O analiză comparativă a două șiruri cunoscute [614642]
1
O analiză comparativă a două șiruri cunoscute
Prof. Cotae MarianaFIuliana
In această lucrare îmi propun să evidențiez câteva aspecte asemănătoare ale șirurilor
()1 nns≥și ()1 nnc≥ cu termenul general 1 1 1 1 … 2
2 3 ns n
n= + + + + − , respectiv
1 1 1 1 … ln 2 3 nc n n= + + + + − , aspecte grupate în secvențele A,B,C,D,E. Șirul ()1 nns≥ poartă
denumirea de șirul lui Ioachimescu.
A. Ambele șiruri folosesc duble inegalități în demonst rarea mărginirii și
monotoniei.
1. Să se arate că ( )1 1 2 1
1k k
k k < + − <
+, pentru orice k∗∈ℕ.
Soluție Folosind scrierea 11
1k k
k k + − =
+ + și dubla inegalitate
1 1 1
2 1 1 2 k k k k < <
+ + + se ajunge la inegalitatea căutată.
2. Să se arate că 1 1 ln( 1) ln 1k k k k < + − < +, pentru orice k∗∈ℕ.
Soluție
Se folosesc proprietățile cunoscute ale șirurilor ()1 nne≥ (strict crescător, mărginit și
convergent către e) și ()1 nnf≥(strict descrescător, mărginit și convergent către e) cu termenul
general 11n
nen = + , respectiv 111n
nfn+ = + , de unde se obține dubla inegalitate
11 1 1 1 , n n
e n n n +
∗ + < < + ∀ ∈ ℕ, iar de aici prin logaritmare ajungem la
1 1 ln( 1) ln 1n n n n < + − < +.
Comentariu: Aceste inegalități pot fi demonstrate prin aplicare a Teoremei lui Lagrange
funcțiilor []1 1 : ; 1 , ( ) 2 f k k f x x + → = ℝ și [ ]2 2 1: ; 1 , ( ) f k k f x x+ → = ℝ , pentru fiecare k∗∈ℕ.
2
B. Ambele șiruri pot fi obținute ca un caz particular (pen tru un anumit
număr sau pentru o anumită funcție) al unui șir generaliz at.
3. Se consideră șirul ()1 nna≥cu termenul general
1 1 1 1 … ,
2 3 na n
nα = + + + + −
unde α∈ℝ. Să se arate că:
a) Există ( ) lim nna λ α
→∞ = pentru orice α∈ℝ;
b) 1lim ( (2)) 2nnn a λ
→∞ − = în cazul 2α=.
Soluție a)
11 1 ( 1 )
1 1 1
1 1
111n n a a n n
n n n n
n n
nαα
α+− = − + − = − =
+ + + +
= −
++ +
Trebuie analizate cazurile:
I) 2α=. Din relația de mai sus obținem că 1 0, 1 n n a a n +− < ∀ ≥ , așadar șirul este
strict descrescător, ceea ce înseamnă că 1, 1 na n < − ∀ ≥ . Prin înșiruirea relației din
problema 1, se obține ( ) 2 1 2 2 na n n > + − − > − , 1n∀ ≥ , adică
2 1, 1 na n − < < − ∀ ≥ . Deci șirul este convergent și 2 (2) 1 λ− ≤ < − . Limita (2) λ se
numește constanta lui Ioachimescu .
Pentru 2α=, folosim notațiile n n a s = și () (2) 2; 1 sλ= ∈ − − , 1, 45 s≈ − .
II) 2α≠. Utilizăm scrierea
( )1 1 1 1 … 2 2
2 3 na n n
nα = + + + + − + −
și deducem că , 2 ( ) , 2 pentru
pentru αλ α α+∞ < =−∞ > .
b) (2) lim ( (2)) lim 1n
nn n an a
nλλ
→∞ →∞ −− =
3
Șirul ()1 nnx≥ definit prin 1
nx
n= este strict descrescător. Aplicăm Lema Stolz-Cesaro pentru
cazul 0
0.
