Obiectivele Si Suportul Institutional de Valorificare a Resurselor Regenerabile

Obiectivele și suportul instituțional

de valorificare a resurselor regenerabile

1.1.Energiile regenerabile-o alternativă viabilă pentru protecția mediului

În secolul nostru omenirea se află în fața unor provocări care au o importanță primordială pentru viitorul planetei și al generațiilor viitoare,și anume:

Încălzirea globală care reprezintă fenomenul rezultat din creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră în special de dioxid de carbon,în atmosferă,acest lucru datorându-se arderii combustibililor fosili

Majorarea consumul de energie electrică care a apărut ca o consecință a două evenimente:pe de o parte populația care se află într-o continuă creștere și pe de altă parte creșterea necesităților acestora.Acest lucru se identifică prin majorarea gradului de exploatare a resurselor naturale.

Astfel a apărut necesitatea unei dezvoltări durabile capabilă să satisfacă cerințele actuale ale populației dar și pe cele ale generațiilor viitoare și să ofere o importanță majoră mediului și reducerii poluării excesive la care a fost supus în ultimele secole,mai ales prin intermediul industrializării și folosirii energiei electrice din surse neregenerabile,prin intermediul ardereii combustibililor fosili.

Un pas important care poate să contribuie la rezolvarea acestor probleme este utilizarea energiilor regenerabile,energii care reduc semnificativ cantitățile de gaze cu efect de seră în atmosferă,în special dioxidul de carbon,și sunt capabile să satisfacă necesarul de energie al populației,datorită caracterului lor nelimitat.

Energia regenerabilă reprezintă energia care este produsă în mod natural,în mod repetat și continuu.

Surse de energie regenerabile reprezintă surse de energie regenerabile non-fosile(eoliană, solară, geotermală, a valurilor, maremotrice și hidrolectrică, biomasă, gaz de fermentare a deșeurilor, gaz al instalațiilor de epurare a apelor uzate și biogaz).

O altă de definiție a energiei regenerabile poate fi realizată prin comparația cu energia neregenerabilă:

Energia neregenerabilă este aceea resursă naturală care nu are capacitatea de a fi produsă sau refolosită în cantități care să poata satisfacă consumul de energie necesară omului pe când energia regenerabilă spre deosebire de cea neregenerabilă este aceea resursă naturală care are proprietatea de a se reface și de a satisface necesarul de energie electrică al oamenilor.

Energia neregenerabilă reprezintă o resursă naturala care se găsește în cantități limitate iar energia regenerabilă este o resursă naturală nelimitată.

Energia neregenerabilă se găsește doar în anumite locuri de pe terra spre deosebire de energia regenerabilă care este o resursă mult mai accesibilă,putând fi întâlnită pe tot globul,însă în cantitați diferite,de exemplu energia solară o întâlnim pretutindeni pe terra,dar cu o intensitatea a radiației solare care diferă de la zonă la zonă.

Energia regenerabilă, este numită de asemenea și energie alternativă sau energie utilizabilă derivată din surse care sunt capabile de a se reface, cum ar fi:

Soarele-Energia Solară provine din radiația solară din care se obține energie electrică prin o serie de metode de conversie a energiei.Energia solară este nelimitată și nepoluantă,Soarele are capacitatea de a furniza energia electrică necesară consumului pentru un an într-un interval de 20 de minute;

Vântul-Energia eoliană reprezintă energia electrică provenită din potențialul energetic al vântului;

Râurile-Energie hidroelectrică este energia furnizată de unități hidroenergetice.Aceste unități hidroenergetice pot fi de două tipuri:cu puterea instalată mai mică sau egală cu 10 MW ,numite hidroenergie mică, dar și unități cu puterea mai mare de 10 MW ,numite hidroenergie mare;

Izvoarele termale-Energie geotermală provine din energia păstrată în depozitele și zăcămintele hidrogeotermale din subteran;

Mareele-Energia mareelor provine din potențialul energetic al mareelor;

Biomasa-Biocombustibilul-biomasa este partea biodegradabilă a produselor, deșeurilor și reziduurilor din agricultură, silvicultură sau sectoare industriale conexe.Datorită faptului că biomasa este în mare masură,disponibilă,usor de utilizat(de exemplu lemnul,materiale din plante si fecale de animale)a reprezentat cel mai folosit combustibil regenerabil de-a lungul istoriei umane.

1.2.Cadrul legal al valorificării resurselor regenerabile de energie

Dacă acum câteva secole utilizarea energiei regenerabile părea doar un subiect de interes pentru cercetători,în prezent pentru majoritatea țărilor a devenit un sector de activitate de o importanță semnificativă.

Un motiv primordial care a contribuit la creșterea interesului față de energia regenerabilă a apărut odată cu prima criză energetică și a petrolului(în anii 1973-1974).

În perioada următoare interesul asupra utilizării si valorificarii energiei regenerabile iar s-a diminuat deoarece în ani 1980,prețul petrolului a înregistrat o scădere.

Abia din anii 1992 respectiv 1997,odată cu conferința de la Rio,respectiv Protocolul de la Kyoto,problemele de mediu au devenit din nou un subiect de interes.În cadrul conferinței de la Rio s-a introdus conceptul care prevedea necesitatea și nevoia asigurării unei dezvoltări durabile.Protocolul de la Kyoto a adus în prim plan o altă problemă și anume reducerea gazelor cu efect de sera,prin intermediul acestui protocol Uniunea Europeana și-a luat angajamentul de a reduce gazele cu efect de seră cu 8% până în anul 2008.

Tot în anul 1997 prin intermediul publicării Cărții albe privind sursele regenerabile de energie, Uniunea Europeană și-a stabilit obiectivele ca, până în 2010, o proporție de 12% din consumul de energie și de 22,1% din consumul de electricitate să fie generată din surse regenerabile de energie.

În anul 2001 Uniunea Europeană a emis Directiva 2001/77/CE privind promovarea electricității produse din surse de energie regenerabile pe piața internă a electricității.Din acest moment se conturează obiectivul primordial al Uniunii Europene și anume:producerea de energie din surse regenerabile la nivelul spațiului comunitar.

Directiva elaborată de parlamentul si consiliul Uniunii europene fundamentează foarte clar conceptele de garanție de origine și certificate verzi.Garanțiile de origine sunt documente care atestă și le oferă producătorilor de energie electrică din surse regenerabile posibilitatea de a demonstra că electricitatea pe care o comercializează este produsă din surse regenerabile,specificând datele și locul producerii.

Certificatele verzi sunt mecanisme care vin în ajutorarea producătorilor de energie din surse regenerabile,privind sprijinul pentru investiții,reduceri de taxe,rambursări de taxe și regimuri de susținere directă a prețurilor.

Această primă directivă dat de Uniunea Europeană pune bazele legislației privind sectorul energetic din surse regenerabile,și oferă statelor membre suportul pentru implemntarea acesteia.

Pe de altă parte statele membre din Uniunea Europeană au obligația de a întocmi la anumite perioade de timp,o serie de rapoarte privind modul de desfășurare și rezultatele obținute în urma adoptării măsurilor date prin directiva 2001/77/CE și transmiterea acestora la nivelul Comisiei Europene.

În anul 2003 Uniunea Europeană reușește să adopte încă două directive în cadrul cărora se face referire și la energiile regenerabile.

Astfel pe 8 mai 2003 se adoptă directiva 2003/30/CE privind promovare utilizării biocombustibililor și a altor combustibili regenerabili pentru transport.

Prin adoptarea acestei directive se urmărește ca statele membre ale Uniunii Europene să elaboreze o serie de politici la nivel național care să promoveze și să încurajeze utilizarea si valorificarea biocombustibilior în sectorul transportului,dar și promovarea altor surse de energie regenerabilă care să aibă capacitatea de a înlocui combustibili fosili din sectorul transporturilor.Obiectivul primordial al emiterii acestei directive se referea în mod direct la protecția mediului prin diminuarea agenților poluanți.

