O lucrare protetică provizorie furnizează protecție, stabilizare și funcționalitate înaintea protezării definitive. Ea poate fi de asemenea… [602442]

PROTEZAREA PROVIZORIE ÎN
TRATAMENTUL PARODONTAL

O lucrare protetică provizorie furnizează
protecție, stabilizare și funcționalitate
înaintea protezării definitive.

Ea poate fi de asemenea utilizată pentru a
determina eficacitatea
estetică ,
funcțională
terapeutică a planului de tratament
(Glossary of prosthodontic terms 1994)

•Protezarea provizorie a fost mult timp
considerată un lux, cu implicații strict
estetice, fiind complet neglijată din motive
socio -economice evidente.

•Protezarea provizorie este o etapă elementară
indispensabilă în cadrul tratamentelor
protetice (Graux et Dupas, 2000)

•lucrare a provizorie trebuie să se conformeze
acelorași reguli funcționale sau estetice ca
si lucrarea definitiva
•Reprezint a modelul analogic al protezei fixe
definitive
•această etapă pasageră permite încercarea
temporară a noii funcții ocluzale și estetice
de către pacient: [anonimizat]
•lucrarea provizorie, fiind ușor de modificat,
permite readaptarea elementelor protetice .

Rolul lucrarii provizorii (Goldberg et al.2001)
Menținerea spațiului
Protecția dinților până la aplicarea lucrării
definitive;
Favorizează eliminarea cariei, a restaura rilor
defectuoase;
Facilitează igiena optimă ;
Furnizează accesul optim și vizibilitatea în
vederea intervențiilor chirurgicale
parodontale;
Servește ca și metodă de încercare a noii
dimensiuni verticale , în cazul ocluziilor
prăbușite sau migrărilor dentare;
Poate să prezinte elemente de ancorare
pentru mișcările ortodontice;

Rolul lucrarii provizorii
(Goldberg et al.2001) – Continuare
•Poate fi utilizat a pentru stabilizarea dinților mobili
•Facilitează tratamentele pluridisciplinare (trat. endodontice, reconstituiri corono -radiculare, tratamente parodontale, ocluzale, ortodontice )
•Tipar pentru propunerea estetică, fonetică a restaurației finale;
•Faciliteaza refacerea estetica imediata post -extractional
•Furnizează pacientului o vizualizare anticipată a rezultatului terapeutic final și augmentează confortul psihic al pacientului, evitând edentația;
•Favorizează un anumit model de cicatrizare / vindecare ;
•Reprezintă o metodă de evaluare a erorilor în vederea realizării unei lucrări definitive de succes.

Criteriile de corectitudine ale lucrărilor
provizorii
A1.Criterii dentare
1. Refacerea rapoartelor dento -dentare corecte
•Prepararea dinților în vederea realizării unor
elemente protetice fixe se realizează prin
eliminarea unei cantități mai mult sau mai
puțin importante de substanță dură dentară ,
în funcție de tipul lucrării protetice prevăzute .

1. Refacerea rapoartelor dento -dentare corecte
Lucrările protetice provizorii trebuie să
reproducă :
contactele dento -dentare interproximale –
mențin stabilit atea dintelui MD
rapoartele dentare inter -arcadice , care
determină ocluzia , mentin stabilitatea dentară în
sens vertical și VO
Astfel este menținută poziția originală a dintelui
preparat , până la finalizarea tratamentului protetic,
eliminându -se riscul migrărilor dentare secundare , care
pot afecta lucrarea protetică finită.
absența punctelor de contact proximale, sau realizarea lor
necorespunzătoare, prin lucrarea provizorie ►
probleme parodontale ca urmare a impactului
alimentar,
migrări dentare patologice (mezializări,mezioversiuni).

2. Protecția țesuturilor dentare restante.
Lucrarea provizorie asigur a protecția și
creșterea rezistenței dintelui , pentru a evita
riscul de fracturare ulterioară a țesuturilor
restante.

A2. Criterii biologice de protecție a complexului pulpo –
dentinar
•Lucrarea nu trebuie să cauzeze o agresiune
suplimentară asupra pulpei dentare , pentru a
evita necroza pulpară și modificarea planului
protetic.

