O hartă tematică conține o bază de date spațială care permit utilizatorului să adauge informații noi în acea bază de date. [307682]

CUPRINS

INTRODUCERE

Procesul decizional bazat pe informațiile geografice reprezintă un lucru normal și firesc. [anonimizat], cum vom face sau când vom face un anumit lucru sunt întrebări care sunt aplicate unui anumit eveniment.

[anonimizat] – [anonimizat]-se lua decizii inteligente cu privire la modul în care trăim pe Pământ.

Pe baza unui sistem GIS datele geografice sunt organizate astfel încât oricine citește o hartă poate selecta acele date necesare pentru o anumită activitate.

O hartă tematică conține o bază de date spațială care permit utilizatorului să adauge informații noi în acea bază de date.

Abilitatea de a combina seturi de date variate în diverse moduri face din orice GIS un instrument util pentru aproape orice domeniu de cunoaștere.

De la efectuarea în mod curent a sarcinilor legate de muncă la explorarea științifică a [anonimizat] a [anonimizat].

Un GIS se poate defini ca un sistem conceput pentru a captura, stoca, manipula, analiza și a vizualiza date care au o referință geografică.

Domeniul Mobile GIS (GIS Mobil) reprezintă o extindere a tehnologiei GIS și integrează una sau mai multe dintre următoarele tehnologii: Dispozitive mobile cu Sisteme de Operarea care permit posibilitatea de poziționare prin sateliți (Smartphone, Tablete, PDA etc.), [anonimizat].

[anonimizat], direct din teren.

[anonimizat] a unor decizii cât mai bune cu privire la o [anonimizat].

Capitolul 1 Leica Zeno 20

ZENO 20. HARDWARE.

Zeno 20 [anonimizat]:

Touch Screen

Procesor Dual Core 1,5GHz, 1GB RAM

Antena GNSS integrată L1, L2

Ecran 4,7’’

Cameră

Bluetooth

Wi Fi

IP67

Sistem de operare WEH sau Android

Modem 3,8 G

Micro SD Card

Busolă

Zeno 20 [anonimizat] (Varianta handheld) sau pentru o precizie mai ridicată poate fi atașată o antenă GNSS. În tabelul următor pot fi vizualizate preciziile pentru fiecare mod de utilizare și echipare a instrumentului Zeno 20.

Tabelul 1.1 Variante de utilizare Zeno 20 și preciziile caracteristice

Fig.1.1. Zeno 20 varianta portabilă și varianta pe baston cu antenă externă

Componentele instrumentului Zeno 20 sunt următoarele:

[anonimizat] 3 ecrane:

Ecranul Principal (Home)

Ecranul cu aplicații

Ecranul cu aplicațiile deschise

Fig. 1.11. Descriere ecrane de lucru

Principiul de navigare este similar ca la orice telefon / tabletă cu touch screen.

Fig. 1.12. Mode de navigare

ZENO MOBILE. SOFTWARE

Zeno Mobile reprezintă soluția mobilă oferită de Leica Geosystems pentru instrumentul GIS Leica Zeno 20 și care funcționează pe Sistemul de operare Android.

Pornire. Creare Proiect. Realizare setări.

[anonimizat]tând pe iconița corespunzătoare (1). La pornirea aplicației se poate deschide un proiect deja existent sau se poate crea un nou proiect (2). De asemenea poate fi importat un proiect și din Dropbox sau de pe device sau stick (3).

Fig. 1.13. Deschidere aplicație Zeno Mobile (1), Alegere / creare proiect (2), Importare proiect(3)

După introducerea denumirii proiectului (4) (Project Name: Mobile GIS) se alege sistemul de coordonate (5) (Coordonate System), de exemplu WGS 1984. De asemenea poate fi aleasă locația unde va fi salvat proiectul, Memoria internă sau un stick, (Storage System) și poate fi completată o descriere a proiectului (Descriebe you project) (6).

Fig. 1.14. Introducerea denumirii proiectului (4),

Alegerea Sistemului de coordonate (5), Descriere proiect (6)

În acest moment va fi deschis proiectul Mobile GIS creat, care nu are încă nici un strat și nici o informație.

Ecranul principal al aplicației Zeno Mobile are următoarele elemente:

Bara de instrumente (Sus)

Zona Hărții (Centru)

Zona de notificări (Jos)

Bara de status (Jos)

Meniu glisant (Stânga)

Fig. 1.15. Ecranul principal al aplicației Zeno Mobile

Bara de instrumente (Sus)

Fig. 1.16. Bara de instrumente Zeno Mobile

Bare de instrumente este compusă din 5 elemente:

Zona Hărții (Centru)

Fig. 1.17. Zona hărții

Zona de notificări (Jos)

Fig. 1.18. Zona de notificări

Bara de status (Jos)

Fig. 1.19. Bara de status

Bara de status conține următoarele informații:

Tip Soluție GNSS (1)

Precizie (2)

Sateliți utilizați (3)

Antena utilizată – internă sau externă (4)

Tip conexiune RTK (5)

Meniu glisant (Stânga)

Meniul glisant (Stânga) are 3 zone unde pot fi realizate diverse operații cu privire la managementul straturilor (MAP), proiectelor (PROJECT) și a diverselor setări ale receptorului Zeno 20 (SYSTEM).

Fig. 1.20. Meniu glisant

În continuare vor fi explicate principalele funcții ale acestui Meniu.

MAP – Layers

În acest loc sunt vizibile stratul sau straturile tematice din acest proiect. La început singurul strat tematic existent este Open Street Map. Definirea unui strat nou se realizează în acest loc.

PROJECT – New

Daca dorim crearea unui nou proiect se apasă pe opțiunea New.

PROJECT – Open

Daca dorim deschiderea unui alt proiect creat anterior se apasă pe opțiunea Open.

PROJECT – Edit

Dacă dorim editarea proiectului curent (denumire, sistem de coordonate, locație de salvare etc.) se apasă pe opțiunea Edit.

PROJECT – More…

Dacă dorim managementul proiectelor existente (ștergerea, editarea sau partajarea unui proiect) se apasă pe opțiunea More…

SYSTEM – Settings

În acest meniu pot fi făcute o serie de setări importante pentru achiziția datelor GIS cu o precizie ridicată. Acest meniu este împărțit în următoarele zone: SENSOR, POSITION, ACCOUNT, SYSTEM, care va fi detaliat în continuare.

SYSTEM – Help

În acest meniu pot fi consultate informației ajutătoare despre Zeno Mobile.

SYSTEM – About

În acest meniu pot fi consultate informației despre Sistem.

Fig. 1.21. Meniul SYSTEM – Settings

SENSOR – GPS

Fig. 1.22. Meniul SENSOR cu opțiunea GPS

În acest meniu pot fi făcute setări cu privire la Antena GPS utilizată (Antena internă Zeno 20 sau Antenă externă AS10) (1), înălțimea aparatului (1,5 m dacă nu se utilizează antenă externă sau înălțimea antenei daca se utilizează soluția cu antenă externă) (2), unghiul de elevație Cut – Off (3) și setările pentru primirea corecțiilor RTK (4).

Fig. 1.23. Opțiuni Setări GPS

Fig. 1.24. Setări GPS (1), (2), (3)

Meniul GPS Corrections permite selectarea sistemului de primire a corecțiilor GPS, care pot fi primite pe baza sistemului SBAS (Satellite Based Augmentation Systems) sau sistemul național ROMPOS.

Fig. 1.25. Alegerea Sistemului SBAS sau ROMPOS

Implicit, Zeno 20 are doar opțiunea SBAS, dar utilizatorii pot să definească propriul sistem de corecții, în cazul nostru ROMPOS.

Fig. 1.26. Definirea Sistemului ROMPOS

Pentru definirea parametrilor ROMPOS în Zeno Mobile se vor introduce următoarele:

Data server: Rompos

Address: gnss.rompos.ro

Port: 2101

User ID & Password: id și parola utilizator rompos.

Use NTRIP with server

Mountpoint: se alege din listă (de ex.: RO_VRS_2.1 GG, RO MAC )

Data Format: RTCM v3

Nwtwork Type: i-MAX

Reference Antenna: Automatic

AutoConnect: ON

POSITION – Usage. Utilizatorul poate opta pentru ceea ce să facă instrumentul la fiecare măsurătoare:

Crearea unui nou punct

Update la punctul activ

Verificare punct (ex: verificare punct trasat)

POSITION – Averaging: număr de sateliți pentru realizarea unei măsurători

POSITION – Limits: Setarea unor limitări cu privire la acuratețe

POSITION – Streaming: crearea unui punct automat la un anumit interval de timp sau de distanță

Fig. 1.27. Meniul POSITION cu opțiunile Usage, Averaging, Limits și Streaming

Fig. 1.28. Opțiunile Usage și Averaging

Fig. 1.29. Opțiunile Limits și Streaming

ACCOUNT: definirea unui cont Dropbox

Fig. 1.30. Definirea unui cont Dropbox

SYSTEM – Unit: definirea unității de măsură (metri)

SYSTEM – License: vizualizarea licențelor existente

Fig. 1.31. Definirea unității de măsură și verificarea licențierilor de pe Zeno 20

Creare și / sau adăugare straturi

Pentru a crea sau a adăuga un nou strat se deschide meniul glisant din Zeno Mobile și se alege opțiunea Layers, apoi butonul + și opțiunea New Layer.

Fig. 1.32. Crearea unui Layer (strat) nou

Se va deschide caseta New Layer care va fi completată de utilizator, de exemplu:

Name: (Ex.: Stâlp)

Geometry Type: Point

Attributes: Atribute specifice (Ex.: ID, Înălțime, Material, Data inspecție, etc.)

Symbology: Culoare și formă

Fig. 1.33. Completarea informațiilor cu privire la un strat nou

Atributele pot fi definite de utilizator astfel:

Se deschide opțiunea de editare a atributelor

Implicit există două câmpuri, Picture și Accuracy, în cazul unul strat de tip Punct, Picture și Length în cazul unui strat de tip Polilinie și Picture și Area în cazul unui strat de tip Poligon

Se apasă butonul + din dreapta și se adaugă alte atribute, care pot fi de tipul: Text, Number, Photo, Date, List, Auto.

