O ANALIZĂ A DEZBATERILOR POLITICE PRIVIND INTRODUCEREA PENSIEI SOCIALE MINIME ÎN ROMÂNIA ÎN 2009 Coordonator ș tiințific: Lector univ. dr. Cristina… [602662]

UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ
SPECIALIZAREA SOCIOLOGIE

LUCRARE DE LICENȚĂ
O ANALIZĂ A DEZBATERILOR POLITICE
PRIVIND INTRODUCEREA PENSIEI SOCIALE
MINIME ÎN ROMÂNIA ÎN 2009

Coordonator ș tiințific:
Lector univ. dr. Cristina Raț

Absolvent: [anonimizat]
2017

CUPRINS
Introducere
Capitolul 1. Influența sistemului de pensii asupra inegalităților sociale și
economice și a sărăciei în rândul populației vârstnice în România după
reforma din 2000
1.1 Descrierea evoluției sistemului de pensii
1.2 Evoluția inegalităților sociale și a sărăciei în rândul pensionarilor
1.3 Influența configurării sistemului de pensii asupra inegalităților sociale și a
sărăciei în rândul pensionarilor. Diferențe rural – urban
Capitolul 2. Întrebarea de cercetare, obiective și metode
2.1 Întrebarea de cercetare și obiective
2.2 Descrierea metodelor și a demersului cercetării
Capitolul 3. Analiza dezbaterilor politice privind introducerea pensiei
sociale minime în România în 2009 și a consecințelor implementării acestei
legi asupra inegalităților și a sărăciei în rândul pensionar ilor
3.1 Dezbaterile și deciziile politice care au condus la implementarea legii
3.2 Evoluția inegalităților și a sărăciei în rândul pensionarilor după
implementarea legii 196/2009
3.3 Diferențe între mediul rural și urban în ceea ce privește consecințele
implemen tării acestei legi
Capitolul 4. Concluzii
Bibliografie

Anexe
Lista abrevierilor
Lista tabelelor și a figurilor

4
Introducere
Prezenta lucrare va face obiectul studierii implementării legii 196/2009, cu privire la
pensia socială minimă, precum și motivele invocate pentru implementarea acesteia. Pentru a –
mi susține punctele de vedere cu privire la inegalitățile din sistemul de pen sii, voi urmări
dezbaterile parlamentare ce au avut loc în anul 2009, cu privire la Ordonanța de urgență, ce
vizează implementarea pensiei sociale minime. Voi urmări parcursul inegalităților distribuției
veniturilor din sistemul de pensii din România, înce pând cu anul 2000 până în 2009 iar în
partea a treia vom discuta despre acest lucru începând cu anul 2009 până în prezent.
Mă interesează să studiez sărăcia în rândul vârstnicilor și cum această sărăcie depinde
de modul în care este realizat sistemul de pensii. Din punct de vedere al rela ției dintre sărăcie
și sistemul de pensii cel mai important rol îl are existența sau nu a unei pensii sociale minime
garantate. În România, aceasta a fost introdusă foarte târziu. Evoluțiile din sistemul de pensii
au arătat că aceste măsuri de prevenire nu au răspuns la situația de sărăcie în rândul
vârstnicilor.
Prin urmare, mi -am propus ca în această lucrare să mă uit și să analizez care au fost
dezbaterile parlamentare cu privire la inplementarea legii cu privire la pensia socială minimă,
care actori politici a u susținut această lege precum și cine s -a opus legii și argumentele
fiecărei părți ce au fost aduse în discuție , iar după această analiză voi încerca să văd și să arăt
cu ajutorul unor statistici recente ce s-a întâmplat după implementarea legii: în ce măsură s -a
îndeplinit scopul legii propuse în anul 2009 cu privire la introducerea pensiei sociale minime,
dacă s-a atenuat sărăcia în rândul pensionarilor sau nu.
Sunt două aspecte importante de care vom țin e cont în lucrarea de față, ce urmăresc
oarecum concluziile la care dorim să ajungem și anume: în ce măsură a influențat adoptarea
legii faptul că se anunța criza economică globală din 2009 -2010? A fost gândită legea ca o
măsură de prevenire a sărăciei pop ulației vârstnice pensionare în contextul crizei sau mai
degrabă a fost definită ca o achitare a unei promisiuni electorale? Raspunsul la această
întrebare îl vom afla la finalul acestei analize asupra problemei puse în discuție.
Voi vorbi despre cum se m odifică ratele de sărăcie în rândul persoanelor vârstnice,
despre cât reprezintă pensia din pragul de sărăcie a unei persoane și cât reprezintă raportul
dintre salariul minim pe economie și pensie.

5
Capitolul 1. Influența sistemului de pensii asupra inegali tăților sociale și
economice și a sărăciei în rândul populației vârstnice în România după
reforma din 2000 (Legea 19/2000)
Dreptul la asigurări sociale, garantat de statul român prin reglementarea în Constituție
și exercitat în temeiul Legii nr. 19/2000 cu modificările și completările ulterioare, se
materializează prin intermediul sistemului public de pensii și alt e drepturi de asigurări
sociale1. Totuși, inechitățile din sistemele publice de pensii sunt fenomene comune mai
multor țări europene, cum este și cazul României, țară pe care urmează s -o analizez.
Articolul 47 din Constituția României alin. 1 prevede că ,, Statul este obligat să ia
măsuri de dezvoltare economică și protecție socială de natură să asigure un nivel de tr ai
decent pentru cetățenii să i”2.
Dreptul la pensie este unul din drepturile fundamentale, protejate de stat, pentru cetățenii săi, iar pensia,
așa cum este instituită astăzi prin Legea nr. 19/2000, reprezintă de fapt un produs financiar, o sumă de
bani plătită beneficiarilor sistemului respectiv, destinată înlocuirii veniturilor obținute din muncă la
încetarea activității3.
Printre măsurile de protecție socială aplicate în prezent în cadrul sistemului public de pensii se numără
și acordarea indemniz ației sociale pentru pensionari4.
„Numeroasele schimbări legislative și procedurale în domeniul pensiilor din cadrul sistemului public au
determinat, în multe situații, diminuări drastice ale cuantumului la prestațiile sociale acordate. Noțiunea
de stagiu de cotizare (care a înlocuit vechiul termen de vechime în muncă)5 a suportat la rândul său
modificări subtile, ce au generat schimbări în situația unora dintre solicitanții drepturilor de asigurări
sociale.
Ca urmare, în sistemul public de pensii a apărut la un moment dat si tuația în care
pentru anumite categorii de persoane, pensiile calculate erau extrem de mici, considerate, pe
bună dreptate, departe de noțiunea de protecție socială. În anul 2009, prin Ordonanța de

1 http://www.cnpv.ro/pdf/analize2007_2009/esnp2009.pdf
2 http://www.constitutiaromaniei.ro/art -47-nivelul -de-trai/
3 http://www.cnpv.ro/pdf/analize2007_2009/esnp2009.pdf
4 http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/revista_nou/2013/Articol_RFPC_6_2013.pdf
5 Legea nr. 263/16.12.2010 privind sistemul unitar de pensii publice (M.O. nr. 852/20.12.2010), cu modificările
și completările ulterioare, art. 3 alin. (1) lit. p): stagiul de cotizare este “perioada de timp pentru care s -au datorat
contribuții de asigurări sociale la sistemul public de pensii, precum și cea pentru care asigurații cu declarație
individuală de asigurare sau contract de asigurare socială au datorat și plătit c ontribuții de asigurări sociale la
sistemul public de pensii;”.