CAUZE
►căldura degajată de fricțiunea din timpul
slefuirii -principala cauza a injuriei pulpare.
►alti factori :
►lucrari provizorii incorect adaptate,
►injurii chimice,
►infecții bacteriene,
►presiunea de cimentare,
►cantitatea dentinei restante (Collaert et Fisher
1991)

A3. Criterii parodontale
Lucrarea provizorie trebuie să se adapteze
la țesuturile înconjurătoare și să se integreze
anatomic și funcțional cu țesuturile
parodontale .

► punctele de contact proximale,
► ambrazurile ,
► adaptarea la nivel cervical,
► forma contururilor axiale ,
trebuie corect și atent realizate (Schwedhelm, 2006 ).

A3. Criterii parodontale
1.Refacerea punctelor de contact
Punctele de contact trebuie reconstituite astfel încât
să mențină dintele preparat în poziția lui inițială și
să evite impactul alimentar asupra papilelor
interdentare, care ar avea o acțiune nefastă asupra
țesuturilor parodontale.

Punctul de contact mezial va fi poziționat
mai aproape de marginea incizală sau de
fața ocluzală decât punctul de contact
distal;
Punctul de contact mezial va fi mai
apropiat de fața vestibulară decât punctul
de contact distal;
Realizarea corectă a punctului de contact
nu presupune doar localizarea corectă a
acestuia, ci presupune și realizarea cât mai
strânsă a acestuia .
 Verificarea punctului de contact se face cu
ajutorul firului de mătase , care trebuie să
treacă de punctul de contact cu o oarecare
rezistență, dar fără să se scămoșeze (Graux et
Dupas , 2000)

2. Respectarea ambrazurilor
•Ambrazurile reprezintă spațiile
interdentare care rezultă din
curburile adiacente ariilor de
contact proximale a doi dinți
învecinați. Distingem ambrazuri
–vestibulare,
–orale
–ocluzale (incizale)
–cervicale, care
înconjoară punctul de
contact (Bratu et
Nussbaum, 2001).

•Ambrazura cervicală este ocupată
de papila interdentară. Fețele
proximale ale dinților care o
delimitează au un contur plan încât
să nu comprime parodonțiul.
►trebuie să permită accesul pentru
curățirea și menținerea igienei de
către pacient, cu ajutorul periuțelor
interdentare.
•Ambrazura ocluzală delimitată de
crestele marginale, formează un
unghi deschis ;

• Ambrazura vestibulară formeaza un
unghi deschis
• Ambrazura linguală

•Nerespectarea lor antrenează probleme de compresiune
papilară creând astfel condiții favorabile pentru leziunile
parodontale.
•Acest lucru este valabil și pentru ambrazura ocluzală,
chiar dacă nu este în contact direct cu parodonțiul.
•Dacă creasta marginală a unui dinte nu este situată la
aceeași înălțime cu a dintelui adiacent , în această zonă
se produc acumulări alimentare , care sub acțiunea
forțelor masticatorii pot străbate punctul de contact și
ulterior să comprime papila interdentară (Bratu et Nussbaum,
2001)
•În anumite situații clinice, cum sunt punțile cu mai mulți
intermediari (de exemplu punțile de contenție) este
posibil să fie compensată rezistența mecanică scăzută a
rășinilor din care se confecționează lucrarea provizorie,
prin mărirea suprafeței punctelor de contact . În cazul
în care există riscul de comprimare consecutivă a papilei
interdentare, se va recurge la alte metode de creștere a
rezistenței.

3.Adaptarea optimă cervicală și redarea corectă a
convexității fețelor vestibulare și orale (Spear et Cooney, 2002)
Ajustarea corectă a lucrărilor provizorii la nivel cervical
reprezintă un factor determinant pentru menținerea
sănătății parodontale.
Limita cervicală reprezintă o zonă de vulnerabilitate -la
acest nivel se pot manifesta efectele iatrogene asupra
parodonțiului marginal .

•Nu trebuie să existe un hiatus între lucrare și preparație
► verificat cu ajutorul sondei;
► trebuie să existe o trecere lină între partea preparată
și cea nepreparată a dintelui.