Fig. 1.34. Adăugarea unui nou atribut

În continuare vom adăuga următoarele atribute:

ID de tip Auto (ID unic pentru fiecare măsurătoare)

Fig. 1.35. Definirea unui Atribut (ID) de tip Auto (Auto number)

Înălțime de tip Number

Fig. 1.36. Definirea unui Atribut (Înălțime) de tip Number (cu 3 zecimale)

Material de tip List (Metal, Lemn, Beton)

Fig. 1.37. Definirea unui Atribut (Material) de tip List (Listă de 3 valori: Metal, Lemn, Beton)

Data inspecție de tip Date

Fig. 1.38. Definirea unui Atribut (Date) de tip Date

Fig. 1.39. Vizualizarea atributelor definite și atașate stratului Stalp

În același mod se pot crea și alte layere (straturi) cu atribute caracteristice, ca în tabelul de mai jos.

Tabel 1.2. Exemple de straturi tematice

Fig. 1.40. Vizualizarea straturilor create în Zeno Mobile

Realizarea măsurătorilor GNSS cu Zeno Mobile

Pentru achiziția datelor GIS din teren se parcurg următoarele etape:

Crearea Straturilor (Layers) necesare

Conectarea la sistemul RTK

Realizarea măsurătoare și introducere atribute

ZENO CONNECT

Fig. 1.62. Zeo Connect

Zeno Connect este o aplicație care oferă posibilitatea conectării la sistemul RTK a instrumentului GIS Zeno 20 pentru a putea fi utilizate și alte aplicații de culegere a datelor din teren (ex.: ESRI Collector).

Tabel 1.3. Descriere icon-uri Zeno Connect

Bara de stare are următoarele elemente:

Fig.

Status poziție (navigată, soluție de cod, soluție fixă)

Acuratețe

Înregistrare date brute

Acuratețe estimată pentru post-procesare

Număr de sateliți utilizați pentru soluție

Status corecții RTK

Status antenă

Spațiu memorie

Nivel încărcare baterie

Tabel 1.4. Statusul poziției

Tabel 1.5. Sateliți utilizați

Tabel 1.6. Status corecții RTK

Tabel 1.7. Status antenă

Capitolul 2 Proiecte Zeno 20

CREAREA PROIECTELOR (ZENO DATA MODEL) ÎN MICROSOFT EXCEL

Zeno Data Model pentru Excel poate fi utilizat pentru definirea claselor de caracteristici (shapefile), atributele lor, modul de simbolizare, dar permite și crearea de domenii pentru ușurarea achiziționării datelor în teren ( de exemplu crearea unei liste de specii de arbori).

Modelul este împărțit în 2 ferestre, una pentru crearea layer-elor și a 2-a pentru atributele corespunzătoare.

Fig. 2.1. Vizualizare Zeno Data Model

Pentru Definirea unui Layer se parcurg următoarele etape:

Fig. 2.2. Panoul Layers

În coloana Name se introduce numele layer-ului

Câmpul System Name se completează automat cu numele definit anterior

Câmpul Geometry Type se completează automat, implicit fiind Point. Această geometrie poate fi schimbată în Polilinie sau Poligon.

Câmpul Symbol Color se completează automat cu o culoare, care poate fi schimbată de utilizator.

Câmpul Symbol Size se completează automat cu o valoare, care poate fi schimbata cu o valoare cuprinsă între 1 și 30.

Fig. 2.2. Introducerea unui Atribut în Panoul Layers

Pasul următor constă în definirea atributelor. Pot fi definite un număr nelimitat de atribute ale unui layer. Acestea pot fi adăugate rând pe rând.

Fig. 2.4. Panoul Attributes

Pentru Definirea Atributelor unui Layer se parcurg următoarele etape:

În coloane Name se introduce denumirea atributului care va fi creat

Coloana System Name va fi completată automat cu denumirea atributului

În coloana Type se alege tipul atributului, implicit acesta va fi Text, dar poate fi modificat în funcție de atribut.

Fig. 2.5. Exemplu de Atribut (Descriere de tip Tex)

În funcție de tipul atributului se vor activa celule pentru editare sau selectare.

Fig. 2.6. Exemplificare Tipuri de atribut (Text, Number, Photo, Date, List, Auto)

În următorul exemplu s-a creat un layer cu denumirea Hidrant, de tip Punct, având culoarea portocalie, o dimensiune a simbolului de 20 și care are următoarele atribute:

Cod de tip Number. Se va folosi un identificator numeric unic. (1,2…)

Tip de tip List. Se va crea o lista, ”Subteran” sau ”Suprateran”

Descriere de tip Text. Se va face o descriere a hidrantului.

Data punere în funcțiune de tip Date. Va fi o data când a fost pus în funcțiune.

Data inspecție de tip Auto. Va fi data măsurătorii.

Foto de tip Photo. Se va atașa o fotografie la măsurarea punctului.

Fig. 2.7. Layer Hidrant, de tip Punct cu atribute caracteristice

În cazul în care un atribut poate fi ales dintr-o lista predefinită se procedează astfel:

Se comută în foaia de lucru din Excel denumită Lists

Se introduc atributele care se doresc în celule separate

Se selectează valorile introduse în celule, apoi click dreapte, Define Name…

Se introduce un text pentru lista creată (ex: Tip_Hidrant)

Comutăm în foaia de lucru din Excel denumită Template

Selectăm celula unde dorim să facem referire la lista de valori definită și introducem formula ”=domain(Tip_Hidrant)”

Fig. 2.8. Definirea unei liste de valori pentru atributele de tip List

Fig. 2.9. Definirea unui atribut de tip List și selectarea domeniul de valori

Pentru selectarea unui atribut dintr-o lista de domenii poate fi aleasă opțiunea Single Select sau Multi Select în cazul în care există posibilitatea selectării a 2 sau mai multor valori din lista.

Fig. 2.10. Opțiunea SingleSelect sau MultiSelect pentru atributele de tip List

În cazul în care un atribut are caracteristica Auto pot fi selectate următoarele caracteristici:

Offset

Accuracy

Auto Number

Creation Date

Modification Date

În continuare sunt exemplificate câteva layere cu atributele caracteristice:

Layer Arbori, culoare Verde, dimensiune simbol 10.

Fig. 2.11. Definirea unui nou Strat (Arbori)

S-a creat o listă de domenii pentru Denumirea stiintifica, Denumirea Populara si Vitalitate

Fig. 2.12. Definirea unei liste de valori

Atributele layer-ului Arbori sunt:

Cod – Tip Number – 0 zecimale

Denumire stiintifica – Tip List. S-a introdus formula ”domain(Denumire_Stiintifica)”

Denumire populara – Tip List. S-a introdus formula ”domain(Denumire_Populara)”

Inaltime – Tip Number – 2 zecimale

Vitalitate – Tip List. S-a introdus formula ”domain(Vitalitate)”

Diametru – Tip Number – 3 zecimale

Amplasament – Tip Text

Data inventariere – Tip Auto – Creation Date

Precizia – Tip Auto – Accuracy

Foto – Tip Photo

Fig. 2.12. Definirea layer-ului Arbori și a atributelor caracteristice

Asemănător au fost create layer-ele: Canal (Punct), Stalp (Punct), Drum (Polilinie), Retea gaz (Polilinie), Retea canalizare (Polilinie), Retea electrica (Polilinie), Zona Verde (Poligon), Constructie (Poligon), Parcare (Poligon), Parcela (Poligon) cu listele aferente atributelor.

Fig. 2.12. Straturile create: Hidrant, Arbori, Canal, Stalp, Drum, Retea Gaz, Retea canalizare, Retea electrica, Zona Verde, Constructie, Parcare, Parcela

Fig. 2.14. Liste de valori utilizate

Pentru transferul modelui în Zeno Field se procedează astfel:

Se apasă în fișierul Excel butonul Export Data Model

Se alege locația unde va fi salvat fișierul, cu extensia *zdm

Fișierul cu extensia *zdm va fi transferat în Zeno 20 prin diverse metode, fie pe un stick usb, fie prin serviciul Dropbox, email etc.

Fig. 2.15. Exportul modelului pentru utilizarea lui în Zeno Mobile

Impozrtul bazei de date create în Excel va fi importat într-un proiect creat în Zeno Mobile din meniul glisant Layers – Add Layer From … și se va selecta fișierul Zeno_Mobile_Excel.zdm transferat pe device.

Fig. 2.16. Importul în Zeno Mobile a straturilor tematice create în Excel

Fig. 2.17. Vizualizarea straturilor tematice

Se observă că proiectul Zeno Mobile are toate layer-ele create în Microsoft Excel. De asemenea atributele definite în Excel sunt păstrate pentru fiecare strat.

Fig. 2.18.a Vizualizarea atributelor

Fig. 2.18.b Vizualizarea atributelor

CREAREA PROIECTELOR ÎN ARCGIS

Pentru a crea un proiect în mediul ArcGIS. compatibil cu Zeno Mobile se vor parcurge următoarele etape:

Crearea unui geodatabase

Definirea domeniilor care vor fi utilizate ulterior pentru anumie layere

Exemplu:

Tip Drum (tip Text, cu domeniul de valori:A, DE, DN, DJ, DC, DE);

Tip Stalp (tip Text, cu domeniul de valori: Metal, Beton, Lemn);

Nivele (tip Short Integer, cu domeniul de valori: 1,2 4, 6, 10).

Fig. 2.19.. Definirea domeniilor În ArcGIS

Crearea shapefile-urilor necesare în proiect (punct, linie, poligon). Acest lucru se realizează în Gedatabase-ul creat anterior – New Feature Class.

Exemplu:

Stalp, de tip punct, cu atributele: Tip Stalp (unde va fi utilizat domeniul Tip Stalp), Înălțime

Drum, de tip polilinie, cu atributele: Tip Drum (unde va fi utilizat domeniul Tip Drum), Lungime, Indicativ

Construcție, de tip poligon, cu atributele: Nivele (unde va fi utilizat domeniul Nivele), Suprafata

Fig. 2.20. Definirea Straturilor Tematice și a atributelor acestora

(Stalp, Drum, Constructie)

În acest moment în Table of Contents vor apărea cele 3 straturi create, și anume: Stalp, Drum, Constructie, care vor fi selectate și exportate ca model Zeno Data Model, cu extensia *zdm.

