Obiectivele cercetǎrii: [304864]

Obiectivele cercetǎrii:

evaluarea inițiala a exprimǎrii orale și utilizarea corectǎ a semnificațiilor structurilor verbale orale;

selectarea unor metode și procedee de învǎ[anonimizat]ǎ cu specificul obiectului de învǎțǎmînt, cu profilul psihologic de vârstǎ al preșcolarului și cerințele programei;

aplicarea în activitǎțile de educarea limbajului a metodelor și procedeelor în strânsǎ legǎturǎ cu mijloacele de învǎțǎmânt;

evaluarea finalǎ a [anonimizat], capacitǎții, dar și dezvoltarea personalitǎ[anonimizat]- pedagogic realizat.

[anonimizat] o cercetare experimentalǎ în cadrul cǎreia eșantionul experimental este reprezentat de grupa mijlocie „A”– 15 copii din cadrul Grǎdiniței nr. 2 Focșani și a [anonimizat] „B” – 15 copii care își desfǎșoarǎ activitatea la altǎ grupǎ din cadrul aceleiași grǎdinițe.

Pentru a urmǎri dezvoltarea personalitǎții copiilor prin receptarea poveștilor lui Creangǎ am urmǎrit și realizat urmǎtoarele obiective:

OBIECTIVE CADRU:

Dezvoltarea exprimǎ[anonimizat]ǎ a semnificațiilor structurilor verbale orale.

Stimularea interesului pentru lecturǎ în perioada preșcolaritǎții.

Dezvoltarea creativitǎții și expresivitǎții limbajului oral.

OBIECTIVE DE REFERINȚǍ:

1. 1. Sǎ participe la activitǎ[anonimizat];

2. Sǎ audieze cu atenție un text, sǎ reținǎ ideile acestuia și sǎ demonstreze cǎ l-a înțeles;

1. Sǎ cunoascǎ aspecte din viața marelui povestitor;

2. Sǎ cunoascǎ opera lui Ion Creangǎ;

1. Sǎ creeze (cu ajutor) rime, ghicitori, [anonimizat]ǎ textele lui Creangǎ;

3. 2. Sǎ se manifeste scenic, sǎ interpreteze, folosindu-se de gesticǎ, mimicǎ etc. în transmiterea stǎrilor, sentimentelor, ideilor textelor narative.

V. 2. METODE UTILIZATE ÎN CERCETARE

S-a adoptat o formǎ [anonimizat], un tip de metodologie investigatoare prin care s-a [anonimizat], ci chiar în momentul organizǎrii – în activitatea pedagogicǎ concretǎ la clasǎ. Am urmǎ[anonimizat]ǎ[anonimizat], prin intervenții moderatoare. S-a considerat cǎ acest tip de cercetare servește direct și în mare mǎsurǎ obiectivul principal al cercetǎ[anonimizat]ǎții de instruire și educare a elevilor, la sporirea eficienței actului pedagogic concret.

Metoda observației (metodǎ nonexperimentalǎ de colectare a datelor) S-a [anonimizat]-se și obiectivele urmǎrite. Datele observației au fost consemnate imediat, fǎrǎ ca cei observați sǎ-și dea seama de acest lucru. În acest sens s-a folosit fișa de observație. Observațiile au fost fǎcute în condiții și împrejurǎ[anonimizat] a putea avea posibilitatea confruntǎrii datelor obținute.

Metoda testelor. Înainte de administrarea fiecǎrui test s-a fǎcut un instructaj necesar pentru precizarea unor reguli și cerințe privitoare la administrarea testului etalon și felul în care se face evaluarea. S-a elaborat o scarǎ consideratǎ [anonimizat] s-au raportat rezultatele individuale și în funcție de care s-a facut mǎsurarea și evaluarea acestora. De asemenea, s-a avut în vedere faptul cǎ testele elaborate trebuie sǎ îndeplineascǎ anumite calitǎți cum ar fi fidelitatea, validitatea și sensibilitatea.

Metoda analizei produselor activitǎții și a cercetǎrii documentelor Aplicând aceastǎ metodǎ am avut posibilitatea sǎ studiez materialele realizate de preșcolari pe parcursul cercetǎrii (teste, fișe de grup și individuale), reușind astfel sǎ surprind date referitoare la rezultatele acțiunii educaționale desfǎșurate în timpul investigației.