6
urgență a Guvernului nr. 6/20096 s-a instituit categoria d e pensie socială minimă garantată,
care întregea veniturile foarte mici obținute din pensii, la un nivel maxim stabilit prin acest act
normativ și acorda această diferență de la bugetul de stat. Pentru anul 2009, pensia socială
minimă garantată era stabili tă ca nivel maxim, astfel: de la 01.04.2009 – 300 lei; de la
01.10.2009 – 350 lei, urmând ca din anul 2010, acest nivel să fie stabilit anual, prin legea
bugetului de stat7.
În anul 2010, acest ajutor cu caracter social s -a transformat din pensie în inde mnizație:
pensia socială minimă garantată a devenit indemnizație socială pentru pensionari8, păstrând
însă atât nivelul de 350 lei, cât și modul de calcul, condițiile de acordare și categoriile de
beneficiari stabilite inițial.
Înlocuirea sintagmei s -a im pus datorită necesității asigurării unor venituri minime de
subzistență, corelate însă cu necesitatea respectării unor principii generale ale sistemului
public de pensii:
 „această indemnizație nu este o prestație de asigurări sociale, nu este o categorie n ouă
de pensie (așa cum ar fi părut, în varianta inițială a denumirii) pentru că, deși derivă în
principal din calitatea anterioară de contribuabil la sistemul public de pensii, nu se
calculează și nu este determinată de stagiul de cotizare realizat în sist emul public (ba
chiar s -ar putea spune că, dimpotrivă, este generată tocmai de situația unui stagiu
incomplet);
 de aceea, indemnizația socială nu se evidențiază pe deciziile de pensii ca element
distinct de calcul, ci este înscrisă doar pe talonul de pensi e, alături de toate celelalte
elemente care compun drepturile plă tite efectiv în luna respectivă”9.
În anul 2013, indemnizația socială pentru pensionari era de 350 lei, menținându -se la
acest cuantum până în anul 2014. În 2015 și 2016 indemnizația social ă era de 400 lei,
urmând ca din martie 2017 să crească din nou, ajungând la suma de 520 lei.

6 Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/18.02.2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate (M.O.
nr. 107/23.02.2009), cu modificările ulterioare [aprobată prin Legea nr. 196/29. 05.2009 (M.O. nr.
374/03.06.2009)]
7 Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2009, art. 1 alin. (3)
8 4 Legea nr. 118/30.06.2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar (M.O. nr.
441/30.06.2010), cu modificările și comple tările ulterioare
9 http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/revista_nou/2013/Articol_RFPC_6_2013.pdf

7
În opinia unor analiști ai politicilor sociale precum Nicholas Barr, reforma sistemului
de pensii s -a impus ca o necesitate în perioada transformărilor post -socia liste. În primul rând,
vechiul sistem nu mai corespundea economiei de piață. Motivele acestei inadecvări au fost
enumerate de Barr (1994) astfel:
 pensiile erau finanțate în principiu de stat;
 accesul relativ ușor la pensii: vârste de pensionare scăzute și criterii de eligibilitate
ușor de satisfăcut pentru pensiile de invaliditate;
 o diferențiere redusă a sumelor primite ca pensie , dar condiții privilegite pentru
anumite grupuri;
 costurile pensiilor – ponderea cheltuielilor cu pensiile publice în PIB, respe ctiv povara
fiscală a politicilor din domeniul pensiilor au fost ridicate din cauza condițiilor
generoase de intrare în sistem, dar cuantumul s -a menținut la un nivel relativ scăzut
(Barr 1994: 185).
Măsurile de protecție socială se referă la instituirea unui sistem de drepturi de asigurări
sociale prin care se mobilizează, repartizează și utilizează fondurile bănești necesare ocrotirii
persoanelor și care garantează contribuabililor un anumit nivel de securitate a veniturilor
după încetarea activității p rofesionale, precum și condiții de viață decente. Comisia Europeană
recomandă ca statele membre să prevină prin sistemele naționale de pensii adoptate, sărăcia și
excluderea socială pentru persoanele pensionate. Prin urmare, asigurările sociale reprezintă
modalități de protecție și de ajutorare a persoanelor angajate și a membrilor lor de familie din
punct de vedere economic, fiind garantate de stat prin sistemul public de pensii și alte drepturi
de asigurări sociale, denumit în continuare sistemul public.
1.1 Descrierea evoluției sistemului de pensii
După data de 22 decembrie 1989, sistemului public de pensii din țara noastră i -au fost
aduse unele schimbări care au avantajat nu doar persoanele care aveau lucrați 6 ani de muncă
în grupa I ci și pe cei care lucraseră doar 2 ani în grupa I de muncă , precum și posibilitatea
redistribuirii. Un dezavantaj al sistemului de pensii din România îl reprezintă vulnerabilitatea
în fața îmbătrânirii populației, fenomen ce crește rata de dependență. Îmbătrânirea populație i
este o provocare pentru sistemul de pensii.