Fig. 2.21. Vizualizarea straturilor tematice create

Fig. 2.22. Exportul straturilor pentru Zeno Mobile

Fișierul creat anterior, Zeno_Mobile_ArcGIS.zdm va fi copiat sau transmis în device-ul Zeno 20. În Zeno Mobile va fi creat un nou proiect sau va fi utilizat un proiect existent și din meniul glisant se va alege opțiunea Layers – Add Layers From… și se va selecta locația unde este fișierul cu extensia *zdm.

Fig 2.23. Adăugarea în Zeno Mobile a proiectului creat în ArcGIS

În cadrul proiectului deschis vor fi adăugate cele 3 layere create anterior în ArcGIS cu păstrarea atributelor definite.

Fig. 2.24. Vizualizarea straturilor adăugate

Fig. 2.25. Vizualizarea atributelor definite în ArcGIS

Capitolul 3 Zeno 20 Gamtec

LEICA ZENO 20 GAMTEC (GNSS – ANGULAR – MEASUREMENT TECHNOLOGY) – ZENO 20 + DISTO S910

În vederea măsurării punctelor greu accesibile sau inaccesibile poate fi utilizată soluția gamtec, compusă din Receptorul GNSS Leica Zeno 20 și Distomatul Leica S910.

Fig. 3.1. Exemplu de măsurare a punctelor inaccesibile

Principiul de funcționare este următorul:

Zeno 20 măsoară coordonatele unui punct și achiziționează atributele necesare

Disto S910: vizează, măsoară distanța, măsoară unghiurile verticale și orizontale și transferă informațiile în Zeno Mobile prin Bluetooth. Precizia este de 1mm.

Fig. 3.2. Conectare Zeno 20 cu Disto S910

Principiul este asemănător cu cel al stațiilor totale. Sunt necesare 2 puncte de coordonate cunoscute:

Punctul de Stație, care poate fi măsurat cu Zeno 20

Punctul de Orientare, care trebuie sa fie un punct măsurat anterior sau cunoscut.

Fig. 3.3. Setarea stației

Se recomandă ca punctul de orientare să fie la minim 25 de metri de punctul de stație, pentru o precizie ridicată.

Pentru realizarea unei setări între Zeno 20 și Disto S910 se procedează după cum urmează:

Capitolul 4 ArcGIS – ArcGIS Online – Collector

DESCRIERE ARCGIS ONLINE

Implementarea eficientă a unui GIS permite înțelegerea potențialului acestuia, oferind soluții optime de efectuare a unor operații de memorare și distribuire a datelor în cadrul și, respectiv, între diverse compartimente și, nu in ultimul rând, ușurează integrarea datelor spațiale cu alte tehnologii.

Proiectul implementării unui GIS începe, ca orice activitate de proiectare, prin înțelegerea corectă a scopurilor avute în vedere și înaintează treptat, având grade din ce în ce mai mari de detaliere pe măsură ce se colectează și se structurează informația spațială.

Proiectarea este un proces în cadrul căruia se definesc obiectivele, se identifică, analizează și evaluează diferite variante de soluții și se adoptă un plan de implementare. Proiectul permite factorilor de decizie să aibă o vedere de ansamblu dar și un instrument de control asupra stadiului lucrărilor în orice moment al desfășurării lor.

In timpul realizării proiectului se pot formula probleme din ce în ce mai detaliate, pot fi definite noi tipuri și structuri de date.

Orice proiect GIS trebuie să respecte directivele INSPIRE introduse pentru o uniformitate a culegerii și stocării de date geospațiale din teren.

Fig. 4.1. GIS & INSPIRE

Fig. 4.2. Flux de lucru (de editat figura…fără fondul albastru)

APLICAȚIE PRACTICĂ – INVENTARIEREA SITUAȚIEI HIDRANȚILOR DIN CAMPUSUL USAMVB TIMIȘOARA PE BAZA ȘABLOANELOR (TEMPLATE) DIN ARCGIS ONLINE

Pentru realizarea unei aplicații mobile în vederea inventarierii hidranților se vor parcurge următoarele etape:

Se accesează contul ArcGIS Online și alege opțiunea Continut

Fig. 4.3. Acces cont ArcGIS Online

Pe platforma ArcGIS Online, într-un anumit folder se va crea un Strat tematic de obiecte spațiale și din lista de șabloane se va alege șablonul dorit, ca de exemplu: Hydrant Maintance Inspections

Fig. 4.4. Alegerea șablonului dorit

În continuare alegem opțiunile care ne interesează, în acest exemplu am ales opțiunile și cu privire la informațiile GPS care sunt furnizate de instrumentul utilizat, iar apoi am selectat zona de interes.

Fig. 4.5. Selectarea zonei de interes

Stratul creat va fi salvat, cu o anumită denumire și anumite caracteristici.

Fig. 4.6. Salvare strat tematic

Pentru a putea atașa și fotografii ca și atribute trebuie selectată opțiunea Activare fișiere atașate

Fig. 4.7. Activare colectare fotografii

Fiind un șablon prestabilit pot fi vizualizate câmpurile deja existente din tabela de atribute. Acest lucru se realizează de la tab-ul Date

Fig. 4.8. Câmpuri specifice stratului creat

Informațiile din câmpurile existente pot fi sortate sau vizualizate în diverse moduri. De asemenea pot fi calculate anumite informații statistice și pot fi adăugate câmpuri noi, în funcție de preferințele utilizatorului.

Fig. 4.9. Adăugare câmp nou

Pentru a crea o hartă on-line se va apăsa tab-ul Prezentare generală și opțiunea Deschidere în aplicația de vizualizare a hărților

Fig. 4.10. Creare aplicație on-line

Harta creată va fi salvată pe platforma ArcGIS Online în folder-ul ales.

Fig. 4.11.Vizualizare hartă creată

În aplicația mobilă Collector harta realizată poate fi deschisă, ăn cazul nostu Inspectie Hidranti Campus USAMVB

Fig. 4.12. Deschidere hartă în aplicația mobilă Collector

Fig. 4.13. Aplicația Mobilă ESRI Collector

În acest moment pot fi colectate date noi cu privire la hidranții inventariați.

APLICȚIE PRACTICĂ – INVENTARIEREA ARBORILOR UTILIZÂND GEODATABASE ARCGIS – ARCGIS ONLINE – COLLECTOR FOR ARCGIS

Descriere Geodatabase

Bazele de date spațiale de tipul Geodatabase reprezintă o componentă a software-ului ArcGIS și sunt utilizate pentru a defini și a avea acces la obiectele geografice numite GeoObjects. Geodatabase înglobează date spațiale, atribute dar și elemente de comportament. Într-un alt mod, un Geodatabase poate fi definit ca un "container" care conține colecții de date.

Fig. 4.14. Structura unui Geodatabase

O bază de date de tipul Geodatabase oferă un cadru comun de lucru pentru accesul și managementul datelor geospațiale in mediul de lucru ArcGIS. Un Geodatabase permite distribuirea funcționalității unui GIS pe orice tip de platforma desktop, server sau mobile și permite de asemenea stocarea datelor GIS într-o locație centralizată pentru a asigura un acces și o administrare facilă.

Crearea unei Geodatabase reprezintă un proces ce presupune parcurgerea mai multor pași, și anume:

conceperea Geodatabase;

crearea unei Geodatabase goale;

crearea unei structuri Geodatabase;

încărcarea datelor spațiale.

Un Geodatabase are următoarele funcții:

Stocarea de colecții complexe de diferite tipuri de date spațiale într-o locație centralizată;

Aplicarea de reguli și relații complexe datelor geospațiale;

Definirea de modele avansate de rețele geospațiale (ex: topologii, rețele);

Păstrarea integrității datelor geospațiale;

Acces simultan la date de către mai mulți utilizatori – multitasking;

Integrarea datele spațiale cu alte baze de date IT.

Exista trei tipuri de Geodatabase cu caracteristici diferite:

Personal geodatabases:

Câțiva utilizatori, un administrator

Format *.mdb Microsoft Access

Spațiu de stocare de date 2Gb

File geodatabases

Mai mulți utilizatori, un administrator la fiecare caracteristică (feature class), date raster, tabele sau clase distincte care pot fi stocate

Stocarea se face într-un folder specific în care sunt stocate toate fișierele

Spațiu de stocare de date 1 Tb

Enterprise geodatabases = baze de date multiuser

Mulți utilizatori, mulți administratori

DBMS

Avantajele utilizării unui Geodatabase sunt multiple:

Relațiile dintre straturi: seturi de date caracteristică

Etichete: salvate ca clase de caracteristici distincte (annotation)

Liste de valori derulante

Domenii de valori pentru valorile atributelor

Proprietăți ale câmpurilor: mai mulți parametri (de exemplu, valoarea implicită pentru un anumit câmp)

Calcul automat al Suprafețelor și a perimetrelor: calcul automat dacă obiectele au fost editate.

Proiectul bazei de date descrie în întregime arhitectura acesteia. De asemenea, proiectul oferă posibilitatea cuprinderii tuturor aspectelor tehnice legate de baza de date spațială atât în ansamblu cât și în ceea ce privește interdependențele dintre componentele sale.

În continuare va fi creată o bază de date spațială de tipul File Geodatabase în mediul de lucru ArcGIS. Vor fi create domenii și se vor adăuga clase cu elemente caracteristice (class of features) apoi vor fi adăugate câmpuri de diverse tipuri.

După configurarea modelului bazei de date, se va crea o hartă în ArcMap iar apoi se va publica un serviciu în contul ArcGIS Online. Acest serviciu va fi încărcat într-o hartă și utilizat în teren printr-o aplicație Mobile GIS.

Crearea unei Geodatabase în ArcGIS pentru inventarierea arborilor dintr-un anumit areal

Pentru crearea unei Geodatabase se parcurg următorii pași în ArcGIS:

Crearea bazei de date – Geodatabase

Un Geodatabase organizează și stochează datele colectate într-o bază de date spațială. Concret, un Geodatabase stochează clasele caracteristice.