Tot în anul 2003 Parlamentulul European și Consiliul European a emis pe data de 26 iunie, directiva 2003/54/EC ,care făcea referire la regulile comune pentru piața internă de electricitatate,mai exact aceată directivă stabilește regulile comune pentru generarea, transportul, distribuția și furnizarea de energie electrică,organizarea și funcționarea sectorului energetic și accesul la piață.Directiva face referire și la energia produsă din surse regenerabile,în sensul că un stat membru are posibilitatea de a da prioritate energiei produse din surse regenerabile pe de o parte și pe de altă parte termenii, condițiile și tarifele pentru conectarea noilor producători de electricitate să fie obiective, transparente și non-discrinimatorii.

În 2009 Uniunea Europeană a emis directiva 2009/28/CE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile și de modificare și ulterior de abrogare a directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE.

Aceasta presupunea stabilirea unor obiective obligatorii la nivel național privind ponderea globală a energiei din surse regenerabile în cadrul consumului final brut de energie și ponderea energiei din surse regenerabile utilizată în transporturi.Conform acestei directive fiecare stat membru trebuia să întocmească un plan național în domeniul utilizării și valorificării energiei regenerabile,acesta trebuia să fie întocmit până în anul 2010.

În prezent Uniunea Europeană a elaborat o serie de strategii privind utilizarea si valorificarea energiei produse din surse regenerabile pentru anii următori și a stabilit o serie de obiective care trebuiesc avute în vedere de statele membre.

În România domeniul energiei regenerabile s-a fundamentat exclusiv pe directivele și deciziile care au fost adoptate la nivelul Uniunii europene.

România s-a implicat pentru prima oară,prin ratificarea Protocolul de la Kyoto asupra schimbărilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997, prin Legea nr. 3/2001,acesta prevedea reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Urmând ca în anul 2003 Guvernul României să adopte o hotărâre privind promovarea și valorificarea energiei electrice realizată din surse regenerabile.În cadrul acestei Hotărâri Guvernamentale nr.443/2003 se stabilește cadrul legal necesar promovării și valorificării surselor de energie regenerabile,avându-se în vedere potențialul energetic al României.

În anul 2007,moment când România devine stat membru al Uniunii Europene,adoptă legea energiei electrice nr.13 din 2007,care prevedea cadrul necesar reglementărilor privind energia electrică având drept scop utilizarea optimă a resurselor primare de energie în condițiile în care sunt respectate normele de calitate,siguranță și de protecție a mediului înconjurător.Această lege făcea referire și la promovarea,valorificarea și utilizarea energiei electrice produsă din surse regenerabile care nu afectează mediul.

Ulterior România a mai adoptat următoarele legi și Hotărâri de Guvern care făceau referire la energia obtinută din surse regenerabile,și anume:

Hotărârea de Guvern nr. 1069/2007 prin intermediul căreia se stabilește Strategia energetică a României,care are drept obiectiv primordial măsurile necesare în vederea promovării și valorificării energiei din surse regenerabile.

Legea nr. 220/2008 care stabilește sistemul corespunzător de promovare a producerii și valorificării energiei din surse regenerabile.

Hotarârea de Guvern nr. 1535 din 2003 prin care se aprobă Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie din Romînia.

Legea nr. 23/2014 care face referire la modificarea și completarea legii nr. 220/2008 cu privire la stabilirea modalității de promovare a producerii de energie din surse regenerabile.

În Romania producătorii de energie din surse regenerabile au dreptul la un anumit număr de certificate verzi pentru energia electrică produsă și livrată,și anume:

În cazul energiei electrice din centrale hidroelectrice cu puteri instalate de cel mult 10 MW se acordă trei certificate verzi pentru fiecare 1 MWh produs și livrat,în cazul în care centralele hidroelectrice sunt noi;dacă centralele sunt retehnologizate se acordă doua certificate verzi și doar un certificat verde pentru cele care nu pot fi încadrate în condițiile anterioare.

În cazul energiei electrice produse din energie eoliană se acordă două certificate verzi până în anul 2017 și doar un certificate verde începând cu anul 2018 pentru fiecare 1 MWh produs si livrat .

În cazul energiei electrice care este produsă din energie solară se acordă câte șase certificate verzi pentru fiecare 1 MWh produs și livrat.

Pentru perioada 2008-2025, valoarea de tranzacționare a certificatelor verzi pe piețele menționate la articolul 10 din legea nr. 220/2008,se încadrează între:

O valoare minimă de tranzacționare de 27 euro/certificat;

O valoare maximă de tranzacționare de 55 euro/certificat.

1.3.Structura instituțională a valorificării și utilizării energiei regenerabile

Institutiile care se ocupă de energie la nivelul Uniunii Europene sunt următoarele:

Parlamentul European prin intermediul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

Un rol important în domeniul producerii,utilizării și valorificării energiei regenerabile îl are Parlamentul European prin intermediul Comisiei pentru industrie,cercetare și energie.Rolul și responsabilitățile Comisiei pentru industrie, cercetare și energie sunt-Adoptarea legislației în domeniul energiei regenerabile și stabilirea bugetului pentru energie

Consiliul Uniunii Europene prin secțiunea Transport, telecomunicații și energie

Aceasta se ocupă cu îndeplinirea obiectivelor Uniunii Europene în domeniile transporturilor, telecomunicațiilor și energiei, și anume de a crea infrastructuri și piețe moderne, competitive și eficiente, precum și rețele transeuropene de transporturi, comunicații și energie.

În domeniul energiei, Consiliul este responsabil cu adoptarea, împreună cu Parlamentul European, a legislației privind funcționarea piețelor energiei, pentru a se asigura că aprovizionarea cu energie este sigură, pentru promovarea eficienței energetice și a energiilor noi și regenerabile, precum și pentru promovarea interconectării rețelelor energetice.Miniștrii energiei se întâlnesc de 3 sau 4 ori pe an.

Comisia Europeană prin intermediul Direcției pentru Energie

Direcția Generală pentru Energie este responsabilă pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a unei politici energetice europene sub îndrumarea politică a Comisiei Europene.

Direcția Generală elaborează și implementează politici inovatoare care vizează:

înființarea unei piețe a energiei oferind cetățenilor și afaceri cu energie la prețuri accesibile, prețuri competitive și servicii energetice avansate tehnologic

promovarea producției de energie durabilă și din surse regenerabile,transport și consum, în conformitate cu obiectivele Uniunii Europene

îmbunătățirea condițiilor de aprovizionare cu energie sigură și securizată într-un spirit de solidaritate între țările UE asigură un grad înalt de protecție pentru cetățenii europeni

Direcția General de Energie își îndeplinește sarcinile în multe moduri diferite. De exemplu, acesta promovează finalizarea pieței interne a energiei; efectuează activități de monitorizare a pieței de energie; sprijină consolidarea infrastructurii energetice, urmărește să se asigure că sursele de energie autohtone sunt exploatate în condiții de siguranță și competitive; permite piețelor pentru a atinge obiectivele convenite, în special în eficiență și energiile regenerabile; facilitează inovarea în domeniul tehnologiilor energetice; dezvoltă cadrul legal mai avansat pentru energia nucleară, care acoperă siguranță și securitate.

Toate aceste activități sunt ajutate de mai multe agenți:

Agenția pentru inovare și Rețele Executive (INEA)

Agenția Executivă pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (EASME)

Agenției de aprovizionare a Euratom (ESA)

Agenția pentru cooperarea autorităților de reglementare din domeniul energetic (ACER)-contribuie la garantarea bunei funcționări a pieței europene unice a gazului și electricității.

Comitetul Economic și Social European Secțiunea „Transport, energie, infrastructură și societatea informațională” 

Obiectivele Comitetului Economic și Social European Secțiunea Transport, energie, infrastructură și societatea informațională, în domeniul energiei sunt următoarele:

abordarea în mod deschis problemele sociale și ocuparea forței de muncă legate de producerea și utilizarea resurselor de energie;

apărarea interesele consumatorilor în ceea ce privește prețul, alegerea și servicii;

implicarea cetățenilor în proiectarea unei politici energetice mai puternică a Uniunii Europene, potrivită pentru viitor.

diversificarea mixului de surse de energie

Comitetul Regiunilor Comisia pentru mediu, schimbări climatice și energie (ENVE)

Comisia pentru mediu, schimbări climatice și energie (ENVE) coordonează Comitetul lucru Regiunilor în următoarele domenii:

Schimbările climatice: de adaptare și de atenuare

Energia regenerabilă

Politica de mediu

rețelele transeuropene în sectorul energetic

politicile energetice noi

La nivelul României avem urmatorii actori instituționali care se ocupă de sectorul energiei produse din surse regenerabile:

Autoritatea națională de reglementare în domeniul energiei(ANRE)

ANRE este o autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar, finanțată integral din venituri proprii, independentă decizional, organizatoric și funcțional, având ca obiect de activitate elaborarea, aprobarea și monitorizarea aplicării ansamblului de reglementări obligatorii la nivel național necesar funcționării sectorului și pieței energiei electrice, termice și a gazelor naturale în condiții de eficiență, concurență, transparență și protecție a consumatorilor, precum și de a implementa și monitoriza măsurile de eficiență energetică la nivel național și de a promova utilizarea la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie.