( ) ( )
( )( )( )( )
( )( ) ( )
( )( )112( 1 ) (2) (2) 1lim lim 1 1 1
1 1
12( 1 ) 1 1lim 1 lim 1 2
1 1 1
lim 2 1 lim 2 1 1
1
lim 1 lim lim
1n n
n n
n n
n n
n n n n n a a n
n n
n n n n
n n
nn n n n
n n n n n
nn n n n n n n
n n
nn n n
n n λ λ +
→∞ →∞
→∞ →∞
→∞ →∞
→∞ →∞ → − + − − − − += =
+ − − −+ +
+ − − + = + = + − = + − + − +
= + − = + − + + = + −
= + − = =
+ + 1 1
2 11n
n∞=
++
Așadar (2) 1lim 1 2n
na
nλ
→∞ −=.
4. Se consideră șirul ()1 nnb≥cu termenul general
1 1 1 1 … ln , 2 3 nb n nα = + + + + −
unde α∈ℝ. Să se arate că:
c) Există ( ) lim nnb λ α
→∞ = pentru orice α∈ℝ;
d) 1lim ( (1)) 2nnn b λ
→∞ − = și limln ( (1)) 0 nnn b λ
→∞ − = în cazul 1α=.
Soluție a)
1
11 1 1 (ln( 1) ln ) ln 1 1
1 1 1 ln 1 1n n
nnb b n n n n n
n n α α
α+
++− = − + − = − = + +
= − + +
Trebuie analizate cazurile:
4
I) 1α=. Din relația de mai sus obținem că 1 0, 1 n n b b n +− < ∀ ≥ , așadar șirul este
strict descrescător, ceea ce înseamnă că 1, 1 nb n < ∀ ≥ . Prin înșiruirea relației din
problema 2, se obține ln( 1) ln 0 nb n n > + − > , 1n∀ ≥ , adică 0 1, 1 nb n < < ∀ ≥ . Deci
șirul este convergent și 0 (1) 1 λ≤ < . Limita (1) λ se numește constanta lui Euler.
Pentru 1α=, folosim notațiile n n b c = și (1) 0,57 cλ= ≈ .
II) 1α≠. Utilizăm scrierea
( )1 1 1 1 … ln 1 ln 2 3 nb n n nα = + + + + − + −
și deducem că , 1 ( ) , 1 pentru
pentru αλ α α+∞ < =−∞ > .
b) (1) ln limln ( (1)) lim 1n
nn n bnn b n
nλλ
→∞ →∞
−− = ⋅
lim 1 n
nn
→∞ = (Se poate folosi și Criteriul Cauchy-d’Alembert )
ln lim lim ln ln1 0 n
n n nnn→∞ →∞ = = =
Ne ocupăm de (1) lim 1n
nb
nλ
→∞ −. Șirul ()1 nnx≥ , definit prin 1
nxn=este strict descrescător și
încercăm să aplicăm Lema Stolz-Cesaro pentru cazul 0
0.
( ) ( )11(ln( 1) ln ) (1) (1) 1lim lim 1 1 1
1 ( 1)
1 1 1 lim ( 1)ln 1 lim ln 1 ln 1 n n
n n
n n n
n n n n b b n
n n n n
n n n n n n n λ λ +
→∞ →∞
→∞ →∞ − + − − − − += =
− − + +
= − + + + = − + + + +
Avem 1lim ln 1 1 n
n n→∞ + = și
1 1 1 ln 1 1 ln 1 1lim ln 1 lim lim 1 1 n
n
n n n nn n n n n
n n →∞ →∞ →∞ − + + − + + − + + = = .
Cum
5
( )( )0
0
20 0 0 0 0 1 1 1 ln 1 1 ln 1 1 1 1 1 lim lim lim lim lim 2 2 2( 1) 2 x x H x x x xxx x x x x
x x x x x − + + − + − − + + − + + = = = = = − +ց ց ց ց ց, se
obține, folosind definiția cu șiruri a limitei unei funcții în 0, că
11 ln 1 1lim 1 2nnn
n→∞ − + + = − .
Deci ( )( )1(1) (1) 1 1 lim 1 1 1 2 2
1n n
nb b
n n λ λ +
→∞ − − − = − =
−+. Așadar (1) 1lim 1 2n
nb
nλ
→∞ −=.
Și se ajunge la (1) ln lim ln ( (1)) lim 0 1n
nn n bnn b n
nλλ
→∞ →∞
−− = ⋅ =
5. Fie [) : 1; f∞ → ℝ o funcție derivabilă și crescătoare, cu derivata de screscătoare.
Pentru fiecare număr 1k≥ se alege [] ; 1 ka k k ∈ + . Să se demonstreze că șirul
()1 nnx≥, definit prin 1 2 '( ) '( ) … '( ) ( ) n n x f a f a f a f n = + + + − este convergent.
