O simplă observație a unui fenomen economic, fără un studiu mathematic ș i statistic [614620]

INTRODUCERE

O simplă observație a unui fenomen economic, fără un studiu mathematic ș i statistic
aprofundat este destul de uș or de înțeles pentru toată lumea că, nu este satisfăcătoare și nici
nu poate fi acceptată fără a să nu avem urmări destul de grave. Folosirea metodelor
matematicii în practica economică, de orice nivel, constituie o preocupare cu efecte benefice
în rezolvarea problemelor economice actuale.
Cei care sunt intersați de studiul fenomenelor economice trebuie să aibă o pregătire
interdiscipl inară. Studierea globală a aspectelor calitative ，și cantitative a unui fenomen
economic necesită un anumit volum de noțiuni; concepte ，și metode matematice care
considerate ca un ansamblu dau un așa numit model matematic atașat fenomenului studiat.
Modelare a este un atribut al activității umane, întâlnit în procesul de cunoaștere a lumii, prin
care omul reușește să surprindă esențialul ，și să descopere legile după care se guvernează
fenomenele naturale, sociale și psihice.
Utilizarea matematicii în problemele economice, prin utilizarea modelelor matematice,
nu este o chestiune simplă. Istoric, ele cochetează de mult timp, dar rezolvarea problemelor
ridicate de studiul unui fenomen economic, numărul mare de date cu care lucrează și volumul
mare de calcule neces are, pretindea o tehnică de calcul puternică. Apariția informaticii și a
calculatoarelor rapide au făcut să apară capitole noi în matematică și care să se preocupe de
modelarea proceselor economice, ca de exemplu
cercetările operaționale.
În condițiile act uale este necesar ca la orice nivel de decizie s ă prelucr ăm un num ăr
mare de informaț ii și date care s ă permit ă un raț ionament logic în alegerea variantei celei mai
potrivite.
Un alt motiv care pledeaz ă pentru utilizarea matematicii în studiul proceselor
economice este și dorinț a omului de a atinge un anumit optim .
Problema alegerii dintr -o mulț ime de rezultate posibile pe cel optim, în concordanță cu
un anumit scop, este de o importanță major ă pentru orice economist, teoretician sau
practician. Noțiunea de optim, destul de veche în gândirea economic ă legat ă direct de
practic ă, apare într-o nou ă lumin ă prin posibilit ățile oferite de matematica contemporan ă.
Dacă în trecut conținutul optimului economic funcț iona, cel mai adesea, dup ă
principiul ”cu c ât mai mu lt, cu at ât mai bine” , în prezent optimul economic lucreaz ă după
principiul ”profit maxim în condiț ii date” .

Utilizarea calculului diferenț ial și integral în economia politic ă, încep ând cu sf ârșitul
secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX -lea, era o necesitate. A șa s-a născut
economia matematic ă, care, treptat s -a impus în cercet ările economice. S -au creat noi
metode precise de optimizare a activit ății economice, apelându-se la ramurile existente în
matematic ă, dar și cer ând imperios g ăsirea de noi concepte matematice, care s ă permit ă
găsirea soluț iilor optime c ât mai rapid și cât mai exact. A șa au ap ărut metodele de programare
matematic ă în rezolvarea unor probleme de optimizare a activit ății unor întreprinderi, a unor
societ ăți de comerț , turis m sau cu preocup ări agricole. Problemele puse de practica economică
stimuleaz ă continuu descoperirea de noi metode matematice. F ără să greșim putem afirma c ă
exist ă o conlucrare benefic ă, atât pentru economi ști, cât și pentru matematicieni.
Legătura concret ă dintre matematic ă și economie se stabile ște printr -o traducere în
limbaj mathematic a noț iunilor și a relaț iilor ce intervin în fenomenele economice, fapt ce se
realizeaz ă prin procesul de modelare matematic ă. Folosirea limbajului matematic în științele
economice ofer ă posibilitatea formul ării necontradictorii a fenomenelor economice și
introducerii rigorii în studiul lor.
În lucrarea de față mi -am propus să subliniez importanța aplicării rezultatelor teoretice
privind determinarea punctelor de ext remale unor funcții de o variabilă sau mai multe
variabile reale.
Există situații în care în enunțul problemei nu apare explicit o funcție ale cărei extreme
se cer a fi determinate. Există o anumită libertate în alegerea variabilei și în exprimarea
explic ită a funcției care se cere extremată.
În același timp, este un prilej deosebit de a exemplifica forța metodelor analizei
matematice în rezolvarea unor problem de modelare a realității fizice.
Astfel, citindu -l pe matematicianul și pedagogul G. Polya, ”pro blemele de maxim și
minim idealizează o înclinație a naturii și a noastră înșine de a obține efecte optime cu eforturi
minime”.