Responsabilitatile ei sunt:

emiterea, modificarea sau retragerea de autorizații și licențe,

emiterea de reglementări tehnice și comerciale, asigurarea accesului și racordarea la rețelele de energie electrică și gaze naturale,

emiterea și aprobarea de metodologii de stabilire a prețurilor și tarifelor, aprobarea de prețuri și tarife,

asigurarea monitorizării funcționării piețelor de energie eletrică și gaze naturale,

promovarea producerii de energie din surse regenrabile și cogenerare,

promovarea eficienței energetice.

Califică producătorii de E-SRE pentru producție prioritară;

Modifică cotele anuale obligatorii în perioada 2005-2007;

Stabilește gradul de îndeplinire a cotelor obligatorii de către furnizori și modul de alocare a

sumelor de bani rezultate din nerealizarea cotelor obligatorii;

Monitorizează piața de Certificate Verzi;

Întocmește rapoarte anuale privind funcționarea pieței de certificate verzi;

Urmărește gradul de realizare a țintei naționale.

Departmentul de energie

Până la data de 17.12.2004. Departamentul de energie din România se afla în subordinea Ministerului Economiei,însă din acel moment conform ordonanței de urgență numărul 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administrației publice central și pentru modificarea și completarea unor acte normative,se înființează Ministerul Energiei,Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri.

Acest minister are rolul de a îndeplini funcțiile și atribuțiile în domeniile energetic și resurse energetice,dar și în domeniile întreprinderilor mici și mijlocii și mediului de afaceri.

1.4.Obiective în utilizarea și valorificarea resurselor regenerabile de energie în România

Principalul obiectiv al României este să își asigure necesarul de energie electrică din resursele naționale pe de o parte dar mai ales din valorificarea resurselor de energie regenerabile de care dispune, atât în prezent,cât și pe termen mediu și lung și să limiteze dependența față de importul de resurse energetice.Îndeplinirea acestui obiectiv primordial îi va conferi României o mai mare siguranță energetică,pe termen mediu si lung.

Un alt obiectiv foarte important pentru România este reprezentat de creșterea și îmbunătățirea eficienței energetice din surse regenerabile.Prin intermediul realizării acestui obiectiv cantitatea de energie produsă din surse regenerabile o să crească și va avea ca efect majorarea siguranței energetice și scăderea nivlelul de poluare din țara noastră deoarece necesitatea utilizării combustibililor fosili se va diminua.

Următorul obiectiv care poate contribui și influența într-o mare măsura la utilizarea și valorificarea energiilor regenerabile în România este reprezentat de îmbunătățirea politicii energetice care să încurajeze,să promoveze dezvoltarea producerii de energie din surse regenerabile și să contribuie la perfecționarea pieței de certificate verzi.

În cazul utilizării și valorificării energiilor regenerabile costurile sunt semnificative,de aceea România ar trebui sa aibă drept obiectiv utilizarea cât mai mare a fondurilor structurale și atragerea capitalului privat în investițiile care au în vedere dezvoltarea proiectelor pentru producerea de energie din surse regenerabile pe de o parte dar și exploatarea zonelor cu potențial semnificativ de resurse regenerabile,deoarece în acest mod cantitățile de energie produsă vor fi mai mari iar costurile vor fi amortizate mai rapid.

Un alt obiectiv care trebuie avut în vedere de către Guvernul României este reprezentat de creșterea capacității de inovare și de dezvoltare în tehnologia utilizării energiei din surse regenerabile.Scopul acestui obiectiv este de a forma un sector energetic din surse regenerabile competitiv pe piața europeană.

Ca stat membru al Uniunii Europene,România are obligația de a participa la eforturile europene cu privire la formularea unei noi strategii energetice pentru continent,care să urmărească și să poată promova și interesele naționale.Acest obiectiv nu poate fi realizat dacă România nu are un sector energetic competitiv și nu se realizează investiții în inovarea și dezvoltarea tehnologiei din domeniul surselor de energie regenerabile.

Capitolul 2:Dimensiunea tehnica

a valorificarii resurselor solare

2.1.Energia solara-cea mai importantă resursă regenerabilă

Soarele este centrul sistemului nostru planetar și cea mai apropiată stea de pe pământ.Soarele reprezintă unul dintre elementele principale care a favorizat existența vieții pe pamant,fiind cea mai importantă sursa de energie.Soarele emite pe terra aproximativ 1 kw de radiatii solare pe 1 metru².

Energia solară este un factor determinant in crearea celorlalte tipuri de energie,de exemplu

Energia eoliana apare ca efect al diferentelor de energii cinetice datorate incalzirii atmosferei in mod inegal a soarelui

Hidroenergia apare ca efect al evaporarii si condensarii vaporilor de apa in straturile superioare ale scoartei terestre,datorat energiei emise de soare

Crearea combustibililor fosili-prin intermediul soarelui are loc procesul de fotosinteza care favorizeaza cresterea si dezvoltarea plantelor

Energia solară reprezintă energia electromagnetică transmisă de soare generată prin fuziune nucleară.

Soarele reprezinta o imensa sursa de energie care poate fi in forma

Indirecta- energia-vatului, apei sau combustibili fosili

Directa.

Energia solara a fost valorificata inca din antichitate cu ajutorul unor tehnologi si metode care s-au aflat intr-o imbunatatire permaneta.Si in prezent este una dintre principalele surse de energii regenerabile care sunt valorificate si utilizate de oameni.Aceasta energie este inepuizabila,se estimeaza ca soarele incalzeste si lumineaza pamantul de cateva miliarde de ani dar in acelasi timp este si nepoluanta,nu afecteaza in nici un mod mediul inconjurator,si exista pe tot globul pământesc.

2.2. Factorii care influenteaza eficenta sistemelor solare

Sistemele solare sunt din ce in ce mai utilizate si de aceea se cauta si solutii care sa contribuie la cresterea eficientei acestora dorindu-se cresterea cantitatii de energie produsa in urma valorificarii energiei solare si diminuarea costurilor destul de insemnate cu realizarea acestor tipuri de sisteme solare.Principalii factori care influenteaza eficientei sistemelor solare sunt

Intensitatea radiatiei solare pe suprafața celulelor solare-este unul dintre principalii factori care contribuie la eficienta producerii de energie solara.Intensitatea radiatiei solare depinde la randul ei de numerosi factori,cum ar fi

in primul rand pozitionarea geografica,deoarece in anumite zone radiatia solara este mult mai mare decat altele,spre exemplu in desert,

in al doilea rand depinde foarte mult si de anotimp,se stie ca pe perioada iernii intensitatea radiatieiei solare este mult mai mica pe cand vara este mult mai mare,

in al treilea rand intensiatea radiatiei solare este influentata de starea vremii,pentru ca in momentul in care este innorat ratiatiile emise de soare sunt mai scazute decat in momentul in care cerul este senin,

un alt factor care contribuie la cresterea sau scsderea intensotatii solare este reprezentat de momentul zilei in care ne aflam,de exemplu la pranz radiatia degajata este maxima iar seara si dimineata,la apus respectiv la rasarit este minima.

pozitia sistemelor solare

este foarte important,deoarece unghiul in care se pozitioneaza contribuie la cresterea sau diminuarea randamentul si eficientei sitemelor solare.Aceasta orientare se carcterizeaza prin doua unghiuri,si anume

Unghiul de inclinare fata de orizontala si unghiul azimutului.

Unghiul azimutului reprezinta orientarea sistemelor solare fata de directia sud.

