Obiectivele ce trebuie atinse de către cursanți sunt: [304481]

[anonimizat] “[anonimizat]” [anonimizat], ce pot fi efectuate la un pacient: [anonimizat].

[anonimizat], este de a învața să acordăm primul ajutor fără echipamente și de a deprinde modul de folosire a defibrilatorului automat extern.

Obiectivele ce trebuie atinse de către cursanți sunt:

evaluarea corectă a stării de conștientă a [anonimizat] a [anonimizat] a insuflațiilor,

folosirea corectă a AED-ul,

ce facem la un pacient: [anonimizat],

cum ajutăm un pacient: [anonimizat] (s-a înecat cu un corp străin).

CUPRINS

ABREVIERI

CAPITOLUL I: BLS ȘI AED LA ADULȚI

1.1.LANȚUL SUPRAVIEȚUIRII

1.2.[anonimizat]

1.3.[anonimizat]

1.4.POZIȚIA LATERALĂ DE SIGURANȚĂ

1.5.MANEVRA HAIMLICH

CAPITOLUL II: BLS ȘI AED LA COPIL

2.1.[anonimizat]

2.2.POZIȚIA LATERALĂ DE SIGURANȚĂ

2.3.MANEVRA HEIMLICH

CAPITOLUL III: BLS ȘI AED SITUAȚII SPECIALE: Gravidă, Înecat

3.1.BLS LA GRAVIDĂ

3.2.BLS LA ÎNECAT

CAPITOLUL IV: AED-[anonimizat]- [anonimizat]- [anonimizat]- [anonimizat] “priveste, ascultă, simte”

PLS- [anonimizat] – [anonimizat] E.R.C.

www.erc.edu

CAPITOLUL I

BLS ȘI AED LA ADULȚI

1.1.LANȚUL SUPRAVIEȚUIRII

Înșiruirea acțiunilor care se efectuează în cazul unei victime aflate în SCR în scopul supraviețuirii acesteia reprezintă “lanțul supraviețuirii”.

Prima verigă a [anonimizat].

[anonimizat].

Veriga finală în lanțul supraviețuirii se referă la îngrijirile post resuscitare având drept scop conservarea funcțiilor vitale în special pe cele ale creierului și cordului.

!!! Lanțul supraviețuirii este tot atât de puternic cât cea mai slabă verigă a sa.

Toate cele patru verigi ale lanțului supraviețuirii trebuie să fie puternice !!!

1.2.[anonimizat]-pulmonară reprezintă ansamblul de manevre efectuat asupra unui pacient: [anonimizat]-respirator având ca finalitate restabilirea fluxului sanguin și respirator sau decesul.

[anonimizat] (BLS) sau de către personal ce poseda cunoștințe medicale (medici, asistenți, paramedici) care folosesc intrumete medicale (defibrilator, aspirare a [anonimizat]).

[anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat].

ATENȚIE !

Stopul respirator duce în mod automat către stop cardiac. Oprirea într-o primă etapă a respirației (stopul respirator) [anonimizat], permite pe un interval variabil ( 3 – 10 minute sau chiar 12 minute ) ca reanimarea respiratorie să aibă succes.

Stopul cardiac este urmat invariabil și de stopul respirator în 20 – 30 de secunde.

Recunoașterea SCR

Verificarea pulsului carotidian (sau a oricărui alt puls) NU este o metodă precisă pentru confirmarea sau infirmarea prezenței circulației, atât pentru resuscitatorii laici cât și pentru profesioniști.

Atât profesioniștii, cât și resuscitatorii laici, întâmpină dificultăți în aprecierea respirației la victimele inconștiente (victima poate prezenta gasp-uri ocazionale în primele minute după instalarea SCR – 40%; prezența gasp-urilor semnifică instalarea SCR fiind necesară începerea efectuării compresiile toracice).

1.3.ALGORITM BLS – ADULȚI

INCONȘTIENT ?