LOGISTICA. STRATEGII DE OPTIMIZARE A PROCESULUI
MANAGERIAL

Modelarea proceselor de afaceri
Un proces de afaceri reprezintă o colecție de activități sau sarcini conexe, structurate,
ce au un punct de început și unul final, pr ecum și intrări și ieșiri clar definite. Accentul este
pus pe felul în care se d esfășoară activitatea într -o organizație. Un proces de afacer i poate fi
descompu s în mai multe sub -procese, cu caracteristici specifice, care împreună contribuie la
atingerea scopului procesului de bază.
Tehnologia informației este considerată inovatoare în raport cu descrierea și
implementarea unei strategii de afaceri, iar procesele de afaceri au rol catalizator în
creșterea valorii de afaceri a tehnologiei informației. De aceea, pentru orice
întreprindere, procesele de afaceri se concretizează atât în contextul, cât și în
fundamentul necesar dezvoltării sis temelor informatice pentru întreprinderi.
Procesele din întreprinderi sunt mijloacele prin care orice organizație își conduce
afacerea, încorporând orice activitate sau grup de activități care adaugă o valoare
unei resurse interne, pentru a obține un pr odus sau un serviciu destinat unui
beneficiar (intern sau extern organizației). O singură întreprindere execută un număr
mare de procese de afaceri pentru realizarea obiectivelor sale strategice, în acest fel
furnizând oportunitatea utilizării tehnologi ei informatice pentru îmbunătățirea
proceselor și a performanțelor organizaționale (Porter & Millar, 1985). Noile tehnologii
informatice permit nu doar îmbunătățirea proceselor individuale, dar pot oferi
posibilități de integrare a proceselor de afaceri între unități fizice și organizaționale
disipate (Basu & Blanning, 2003).
O clasificare simplistă a proceselor de afaceri le împarte pe acestea în elementare și
complexe . Deosebirea dintre cele două ar consta în numărul de activități pentru care
au f ost definite. Astfel, un proces complex implică, de obicei, mai multe funcții
esențiale ale întreprinderii, iar operațiile sale au un impact semnificativ asupra
funcționalității generale a activității organizaționale. Pentru a surprinde întreaga hartă
a activităților depuse și sarcinilor implicate, se procedează, de obicei, la divizarea
proceselor complexe în subprocese, până la obținerea de procese elementare care
definesc o singură funcție pe care întreprinderea trebuie să o realizeze prin
activităț ile sale. Activitățile sunt elemente componente ale unui proces sau subproces

realizate în mod individual de o singură entitate subdivizionară (de obicei, un
departament al întreprinderii) (Tudor, 2013). Orice activitate este definită prin
ansamblul de sarcini din care este alcătuită și care sunt asignate indivizilor din cadrul
departamentului în responsabilitatea căruia intră realizarea respectivei sarcini (Figura
nr. 1.1).

Un sistem de management al proceselor din întreprindere privește orice proces prin
prisma ciclului de viață al acestuia. Sistemul de gestionare a proceselor face referire
la aceste etape ale ciclului de viață, de la apariția procesului în cadrul întreprind erii și
până la eventuala eliminare a lui din strategia de afaceri. Astfel, sistemele Business
Process Management dețin patru arii principale de activități, corespunzătoare

principalelor etape din ciclul de viață al proceselor de afaceri: proiectarea și
modelarea, implementarea sau execuția, monitorizarea și optimizarea proceselor.
Optimizarea este procesul de analiză a informațiilor colectate prin activitatea
de monitorizare și de definire a unor posibile direcții de rafinare a modelelor
proceselor de afaceri și a implementării acestora. De fapt, optimizarea este
responsabilă de caracterul iterativ al proceselor de afaceri, întrucât ea este cea care
determină reluarea etapelor de modelare, implementare și optimizare a acestora.
Modelarea matematico -economică
Aplicarea matematicii ı̂n economie are două direcţii principale. Prima , care foloseşte
metodele matematicii ca instrument menit să sprijine studiul calitativ al fenome nelor
economice şi a doua, ı̂n care matematica este utilizată la analiza aspectelor cantitative din
practica economică (planificare, prognoză, etc.). Utilitatea matematicii ca instrument ajutător
economist ului se evidenţiază ı̂n plan : logic , empiric şi euristic. Traducând o situație
economică ı̂ntr-o problemă matematică, ı̂i putem verifica consistența, planul empiric şi, ı̂n
fine, dezvăluirea de relații noi. Însă, o astfel de metodă de lucru impune precizarea
conceptului de model .
Esența metodei modelării constă ı̂n ı̂nlocuirea obiectului sau fenome nului real care ne
interesează cu un alt obiect sau fenomen , mai convenabil pentru cercetare . După o astfel de
substituire nu se mai studiază obiectul primar ci modelul, iar apoi rezultatul cercetărilor se
extinde asupra obiectului sau fenomenului iniţial, cu anumite precauţii.
Termenul de model vine de la diminutivul lui modus (măsură ı̂n limba latină), care
este modulus . În limba germană a devenit model , iar ı̂n secolul al XVI-lea ı̂n Franţa se
folosea deja termenul modèle, provenit din italienescul modello . Același cuvânt a dat ı̂n
limba engleză termenul model . Încă de la ı̂nceput sensul cuvântului model oscila ı̂ntre concret
și abstract. Se pare că primul care a folosit conceptual de model ı̂n sensul actual a fost
matematicianul italian Beltrami , ı̂n anul 1868 , când a construit un model
euclidian pentru o geometrie neeuclidiană.
În știință se ı̂ntâlnesc diferite modele: modelul atomic, modelul cosmologic , modele
de creştere economică etc.
Astăzi, metoda mod elării este o metodă generală de cercetare și s tudiere a unor
procese reale cu ajutorul cercetării şi studierii altor procese, care pot fi mai apropiate sau ma i
depărtate de cele inițiale. Modelul trebuie să reflecte ı̂ntr-o cât mai mare măsură proprietățile
original ului care sunt legate de scopul cercetării. Atragem ı̂nsă atenţia că modelul nu este la
fel cu originalul.