Tipul de sistem solar si calitatea componentelor sale-are o contributie importanta la cresterea sau diminuarea eficientei sistemelor solare,in primul rand o contributie covarsitoare o are tipul de sistem fotovoltaic folosit,deoarece panourile fotovoltaice.

2.3.Tipuri de sisteme solare și compunerea lor

Gama pentru panourile solare este diversificată,deoarece aceste sisteme solare pot fi clasificate în funcție de mai multe criterii,cum ar fi utilizarea și valorificarea acestora,compunere,eficiența,etc.

Astfel În funcțti de modul de utilizare putem distinge

Panouri solare termice-sunt panourile care prin conversia energiei solare produc energie termica.Principiul pe baza cărui funcționează panourile solare termice este simplu și se referă la folosirea unui agent termic colectoarele preiau energia emisă de razele soarelui,apoi agentul termic eliberează căldura apei care se află într-un boiler.

Panouri solare fotovoltaice-sunt cele mai folosite deoarece au drept scop conversia energiei emise de soare în energie electrica.Acestea sunt formate din celule solare,care sunt alcătuite din mai multe straturi formate din material semiconductor,de obicei se folosețte siliciul.În momentul în care siliciul i-a contact cu razele soarelui,se generează curent electric,deoarece electronii din siliciu sunt pusi in miscare.

Un alt criteriu foarte important in definirea panourilor solare este reprezentat de compunerea acestora

Astfel panourile solare termice pot fi

Panouri solare formate din tuburi vidate-acestea sunt formate din o formatiune de tuburi vidate care sunt dispuse în paralele, in spatele carora se afla reflectoare pentru concentrarea radiatiei solare. Tuburile vidate se compun din doua tuburi de sticla concentrice, intre care este vid. Materialul din care sunt fabricate tuburile este sticla de mare rezistenta, borosilicate. Tubul din interior este inconjurat de o suprafata absorbanta de care este atasat un tub de cupru prin care circula un agent termic. Vidul dintre tuburi reduce la minimum pierderile de caldura, permitand obtinerea unui randament ridicat. Astfel de panouri sunt mai eficiente in zonele cu temperature moderata și reci. Sunt mai eficiente decât panourile solare plane, având un randament foarte bun, razele soarelui căzând perpendicula rpe ele din mai multe unghiuri.

Sunt mai ușor de întreținut decât panourile plane, deoarece există foarte puține depuneri pe suprafața cilindrică a tuburilor

Panoul plan-Acesta este realizat, de regula, sub forma unei carcase metalice care contien toate elementele componente. Printr-un geam de sticla, razele soarelui cad pe o tabla de cupru la care sunt atasate tevile din cupru prin care circula agentul termic. Suprafata de culoare inchisa a panoului faciliteaza absorbtia radiatiilor solare care incalzesc tevile, dupa care caldura colectata este transferata agentului termic care circula printer acestea. Cuprul asigura un randament ridicat de transfer a caldurii, la aceasta contribuind si izolatia partilor laterale si a celei din spate a panoului cu vata minerala.In cadrul sistemelor cu circulatie fortata, radiatiile solare colectate de panou incalzesc apa din rezervorul de acumulare, care este dirijata apoi fie pentru a fi folosita la incalzirea locuintei, fie in circuitul de apa calda menajera.

Panourile fotovoltaice pot fi

Panourile fotovoltaice monocristaline- se obțin prin turnarea siliciului pur și sunt sub formă de baghetă. Acest tip de celule fotovoltaice este cel mai eficient din punctul de vedere al conversiei fotoelectrice,singurul dezavantaj este reprezentat de costul ridicat.

Eficienta sau randamentul se refera la cantitatea de energie electrica obținuta pe metru pătrat și nu la eficienta economica sau de exploatare .

Panourile fotovoltaice policristaline sunt cele mai răspândite și cele mai utilizate ca urmare a prețului mai scăzut și a performantelor similare panourilor fotovoltaice monocristaline. Ele sunt realizate într-o diversitate mare de puteri de ieșire și au eficienta (randamentul) pe unitatea de suprafața mai scăzuta cu câteva procente decât a panourilor fotovoltaice monocristaline. Celulele din siliciu policristalin sunt alcătuite din atomi de siliciu care nu sunt orientați uniform și formează mai multe cristale spre deosebire de cele din siliciu monocristalin unde siliciul cristalizează uniform într-o structura cristalina unica. Ca urmare a acestui fapt celulele de siliciu policristalin au suprafața și culoarea neuniforme.

Tehnologia de fabricație a panourile fotovoltaice policristaline a fost îmbunătățita continuu astfel incit eficienta acestora este astăzi aproximativ egala cu cea a panourilor fotovoltaice monocristaline standard. Garanția pentru o putere de ieșire mai mare de 80% din valoarea puterii inițiale este minimum 25 de ani.

Panourile fotovoltaice amorfe sunt de generație mai noua și mai puțin răspândite decât cele cu celule din siliciu cristalin. Procesul de producție al celulelor presupune depunerea unor straturi succesive de material semiconductor având grosimea de ordinul nanomicronilor ce reduce astfel cantitatea de material necesar la fabricare și implicit costul celulelor cu aproximativ 30%.

În funcție de tehnologia care oferă cea mai mare productivitate în producția de energie electrică:

Pozarea panourilor solare fotovoltaice pentru producerea energiei electrice se poate realiza:

în montaj fix

în montaj reglabil, utilizând sistemele de tracking, cu urmărirea atât în plan azimutal cât și în elevație(sus-jos), a mișcării soarelui pe timpul zilei.

Mișcarea azimutală:se realizează cu ajutorul unui rulment ce se rotește în jurul axei centrale, datorită unei coroane dințate care este antrenată cu ajutorul unui motor electric trifazat ce va utiliza energia produsă de însuși sistemul solar și necesită un consum de energie în procent infim(2,7- 3,9%)din energia produsă anual, neinfluențând semnificativ randamentul echipamentelor.

Un sistem mecanic reglabil necesită costuri de operare mai mari în raport cu montajul fix, justificate însă prin producerea unei cantități de energie suplimetară însemnată.

Capitolul 3:Potențialul resurselor de energie solară în România

România dispune de un potențial important de resurse solare teoretic,însă practic acest potențial se reduce datorită tehnologiilor și echipamentelor costisitoare,eficienței economice reduse și restricțiilor de mediu.

În ceea ce privește radiația solară în Romănia ecartul lunar al valorilor de pe teritoriul României atinge valori maxime în luna iunie (1.49 kWh/ m2/zi) și valori minime în luna februarie ( 0.34 kWh/ m2/zi)Pe de altă parte trebuie să facem distincția între potențialul solar-termal și potențialul solar-fotovoltaic.

În România potențialul solar-termic este

Sursa: ANM,ICPE, ICEMENERG, 2006

Potențailul solar-fotovoltaic este

Sursa: ANM,ICPE, ICEMENERG, 2006

Zonarea energetica solara în Romănia

În România sunt evidentiate 5 zone, diferentiate prin valorile fluxurilor medii anuale ale energiei solare incidente. Se constata ca mai mult de jumatate din suprafata tarii beneficiaza de un flux de energie mediu anual de 1275 kWh/m2.

Datele sunt exprimate in kWh/m2/an, in plan orizontal, aceasta valoare fiind cea uzuala folosita in aplicatiile energetice atat pentru cele solare fotovoltaice cat si termice.

Zonele de interes (areale) deosebit pentru aplicatiile electroenergetice ale energiei solare in

tara noastra sunt:

Primul areal, care include suprafețele cu cel mai ridicat potențial acoperă Dobrogea

și o mare parte din Câmpia Română

Al doilea areal, cu un potențial bun, include nordul Câmpiei Române, Podișul Getic, Subcarpatii Olteniei și Munteniei o bună parte din Lunca Dunării, sudul și centrul Podișului Moldovenesc și Câmpia și Dealurile Vestice și vestul Podișului Transilvaniei, unde radiația solară pe suprafață orizontală se situează între 1300 și 1400 MJ / m2.

Cel deal treilea areal, cu potențialul moderat, dispune de mai puțin de 1300 MJ /m2 și acoperă cea mai mare parte a Podișului Transilvaniei, nordul Podișului Moldovenesc și Rama Carpatică.