Pentru crearea unui Geodatabase se parcurg următorii pași:

Se pornește aplicația ArcMap și se deschide fereastra Catalog (dreapta);

Click dreapta în fereastra Catalog în directorul unde dorim să creăm Geodatabase și se alege opțiunea New – File Geodatabase apoi se redenumește baza de date de către utilizator (Ex.: ARBORI_USAMVB.gdb).

Fig. 4.15. Crearea unui Geodatabase

Definirea domeniilor bazei de date ARBORI_USAMVB.gdb

Unele câmpuri din baza de date pot fi populate având la dispoziție un set de opțiuni. Prin crearea de domenii în baza de date pot fi furnizate liste de opțiuni care pot fi alese în teren (ex.: crearea unei liste cu speciile existente în zona de studiu sau crearea unei liste cu natura speciilor de arbori, indigenă sau exotică).

Pentru inventarierea arborilor, din teren vor fi colectate următoarele informații:

Identificator unic

Amplasament

Specia

Denumire științifică

Natura speciei

Diametru

Înălțime

Vitalitate

Observații

Dintre aceste unele pot fi completate automat în teren, selectând valoarea dorită dintr-o listă predefinită.

În continuare vor fi create Domenii pentru următoarele informații:

Următoarele câmpuri vor fi definite la pasul următor.

Pentru zona de studiu, Campusul USAMVB Timișoara s-au introdus speciile din tabelul următor:

Pentru definirea unui Domeniu se parcurg următorii pași:

Click dreapta pe baza de date creată (ARBORI_USAMVB.gdb) – Properties. Se alege tab-ul Domains

Fig. 4.16. Crearea unui Domeniu

Click în primul câmp gol de la Domain Name și se tastează numele domeniului creat (Ex.: Denumire științifică), apoi se poate scrie o scurtă descriere a domeniului.

Se vor completa câmpurile de la Domain Properties în funcție de scopul proiectului, de exemplu:

Field Type: Text (se va selecta opțiunea dorită dintr-o listă de tipuri)

Domain Type: Coded Values

Următorul Domeniu care va fi creat va fi cel legat de Familia care este de tipul Text, și va fi selectat în teren dintr-o lista de coduri, care va fi definită în caseta Coded Values.

Următorul Domeniu care va fi creat va fi cel legat de Natura speciei a arborilor care este de tipul Text, și va fi selectat în teren dintr-o lista de coduri, care va fi definită în caseta Coded Values.

Următorul Domeniu care va fi creat va fi cel legat de Specia a arborilor care este de tipul Text, și va fi selectat în teren dintr-o lista de coduri, care va fi definită în caseta Coded Values.

Următorul Domeniu care va fi creat va fi cel legat de Vitalitate arborilor care este de tipul Text, și va fi selectat în teren dintr-o lista de coduri (indigenă sau exotica), care va fi definită în caseta Coded Values.

Fig. 4.17. Completarea casetei Database Properties

Definirea clasei de caracteristici (feature class)

Pasul următor constă în crearea unei clasa de caracteristici (feature class) care să fie populată cu informațiile colectate.

Clasele de caracteristici (feature class) sunt similare cu o cutie în care sunt depozitate informații, care au aceleași caracteristici, adică aceeași geometrie (punct, linie sau poligon) sau aceleași atribute.

Crearea unei clase de caracteristici se face cu click dreapta pe baza de date creată ARBORI_USAMVB, opțiunea New – Feature Class.

Fig. 4.18. Crearea unui Feature Class

Se va deschide caseta New Feature Class care va fi completată ca în imaginea de mai jos.

Fig. 4.19. Definirea parametrilor unui Feature Class

Setarea câmpurilor

Câmpurile reprezintă o parte esențială a modelului. Acestea furnizează structura informațiilor care vor fi colectate în teren și oferă reguli pentru tipurile de informații colectate cu privire la o caracteristică.

Se vor crea câte un câmp nou pentru fiecare informație din tabelele de mai sus, pentru care vom colecta date din teren

Click pe primul câmp gol și se introduce textul Identificator unic

În caseta Data Type se va selecta din listă valoarea Short Integer

Se va completa următorul câmp din coloana Field Name cu Amplasament

Fig. 4.20. Definirea câmpurilor unui Feature Class

Se vor completa următoarele câmpuri din coloana Field Name cu Specia, Familia, Denumirea stiintifica, Natura Speciei, Vitalitate cu observația că în caseta Field Properties, la opțiunea Domain se va alege domeniul corespunzător pentru fiecare informație în parte, domeniu definit la pasul anterior.

Se vor completa următoarele câmpuri din coloana Field Name cu Diametrul, Inaltime, Data, Observatii

Fig. 4.21. Vizualizarea câmpurilor unui Feature Class

Pentru a putea colecta și fotografii în teren și a fi atașate datelor culese din teren se poate activa această opțiune la clasa de caracteristici creată, click dreapta pe clasa de caracteristici în fereastra Catalog și se alege opțiunea Manage – Create Attachments

Fig. 4.22. Activarea posibilității colectării de fotografii din teren

Fig. 4.23. Vizualizarea atributelor în Attribute Table

Simbolizarea datelor

În continuare se va defini modul de vizualizare și simbolizare a datelor pe harta care va fi realizată cu datele culese din teren.

În fereastra Table Of Contents, click dreapta pe shapefile-ul Arbori și se alege opțiunea Properties

Fig. 4.24. Activarea casetei Properties

Se alege tab-ul Symbology – Categories și se alege opțiunea Uniq values

În câmpul Valea Fields se alege Specia și se apasă butonul Add all values

Se alege modul de afișare a datelor în funcție de o anumită valoare, culoare, formă textură pentru fiecare simbol

Fig. 4.25. Alegerea modului de simbolizare a datelor

Partajarea datelor

Pentru ca datele să poată fi folosite în teren, acestea trebuie să fie partajate (share). Datele pot fi transmise fie la un server ArcGIS sau la contul ArcGIS Online.

Se realizează conexiunea la contul ArcGIS Online

În ArcMap din meniul File se alege opțiunea Share As – Service…

Fig. 4.26. Partajarea datelor

Caseta Share as Service deschisă va fi validată cu Next, și se va deschide o nouă casetă de dialog Publish a service unde va fi selectată organizația care deține licența ArcGIS Online și se va denumi numele Service name. (Conection USAMVB TIMISOARA si Service name ARBORI_USAMVB_CAMPUS)

Se va deschide o casetă de dialog noua, Service Editor. Se va selecta, în partea stângă Capabilities, și se va bifa doar opțiunea Feature Access.

Fig. 4.27. Activarea capabilităților serviciului creat

Se va selecta în partea stângă opțiunea Capabillities – Feature Access și se vor bifa casetele Create, Update, Delete și Sync.

Fig. 4.28. Permiterea accesului la datele ce vor fi colectate din teren

Aceste opțiuni specifică accesul la date a persoanelor care vor colecta date din teren. În acest caz, persoanele care vor culege date din teren vor avea acces să adauge noi date, să editeze sau să șteargă date din cele existente. Sincronizarea datelor permite descărcarea hărții zonei de interes în vederea utilizării și colectării datelor în mod offline.

Pentru descrierea acțiunii de colectare a datelor, se va selecta, în partea stângă, opțiunea Item Description și se va scrie în caseta Summary textul dorit și în caseta Tags o serie de identificatori.

Fig. 4.29.Descrierea Proiectului GIS

Pentru publicare se apasă pe butonul Publish din caseta Service Editor.

Fig. 4.30. Partajarea proiectului

În continuare vor fi afișate o serie de casete, care vor arăta status-ul procesului de publicare, iar în final va fi afișat o casetă care va conține textul ”The service has been published successsfully”. Se apasă OK

Fig. 4.31. Confirmarea partajării serviciului

Crearea unei hărți în ArcGIS Online și partajarea ei către un instrument mobil de colectare a datelor din teren

În această aplicație se va crea o hartă care va fi utilizată în teren în vederea colectării datelor și informațiilor necesare. În acest caz o hartă pentru inventarierea arborilor. Harta va fi realizată pornind de la un basemap (hartă de fundal, de bază) peste care va fi adăugat un strat nou (layer) cu arborii care vor fi inventariați (publicat la pasul anterior). Se poate configura modul de colectare a datelor și pot fi personalizate setările aplicației de colectare.

În final, harta creată va fi distribuită utilizatorilor din teren care vor colecta și popula baza de date cu informații culese din teren.

Pentru acest exercițiu se va utiliza contul ArcGIS al USAMVB Timișoara.

Crearea hărții în ArcGIS Online

Folosind layer-ul Arbori, creat anterior se va crea o hartă web în contul ArcGIS Online. Se vor parcurge următorii pași:

Se deschide un Browser de Internet și se accesează contul www.arcgis.com/home unde se realizează autentificarea cu contul organizației

Fig. 4.32. Autentificare pe platforma ESRI

Se alege opțiunea Harta (Map) din partea de sus a website-ului. Se observă că se va deschide o aplicație webmap cu o hartă topografică ca și fundal

Fig. 4.33. Fereastra Map în ArcGis Online

Pe hartă se poate căuta o adresă sau se poate face Zoom în zona de interes

Fig. 4.34. Zoom în zona de interes

Dacă se dorește se poate schimba harta de fundal din meniul Hartă fundal (de ex. imagini satelitare, open street maps, etc.)

Fig. 4.35. Selectarea hărții de fundal (basemap)

Adăugarea unui nou layer pe hartă

În vederea utilizării hărții în aplicația Collector for ArcGIS, pe un dispozitiv mobil (smartphone, tabletă) se va adăuga un layer editabil de tip punct, linie sau poligon.

Se apasă butonul Adăugare (Add) din bara de butoane din partea de sus a aplicației.

Fig. 4.36. Adăugare strat tematic (Add Layers)

În meniul derulant se selectează opțiunea Căutare straturi tematice iar în caseta de căutare tastăm arbori și va afișat rezultatul căutării ARBORI_USAMVB_CAMPUS și se apasă butonul Adăugare (Add) apoi, în partea de jos , se apasă butonul AM TERMINAT DE ADĂUGAT STRATURI TEMATICE.