Metoda experimentului (metodǎ de intervenție) Metodǎ fundamentalǎ de investi- gație, aceastǎ metodǎ a avut caracterul intențional clar de a schimba realitatea educaționalǎ prin introducerea unei modificǎri în desfǎșurarea procesului instructiv-educativ și constatarea efectelor acestora.

În aplicarea acestei metode s-a trecut prin trei faze:

Faza prealabilǎ intervenUiei factorului experimental, când s-au selectat eșantioanele, s-au aplicat probele predictive, s-au înregistrat datele privitoare la variabilele implicate și s-a stabilit strategia desfǎșurǎrii experimentului;

Faza administrǎrii factorului experimental, când eșantionul experimental a fost supus unei acțiuni diferite fațǎ de cea aplicatǎ în cazul eșantionului de control (temporal, a fost faza cea mai lungǎ);

Faza înregistrǎrii rezultatelor dupǎ intervenția factorului experimental. Pe aceastǎ bazǎ s-au stabilit diferențele dintre cele douǎ eșantioane, dupǎ ce, în prealabil, s-au stabilit diferențele în cadrul fiecǎrui lot, între cele înregistrate în faza inițialǎ și cele înregistrate dupǎ intervenția factorului experimental.

Metode de prelucrare, interpretare și prezentare a datelor cercetǎrii

Multitudinea fenomenelor care apar în derularea propriu-zisǎ a acțiunii educaționale sunt prin excelențǎ de naturǎ calitativǎ. Diversitatea interacțiunilor dintre variabilele psihologice și cele pedagogice implicate în acțiunea educaționalǎ se lasǎ greu supuse unei evaluǎri cantitative.

Mǎsurarea, în sensul general, constǎ în evaluarea cantitativǎ a fenomenelor cu ajutorul faptelor de limbǎ.

S-au folosit urmǎtoarele forme de mǎsurare:

numǎrarea (înregistrarea), clasificarea sau ordonarea (procedeul rangului);

compararea (raportarea)

Metodele utilizate pentru stabilirea concluziilor referitoare la dezvoltarea, îmbogǎțirea, activizarea și nuanțarea vocabularului preșcolarilor au fost:

întocmirea tabelului cu rezultate;

reprezentǎri grafice;

Toate metodele enumerate au fost aplicate într-un sistem de complementaritate, cu grija permanentǎ de a le utiliza corect.

3. DESFǍÇURAREA CERCETǍRII ÇI ÎNREGISTRAREA REZULTATELOR

Cercetarea experimentalǎ am desfǎșurat-o în anul școlar 2008−2009, la Gradinița nr. 2 Focșani, jud. Vrancea, la grupa mijlocie a „Iepurașilor” și grupa mijlocie a „Fluturașilor” din aceeași grǎdinițǎ.

Caracteristic pentru clasa-experiment este faptul cǎ asupra ei se acționeazǎ cu ajutorul factorului experimental în conformitate cu cele presupuse în ipoteza cercetǎrii, în vederea producerii unor modificǎri în desfǎșurarea acțiunii educaționale.

În vederea desfǎșurǎrii cercetǎrii experimentale, am procedat astfel:

am verificat nivelul general al claselor, prin aplicarea unui test predictiv (inițial) ;

am desfǎșurat activitǎți de predare-învǎțare folosind metode tradiționale și moderne pentru însușirea și dezvoltarea noțiunilor de vocabular pe întreg anul școlar;

am aplicat o probǎ de evaluare sumativǎ în luna mai, pentru confirmarea ipotezei. Acest plan a fost elaborat conform programei preșcolare în vigoare.

V. 3. 1 Analiza și prelucrarea rezultatelor probelor inițiale

În perioada de evaluare inițialǎ am aplicat la ambele grupe probele inițiale în cadrul jocului didactic ,,Pe tǎrâm de poveste”, dar am observat modul de comunicare și exprimare al copiilor și în cadrul activitǎților liber−alese (bibliotecǎ, jocuri cu rol) unde se exprimǎ liber și au inițiativǎ.

Voi prezenta în continuare obiectivele vizate, itemii probei, descriptorii de performanțǎ și rezultatele obținute.