Indeosebi în zona montană variația pe teritoriu a radiației solare directe este foarte mare, formele negative de relief favorizănd persistența ceții si diminuând chiar durata posibilă de strălucire a Soarelul, în timp ce formele pozitive de relief, în funcție de orientarea în raport cu Soarele și cu direcția dominantă de circulație a aerului, pot favoriza creșterea sau, dimpotrivă determina diminuarea radiației solare directe.

Analiza cost-beneficiu a unui parc fotovoltaic,Studiu de caz-parcul fotovoltaic din Judetul Ialomita,Orasul Amara

4.2.Identificarea investiției și definirea obiectivelor

A.Identificarea investiției

Proiectul de investiție „Realizarea de noi capacități de producere a energiei electrice pentru consumul propriu, prin valorificarea resurselor regenerabile de energie, oraș Amara, județul Ialomița” s-a realizat în aprilie 2013.

Parcul cu panouri fotovoltaice din orașul Amara,județul Ialomița construit în urma investiției deține o capacitate de producere a energiei electrice fotovoltaice cu o putere instalată de 100 kw.

Investiția este alcatuită din:

8 track-uri cu panouri fotovoltaice, amplasate pe o suprafață de 15.000 m²;

cabină operator ( supraveghere, control și intervenții);

sistem de asigurare a tensiunii în caz de avarie;

echipamente de operare, supraveghere și control (stație meteo prevăzută cu comunicare wirless, sistem informatic alcătuit din computer și soft-uri licențiate, tabloul de interconectare a track-urilor și legare la Sistemul Energetic Național-SEN etc.);

1.200 m rețea de cabluri de conectare;

45 m² alee de acces;

285 m împrejmuire.

Realizarea acestui proiect a fost posibilă datorită accesării fondurilor structurale europene de către Primăria din orașul Amara,județul Ialomița.Proiectul s-a realizat într-o singură tranșă, într-o perioadă de 20 de luni, și a avut un cost estimativ de 2.647.505,342 lei, inclusiv TVA.

Decizia realizării investiției s-a bazat pe necesitatea rezolvării următoarelor probleme locale:

Apariția întreruperilor repetate de curent electric, în special în perioadele de avertizare: cod galben și cod portocaliu, ceea ce îngreuna desfășurarea eficientă și în siguranță a activităților;

Gradul de poluare din zonă,emisiile de gaze cu efect de seră erau din ce în ce mai mari în atmosferă,datorită arderii combustibililor fosili;

Costurile mari alocate consumului de energie electrică al instituțiilor de interes public și iluminatului public, în orașul Amara, județul Ialomița,costuri care erau subvenționate din bugetul local.

B.Definirea obiectivelor

Obiectivele proiectului de investiție au fost următoarele:

Realizarea producției în sistem propriu a energiei electrice, din resurse regenerabile și nepoluante(energie solară);

Eliminarea subvenției destinate consumului energetic propriu al instituțiilor de interes public și a iluminatului public;

Deservirea un număr de 7.627 beneficiari direcți, respectiv toți locuitorii și turiștii rețelei hoteliere cu bază de tratament;

Utilizarea unei tehnologii nepoluante, fără implicații negative asupra mediului;

Crearea de noi locuri de muncă;

Crearea premizelor dezvoltării mediului de afaceri și atragerii investitorilor externi.

Câștigurile care au fost generate de proiect în planul bunăstării generale, au depășit costul implementării lui, ținând cont de faptul că, suplimentar efectelor locale directe prezentate, acesta a produs și efecte indirecte locale si naționale, precum:

Crearea condițiilor optime de dezvoltare a mediului de afaceri, prin redirecționarea subvențiilor, de la nivel județean;

Realizarea unei economii de energie electrică;

Diminuarea consumului de combustibili fosili;

Reducerea dependenței de importurile de energie primară;

Creșterea siguranței în aprovizionare;

Protecția durabilă a mediului (tehnologia folosită nu generează emisii poluante, contribuind la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și reduce costurile actuale pentru depoluarea mediului și depozitarea deșeurilor);

A constituit un exemplu de bună practică, aplicabil tuturor localităților cu un potențial energetic solar favorabil.

ANALIZA FINANCIARA

Premizele care au sta la baza intocmirii analizei financiare sunt:

Realizarea analizei financiare a proiectului a respectat metoda incrementala. Veniturile si costurile incrementale sunt egale cu veniturile si costurile scenariului “cu proiect”, deoarece in scenariul “BAU” acestea sunt zero (investitia propusa spre finantare va fi nou infiintata).

Metodologia fluxului de numerar actualizat se bazeaza pe fluxuri de numerar efective, fiind elimintate fluxurile nonmonetare cum ar fi amortizarea și provizioanele. Cheltuielile neprevăzute din Devizul general de cheltuieli nu au fost luate în calcul deoarece nu sunt cuprinse în cheltuielile eligibile ale proiectului si nu constituie o cheltuială efectivă, ci doar o măsură de atenuare a anumitor riscuri.

Perioada de analiză = 17 ani

Aceasta însumează perioada de realizare a investiției (2 ani) cu perioada de referință recomandată pentru operarea investiției (15 ani).

Valoarea reziduala = 56,75 mii lei (30% din valoarea investitiei initiale)

Durata de viata economica utila a investitiei (sector energie) = 25 ani (conform Documentul de Lucru n. 4)

Metodologia de stabilire a valorii reziduale a investitiei este “Valoarea de lichidare a activului” (are in vedere valoarea de piata a activului in momentul lichidarii, valoare care, in sine, reprezinta o valoare actualizata).

Costul investițional si costurile de operare se consideră cu TVA deoarece beneficiarul investiției este neplatitor de TVA.

Rata de actualizare utilizată este rata reală recomandată de Comisia Europeană de 5% pentru perioada de programare 2007-2013.

Pentru actualizarea preturilor curente s-au utilizat valorile mentionate de Comisia Nationala de Prognoza (Prognoza pe termen mediu 2009 – 2014). Pentru perioada 2015 – 2027, s-a mentinut valoarea de referinta a cresterii pretului de consum aferenta anului 2014.

Principalele elemente componente avute in vedere la elaborarea fluxului financiar de numerar sunt:

COSTUL INVESTITIONAL

1. active fixe

a) imobilizari corporale

– cheltuieli pentru protectia mediului si aducerea la starea initiala

– cheltuieli pentru investitia de baza

b) imobilizari necorporale

– cheltuieli pentru investitia de baza

2. costuri de pregatire si implementare a investitiei

a) cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica

b) alte cheltuieli (cu exceptia cheltuielilor neprevazute)

c) cheltuieli pentru probe tehnologice si teste si predare la beneficiar

VALOAREA REZIDUALA

COSTURI DE OPERARE

1). costuri directe de productie

servicii (operare si intretinere etc.)

intretinere si reparatii curente

2). costuri administrative

VENITURI OPERATIONALE

SURSE DE FINANTARE

Asistenta U.E.

Bugetul de stat

Buget local

COSTUL INVESTITIONAL

Valoarea totala a investitiei esalonata pe anii de executie a proiectului, in mii lei, se prezinta in tabelul urmator:

COSTURI DE OPERARE

Costurile de operare sunt costuri aditionale generate de utilizarea investitiei, dupa terminarea realizarii proiectului. Acestea :

au fost estimate la nivelul unei functionari optime a tuturor obiectelor prevazute in proiect

se planifica in bugetul beneficiarului, de unde sunt suportate in intregime

sunt :

1). costuri directe de productie

Plata serviciului de exploatare a parcului solar

Exploatarea obiectivului de investitie va fi externalizata de solicitant, catre o firma de specialitate care isi desfasoara activitatea in judetul Ialomita.

Suma alocata acestui serviciu va fi de 1.000 euro/luna, ceea ce va conduce la un cost anual de 12.000 euro, exclusiv TVA.

Intretinere si reparatii curente

Valoarea costurilor anuale de intretinere si reparatii este estimate la 1% din valoarea investitiei.

2). costuri administrative

Costuri administrative

Se refera la acele activitati legate de administrarea serviciului. Pentru estimarea acestora s-au facut referiri la investitii similare, cuantificate la 5% din totalul costurilor directe de productie.

