă tuturor
oamenilor.

Persoana fizic ă este omul, ca titular de drepturi și obligații civile; este
subiectul individual de drept.

Persoana fizic ă

Elemente de drept civil
25
Test de autoevaluare 4.2 – Scrieți răspunsul în spa țiul liber din chenar.
Enumerați caracterele juridice ale persoanei fizice?

Răspunsul la test se g ăsește la pagina 25.

4.3 Capacitatea persoanei fizice

Persoana fizic ă are capacitate de folosin ță și de exerci țiu.

Capacitatea de folosin ță a persoanei fizice este aptitudinea de a avea
drepturi și obligații.
Drepturile copilului sunt recunoscute de la concep țiune, însă numai dac ă
el se na ște viu, excep ție ce se nume ște „capacitate de folosin ță
anticipată“.

În loc de
rezumat
Am ajuns la sfâr șitul Unității de învățare Nr. 4.

Vă recomand s ă faceți o recapitulare a principalelor subiecte prezentate
în această unitate și să revizuiți obiectivele precizate la început.
Este timpul pentru întocmirea Lucr ării de verificare Unitate de înv ățare
Nr. 4 pe care urmeaz ă să o transmite ți cadrului didactic.

Lucrare de verificare Unitate de înv ățare Nr. 4

Cum interpreta ți fiecare caracter juridic al persoanei fizice?

Răspunsurile și comentariile la testele de autoevaluare

Răspuns 4.1
Persoana fizic ă reprezint ă subiectul individual de drept civil.
Răspuns 4.2
Caracterele juridice ale persoanei fizice sunt: legalitatea, generalitatea, inalienabilitatea, intangibilitatea, egalitate și universalitatea.

Persoana fizic ă

Elemente de drept civil
26 

Bibliografie Unitate de înv ățare Nr. 4

1. Ghe. Beleiu, Drept civil, Subiecte de drept civil , Editura Șansa,
București, 1997.
2. C. Stătescu, C. Bârsan, Drept civil, Teoria general ă a obliga țiilor,
Editura All, Bucure ști, 1997.
3. Dobre Florin, Drept civil, Elemente de drept civil , Editura Ex Ponto,
Constanța, 2015.

Persoana juridic ă

Elemente de drept civil
27

Unitate de înv ățare Nr. 5

PERSOANA JURIDIC Ă

Cuprins
Pagina
Obiectivele Unit ății de învățare Nr. 5…………………………………………………………………… 28
5.1 Noțiunea persoanei juridice…………………………………………………………………………… 28
5.2 Caracterele juridice ale persoanei juridice……………………………………………………….. 28
5.3 Încetarea persoanei juridice…………………………………………………………………………… 29Lucrare de verificare Unitate de înv ățare Nr. 5……………………………………………………… 29
Răspunsuri și comentarii la testele de autoevaluare………………………………………………… 30
Bibliografie Unitate de înv ățare Nr. 5…………………………………………………………………… 30

Persoana juridic ă

Elemente de drept civil
28
OBIECTIVELE Unit ății de învățare Nr. 5

Principalele obiective ale Unit ății de învățare Nr. 5 sunt:
 înțelegerea no țiunii de persoan ă juridică;
 înființarea persoanei juridice;
 capacitatea persoanei juridice;
 sublinierea tr ăsăturilor caracteristice pentru fiecare tip de caracter
juridic;
 încetarea persoanei juridice.

5.1 Persoana juridic ă. Noțiune

Aici cuvinte
cheie

Cum se
realizează Persoana juridic ă este subiectul colectiv de drept, adic ă un colectiv de
oameni care întrunind condi țiile cerute de lege, este titular de drepturi
subiective și obligații civile.

Există trei elemente constitutive ale calit ății de persoan ă juridică:
– o organiza ție de sine st ătătoare, proprie;
– un patrimoniu propriu, distinct;
– un scop propriu, determinat.
Sunt entit ăți sau institu ții înființate conform legii care de țin elementele
constitutive ale unei persoane juridice.

Test de autoevaluare 5.1 – Scrieți răspunsul în spa țiul liber din chenar.
1. Definiți noțiunea de persoan ă juridică?
2. Care sunt elementele constitutive ale persoanei juridice?

Răspunsul la test se g ăsește la pagina 30.

5.2 Caracterele juridice ale persoanei juridice

Legalitatea-instituit ă de lege,
Inalienabilitatea-calitatea de a nu putea fi înstr ăinată ori cedată,
Intangibilitatea-calitatea de a nu i se putea aduce îngr ădiri,
Generalitatea-exprim ă aptitudinea subiectului de drept civil de a avea
drepturi și obligații,
Specialitatea-calitatea care exprim ă acordul cu scopul pentru care a fost
înființată.

Înființarea unei personae juridice:
– prin actul de dispozi ție al organului competent de stat;
– prin actul de înfiin țare al celor ce o constituie;
– printr-un alt mod reglementat de lege.

Persoana juridic ă

Elemente de drept civil
29
În sens restrâns se poate spune c ă o persoan ă juridică poate fi înfiin țată:
– prin actul de dispozi ție al organului de stat competent;
– prin actul de înfiin țare recunoscut;
– prin actul de înfiin țare autorizat;
– prin alt mod reglementat de lege.

Test de autoevaluare 5.2 – Scrieți răspunsul în spa țiul liber din chenar.
Cum interpreta ți caracterul juridic al capacit ății de folosin ță-
specialitatea?

Răspunsul la test se g ăsește la pagina 30.

5.3 Încetarea persoanei juridice

Prin încetare a persoanei juridice, se în țelege sfâr șitul calității de subiect
colectiv de drept civil.
Persoana juridic ă poate înceta prin: dizolvare și prin reorganizare.

Reorganizarea persoanei juridice, reprezint ă operațiunea ce cuprinde cel
puțin două personae juridice și care produce efecte creatoare,
modificatoare ori de încetare a lor.

Transformarea persoanei juridice, reprezint ă operațiunea juridic ă
intervenit ă în cazurile și condițiile special reglementate de lege, prin care
o persoan ă juridică își înceteaz ă ființa juridic ă concomitant cu
înființarea, în locul ei, a altei personae juridice.

În loc de
rezumat
Am ajuns la sfâr șitul Unității de învățare Nr. 5.
Vă recomand s ă faceți o recapitulare a principalelor subiecte prezentate
în această unitate și să revizuiți obiectivele precizate la început.
Este timpul pentru întocmirea Lucr ării de verificare Unitate de înv ățare
Nr. 5 pe care urmeaz ă să o transmite ți cadrului didactic.
Lucrare de verificare Unitate de înv ățare Nr. 5

Explicați reorganizarea persoanei juridice: comasarea prin absorb ție și
prin fuziune.

Persoana juridic ă

Elemente de drept civil
30
Răspunsurile și comentariile la testele de autoevaluare

Răspuns 5.1
Persoana juridic ă este subiectul colectiv de drept, adic ă un colectiv de
oameni care, întrunind condi țiile cerute de lege, este titular de drepturi
subiective și obligații civile.
Există 3 elemente constitutive ale calit ății de persoan ă jurudică:
– o organiza ție proprie, de sine st ătătoare,
– un patrimoniu propriu, distinct,
– un scop propriu, determinat.