8
Se întâlnește adeseori raționamentul conform căruia dacă pensia se bazează pe
contribuțiile capitalizate ale beneficiarului, valoarea ei nu este influențată de evoluția
demografică. Problema acestui raționament constă în aceea că neglijează faptul că pensi a
transferă resurse de la generația activă la pensionari.
Indiferent dacă pensia rezultă prin impozitare („pas cu pas” – sistemul „pas cu p as”
permite indexarea pensiilor ) sau prin economisire (acumularea de fonduri), valoarea ei reală
este afectată de n umărul populației active. Astfel, prin Decretul –Lege nr. 70 din 8 februarie
1990 s-a redus vârsta de pensionare pentru c ei care au lucrat în grupele I și II de muncă
proporțional cu timpul lucrat în astfel de munci. Nu numai că au beneficiat de o reducere a
vârstei de pensionare și a perioadei de activitate ci și de o rată superioară a salariului (vezi
tabel 1.1.1). În grupa I de muncă se înc adrează cei care au muncit ca mineri, petroliști,
siderurgiști, lucrători în cocserii, sudori , iar în grupa II de mu ncă intră cei care au lucrat în
domenii precum lucrători în tăierea rocilor, sortarea bauxitei, în industria minereurilor de fier
și a siliciului.
Tabel 1.1.1 Beneficiile acordate grupelor I, II și III de muncă cu privire la vârsta de
pensionare și vechim e.
România
Vârsta de pensionare Grupa I: reducere de maxim 10 ani
Grupa II: reducere de maxim 5 ani
Grupa III: 55 ani – la cerere; 57 ani la femei –
60 la cerere; 62 ani la bărbați
Vechimea minimă pentru obținerea unei
pensii 10 ani
Vechimea standard în muncă 25 ani pentru femei
30 ani pentru bărbați
Sursa: Ferge 1991; Guvernul României 1993; Zamfir, Pop, Zamfir 1993

9
Deficiențele sistemului „pay -as-you-go” din România, bazate în cea mai mare măsură
pe contribuțiile sociale plătite de angajatori, semnele clare ale tendinței de îmbătrânire a
populației în urma scăderii ratelor de fertilitate după 1990, inflația ridicată care a devalorizat
pensiile și alte prestații sociale, șomajul crescut în rândul persoanele de peste 45 de ani și
introducerea în 1996 a posibilității pensionării anticipate, au creat o serie de probleme noi în
funcționarea sistemului de pensii și finanțar ea acesteia. Reforma sistemului de pensii a
încercat să răspundă acestor probleme prin Legea 19/2000.
Transformarea sistemului de pensii a fost amânată până în 2001, deși Ministerul
Muncii și Protecției Sociale anunța prin Carta albă a reformei asigurări lor sociale și a
pensiilor, (document publicat în colaborare cu experții Băncii Mondiale în anul 1993) că ea va
debuta în 1995.
Schema propusă în anul 1993 pentru reformarea sistemului de pensii este reprezentată astfel
(Popescu 2004: 116 -117):
 Indexarea pensiilor pe baza unor reglementări care să evite discriminarea pensionarilor
în funcție de anul ieșirii la pensie și să prevină scăderea continuă a pensiilor reale.
 Trecerea treptată de la baza de calcul care ține seama de cei mai buni 5 ani consecutivi
din ultimii 10 ani la calcularea pensiilor în funcție de veniturile obținute în întreaga
perioadă activă, pentru a întări legătura dintre contribuții și cuantum.
 Introducerea unei noi formule de calcul.
 Schimbarea tratamentului aplicat grupelor de muncă în funcție de câteva principii
precum: întărirea legăturii între contribuții și cuantumuri pentru toate grupele de
muncă, introducerea posibilității de pensionare anticipată pe criterii individuale,
corelarea vârstei de pensionare pentru grupele I și II cu ce a stabilită pentru grupa III.
 Creșterea treptată a vârstei de pensionare pe principiul egalizării vârstelor pentru
bărbați și femei: 65 ani pentru grupa III de muncă, 60 ani pentru grupa II de muncă și
55 ani pentru grupa I de muncă. Acest lucru să fie val abil doar până în anul 2001,
astfel, în 2010, vârsta de pensionare pentru grupa II de muncă să ajungă la 65 de ani,
egală cu cea a grupei III , iar grupa I de muncă să ajungă la nivelul de 60 ani,
corespunzător grupei II de muncă.

10

Tabel 1.1.2 Schița unui sistem de pensii (dupa GVG 2002)
Caracteristici
Primul pilon Obligatoriu, PAYG (repartiție)
Public sau privat
Scopul principal: evitarea sărăciei la bătrânețe, pensie legată de
venit (cuantum definit, contribuție definită)
Tip de redistribuție: interpersonală, intertemporală (legătură strânsă
între contribuție și cuantum)
Al doilea pilon Obligatoriu sau voluntar
Finanțat sau PAYG
Administrat public sau privat
Legat de ocupație sau de firmă
Cuantum definit sau contribuție definită
Al treilea pilon Voluntar
Administrat privat, cu acumulare
Contribuție definită
Sursa: Livia Popescu, 2004: Politicile sociale est -europene între paternalism de stat și
responsabilitate individualã
Varianta cu trei nivele sau trei piloni permite redistribuirea vert icală și combaterea
sărăciei prin primul pilon, autodistribuirea de -a lungul ciclului vieții și relativa uniformizare a
veniturilor prin cel de -al doilea pilon, iar exprimarea diferențierilor individuale se realizează
prin al treilea pilon, cel privat (Bar r 1994: 258).
De-a lungul anilor legile care făceau referire la pensii s -au tot modificat și pe măsură
ce timpul a trecut acestea au devenit mai concrete decât erau la început. Sistemul de pensii din

11
anul 1990 până în anul 2010 a suferit mai multe modific ări, acestea fiind sau nu benefice. Un
lucru care se poate numi ca fiind benefic este faptul că în anul 1991 s -a separat bugetul de
asigurări de bugetul de stat, după care s -au introdus pensiile în funcție de munca care s -a
depus.
Sistemul de pensii a fos t într -o continuă desfășurare. Comisia Europeană, prin
Comunicarea din 2001 adresată Consiliului, Parlamentului European, Comitetului Economic
și Social European și Comitetu lui Regiunilor, referitoare la a rmonizarea integrată a unui
serviciu de strategii n aționale ce vizează garantarea unor pensii sigure și viabile (COM/2001,
362 final), propune următoarele obiective de a consolida sistemele naționale de pensii care au
în vedere următoarele puncte principale:
 Asigurarea sustenabilității financiare a sistemelor de pensii;
 Prezervarea capacității sistemelor de pensii de a permite atingerea acelor obiective
sociale care constau în asigurarea unor venituri sigure și convenabile pensionarilor și
care să conducă la crea rea de condiții de viață decente perso anelor în vârstă;
 Promovarea capacității sistemelor de pensii de a răspunde unor necesități și mutații
intervenite la nivelul societății care să concureze la ameliorarea flexibilității gradului
de ocupare a forței de muncă.
Se observă că sistemele de pens ii care au fost încă din 1990 nu au fost unele stabile și
de aceea aproape în fiecare an s -a încercat să se aducă ceva nou, în același timp încercându -se
să se stabilească o lege fixă care să funcționeze fără a implementa modificări majore ci să
intervină doar cu unele sugestii.
Cu toate aceste sisteme care s -au tot modificat, legea pensiilor a avut efecte reale abia
în anul 2000; atunci s -a stabilit baza acestei legi care într -o măsură sau alta se mai respectă.
Așadar, legea numărul 19/2000 punea în pri m plan o creștere a anilor de pensionare și
anume: în cazul femeilor de la vârsta de 57 ani la 60 ani, iar în ceea ce privește bărba ții, de la
62 ani la 65 ani, acest lucru fiind implementat până în anul 2014; în anul 2014 s -a înregistrat o
creștere semnif icativă a etapei minimale de cont ribuție a ambelor sexe de la 10 ani la 15 ani și

12
nu în ultimul rând oferirea unor puncte adiționale pentru a încuraja participarea pe piața
muncii chiar dacă s -a atins perioada minimă de pensionare10.