DESCHIDE CALEA AERIANĂ

NU RESPIRĂ?

CHEAMA AJUTOR

SUNĂ LA 112

EFECTUEAZĂ 30 COMPRESII TORACICE

2 INSUFLAȚII

CONTINUĂ CPR 30:2

BLS-ul implică următoarea secvență de acțiuni:

1.Asigurați-vă că atât victima cât și dvs. (salvatorul/ii) sunteți în siguranță.

2.Verificați starea de conștientă a victimei astfel: scuturați-o ușor de umeri și întrebați cu voce tare :” Mă auzi, ești bine? “

a) Dacă victima răspunde:

– lăsați victima în poziția în care ați găsit-o și asigurați-vă că nu este în pericol,

– încercați să aflați ce s-a întâmplat cu victima și cereți ajutor dacă este nevoie,

– reevaluați victima regulat.

b) Dacă victima nu răspunde:

– întoarceți victima pe spate și deschideți calea aeriană prin ridicarea mandibulei,

– puneți mână pe fruntea victimei și împingeți-i ușor capul spre spate,

– cu vârfurile degetelor celeilalte mâini poziționate sub bărbia victimei, ridicați bărbia pentru a deschide calea aerienă.

3.Menținând căile aeriene deschise, PRIVEȘTE, ASCULTĂ și SIMTE (manevră PAS) timp de cel mult 10 secunde, respirația victimei:

PRIVEȘTE mișcările toracelui,

ASCULTĂ la gura victimei zgomotele respirației,

SIMTE aerul expirat de victimă pe obrazul tău,

Decide dacă victimă nu respiră, respiră anormal sau respiră normal !!!

ATENȚIE !

În primele minute după instalarea stopului cardiac victima mai poate prezenta respirații rare, inegale, superficiale și zgomotoase. Nu confundați aceste respirații cu respirațiile normale! Dacă ai dubii în ceea ce privește respirația victimei, acționează că și când victima nu respiră normal.

Dacă victima respiră normal:

așezați victima în PLS,

trimiteți pe cineva sau mergeți să chemați ajutor – sunați la 112,

continuați să evaluați respirația normal.

4.Dacă victima nu respiră normal sau nu respiră deloc:

strigă după ajutor și încercați să obțineți un AED,

dacă sunteți singur, folosiți telefonul mobil pentru a alerta 112, părăsiți victima doar dacă nu aveți altă opțiune.

Începeți CTE după cum urmează:

• îngenuncheați de o parte a victimei,

• plasați podul palmei pe mijlocul toracelui victimei (pe jumătatea inferioară a sternului),

• plasați podul palmei celeilalte palme peste prima,

• încrucișați degetele celor două mâini și asigurați-vă că nu apăsați pe coastele victimei; țineți brațele drepte. NU apăsați pe abdomenul superior sau pe extremitatea inferioară a sternului,

• poziționați-vă vertical deasupra pieptului victimei și comprimați sternul cu cel puțin 5 cm (fără să depășiți 6 cm),

• după fiecare compresie, lăsați toracele să revină la normal, fără a pierde însă contactul dintre mâini și stern. Repetați mișcarea la o frecvență de cel puțin 100/min (fără a depăși însă 120/min). Compresiile și reculul sternului se vor face în perioade egale de timp.

5.Combinați compresiile toracice cu respirații de salvare:

• după 30 compresii deschideți din nou căile aeriene,

• pensati nările cu primele două degete ale mâinii care apăsa fruntea,

• lăsați gura să se deschidă menținând bărbia ridicată,

• inspirați și apoi puneți-vă buzele în jurul gurii victimei asigurându-vă că realizați o bună etanșeizare,

• suflați constant în gura victimei urmărind ridicarea toracelui, timp de 1 secundă, ca într-o respirație normală.