Răspuns 5.2
Capacitatea de folosin ță este aptitudinea subiectului colectiv de drept de
a avea drepturi și obligații. Aceste drepturi și obligații sunt în
concordan ță și sunt prev ăzute în statutul persoanei juridice care define ște
specificul sau specialitatea persoanei juridice, privind obiectul
activitățiilor sale.
Nici o persoan ă juridică nu poate dep ăși atribuțiile sale ce sunt prev ăzute
în statut, conform specialit ății fiecăreia.

Bibliografie Unitate de înv ățare Nr. 5

1. Dobre Florin, Drept civil, Elemente de drept civil , Editura Ex Ponto,
Constanța, 2015.
2. Ghe. Beleiu, Drept civil, Subiecte de drept civil , Editura Șansa,
București, 1997.
3 C. Stătescu, C. Bârsan, Drept civil, Teoria general ă a obliga țiilor,
Editura All, Bucure ști, 1992.

Prejudiciul

Elemente de drept civil
31

Unitate de înv ățare Nr. 6

PREJUDICIUL

Cuprins
Pagina
Obiectivele Unit ății de învățare Nr. 6…………………………………………………………………… 32
6.1 Ce este prejudiciul………………………………………………………………………………………… 3 2
6.2 Care sunt formele vinov ăției……………………………………………………….. 32
6.3 Ce înțelegeți prin stare de necesitate?……………………………………………………………… 33
Lucrare de verificare Unitate de înv ățare Nr. 6……………………………………………………… 33
Răspunsuri și comentarii la testele de autoevaluare………………………………………………… 34
Bibliografie Unitate de înv ățare Nr. 6…………………………………………………………………… 34

Prejudiciul

Elemente de drept civil
32
OBIECTIVELE Unit ății de învățare Nr. 6

Principalele obiective ale Unit ății de învățare Nr. 6 sunt:
 înțelegerea no țiunilor deprejudiciu?
 familiarizarea cu no țiunea de fapt ă ilicită?
 cauze care înl ătură caracterul illicit al faptei?
 ce reprezint ă vinovăția?
 ce este culpa?

6.1 Ce este prejudiciul?

Aici cuvinte
cheie

Cum se
realizează Prejudiciul reprezinzt ă rezultatul negativ suferit de o persoan ă ca urmare
a faptei ilicite s ăvârșite de altă persoană sau ca urmare a “faptei“ unui
animal sau lucru pentru care este ținută să răspundă o anumit ă persoană.

Pentru ca prejudicial s ă fie reparat, se cer a fi îndeplinite urm ătoarele
condiții:
– prejudiciul s ă fie cert;
– prejudicial s ă nu fi fost reparat înc ă.

Principiile repar ării prejudiciului:
– trebuie reparat integral;
– repararea trebuie f ăcută în natură.

Test de autoevaluare 6.1 – Scrieți răspunsul în spa țiul liber din chenar.
Definiți noțiunea de prejudiciu?

Răspunsul la test se g ăsește la pagina 34.

6.2 Care sunt formele vinov ăției?

Aici cuvinte
cheie

Cum se
realizează Vinovăția are dou ă forme: inten ția și culpa.
Intenția poate fi direct ă-când autorul faptei prevede rezultatul faptei și
urmărește producerea lui prin s ăvârșirea acelei fapte.
Intenția poate fi indirect ă-când autorul faptei prevede rezultatul faptei și
dacă nu-l urmărește acceptă posibilitatea producerii lui.

Culpa poate fi: impruden ță și neglijen ță.
Impruden ța este atunci când autorul prevede rezultatul faptei sale dar nu-
l acceptă socotind f ără temei că el nu se va produce.
Negiljența este atunci când autorul nu prevede rezultatul faptei sale de și
trebuia și putea să-l prevadă.

Prejudiciul

Elemente de drept civil
33
Test de autoevaluare 6.2 – Scrieți răspunsul în spa țiul liber din chenar.
Ce înțelegeți prin legitim ă apărare?

Răspunsul la test se g ăsește la pagina 34.

6.3 Ce în țelegeți prin stare de necesitate?

Cel ce se afl ă sub constrângerea psihic ă a nevoii de a înl ătura un pericol
grav imminent care îi amenin ță viața, integritatea corporal ă ori sănătatea
sa ori pe a altei persoane, dac ă pericolul nu putea fi înlocuit altfel, poart ă
denumirea de stare de necesitate.

Pentru a ne afla în stare de necess itate trebuiesc îndeplinite trei condi ții:
– să fie vorba de un pericol iminent;
– pericolul s ă nu poată fi înlăturat prin alte mijloace;
– pericolul s ă amenințe viața, integritatea corporal ă ori sănătatea unei
persoane.
Cauzele care înl ătură caracterul illicit al faptei sunt:
– legitima ap ărare, starea de necessitate, îndeplinirea unei activit ăți
impuse sau premise de lege ori ordinul superiorului, consim țământul
victimei.

În loc de
rezumat
Am ajuns la sfâr șitul Unității de învățare Nr. 5.
Vă recomand s ă faceți o recapitulare a principalelor subiecte prezentate
în această unitate și să revizuiți obiectivele precizate la început.

Este timpul pentru întocmirea Lucr ării de verificare Unitate de înv ățare
Nr. 5 pe care urmeaz
ă să o transmite ți cadrului didactic.
Lucrare de verificare Unitate de înv ățare Nr. 6

Ce reprezint ă prejudiciul și care sunt cauzele care înl ătură caracterul
illicit al faptei.

Prejudiciul

Elemente de drept civil
34 

Răspunsurile și comentariile la testele de autoevaluare

Răspuns 6.1
Prejudiciul reprezint ă rezultatul negativ suferit de o persoan ă ca urmare a
faptei ilicite s ăvârșite de alt ă persoană sau ca urmare a “faptei“ unui
animal sau lucru pentru care este ținută să răspundă o anumit ă persoană.

Răspuns 6.2
Este în legitim ă apărare acela care s ăvârșește fapta pentru a înl ătura un
atac material direct, imediat și injust, îndreptat împotriva sa, a altuia sau
împotriva unui interes public și care pune în pericol grav persoana sau
drepturile celui atacat ori interesul public.

Bibliografie Unitate de înv ățare Nr. 6

1. Ghe. Beleiu, Drept civil, Subiecte de drept civil , Editura Șansa,
București, 1997.
2. C. Stătescu, C. Bârsan, Drept civil, Teoria general ă a obliga țiilor,
Editura All, Bucure ști, 2001.
3. Dobre Florin, Contracte , Editura Ex Ponto, Constan ța, 2012.
4. G. Boroi, Drept civil, Teoria general ă a obliga țiilor, Editura All,
București, 1997.

Contractul de vânzare – cump ărare

Elemente de drept civil
35

Unitate de înv ățare Nr. 7

CONTRACTUL DE VÂNZARE – CUMP ĂRARE

Cuprins
Pagina
Obiectivele Unit ății de învățare Nr. 7…………………………………………………………………… 36
7.1 Contractul de vânzare-cump ărare. Noțiune……………………………………………………… 36
7.2 Caractere juridice…………………………………………………………………………………………. 3 6
7.3 Condi ții de validitate…………………………………………………………………………………….. 37
Lucrare de verificare Unitate de înv ățare Nr. 7……………………………………………………… 37
Răspunsuri și comentarii la testele de autoevaluare………………………………………………… 38
Bibliografie Unitate de înv ățare Nr. 7…………………………………………………………………… 38

Contractul de vânzare – cump ărare

Elemente de drept civil
36
OBIECTIVELE Unit ății de învățare Nr. 7

Principalele obiective ale Unit ății de învățare Nr. 7 sunt:
 înțelegerea no țiunii de contract;
 familiarizarea cu p ărțile contractului;
 recunoașterea pricipalelor variet ăți de vânzări;
 sublinierea tr ăsăturilor caracteristice pentru fiecare tip de contract;
 care sunt efectele contractului.