•Supracontur area- poate antrena
probleme parodontale,
prin compresia gingiei marginale
și prin acumularea plăcii bacteriene
dificil de îndepărtat (Padbury et al. 2003 )

•Subcontur area la nivel cervical ► impact
alimentar
•Finisare minuțioasă a lucrării provizorii
(rășinile utilizate nu au o suprafață perfect
netedă necesită o lustruire minuțioasă )
► O finisare incorectă va antrena
acumularea rapidă de placă bacteriană la
nivelul reconstituirii ►agresiune parodontala

Coroanele dentare prezintă pereți axiali ușor
convecși astfel încât să protejeze țesuturile
parodontale de impactul mecanic al bolului
alimentar și astfel, să evite agresiunea asupra
parodonțiului marginal de către alimente în
timpul masticației .

Convexitatea maximă trebuie plasată într-o poziție
precisă :
în 1/3 cervicală pentru fețele vestibulare ale dinților
maxilari și mandibulari ,
în 1/3 mediană pentru fețele palatine ale dinților
maxilari, și
în 1/3 ocluzală pentru fețele linguale ale dinților
mandibulari (Graux et Dupas 2000 )

4. Favorizarea cicatrizării parodonțiului
marginal
•Respectarea țesuturilor parodontale
–O lucrare temporară nu trebuie să transforme un
parodonțiu sănătos într -unul bolnav, ca urmare a
unor concepții și realizări defectuoase .
•Realizarea protezei provizorii este un element important
în fazele de vindecare a parodont iului
–În această situație, lucrarea provizorie poate fi
considerată drept o proteză terapeutică, care
permite vindecarea tisulară (Orsini et al.2006)
•Pentru a conduce un tratament parodontal
corespunzător , de multe ori este necesar realizarea în
primă intenție a unei proteze provizorii, în vederea
suprimării unor factori locali de risc , cum ar fi absența
punctului de contact, contururi axiale
necorespunzătoare, reconstituiri debordante, care au
intervenit indirect în etiologia bolii parodontale.

Designul elementelor intermediare are o
importanța capitală în funcționalitatea viitoarei
lucrări.
Forma ovală a intermediarilor ►
cicatrizarea estetică a parodonțiului sau a
zonelor periimplantare
poate influența chiar calitatea procesului de
vindecare a țesuturilor subiacente (Orsini et al.2006)

A4. Criterii ocluzale
•Reconstituirea anatomiei ocluzale este
un element pe care lucrarea provizorie
trebuie să-l respecte .
•Lucrarea provizorie trebuie să redea o
intercuspidare stabilă , cu contacte
ocluzale uniform repartizate pe cele două
arcade, bilaterale, simultane și
punctiforme (Spear et Cooney 2002 ) .

A5. Criterii estetice
•câștigarea încrederii pacientului și
îmbunătățirea stării lui psihologice .
•Datorită lucrării provizorii destul de rapid și ușor
de executat, pacientul își regăsește surâsul
pierdut printr -o fractură coronară, colorație
disgrațioasă, lucrare protetică
necorespunzătoare sau simptome secundare
afectării parodontale.
•Practicianul poate verifica prin intermediul
lucrării provizorii ceea ce dorește pacientul
și să determine dacă este realizabil.

corespunzătoare din punct de vedere estetic
să reproducă anatomia dinților implicați
 să se integreze cât mai bine la nivelul arcadei
dentare – păstrarea formei naturale a dinților
ar fi mai importantă decât culoarea,
redarea culorii – pacientul trebuie informat că
aspectul estetic al lucrării provizorii poate fi
îmbunătățit în cazul lucrării definitive.
aspectul suprafeței

Materiale utilizate în protezarea
provizorie
CERINTE
•ușor de manipulat,
•ușor de aplicat,
•netoxice pentru pulpă și parodonțiu,
•să poată fi modificate,
•să fie stabile dimensional și rezistente în timp,
•compatibile cu diferite materiale frecvent
utilizate,
•să redea ușor aspectul estetic,
•să aibă un preț convenabil

Rășini acrilice
 autopolimerizabile, termopolimerizabile,
fotopolimerizabile, dualpolimerizabile .