Anul 2005 a a dus ceva nou în acest sistem implementându -se câțiva Piloni care sunt
structurați pe nivele, fiecare având obiective independente. Astfel că Pilonul I (Legea
19/2000) – reprezintă sistemul public după modelul Bismarck, Pilonul II (Legea 411/2004) se
ocupă cu fondul pensiilor gestionate privat în timp ce Pilonul III (Legea 204/2006) se ocupă
cu examinarea pensiilor opționale gestionate tot privat. Din anul 2007, a devenit obligatorie
înscrierea la un fond privat de pensii pentru toți angajații care la vremea respectivă aveau sub
35 de ani și opțională pentru cei care au depășit deja această vârstă.
Introducerea pens iei sociale minime are loc abia în anul 2009, din partea partidului
PD-L, la ini țiativa domnului prim -ministru Emil Boc , dar asupra acesteia voi reveni mai jos,
detaliind această lege.
Având aceste baze stabilite, legea a început să evolueze și astfel că în anul 2010 a fost
introdusă o nouă lege care aduce câteva schimbări punctuale , dar nu schimbă sub stanțial
logica de funcționare a sistemul ui de pensii. Astfel, se egalizează vârsta de pensionare la 65
de ani pentru femei și bărbați (mărirea vârstei la femei se implementează treptat), perioada
minimă de cotizare pentru a avea pensie: 15 ani (identic la femei și bărbați), stagiul complet
de cotizare : 30 de ani (identic la femei și bărbați). Dar și în anii ce au urmat legea a fost
actualizată, însă legea nr. 263/2010, privind sistemul un itar de pensii a încercat să evite unele
disfuncționări ale sistemului de pensii publice, totodată încercând să cree ze sustenabilitate.
În prezent, pensia medie reprezintă mai puțin de 40% din salariul mediu net. Conform
statisticilor, un salariat român contribuie lunar la sistemul de asigurări sociale pentru 1,32
pensionari. Ca și celelalte țări foste socialiste, Ro mânia a intrat în perioada de tranzi ție cu un
sistem de pensii PAYG (pay-as-you-go), în care pensionarii sunt plătiți din contribuțiile
salariaților actuali, iar cuantumul pensiilor este legat de nivelul venitului (cu perioade de
contribuții minime), dar n u direct relaționat de contribuția totală (în special cazul perioadelor

10 http://www.scrigroup.com/educatie/sociologie/LUCRA RE-DE-DISERTATIE -MANAGEME33321.php ,
accesat la data de 25.02.2017.

13
asimilate: stagiul militar, studiile superioare). Din 1990, cotele de contribuții sociale au
crescut de peste 2,5 ori (de la 17% la 45%)11.
Creșterea alarmantă a numărului de pensionari, scăderea numărului de contribuabili, reprezintă factorii
importanți ai dificultăților financiare cu care se confruntă, după anul 1990, sistemul public de pensii12.
Situația se datorează presiunilor demografice, modificărilor legislative, numărul ui mare de pensionări
anticipate și pensionări de invaliditate, dar și evaziunii fiscale13.
De vreme ce pensiile reprezintă un subiect atât de des invocat în campaniile electorale,
politicienii, cei care ar trebui să înțeleagă urgența problemei, ar trebui totodată să -și asume
rolul de decident și să ia măsuri eficace pe termen lung.
Cinci tipuri de pensii oferă statul român prin sistemul de asigurări sociale: de la pensia
pentru limita de vârstă până la pensia anticipată, cea de invaliditate sau de urmaș. Pe lângă
acestea, statul roman mai suportă și alte tipuri de indemnizații, cum ar fi ajutorul de deces sau
indemnizația socială pentru pensionari14, cunoscută și sub sintagma „pensie socială minimă
garantată”.
„Indemnizația socială este reglementată pentru a oferi un venit minim pensionarilor și s -a numit, la
momentul introducerii sale în legislație, în 2009, pensie minimă garantată. Potrivit OUG nr. 6/2009, dar
și modificărilor aduse prin OUG nr. 2/2017 și care vor intra în vigoare în curând, pensionarii nu pot
primi o pensie minimă mai mică decât valoarea stabilită prin actele normative ”15. Indemnizația socială
pentru pensionari se stabilește și se plătește de căt re Casa Națională de Pensii Publice, prin intermediul
caselor teritoriale de pensii, și se evidențiază în mo d distinct pe talonul de pensie ”16.
Treptat, pensia socială minimă a crescut, la început, în aprilie 2009, având o valoare de
300 lei, menținută până în octombrie 2009, când a crescut la 350 lei și menținându -și același
cuantum până în anul 2014. În anii 2015 și 2016, un pensionar nu putea să primească mai
puțin de 400 de lei, iar începând cu luna martie 2017, valoarea minimă va fi de 520 de lei .
Cei care se bucură de această facilitate sunt pensionarii din sist emul public de
pensii și cei din sistemul militar de pensii, indiferent de data pensionării, care au domiciliul în

11 http://www.ccfiscali.ro/content/editoriale/nr16.pdf , accesat la data de 10.02.2017.
12 https://www.yumpu.com/ro/document/view/12895810/egalitatea -de-gen-si-reforma -pensiilor -centrul –
parteneriat -pentru -/19, acces at la data de 08.02.2017.
13 Mihai Șeitan, Mihaela Arteni, Adriana Nedu, Evoluția demografică pe termen lung și sustenabilitatea
sistemului de pensii , București, 2012, ed. Economica, pag. 137.
14 http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_34653/Sistemul -de-pensii -din-Romania -un-ghid-legislativ –
complet.html
15 http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_44841/avocatnet.html
16 http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_44841/avocatnet.html

14
România și pensia mai mică decât nivelul indemnizației sociale, adică primesc mai puțin de
520 de lei (de la 1 martie 2017) .