Fig. 4.37. Căutare și adăugare layer (ARBORI_USAMVB_CAMPUS)

În partea dreaptă va apărea fereastra Conținuturi (Contents), unde apare layer-ul CAMPUS ARBORI. În acest moment pe hartă pot fi digitizate informații cu ajutorul butonului Editare.

Fig. 4.38. Vizualizarea layer-ului adăugat

Salvarea hărții

Harta se poate salva de la butonul Salvare, se deschide o casetă de dialog care se poate completa ca în figura de mai jos.

Fig. 4.39. Salvare hartă

Partajarea hărții

Pentru utilizarea hărții de către utilizatorii din teren, aceasta trebuie partajată (Share). Acest lucru se realizează cu butonul Partajare. În acest moment harta poate fi populată în cu informații din teren, de către utilizatori.

Fig. 4.40. Partajarea hărții pentru utilizarea ei pe instrumente mobile

Invitare membri

Pentru ca aceeași aplicație să poată fi utilizată pe mai multe instrumente mobile, trebuie ca administratorul contului ArcGIS Online să invite noi membri într-un grup creat pentru colectarea datelor din teren.

Fig. 4.41. Acces cont ArcGIS Online

Pentru a invita membri, se accesează contul online meniul Organizatie – Membri – Invitarea Membrilor. Invitarea se poate realiza în mai mult moduri, prezentate în figura mai jos.

Fig. 4.42. Selectarea modului de invitare a membrilor noi

Membrii noi pot fi adăugați manual sau daca există o listă de mai mulți membri, se poate realiza un fișier CSV având forma specificată din figura de mai jos.

Fig. 4.43. Invitarea membrilor dintr-un fișier

APLICAȚIE PRACTICĂ – INVENTARIEREA BĂNCILOR DIN CAMPUSUL USAMVB TIMIȘOARA

Exemplu

Se creează un File Geodatabase în fereastra Catalog din aplicația ArcMap. (ex.: Campus_01.gdb).

Se deschide fereastra de proprietăți a bazei de date creată, click dreapta pe baza de date Campus_01.gdb și se alege opțiunea Properties.

În caseta Domain Name se introduce numele domeniului care va fi creat, de exemplu Banca_Campus

Fig. 4.44. Denumire domeniiu

Se selectează în caseta Domain Properties câmpul Field Type ca un câmp de tip Text. (ex.: o bancă poate fi în stare buna, poate fi deteriorată sau poate necesită reparații)

Fig. 4.45. Alegerea tipului de domeniu

Se completează caseta Coded Values cu valorile pe care dorim ca utilizatorul din teren să le selecteze, în acest caz vom completa câmpul ca în imaginea de mai jos:

Fig. 4.46. Definirea codificării

Se crează o nouă clasă de caracteristici de tip PUNCT: click dreapta pe baza de date, Campus_01.gdb – New – Feature Class … Point features. De exemplu, se crează o clasă de tip punct denumită Banca_Campus, având proiecția Stereo 70.

În caseta New Feature Class se completează câmpul Field Name cu Stare_Banca_Campus având tipul Text, iar Domeniul ales Banca_Campus, apoi se apasă Finish.

Fig. 4.47. Crearea clasei de tip punct

Pentru a colecta și fotografii în teren se va activa această opțiune la clasa de caracteristici creată, click dreapta pe clasa de caracteristici în fereastra Catalog și se alege opțiunea Manage – Create Attachments

În fereastra Table Of Contens se va defini modul de vizualizare și simbolizare a datelor pe harta

Fig. 4.48. Alegerea modului de vizualizare a datelor în ArcGIS

Partajarea datelor în contul ArcGIS Online se realizează în ArcMap din meniul File opțiunea Share As – Service…

Fig. 4.49. Partajarea către ArcGIS Onlie

Se activează publicare cu butonul Next, se alege conexiunea la contul ArcGIS Online: USAMVB TIMISOARA, se alege numele serviciului: Banca_Campus_USAMVBT, se apasă butonul Continue, se bifează caseta Feature Access din meniul Capabilities, se bifează casetele Create, Update, Delete și Sync din meniul Feature Access și se completează casetele Summary și Tags din meniul Item Description. Se activează butonul Publish apoi butonul OK.

Fig. 4.50. Opțiuni de partajare

Se accesează contul în ArcGIS Online, se alege opțiunea Hartă pentru crearea unei hărți noi, la care se adaugă layer-ul Banca_Campus_USAMVB, apoi harta se salvează de la butonul Salvare, apoi se va partaja această hartă pentru a putea fi folosită în teren.

Fig. 4.51. Harta creată vizualizată în mediul online

REALIZAREA UNEI APLICATII STORY MAP

ESRI Story Maps reprezintă o aplicație on-line pentru a realiza hărți interactive cu privire la o anumita activitate, o anumită temă sau un anumit obiectiv. Multitudinea de hărți care pot fi create prin această aplicație face din ea un instrument util pentru orice domeniu de activitate.

Această aplicație permite combinarea de informații și date diverse, cum ar fi hărți, imagini, text, date multimedia. Șabloanele existente sunt atractive, cu design specific industriei sau

Aplicația ESRI Story Map face parte din platforma cloud ArcGIS Online, deci nu trebuie instalată nici o aplicație pe computer, doar se utilizează contul existent ArcGIS Online.

În această aplicație a fost creată o hartă a Campusului USAMVB Timișoara utilizând platforma ArcGIS Online – ESRI Story Map.

Fluxul de lucru pentru realizarea aplicației mobile cu harta Campusului este prezentat în figura de mai jos:

Fig. 4.52. Flux de realizare Story Map

În această aplicație au fost utilizate atât imagini existente cât și imagini realizate în campus, imagini geocodate realizate cu un smartphone la care serviciul de localizare a fost activat.

Concret, din aplicația Story Map se alege șablonul dorit pentru aplicația dorită.

Fig. 4.53. Alegerea șablonului

Pasul următor a constat în încărcarea fotografiilor dorite, geocodate sau ne-geocodate.

Fig. 4.54. Încărcare fotografii

După încărcarea unei fotografii, pot fi editați anumiți parametrii, ca de exemplu Denumirea fotografiei, Descriere, setarea locației pentru fotografiile ne-geocodate.

Fig. 4.55. Adăugare text informativ

Fig. 4.56. Localizarea fotografiilor

La Titlul fotografiei sau la descriere pot fi adăugate link-uri către obiectivul respectiv utilizând sintaxa de mai jos:

<a href=http://biblio.usab-tm.ro/ style=”color: rgb(248, 217, 220) ;” target=”_blank”>Biblioteca Centrala USAMVB Timisoara</a>.

Fig. 4.57. Vizualizarea informațiilor introduse

O altă metodă de a încărca fotografii în aplicație, alături de descriere, link, formă, culoare etc. este de a realiza un Fișier CSV (creat în Excel și salvat cu extensia CSV) și încărcat în aplicația creată.

Fig. 4.58 Încărcarea datelor din fișier CSV

Fișierul CSV poate fi creat în Microsoft Excel și poate avea următoarea structură:

name (IMPORTANT: Pentru Nume se folosește denumirea name, title, name-short, name-long) – Denumirea punctelor care vor fi pe hartă (ex.: Facultatea de Agricultură) ;

description (IMPORTANT: Pentru Descriere se folosește denumirea description, caption, snippet, comment ) – Descrierea punctelor de pe hartă (ex.: Clădire formată din 5 etaje și mansarda);

icon_color: Culoarea punctului care va fi o singură literă care simolizează culoarea ( ex.: R (red));

longitude (IMPORTANT: Pentru Longitudine se folosește denumirea lon, long, longitude, x, xcenter)

latitude (IMPORTANT: Pentru Latitudine se folosește denumirea lat, latitude, y, ycenter)

picture (IMPORTANT: Pentru URL-ul la o fotografie se folosește denumirea pic_url, url, pic, picture) -URL Fotografie: web URL cu o legătură la o poza și care va fi imaginea prinipala atașată unui punct. Se poate utiliza un serviciu ca Flickr sau Picasa. (www. )

thumbnail (IMPORTANT: Pentru Thumbnail URL  la o fotografie se folosește denumirea thumb_url, thumb, thumbnail) – URL Thumb: un al 2-lea URL pentru aceeași fotografie, la o rezoluție mai mică. Această fotografie poate avea o calitate mai scăzută, ea fiind folosită pentru rularea aplicației Story Map creată. Fotografia originală poate fi convertită și încărcată de asemenea pe platforma Flickr sau Picasa, de unde se generează un URL distinct decât cel al fotografiei originale. (www. )

is_video (TRUE / FALSE): True dacă punctului de pe hartă i se asociază un video și False în caz contrar.

Fig. 4.59 Exemplu de fișier CSV

Fig. 4.60. Vizualizare aplicație 1

Fig. 4.61. Vizualizare aplicație 2

REALIZAREA ANALIZELOR SPAȚIALE ÎN ARCGIS ONLINE

După vizualizarea unei hărți, aceasta poate fi transformată în una sau mai multe informații pe baza unor modele sau tendințe. Acest proces se realizează pe baza analizelor spațiale, practic ceea ce vedem și gândim în mod natural când vizualizăm o hartă. Dar, există situații când modelele sau relațiile existente între diferite obiecte spațiale nu sunt evidente prin vizualizarea unei hărți, datorită atributelor existente în baze de date spațiale ale datelor GIS. Pe baza atributelor datele pot fi simbolizate în diverse moduri și pot schimba modul de vizualizare și prezentare a unei hărți.

Analizele spațiale permit interpretarea informațiilor și transformarea relațiilor dintre datele GIS în date și informații noi, prezentate sub forma de hărți tematice, tabele, diagrame etc.

Instrumentele de analiză spațială ne permit să răspundem la multe întrebări cu privire la datele reprezentate și vin ca suport unui oricărui proces decizional.

Platforma Desktop ArcGIS dispune de o multitudine de instrumente de analiză spațială. Dar, utilizatorii de soluții Mobile GIS au la dispoziție o serie de instrumente de analiză spațială direct în platforma cloud ArcGIS on-line.