VENITURI OPERATIONALE

Consiliul Local nu impune o taxa pentru beneficiarii investitiei, ceea ce conduce la inexistenta unui venit operational al serviciului.

Tinand cont de informatiile anterior prezentate, analiza financiara a proiectului, efectuata pe baza metodei incrementale este prezentata mai jos.

4.2.Analiza opțiunilor

A.Varianta fără proiect

B.Varianta cu proiect

A.Această alternativă constă în utilizarea în continuare a energiei electrice produsă din sursele primare: combustibili fosili

B.Această variantă constă în realizarea parcului fotovoltaic

Punctarea s-a realizat pe o scara de la 1 la 5 (5 reprezentand situatia cea mai favorabila).

In urma analizei multicriteriale, s-a detasat alternativa solara de producere a energiei electrice, care a obtinut punctajul cel mai mare.

4.Durata de realizare și etapele principale ale construirii parcului fotovoltaic

Perioada de realizare a proiectului este estimată la 20 luni. Timpul de construire efectiv a fost de 6 luni.

Proiectul a fost estimat pe următoarele perioade de execuție:

Parcul fotovoltaic are o suprafață de 1,5 hectare,adică 15.000 m². Pe această suprafață sunt amplasate un număr de 64 de panouri fotovoltaice fiecare având dimensiunea de 1000 cm*700 cm*35 mm. Puterea maximă a fiecărui panou fotovoltaic este de 100 kw.Aceste panouri sunt dispuse pe 8 suporturi metalice fiecare suport având câte 8 panouri fotovoltaice.

În medie un panou fotovoltaic a costat 1.250 de lei,adică aproximativ 278 de euro.

Esalonarea costurilor (in mii lei) coroborate cu graficul de realizare a investitiei

5.Analiza de risc a investiției

Riscurile care puteau interveni în timpul construirii parcului fotovoltaic din orașul Amara sunt:

A.de finalizare

B.de operare

A.Riscul de finalizare poate fi determinat din:

a).Motive tehnice,și anume:

contestații ale procedurilor de achiziție publică;

lucrări neprevăzute în proiect;

erori în calculul soluțiilor tehnice;

etapizarea eronată a lucrărilor;

montajul incorect;

întârzieri ale livrării echipamentelor de către furnizori;

cuplare defectuoasă la rețeaua de energie electrică a Electrica SA;

punere în funcțiune în baza unor proceduri eronate;

productivitate orară scăzută datorită angajațiilor care nu respectă programul și cerințele de lucru.

Consecințele riscului de finalizare din motive tehnice sunt:

apariția discontinuităților în finanțarea investiției;

întârzierea finalizării investiției.

Eliminarea acestui tip de risc se putea realiza prin:

respectarea cât mai riguroasă a reglementărilor privind achizițiile publice;

asigurarea verificării tehnice a proiectului;

elaborarea unui număr suficient de exemplare de planuri de execuție aferente proiectului tehnic și predarea lor în șantier;

fixarea termenelor de execuție, pentru fiecare fază de realizare a lucrării;

realizarea instruirii pe flux, a personalului, cu cerințele specific ale echipamentului;

asigurarea unei echipe competente de lucru;

colaborarea cu Electrica S.A., în vederea respectării normelor și procedurilor proprii;

asigurarea asistenței tehnice și realizarea controlului;

monitorizarea activității de șantier de către solicitant;

realizarea corectă și respectarea calendarului de rambursare stabilit în contractul de finanțare.

b).Motive financiare ,și anume:

neincluderea în devizul estimativ al proiectului, a costului aferent lucrărilor neprevăzute;

inflație;

fluactuații ample ale cursului valutar;

dinamica prețurilor materiilor prime, materialelor și echipamentelor;

creșteri ale costului manoperei;

legislația nefavorabilă.

Consecința riscului de finalizare din motive financiare este:

depășirea valorii estimate a investiției.

Eliminarea acestui tip de risc se poate face prin:

includerea unui anumit procent pentru cheltuieli neprevăzute, în devizul proiectului;

realizarea devizului estimativ al investiției, să fie în acord cu previziunile statistice pentru inflație și cursul valutar,elaborate de instituțiile de profil.

B.Riscul de operare poate fi determinat din:

a).Motive tehnologice

instabilitatea coletelor în timpul transportului sau mutării echipamentelor;

încărcarea cu zăpada și gheață a panourilor;

daune cauzate de cutremure;

coroziune (internă, externă, condens);

eroziune creată de particulele antrenate de mișcarea aerului;

apariția pagubelor materiale (furt, deteriorare, hazarde naturale);

apariția diferențelor între perioada garantată de viață a echipamentelor și durata reală de utilizare a acestora;

reducerea producției orare.

Consecințele riscului de operare din motive tehnologice sunt:

creșterea costurilor de operare;

nerealizarea producției estimate de energie electrică .

Eliminare riscului poate fi făcut prin:

achiziționarea echipamentelor de calitate superioară,certificate conform normelor europene;

solicitatarea prin contract, a înlocuirii echipamentelor neconforme, de către furnizor;

școlarizarea personalului operator de către furnizorii de echipamente;

testarea periodică a cunoștințelor tehnice ale operatorilor, de către o companie agreată;

asigurarea investiției;

stabilirea unor proceduri de lucru (clare, aplicabile);

atribuirea exactă a sarcinilor fiecărui membru al personalului de operare;

curățarea periodică a modulelor fotovoltaice.

b).Motive financiare:

creșterea costului manoperei de operare;

modificarea numărului de angajați;

înregistrarea de creșteri ale prețurilor serviciilor contractate.

Consecințele riscului de operare din motive financiare sunt:

depășirea previziunilor bugetate ale costurilor de operare.

Eliminarea acestui risc din motive financiare:

prevederea în bugetul local a sumelor necesare acoperirii creșterilor de preț.

6.Stabilirea tipului de panou solar utilizat

În cazul alegerii tipului de panou solar s-a ținut cont de următoarele aspecte:

A.În funcție de cele mai eficiente celule solare:

Celulele solare sunt de mai multe tipuri, ca de exemplu:

Monocristaline:se obțin prin turnarea siliciului pur și sunt sub formă de baghetă.Acest tip de celule fotovoltaice este cel mai eficient din punctul de vedere al conversiei fotoelectrice,singurul dezavantaj este reprezentat de costul ridicat.

Policristaline:se obțin prin turnarea siliciului lichid în blocuri.Acest tip de celule fotovoltaice este mai ieftin însă mai puțin eficient,deoarece în procesul de solidificare a siliciului lichid pot apărea defecte de structură.

Amorfe:se obțin prin turnarea unui strat de siliciu foarte subțire pe o suprafață de sticlă.Costul acestor celule fotovoltaice este cel mai redus însă din punc de vedere al eficienței au randamentul cel mai scăzut.

Diferența între aceste celule constă în:structura și modul cum sunt aranjați atomii și gradul de eficiență(se măsoară în procentul de energie luminoasă transformată în energie electrică).Mai multe celule solare legate în serie – paralel, formează un panou fotovoltaic. Panourile solare se pot conecta și ele la rândul lor în serie – paralel formând sisteme de puteri mai mari.

În urma analizei s-a ajuns la concluzia că varianta optimă este formată din panoul fotovoltaic produs din celule monocristaline,deoarece acesta asigură:cel mai bun randament de conversie al energiei solare(15-18%.)

B.În funcție de tehnologia care oferă cea mai mare producție de energie electrică:

Poziționarea panourilor solare fotovoltaice pentru producerea energiei electrice se poate realiza:

în montaj fix

în montaj reglabil, utilizând sistemele de tracking, cu urmărirea atât în plan azimutal cât și în elevație(sus-jos), a mișcării soarelui pe timpul zilei.

Mișcarea azimutală:se realizează cu ajutorul unui rulment ce se rotește în jurul axei centrale, datorită unei coroane dințate care este antrenată cu ajutorul unui motor electric trifazat ce va utiliza energia produsă de însuși sistemul solar și necesită un consum de energie în procent infim(2,7- 3,9%)din energia produsă anual, neinfluențând semnificativ randamentul echipamentelor.

Un sistem mecanic reglabil necesită costuri de operare mai mari în raport cu montajul fix, justificate însă prin producerea unei cantități de energie suplimetară însemnată.