7.1 Contractul de vânzare-cump ărare. Noțiune

Aici cuvinte
cheie

Cum se
realizează Vânzarea-cump ărarea este un contract prin care una dintre p ărți-
vânzătorul-strămută proprietatea unui bun al s ău asupra celeilalte p ărți-
cumpărătorul, care se oblig ă în schimb a pl ăti vânzătorului pre țul
bunului vândut.

Regulile care guverneaz ă contractele civile sunt aplicabile și contractelor
comerciale în m ăsura în care legile comerciale nu prev ăd o altă
reglementare.

Dreptul civil este dreptul comun al raporturilor de drept privat.
Au caracter civil, actele încheiate de liber profesioni ști-avocați, medici,
meseriași, agricultori, etc.

Test de autoevaluare 7.1 – Scrieți răspunsul în spa țiul liber din chenar.
Ce este vânzarea-cump ărarea?

Răspunsul la test se g ăsește la pagina 38.

7.2 Caractere juridice

Aici cuvinte
cheie

Cum se
realizează Contractul de vânzare-cump ărare are urm ătoarele caractere juridice:
– este un contract sinalagmatic-bilateral-;
– se încheie cu titlu oneros;
– este comutativ;
– este consensual;
– prin excep ție de la principiul consensual ismului, poate deveni contract
solemn.

– în mod excep țional poate c ăpăta caracter aleatoriu.
– este un contract translativ de proprietate din momentul încheierii lui.

Contractul de vânzare – cump ărare

Elemente de drept civil
37
Test de autoevaluare 7.2 – Scrieți răspunsul în spa țiul liber din chenar.
Ce înțelegeți prin caracter comutativ?

Răspunsul la test se g ăsește la pagina 38.

7.3 Condi ții de validitate

Consim țământul – acordul de voin ță al părților este necesar totdeauna.

Promisiunea unilateral ă de vânzare-cump ărare este un antecontract care
dă naștere la un drept de crean ță, una din p ărți fiind obligat ă-obligația de
a face.
Promisiunea bilateral ă de vânzare-cump ărare este tot un antecontract.
Aici diferen ța este c ă oricare dintre p ărți poate cere încheierea
contractului cu respectarea dreptului de preem țiune dacă este cazul.
Conform dreptului de preem țiune, legea confer ă un drept preferen țial de
cumpărare la pre ț egal, coproprietarilor, proprietarilor vecini și
arendașului.

Este prevăzut de lege numai dac ă înstrăinarea se face prin vânzare.

Oferta vânz ătorului este numai o simpl ă decarație de inten ție.
În loc de
rezumat
Am ajuns la sfâr șitul Unității de învățare Nr. 7.

Vă recomand s ă face
ți o recapitulare a principalelor subiecte prezentate
în această unitate și să revizuiți obiectivele precizate la început.

Este timpul pentru întocmirea Lucr ării de verificare Unitate de înv ățare
Nr. 7 pe care urmeaz ă să o transmite ți cadrului didactic.

Lucrare de verificare Unitate de înv ățare Nr. 7

Explicați caracterele juridice și enunțați ce este vânzarea-cump ărarea.

Contractul de vânzare – cump ărare

Elemente de drept civil
38 

Răspunsurile și comentariile la testele de autoevaluare

Răspuns 7.1
Vânzarea-cump ărarea este un contract prin care una dintre p ărți-
vânzătorul-strămută proprietatea unui bun al s ău asupra celeilalte p ărți-
cumpărătorul, care se oblig ă în schimb a pl ăti vânzătorului pre țul bunului
vândut.
Răspuns 7.2
Caracterul comutativ al unui contract, arat ă că în acel contract, obliga țiile
reciproce sunt cunoscute de p ărți încă de la încheierea contractului.

Bibliografie Unitate de înv ățare Nr. 7

1. Dobre Florin, Drept civil, Contracte civile , Editura Ex Ponto,
Constanța, 2014.
2. Dobre Florin, Drept civil, Elemente de drept civil , Editura Ex Ponto,
Constanța, 2015.
3. Dobre Florin, Drept civil, Contracte , Editura Ex Ponto, Constan ța,
2012.

Contractul de loca țiune

Elemente de drept civil
39

Unitate de înv ățare Nr. 8

CONTRACTUL DE LOCA ȚIUNE

Cuprins
Pagina
Obiectivele Unit ății de învățare Nr. 8…………………………………………………………………… 40
8.1 Definirea contractului de loca țiune și varietățile acestuia…………………………. 40
8.2 Care sunt caracterele juridice ale contractului de loca țiune……………………………….. 40
8.3 Care sunt condi țiile de validitate ale contractului de loca țiune……………………. 41
Lucrare de verificare Unitate de înv ățare Nr. 8……………………………………………………… 41
Răspunsuri și comentarii la testele de autoevaluare………………………………………………… 42
Bibliografie Unitate de înv ățare Nr. 8…………………………………………………………………… 42

Contractul de loca țiune

Elemente de drept civil
40
OBIECTIVELE Unit ății de învățare Nr. 8

Principalele obiective ale Unit ății de învățare Nr. 8 sunt:
 înțelegerea no țiunilor de loca țiune;
 familiarizarea cu termenul de loca ție;
 recunoașterea pricipalelor tipuri de loca țiuni;
 sublinierea tr ăsăturilor caracteristice pentru fiecare tip de contract de
administrare;
 cesiunea loca țiunii.

8.1 Definirea contractului de loca țiune și varietățile acestuia

Aici cuvinte
cheie

Cum se
realizează Locațiunea este un contract prin care o persoan ă numită locator,se oblig ă
să asigure unei alte personae numit ă locatar (chiria ș), folosin ța
temporară, totală sau parțială a unui bun, în schimbul unei sume de bani
sau altă prestație, numită chirie.

Varietățile contractului de loca țiune sunt: contractul de arendare,
contractul de închiriere.
Incheierea unui contract, prin acordul de voin ța între dou ă părți, a
dreptului de folosin ță a unui bun, pentru o perioad ă determinate.

Test de autoevaluare 8.1 – Scrieți răspunsul în spa țiul liber din chenar.
Ce este un contract de loca țiune și care sunt variet ățile sale?

Răspunsul la test se g ăsește la pagina 42.

8.2 Care sunt caracterele juridice ale contractului de loca țiune

Aici cuvinte
cheie

Cum se
realizează Caracterele juridice ale contractului de loca țiune sunt: contractul se
încheie cu titlu oneros, este un contract sinalagmatic (bilateral), este un
contract comutativ, este un contract consensual, este un contract cu
executare succesiv ă, în timp, este un contract care transmite numai
dreptul de fofosin ță și administrare.
Reglementarea juridic ă a contractului de loca țiune este dat ă de art.1777
Cod civil.

Obiectul contractului de arendare îl constituie bunurile agricole, iar
obiectul contractului de închiriere îl constituie suprafe țele locative.