Fig. 4.62. Harta ArcGIS Online

Instrumentele de analiză spațială din mediul ArcGIS Online sunt grupate în următoarele categorii:

Sumarizare date

Găsire locații

Îmbogățire date

Analiză modele

Utilizare proximitate

Administrare date

Fig. 4.63 Vizualizare instrumente de analiză – ArcGIS Online

Fiecare instrument de analiză spațială are în componență mai multe unelte, descrise în continuare.

Sumarizare date

Pe baza acestui instrument se pot genera diverse informații statistice cu privire la datele utilizate.

Fig. 4.64. Sumarizare date

Acest instrument se clasifică în:

Însumare puncte

Fig. 4.65. Vizualizare grafică analiză spațială Însumare puncte

Acest instrument utilizează date GIS de tipul punct și poligon. Pe baza acestei analize se determină ce puncte se încadrează într-o suprafață și calculează statistici despre toate punctele din fiecare suprafață.

De exemplu:

Se cunosc o serie de obiectivele de cult din fiecare UAT din județul Timiș. Să se determine numărul total de obiective din județ dar și din fiecare UAT.

Fig. 4.66. UAT Județul Timiș și Obiective de cult din județ

Fig. 4.67. Completarea casetei de analiză spațială

Însumare puncte

Fig. 4.68. Rezultatul analizei spațiale Însumare puncte (1)

Fig. 4.69. Rezultatul analizei spațiale Însumare puncte (2)

Unire obiecte spațiale

Fig. 4.70. Vizualizare grafică analiză spațială Unire obiecte spațiale

Acest instrument transferă atributele dintr-un obiect spațial sau tabel în altul pe baza relațiilor spațiale și de atribute. De exemplu:

Sumarizare în apropiere

Fig. 4.71. Vizualizare grafică analiză spațială Sumarizare în apropiere

Acest instrument găsește obiectele spațiale care se află într-o anumită rază față de obiecte spațiale din stratul tematic de intrare. Distanța poate fi măsurată de-a lungul liniilor drepte sau ca trasee viabile pentru un mod de deplasare. Apoi sunt calculate statistici pentru obiectele spațiale din apropiere.

Sumarizare în interior

Fig. 4.72. Vizualizare grafică analiză spațială Sumarizare în interior

Acest instrument găsește suprafețe (și porțiuni de suprafețe) care se suprapun peste două straturi tematice și calculează statistici referitoare la suprapunere.

Găsire locații

Instrumentele din această categorie se utilizează pentru a identifica sau crea obiecte spațiale noi care satisfac anumite condiții specifice locației.

Fig. 4.73. Găsire locații

Acest instrument se clasifică în:

Găsire locații existente

Fig. 4.74. Vizualizare grafică analiză spațială Găsire locații existente

Acest instrument selectează obiecte spațiale existente într-o anumită suprafață, care îndeplinesc o serie de criterii specificate de utilizator. Aceste criterii pot fi bazate pe interogări pe bază de atribute sau de locație.

De exemplu:

Se cunosc o serie de obiectivele de cult din fiecare UAT din județul Timiș. Să se determine obiectivele de cult care sunt situate în UAT Timișoara.

Meniul analizei Găsire locații existente se completează ca în imaginile de mai jos.

Fig. 4.75. Completarea casetei de analiză spațială Găsire locații existente

Interogările care se pot realiza sunt multiple, pot fi pe bază de atribute sau pe bază de locație (intersecție, includere, excludere etc.), prezentate în figura de mai jos.

Fig. 4.76. Moduri de interogări posibile

Fig. 4.77. Realizarea unei interogări

Rezultatul final este un strat nou care este compus doar din locațiile de cult care se află pe UAT Timișoara.

Fig. 4.78. Rezultatul analizei spațiale Găsire locații existente

Derivare locații noi

Fig. 4.79. Vizualizare grafică analiză spațială Derivare locații noi

Acest instrument selectează obiecte spațiale noi dintr-o anumită suprafața, care îndeplinesc o serie de criterii specificate de utilizator. Aceste criterii pot fi bazate pe interogări pe bază de atribute sau de locație.

Găsire centroizi

Fig. 4.80. Vizualizare grafică analiză spațială Găsire centroizi

Acest instrument identifică centrul reprezentativ (centrul de greutate) pentru fiecare multipunct, linie sau suprafață. Meniul analizei Găsire centroizi se completează ca în imaginile de mai jos.

Fig. 4.81.Completare casetă analiză spațială Găsire centroizi

Fig. 4.82. Rezultatul analizei spațiale Găsire centroizi

Găsire locații similare

Fig. 4.83. Vizualizare grafică analiză spațială Găsire locații similare

Acest instrument identifică locațiile care sunt cele mai asemănătoare cu una sau mai multe locații de referință pe baza anumitor criterii specificate de utilizator.

Selectare cele mai bune centre

Fig. 4.84. Vizualizare grafică analiză spațială Selectare cele mai bune centre

Acest instument identifică cele mai bune locații pentru centre prin alocarea locațiilor care au cerere pentru aceste centre într-un mod care satisface un scop propus.

Creare rază vizuală

Fig. 4.85. Vizualizare grafică analiză spațială Creare rază vizuală

Creează zone care sunt vizibile în funcție de locațiile pe care le specificați.

Creare cumpene de ape

Fig. 4.86. Vizualizare grafică analiză spațială Creare cumpene de apă

Creează zone de captare în funcție de locațiile pe care le specificați.

Traiectorie în aval

Fig. 4.87. Vizualizare grafică analiză spațială Traiectorie în aval

Stabilește traseele de scurgere pe direcția aval dinspre locațiile pe care le specificați.

Îmbogățire date

Aceste instrumente vă ajută să explorați caracterul suprafețelor. Pentru suprafețele alese, sunt returnate date și statistici demografice detaliate.

Acest instrument se clasifică în:

Fig. 4.88. Îmbogățire date

Îmbogățire obiecte spațiale preia informații despre persoane, locuri și companii dintr-o anumită zonă sau de pe o rază în ore de condus sau o rază spațială față de o locație.

Fig. 4.89. Vizualizare grafică analiză spațială Îmbogățire date

Preia informații despre persoane, locuri și companii dintr-o anumită zonă sau de pe o rază în ore de condus sau o rază spațială față de o locație.

Analiză modele

Aceste instrumente vă ajută să identificați, cuantificați și vizualizați modele spațiale din datele dvs.

Acest instrument se clasifică în:

Fig. 4.90. Analiză modele

Calcul densitate

Fig. 4.91. Vizualizare grafică analiză spațială Calcul densitate

Analiza densității ia cantități cunoscute ale unui fenomen și le răspândește pe hartă. Puteți utiliza acest instrument, de exemplu, pentru a afișa concentrațiile de fulgere și tornade, accesul la instituții de sănătate, cât și densitățile populației.

Găsire puncte de interes

Fig. 4.92. Vizualizare grafică analiză spațială Găsire puncte de interes

Acest instrument creează o hartă care prezintă toate grupările spațiale semnificative statistic, prezente în datele dvs. Utilizați acest instrument pentru a evidenția puncte de interes (roșii) și puncte lipsite de interes (albastre) neașteptate cuprinzând, de exemplu, valori mari și mici de locuințe, densități de criminalitate, decese în accidente rutiere, șomaj sau biodiversitate.

Găsire valori excepționale

Fig. 4.93. Vizualizare grafică analiză spațială Găsire valori excepționale

Acest instrument creează o hartă care prezintă toate grupările și valorile spațiale excepționale semnificative statistic, prezente în datele dvs. Utilizați acest instrument pentru a identifica obiectele spațiale ale căror valori sunt semnificativ diferite de cele ale obiectelor învecinate. Puteți utiliza acest instrument, de exemplu, pentru a găsi anomaliile din modelele de cheltuieli, a determina unde există cele mai clare granițe între bunăstare și sărăcie într-o zonă studiată sau a determina dacă există județe din România în care speranța de viață este neobișnuit de scăzută în comparație cu județele învecinate.

Interpolare puncte

Fig. 4.94. Vizualizare grafică analiză spațială Interpolare puncte

Acest instrument vă permite să preziceți valori în locații noi pe baza măsurătorilor găsite într-o colecție de puncte. Instrumentul ia date punctuale cu valori în fiecare punct și returnează suprafețe clasificate în funcție de valorile prezise. Puteți utiliza acest instrument, de exemplu, pentru a prezice nivelurile precipitațiilor dintr-un bazin hidrografic pe baza măsurătorilor efectuate în stații individuale.

Calcul densitate ia cantități cunoscute ale unui fenomen și le răspândește pe hartă.

Găsire puncte de interes identifică grupări semnificative statistic din modelul spațial al datelor dvs.

Instrumentul Găsire valori excepționale va determina dacă există valori excepționale semnificative din punct de vedere statistic în modelul spațial al datelor dvs.

Interpolare puncte prezice valori în locații noi pe baza măsurătorilor găsite într-o colecție de puncte.

Utilizare proximitate

Aceste instrumente vă ajută să răspundeți la una din cele mai frecvente întrebări puse în analiza spațială: „Ce se află aproape de ce?”

Acest instrument se clasifică în:

Fig. 4.95. Utilizare proximitate

Creare memorii tampon

Fig. 4.96. Vizualizare grafică analiză spațială Creare memorii tampon

Un buffer este o suprafață care acoperă o anumită distanță față de un obiect spațial punct, linie sau suprafață.

De regulă, bufferele sunt utilizate pentru a crea zone care pot fi analizate mai amănunțit cu ajutorul altor instrumente, precum Suprapunere straturi tematice. De exemplu, dacă se pune întrebarea „Ce clădiri se găsesc pe o rază de un kilometru în jurul școlii?”, răspunsul poate fi găsit prin crearea unui buffer de un kilometru în jurul școlii și suprapunerea bufferului cu stratul tematic ce conține amprente de clădiri. Rezultatul final este un strat tematic cu acele clădiri aflate pe o rază de un kilometru în jurul școlii.