Rășinile autopolimerizabile :
Sunt cel mai frecvent utilizate;
dintre preparatele comerciale uzuale amintim
preparatele Unifast TRAD /GC , Fill- In /Kerr,
Optitemp  /Spofa .
Se obțin prin amestecul a două componente :
pulbere (polimerul )- lichid (monomerul ) sau
pasta( baza )- pasta ( catalizator )
Polimerizarea se face prin reacție chimică de adiție,
fără producerea unor derivați suplimentari ;

Dezavantaje:
Polimerizarea nu este niciodată completă,
rămânând monomeri reziduali liberi , cu o anumită
toxicitate pentru pulpă și parodonțiu .
Reacția de polimerizare este asociată cu o creștere
a temperaturii, proporțională cu cantitatea de
material utilizată, putând afecta sănătatea pulpei
dentare dacă nu este diminuată cu apă rece și cu
aer în timpul polimerizării (Christensen 2003)
Contracția de priză asociată reacției de
polimerizare , necesit ă frecvent rebazarea limitei
cervicale a lucrării pentru o mai buna adaptare.
Rezistența mecanică și stabilitatea acestor lucrări
scade in timp .

Rășinile autopolimerizabile cu conținut
crescut de umplutură
rezistență crescută la uzură,
 o contracție de polimerizare, dar mai mică decât
celelalte rășini autopolimerizabile.
comercializate în amestec tip pastă – pastă, cum ar
fi: Protemp II  /Espe, Structur 2  /Voco
Rășinile fotopolimerizabile
o contracție de priză redusă
o rigiditate crescută.
Avantaj – permit ajustarea limitelor cervicale,
îndepărtarea surplusurilor și apoi
fotopolimerizarea.
 Unul dintre produsele comerciale cele mai folosite
este Unifast LC  (GC).

Rășinile termopolimerizabile
utilizate pentru reconstituiri provizorii
realizate în laboratorul de tehnică.
 rezistență mecanică mărită
o contracție de priza mai redusă decât
rășinile autopolimerizabile.
stabilitate dimensională mai bună
o păstrare mai lungă în timp a culorii.
sunt mai dificil de rebazat și ajustat la
nivel cervical, în vederea unei bune
adaptări .

După compoziția chimică – materialele pentru restaura rile
provizorii
Policarbona t, comercializat sub forma
coroanelor preformate;
•Celuloid – coroane preformate

rășini pe bază de polimetil metacrilat
(culoare și stabilitate optime, preț redus, dar reacție
exotermă marcată și contracție de priză ce poate
duce la neadaptare marginală);
rășini pe bază polietil metacrilat (reacția exoterma
redus ă, lipsa de stabilitate coloristică în timp le fac
indezirabile pentru lucrări folosite mai mult de câteva
săptămâni);
combinații între cele două

rășini Bis -acrilice (deși sunt mai scumpe decât
polimetil metacrilatul, au stabilitate dimensională
și adaptare marginală mai bună, reacția
exotermă este minimă; fac priză brusc și nu mai
trec prin fază intermediară vâscoasă, sunt ușor
de utilizat)
rășini compozite (contracție de priză diminuată,
reacție exotermă minimă, stabilitate coloristică
mai mică decat rășinile acrilice)

Tehnici de realizare a lucrărilor fixe provizorii
Tehnica directă
constă în confecționarea lucrării provizorii, în cabinetul
stomatologic, imediat după realizarea preparațiilor la nivelul
dinților.
lucrările sunt relativ ușor și rapid de realizat și tehnica poate
fi utilizată în majoritatea situațiilor clinice.
Lucrarea provizorie este realizată folosind amprenta
dinților înaintea preparării lor (isoamprenta ).
Se pot utiliza și cape prefabricate , când coroana va fi
realizată prin ajustarea și rebazarea cu rășină a unei cape
metalice sau din policarbonat.
Marginile lucrării se obțin cu mai puțină acuratețe decât prin
tehnica indirectă.
Căldura degajată în urma reacției de polimerizare a rășinii
acrilice poate cauza leziuni pulpare.
Contracția mare a acrilatului asociată lucrărilor extinse face
aproape imposibilă utilizarea în astfel de situații ; folosirea
unor rășini compozite pe bază de Bis -GMA pentru
reconstituiri provizorii este o variantă utilă (Psichogios et Monaco
2003)
Se evită faza de implicare a laboratorului, sau aceasta este
minimă

Tehnica indirectă
•constă în adaptarea la nivelul preparațiilor a
unor elemente protetice realizate în prealabil în
laborator
•indicată mai ales în cazul restaurărilor protetice
de lungă durată sau când estetica ocupă un loc
important în planul de tratament
•Adaptarea marginală și rezistența sunt
crescute .
•implicată etapa de laborator -augmentează atât
timpul de furnizare al lucrării, timpul petrecut de
pacient în scaunul stomatolgic cât și costul
lucrării.