Modelele ne servesc ı̂n viaţa de toate zilele , ı̂n știință, ı̂n ı̂nvățământ, industrie ,
proiectare , artă, etc. Multe din modele , cum ar fi hărţile mulajele, machetele, desenele etc.,
constituie o reproducere materială a unor aspecte ale originalului cercetat. Asemenea modele
materiale au pos ibilități limitate, multe din ele servind mai mult ı̂nţelegerii şi m ai puţin
cunoașterii originalelor. Pentru cunoașterea științifică s-a trecut la modele simbolice , care
sunt modele matematice . Utilizarea limbajului matematic ı̂n descrierea unor modele , permit
acestora să aibă un ı̂nalt grad de abstractizare şi d e generalizare, unul
și același model (ecuație, funcție, sistem, etc.) poate descrie cu mult suc ces obiecte sau situaţii
total diferite . Într-un model matematic se folosesc pentru descriere numai mijloace
matematice şi logice, ceea ce conduce la ı̂nlăturarea tratărilor subiective. În plus reprezentările
matematice nu sunt ı̂ngrădite de limite materiale şi nici de traducerea dintr-o disciplină ı̂n alta.
În elaborarea unui model matematic atașat unui proces trebuiesc respect ate etapele:
1.Obținerea modelului descriptiv al procesului, care are subetapele:
1.2.analiza structurii informaţionale a fenomenului abordat;
1.3.discutarea criteriilor posibile care reflectă obiectivele urmărite;
1.4.stabilirea factorilor esenţiali şi factorilor secundari;
2.Formularea matematică a modelului descriptiv , etapă ı̂n care se elaborează modelul
matematic;
3.Studierea (cercetarea ) modelului , adică rezolvarea practică a problemei pe model. Astăzi, ı̂n
această etapă de mare folos este calculatorul.
Modelul realizat şi testat trebuie să reflecteze originalul cu destulă precizie. S-ar putea
ca modelul să fie bine construit dar să nu dea rezultate sa- tisfăcătoare. El trebuie ı̂mbunătăţit
sau abandonat.
Fidelitatea unui model se poate reali za nu numai având grijă să nu pierdem din vedere
anumite aspecte ale fenomenului studiat , ci şi prin aparatul matematic folosit .
Fidelitatea faţă de original creşte odată cu perfecţionarea aparatului matematic utilizat . În
funcție de aparatul ma tematic folosit au apărut modele foarte variate, uneori chiar pentru
aceeași problemă.
După modelul matematic utilizat se poate da următoarea clasificare a modelelor:
1)modele aritmetice (utilizate până ı̂n secolul al XVIII -lea)– folosesc numai conc epte
aritmetice;
2)modele bazate pe analiza matematică (utilizate ı̂ncepând cu secolul al XVIII -lea)–
folosesc concepte de analiză matematică;