15

Condiții de acordare a pensiei sociale minime:
„Din actele normative menționate rezultă principalele condiții pe care trebuie să le
îndeplinească o persoană, pentru a primi indemnizația socială:
 să fie pensionar în cadrul sistemului public de pensii din România (pent ru toate
categoriile de pensii acordate conform legii, indiferent când s -au deschis aceste
drepturi sau în baza căror acte normative);
 să aibă domiciliul în România;
 cuantumul însumat al veniturilor sale din pensii (atât din sistemul public, cât și din alt e
sisteme neintegrate acestuia) și din alte drepturi, stabilite și plătite de sistemul public
de pensii în baza unor legi speciale, să fie sub nivelul maxim legal al indemnizației
sociale: în prezent, pe lângă sistemul public de pensii există și alte sist eme de pensii
distincte, denumite sisteme de pensii neintegrate, care colectează separat contribuții și
acordă drepturi de pensii: sistemul de asigurări sociale al avocaților17 și cel al cultelor
recunoscute de lege; persoanele respective pot primi drepturi de pensii din ambele
sisteme, adică pot fi în același timp și pensionari ai acestor sisteme distincte, și
pensionari ai sistemului public – dacă au stagii de cotizare realizate în cadrul
sistemului public de pensii și au îndeplinit condițiile legale pentr u acordarea unor
astfel de drepturi de pensii; pe de altă parte, sistemul public de pensii acordă în
anumite situații, în baza unor legi speciale, o serie de stagii suplimentare și drepturi,
inclusiv sub form ă de indemnizații, care se plă tesc tot prin case le teritoriale de pensii,
pe taloanele de pensii sau pe taloane de plată distincte; de exemplu, drepturi acordate
persoanelor persecutate din motive politice sau deportate în străinătate18, indemnizația
acordată pentru veteranii de război19, ajutorul acordat pentru soțul supraviețuitor20,
etc.).

17 Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 221/24.11.2000 privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale
avocaților (M.O. nr. 610/28.11.2000), cu modificările și completările ulterioare [aprobată și completată prin
Legea nr. 452/18.07.2001 (M.O. nr. 413/25.07.2001)]
18 Decretul -lege nr. 118/30.03.1990 privind acordare a unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice
de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în
prizonieri, republicat (M.O. nr. 631/23.09.2009), cu modificările și completări le ulterioare
19 Legea nr. 44/01.07.1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de
război, republicată (M.O. nr. 783/28.10.2002), cu modificările și completările ulterioare

16
Condițiile de acordare a indemnizației sunt cumulative:
o „indemnizația socială nu va fi acordată persoanelor care au, de exemplu, pensia
publică sub 520 lei, dar primesc și drepturi de legi speciale, suma tuturor acestor
venituri depășind pragul maxim legal;
o nu vor primi indemnizația socială nici persoanele car e nu primesc pensie publică, dar
primesc indemnizații de legi speciale, oricare ar fi cuantumul acestora;
o de asemenea, chiar dacă sunt pensionari ai sistemului public de pensii din România și
primesc drepturi de pensie în baza stagiilor de cotizare reali zate în România,
persoanele care au domiciliul actual în alte state nu vor primi indemnizația socială,
chiar dacă pensia lor este sub 520 lei”21.
În urma acestor condiții putem spune că legea favorizează o anumită parte a populației
și defavorizează o alta și anume persoanele care nu au domiciliul în România, fiind plecați în
străinătate, marea majoritate la muncă, având grijă de alți vârstnici, pentru a -și putea permite
un trai decent. Mai putem adăuga situația persoanelor care emigrează pentru a putea ave a grijă
de nepoți, statul considerând că, în acest caz, este datoria familiei să întrețină financiar acei
pensionari.
În urma crizei din 2009, potrivit unui studiu realizat de Stănculescu (2011), cele mai
afectate grupuri de populație au fost copiii, vârs tnicii, grupurile de populație cele sărace,
devenind și mai sărace, în special rromii. Pentru a putea ajuta populația vulnerabilă,
instituțiile au trebuit să ajute persoanele vârstnice ce aveau pensii mici, sub un anumit prag.
Majoritatea populației benefi cia de o prestație socială, alta decât pensia, c um ar fi venitul
minim garantat ( VMG ), ce a fost acordat în mare măsură populației rrome tocmai ca o măsură
de combatere a sărăciei. Acest venit este mic , dar important pentru persoanele vulnerabile, nu
numai pentru valoarea venitului ci pentru că beneficiază și de alte servicii precum: ajutor
alimentar, asigurare medicală, ajutor pentru încălzire, cantină. Pe lângă această prestație s -a
adăugat pensia socială minimă garantată pentru a susține populația Români ei ce este în
continuă creștere și anume, grupurile de persoane pensionare.

20 Legea nr. 578/14.12.2004 privind acord area unui ajutor lunar pentru soțul supraviețuitor (M.O. nr. 1.223/
20.12.2004), cu modificările ulterioare
21 http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/revista_nou/2013/Articol_RFPC_6_2013.pdf

17
Conform raportului de adecvare a pensiilor22, reformele pensiilor se adresează de
obicei condițiilor pentru viitorii pensionari. Perioada crizei financiare a forțat partidele
politice din Guvern să ia măsuri în vederea schimbării pensiilor.
Criza din 2009 a demonstrat că (Dragotă și Miricescu, 2010:90):
 Sistemele de pensii operaționale în prezent trebuie regândite, reanalizate și
corectate, în special în perspectiva asigurării sustenabilității financiare.
 Trebuie depuse mai multe eforturi pentru a îmbunătăți eficiența și siguranța
schemelor de pensii, care să ofere persoanelor vârstnice mijloacele pentru o viață
decentă.
Reformarea sistemului de pensii din România a început pra ctic abia în anul 2000 când
a apărut noua lege a pensiilor (Legea 19/2000) și pusă în aplicare începând cu 2001. Până în
acest an au avut loc revizuiri repetate ale vechii legi a pensiilor, problemele financiare ale
sistemului au fost parțial rezolvate pri n măsuri de ajustări secvențiale, fără o strategie de
termen lung, ceea ce a adâncit și a creat noi inechități în sistem.
Evoluțiile demografice din ultimul deceniu, mobilitatea forței de muncă, dimensiunile
ocupării informale și dinamica ratei de depende nță economică potrivit lui Preda (2011) impun
o serie de măsuri în domeniul reformării sistemului de pensii și al asigurării asistenței sociale
specifice vârstnicilor, cum ar fi:
o majorarea vârstei de pensionare, atât pentru femei cât și pentru bărbați;
o renunțarea la pensia anticipată în sistemul public sau cel puțin pentru limitarea
accesului și evitarea acordării cu ușurință a aprobărilor necesare;
o atragerea tinerilor pentru înscrierea la fondurile de pensii facultative, alături de
pensiile private obligatorii, pentru a beneficia la bătrânețe de venituri mai mari și
diversificate decât cele cuvenite din sistemul public de pensii;
o dezvoltarea unor programe de întârziere a pensionării pentru persoanele vârstnice care
se dovedesc a fi capabile încă d e performanțe la locul de muncă, inclusiv prin programe
de ocupare flexibilă;