Soluție
Obținem că '( ) 0 f x ≥, pentru orice [)1; x∈ ∞ , deoarece funcția feste derivabilă și
crescătoare. Conform Teoremei lui Lagrange , pentru orice 1k≥, există () ; 1 kc k k ∈ + astfel
încât
( 1) ( ) '( ) k f k f k f c + − = .
Atunci ( )1 2 (1) '( ) '( ) … '( ) ( ) (1) n n x f f a f a f a f n f + = + + + − − =
( )1
1 2
1'( ) '( ) … '( ) ( 1) ( ) n
n
kf a f a f a f k f k −
== + + + − + − = ∑
( )1
'
1'( ) ( ) '( ) n
n k k
kf a f a f c −
== + − ∑
Dar 'feste descrescătoare și avem '( 1) '( ) '( ) k f k f a f k + ≤ ≤ și '( 1) '( ) '( ) k f k f c f k + ≤ ≤ , de
unde '( ) '( ) '( ) '( 1),1 1. k k f a f c f k f k k n − ≤ − + ≤ ≤ −
6
Așadar
1 1
' ' '
1 1 (1) '( ) ( ) '( ) '( ) ( ) '( 1) '( ) (1) '( ) n n
n n k k n n
k k x f f a f a f c f a f k f k f a f f n − −
= = + ≤ + − ≤ + − + = + − ∑ ∑
și folosind monotonia derivatei rezultă că '(1) (1) nx f f + ≤ , deci șirul ()1 nnx≥este mărginit.
Deoarece ( )'
1 1 1 '( ) ( 1) ( ) ( ) '( ) 0 n n n n n x x f a f n f n f a f c + + + − = − + − = − ≤ , pentru orice
1n≥, obținem că șirul ()1 nnx≥este descrescător.
Fiind monoton și mărginit, șirul ()1 nnx≥este convergent.
OBSERVAȚIE: Pentru fiecare număr 1k≥ se alege [] ; 1 ka k k k = ∈ + . Pentru
( ) 2 f x x = , șirul ()1 nnx≥ devine șirul lui Ioachimescu ()1 nns≥ convergent către ()2; 1 s∈ − − ,
iar pentru 1( ) f x x=, șirul ()1 nnx≥ devine șirul ()1 nnc≥ convergent către constanta lui Euler
()0;1 c∈ .
C. Cum limita oricărui subșir al unui șir este egală cu li mita șirului,
îmbogățim mulțimea șirurilor care au ca limită constanta l ui Euler sau
constanta lui Ioachimescu, atașând subșirurile acestor do uă șiruri
()1 nns≥ și()1 nnc≥. De asemenea, putem construi șiruri care au limită,
folosind operații între șirurile din mulțimea tocmai amintită și alte
șiruri.
6. Se consideră șirul ()1 nns≥cu termenul general 1 1 1 1 … 2
2 3 ns n
n= + + + + − ,
care este convergent și () lim 2; 1 nns s
→∞ = ∈ − − .
a)Să se arate că 10, dacă 2
1 1 lim ( ) , dacă 2 2
1, dacă 2t
nnt
n s s t
t→∞ <
− = =
∞ > .
b) Să se calculeze 1 lim ( ) n n nn s s +→∞ − .
b) Să se calculeze 1 lim(1 ) n
n n ns s +→∞ + − .
Soluție a) Știm din problema 3 că 1lim ( ) 2nnn s s
→∞ − = . Scrierea
1
2lim ( ) lim ( ) tt
n n n n n s s n n s s −
→∞ →∞ − = − ajută la concluzia dorită.
7
b)
1 1 1 1 1 lim ( ) lim ( ) lim 1( ) ( ) 0 1 2 2 n n n n n n n n n nn s s n s s s s n s s n s s n+ + + →∞ →∞ →∞ − = − + − = + − − − = − = +
c) ( ) 1
11
0
1 1 lim(1 ) lim(1 ) 1 n n
n n n s s s s n
n n n n n n s s s s e +
+−−
+ + →∞ →∞ + − = + − = = .