3)modele liniare – utilizează concepte de algebră liniară (de exemplu , programarea liniară);
4)modele de joc – care iau ı̂n considerare şi variabile necontrolabile;
5)modele de optimizare – urmăresc optimizarea unei funcții (numită funcţia obiectiv)
supusă unor restricţii;
6)modele neliniare – utilizează restricții de optim sau funcții obiectiv neliniare;
7)modele diferenţiale – care descriu prin ecuaţii diferenţiale fenomenul (de exemplu,
modelul care descrie variaţia producţiei);
8)modele de tip catrastofic – utilizate de studiul fenomenelor cu variaţii bruşte;
9)modele deterministe – mărimile care intervin sunt perfect determinate;
10)modele stohastice – mărimile care intervin sunt aleatorii;
11)modele de tip statistico -matematice – mărimile care intervin sunt date statistic;
12)modele vagi – mărimile care intervin nu sunt date cu precizie, ci doar vag;
13)modele discrete – mărimile care intervin variază discret;
14)modele continue – mărimile care intervin variază continuu.
Cu toată diversitatea conceptelor şi rezultatelor matematice , exist ă numeroase fenomene
economice pentru care nu s -au elaborat modele pe deplin satisfăcătoare.
1.3 Câteva exemple de modele matematico–economice
Vom prezenta în continuare câteva din cele mai cunoscute modele matematico–economice.
1.3.1 Optimizarea producţiei unei ı̂ntreprinderi
Să considerăm o ı̂ntreprindere care ı̂și desfășoară activitatea de producție ı̂n
următoarele condiții:
i)ı̂n ı̂ntreprindere se desfășoară n activități 𝐴𝑖,𝑖=1,𝑛 .
ii)există m factori disponibili 𝐹𝑗,𝑗=1,𝑚
iii)se cunosc coeficienţii tehnici de utilizare a celor m factori ı̂n cele n activități.
Intenția noastră este să obținem descrierea matematică a activității de producție .
Pentru realizarea modelării acestui program de producţie să notăm cu xi nivelul activităţii
𝐴𝑖,𝑖=1,𝑛 și cu bi volumul (cantitatea) disponibil de factorul 𝐹𝑗,𝑗=1,𝑚 și aij factorul de
proporționalitat al consumului Fi pentru activitatea Aj .
Acum putem scrie restricţiile:
(1.1)

Restricțiile (1.1) reprezintă condițiile ı̂n care ı̂ntreprinderea poate să-și desfăşoare
activitatea. Ele se pot scrie şi sub forma matricială. În acest scop facem notațiile: A = (aij) –
matricea coeficienţilor tehnici; x = t(x1, x2, . . . , x n) (t – transpus ) – vectorul coloană al
nivelului producţiei; C1, C2, . . . , C n – vectorii coloană din matricea A; C0 – vectorul coloană
al volumelor disponi bile. Acum condiţiile (1.1) se pot scrie sub forma:
C1x1+C2x2+…+Cnxn≤C0
sau
Ax ≤ C 0.
Până aici am urmărit descrierea tehnologiei producției. Dar orice proces de producţie
mai urmărește și o motivaţie economică, de exemplu să se realizeze o eficiență maximă. Un
astfel de criteriu de eficienţă este dat de maximizarea profitului. Practic, finalul acestui proces
este optimi zarea unei anumite funcţii, care de fapt realizează optimizarea funcţionării unui
proces economic.
1.3.2 Modele de gospodărire
Orice firmă doreşte fie să-și maximizeze veniturile, fie să-și minimizeze cheltuielile,
iar consumatorii să-și distribuie salariile aşa ı̂ncât să-și satisfacă la maximum nevoile vieții.
De fapt , orice situaţie de gospodărire impune o repartizare optimă a unor resurse disponibile
limitate ı̂ntre diferite activităţi care se desfăşoară pentru realizarea unui anumit scop.
Acest tip de procese economice poartă numele de probleme de gospodărire.
Un model pentru o problemă de gospodărire se compune din două părţi: prima referitoare la
restricții și o a doua care descrie criteriul sau obiectivul activității de derul at. Într-un astfel de
model se cere găsirea valorilor unor variabile x1, x2, . . . , x n pentru care o funcţie f(x1,x2, . . .
,xn) este optimă şI care sunt supuse unor restricţii de forma:
F1(x1, x2, . . . , x n) ≤ 0 ,
F2(x1, x2, . . . , xn) ≤ 0 ,
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Fm(x1, x2, . . . , x n) ≤ 0 ,
unde semnul ”≤” poate fi şi ”≥”.
Cum orice model de gospodărire are menirea de a stabili un program de acţiune, el a căpătat
denumirea de model de programare . Domeniile d e aplicare a modele lor de programare se
referă la un număr mare de probleme de planificare din industrie, transporturi, agric ultură, ș.a.
Unele din ele au o foarte mare circulaţie şi numeroase aplicaţii fapt ce le-au făcut celebre.
Dăm un astfel de exemplu ı̂n subparagraful următor.
1.3.3 Problema dietei (nutriţiei)

