O PERSONALITATE EMBLEMATICĂ A PRINCIPATULUI [612661]

O PERSONALITATE EMBLEMATICĂ A PRINCIPATULUI
TRANSILVĂNEAN – GHEORGHE RÁKÓCZI I
– PRINCIPE AL TRANSILVANIEI –
(1630 -1648)

În scurta sa existență ca principat autonom, Tranilvania a încercat să -și consolideze
statutul și, în același timp, să obțină recunoașterea sa în plan internațional. La acest moment de
glorie al Principatului se vor raporta cei mai importanți principi ai Transilvaniei din sec. al
XVII -lea (Gabriel Báthory, Gabriel Bethlen, Gheorghe Rákóczi I și Gheorghe Rákóczi al II –
lea).
Îndrep tându -ne atenția asupra lui Gheorghe Rákóczi I , țin să menționez contextul prin
care acesta a ajuns principe al Transilvaniei. Așadar, încă dinaintea morții lui Gabriel Bethlen,
dieta o alesese pe Ecaterina de Bradenburg, soția acestuia, ca principesă a Tr ansilvaniei, însă
datorită fapului că trecuse în secret la catolicism și ducea o viață liberă, a fost nevoită să abdice,
în caz contrar putând fi detronată. În locul ei, la conducerea Transilvaniei a venit Gheorghe
Rákóczi I .
Și-a început domnia în condiți ile unei accentuate degradări a autorității princiare , de
aceea, noul principe va fi preocupat, pe de -o parte, de consolidarea puterii sale politice, prin
eliminarea pretendenților la tron, de bune le relații cu puterea suzerană și, pe de altă parte, de
reluarea politicii autoritare promovate de mentorul său, principele Gabriel Bethlen.
În ceea ce privește relațiile cu celelalte țări românești, Gheorghe Rákóczi I a purtat o
politică unitară, consecventă . Pe domnitorul Țării Românești, Matei Basarab, l -a spr ijit în
perioada pretendenței, a contribuit la recunoașterea sa de către Poartă, după care a susținut și
partida de boieri, în frunte cu aga Matei, care ducea o luptă împotriva grecilor . A urmat
încheierea a două tratate de alianță și cu domnul Moldovei, V asile Lupu în 1638 și 1646.
Principele Transilvaniei a purtat tratative și cu Vladislav al IV -lea, în vederea
realizării unei ligi antiotomane, alături de celelalte două țări românești. Proiectul nu s -a realizat
datorită poziției filoturce a Seimului (parlament) polonez.
Importanța lui Gheorghe Rákóczi I într -o istorie a elitelor, este reliefată de un moment
politic i mportant când, p rin intermediul alianțelor sale cu domnitorul Țării Românești Matei
Basarab, și cu cel al Moldovei , Vasile Lupu, precum și cu ajutorul tratatelor încheiate cu Franța

și cu Suedia, dar și cu nobilimea protestantă din cadrul Sfântului Imperiu Roman de Națiune
Germană (așa cum se numea confederația de state germanice în acea perioadă), Gheorghe
Rakoczi I a reușit să transform e Transilvania într -o adevărată putere regională, importantă
pentru echilibrul politic din Europa de Sud -Est. Sfârșitul domniei sale a coincis cu momentul
maximei afirmări a Transilvaniei în politica eurpeană prin participarea ca stat suveran la
încheierea păcii de l a Westfalia.
În raport cultural, un merit deosebit îi revine tot lui Rákóczi I. În Transilvania, tiparul
românesc care încetase în 1588 în vremea urmașului lui Coresi, este reluat în prima jumătate a
secolului al XVII -lea. Bineînțeles că reluar ea acestuia a avut legătură cu propaganda calvină
sprijinită de prinicepele Gheorghe Rákóczi I.
Gheorghe Rákóczi I a avut o contribuție importantă și în comerțul Transilvaniei,
încurajând negustorii greci și facilizându -le așezarea la Sibiu, prin formare a Companiei
grecești.