Contractul de loca țiune

Elemente de drept civil
41
Test de autoevaluare 8.2 – Scrieți răspunsul în spa țiul liber din chenar.
Definiți și explicați caracterele juridice ale contractului de loca țiune?

Răspunsul la test se g ăsește la pagina 42.

8.3 Care sunt condi țiile de validitate ale contractului de loca țiune

Pentru a fi valid, contractul de loca țiune trebuie s ă îndeplineasc ă
următoarele condi ții: părțile contractante s ă aibă capacitatea de exerci țiu
valabilă pentru a încheia acte de administrare, obiectul contractului
trebuie să fie bun nefungibil, individual determinat, pre țul sau chiria
contractului, trebuie s ă fie determinate în momentul încheierii
contractului.

Locațiunea este un contract prin care o persoan ă numită locator, se
obligă să asigure unei alte personae numite locatar, folosin ța temporar ă,
totală sau parțială a unui bun, în schimbul unei sume de bani sau o alt ă
prestație numită chirie.

Contractul este sinalagmaic, se încheie cu titlu oneros, este un contract
comutativ, consensual, cu executare succesiv ă în timp, transmite numai
dreptul de folosin ță.

În loc de
rezumat
Am ajuns la sfâr șitul Unității de învățare Nr. 8.
Vă recomand s ă faceți o recapitulare a principalelor subiecte prezentate
în această unitate și să revizuiți obiectivele precizate la început.

Este timpul pentru întocmirea Lucr ării de verificare Unitate de înv ățare
Nr. 8 pe care urmeaz ă să o transmite ți cadrului didactic.

Lucrare de verificare Unitate de înv ățare Nr. 8

Explicați condițiile de validitate ale contractului de loca țiune.

Contractul de loca țiune

Elemente de drept civil
42 

Răspunsurile și comentariile la testele de autoevaluare

Răspuns 8.1
Contractul de loca țiune este un contract prin care o persoan ă numită
locator, se oblig ă să asigure unei alte persoane numit ă locatar, folosin ța
temporară, totală sau parțială a unui bun, în schimbul unei sume de bani
sau o altă prestație, numită chirie.
Varietățile contractului de loca țiune sunt: contractul de arendare și
contractul de închiriere.
Răspuns 8.2
Caracterele juridice ale contractului de loca țiune sunt: este un contract
care se încheie cu titlu oneros, este un contract comutativ, este un
contract consensual, este un contract bilatera, este un contract cu derulare
succesivă în timp, este un contract care transmite numai dreptul de
folosință.

Bibliografie Unitate de înv ățare Nr. 8

1. Deack Fr., S. Cârpenaru, Contracte civile și comerciale , Editura
Lumina Lex, Bucure ști, 1993.
2. Chiric ă D., Drept civil, Contracte speciale , Editura Lumina Lex,
București, 1997.
3. Dobre Florin, Drept civil, Contracte , Editura Ex Ponto, Constan ța,
2012.

Contractul de închiriere

Elemente de drept civil
43

Unitate de înv ățare Nr. 9

CONTRACTUL DE ÎNCHIRIERE

Cuprins
Pagina
Obiectivele Unit ății de învățare Nr. 9…………………………………………………………………… 44
9.1 Noțiunea și reglementarea contractului de închiriere……………………………… 44
9.2 Caracterele juridice ale contra ctului de închiriere…………………………………. 44
9.3 Forma și termenul contractului de închiriere……………………………………………………. 45
Lucrare de verificare Unitate de înv ățare Nr. 9……………………………………………………… 45
Răspunsuri și comentarii la testele de autoevaluare……………………………………………….. 46
Bibliografie Unitate de înv ățare Nr. 9………………………………………………………………….. 46

Contractul de închiriere

Elemente de drept civil
44
OBIECTIVELE Unit ății de învățare Nr. 9

Principalele obiective ale Unit ății de învățare Nr. 9 sunt:
 înțelegerea no țiunii de închiriere;
 familiarizarea cu no țiunea de termen contractual;
 recunoașterea pricipalelor tipuri de închiriere;
 sublinierea tr ăsăturilor caracteristice pentru fiecare tipde închiriere;
 contractul de subânchiriere.

9.1 Noțiunea și reglementarea contractului de închiriere

Aici cuvinte
cheie

Cum se
realizează Contractul de închiriere este contractul prin care o persoan ă numită
locator, se oblig ă să asigure unei alte personae numit ă locatar (chiria ș),
folosonța temporar ă, totală sau parțială a unei locuin țe în schimbul unei
sume de bani numit ă chirie.

Reglementarea juridic ă a contractului este Legea locuin ței nr.114/1996.
Închirierea se deosebe ște de loca țiunea de drept comun prin obiectul ei
specific: locuin ța Art.72 din Legea locuin ței nr.114/1996, precizeaz ă că
în cazul contractului de închiriere, îi sunt aplicabile dispozi țiile de drept
comun referitoare la loca țiune.

Test de autoevaluare 9.1 – Scrieți răspunsul în spa țiul liber din chenar.
Definiți noțiunea de contract de închiriere?

Răspunsul la test se g ăsește la pagina 46.

9.2 Caracterele juridice ale contractului de închiriere

Aici cuvinte
cheie

Cum se
realizează Contractul de închiriere are urm ătoarele caractere juridice:
– este un contract sinalagmatic-bilateral-;
– se încheie cu titlu oneros; – este un contract comutativ;
– este un contract consensual, este un contract cu executare succesiv ă;
– este un contract care transmite numai dreptul de folosin ță.

Închirierea se deosebe ște de loca țiunea de drept comun prin obiectul ei
specific: locuin ța.

Conform dispozi țiilor art.72 din Legea locuin ței nr.114/1996,
contractului de închiriere îi sunt aplicabile dispozi țiile de drept comun
referitoare la loca țiune.

Contractul de închiriere

Elemente de drept civil
45
Test de autoevaluare 9.2 – Scrieți răspunsul în spa țiul liber din chenar.
Care este domeniul de aplicare al contractului de închiriere?

Răspunsul la test se g ăsește la pagina 46.

9.3 Forma și termenul contractului de închiriere

Aici cuvinte
cheie

Cum se
realizează Contractul de închiriere este un contra ct în scris, înregistrat la organele
fiscale teritoriale în maximum 15 zile de la data semn ării.

Termenul închirierii este l ăsat de legiuitor la aprecierea și voința părților.
Contractul de închiriere este un contract prin care o persoan ă numită
locator se oblig ă să asigure unei alte personae numit ă chiriaș sau locatar,
folosința temporar ă, totală sau parțială a unei locuin țe, în schimbul unei
sume de bani numit ă chirie.
Contractul de închiriere al locuin ței este reglementat de Legea locuin ței
nr.114/1996.

Forma contractului este cea scris ă, iar termenul contractului este l ăsat la
aprecierea p ărților.

În loc de
rezumat
Am ajuns la sfâr șitul Unității de învățare Nr. 9.
Vă recomand s ă faceți o recapitulare a principalelor subiecte prezentate
în această unitate și să revizuiți obiectivele precizate la început.

Este timpul pentru întocmirea Lucr
ării de verificare Unitate de înv ățare
Nr. 9 pe care urmeaz ă să o transmite ți cadrului didactic.