Obiective operaționale:

O1 – sǎ recunoascǎ personajele prezentate și sǎ le asocieze cu imaginea din povestea corespunzǎtoare;

O2 – sǎ denumeascǎ titlul și autorul poveștilor;

O3 – sǎ alcǎtuiascǎ propoziții corecte din punct de vedere gramatical despre personajul preferat;

O4 – sǎ denumeascǎ corect cuvintele, sǎ le despartǎ în silabe și sǎ traseze atâtea linii câte silabe are cuvântul;

O5 – sǎ povestescǎ liber și cursiv povestea preferatǎ, redând replicile personajelor.

Itemii testului

I1 – recunoaște personajul și asociazǎ-l cu imaginea potrivitǎ;

I2 – denumește titlul și autorul poveștilor prezentate;

I3 – alcǎtuiește propoziții corecte despre personajul preferat;

I4 – desparte cuvintele date în imagine și traseazǎ tot atâtea linuțe câte silabe are cuvântul;

I5 – povestește liber ce ți- a plǎcut din povestea preferatǎ;

Descriptori de performanțǎ

Performanțele le voi nota pe o scarǎ de la 1-3 astfel:

1 – suficient 2 – bine 3 – foarte bine

Rezultatele obținute în urma testului predictiv le-am centralizat în urmǎtoarele tabele

și diagrame.

Tabelul nr. 1 Grupa de control

Tabelul nr. 2 Grupa experimentalǎ

Figura nr. 1 Figura nr. 2

Proba inițialǎ – grupa experimentalǎ Proba inițialǎ – grupa de control

10 10

9 9

8 8

7 7

6 6

5 5

4 4

3 3

2 2

1 1

0 0

Tabelul 3 proba inițialǎ

Calificativele obținute

Figura nr 3

9

8

7

6

5

4

3

2

1

0

Grupa

experimentala

Din rezulatele înregistrate și tabelele prezentate, am observat cǎ la ambele grupe nivelul de dezvoltare a limbajului se situeazǎ pe aceeași linie. La ambele grupe puțini copii au obținut calificativele FB și B; mulți întâmpinǎ greutǎți în pronunție, despǎrțirea în silabe, au

dificultǎți privind coerența în exprimare, se pierd în amǎnunte nesemnificative în timpul povestirii, iar ideile și personajele nu sunt relatate clar; propozițiile sunt scurte; copiii reușesc într-o micǎ mǎsurǎ sǎ lege câteva propoziții reprezentând un fragment din poveștile cunoscute și au dificultǎți în cursivitatea ideilor.

V. 3. 2. Analiza, prelucrarea și interpretarea rezultatelor în cadrul experimentului

Experimentul s-a desfǎșurat în cadrul proiectului tematic „Cǎlǎtorie în lumea poveștilor” derulat pe parcursul a 3 sǎptǎmâni. În activitǎțile de povestire am folosit metodele interactive, atât pentru fixarea și verificarea gradului de însușire a conținuturilor poveștilor prezentate în timpul cercetǎrii, cât și modalitate de stimulare a creativitǎții verbale.

Voi prezenta probele pe care le-am aplicat la cele douǎ grupe și analiza pe care am folosit-o pentru a compara rezultatele obținute de cele douǎ grupe, privind activizarea vocabularului și formarea unei exprimǎri orale corecte și coerente precum și dezvoltarea personalitǎții.

Studiul a fost aplicat în cadrul a douǎ grupe de preșcolari: grupa experimentalǎ − grupǎ la care s-au folosit în cadrul activitǎților de educarea limbajului numai metode moderne și grupa martor − grupǎ la care s-au folosit numai metode tradiționale. Au fost aplicate trei probe ambelor grupe:

grupa martor-metoda REPOVESTIRE

grupa experimentalǎ − metoda PǍLǍRIILE GÂNDITOARE

Pentru ambele grupe tema a fost povestea: „Capra cu trei iezi”

grupa martor − metoda LECTURA EDUCATOAREI grupa experimentalǎ-metoda PREDICEIILE

Pentru ambele grupe tema a fost: „Ursul pǎcǎlit de vulpe”

grupa martor − metoda LECTURǍ DUPǍ IMAGINI grupa experimentalǎ − metoda MOZAICUL

Pentru ambele grupe tema a fost povestea „PunguUa cu doi bani”