Avantajele panourilor solare în montaj reglabil sunt:

Așezarea panourilor solare fotovoltaice utilizând sistemele de tracking se face pe o suprafață cu 37% mai mică comparativ cu montajul fix;

Prin amplasarea track-urilor pe o suprafață de teren cu 37% mai mică – comparativ cu montajul fix, se diminuează lungimea de cablu electric necesar pentru conectarea la tabloul interfață de livrare. Știind că parcurgerea cablurilor de către curentul electric are efectul secundar de încălzire și pierdere a energiei, rezultă că o rețea de cablu mai scurtă, conduce la o economie energetică;

Posibilitatea de reglare a poziției panourilor fotovoltaice, permite o mai buna protecție în cazul eventualelor fenomene meteo cu implicații majore (grindina);

Scenariul recomandat implică un sistem informațional mult mai simplu și mai fiabil, prin reducerea numărului de cabluri de date.

Dezavantajele panourilor solare în montaj reglabil sunt:

Utilizând un sistem tehnic mai complex, implică un număr superior de defecțiuni.

În vederea identificării soluției optime, s-a realizat următorul calcul:

Din datele obținute se poate observa că panourile fotovoltaice în montaj reglabil,sunt varianta potrivită deoarece costul pe un kwh este mai mic cu 35,30% decât în cazul panourilor fotovoltaice montate în sistem fix.

7.Producția estimată de energie electrică care se va obține în parcul fotovoltaic din orașul Amara,județul Ialomița

Prețul energiei produse din surse regenerabile este mai mare decât în cazul energiei obținute în mod convențional.Astfel un kwh de energie obținut din surse regenerabile,care nu afectează în nici un mod mediul înconjurător costă în medie 0,67 lei,pe când un kwh de energie produsă din surse convenționale,neregenerabile costă 0,43 lei.

În Romania producătorii de energie din surse regenerabile au dreptul la un anumit număr de certificate verzi pentru energia electrică produsă și livrată,și anume:

În cazul energiei electrice care este produsă din energie solară se acordă câte șase certificate verzi pentru fiecare 1 MWh produs și livrat.

Pentru perioada 2008-2025, valoarea de tranzacționare a certificatelor verzi pe piețele menționate la articolul 10 din legea nr. 220/2008,se încadrează între:

O valoare minimă de tranzacționare de 27 euro/certificat;

O valoare maximă de tranzacționare de 55 euro/certificat.

ANALIZA ECONOMICA

Analiza economica consta in luarea in considerare a elementelor care conduc la costuri si beneficii economice, sociale si de mediu, care nu au fost avute in vedere in analiza financiara pentru ca nu genereaza cheltuieli sau venituri banesti directe pentru proiect.

Metodologia folosita pentru evaluarea contributiei proiectului la bunastarea economica si sociala a regiunii ca urmare a implementarii investitiei, urmeaza pasii recomandati in Ghidul pentru Analiza Cost Beneficiu si anume:

corectii fiscale;

corectii pentru externalitati;

corectii economice: trecerea de la preturile de piata la preturile contabile (utilizarea preturilor umbra).

Corectii fiscale

Deoarece in Romania regimul fiscal se aplica unitar in toate regiunile tarii, nu exista corectii fiscale.

In evaluarea intrarilor si iesirilor taxa pe valoarea adaugata precum si platile asigurarilor sociale au fost excluse din calcul.

Factori de conversie

Valoarea economica a fluxurilor de numerar a fost calculata multiplicand valoarea financiara a acestora cu coeficientul Ev calculat atat pentru investitie cat si pentru costurile operationale.

Evaluarea externalitatilor

S-au luat in considerare urmatoarele costuri si beneficii neincluse in analiza financiara:

Costuri:

Pe perioada construirii obiectivului de investitie va aparea un impact negativ asupra mediului, care va fi micsorat prin masuri de protectie a acestuia

Beneficii economice, sociale si de mediu:

a). DIRECTE:

Emisii poluante inexistente, ceea ce conduce la o diminuare a emisiilor de poluanti din atmosfera, rezultati din sectorul energetic, al caror impact este:

[Sursa: Raportul privind starea factorilor de mediu pe anul 2008 (http://www.mediu-constanta.ro)]

Cresterea numarului de locuri de munca

Cresterea valorii terenurilor in zona

Crestererea numarului de investitii similare, in judetul Ialomita, urmare a exemplului de buna practica exercitat de solicitant

b). INDIRECTE:

Imbunatatirea calitatii mediului

Imbunatatirea sanatatii populatiei / Scaderea numarului de imbolnaviri

Cresterea investitiilor in localitate

Securitatea aprovizionarii cu energie, cu impact asupra nivelului si volatilitatii preturilor (realizarea investitiei va conduce la diminuarea cantitatii de combustibili fosili utilizati in vederea producerii de energie electrica, respectiv cresterea rezervelor nationale de resurse primare si a securitatii aprovizionarii cu energie)

Accelerarea procesului de liberalizare a pietei energetic (realizarea investitiei va genera o posibila reactie in lant care va contribui la crearea unui mediu concurential in domeniul energetic si diminuarea cauzelor care conduc la cresterea pretului energiei)

Reducerea monopolului energetic.

De asemenea, proiectul isi aduce contributia la:

Evitarea pericolului:

– de declansare, de catre U.E., a procedurii de infrigement impotriva Romaniei pentru nerespectarea indicatorilor energetici stabiliti prin angajamentele din cadrul negocierilor de aderare la Capitolul Energie

-de aplicare de penalizari (conform articolului 226 din Tratatul CE) de 100.000 de euro pe zi pentru poluare, in conditiile nerespectarii nivelului stabilit al indicatorilor

MONETIZAREA REDUCERII CONSUMULUI DE COMBUSTIBIL SI EMISIILOR DE POLUANTI DIN ATMOSFERA

In vederea monetizarii reducerii emisiilor de poluanti din atmosfera, au fost calculate costurile emisiei de poluanti care rezulta la producerea unei cantitati de 100 KWh energie electrica, din combustibili primari (carbine, pacura, gaze naturale), in varianta utilizarii unei infrastucturi existente (centrala termoelectrica)

Sursa: FORUMUL REGIONAL AL ENERGIEI – FOREN 2008 / http://www.cnr-cme.ro/foren2008

Cantitatea de energie electrica produsa prin proiect, intr-un an, este:

100 KWh * 4,5 ore functionare /zi* 365 zile = 164,250 Mwh

Valoarea taxei de încasat este de 0,04 lei/kg pentru fiecare tip de poluant (conform anexei nr. 1 la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006).

Utilizand datele anterior prezentate si tinand cont de faptul ca energia solara nu conduce la generarea unor asemenea emisii, rezulta o economie medie financiara de 19.085 lei/an.

Realizarea obiectivului de investitie conduce deasemenea la economisirea cantitatii de combustibil primar utilizat pentru producerea energiei electrice echivalente (50KWh) si determina o economie medie financiara de 21.900 lei/an.

Aceasta valoare s-a obtinut pe baza datelor (privind costul combustibililor primari) mentionate in Strategia Energetică a României in perioada 2007 – 2020, astfel:

Total economie financiara = 19.085 + 21.900= 40.985 lei

MONETIZAREA CREARII DE LOCURI DE MUNCA

Realizarea investitiei va conduce la cresterea calitatii vietii in orasul Amara, judetul Ialomita, prin crearea premizelor de devoltare a mediului de afaceri. Acesta, sesizand deschiderea autoritatii publice locale spre dezvoltarea investitiilor cu caracter inovativ initiate de reprezentantii locali, va considera ca orasul reprezinta mediul propice pentru derularea afacerilor.

Sumele destinate de Consiliul Judetean, platii actuale a energiei electrice vor putea fi utilizate pentru rezolvarea altor probleme ale comunitatii, permitand atragerea investitorilor.

Astfel, estimam extinderea activitatilor economice locale si angajarea unui numar de 10 noi persoane, ceea ce conduce beneficii anuale calculate astfel: 10 angajati x salariu mediu brut lunar* x 12 luni.