Lucrare de verificare Unitate de înv ățare Nr. 9

Defeniți contractul de închiriere al locuin ței și explica ți care sunt
caracterele juridice ale contractului.

Contractul de închiriere

Elemente de drept civil
46 

Răspunsurile și comentariile la testele de autoevaluare

Răspuns 9.1
Contractul de închiriere este un contract prin care o persoan ă numită
locator, se oblig ă să asigure unei alte personae numit ă chiriaș sau locatar,
folosința temporar ă, totală sau parțială a unei locuin țe, în schimbul unei
sume de bani numit ă chirie.
Răspuns 9.2
Legea locuin ței nr.114/1996 reglementeaz ă contractele de închiriere care
îi sunt aplicabile dispozi țiile de drept comun referitoare la loca țiune.

Bibliografie Unitate de înv ățare Nr. 9

1. Deak Fr., Drept civil , Contracte speciale , Editura Universul juridic,
București, 2001.
2. Chiric ă D., Drept civil, Contracte speciale , Editura Lumina Lex,
București, 1997.
3. Dobre Florin, Drept civil, Contracte , Editura Ex Ponto, Constan ța,
2012.
4. Fr. Deak, S. Cârpenaru, Contracte civile și comerciale , Editura
Lumina Lex, București, 1993.

Contractul de arendare. Contractul de mandat

Elemente de drept civil
47

Unitate de înv ățare Nr. 10

CONTRACTUL DE ARENDARE. CONTRACTUL DE
MANDAT

Cuprins
Pagina
Obiectivele Unit ății de învățare Nr. 10…………………………………………………………………. 48
10.1 Noțiune contract de arendare. Generalit ăți……………………………………….. 48
10.2 Caracterele juridice ale contractului de arend ă……………………………………………….. 48
10.3 Contractul de mandat. No țiune. Caractere juridice………………………………………….. 49
Lucrare de verificare Unitate de înv ățare Nr. 10……………………………………………………. 49
Răspunsuri și comentarii la testele de autoevaluare………………………………………………… 49
Bibliografie Unitate de înv ățare Nr. 10…………………………………………………………………. 50

Contractul de arendare. Contractul de mandat

Elemente de drept civil
48
OBIECTIVELE Unit ății de învățare Nr. 10

Principalele obiective ale Unit ății de învățare Nr. 10 sunt:
 înțelegerea no țiunilor de arendare;
 familiarizarea cu termenii arenda ș și arendator;
 recunoașterea pricipalelor tipuri de mandat;
 sublinierea tr ăsăturilor caracteristice pentru fiecare tip mandat;
 ce este contractul de mandat.

10.1 Noțiune contract de arendare. Generalit ăți

Aici cuvinte
cheie

Cum se
realizează Arendarea este un contract prin care una dintre p ărți numită arendator,
transmite celeilalte p ărți numită arendaș, bunuri agricole în vederea
exploatării pe o durat ă determinat ă și în schimbul uni pre ț numit arend ă.
Este reglementat prin Legea nr.16/1994, modificat ă prin Legea nr.58
/1995 și Legea nr.65/1998.

Părțile contractante pot fi:
– personae fizice; – personae juridice.

Test de autoevaluare 10.1 – Scrieți răspunsul în spa țiul liber din chenar.
Definiți noțiunea contractului de arend ă?

Răspunsul la test se g ăsește la pagina 49.

10.2 Caracterele juridice ale contractului de arend ă

Aici cuvinte
cheie

Cum se
realizează Contractul de arend ă are următoarele caractere juridice:
– este un contract sinalagmatic-bilateral-;
– este un contract solemn; – este un contract care se încheie cu titlu oneros; – este un contract netranslativ de proprietate; – este un contract cu executare succesiv ă.

– în termen de 15 zile de la semnare trebuie înregistrat la prim ăria unde
sunt arondate bunurile ce fac obiectul arendei;
– este obligatorie forma scris ă, pentru a îndeplini condi ția “ad
probationem”.

Contractul de arendare. Contractul de mandat

Elemente de drept civil
49
Test de autoevaluare 10.2 – Scrieți răspunsul în spa țiul liber din chenar.
Ce înțelegeți prin termenul de “netranslativ de proprietate”?

Răspunsul la test se g ăsește la pagina 49.

10.3 Contractul de mandat. No țiune. Caractere juridice

Contractul de mandat este un contract prin care o persoan ă numită
mandatar se oblig ă să încheie unul sau mai multe acte juridice pe seama
unei alte personae numit ă mandant, care îi d ă această împuternicire și pe
care il reprezint ă.
Dovada mandatului, sub sanc țiunea nulit ății impune ca procura s ă fie
autentică.

Se cere ca mandatarul s ă aibă capacitate de exerci țiu iar mandantul s ă fie
capabil de a contracta.
În loc de
rezumat
Am ajuns la sfâr șitul Unității de învățare Nr. 10.

Vă recomand s ă faceți o recapitulare a principalelor subiecte prezentate
în această unitate și să revizuiți obiectivele precizate la început.

Este timpul pentru întocmirea Lucr ării de verificare Unitate de înv ățare
Nr. 10 pe care urmeaz ă să o transmite ți cadrului didactic.

Lucrare de verificare Unitate de înv ățare Nr. 10

Definiți noțiunile de contract de arendare și contract de mandat.

Răspunsurile și comentariile la testele de autoevaluare

Răspuns 10.1
Contractul de arend ă este un contract prin care una dintre p ărți numită
arendator, transmite celeilalte p ărți numită arendaș, bunuri agricole în
vederea exploat ării pe o durat ă determinat ă și în schimbul unui pre ț
numit arend ă, stabilită de părți.
Răspuns 10.2
Prin termenul de “netranslativ de proprietate” se în țelege că nu se va

Contractul de arendare. Contractul de mandat

Elemente de drept civil
50transmite dreptul de proprietate asupra bunului ci se va transmite un alt
drept, ex: de folosin ță, de administrare, etc.

Bibliografie Unitate de înv ățare Nr. 10

1. Deak Fr., Drept civil, Contracte speciale , Editura Universul juridic,
București, 2001.
2. Chiric ă D., Drept civil, Contracte speciale , Editura Lumina Lex,
București, 1997.
3. Dobre Florin, Drept civil, Contracte , Editura Ex Ponto, Constan ța,
2012.

Contractul de împrumut de folosin ță

Elemente de drept civil
51

Unitate de înv ățare Nr. 11

CONTRACTUL DE ÎMPRUMUT DE FOLOSIN ȚĂ

Cuprins
Pagina
Obiectivele Unit ății de învățare Nr. 11…………………………………………………………………. 52
11.1 Comodatul.No țiune…………………………………………………………………………………….. 52
11.2 Caractere juridice……………………………………………………………………………………….. 52
11.3 Efectele contractului de comodat………………………………………………………………….. 53Lucrare de verificare Unitate de înv ățare Nr. 11……………………………………………………. 53
Răspunsuri și comentarii la testele de autoevaluare………………………………………………… 53
Bibliografie Unitate de înv ățare Nr. 11…………………………………………………………………. 54

Contractul de împrumut de folosin ță

Elemente de drept civil
52
OBIECTIVELE Unit ății de învățare Nr. 11

Principalele obiective ale Unit ății de învățare Nr. 11 sunt:
 înțelegerea no țiunilor de împrumut de folosin ță;
 familiarizarea cu termenii de comodatar și comodant;
 obiectul contractului;
 dreptul transmis;
 capacitatea p ărților.