Menținând deschise căile aeriene, luați gura de pe gura victimei și urmăriți reculul toracelui victimei (coborârea toracelui),

• depensati nasul victimei când lăsați toracele să revină,

• nu suflați cu presiune când faceți insuflația,

• inspirați din nou și suflați din nou în gură victimei pentru a obține în total 2 respirații de salvare eficiente; cele 2 respirații nu vor dura în total mai mult de 5 secunde.

Apoi poziționați din nou rapid mâinile pe sternul victimei, în poziție corectă și efectuați alte 30 compresii.

• continuați cu compresii și respirațiile de salvare într-un raport de 30:2,

• opriți-vă pentru reevaluarea victimei numai dacă această începe să se trezească: mișcă, deschide ochii sau respiră normal (semen de viață). În caz contrar NU întrerupeți resuscitarea!

Dacă respirațiile de salvare inițiale nu au ridicat toracele victimei similar unei respirații normale, atunci, înainte de reluarea unui nou ciclu faceți următoarele:

a) priviți în gura victimei și îndepărtați eventualele obstrucții,

b) reverificați dacă extensia capului și ridicarea mandibulei a fost executată corect,

c) nu încercați mai mult de 2 respirații de fiecare dată înainte de a reveni la compresiile toracice.

Dacă sunt prezenți mai mult de un resuscitator, celălalt va prelua CPR-ul după fiecare 2 minute pentru a evită epuizarea resuscitatorului.

Asigurați-vă că schimbul resuscitatorilor se face în cel mai scurt timp posibil pentru a minimaliză întreruperea CTE !

CPR-ul doar cu compresii toracice se va face în următoarele situații:

A. Nu sunteți antrenat sau nu doriți să efectuați ventilații de salvare,

B. Dacă se fac doar CTE atunci acestea vor fi făcute continuu, cu o frecvență de cel puțin 100/min (fără a depăși 120/min).

6. Nu întrerupeți resuscitarea până când:

• sosește o echipă de profesioniști care preia cazul,

• victima se trezește: mișcă, deschide ochii, respiră normal,

• resuscitatorul este epuizat.

1.4.POZIȚIA LATERALĂ DE SIGURANȚĂ – trebuie să fie stabilă, aproape de o adevărată poziție laterală care să susțină capul corect, fără să existe nici un fel de presiune pe torace care să împiedice ventilația.

1.5.MANEVRA HEIMLICH

Corpul străin în căile areiene reprezintă o situație rară de moarte accidentală, potențial tratabilă, semnele și simptomele fiind diferite în obstrucția ușoară față de cea severă.

EVALUAȚI SEVERITATEA OBSTRUCȚIEI

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

OBSTRUCȚIE SEVERĂ OBSTRUCȚIE UȘOARĂ

(TUSE INEFICIENTĂ) (TUSE EFICIENTĂ)

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

INCONȘTIENT CONȘTIENT ÎNCURAJAȚI TUSEA

continuă supravegherea pentru a

––––––––––––––––––––– surprinde o eventuală deteriorare

ÎNCEPE CPR 5 LOVITURI TORACICE către tuse ineficientă sau până la

îndepărtarea obstrucției

5 COMPRESII ABDOMINALE

Daca victima prezintă semne de obstrucție ușoară a căilor aeriene:

încurajați victima să tusească.

Daca victima prezintă semne de obstrucție severă a căilor aeriene și este conștientă:

aplicați 5 lovituri la nivelul toracelui posterior, astfel:

poziționați-vă lateral și puțin în spatele victimei,

sprijiniți cu o mană pieptul victimei înclinând-o ușor spre înainte astfel încât, atunci când corpul străin va fi dislocat, să se deplaseze mai degrabă afară din gură decât mai jos în căile aeriene,

cu podul palmei celeilalte mâini administrați 5 lovituri pe spate – interscapulovertebrale,

dacă după cele 5 lovituri nu se reușește eliberarea căilor aeriene, efectuați 5 compresii abdominale: pozitionați-vă în spatele victimei cu brațele în jurul părții superioare a abdomenului acesteia, înclinând victima ușor spre înainte,

fixați pumnul unei mâini între ombilic și apendicele xifoid (cutia toracică),

prinde-ți pumnul cu cealaltă mană și trage-ți brusc spre posterior și în sus,

repetați de 5 ori manevra,

dacă obstrucția nu a fost înlaturată, continuați alternând 5 lovituri intrascapuluvertebrale cu 5 compresii abdominale.