* Salariul mediu brut lunar aplicat specificat de Comisia Nationala de Prognoza (Prognoza pe termen lung 2009 – 2020) este:

Pentru perioada 2020 – 2027, s-a aplicat o crestere medie anuala a salariului mediu brut, de 6% (media aritmetica a cresterii inregistrata in perioada 2010 -2020), obtinandu-se:

Valoarea anuala a salariilor se obtine prin urmatorul algoritm de calcul: nr. persoane (10) x salariu mediu brut/luna x nr. luni.

Astfel, se obtine:

a). in perioada de realizare a investitiei: 10 persoane x 1,753 mii lei x 6 luni = 105,18 mii lei

b). in perioada de exploatare a investitiei: 2 persoane x 1,930 mii lei x 12 luni = 46,32 mii lei

c). ulterior implementarii proiectului: 8 persoane x 1,930 mii lei x 12 luni = 185,28 mii lei

MONETIZAREA CRESTERII VALORII TERENURILOR IN ZONA

Prin realizarea investitiei propuse spre finantare, o data cu cresterea standardului de viata al locuitorilor orasului Amara, valoarea terenului din intravilan, creste.

Pornind de la premiza unei cresteri a valorii terenului cu doar 0,2 euro/mp, pentru doar 390 ha din suprafata aflata in intravilanul orasului (569,90 ha), obtinem:

390 x 10000 mp x 0,2 euro x 4.24348 lei /1000 = 3.309,85 mii lei

(*cursul BNR din data de 07.09.2009)

Sursa: http://www.ghidulprimariilor.ro/business.php/PRIMARIA-AMARA/100192/

Mentionam ca valoarea estimata va fi avuta in vedere la realizarea analizei economice, doar corespunzator primului an de functionare a investitiei.

MONETIZAREA CRESTERII NUMARULUI DE INVESTITII SIMILARE, IN JUDETUL IALOMITA, URMARE A EXEMPLULUI DE BUNA PRACTICA EXERCITAT DE SOLICITANT

Județul Ialomița are în componența sa 3 municipii: Slobozia, Urziceni și Fetești, 4 orașe: Țăndărei, Amara, Căzănești, Fierbinți -Tîrg și 57 de comune, cu un total de 121 de sate.

Estimand ca un numar de 5 autoritati publice locale din totalul localitatilor cu potential energetic solar favorabil din judetul Ialomita, vor urma exemplul de buna practica al solicitantului si considerand aceeasi valoare a economiei financiare de 40.985 lei/an anterior calculata, rezulta urmatorul beneficiu:

Implementarea proiectului, a asigurat protecția durabilă a mediului deoarece energia solară este o resursă inepuizabilă,clasată printre cele mai curate forme de energie de pe Pământ.

Energia electrică obținută prin valorificarea energiei solare are următoarele caracteristici:

nu generează emisii poluante si deșeuri toxice care să conducă la apariția ploilor acide, smogurilor sau problemelor de sănătate;

nu conduce la accidente ecologice;

contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și implicit, la limitarea creșterii temperaturii, respectiv a schimbărilor climatice;

reduce costurile actuale pentru depoluarea mediului si depozitarea deșeurilor.

Funcțiunea parcului fotovoltaic din orașul Amara,județul Ialomița se încadrează în categoria activităților nepoluante,de producere a energiei electrice.

Din punctul de vedere al folosirii terenului în alte activități,nu a existat nici o problemă deoarece acest teren este în proprietatea privată a orașului Amara și face parte din categoria terenurilor agricole neproductive, cu destinație de pășunat.Solul locației este neproductiv și nefolosit,acesta având un conținut ridicat de săruri minerale ce-i dau caracterul nefavorabil practicării agriculturii.

Cele aproximativ 1,5 ha de teren ce au fost folosite reprezintă un procent neînsemnat din totalul suprafețelor nefolosite la nivelul județului.Pe acest teren s-au realizat amenajări care au drept scop ameliorarea potențialului agricol,prin acoperirea și menținerea unor spații verzi pe aproximativ toată suprafața folosită pentru implementarea proiectului.
În perioada de construire,șantierul putea constitui o sursă de poluare,de aceea au fost respectate următoarele aspecte privind:

Aspectul peisagistic:incinta parcului fotovoltaic s-a amenajat peisagistic,într-o concepție coerentă de reconstrucție ecologică durabilă.

Protecția calității apei:în perioada lucrărilor nu a existat ape neepurate care să necesite măsuri speciale de protecție,iar în perioada exploatării în zona parcului fotovoltaic nu există rețele de apă și de canalizare deoarece natura funcțiunii propuse nu necesită echiparea cu punct de apă sau prevederea de fosă septică;

Protecția aerului:în perioada executării lucrărilor s-au folosit utilaje de construcție moderne,dotate cu motoare ale căror emisii au respectat prevederile legislației în vigoare;

Protecția împotriva zgomotului și a vibrațiilor:în perioada executării lucrărilor s-a asigurat funcționarea la parametrii optimi ai utilajelor și a mijloacelor de transport,dotarea acestora cu echipamente de reducere a zgomotului,precum și verificarea tehnică periodică a acestora.În perioada de exploatare sursa de zgomot este constituită de echipamentele electrice,adică invertoare și transformatoare.Dar acest lucru nu constituie o problemă deoarece parcul fotovoltaic este amplasat pe câmp,departe de zona locuită iar echipamentele folosite sunt de ultimă generație,deci practic nu există poluarea fonică;

Protecția solului și a subsolului:în perioada de execuție schimburile de ulei de la utilaje s-a realizat la service-uri autorizate,alimentarea cu combustibil a mijloacelor de transport s-a făcut la stații de distribuție de carburanți autorizate,astfel riscul de poluare a solului cu carburanți,uleiuri uzate a fost minim,și bineînțeles s-a asigurat colectarea selectivă a deșeurilor rezultate în urma lucrărilor,depozitarea și eliminarea acestora,în funcție de natura lor prin intermediul firmelor specializate,conform prevederilor în vigoare.În perioada de exploatare nu există riscul poluării solului și subsolului deoarece producerea de energie electrică cu ajutorul panourilor fotovoltaice nu presupune crearea de deșeuri;

Protecția ecosistemelor acvatice și terestre:parcul fotovoltaic nu afectează în nici un mod ecosistemele;

Protecția așezărilor umane și a altor obiective de interes public:nu este cazul deoarece parcul fotovoltaic este amplasat pe câmp departe de așezările omenești.

9.Beneficiile aduse de parcul fotovoltaic din orașul Amara

Beneficiile aduse de parcul fotovoltaic sunt de natură socială,economică,de mediu,însă pot fi clasificate și în funcție de tipul de impact și anume:

Beneficii directe ale parcului fotovoltaic au fost reprezentate de:

Creșterea numărului de locuri de muncă;

Creșterea valorii terenurilor din zonă;

Creștererea numărului de investiții similare, în județul Ialomița,ca urmare a exemplului de bună practică exercitat de solicitant;

Emisii poluante inexistente, ceea ce conduce la o diminuare a emisiilor de poluanți din atmosferă, rezultați din sectorul energetic, al căror impact este:

Impactul generat de poluanți

Tabelul nr.9.1

Sursa: Raportul privind starea factorilor de mediu (http://www.mediu-constanta.ro)

Beneficii indirecte aduse de construirea parcului fotovoltaic sunt:

Îmbunătățirea calității mediului;

Îmbunătățirea sănătății populației / Scăderea numărului de îmbolnăviri;

Creșterea investițiilor în oraș;

Securitatea aprovizionării cu energie, cu impact asupra nivelului și volatilității prețurilor (realizarea investiției va conduce la diminuarea cantității de combustibili fosili utilizați în vederea producerii de energie electrică, respectiv creșterea rezervelor naționale de resurse primare și a securității aprovizionării cu energie);

Accelerarea procesului de liberalizare a pieței energetice (realizarea investiției va genera o posibilă reacție în lanț care va contribui la crearea unui mediu concurențial în domeniul energetic si diminuarea cauzelor care conduc la creșterea prețului energiei);

Reducerea monopolului energetic;

Evitarea pericolului de declanșare, de către Uniunea Europeană, a procedurii de contravenție împotriva României pentru nerespectarea indicatorilor energetici stabiliți în ceea ce privește energia produsă din surse regenerabile.

Valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general