11.1 Comodatul. No țiune

Aici cuvinte
cheie

Cum se
realizează Contractul de comodat este un contract prin care o persoan ă numită
comodant remite spre folosin ță temporar ă unei alte personae numit ă
comodatar, un lucru determinat cu obliga ția pentru acesta din urm ă de a-l
restitui în natur ă, în individualitatea sa.

Este un contract real, se încheie cu titlu gratuity și este un contract
unilateral.
Comodatul poate avea ca obiect numai bunuri nefungibile, individual
determinate.
În ceea ce prive ște dreptul transmis, comodatarul dobânde ște numai
dreptul de folosin ță, devenind un simplu detentor precar, obligat la
înapoierea bunului la încheierea termenului contractual.

Test de autoevaluare 11.1 – Scrieți răspunsul în spa țiul liber din chenar.
Definiți noțiunea de contract de comodat.

Răspunsul la test se g ăsește la pagina 53.

11.2 Caractere juridice

Aici cuvinte
cheie

Cum se
realizează Contractul de împrumut de folosin ță -comodatul- are urm ătoarele
caractere juridice: – este un contract unilateral;
– este un contract care se încheie cu titlu gratuity;
– este un contract consensual; – este un contract comutativ;
– transmite numai dreptul de folosin ță pentru perioada valabilit ății
contractului.

Dovada contractului de comodat pentru a îndeplini condi ția “ad
probationem”, este înscrisul sub semn ătură privată.

Contractul de împrumut de folosin ță

Elemente de drept civil
53
Test de autoevaluare 11.2 – Scrieți răspunsul în spa țiul liber din chenar.
Ce înțelegeți prin noțiunea de detentor precar?

Răspunsul la test se g ăsește la pagina 53.

11.3 Efectele contractului de comodat

Se vor prezenta obliga țiile părților și stingerea efectelor comodatului.

Comodatul se stinge prin: restituirea bunului, prin rezilierea contractului
și prin moartea comodatarului.
Contractul de împrumut de folosin ță, comodatul, poate avea ca obiect
numai bunuri nefungibile, individual determinate. Comodatarul în acest
contract, dobânde ște numai dreptul de folosin ță asupra bunului pentru
perioada de valabilitate a contractului.
Părțile trebuie s ă aibă capacitatea de a încheia acte de administrare.

În loc de
rezumat
Am ajuns la sfâr șitul Unității de învățare Nr. 11.
Vă recomand s ă faceți o recapitulare a principalelor subiecte prezentate
în această unitate și să revizuiți obiectivele precizate la început.
Este timpul pentru întocmirea Lucr ării de verificare Unitate de înv ățare
Nr. 10 pe care urmeaz ă să o transmite ți cadrului didactic.
Lucrare de verificare Unitate de înv ățare Nr. 11

Care sunt efectele contractului și care este capacitatea p ărților?

Răspunsurile și comentariile la testele de autoevaluare

Răspuns 11.1
Contractul de comodat este un contract prin care o persoan ă numită
comodant, remite spre folosin ță temporar ă unei alte persoane numit ă
comodatar, un lucru determinat cu obliga ția pentru acesta din urm ă de a-l
restitui în natur ă, în individualitatea sa.

Contractul de împrumut de folosin ță

Elemente de drept civil
54Răspuns 11.2
Detentor precar poate fi orice persoan ă care deține un bun pentru o
perioadă determinat ă și care nu este proprietarul de drept al bunului
deținut, deoarece nu de ține cele dou ă elemente ale posesiei, corpus și
animus, pentru a deveni proprietar.
Bibliografie Unitate de înv ățare Nr. 11

1. Deak Fr., S. Cârpenaru, Contracte civile și comerciale , Editura
Lumina Lex, Bucure ști, 1993.
2. Chiric ă D., Drept civil, Contracte speciale , Editura Lumina Lex,
București, 1997.
3. Dobre Florin, Drept civil, Contracte , Editura Ex Ponto, Constan ța,
2014.

Moștenirea legal ă

Elemente de drept civil
55

Unitate de înv ățare Nr. 12

MOȘTENIREA LEGAL Ă

Cuprins
Pagina
Obiectivele Unit ății de învățare Nr. 12…………………………………………………………………. 56
12.1 Moștenirea. Mo ștenirea legal ă. Noțiune………………………………………………………… 56
12.2 Clasele de mo ștenitori legali………………………………………………………………………… 56
12.3 Drepturile succesorale ale so țului supravie țuitor…………………………………. 57
Lucrare de verificare Unitate de înv ățare Nr. 12……………………………………………………. 57
Răspunsuri și comentarii la testele de autoevaluare………………………………………………… 58
Bibliografie Unitate de înv ățare Nr. 12…………………………………………………………………. 58

Moștenirea legal ă

Elemente de drept civil
56
OBIECTIVELE Unit ății de învățare Nr. 12

Principalele obiective ale Unit ății de învățare Nr. 12 sunt:
 înțelegerea no țiunilor de mo ștenire legal ă și testamentar ă;
 familiarizarea cu mo ștenirea legal ă;
 recunoașterea pricipalelor tipuri de mo ștenitori;
 sublinierea tr ăsăturilor caracteristice pentru fiecare tip mo ștenitor
legal;
 drepturile so țului supravie țuitor.

12.1 Moștenirea. Mo ștenirea legal ă. Noțiune

Aici cuvinte
cheie

Cum se
realizează Moștenirea legal ă constă în transmiterea patrimoniului defunctului c ătre
moștenitorii s ăi în temeiul legii.

Pentru a mo șteni în temeiul legii, o persoan ă trebuie s ă îndeplineasc ă
următoarele condi ții:
– să aibă capacitate succesoral ă;
– să aibă vocație succesoral ă legală;
– să nu fie nedemn ă;
– să nu fie dezmo ștenită;
– când aceasta a fost transmis ă moștenitorilor în temeiul legii.

Test de autoevaluare 12.1 – Scrieți răspunsul în spa țiul liber din chenar.
Ce înțelegeți prin moștenire legal ă?

Răspunsul la test se g ăsește la pagina 58.

12.2 Clase de mo ștenitori legali

Aici cuvinte
cheie

Cum se
realizează Clasa moștenitorilor este o categorie de rude.

S-au stabilit patru clase de mo ștenitori legali:
– cls.I,- a descenden ților în linie direct ă;
– cls.II,- a ascenden ților privilegia ți și a colateralilor privilegia ți;
– cls.III,- a ascenden ților ordinary;
– cls.IV,- a colateralilor ordinary.

Potrivit dispozi țiilor Codul civil, reprezentarea produce dou ă efecte:
– urcarea reprezentantului în locul, gradul și drepturile reprezentatului;
– împărțirea pe tulpini.

Reprezentan ții dobândesc, ca urmare a culegerii mo ștenirii, nu numai
activul ci și pasivul succesoral, în raport cu voca ția succesoral ă a

Moștenirea legal ă

Elemente de drept civil
57fiecăruia, răspunzând pentru pasivul succesoral în limitele activului dac ă
a acceptat mo ștenirea sub beneficiu de inventar și peste aceast ă limită,
dacă reprezentantul a acceptat mo ștenirea pur și simplu.