3. Dacă victima devine inconștientă oricând pe măsura aplicării acestor manevre:

așezați victima cu grijă pe sol, în decubit dorsal,

sunați la 112,

începeți RCP.

ÎNCURAJAȚI TUSEA 5 LOVITURI PE SPATE 5 COMPRESII ABDOMINALE

CAPITOLUL II

BLS ȘI AED LA COPIL

2.1.ALGORITMUL BLS – COPIL

Resuscitatorii instruiți în BLS la adult și care nu au cunoștințe de resuscitare pediatrică, pot utiliza protocolul de BLS adult, pornind de la premiza că prognosticul va fi oricum mai bun decât să nu facă nimic.

Persoanele laice care doresc să învețe resuscitare pediatrică și care au responsabilitate față de copii (profesori, asistențe școlare, îngrijitoare, paznici etc.) vor fi instruiți că este preferabil să modifice BLS-ul de adult și să administreze 5 ventilații inițiale, urmate de 1 minut CPR, înainte să meargă să ceară ajutor calificat.

Specialiștii în urgente pediatrice vor urma protocolul descris mai jos:

NU RĂSPUNDE ?

STRIGĂ DUPĂ AJUTOR

DESCHIDE CALEA AERIANĂ

NU RESPIRĂ NORMAL?

5 RESPIRAȚII DE SALVARE

NU PREZINTĂ SEMNE DE VIAȚĂ?

15 COMPRESII TORACICE

CHEAMĂ AJUTOR DUPĂ UN MINUT – SUNĂ 112

2 VENTILAȚII

15 COMPRESII TORACICE

1.Siguranță resuscitatorului și a victimei.

2.Verificarea stării de conștientă: stimulăm copilul și îl întrebăm cu voce tare:”Ma auzi? Ești bine?”

3. A. Dacă copilul răspunde verbal sau mișcă:

– lăsați copilul în poziția în care l-ați găsit (cu condiția să nu fie în pericol),

– evaluați-l și cereți ajutor specializat la nevoie,

– reevaluați-l periodic.

B. Dacă copilul nu răspunde: – strigă după ajutor,

– întoarce copilul pe spate,

– deschide calea aeriană – la copii mai mari de 1 an: prin metoda hiperextensiei capului și ridicării bărbiei (plasează o mână pe frunte și apasă pentru a obține hiperextensia capului, în același timp, cu vârful degetelor celeilalte mâini sub bărbie, ridică bărbia copilului). NU apăsa pe țesuturile moi de sub bărbie pentru că poți obstrua calea aeriană ! Dacă nu reușești astfel să deschizi calea aeriană, procedează la subluxația anterioară a mandibulei: plasează primele două degete ale ambelor mâini pe mandibula copilului și trage mandibula în sus.

ATENȚIE dacă suspectați leziuni ale gâtului! În acest caz deschideți calea aeriană doar prin metoda de subluxație anterioară a mandibulei. Dacă această metodă nu asigură o deschidere adecvată a caii aeriene, faceți și o ușoară hiperextensie a capului.

– la copii sub 1 an: se va face deschiderea căilor aeriene prin plasarea unui scutec/păturică sub umerii copilului iar capul va fi în poziție ”de adulmecare”.

4.Menținând calea aeriană deschisă, apropie-te cu obrazul de față copilului privind spre toracele acestuia și evaluează respirația prin metodă PAS:

– PRIVEȘTE dacă se mișcă toracele,

– ASCULTĂ respirația (aerul care iese pe gura și nasul copilului),

– SIMTE aerul expirat pe obraz.