Una dintre problemele celebre de gospodărire este problema alimentării cât mai ieftine
și realizarea unor cerinţe de alimentație conform unui scop propus. O alimentaţie se consideră
bună dacă se oferă anumite substanțe ı̂n cantități minimale precizate.
Evident că aceste substanţe se găsesc ı̂n diferite alimente cu preţuri cunoscute. Se cere
să se stabilească o dietă (rație) care să fie corespunzătoare şi toto dată cât mai ieftină.
Substanțele care intră ı̂ntr-o dietă se numesc substanţe nutritive sau principii nutritive .
Vom obţine, ı̂n continuare, modelul matematico -economic pentru problema dietei. Fie S1, S2,
. . . , Sm substanțele nutritive care trebuie să intre ı̂n compunerea dietei ı̂n cantităţile mini-
male b1, b2, . . . , bm și A1, A2, . . . , An alimentele de care dis punem cu preţul corespunzător
pe unitate c1, c2, . . . , cn . Notăm cu aij numărul de unități din substanța Si, i = 1,m, se găsesc
ı̂ntr-o unitate din alimentul Aj , j = 1, n. Se cere să se afle x1, x2, . . . , xn numărul de unități
din alimentele A1, A2, . . . , An așa ı̂ncât să se obțină o rație acceptabilă la un preț cât de mic.
De obicei datele problemei s e prezintă ı̂ntr-un tabel de forma:

Cantitatea din substanţa Si care se realizează este ai1x1 + ai2x2 + . . . + ainxn, care din cerinţa
problemei trebuie să fie ≥ bi, i = 1,m.
Ajungem astfel la condiţiile (restricțiile):

(1.2)

Natura datelor cu care lucrăm impun şi condiţiile de nenegativitate:
x1 ≥ 0, x2 ≥ 0, . . . , x n ≥ 0.(1.3)
Funcția obiectiv care exprimă costul unei rații este dată de:
f = c1x1 + c2x2 + . . .+ cnxn.(1.4)
Problema dietei cere să determinăm x1, x2, . . . , x n așa ı̂ncât f să fie minimă. O astfel de dietă

se numește optimă. Orice dietă care satisface restricţiile (1.2) și (1.3) se numeşte admisibilă.
Modelul dietei poate fi folosit şi ı̂n alte situaţii, ca de exemplu: problema furajării raţionale (̂ın
zootehnie ), chestiunea amestecului optim (̂ın amestecuri de benzină sau uleiuri auto , ı̂n
realizarea unor sortimente de băuturi sau ı̂ngheţată), ș.a.

Studiu de caz
Firma OCADO din Marea Britanie
Studiul de caz ale s este o companie britanică ce a avut o dezvoltare uluitoare într -un
interval de 20 de ani care prin îmbunătățirea sistemului de management al procesului de
logistic a devenit un brand recunoscut de marile companii pentru creativitatea, inventivitatea
și capacitatea de inovație. Studiul de caz ajută în înțelegerea unor strategii de manageme nt
care răspund nevoilor pieței.
În anul 2000 în Marea Briatnie s -a înființat firma OCADO. Aceasta a început
colaborarea cu cunocsutul lanț de produse alimentare și nealimentare Waitrose.
În anul 2001 au intrat pe piață cu un proiect pilot de livrări rapide.
În anul 2002 peste o sută de mii de proprietăți din Marea Britanie erau deservite prin
livrări c omerciale de către OCADO.
În 2005 numărul acestora a crescut de peste 10 ori astfel încât peste 10 milioane de
proprietăți primeau produse de la OCADO.
Pentru prima dată în anul 2006 s -a reușit o performanță uluitoare ca în intervalul unei
săptămâni să p ot fi livrate peste 50 de mii de comenzi.
2008 este un alt an important pentru această companie întrucât reușește să atragă în
colaborare un alt lanț renumit din Marea Britanie, TESCO.
În anul 2009 compania mai face un pas exterm de important prin introd ucerea
aplicației pe telefoanele smart ”OCADO on the GO” .
Meritele deosebite ale acestei companii au fost recunoscute și astfel, au putut fi listate
la Bursa Londoneză. Este totodată anul în care un alt rezultat fantastic caracterizează firma și
anume fap tul că pentru prima dată în intervalul unei săptămâni o sută de mii de comenzi au
fost livrate.
2013, un alt an remarcabil pentru OCADO, plasează compania în topul mondial prin
capabilitatea ei de excepție de a livra într -o săptămână o sută cincizeci de m ii de comenzi.
Totodată, datorită reputației câștigate, încă un lanț de magazine i se alătură. Este vorba
despre MORISSONS. Uluitoarea dezvoltare a acestei companii a condus în anul 2015 la
obținerea unor încasări de peste un milliard de lire sterline.
În 2016 compania începe extinderea cu produse de înfrumusețare ale unor branduri de
mare renume internațional.
Studiul de caz ales își propune așadar, să parcurgă informații esențiale despre cum
managementul companiei a implementat soluții care demonstrează că preocuparea pentru
îmbunătățirea lanțului de logistic poate fi cheia unui succes garantat. Aceste soluții au