PROBA NUMǍRUL 1

Grupa experimentalǎ a fost împǎrțitǎ în 6 echipe, fiecare având un conducǎtor individualizat prin culoarea pǎlǎriei: albǎ, neagrǎ, roșie, galbenǎ, albastrǎ și verde. Urmǎtorul pas al activitǎții a fost stabilirea sarcinilor pentru fiecare echipǎ: echipa pǎlǎriilor albe a avut sarcina sǎ redea imaginea clarǎ, obiectivǎ a faptelor din poveste; pǎlǎriile negre au exprimat întâmplǎrile și personajele negative; pǎlǎriile roșii au redat personajele pozitive și sentimentele provocate de faptele acestora; pǎlǎriile galbene au gǎsit soluții prin care se pot corecta întâmplǎrile și faptele negative din poveste; pǎlǎriile albastre au relatat și explicat morala ce reiese din poveste; pǎlǎriile verzi au exprimat o variantǎ nouǎ a poveștii. Dupǎ împǎrțirea pǎlǎriilor și a sarcinilor, am adresat copiilor o serie de întrebǎri (câte 6 pentru fiecare echipǎ). Fiecare echipǎ, prin intermediul conducǎtorului, a rǎspuns numai la întrebǎrile care se potrivesc cu sarcina fiecǎrei culori. Dupǎ fiecare set de întrebǎri, echipele fac schimb de pǎlǎrii, dându-se astfel posibilitatea tuturor copiilor de a se transpune în rolurile fiecǎrei culori.

Exemplificǎm în continuare, un set de întrebǎri pentru fiecare culoare:

Spuneți titlul și autorul povestirii; (Pǎlǎriile albe);

Care sunt personajele negative din poveste? (Pǎlǎriile negre);

Denumește personajele pozitive; (Pǎlǎriile roșii);

Ce ar trebui sǎ facǎ iedul cel mare? (Pǎlǎriile galbene);

Ce învǎțǎm noi din poveste? (Pǎlǎriile albastre);

Gǎsiți alt final pentru poveste. (Pǎlǎriile verzi).

În cazul grupei de control activitatea realizatǎ prin „Repovestire” a avut urmǎtorul scenariu: dupǎ ce li s-a fǎcut cunoscut titlul poveștii și s-a anunțat pe scurt conținutul, copiii au fost solicitați sǎ reproducǎ povestea pe episoade, în ordinea prezentǎrii tablourilor; fiecare episod, corespunzǎtor unui tablou, este povestit de cǎtre un alt copil. Dupǎ ce povestea a fost reprodusǎ pe fragmente ea este redatǎ în întregime de copii, fǎrǎ ca aceștia sǎ se mai sprijine pe tablouri.

tabele:

Rezultatele obținute în urma aplicǎrii primei probe au fost consemnate în urmǎtoarele

Tabel nr. 1

Tabel nr. 2

12

10

8

6

4

2

0

Grupa de control

Grupa experimentala

PROBA NUMǍRUL 2

La grupa experimentalǎ, am folosit ca metodǎ modernǎ:

PREDICȚIILE. Reprezintǎ o metodǎ care poate fi aplicatǎ cu succes în cadrul activitǎții de educare a limbajului, mai ales la povestiri.

Am desenat pe o bucatǎ de carton tabelul predicțiilor:

Copiilor le-au fost date câteva cuvinte cheie, iar ei au spus ce cred cǎ se întâmplǎ legat de cuvintele respective; rǎspunsurile se trec în coloana 1 și 2 din TABELUL PREDICȚIILOR.

Am citit primul fragment din „Ursul pǎcǎlit de vulpe” și am scos câteva idei despre ce s-a întâmplat; acestea se trec în coloana 3. Am pus întrebarea: „Ce credeți cǎ se întâmplǎ în continuare?”.

Predicțiile copiilor se trec în coloana 1 și 2, apoi am citit urmǎtoarele fragmente, am formulat 2 − 3 idei pe care le-am trecut în coloana nr. 3, apoi se merge mai departe cu întrebarea: „Ce credeți cǎ se va întâmpla?”, se noteazǎ predicțiile și motivația: „De ce credeți cǎ așa se va întâmpla?”… pânǎ se terminǎ povestea.