22 file:///C:/Users/Acer/Downloads/SPC -report -on-Pensions -Adequa cy-_Vol -I.pdf

18
o reconversie profesională sau perfecționare și prelungirea vieții active și încurajarea
participării semnificative a persoanelor vârstnice în societate, inclusiv pe altă filieră
profesională sau în sistemul activităților sociale.
În Raportul de țară al României din 201723, rezultă faptul că nu au fost adoptate măsuri
de egalizare completă a vârstei de pensionare pentru femei și bărbați, lucrându -se la un
mecanism de stabilire a s alariului minim. În ceea ce privește pilonul II de pensie, numărul
celor înscriși crește, aceștia având în general peste 35 de ani, cu toate că a fost amânată
punerea în aplicare a acestui pilon, majorarea punctului ce trebuia să fie de 6%, fiind doar de
5.1%, cotă ce s -a menținut și pe bugetul anului 2017.
Într-un document de politică24, Comisia Europeană a stabilit câteva acțiuni pentru a
încuraja oamenii să rămână în câmpul muncii cât mai mult timp pentru a avea totodată și
posibilitatea de a economisi î n sisteme de pensii suplimentare, cum ar fi pilonul II, pentru ca,
o dată ieșit la pensie, cuantumul acesteia să fie mai ridicat, pentru a asigura un trai de viață
mai decent.
Și în viitor politica în materie de pensii va rămâne o preocupare comună pentru
autoritățile publice, partenerii sociali, sectorul pensiilor și societatea civilă la nivel național și
la nivelul Uniunii Europene, dat fiind faptul că populația tânără a societății românești
emigrează , iar speranța de viață este în continuă creștere, avâ nd astfel o populație îmbătrânită
în creștere. O platformă comună pentru monitorizarea tuturor aspectelor legate de politică și
de reglementare în materie de pensii, într -un mod integrat și pentru reunirea tuturor părților
interesate ar putea contribui la obținerea și menținerea unor pensii adecvate, viabile și sigure.
„În situația persoanelor care beneficiază, prin cumul, atât de unul sau mai multe drepturi de pensie din
sistemul public, cât și de pensie din sisteme neintegrate acestuia, precum și de drep turi stabilite și plătite
de sistemul public de pensii în baza unor legi speciale, la acordarea indemnizației sociale pentru
pensionari se are în vedere nivelul cuantumurilor însumate ale tuturor acestor venituri” , se stabilește în
OUG nr. 6/2009.
Prin u rmare, indemnizația se va acorda numai persoanelor cu veniturile însumate sub
nivelul pragului.
Principalul document de actualitate care propune măsuri reformatoare ale sistemelor
de pensii din Uniunea Europeană îl constituie Carta verde – Către sisteme europene d e pensii

23 http://ec.europa.eu/info/sites/info/files/2017 -european -semester -country -report -romania -ro.pdf
24 http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=en&catId=89&newsId=1194&furtherNews=yes

19
adecvate, viabile și sigure25. Aceasta conține un număr de 14 întrebări adresate Statelor
Membre privind asigurarea durabilității și adecvării sistemelor de pensii în contextul
îmbătrânirii populației.

25 http://eur -lex.europa.eu/search.html?qid=1495522 504380&text=Cartea%20verde –
C%C4%83tre%20sisteme%20europene%20pe%20pensii%20adecvate,%20viabile%20%C5%9Fi%20sigure&sc
ope=EURLEX&type=quick&lang=ro , accesat la data de 20.05.2017

20

1.2 Evoluția inegalităților sociale și a sărăciei în rândul pensionarilor
Populația României este în declin de la începutul anilor 1990 , dar problema este că
populația vârstnică nu a urmat același curs ci, conform INS (1991 -2008) a crescut
considerabil, din anul 1990 cu aproape 5 milioane de vârstnici la peste 5 milioane și jumătate
în anul 2007, vârstnicii de cel puțin 65 ani având un efe ctiv de 2,4 milioane în anul 1990 și
3,2 milioane în anul 2007.
Figura 1.2.1 Evoluția populației vârstnice după gradul de îmbătrânire, 1990 -2007
Sursa: Anuare statistice INS (1991 -2008)

Declinul economic de la începutul transfor mărilor postcomuniste a generat dispariția
unor locuri de muncă (cooperativele agricole se desființează treptat) și implicit scăderea
veniturilor, scăderea nivelului de viață și creșterea nivelului de sărăcie. Nu numai că sărăcia a
persistat , dar și trăsăturile fenomenului s -au schimbat în decursul tranziției de la regimul
socialist la economia de piață: s -au produs schimbări în natura și gradul sărăciei formându -se
factori noi precum status ocupațional, etnie, gen.
Există, la nivelul Români ei, mai multe categorii de populație care suferă de diverse
forme de excluziune socială. Cele mai întâlnite categorii vulnerabile de populație sunt: copiii

21
și tinerii abandonați de familie, r romii, persoanele cu dizabilități și nu în ultimul rând,
persoane le vârstnice. Unul din tre motivele care conduc la această ex cluziune socială este
sărăcia. Nu doar acestor categorii de populație vulnerabilă trebuie să li se acorde sanșe egale,
ci tuturor categoriilor vulnerabile pe care însă, nu le -am mai enumerat mai s us. Acestea fiind
spuse, este nevoie de servicii și politici de incluziune socială care să le sporească participarea
la viața socială și economică.
Dreptul la pensia de bătrânețe a fost acordat tuturor persoanelor care ajungeau la o
anumită vârstă, având totodată și un număr de ani de muncă. Una din tre prioritățile oricărui
stat modern este de a crea un cadru legal care să permită organizarea unui sistem de pensii cât
mai viabil și realist, capabil să asigure cetățenilor săi ajunși la vârsta de pensionare un trai cât
mai decent și lipsit de griji. Persoanele vârstnice reprezintă un capital uman care în prezent
este sub -utilizat din perspectiva participării active la viața comunității si la susținerea
dezvoltării economice și sociale la nivel local. Prelungi rea perioadei de independență
financiară a persoanelor vârstnice față de serviciile de asistență socială publice se poate
realiza atât prin asigurarea de venituri confortabile la ieșirea de pe piața muncii cât și prin
asigurarea posibilității de continuare a activității și completarea veniturilor din pensie cu cele
de pe piața muncii.
Nivelul pensiilor diferă considerabil de la un județ la altul în România. Aceste
inegalități în sistemul de pensii nu s -au format peste noapte ci s -au format în timp, încă di n
tinerețe, unul din tre motivele care să -mi susțină acest argument s e referă la salariile diferite p e
care le-au avut pensionarii în perioada activă. Dacă în orașe erau salariile mai mari, acest
lucru nu se întâmpla și în zonele mai puțin favorizate, adică în zonele rurale. Acest aspect nu
îl voi aprofunda aici, urmând să fie discutat pe larg mai târziu, în partea ce urmează.
Nivelul de trai al pensionarilor este foarte scăzut, deoarece pensiile sunt foarte mici,
iar prețurile la utilități, alimente și med icamente sunt foarte mari față de veniturile
pensionarilor26. În general, vârsta de pensionare și vechimea în muncă a fost mai mică pentru
femei decât pentru bărbați. Adam (1991) consideră că un posibil motiv a fost îndeplinirea
obiectivului de ocupare depl ină a forței de muncă.
Sistemul de pensii este cea mai importantă componentă a protecției sociale prin
numărul de beneficiari și volumul chetuielilor. De aceea, țările cu nivele înalte de cheltuieli