7. Se consideră șirul ()1 nnc≥cu termenul general 1 1 1 1 … ln , 2 3 nc n n= + + + + − care este
convergent și () lim 0;1 nnc c
→∞ = ∈ .
a)Să se arate că 0, dac ă 1
1lim ( ) , dac ă 1 2
, dac ă 1 t
nnt
n c c t
t→∞ <
− = =
∞ > , ( )lim ln ( ) 0 t
nnn c c
→∞ − = , t∀ ∈ ℝ.
b) Să se calculeze 1 lim ( ) n n nn c c +→∞ − , 1 limln ( ) n n nn c c +→∞ − .
b) Să se calculeze 1 lim(1 ) n
n n nc c +→∞ + − , ln
1 lim(1 ) n
n n nc c +→∞ + − .
Soluție a) Știm din problema 4 că 1lim ( ) 2nnn c c
→∞ − = . Scrierea 1lim ( ) lim ( ) t t
n n n n n c c n n c c −
→∞ →∞ − = −
și ( ) ( )1lim ln ( ) lim ln ln ( ) t t
n n n n n c c n n c c −
→∞ →∞ − = − ajută pentru a ajunge la concluzia dorită. De
asemenea, limln ( ) 0 nnn c c
→∞ − = și ( ) ( )1lim ln ( ) lim ln ln ( ) 0 t t
n n n n n c c n n c c −
→∞ →∞ − = − = , pentru 1t<.
Pentru 1t>, folosim scrierea ( )( )ln lim ln ( ) lim ( ) t
t
n n n n nn c c n c c n→∞ →∞ − = − . Cum
[ ][ ] 1 2 ( 1)…( 1)ln ln ln ( 1)ln lim lim lim … lim t t t t t
x H x H x H H x H t t t t x x t x t t x
x x x x ∞ ∞ ∞ ∞ ∞ − − − ∞ ∞ ∞ ∞ ∞
→∞ →∞ →∞ →∞ − − + −= = = = =
[ ][ ][ ]
[ ]1
1( 1)…( )ln ( 1)…( ) lim lim 0
ln t t
t t H x x t t t t x t t t t
x x x ∞− − ∞
− + + →∞ →∞ − − − − = = = (unde []t este partea întreagă a
numărului real t) se obține, folosind definiția cu șiruri a limitei unei funcții în ∞, că
( )ln lim 0 t
nn
n→∞ =, deci ( )lim ln ( ) 0 t
nnn c c
→∞ − = , pentru orice 1t>.
În concluzie ( )lim ln ( ) 0 t
nnn c c
→∞ − = , pentru orice t real.
b) ( )1 1 1 1 1 lim ( ) lim ( ) lim 1 ( ) ( ) 0 1 2 2 n n n n n n n n n nn c c n c c c c n c c n c c n+ + + →∞ →∞ →∞ − = − + − = + − − − = − = +
8
( )1 1 1 ln lim ln ( ) lim ln ( ) lim ln 1 ( ) ln ( ) ln( 1) n n n n n n n n n nn c c n c c c c n c c n c c n+ + + →∞ →∞ →∞ − = − + − = + − − − = +
( )1ln lim ln 1 ( ) ln ( ) 1 0 0 0 1 1 ln 1 ln(1 ) ln n n nnn c c n c c
nn n +→∞
= + − − − = ⋅ − = + +
c) ( ) 1
11
0
1 1 lim(1 ) lim(1 ) 1 n n
n n n c c c c n
n n n n n n c c c c e +
+−−
+ + →∞ →∞ + − = + − = =
( ) 1
11ln ln 0
1 1 lim(1 ) lim(1 ) 1 n n
n n n c c c c n
n n n n n n c c c c e +
+−−
+ + →∞ →∞ + − = + − = =
8. Să se calculeze
11 1 lim n
nk kk→∞ = − ∑ .
Soluție.
Din egalitatea 1 1 1 1 1 1 1 … 2 1 … ln 2 3 2 3 n n s c n n n n − = + + + + − − + + + + − , obținem că
( )
11 1 lim lim 2 ln n
n n n n ks c n n kk→∞ →∞ = − = − + − = ∑
ln lim 2 n n nns c n
n→∞ = − + − = ∞ , deoarece 1
ln 1 lim lim lim 0 1 2
2x H x x x x
x x
x∞
∞
→∞ →∞ →∞ = = = și, folosind
definiția cu șiruri a limitei unei funcții în ∞, avem ln lim 0
nn
n→∞ =.
9
D. Putem arăta convergența unor șiruri asociate celor două și ruri ()1 nns≥ și
()1 nnc≥.