În primele minute după SCR copilul poate prezenta respirații slabe, neregulate, numite gasp-uri. Efectuează manevră PAS maxim 10 secunde înainte de a decide.

5. A. Dacă copilul respiră normal:

– pune copilul în poziție latarală de siguranță ,

– trimite sau mergi după ajutor – sună la 112,

– monitorizează continuu respirația.

B. Dacă respirația nu este normală sau este absentă :

– îndepărtează cu grijă orice obstrucție ,

– administrează 5 insuflații inițiale,

– în timp ce practicați cele 5 insuflații observați orice mișcare sau tuse ca răspuns la acțiunea voastră. Prezența sau absența acestor răspunsuri fac parte din ceea ce se numește “semne de viata”.

6.Caută semne de viață .

7. A. Dacă ești sigur că în aceste 10 secunde ai găsit semne de :

• continuă insuflațiile atunci când este necesar, când copilul respiră singur și eficient,

• pune copilul în poziție laterală de siguranță, dacă acesta rămâne în continuare inconștient,

• reevaluează-l periodic.

B. Dacă nu detectezi semne de viată :

• începe compresiile toracice,

• alternează compresiile toracice cu insuflații.

Compresiile toracice

-pentru toți copiii, compresiile se fac pe jumătatea inferioară a sternului;

-pentru comprimarea abdomentului superior, localizați apendicele xifoid, efectuați compresiile pe stern la un de deget apendicelui xifoid;

-compresiile trebuie deprime sternul cu cel 1/3 din diametrul antero-posterior al toracelui;

-nu vă temeți să apăsați tare, apăsați tare și repede;

-permiteți sternului să revină la poziția inițială între compresii;

-compresiilor trebuie fie de cel 100/min, fără depăși 120/min.;

-după 15 compresii, deschideți calea aeriană și administrați 2 insuflații (la sugar 1 lună – 1 an insuflații se fac gură la gură și nas, la copil de 1 – 8 ani insuflațiile se fac gură la gură);

-continuați compresiile și ventilatiile într-un raport de 15:2.

Compresiile toracice la copilul > 1 an:

-plasați podul palmei unei mâini pe jumătatea inferioară a sternului copilului,

-ridicați degetele pentru a nu apăsa pe coastele copilului,

-poziționați-vă vertical deasupra toracelui copilului și, cu brațul ținut drept, apăsați pentru a deprima sternul cu cel puțin 1/3 din diametrul antero-posterior al toracelui.

În cazul copiilor mai mari sau dacă resuscitatorii sunt mai mici, se poate utiliza metoda de la adult (cu două mâini și degetele intercalate). La copiii de peste 8 ani se va efectua secvența de BLS ca la adult.

Compresiile toracice la copilul < 1 an:

-dacă există un singur resuscitator, acesta va efectua compresiile sternale cu vârful a două degete de la aceeași mână;

-dacă există doi sau mai mulți resuscitatori, se va folosi tehnica prin încercuire: plasați buricele degetelor mari unul lângă celălalt pe jumătatea inferioară a sternului, orientate cu vârfurile către capul copilului; palmele încercuiesc toracele copilului, degetele susținându-i spatele. În ambele cazuri deplasarea sternului trebuie să fie de cel puțin 1/3 din diametrul antero-posterior al toracelui.

8. Nu întrerupeți resuscitarea până când:

– copilul prezintă semne de viață: se trezește, mișcă, deschide ochii, respiră normal,

– sosește ajutor calificat care preia cazul,

– resuscitatorul este epuizat.

2.2. POZIȚIA LATERALĂ DE SIGURANȚĂ

Un copil inconștient, cu cale aeriană liberă și care respiră normal, va fi așezat în poziție laterală de siguranță.