26 https://biblioteca.regielive.ro/referate/statistica/studiu -statistic -la-car-pensionari -alternativa -de-imbunatatire -a-
vietii -de-trai-a-pensionarilor -58332.html

22
sociale sunt cele în care și volumul cheltuielilor cu pe nsiile este mare. Conform datelor din
anul 2000, România a înregistrat cel mai scăzut nivel al cheltuielilor sociale (13,9% din PIB)
și al cheltuielilor cu pensiile (GVG 2002).
Tabel 1.2.1 Cheltuielile cu pensiile ca procent din PIB (2000)
România
Volumul cheltuielilor (% din PIB) 6,4
Sursa: GVG 2002: 23
În continuare voi descrie ponderea cheltuielilor cu susținerea sistemului public de
pensii în totalul cheltuielilor sociale din România în perioada 2000 -2009. Așa cum arată
Tabelul 1.2.2, această pondere a crescut de la 41.4% în 2000 la 47.4% în 2009.
Tabel 1.2.2 Ponderea cheltuielilor alocate sistemului de pensii în totalul cheltuielilor
sociale în România
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
RO 41,43 42,79 43,18 40,56 42,77 39,93 41,50 41,72 46,24 47,39
Sursa:http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/social_protection/data/main_tables
Beneficiile sociale constau în transferuri, în bani sau în natură, pe baza schemelor de
protecție socială, către gospodării și indivizi în scopul eliminării riscu rilor sau nevoilor
definite: bo ală, dizabilitate, vârstă, șomaj , etc.
Observăm o creștere ușoară până în anul 2002, după care se înregistrează fluctuații,
apoi ponderea prestațiilor de bătrânețe a crescut în 2005 de la 39,93 la 47,39 în anul 2009, mai
accentuat în perioada crizei. La aceste constatări putem adăuga faptul că România alocă
pentru beneficii sociale de bătrânețe 27,66% din nivelul Uniunii Europene în 2009 față de
17,72% în 2000. S -a înregistrat cea mai mare creștere din UE, respectiv de 3 ori a valorii pe
persoană, exprimată la PPS27, mai accentuată fiind după 2005.

27 Personal Public Service

23
Sub aspectul evoluției în timp, din 2000 când a început reforma, ponderea cheltuieli lor cu PIB
a crescut de cca. 1,5 ori: de la 6,11% l a 9,41% mai accentuat după 200728.
1.3 Influența configurării sistemului de pensii asupra inegalităților sociale și
a sărăciei în rândul pensionarilor. Diferențe rural – urban
Populația României se confruntă cu două probleme majore și anume, îmbatrânirea
populației, prin creșterea speranței de viață și scăderea ratei de fertilitate29, modificând
structura de vârstă a populației românești, proces ce este amplificat și de emigrarea populație
tinere a României. A ceste lucruri vor duce inevitabil la creșterea cheltuielilor PIB, mai exact
la cheltuielile aferente pensiilor și serviciilor de sănătate.
„Politica de asistență socială a României combină programele categoriale cu cele bazate pe testarea
mijloacelor cu sc opul de a proteja venitul familiilor sărace și vulnerabile. În funcție de obiective și
grupurile țintă, aceste programe se încadrează în patru categorii: (i) programe privind politica familială;
(ii) programe bazate pe testarea mijloacelor adresate familii lor cu venituri mici; (iii) programe destinate
persoanelor cu dizabilități; (iv) alte prog rame, în special pensia socială ”30.
Există o serie de factori care influențează sărăcia la nivelul României precum: factorii
geografici, factorii structurali și factorii culturali.
Atunci când vorbim despre factorii geografici, ne referim în special asupra zonelor
izolate, care dispun de resurse limitate, cum sunt mediile rurale, unde rata de sărăcie este mai
mare comparativ cu zona urbană. Factorii structurali e numerați de Ionescu (2009) sunt:
ocuparea preponderentă în sectorul agricol, ocuparea redusă în industria manufacturieră,
șomajul de lungă durată, participarea redusă a femeii pe piața muncii, migrația populației,
urbanizarea lentă și ponderea relativ scăz ută a populației urbane, nivel scăzut de dezvoltare a
turismului. Factorii culturali ce influențează sărăcia, conform lui Ionescu (2009) pot fi
sintetizați astfel: rolurile genurilor, poziția femeii în societate, rolul familiei în protecția
socială a indiv izilor, atitudinea față de muncă, atitudinea față de persoane defavorizate,
credințele religioase și tradițiile.

28 http://epp.eurostat.ec.europa.eu.portal/page/portal/social_protection/data/main_tables
29 Potrivit proiecțiilor demografice ale Eurostat, se estime ază că populația în vârstă de muncă a României va
înregistra o scădere de 40% până în 2060. Se așteaptă ca rata de dependență a persoanelor în vârstă, adică
raportul dintre numărul de persoane vârstnice (65 de ani și peste) și numărul de persoane în vârstă de muncă (15 –
64 de ani), să se dubleze în următoarele patru decenii.
30 http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Familie/2016/SF_BancaMondiala_RO_web.pdf