Tehnica combinată directă -indirectă
Scade timpul petrecut de pacient în cabinet, prin faptul că
lucrarea provizorie este executată în laborator;
Faza de laborator :
realizarea wax -up-lui pe model și amprentarea lui,
prepararea minimă a dinților, atât cât să se creeze spațiu
pentru realizarea lucrării provizorii.
Pentru creșterea rezistenței se pot folosi benzi de fibre
tip Construct®(Kerr), aplicate pe fața linguală a punții,
în combinație cu compozit fluid Revolution® (Kerr).
Lucrarea provizorie este realizată din compozit tip Point
4® (Kerr)
Etapa clinică :
prepararea dinților intraoral,
rebazarea punții provizorii cu compozit bis -acrilic.
Avantajul constă în aceea că în faza de laborator se poate
realiza o delimitare precisă a marginilor punții, iar folosirea
intraorală a unei cantități mici de rășină reduce injuria
produsă prin încălzirea și contracția asociată prizei .

Tehnica coroanelor preformate din
policarbonat.
•Această tehnică se recomandă pentru
realizarea de lucrări provizorii la nivelul dinților
anteriori, dar și la nivelul premolarilor .
•Ea constă în ajustarea și rebazarea cu
ajutorul unei rășini acrilice , a unei cape din
policarbonat , pe un dinte preparat în prealabil.
•Ea permite obținerea unor lucrări provizorii
satisfăcătoare din punct de vedere estetic,

Realizarea clinică a unei punți provizorii prin tehnica
isoamprentei folosind preparatul FILL -IN™ (Kerr)
•o tehnică directă, utilizată ori de câte ori
practicianul dorește să obțină o coroană
provizorie de dimensiuni și formă identică cu
cea a dintelui, înainte de preparare.
•Ea constă în înregistrarea formei dintelui cu
ajutorul unei amprente , înainte de realizarea
preparării , apoi de a se servi de această
înregistrare pentru reconstituire.

•Amprenta preoperatorie
trebuie să înregistreze
dintele care urmează a fi
preparat pentru restaurare
protetică, precum și dinții
adiacenți , astfel încât să
permită repoziționarea
corectă după prepararea
protetică.
Amprenta
Silicon de vâscozitate mărită (putty), care este
mai rigid, permite o repoziționare exactă și
fiabilă, diminuând astfel retușurile.

Retușurile amprentei au drept obiectiv
 de a favoriza repoziționarea precisă a amprentei
 îndepărtarea excesului de material care depășește
limita portamprentei, cu ajutorul unui bisturiu,
pentru a evita durerea în momentul repoziționării
pe câmp.
se secționează porțiunile interdentare de material,
cu excepția celor meziale și distale de dintele
preparat, pentru a permite reinserția amprentei.
Se verifică poziția amprentei în cavitatea bucală
Se usucă pentru a elimina urmele de umiditate .
În cazul convexităților marcate ale dinților adiacenți
este necesară deretentivizarea acestor zone, astfel
încât să fie posibilă îndepărtarea coroanei provizorii
de la nivelul preparației, după polimerizare.

Prepararea dintilor
•protejarea complexului
pulpo -dentinar cu
ajutorul unui strat de lac
(Copalite , Systemp
Desensitizer ) sau a
unui strat de adeziv.
•determinarea culorii,
•Uleiere dinti !!!!!!!!

FILL-IN™ – produs al firmei Kerr
•pe bază de metacrilat.
• sistem bi -component (baza și
catalizator), comercializat în
seringă unidoză tip cartuș
•este radioopac
•Viteza de polimerizare este direct
proporțională cu temperatura,
•vâscozitatea este augmentată la
răcire, motiv pentru care se
recomandă utilizarea la
temperatura ambiantă.
•Repararea sau completarea
lucrărilor provizorii din FILL -IN™
(Kerr) se poate realiza cu compozit
fotopolimerizabil fluid tip Point 4 
flowable (Kerr) sau Revolution
Formula 2  (Kerr)

Prepararea materialului
•Cele două componente
sunt amestecate în
seringă / aplicatorul
cartusului
• amestecul cremos este
imediat aplicat în
amprentă, numai la nivelul
dinților preparați, pentru a
evita priza.
•avantajul predozări i
componentelor în
proporția optimă
considerată de producător
► permite obținerea unei
lucrări cu proprietățile
dorite .