Creare suprafețe pentru timpul de conducere

Fig. 4.97. Vizualizare grafică analiză spațială Creare suprafețe pentru timpul de conducere

Zona timpului de deplasare cu autoturismul sau camionul este o zonă la care se poate ajunge într-un interval specificat de timp de conducere sau care se află la o anumită distanță de conducere. Zonele timpului de deplasare cu autoturismul sau camionul vă pot ajuta să răspundeți la întrebări precum:

Până unde pot ajunge de aici în 30 de minute de cu mașina?

Până unde pot ajunge de aici în 30 de minute cu mașina, la 6:00 p.m. când este ora de vârf?

La ce zone din oraș pot ajunge pompierii în cinci minute? Cum s-ar îmbunătăți răspunsul pompierilor prin construirea unei noi stații de pompieri aici?

Ce suprafețe de piață acoperă afacerea mea? Ce suprafețe se află pe o rază de 10 kilometri față de magazinele mele?

Găsire cele mai apropiate

Fig. 4.98. Vizualizare grafică analiză spațială Găsire cele mai apropiate

Măsoară costul deplasării între incidente și facilități și determină care sunt mai apropiate. Rezultatul este un strat tematic care arată cele mai bune rute între incidente și facilități, împreună cu costurile de deplasare (timp și distanță) pentru fiecare rută. De exemplu, puteți utiliza acest instrument pentru a găsi cel mai apropiat spital față de un accident sau cel mai apropiat ATM față de locația dvs. curentă.

Planificați rute

Fig. 4.99. Vizualizare grafică analiză spațială Planificați rute

Dvs. introduceți un număr de opriri și un număr de vehicule care pot ajunge la opririle respective, iar funcția Planificare rute stabilește cea mai bună modalitate de a aloca opririle vehiculelor și de a direcționa vehiculele către aceste opriri.

Utilizați acest instrument pentru a planifica activitatea pentru o echipă mobilă de inspectori, evaluatori, furnizori interni de servicii de asistență și alte persoane. De asemenea, instrumentul vă poate ajuta să ridicați obiecte din locații aflate la distanță sau să oferiți servicii de transport unor persoane.

Conectare origini cu destinații

Fig. 4.100. Vizualizare grafică analiză spațială Conectare origini cu destinații

Conectare origini la destinații măsoară durata de călătorie sau distanța dintre perechi de puncte. Instrumentul poate raporta distanțe în linie dreaptă, distanțe pe drum sau durate de călătorie. Prin utilizarea instrumentului puteți realiza următoarele:

Puteți calcula distanța sau timpul total pentru călătoriile de acasă la serviciu ale navetiștilor.

Puteți măsura cât de departe călătoresc clienții pentru a ajunge la magazinele dvs. să utilizați aceste informații pentru a defini anvergura pieței, în special atunci când vizați anumite piețe prin campanii publicitare sau atunci când alegeți locații pentru magazine noi;

să calculați consumul estimat pentru călătoriile efectuate de flota dvs. de vehicule. După aceea, executați instrumentul Rezumare în interior pentru a raporta consumul în funcție de stat sau altă regiune.

Dvs. introduceți punctele de plecare și de sosire, iar instrumentul va realiza un strat tematic care conține liniile rutelor (inclusiv măsurătorile) între perechile de origini și destinații.

Conectare origini la destinații măsoară durata de călătorie sau distanța dintre perechi de puncte.

Creare buffere creează suprafețe cu distanță egală față de obiecte spațiale.

Creare suprafețe pentru timpul de deplasare autogăsește suprafețele din jurul locațiilor la care se poate ajunge într-un interval de timp dat.

Găsire cel mai apropiat se folosește pentru identificarea acelor locuri care se află cel mai aproape de locații cunoscute.

Planificare rute se folosește pentru a stabili cea mai bună modalitate de a direcționa o flotă de vehicule pe o rută cu multe opriri.

Administrare date

Aceste instrumente sunt utilizate atât pentru administrarea de zi cu zi a datelor geografice, cât și pentru combinarea datelor înainte de analiză.

Acest instrument se clasifică în:

Fig. 4.101. Administrare date

Dizolvare granițe unifică suprafețe care au granițe comune și o valoare de atribut comună.

Extragere date creează seturi de date noi prin extragerea de obiecte spațial din datele dvs. existente.

Unificare straturi tematice copiază toate obiectele spațiale din două sau mai multe straturi tematice existente într-un strat tematic nou.

Suprapunere straturi tematice combină două sau mai multe straturi tematice într-un singur strat tematic. Puteți considera suprapunerea ca o asociere între o serie de hărți și creare a unei singure hărți care să conțină toate informațiile din set.

Dizolvare granițe

Fig. 4.102. Vizualizare grafică analiză spațială Dizolvare graniție

Suprafețele care se suprapun sau împărtășesc o graniță comună sunt unificate pentru a forma o singură suprafață.

Puteți controla ce granițe urmează să fie unificate specificând un câmp. De exemplu, dacă aveți un strat tematic de unități teritoriale și fiecare unitate teritorială are un atribut State_Name, puteți dizolva granițele utilizând atributul State_Name. Unitățile teritoriale adiacente vor fi unificate dacă au aceeași valoare pentru State_Name. Rezultatul final este un strat tematic cu granițe statale.

Extragere date

Fig. 4.103. Vizualizare grafică analiză spațială Extragere date

Creează un fișier zip, CSV sau KMZ cu date din straturile dvs. tematice și o suprafață de interes pe care o specificați.

Unificare straturi tematice

Fig. 4.104. Vizualizare grafică analiză spațială Unificare straturi tematice

Copiază obiecte spațiale din unul sau mai multe straturi tematice existente într-un strat tematic nou, de exemplu:

Am trei straturi tematice pentru Anglia, Țara Galilor și Scoția și doresc un singur strat tematic al Marii Britanii.

Am 12 straturi tematice și fiecare conține informații despre parcele pentru diviziuni teritoriale învecinate. Vreau să le îmbin într-un singur strat tematic, păstrând doar atributele care au același nume și același tip în cele 12 straturi tematice de intrare.

Straturi tematice suprapuse

Fig. 4.105. Vizualizare grafică analiză spațială Straturi tematice suprapuse

Suprapunerea combină două sau mai multe straturi tematice într-un singur strat tematic. Puteți considera suprapunerea ca o asociere între o serie de hărți și creare unei singure hărți care să conțină toate informațiile din set, de exemplu:

Ce parcele se află în lunca de 100 de ani? („În” este doar un alt mod de a spune „Pe”.)

Ce drumuri se află în ce județe?

Ce utilizare a terenului se află pe ce tip de sol?

Ce puțuri există în baze militare abandonate?

Capitolul Zeno 5

Zeno 5. Caracteristici tehnice

Caracteristici tehnice ale instrumentului Zeno 5 sunt următoarele:

Ecran de 3.7 inch cu touchscreen

Procesor ultra -rapid@ 800 MHz cu 256 MB RAM

Receptor GPS integrat

Bluetooth si Wireless LAN

Timp de operare al bateriilor, pana la 10 ore

Camera de 3.2 Mega Pixel cu auto-focusare si blit

Modem 3.8G integrat

Toate functionalitatile unui telefon

Sistem de operare Windows Embedded 6.5.3

Protectie IP54 @ Greutate 375gr

Receptor GPS integrat

Receptor SirfStarIV

48 channels

Precizie 2-5 m
Cu SBAS (WAAS, EGNOS): 1-3 m

Antena GNSS extrena, de exemplu Antena GG03, cu următoarele caracteristici:

GNSS SmartAntenna cu 120 canale

GPS și Glonass( optional)

Upgradabila de la GPS L1,1 Hz …. Pana la L1/L2, GPS/GLONASS, 5 Hz

Greutate – 800 g

Precizie ridicata: 1 cm + 2 ppm,

IP67, -40° – 60°C

Bateria asigura pana la 7 ore de lucru

Zeno 5. Hardware

Părțile componente ale instrumentului Zeno 5 sunt descrise în figurile de mai jos.

ZENO FIELD

Zeno Field reprezintă soluția mobilă utilizată pe instrumente GIS specializate, bazat pe ArcPAD 8 și rulează pe platforma WEH. Zeno Field oferă acces la baze de date și integrează soluțiile GIS cu precizia GNSS.

Zeno Field – Unelte (Tools)

Zeno Field are în componență 3 Bare cu unelte (Tools):

Bara cu unelte principale care conține unelte pentru setarea hărții, straturilor, conectarea la sistemul GNSS, reactualizare ecran etc.

Fig. 5.5. Bara unelte principale

Bara cu unelte de căutare care conține unelte pentru Zoom, identificare obiect, măsurători direct pe hartă, creare interogări etc.

Fig. 5.6. Bara unelte de căutare

Fig. 5.7. Unelte de căutare

Bara cu unelte de editare care conține unelte pentru crearea, măsurarea și / sau editarea unui obiect.

Fig. 5.8. Bara unelte de editare

Zeno Field – Bara de stare

Fig. 5.9. Bara de stare

Zeno Field – Table of Contents

Orice hartă GIS este compusă din straturi (eng: layer(s)). Fiecare strat conține date care au aceleași caracteristici (punct, linie, poligon). O harta (map) contine straturi (layers) și proprietatile acestora. Un strat reprezinta o clasa de obiecte cu caracteristici similare (Ex: cladiri, sosele, stalpi, etc.). Atributele reprezinta proprietatea unui strat (ex.: felul cladirii, Numarul soselei, Materialul stalpului etc.)

Fig. 5.10. Descriere Table of Contents

Zeno Field – Crearea proiectelor

Crearea unui Proiect în Zeno Field necesită parcurgerea următoarelor etape:

Crearea unei hărți noi (1) ”New Map” ;

In bara principala cu unelte se apasa pe sageata neagra de sub simbolul ‘Dosar’ pentru a deschide lista. Se apasa pe optiunea ”New” pentru deschiderea submeniului. Se apasa pe optiunea ”Map”. Zeno Field va crea o harta noua. Acum se pot adauga date in noua harta.