Există mai multe poziții de siguranță, toate au ca scop prevenirea obstrucției și a aspirației de fluide (salivă, secreții, vomă etc.) în căile aeriene superioare:

• poziționați copilul în poziție laterală, cu gura liberă, pentru a permite scurgerea liberă a fluidelor și secrețiilor;

• poziția trebuie să fie stabilă; la copiii < 1 an această poziție poate necesita o mică pernă sau o păturică făcută rulou, poziționată la spatele copilului, pentru a-l susține;

• evitați orice presiune asupra toracelui copilului care ar putea să-i împiedice respirația normală;

• este necesar să putem mișca cu ușurință și în condiții de siguranță copilul din poziție laterală pe spate și invers, ținând cont și de posibilitatea existenței leziunii cervicale, când este necesară imobilizarea coloanei în ax;

• schimbați poziția de siguranță la fiecare 30 minute pentru a preveni formarea escarelor de presiune;

• poziția laterală de siguranță a adultului este potrivită și pentru copii.

2.3.MANEVRA HEIMLICH

SEVERITATEA OBSTRUCȚIEI

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

TUSE INEFICIENTĂ TUSE EFICIENTĂ

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

INCONȘTIENT CONȘTIENT ÎNCURAJEAZĂ TUSEA

Loviturile interscapulare la copilul < 1 an:

• susțineți copilul cu capul în jos, în pronație, pentru a ajuta gravitația să îndepărteze corpul străin din căile aeriene,

• resuscitatorul care stă pe scaun sau în genunchi poate susține copilul în poală în condiții de siguranță,

• susțineți capul copilului cu o mână plasată pe părțile osoase ale mandibulei,

• nu comprimați țesuturile moi de sub bărbie, pentru că puteți agrava obstrucția,

• administrați cu podul palmei până la 5 lovituri interscapulare,

• ținta este să îndepărtați obstrucția, chiar dacă nu administrați toate cele 5 lovituri.

Loviturile interscapulare la copilul > 1 an:

• loviturile interscapulare sunt mai eficiente dacă copilul este poziționat cu capul în jos;

• dacă copilul este mai mic poate fi ținut în poala resuscitatoruli;

• dacă acasta poziție nu este posibilă, susțineți toracele copilului ușor aplecat către înainte, poziționați-vă în spatele victimei și administrați cele 5 lovituri interscapulare;

• dacă loviturile interscapulare nu reușesc să disloce corpul străin și copilul mai este încă conștient, continuați cu compresii toracice la copilul < 1 an și cu compresii abdominale la copilul > 1 an;

NU folosiți manevră Heimlich (compresiile abdominale) la copilul < 1 an.

Compresiile toracice la copilul < 1 an:

• așezați copilul în supinație cu capul mai jos decât trunchiul; puteți obține această poziție ținând copilul pe spate, cu capul în palma resuscitatorului și coloana de-a lungul antebrațului,

• sprijiniți brațul pe coapsă,

• identificați locul de efectuare al compresiilor toracice (jumătatea inferioară a sternului, la un de deget apendicelui xifoid),

• executați 5 compresii toracice, similare celor din SCR efectuate mai brusc, mai cu forță și mai rar.

Compresiile toracice la copilul > 1 an:

• poziționați-vă în picioare sau îngenuncheați în spatele copilului, încercuiți corpul copilului cu corpul dumneavoastră,

• plasați pumnul strâns între ombilic și apendicele xifoid al copilului,

• cuprindeți pumnul strâns cu cealaltă mână și comprimați brusc și cu putere abdomenul copilului din afară înauntru și de jos în sus ,

• repetați de 5 ori,

• asigurați-vă că nu comprimați apendicele xifoid sau coastele inferioare (acestea ar putea cauza leziuni ale organelor abdominale),

• după ce efectuați compresiile toracice sau abdominale, reevaluați copilul.