9. Să se arate că șirul ()1 nna≥ cu termenul general
1 1 1 sin1 sin sin … sin 2
2 3 na n
n= + + + + − este convergent.
Soluție.
Se observă că putem scrie șirul ()1 nna≥cu ajutorul șirului lui Ioachimescu ()1 nns≥, astfel:
1 1 1 1 1 1 1 1 1 sin1 sin sin … sin 1 … 1 … 2
2 3 2 3 2 3 na n
n n n = + + + + − + + + + + + + + + −
11 1 sin n
n n
ka s
k k = = − + ∑ .
Considerăm șirul ()1 nnb≥cu termenul general
11 1 sin n
n
kb
k k = = − ∑ și funcția
: 0; , ( ) sin . 2f f x x x π → = − ℝ Cum feste derivabilă și '( ) cos 1 0 f x x = − < , rezultă că f
este strict descrescătoare și, în consecință, ( )110 0 1n n b b f f n+ − = < + = + , deci șirul ()1 nnb≥
este strict descrescător.
Considerăm funcția 3: 0; , ( ) sin . 2g g x x x x π → = − + ℝ Folosind derivata a treia
(3) ( ) cos 6 0 g x x = − + > , deducem că funcția (2) geste strict crescătoare și cum
(2) ( ) sin 6 g x x x = − + avem că (2) (2) ( ) (0 ) 0, 0; 2g x g x π > + = ∀ ∈ . Iarăși obținem că 'geste
strict crescătoare și cum ' 2 ( ) cos 1 3 g x x x = − + avem că ' ' ( ) (0 ) 0, 0; 2g x g x π > + = ∀ ∈ . Și
astfel geste strict crescătoare și ajungem la ( ) (0 ) 0, 0; 2g x g x π > + = ∀ ∈ , ceea ce înseamnă
că am demonstrat inegalitatea următoare: 3sin , 0; 2x x x x π − > − ∀ ∈ .
Cum 10 1 , 2k
kπ∗< ≤ < ∀ ∈ ℕ, aplicând inegalitatea anterioară, obținem
2
1 1 1 2 2 1 1 1 1 1 1 1 sin 1 1 2 ( 1) 1 n n n n n
k k k k k k k k k k k k k k = = = = = − > − > − > − − > − − − > − − − ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ,
10
deci șirul ()1 nnb≥este mărginit inferior. Fiind strict descrescător ș i mărginit inferior, șirul
()1 nnb≥este convergent.
Cum , 1 n n n a b s n = + ∀ ≥ și se știe că șirul ()1 nns≥este convergent, deducem că șirul
()1 nna≥este convergent.
10. Să se arate că șirul ()1 nna≥ cu termenul general
1 1 1 sin1 sin sin … sin ln 2 3 na n n= + + + + − este convergent.
Soluție.
Se observă că putem scrie șirul ()1 nna≥cu ajutorul șirului ()1 nnc≥, astfel:
1 1 1 1 1 1 1 1 1 sin1 sin sin … sin 1 … 1 … ln 2 3 2 3 2 3 na n n n n = + + + + − + + + + + + + + + −
11 1 sin n
n n
ka c k k = = − + ∑ .
Considerăm șirul ()1 nnb≥cu termenul general
11 1 sin n
n
kbk k = = − ∑ și funcția
: 0; , ( ) sin . 2f f x x x π → = − ℝ Cum feste derivabilă și '( ) cos 1 0 f x x = − < , rezultă că f
este strict descrescătoare și, în consecință,
( )110 0 1n n b b f f n+ − = < + = + , deci șirul ()1 nnb≥este strict descrescător.
Considerăm funcția 2: 0; , ( ) sin . 2g g x x x x π → = − + ℝ Folosind derivata a doua
(2) ( ) sin 2 0 g x x = − + > deducem că funcția 'geste strict crescătoare și cum
'( ) cos 1 2 g x x x = − + avem că ' ' ( ) (0 ) 0, 0; 2g x g x π > + = ∀ ∈ . Și astfel geste strict
crescătoare și ajungem la ( ) (0 ) 0, 0; 2g x g x π > + = ∀ ∈ , ceea ce înseamnă că am demonstrat
inegalitatea următoare: 2sin , 0; 2x x x x π − > − ∀ ∈ .