Test de autoevaluare 12.2 – Scrieți răspunsul în spa țiul liber din chenar.
Enumerați clasele de mo ștenitori legali pe care le cunoa șteți?

Răspunsul la test se g ăsește la pagina 58.

12.3 Drepturile succesorale ale so țului supravie țuitor

– are un drept de mo ștenire în concurs cu oricare dintre clasele de
moștenitori legali sau în lipsa rudelor din cele patru clase;
– are un drept de mo ștenire special asupra mobilelor și obiectelor
aparținând gospod ăriei casnice și asupra darurilor de nunt ă;
– are un drept temporar de abita ție asupra casei de locuit.
Devoluțiunea legal ă a moștenirii este reglementat ă de trei principii:
– principiul chem ării la mo ștenire a rudelor în ordinea claselor de
moștenitori legali;
– principiul proximit ății gradului de rudenie între mo ștenitorii din aceea și
clasă;
– principiul egalit ății între rudele din aceea și clasă și de acelea și grad
chemate la mo ștenire.
În loc de
rezumat
Am ajuns la sfâr șitul Unității de învățare Nr. 12.

Vă recomand s ă faceți o recapitulare a principalelor subiecte prezentate
în această unitate și să revizuiți obiectivele precizate la început.

Este timpul pentru întocmirea Lucr ării de verificare Unitate de înv ățare
Nr. 12 pe care urmeaz ă să
o transmite ți cadrului didactic.

Lucrare de verificare Unitate de înv ățare Nr. 12

Definiți termenul de mo ștenire legal ă și cine anume poate fi mo ștenitor
legal.

Moștenirea legal ă

Elemente de drept civil
58 

Răspunsurile și comentariile la testele de autoevaluare

Răspuns 12.1
Moștenirea legal ă constă în transmiterea patrimoniului defunctului c ătre
moștenitorii s ăi în temeiul legii.

Răspuns 12.2
Clasele de mo ștenitori legali sunt:
– cls.I,- a descenden ților în linie direct ă;
– cls.II,- a ascenden ților și colateralilor privilegia ți;
– cls.III,- a ascenden ților ordinar;
– cls.IV,- a colateralilor ordinari.

Bibliografie Unitate de înv ățare Nr. 12

1. Deak Fr., Drept succesoral , Editura Universul juridic, Bucure ști,
2002.
2. Chirică D., Drept civil, Succesiuni , Editura Lumina Lex, Bucure ști,
1996.
3. Dobre Florin, Drept civil, Drept Succesoral , Editura Ex Ponto,
Constanța, 2012.

Moștenirea testamentar ă

Elemente de drept civil
59

Unitate de înv ățare Nr. 13

MOȘTENIREA TESTAMENTAR Ă

Cuprins
Pagina
Obiectivele Unit ății de învățare Nr. 13…………………………………………………………………. 60
13.1 Clasificarea legatelor…………………………………………………………………………………… 60
13.2 Moștenirea testamentar ă. Noțiune………………………………………………… 60
13.3 Clasificarea legatelor…………………………………………………………………………………… 61Lucrare de verificare Unitate de înv ățare Nr. 13……………………………………………………. 61
Răspunsuri și comentarii la testele de autoevaluare………………………………………………… 61
Bibliografie Unitate de înv ățare Nr. 13…………………………………………………………………. 62

Moștenirea testamentar ă

Elemente de drept civil
60
OBIECTIVELE Unit ății de învățare Nr. 13

Principalele obiective ale Unit ății de învățare Nr. 13 sunt:
 înțelegerea no țiunilor de mo ștenire testamentar ă;
 familiarizarea cu no țiunea de legat;
 recunoașterea pricipalelor tipuri de legat;
 sublinierea tr ăsăturilor caracteristice pentru fiecare tip legat.

13.1 Clasificarea legatelor

Aici cuvinte
cheie

Cum se
realizează După obiectul dispozi ției testamentare legatele pot fi:
– legate universale sau cu titlu universal; – legate cu titlu particular.

După obiectul lor: legatele pot avea ca obiect un patrimoniu, o
universalitate de bunuri determ inate private “ut singuli”.
– legatul universal, -are ca obiect întraga avere a testatorului; – legatul cu titlu universal, -dac ă se vizeaz ă o cotă-patre din acea
universalitate;
– legatul cu titlu particular-singular-, având ca obiect bunuri determinate.
Legatele mai pot fi: legatul pur și simplu, legatul cu termen, legatul sub
condiție, legatul cu sarcin ă.

Test de autoevaluare 13.1 – Scrieți răspunsul în spa țiul liber din chenar.
Ce înțelegeți prin moștenire testamentar ă?

Răspunsul la test se g ăsește la pagina 61.

13.2 Moștenirea testamentar ă. Noțiune

Aici cuvinte
cheie

Cum se
realizeaz Moștenirea este testamentar ă atunci când transmiterea patrimoniului
succesoral are loc datorit ă voinței celui care las ă masa succesoral ă printr-
un testament.

Transmiterea mo ștenirii este o transmisiune pentru cauz ă de moarte.
Transmisiunea mo ștenirii este o transmisiune universal ă, deoarece are ca
obiect patrimonial persoanei fizice decedate, ca universalitate juridic ă,
adică toate drepturile și obligațiile care au valoare economic ă și care au
aparținut defunctului.

Moștenirea testamentar ă

Elemente de drept civil
61
Test de autoevaluare 13.2 – Scrieți răspunsul în spa țiul liber din chenar.
Definiți noțiunea de legat?

Răspunsul la test se g ăsește la pagina 61.

13.3 Clasificarea legatelor

Legatele se clasific ă în funcție de obiectul lor și în funcție de modalit ăți.

Ineficacitatea legatelor exist ă atunci când apar cazuri în care dispozi ția
testamentar ă este lipsit ă de efecte juridice.
Legatul este o liberalitate pentru cauz ă de moarte, ca act unilateral de
voință, testatorul urm ărind să procure un avantaj patrimonial, drept real
sau de creean ță, legatarului, f ără a pretinde un contraechivalent în
schimb.

În loc de
rezumat
Am ajuns la sfâr șitul Unității de învățare Nr. 13.

Vă recomand s ă faceți o recapitulare a principalelor subiecte prezentate
în această unitate și să revizuiți obiectivele precizate la început.

Este timpul pentru întocmirea Lucr ării de verificare Unitate de înv ățare
Nr. 13 pe care urmeaz ă să o transmite ți cadrului didactic.

Lucrare de verificare Unitate de înv ățare Nr. 13

Definiți ce este mo ștenirea testamentar ă și ce este un legat cu titlu
particular.
Răspunsurile și comentariile la testele de autoevaluare

Răspuns 13.1
Moștenirea este testamentar ă atunci când transmiterea patrimoniului
succesoral are loc datorit ă voinței celui care las ă masa succesoral ă printr-
un testament.

Răspuns 13.2
Legatul este o dispozi ție testamentar ă prin care testatorul dispune ca una
sau mai multe persoane urmeaz ă a dobândi cu titlu gratuit la decesul s ău,
o parte sau în tot, patrimoniul s ău, ori anumite bunuri determinate.

Moștenirea testamentar ă

Elemente de drept civil
62 

Bibliografie Unitate de înv ățare Nr. 13

1. Deak Fr., Drept succesoral , Editura Universul juridic, Bucure ști,
2002.
2. Chirică D., Drept civil, Succesiuni , Editura Lumina Lex, Bucure ști,
1996.
3. Dobre Florin, Drept civil, Drept Succesoral , Editura Ex Ponto,
Constanța, 2012.