Pentru aplicarea acestei metode am citit povestea pânǎ la final pentru a putea urmǎri mai bine morala acestei întâmplari.

La grupa martor, activitatea de educare a limbajului s-a desfǎșurat cu ajutorul metodei LECTURA EDUCATOAREI și a avut urmǎtorul scenariu: am fǎcut cunoscut copiilor titlul poveștii ce urmeazǎ a fi cititǎ, apoi s-a trecut la expunerea propriu-zisǎ, expunere care a fost clarǎ, accesibilǎ și expresivǎ, pentru a putea capta atenția, pentru a trezi emoții și pentru a asigura motivația învǎțǎrii. Expunerea a alternat cu dialogul succint cu copii, menit sǎ le întreținǎ atenția, sǎ creeze tensiune emoționalǎ și dinamism.

La încheierea activitǎții am pus câteva întrebǎri pentru a fixa conținutul poveștii:

Ce s-a întîmplat cu ursul?

De ce a fost el pǎcǎlit de vulpe?

Rezultatele obținute la proba a doua au fost consemnate în tabelele de mai jos:

Tabel nr. 3

Tabel nr. 4

12

10

8

6

4

2

0

Grupa de control

Grupa experimentala

PROBA NUMǍRUL 3

Pentru grupa experimentalǎ s-a folosit metoda modernǎ MOZAICUL. Este o metodǎ de învǎțare prin colaborare și are la bazǎ împǎrțirea grupului în mai multe grupe de lucru, coordonate de educatoare.

Etapele metodei:

Am împǎrțit grupa de copii în 4 grupe de câte 6, astfel: fiecare copil a spus un numǎr de la 1 la 4, toți cei cu numǎrul 1 au mers într-un grup, cei cu numǎrul 2, într-un alt grup ș. a. m. d.

Le-am explicat copiilor cǎ au sarcina sǎ relateze ce vǎd în imaginea pe care o vor primi. Sǎ priveascǎ cu atenție, sǎ discute între ei și sǎ stabileascǎ, în grup, cum vor descrie imaginea, reținând propozițiile formulate. Fiecare grup trebuie sǎ aibǎ un lider care va explica celorlalți ce au stabilit cǎ trebuie spus despre ilustrația primitǎ.

Dupǎ ce grupele de copii și-au încheiat lucrul, liderul fiecǎrui grup prezintǎ celorlalți conținutul pregǎtit.

La grupa martor activitatea s-a desfǎșurat pe baza metodei LECTURǍ DUPǍ IMAGINI. Activitatea a avut douǎ componente: observarea dirijatǎ a imaginilor și dezvoltarea capacitǎților de receptare și exprimare a mesajelor. Le-am prezentat copiilor imaginile sub formǎ de surprizǎ, trecând apoi la analiza, descrierea, compararea și interpretarea acestora, prin convorbirea dintre noi: educatoarele și copiii. Urmǎtorul pas a fost prezentarea sintezelor parțiale, prin expuneri narative, descriptive sau explicative, urmând apoi concluziile realizate prin povestire, relevându-se semnificația ansamblului.

Rezultatele obținute la proba a treia au fost consemnate în urmǎtoarele tabele:

Tabel nr. 5

Tabel nr. 6

12

10

8

6

4

2

0

Grupa de control

La sfârșitul proiectului tematic „În lumea poveștilor lui Ion Creangǎ” am aplicat probe finale pentru confirmarea sau infirmarea ipotezei. Redau în continuare obiectivele vizate, descriptorii de performanțǎ și rezultatele obținute evidențiate în tabele și diagrame.

Obiective operaționale

sǎ recunoascǎ poveștile și sǎ enumere toate personajele din poveștile recunoscute, caracterizându-le pe scurt;

sǎ denumeascǎ și alte povești spuse de educatoare;

sǎ aleagǎ 5 cuvinte, inspirându-se din imaginile date și sǎ alcǎtuiascǎ propoziții;

sǎ gǎseascǎ diminutivele cuvintelor date;

sǎ precizeze formulele de început și de sfârșit a poveștilor;

sǎ înțeleagǎ morala alb-negru a poveștilor;

sǎ gǎseascǎ un titlul potrivit poveștii create.