Cum 10 1 , 2kkπ∗< ≤ < ∀ ∈ ℕ, aplicând prin înșiruire inegalitatea anterioară, obținem
2
1 1 2 2 1 1 1 1 1 1 sin 1 1 2 ( 1) 1 n n n n
k k k k k k k k k k k = = = = − > − > − − > − − − > − − − ∑ ∑ ∑ ∑ ,
11
deci șirul ()1 nnb≥este mărginit inferior. Fiind strict descrescător ș i mărginit inferior, șirul
()1 nnb≥este convergent.
Cum , 1 n n n a b c n = + ∀ ≥ și se știe că șirul ()1 nnc≥este convergent, deducem că șirul
()1 nna≥este convergent.
E. Calculăm câteva limite în cascadă cu ajutorul limitelor și rurilor ()1 nnc≥și
()1 nns≥ cu prezentarea și a altor metode de rezolvare ( util izând
criterii, sume Riemann, dezvoltarea unei funcții în se rie Taylor).
11.
a) Să se calculeze limitele șirurilor ()1 nnx≥și ()1 nny≥cu termenul general
1 1 1 1 … 2 3 nxn= + + + + , respectiv 1 1 1 1 …
2 3 ny
n= + + + + .
b) Să se arate că
1 1 1 lim 1 … ln 2 2 3 2 n n→∞ − + − − = și 1 1 1 lim 1 … (1 2)
2 3 2 ns
n→∞ − + − − = − .
c) Să se arate că
1 1 1 lim … ln 2 1 2 2 n n n n →∞ + + + = + + și 1 1 1 lim …
1 2 2 n n n n →∞ + + + = ∞ + +
d) Să se arate că
1 1 1 ln 2 lim … 2 1 2 3 2 (2 1) 2 n n n n n →∞ + + + = + + + − .
e) Să se calculeze
2 2 2 1 1 1 lim … 1
1 2 nn n n n →∞ + + + =
+ + + .
Soluție.
a) Se observă că 1 1 1 lim 1 … lim( ln ) 2 3 nn n c n c n→∞ →∞ + + + + = + = +∞ = ∞ și
1 1 1 lim 1 … lim( 2 )
2 3 nn n s n s
n→∞ →∞ + + + + = + = +∞ = ∞
Alte variante:
12
• Folosind inegalitatea
11
21 1 1 1 1 1 1 … … 2 2 1 2 2 2 2 2 2
kk
k k k k k k
termeni −−+ > + + + = ⋅ = −, pentru orice
k∗∈ℕ se ajunge la 212kkx≥ + , pentru orice k∗∈ℕ.
Cum pentru fiecare n∗∈ℕ există k∗∈ℕastfel încât 12 2 k k n+≤ < , știind că șirul ()1 nnx≥ este
strict crescător putem scrie că 2 2
2log 1 1 log 1 1 2 2 2 k nn n kx x − + ≥ ≥ + > + = . De unde deducem că
1 1 1 lim 1 … 2 3 n n→∞ + + + + = ∞ .
• Din inegalitatea 1 1 1 1 1 1 1 … 1 … 2 3 2 3 n n+ + + + > + + + + se obține rapid prin Criteriul
comparației la infinit că 1 1 1 lim 1 …
2 3 n n→∞ + + + + = ∞ .
b) ( ) ( )1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 … 1 … ln 2 2 … ln 2 2 3 2 2 3 2 2 4 2 n n n n n − + − − = + + + + − − + + + + =
2 2 ( ln ) ln 2 ln 2 n n n n c c n n c c = − + + = − + , deci 1 1 1 lim 1 … ln 2 2 3 2 n n→∞ − + − − = .