CAPITOLUL III

BLS ȘI AED SITUAȚII SPECIALE

Gravidă, Înecat

3.1.BLS LA GRAVIDĂ

La gravidă, protocolul de BLS se modifică datorită faptului că uterul gravid peste 24 de săptămâni de sarcină comprimă vena cavă inferioară, cu scăderea întoarcerii venoase spre inimă. Acest lucru presupune că în timpul resuscitării uterul gravid trebuie mobilizat pentru a eliberă VCI.

Mobilizarea se poate face în două feluri:

• cu gravida întinsă pe spate, un resuscitator trage cu ambele mâini de uterul gravis spre stânga. Avantajul acestei metode este că compresiile toracice se pot face cu gravida în poziție orizontală;

• se poziționează gravidă la 15-30 grade spre stânga, prin ușoară răsucire și fixarea la spate a unei pături. În acest caz resuscitarea se va face cu gravida la 15-30grade.

3.2.BLS LA ÎNECAT

La înecatul în apa modificările de la protocolul de bază sunt următoarele:

• victima se șterge odată ce este scoasă din apa;

• se începe cu 5 insuflații, apoi se continuă cu 30 compresii și 2 insuflații;

• defibrilarea și aplicarea electrozilor pe pieptul pacientului trebuie să se facă cu pacientul foarte bine șters, altfel existând risc de arc electric.

CAPITOLUL IV

AED-ul

AED-urile sunt dispozitive sigure, sofisticate, computerizate, pe bază de acumulatori, ușor de utilizat, produse și disponibile în număr mare, care ghidează verbal sau vizual resuscitatorii laici sau personalul medical pentru a defibrila în condiții de siguranță un pacient aflat în SCR.

Utilizarea AED-urilor de către resuscitatorii laici face posibilă defibrilarea cu mult înainte de sosirea echipelor de specialiști. Unele AED-uri sunt capabile să detecteze mișcările spontane ale pacientului sau ale resuscitatorilor. Pot, de asemenea, oferi informații referitoare la frecvență compresiilor toracice și adâncimea acestora (pot analiza eficiența compresiilor toracice), îmbunătățind astfel performanța resuscitării.

Secvența utilizării AED-ului:

1. Asigurați-vă că atât victima cât și resuscitatorul sunt în siguranță.

2. Urmați secvența BLS-ului la adult după cum urmează:

• dacă victima nu răspunde sau nu respiră normal, trimiteți pe cineva după ajutor, să găsească și să aducă un AED;

• dacă sunteți singur, folosiți telefonul mobil pentru a alertă serviciile de urgență 112 -părăsiți victima doar dacă nu aveți altă opțiune.

3. Începeți CPR conform secvenței BLS-ului pentru adult; dacă sunteți singur și aveți un AED la îndemână, începeți prin aplicarea defibrilatorului.

4. De îndată ce a sosit AED-ul:

• porniți AED-ul și atașați padelele pe pieptul dezgolit al victimei, astfel: subclavicular drept, subaxilar stâng

• dacă sunt mai mulți resuscitatori, se va continuă CPR-ul până când cealaltă persoană atașează electrozii AED-ului pe pieptul victimei,

• urmați indicațiile verbale/vizuale imediat,

• asigurați-vă că nici o persoană nu atinge victimă în timp ce AED-ul analizează ritmul.

5. Dacă se indică șoc:

• asigurați-vă că nici o persoană nu atinge victima,

• apăsați butonul de șoc conform indicațiilor,

• reîncepeți imediat CPR 30:2,

• continuați conform indicațiilor verbale/vizuale,

DACĂ NU SE INDICĂ ȘOC începeți imediat CPR folosind un raport compresii-insuflații de 30:2 și continuați conform indicațiilor verbale/vizuale.

6. Continuați să urmați indicațiile AED-ului până când:

• sosește personal specializat care preia victima,

• victima se trezește: mișcă, deschide ochii și respiră normal,

• resuscitatorul este epuizat.