Transmiterea activului și pasivului mo ștenirii

Elemente de drept civil
63

Unitate de înv ățare Nr. 14

TRANSMITEREA ACTIVULUI ȘI PASIVULUI MO ȘTENIRII

Cuprins
Pagina
Obiectivele Unit ății de învățare Nr. 14…………………………………………………………………. 64
14.1 Obiectul transmisiunii…………………………………………………………………………………. 64
14.2 Pasivul succesoral………………………………………………………………………………………. 64
14.3 Activul succesoral………………………………………………………………………………………. 65Lucrare de verificare Unitate de înv ățare Nr. 14……………………………………………………. 65
Răspunsuri și comentarii la testele de autoevaluare………………………………………………… 65
Bibliografie Unitate de înv ățare Nr. 14…………………………………………………………………. 66

Transmiterea activului și pasivului mo ștenirii

Elemente de drept civil
64
OBIECTIVELE Unit ății de învățare Nr. 14

Principalele obiective ale Unit ății de învățare Nr. 14 sunt:
 înțelegerea no țiunilor de activ și pasiv;
 familiarizarea cu no țiunea de transmisiune succesoral ă;
 caracterul individual al privilegiului.

14.1 Obiectul transmisiunii

Aici cuvinte
cheie

Cum se
realizează În cuprinsul activului succesoral intr ă numai drepturile patrimoniale
existente la data deschiderii mo ștenirii.

În alcătuirea pasivului succesoral, intr ă datoriie și sarcinile mo ștenirii.

Datoriile succesorale sunt acele obliga ții patrimoniale ale defunctului
care exist ă în patrimonial succesoral la data deschiderii mo ștenirii,
inclusive datoriile defunctului fa ță de moștenitori.

Sarcinile succesorale sunt acele obliga ții care se nasc în persoana
moștenitorului la deschiderea mo ștenirii sau ulterior, independent de
voința defunctului sau din voin ța lui.

Test de autoevaluare 14.1 – Scrieți răspunsul în spa țiul liber din chenar.
Care este obiectul transmisiunii succesorale?

Răspunsul la test se g ăsește la pagina 65.

14.2 Pasivul succesoral

Aici cuvinte
cheie

Cum se
realizează Transmiterea activului succesoral poate fi universal ă, cu titlu universal
sau cu titlu particular.
Aceasta opereaz ă de drept de la data deschiderii mo ștenirii.

Diviziunea de drept a activului succesoral între mo ștenitorii universali
sau cu titlu universal: – se divide, prin efectul legii, între como ștenitori și terți, în propor ție cu
partea sa de creean ță;
– comoștenitorii dobândesc numai cote-p ărți ideale din dreptul real
asupra bunurilor.
La decesul unei personae fizice, patrimonial ei se transmite asupra

Transmiterea activului și pasivului mo ștenirii

Elemente de drept civil
65moștenitorilor, legali sau testamentari.

Test de autoevaluare 14.2 – Scrieți răspunsul în spa țiul liber din chenar.
De cine se suport ă plata pasivului succesoral?

Răspunsul la test se g ăsește la pagina 65.

14.3 Activul succesoral

Pasivul succesoral este transmis prin transmisiunea și cu titlu universal și
prin transmisiunea cu titlu particular.

Moștenitorii regula ți răspund pentru plata pasivului succesoral cu
bunurile mo ștenirii și cu patrimonial lor propriu.

Moștenitorii neregula ți răspund pentru pasivul succesoral numai în limita
bunurilor mo ștenite.

În loc de
rezumat
Am ajuns la sfâr șitul Unității de învățare Nr. 14.

Vă recomand s ă faceți o recapitulare a principalelor subiecte prezentate
în această unitate și să revizuiți obiectivele precizate la început.

Este timpul pentru întocmirea Lucr ării de verificare Unitate de înv ățare
Nr. 14 pe care urmeaz ă să o transmite ți cadrului didactic.

Lucrare de verificare Unitate de înv ățare Nr. 14

Cum explica ți transmiterea pasivului și a activului succesoral?

Răspunsurile și comentariile la testele de autoevaluare

Răspuns 14.1
La decesul unei persoane fizice, patrimoniul ei se transmite asupra moștenitorilor, legali sau testamentari. Se transmit numai drepturile și
obligațiile defunctului cu con ținut patrimonial, cele personale
nepatrimoniale se transmit pe cale de mo ștenire.

Răspuns 14.2
Pasivul succesoral se suport ă de către succesorii universali sau cu titlu
universal.

Transmiterea activului și pasivului mo ștenirii

Elemente de drept civil
66
Bibliografie Unitate de înv ățare Nr. 14

1. Deak Fr., Drept succesoral , Editura Universul juridic, Bucure ști,
2002.
2. Chirică D., Drept civil, Succesiuni , Editura Lumina Lex, Bucure ști,
1996.
3. Dobre Florin, Drept civil, Drept succesoral , Editura Ex Ponto,
Constanța, 2012.

Referenți științifici: Conf.univ.dr. Florica Bra șoveanu
Conf.univ.dr. Marinela Marin

Bibliografie

Elemente de drept civil
67
Elemente de drept civil

BIBLIOGRAFIE

1. Deak Fr., Drept succesoral , Editura Universul juridic, Bucure ști, 2002.
2. Chirică D., Drept civil, Succesiuni , Editura Lumina Lex, Bucure ști, 1996.
3. Dobre Florin, Drept civil, Drept succesoral , Editura Ex Ponto, Constanța, 2012.
4. Ghe. Beleiu, Drept civil, Subiecte de drept civil , Editura Șansa, Bucure ști, 2001.
5 Francisc Deak, Drept civil, Contracte speciale , Editura Universul Juridic, Bucure ști, 2001.
6. C. Bârsan, C. St ătescu, Drept civil, Teoria general ă a obligațiilor, Editura All, Bucure ști,
1992.
7. Dobre Florin, Drept civil, Elemente de drept civil , Editura Ex Ponto, Constanța, 2015.
8. Dobre Florin, Drept civil, Contracte , Editura Ex Ponto, Constan ța, 2012.
9. Ghe. Beleiu, Drept civil, Subiecte de drept civil , Editura Șansa, Bucure ști, 1997.
10. G. Boroi, Drept civil, Teoria general ă a obligațiilor, Editura All, Bucure ști, 1997.
11. C. Stătescu, C. Bârsan, Drept civil, Teoria general ă a obligațiilor, Editura All, Bucure ști,
1997. 12. Dobre Florin, Drept civil, Contracte civile , Editura Ex Ponto, Constan ța, 2014.
13. Deak Francisc, Drept civil, Contracte speciale , Editura Universul juridic, București, 2001.
14. C. Stă
tescu, C. Bârsan, Drept civil, Teoria general ă a obligațiilor, Editura All, Bucure ști,
1992.
15. Deack Fr., S. Cârpenaru, Contracte civile și comerciale , Editura Lumina Lex, Bucure ști,
1993.
16. Chiric ă D., Drept civil, Contracte speciale , Editura Lumina Lex, Bucure ști, 1997.
17. Dobre Florin, Drept civil, Contracte , Editura Ex Ponto, Constan ța, 2014.