constituit o platformă care la momentul de față reprezintă una dintre cele mai renumite și de
success soluții pentru operarea online.
Soluțiile acestei platforme numite OSP (Ocado Smart Platform) sunt unice în lume.
Ele sunt capabile să satisfacă cerințele celor mai exigenți cumpărători.
Procesul managerial a fost optimizat prin concentrarea asupra unor factori ce vor fi
detaliați mai j os. Unul dintre aceștia era nevoia de o mai bună productivitate.
De asemenea, era nevoie și de o mai mare flexibilitate. Totuși, un alt factor important
care nu a putut fi neglijat, fiind o cimpanie privată și având relații comerciale cu alte
companii pri vate platform a de soluții trebuia să asigure profit din activitățile sale, dar în
același timp să ofere prețuri mici și competitive clienților săi.
Un system de software de tipul ”and -to-and” a fost dezvoltat de către OCADO și a
făcut astfel posibilă repl icarea unicului și remarcabilului success obținut în Marea Britanie și
pe alte continente. Chiar și cu o investiție de capital limitată platforma OSP oferă variante
pentru vânzările online într -un mod rapid, cu risc redus, dar și efficient din punct de ved ere al
costurilor. De subliniat totuși poate cel mai important aspect care se referă la rapiditatea cu
care comanda unui client ajunge la ușa acestuia.
Experienței online a unui cumpărător i -a fost adăugată prin platform OSP și opțiunea
de comandă prin vo ce. Astfel, platforma poate procesa comanda, iar softul foarte avansat
reușește să o concretizeze într -un interval foarte scurt și cu precizie absolută. Aceste
oportunități oferite de către platform și OCADO îi confer ă din nou unicitate.
Algortimii folosi ți în software au transformat complet viziunea asupra comerțului
online.
Modalitatea de depozitare și de colectare individuală a produselor folosite de către
OCADO poate fi numită lucrare de artă.
Optimizarea a fost obținută modelului stupului de albine. Roboțeii care colectează
produsele sunt dirijați de software astfel încât nu numai că ei colectează exact produsul
solicitat, dar niciodată nu se accidentează prin întălnirea directă .
Este asemănător vieții albinelor care lucrează în stup fără a se ciocni. Performanța
remarcabilă a unui robot este că poate procesa o comandă de 50 de produse într -un interval de
doar câteva minute.
Depozitul, exact la fel ca și un stup, este o structură 4D optimizată astfel încât nu doar
colectarea să se poată face într -un interval de doar câteva minute ci și înlocuirea produselor
colectate cu altele noi astfel încât în permanență ”stupul să fie plin” .

La momentul de față depozitele OCADO au 58 de mii de produse. Eficiența în
procesul de ma nagement include și managementul flotei astfel încât mijloacele de transport
ale OCADO să poată transporta lădițele cu produse cu maximă eficiență direct la ușa
clienților.
Astfel, platforma OSP are ca și component un motor puternic pentru planificarea
livrărilor. Încă o dată, aceasta demonstrează că platform este structurată astfel încât timpul de
la comanda clientului până la sosirea produselor în bucătăria lui să fie minimalizat la
maximum.
Tehnologia de planificare care conține milioane de calculi pe s ecundă ajută și
transportatorii indicându -le acestora traseele optime pe care să le parcurgă până la adresele
clienților. Este așadar posibil ca timpul de livrare să fie undeva chiar la 5 ore.
Astfel, experiența comerțului electronic devine extreme de plă cută pentru cumpărător.
Pe de altă parte, optimizarea procesului managerial a constituit un precedent de
inovație în modalitățile de cumpărare din secolul al XXI -lea.
Platforma OSP permite relația cu cumpărătorul 24 din 24 de ore și 7 zile din 7. Astfel,
soluțiile oferite de OCADO au devenit un trend în comerțul mondial prin modul inedit și
complet diferit de variant tradițională a magazinelor alimentare.
Din punct de vedere logistic activitatea în depozitele OCADO se desfășoară rapid și
précis, iar acest e caracteristici se transpun și în bucuria de a cumpăra de acasă cu doar un clic
al mouse -ului. Cumpărătorului îi este astfel foarte convenabil și ușor și, în plus, foarte plăcut
săîși aleagă cele necesare de la OCADO.
Managementul companiei OCADO a avut d e îndeplinit patru scopuri astfel încât să își
atingă misiunea.
În procesul de logistic ă managementul OCADO a luat în considerare următoarele
scopuri: cumpărătorul să știe că poate cumpăra la orice moment , să aibă o mare varietate de
alegeri, să beneficie ze de un serviciu rapid și efficient la un preț comparabil cu cel din
magazin.
Livrarea promptă, parte a optimizării procesului managerial , a făcut din OCADO un
competitor considerabil pe piața comerțuilui electronic pentru cele necesare în bucătărie și în
casă în general.