•Amprenta încărcată cu rășină este repoziționată
în cavitatea orală și menținută ferm în poziție
pentru stabilizarea ei.
•Excesul de rășină rămas în seringă este ținut
drept martor al polimerizării.
•În timpul fazei finale de polimerizare, amprenta
poate fi ușor mobilizată și dezinserată.
•Frecvent, coroana provizorie rămâne în poziție
• Se elimină excesul de rășină , care a ajuns la
nivelul dinților adiacenți, cu ajutorul unei
spatule, iar coroana este ușor mobilizată pentru
a ușura dezinserția
•După polimerizarea rășinii, coroana este
îndepărtată de pe dinte cu ajutorul unei spatule .

Finisarea lucrarii provizorii
Limita cervicală a preparației se marchează cu
ajutorul unui creion, după care sunt eliminate
excesele mari de material, cu ajutorul unei freze
pentru acrilat.
Cand adaptarea coroanei nu este perfectă, este
posibilă rebazarea la nivel cervical ,
De asemenea este posibilă perfectarea anatomiei
ocluzale, a punctelor de contact, a formei dinților
anteriori pentru un aspect cât mai natural, prin
adăugări succesive de rășină lichidă cu ajutorul unei
spatule.
Se elimină puțin material din interiorul coroanelor
pentru a face loc materialului de cimentare (Hester 1999)
Verificarea ocluziei statice și dinamice
Finisarea cu ajutorul discurilor de lustruit de
granulație descrescătoare până la obținerea unei
suprafețe fine și lucioase

OPTITEMP® AUTOMIX
– produs al firmei SPOFA DENTAL/ Kerr
•Material pe baza de rasini Bis -acrilice
•Nu contine metil metacrilat sau
peroxizi.
•sistem bi -component (baza și
catalizator) in cartus cu sistem de
automixare
•Rezistenta mecanica, rezistenta la
uzura marite, stabilitate coloristica
buna,
•Temperatura redusa de polimerizare
si contractie redusa de polimerizare
•Usor de finisat si lustruit.

Cimentarea și menținerea lucrărilor provizorii
după ce s -au realizat toate retușurile și lucrarea
a fost finisată și lustruită.
Scop : fixarea, pentru o perioadă variabilă de
timp a lucrării provizorii , interval în care medicul
are posibilitatea să evalueze și să mai efectueze
corecturi privind raporturile ocluzale,
raporturile cu dinții vecini,
raporturile intermediarilor cu creasta edentată,
aspectul estetic,
aspectul și comportamentul țesuturilor moi
înconjurătoare.
Scopul fixării este de fapt asigurarea
ermeticității joncțiunii dento -protetice , pe
perioada necesității acestei lucrări

Materialele utilizate pentru fixarea lucrărilor
provizorii trebuie să prezinte anumite calități :
rezistență mecanică corespunzătoare,
să realizeze o închidere marginală bună,
solubilitate redusă,
biocompatibilitate,
compatibilitate chimică cu polimerul din care
se confecționează restaurarea provizorie,
preparare ușoară, posibilitate de îndepărtare
ușoară a excesului,
timp de lucru adecvat
timp de priză satisfăcător

Materiale pe bază de oxid de zinc și eugenol
(ZOE) , de exemplu Temp Bond  (Kerr).
Materiale pe bază de oxid de zinc fără
eugenol : Temp Bond Ne  (Kerr), Freegenol
Temporary Pack (GC) ;
Materiale pe bază de hidroxid de calciu :
Kerrlife (Kerr),
Protocolul de cimentare respectă indicațiile
producătorului.
Cimentul va fi aplicat în interiorul lucrarii
provizorii, în prealabil spălată, dezinfectată și
uscată.
După priza materialului este importantă
îndepărtarea excesului de ciment, care se
poate constitui în factor iritativ local.