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 … 1 … 2 …
2 3 2 2 3 2 2 4 2 n n n − + − − = + + + + − + + + =
2 2 2 2 2( 2 ) 2 n n n n s n s n s s = + − + = − , deci 1 1 1 lim 1 … (1 2)
2 3 2 ns
n→∞ − + − − = −
c) 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 … 1 … 2 … … 2 3 2 2 3 2 2 4 2 1 2 2 n n n n n n − + − − = + + + + − + + + = + + + + +
și conform subpunctului b) avem 1 1 1 lim … ln 2 1 2 2 n n n n →∞ + + + = + +
Alte variante :
• Dezvoltarea ln(1 ) x+în serie Taylor în jurul originii și obținem
2 3 2 2 1
2 1 ln(1 ) … 2 3 2 (2 1)(1 ) n n
n
xx x x x x x n n c +
++ = − + − − − + + , unde (0; ) xc x ∈ . Pentru 1x= se
obține 2 1 1 1 1 1 ln 2 1 … 2 3 2 (2 1)(1 ) nn n c += − + − − − + + , unde (0;1) c∈ și prin trecere la
limită se deduce că 1 1 1 lim … ln 2 1 2 2 n n n n →∞ + + + = + +
13
• scriem
11 1 1 1 1 … 1 2 2 1n
kk n n n n
n=+ + + = ⋅ + + +∑ ca o sumă Riemann atașată funcției
integrabile [ ]1: 0;1 , ( ) 1f f x x→ = +ℝ , diviziunii 1 2 1 0; ; ;… ; nn n
n n n n − ∆ = cu
lim 0 nn→∞ ∆ = și sistemului de puncte intermediare 1 2 1 ; ;… ; nn n
n n n n ζ− = și avem
1
1
0
01 1 1 1 lim … ln(1 ) ln 2 1 2 2 1 ndx x n n n x →∞ + + + = = + = + + + ∫.
1 1 1 1 1 1 1 1 1 … 1 … 2 …
1 2 2 2 3 2 2 4 2 n n n n n + + + = + + + + − + + + = + +
21 1 1 1 1 1 1 … … 2 2 1 2 3 2 2 n n s n s n
n n = + + + + − + + + = + − − =
2 (2 2 1) n n s s n = − + −
1 1 1 lim …
1 2 2 n n n n →∞ + + + = ∞ + +
Altă variantă
1 1 1 … 2 1 2 2 2 n n
n n n n + + + > =
+ + , apoi folosim Criteriul comparației la
infinit și obținem același rezultat.
d) 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 … … … 2 1 2 3 2 (2 1) 2 1 2 2 2 2 2 1 2 2 n n n n n n n n n n n + + + = + + + − + + + + + + − + + + + +
Se observă că șirul ()1 nnu≥cu termenul general 1 1 1 … 2 1 2 2 2 2 nun n n n = + + + + + + este subșir al
șirului ()1 nnv≥ cu termenul general 1 1 1 … 1 2 2 nvn n n = + + + + + , 2 n n u v = , deci
1 1 1 ln 2 ln 2 lim … ln 2 2 1 2 3 2 (2 1) 2 2 n n n n n →∞ + − − = − = + + + − .
Altă variantă
Scriem
11 1 1 1 2 1 … 2 1 2 1 2 3 2 (2 1) 2 2n
kk n n n n n
n=+ + + = ⋅ − + + + − +∑ ca o sumă Riemann
atașată funcției integrabile [ ]1: 0; 2 , ( ) 2f f x x→ = +ℝ , diviziunii 2 4 2 2 2 0; ; ;…; ; nn n
n n n n − ∆ =
cu lim 0 nn→∞ ∆ = și sistemului de puncte intermediare 1 3 2 1 ; ;… nn
n n n ζ− = și avem
14
( )2
2
0
01 1 1 1 1 1 ln 2 lim … ln(2 ) ln 4 ln 2 . 2 1 2 3 2 (2 1) 2 2 2 2 ndx x n n n n x →∞ + + + = = + = − = + + + − + ∫
e) ( ) 2 2 2
2 2 2 1 1 1 lim … lim 2 2
1 2 n n n n n s s n n n
n n n n +→∞ →∞ + + + = − + + − =
+ + +
2 2 2 2 22 2 lim lim 1
11 1 n n n n n n n n ns s s s
n n n
n+ + →∞ →∞
= − + = − + = + + + +
Altă variantă
Încadrăm șirul între două șiruri cu limita egală c u 1, astfel:
2 2 2 2 2 1 1 1 …
1 2 1 n n
n n n n n n n < + + + <
+ + + + + . Folosim Criteriul cleștelui și obținem
2 2 2 1 1 1 lim … 1
1 2 nn n n n →∞ + + + =
+ + +
Bibliografie
F. Dumitrel, Probleme de analiză matematică pentru clasa a XI-a , Art Grup Editorial,
București, 2013
M. Țena, M. Andronache, D. Șerbănescu, Manual pentru clasa a XI-a , Art Grup Editorial,
București, 2007
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: O analiză comparativă a două șiruri cunoscute [614642] (ID: 614642)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