Indicatorii de performanță

Pre-
Total
Variații
neprevăzu
te
Costuri
neprevăzute pe
anul 2019
Situaț ii
exceptțion
ale 2019 2018
£m £m £m
Venituri 1,756 .6 – 1,756.6 1,598.8 9.9%
Profitul impozabil 597.3 (5.5) 591.8 547.5 9.1%
Alte venituri 83.9 23.8 107.7 71.9 16.7%
Costuri de distribuție și administrative
(pre IFRS 16) (664.0) (12.3) (676.3) (561.1) 18.3%
Reduceri de costruri în accord cu IFRS 16 25.4 – 25.4 – n/a
Cotă parte din veniturile obținute din join
ventures 0.7 – 0.7 1.2 (41.7%)
EBITDA 43.3 6.0 49.3 59.5 (27.2%)
Depreciere, amortizare (136.1) (99.0) (235.1) (91.4) (48.9%)
Pierderi din sucursale – (1.1) (1.1) – –
Costuri finale (27.6) – (27.6) (12.5) (120.8%)
Pierderi înainte de taxe (120.4) (94.1) (214.5) (44.4) (171.2%)

Strategia în 2020

Educație Antreprenoriat Mediu l înconjurător Mănâncă sănătos
Education Entrepreneurship Environment Eating Well

Educație

Pe parcursul anului 2019 am continuat promovarea pr oiectelor de educație, inclusive
alfabetizarea digi tală și siguranța rutieră.
Alfabetizare digitala
Avem misiunea de a împuternici predarea informaticii în școli, pregătind următoarea
generație pentru o lume de primă tehnologie și făcând subiecte de știință, tehnologie,
inginerie, matematică (STE M) mai atrăgătoare pentru un public mai larg. Înțelegem
provocările cu care se confr untă profesorii de astăzi, multora dintre ei lipsind u-le resursele
necesare pentru a preda informatica.
Cod pentru viață
Pregătim următoarea generație pentru joburile viitoare. Code for Life, inițiativa
noastră non -profit care oferă jocuri gratuite, open source și resurse didactice; ajutând toți
elevii să învețe sau să își îmbunătățească abilitățile de calcul. Am continuat să extindem
Rapid Router, resursa noastră pentru învățar ea copiilor din etapele cheie 1 și 2 cum să codeze.
La sfârșitul lunii noiembrie 2019, existau peste 237.000 de utilizatori înregistrați la nivel
global și peste 5.300 de școli au încorporat Rapid Router în programa lor de calcul.
Anul acesta am dezvoltat Kurono, un joc de aventură care călătorește în timp pentru
vârsta de 13 ani. Acesta va sprijini elevii din etapele 3 și 4 ale școlii secundare interesate să
învețe Python, un limbaj de codificare popular în locul de muncă digital de astăzi.
Siguranța rut ieră
Livrarea proiectelor de siguranță rutieră copiilor din școlile primare și gimnaziale a
rămas o prioritate pe parcursul anului 2019. Am repetat „Provocarea siguranței rutiere”, un
program de succes pe care îl derulăm în parteneriat cu Consiliul Județe an Warwickshire.
Acest angajament a oferit 80 de școli șansa de a câștiga 500 de lire sterline, de a cheltui pe
echipamente sau inițiative de siguranță rutieră. Proiectul a ajuns la 14.900 de copii primari și
secundari din județ.
În toamna anului 2019, am publicat a treia ediție specială a Ghidului Tânărului Șofer
în parteneriat cu First Car Limited. Această revistă continuă să ajute la educarea noilor șoferi
cu privire la pericolele rutiere și la modul de reducere a riscurilor. Peste 31.000 de exemplare
au fost livrate în 158 de școli și campusuri din județele Warwickshire și Hertfordshire.

Antreprenoriat

Gândirea antreprenorială continuă să fie în centrul Ocado, iar în anul 2019 portalul
nostru de succes „Furnizare Ocado” continuă să crească cu noi afaceri.
Sprijinirea IMM -urilor
În anul 2019, 1.015 trimiteri au fost realizate prin intermediul portalului S upply
Ocado, cu o creștere de 36% față de anul fiscal 2018.
Echipa noastră de cumpărare a găzduit, de asemenea, patru sedinte „Întâlniți
cumpărătorul” la sediul nostru central. În aceste zile, furnizorii de IMM -uri sunt invitați să își
livreze produsele c ătre cumpărătorii noștri, care la rândul lor oferă sfaturi și îndrumări cu
privire la toate elementele propunerii lor, precum și le vorbesc prin procesul de listare a
produselor lor pe Ocado.com. Un număr colectiv de 227 de furnizori au participat la una
dintre „Întâlniți cumpărătorul zilelor” în exercițiul anului 2019.