Itemii testului:

I1 – recunoște poveștile din imaginile prezentate;

I2 – enumerǎ personajele poveștii și caracterizeazǎ-le pe scurt; I3 – denumește și alte povești spuse de educatoare;

I4 – alcǎtuiește propoziții cu cuvintele alese din imagini; I5 – gǎsește diminutivele cuvintelor date;

I6 – precizeazǎ formulele de început și de sfârșit ale poveștilor;

I7 – creeazǎ o poveste dupǎ imaginile și expresiile date și dǎ un titlul potrivit.

Descriptori de performanțǎ

Tabelul nr 1 Grupa experimentalǎ

Tabelul nr 2 – Grupa de control

Tabel nr. 3

Calificativele obținute

8

7

6

5

4

3

2

1

0

Grupa experimentala

Grupa de control

V. 3. 3. Concluziile cercetǎrii

Datele înregistrate atât la probele inițiale cât și la cele finale ne permit sǎ afirmǎm cǎ în urma desfǎșurǎrii acestui experiment se confirmǎ ipoteza formulatǎ: prin utilizarea combinatǎ a metodelor tradiționale și a celor moderne în activitǎțile de educarea limbajului, vocabularul preșcolarilor se îmbogǎțește mai mult decât dacǎ am fi utilizat numai metode tradiționale.

Analizând datele oferite de cercetare am constatat cǎ în activitǎțile de povestire am abordat limbajul copiilor într-o viziune integratǎ, urmǎrindu-se dezvoltarea limbajului și a personalitǎții.

Paralel am pus accentul pe dezvoltarea și îmbogǎțirea fondului de cuvinte (fondul lexical – înțelegerea cuvintelor noi și a expresiilor), dar și formarea deprinderii de exprimare corectǎ, coerentǎ și expresivǎ a copiilor și corectarea unor defecte de pronunție și încurajarea copiilor cu dificultǎți în comunicare și relaționare. Adeziunea preșcolarilor la o vorbire corectǎ din punct de vedere gramatical a fost privitǎ în relație cu formarea deprinderii copiilor de a-și exprima gândurile, ideile, sentimentele.

Expresivitatea exprimǎrii constituind obiectiv principal al educǎrii limbajului, prin activitǎțile de povestire s-a dobândit. În timpul activitǎților de povestire și nu numai copiii s-au exprimat liber, dând frâu liber imaginației, folosind în expunerea povestirilor o intonație specificǎ, schimbând timbrul și ritmul vocii pentru a reda o replicǎ a unui personaj, utilizând onomatoppee, expresii populare, dar și proverbe și zicǎtori pentru a înviora atmosfera.

Folosirea metodelor moderne în activitǎțile cu preșcolarii mi-a permis sǎ experimentez, sǎ caut noi variante pentru a spori eficiența activitǎții de educarea limbajului și a tuturor activitǎților din grǎdinițǎ prin directa implicarea a preșcolarilor.

Poveștile au valoare educativǎ, care constǎ tocmai în contribuția pe care o aduc la formarea unei atitudini de combatere a unor manifestǎri negative din comportamentul oamenilor: lenea, lǎcomia, îngâmfarea, prostia etc.

Unele calitǎți umane, ca de exemplu: prietenia, ajutorul reciproc, colaborarea pot fi prezentate într-o formǎ atractivǎ cu ajutorul personajelor pozitive din povești.

Comparând datele oferite de cercetare am constatat urmǎtoarele:

dacǎ utilizarea metodelor tradiționale împreunǎ cu metodele moderne asigurǎ dezvoltarea limbajului, a exprimǎrii orale, a însușirii structurilor verbale, a dezvoltǎrii creativitǎții și a expresivitǎții limbajului oral, atunci perioada preșcolarǎ este una din etapele de intensǎ dezvoltare psihicǎ.

dacǎ prin receptarea poveștilor lui Ion Creangǎ, dezvoltarea psihicǎ și conturarea însușirilor de personalitate vor atinge cote maxime, atunci, interesul pentru creațiile literare dedicate copiilor contribuie din plin la formarea trasǎturilor pozitive de caracter.