Fig. 5.11. Creare hartă noup (New – Map)

Definirea sistemului de proiecție sau selecarea unui fișier cu extensia *prj (2);

Se deschide tabela ”Table of Contents”. Se apasă pe butonul ”Map Projection”. Se caută fișierul cu extensia *.prj corespunzător. Se apasă OK.

Fig. 5.12. Selectare fișier care conține Sistemul de coordonate

Definirea fișierelor de tip Shapefile (*shp), care pot fi fișiere de tip punct, linie sau poligon (3) ”New Shapefile”. Fiecare fișier va fi creat pe un strat separat;

In bara principala cu unelte se apasă pe săgeata neagra de sub simbolul ‘Dosar’ pentru a deschide lista. Se apasă pe opțiunea ”New” și se deschide submeniul. Se apasă pe opțiunea ”Shapefile” .

Fig. 5.13. Creare fișier shapefile

Se selectează geometria dorita (punct, linie, poligon): Point, Polyline, Polygon, etc. și se apasă pe butonul + pentru a adăuga atribute. Se va specifica numele câmpului și se va defini tipul datelor: text, numeric, data etc. apoi se apasă OK.

Pentru a stoca fotografii ca un atribut se creează un câmp text. Denumirea câmpului va fi obligatoriu photo, image sau picture. Se va aloca o lungime minimă de 20 de caractere.

Fig. 5.14. Definirea tipului atributelor

Definirea atributelor pentru fiecare fișier creat la pasul anterior (4). Fiecare atribut va fi definit separat și se va ține cont de natura informației (data, numeric, text etc.).

Daca este necesar se pot crea mai multe câmpuri cu atribute. Se definește calea și numele fișierului de tip *.shp.

Fig. 5.15. Definirea atributelor

Zeno Field – caracteristici de bază

Salvarea proiectelor

La terminarea lucrului harta poate fi salvata si se poate părăsi programul Zeno Field. Se apasă pe simbolul ”Save” din bara principala cu unelte. Daca este prima data când se salvează harta se va cere sa i se atribuie un nume.

Fig. 5.16. Butonul Salvare

Pentru părăsirea programului Zeno Field se apasă pe săgeata aflata sub simbolul ”Open Map” pentru a deschide lista și se apasă pe opțiunea ”Exit”.

Fig. 5.17. Părăsirea programului

Schimbare / Editare proprietăți Harta, Strat

Orice hartă poate fi configurată de utilizator în diverse moduri (Map Properties) în vederea afișării unor elemente specifice (Nord, Titlu, Scara etc.). Orice strat poate fi configurat de utilizator în diverse moduri (Layer Properties) în vederea modificării simbolului, editării atributelor etc.

Fig. 5.18. Editare proprietăți strat

Zoom

Există mai multe opțiuni cu privire la Zoom și anume:

Zoom In/Aut

Pan

Rotirea hărții

Zoom fix In/Out

Zoom pe obiectul selectat

Centrare pe poziția GPS

Zoom la dimensiunea maxima

Zoom pe strat

Întoarcere la dimensiunea anterioara

Spre următoarea dimensiune

Fig. 5.19. Meniul Zoom

Interogare

Zeno Field oferă unelte pentru interogare și obținerea informațiilor specifice direct in teren.

Cu Zeno Field se pot obține:

Informații despre obiecte doar prin apăsarea lor pe ecran

Informații adiționale despre obiecte prin intermediul imaginilor atașate sau a înregistrărilor video sau audio

Localizarea unui obiect aflat in limitele hărții, etichetarea sa și zoom pe acesta

Găsirea unei locații și zoom pe aceasta

Măsurarea distantei dintre obiecte

Determinarea suprafeței unui obiect de tip poligon

Exemple de interogări:

Find

Se apasă pe butonul ”Find” din bara de căutare, apoi se selectează stratul în care se va realiza interogarea. Opțional se poate selecta câmpul unde se va căuta sau se utilizează simbolul ” * ” pentru a căuta în toate câmpurile din strat. Din lista de operatori se selectează operatorul dorit și se definește o valoare de căutare. Opțional pot fi mai multe câmpuri de căutare, selectând AND sau OR. Listele cu rezultate pot fi sortate apăsând pe capul coloanei respective. Rezultatele interogării pot fi vizualizate și selectate din Tab-ul Results. Obiectul rezultat în urma unei interogări va fi subliniat si setat ca destinație pentru navigare. Obiectul va fi de asemenea etichetat utilizând valoarea câmpului care a fost căutat.

Fig. 5.20. Interogare pentru găsirea unui obiect

Measure

Măsurarea unei distanțe sau a unei suprafețe se realizează din meniul derulant de sub butonul ”Identify”. De asemenea poate fi realizată și o măsurare radială.

Fig. 5.21. Măsurare distanță între 2 puncte

Fig. 5.22. Măsurare distanță radială

Hyperlinks

Prin aceste legături se pot vizualiza fotografii, se pot reda înregistrări video sau accesa pagini Web. Legăturile trebuie activate pentru fiecare strat în parte, din proprietățile acestuia.

Fig. 5.23. Activare Hyperlink

Odată ce legăturile au fost activate pentru un strat se apasă pe săgeata aflata sub butonul ”Identify”. Se apasă pe opțiunea ”Hyperlinks” Se apasă pe obiectul pentru care dorim sa afișam legătura. Zeno Field va lansa programul asociat cu legătura și o va afișa pe ecran. Se apasă OK pentru a închide aplicația externă și a reveni la Zeno Field.

Fig. 5.24. Deschiderea unui Hyperlink

Digitizare

Crearea punctelor prin digitizare se realizează parcurgând următoarele etape:

Se apasă butonul Start / Stop Editing și se selectează stratul de puncte pe care va fi amplasat noul punct

Fig. 5.25. Alegerea stratului pe care se va digitiza un punct

Se apasă butonul Point pentru a porni procesul de digitizare

Fig. 5.26. Crearea unui Punct

Se punctează pe hartă în locul unde dorim amplasarea noului punct

Se introduc atributele corespunzătoare pentru noul punct

Fig. 5.27. Introducere atribute punctului digitizat

Se apasă Ok

Crearea unei polilinii prin digitizare se realizează parcurgând următoarele etape:

Se apasă butonul Start / Stop Editing și se selectează stratul de tip linie pe care va fi amplasat noua linie

Fig. 5.28. Alegerea stratului pe care se va digitiza o polilinie

Se apasă butonul Polyline pentru a porni procesul de digitizare

Fig. 5.29. Alegerea opțiunii de polilinie

Se punctează pe hartă în locul unde dorim amplasarea primului vertex al poliliniei, apoi se apasă butonul Proceed pentru a continua / finaliza linia

Fig. 5.30. Digitizare polilinie

Se introduc atributele corespunzătoare pentru noul punct

Fig. 5.31. Introducere atribute poliliniei digitizată

Se apasă Ok

Crearea unui poligon prin digitizare se realizează parcurgând următoarele etape:

Se apasă butonul Start / Stop Editing și se selectează stratul de tip poligon pe care va fi amplasat noul poligon

Se apasă butonul Poligon pentru a porni procesul de digitizare

Fig. 5.32. Alegerea opțiunii de poligon

Se punctează pe hartă în locul unde dorim amplasarea primului vertex al poligonului, apoi se apasă butonul Proceed pentru a continua / finaliza linia

Fig. 5.33. Digitizare poligon

Se introduc atributele corespunzătoare pentru noul punct

Fig. 5.34. Introducere atribute poligon digitizat

Se apasă Ok

Ștergere

Pentru a putea șterge un element, se selectează elementul care dorim să îl ștergem apoi se alege opțiunea Delete Feature.

Fig. 5.35. Ștergere element

Setare GNSS

Pentru a deschide meniul de setări GPS se apasă pe butonul GPS Preferances… și se completează casetele ca în figura de mai jos.

Fig. 5.36. Deschidere submeniu GPS

Fig. 5.37. Meniul GPS Preferences

Modul de achiziție al datelor poate fi stabilit de la opțiunea GPS Preferances – Capture.

Opțiunea Enable Averaging se utilizează pentru utilizarea valorii medii când se realizează mai multe observații asupra aceluiași punct sau aceluiași vertex al unei linii sau poligon

Opțiunea Streaming: se utilizează când dorim achiziția într-un mod continuu vertexii unei linii sau a unui poligon la o distanță impusă

Fig. 5.38. Caseta Capture

Indicatorii de calitate se stabilesc de la opțiunea GPS Preferances – Quality. Utilizatorul poate seta alerte în funcție de anumiți indicatori de calitate PDOP, VDOP etc.

Fig. 5.39. Caseta Quality

Înălțimea antenei se stabilește de la opțiunea GPS Preferances – GPS Height. Dacă se folosește antena externă se va introduce înălțimea jalonului, daca nu se va introduce înălțimea de 1,5m.

Fig. 5.40. Caseta GPS Height

Configurare RTK

Configurarea unui profil RTK se realizează din meniul GNSS Settings. Implicit există doar profilul SBAS, fără corecții.

Fig. 5.41. Meniul GNSS Settings

Opțiunile pentru crearea, încărcarea, salvarea sau modificarea unui profil RTK sunt:

Creare profil nou – New Profile

Încărcare profil existent – Load Profile

Salvare profil – Save Profile

Ștergere profile – Delete Profile

Proprietăți profil – Profile Properties

În figurile de mai jos sunt exemplificați pașii care trebuie urmați pentru crearea unui profil nou RTK.

Fig. 5.42. Creare serviciu Rompos

Fig. 5.43. Conectare la serviciu Rompos

Achiziția datelor

Colectarea datelor in teren cu Zeno Field

Selectam un punct, o linie sau un poligon

Măsuram obiectul respectiv

Introducem unul sau mai multe atribute

Opțional facem o fotografie care se atașează obiectului măsurat

Exemplu:

Crearea unui proiect nou în Sistemul Stereo 70 cu următoarele shapefile-uri:

Clădiri, cu atributele: Denumire (tip text), Suprafata (tip numeric), Proprietar (tip text), Data inventariere (tip data);

Drum, cu atributele: Tip drum (tip text), Lungime (tip numeric), Data inventariere (tip data);

Arbori, cu atributele: Specia (tip text), Inaltime (tip numeric), Data inventariere (tip data);