Mediu inconjurator

Sacoșe
În cursul perioadei, am colectat peste 156 de milioane de saci pentru reciclare prin
stimularea clienților să le returneze prin intermediul sistemului nostru de c umpărare a
bagajelor. Fundația Ocado a continuat să fie custodele fondurilor restante de 5p; sprijinirea
proiectelor de deșeuri, reciclare și educație în Marea Britanie.
Am donat încă 20.000 de lire sterline pentru CleanupUK, o organizație de caritate car e
ajută oamenii să combată gunoiul din comunitatea lor. Am continuat să venim în sprijinul
partenerilor noștri alimentari, finanțând alte cinci autoutilitare frigorifice, făcând ca cele 13
„Furgonete cool” să fie donate până în prezent. Aceste autoutilitar e aduc la viață programe de
informare comunitară, transportă alimente excedentare proaspete către comunități în
dificultate și adună oameni. Unul dintre partenerii noștri ai băncilor alimentare a construit o
rețea care sprijină peste 200 de organizații de caritate, școli și grupuri comunitare care
folosesc vehiculele pe care le -am furnizat.
Deșeuri
Credem că Ocado are cea mai mică risipă alimentară din industrie. În 2019, doar
0,038% din produsele alimentare din CFC -urile noastre au fost irosite. Ne -am an gajat să ne
asigurăm că niciun fel de mâncare nu se duce la depozitul de deșeuri; alimentele
necomestibile sunt trimise la digestia anaerobă, iar alimentele comestibile sunt redistribuite.

În anul de raportare, 1.148 tone excedent alimentar au fost redistr ibuite prin parteneriatul
nostru cu Company Shop și cu întreprinderea lor socială, Community Shop.
Prin schema noastră „Donează Mâncare cu Ocado”, am donat suplimentar 76 de tone
de excedent alimentar proaspăt și ambiental băncilor și organizațiilor de ca ritate. De la
schema lansată în decembrie 2014, am donat peste 256 de tone de produse alimentare,
demonstrându -ne angajamentul de a consolida parteneriatele alimentare în ultimele 12 luni.
Mănâncă bine!
În continuu am încercat să ne concentrăm asupra reducerii săr ăciei alimentare din
Marea Britanie și încurajării alimentației sănătoase, creșterea parteneriatelor noastre cu
băncile de alimente, organizațiile de caritate, școlile și grupurile comunitare.
Pentru al doilea an, i -am încurajat pe copii să gândească crea tiv și să consume legume,
sponsorizând din nou Cheful de mazăre al anului. Această competiție la nivel național a
provocat copiii de școală atât la nivel primar, cât și secundar să inventeze o rețetă folosind
mazăre. Peste 200 de copii au intrat în competiție și peste 2.500 de persoane au votat pentru a
alege cele trei înscrieri câștigătoare.
Sourcing responsabil
Ne-am angajat să acționăm etic și cu integritate în toate relațiile noastre de afaceri și să
implementăm sisteme și controale eficiente pentru a ne asigura că abuzurile de drepturi ale
omului nu au loc nicăieri în propria noastră afacere sau în niciunul dintre lanțurile noastre de
furnizare. De asemenea, ne -am angajat să ne asigurăm că există transparență în propria
afacere și în demersul nostru de a aborda sclavia modernă, în concordanță cu dezvăluirea
noastră în temeiul Modern Slavery Act 2015.

Bibliografie

Cozgarea, G. (2010), Metodologii orientate pe obiecte utilizate in proiectarea
sistemelor informatice, Editura Infomega
OMG (2011), Business Process Model and Notation (BPMN). Version 2.0 ,
http://www.omg.org/spec/BPMN/2.0
Havey, M. (2005), Essential Business Process Modeling , Editura O'Reilly
Media
Basu, A., Blanning, R. W., (2003). “Synthesis and Decomposition of Processes
in Organizations”, Information Systems Research.
Porter, M. E., Millar, V. E., (1985). “How Information Gives You Competitive
Advantage”, Harvard Business Review.
Tudor, C. (2013), Sisteme informatice integrate pentru domeniul financiar –
contabil, Editura ASE București.
Ward -Dutton, N., Macehiter, N., (2005) „Business Process Management, a
holistic view”, DMReview.
Acu, A.M., Acu D., Acu M., Dicu P., Matematici aplicate ı̂n economie – Volumul I , Editura
ULB, Sibiu, 2001.

Izvercian , P.N.,Crețu, V., Izvercian, M., Resiga, R., Introducere ı̂n teoria grafurilor.
Metoda drumului critic , Editura de Vest, Timi șoara, 1994.

Popescu , O., Raischi , C., Matematici aplicate ı̂n economie, vol.I, II, Editura Didactică şi
Peda gogică, București, 1993.

Rațiu-Raicu, C., Modelare şi simularea proceselor economice, Editura Didactică şi
Pedagogică, R.A., București, 1995.

Stavre, P., Matematici speciale cu aplicaţii ı̂n economie, Editura Scrisul Românesc, Craiova,
1982.
https://www.ocadogroup.com/investors/annual -report -2019