24
Voi prezenta cu ajutorul unui tabel realizat de INS (1991 -2008) dinamica ponderii
populației vârstnice urbane și a populației vârstnice rurale .
Tabel 1.3.1 Evoluția ponderii populației vârstnice pe medii de rezidență: urban -rural
(%)
Medii de rezidență 1990 1995 2000 2005 2007
Vârstnici 65 +
urban 7,5 8,5 9,7 11,5 11,7
rural 13,8 16,3 17,6 18,7 18,7
Vârstnici 75+
urban 2,9 2,6 3,2 4,2 4,5
rural 5,4 5,0 6,0 7,2 7,7
Vârstnici 80+
urban 1,3 1,5 1,3 1,9 2,1
rural 2,3 2,9 2,3 3,2 3,5
Sursa: Anuare statistice INS (1991 -2008)
Putem observa, uitându -ne la datele din tabel că populația vârstnică este mai mare în
mediul rural decât în mediul urban, la toate categoriile de vârstă, trendul fiind în creștere la
ambele medii de rezidență. Dacă ne uităm la populația vârstnicilor de 65 ani și peste
observăm că există o diferență de medii de 7 puncte procentuale, comparativ cu populația
vârstnicilor de 75 ani și peste ce înregistrează o diferență de medii rezidențiale de 3,2 puncte
procentuale. Astfel putem deduce că în zonele rurale ale României trăiesc mai mulți vârstnici
decât în mediul urban al țării. Dacă analizăm populația de vârstnici de 80 ani și peste, putem
concluziona faptul că populația rurală îmbătrânește mai repede decât populația urbană, dat
fiind decalajul urban -rural din 1 990 comparativ cu anul 2007, unde se înregistrează o creștere
a punctului procentual de 0,4.
Având în vedere costul vieții, în special cheltuielile cu locuirea în mediul urban, la
care se adaugă costurile specifice vârstei a treia se poate aprecia că pens ia minimă este

25
insuficientă pentru a asigura un trai decent pensionarilor, iar cea medie este la nivelul pragului
decenței.
Categoriile sociale cele mai afectate de sărăcie sunt tinerii, familiile cu copii,
persoanele cu dizabilități, persoanele de etnie romă și populația rurală. Potrivit unui grafic
publicat în raport, România are cea mai mare inegalitate a veniturilor din UE, fiind urmată de
Lituania, Bulgaria și Spania. Nivelul ridicat de inegalitate este cauzat și de efectele
redistributive în scădere ale sistemului de taxe și este accentuat de diferențele mari existente
între mediul rural și cel urban31.
Așa cum spuneam mai sus, mediul rural înregistrează un procent mai mare de
inegalitate și sărăcie. O explicație pentru acest lucru poate fi legat de diferențele existente pe
piață cu privire la diversitatea locurilor de muncă. Dacă cei din mediul urban au fost favorizați
având o arie mai extinsă de opțiuni în ceea ce privește locurile de muncă, cei din mediul rural
nu au avut parte de același tratamen t, preferând să rămână în același mediu, ocupându -se de
agricultura de subzistență. Acest lucru a condus inevitabil la pensii mai mici și stagii
incomplete de cotizare la cei ce locuiesc la sate, pe când cei de la oraș au avut salarii mai
mari, precum și o mai mare vechime în muncă, fiind oarecum asigurați la bătrânețe cu venituri
mai mari din pensii.
Între 1990 și 1995, veniturile salariale au avut parte de fluctuații în România, în 1990
s-a remarcat o creștere, după care s -a devalorizat cu peste 40% într e 1992 -1995.
Devalorizarea pensiilor a fost mai accentuată decât cea a salariilor. Pensia medie din 1989 a
început să se erodeze, în anul 2000 ajungând să reprezinte 34,9% din salariul mediu. Această
scădere a afectat în mod principal agricultorii, a căror pensie era inferioară ajutorului social.
(CASPIS 2002). Procentul de sărăcie în Româ nia anului 1991 a fost de 33,9%, în anul 1995 a
fost de 25,2% , iar în anul 2000 a fost de 30,6%. Rata sărăciei extreme însă a rămas relativ
constantă: 12,3% în 1995 respec tiv 12,2% în 2000. Țăranii au înregistrat un procent de sărăcie
de 48,6%, sărăcia ext remă fiind de 22,6% (CASPIS 2002:85 -95).
Dacă în mediul rural se vorbește despre sărăcia de consum, în mediul urban vorbim despre o
sărăcie multi -dimensională, fiind denum ită și „sărăcie extremă”, ce este în proces de creștere
din cauza slăbirii relațiil or sociale și amplificării inegalităților, întâlnită cel mai adesea la

31 http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/romania -tara-cu-cele-mai-mari-inegalitati -intre-boga ti-si-saraci –
din-ue-674919

26
copii, tineri, persoane fără locuință sau fără un loc de muncă. Mediul rural se confruntă cu
sărăcia t radițională, cauzată de lipsa modernizării și accentului pus mai mult pe agricultură32.
Un argument în explicarea valorii mici a pensiei din mediul rural ar fi tocmai acest
aspect; de -a lungul anilor, ocupația principală a persoanelor de la sat a fost agri cultura, or, din
acest lucru nu poți câștiga foarte mult, mai ales dacă te ocupi de aceasta la nivel mic, fără a
face parte din vreo organizație, sau în cazul pensionarilor de astăzi care au făcut parte din
colective, lucrând pământul la un loc cu alții as emenea lor. Agricultura este o ocupație ce
persistă și în prezent, ce -i drept, la un nivel mai înalt, tehnologizat, munca fiind făcută de
această dată mecanic și nu manual, ca în anii din perioada comunismului.
Membrii cooperativelor agricole din România au avut un alt tip de sistem, finanțat prin
contribuția cooperativelor și asociațiilor intercooperatiste calculată ca procent (5% respectiv
3,5%) din valoarea producției globale. Pensiile țăranilor agricultori au fost plătite din
contribuția personală (o sumă fixă) și contribuția statului (2%) ca procent din valoarea
produselor livrate fondului de stat, valoarea pensiilor fiind foarte mică comparativ cu cei din
sistemul asigurărilor de stat. Cuantumul a depins de valoarea livrărilor la fondul de stat
(pent ru cei individual i) față de țăranii cooperatori (Guvernul României 1993) .
Tot în cazul agricultorilor, vârsta legală de pensionare a fost mai mare decât cea a
salariaților, dat fiind faptul că, condițiile de muncă pentru cooperatori și țărani au fost cu m ult
mai grele: 60 ani pentru femei, 65 ani pentru bărbați, condițiile de vechime păstrându -și
nivelul pentru ambele grupe, salariați și țărani.
În ultimii ani, categoria de persoane din care fac parte vârstnicii a devenit din ce în ce
mai importantă pentru România, pensiile reprezentând cea mai mare cheltuială din bugetul
public. Pensiile în anul 2000 reprezentau 8,3% din PIB, iar în anul 2009 reprezentau 11,8%
din PIB. În 2010 s -au cheltuit 15,4 miliarde euro pentru pensii, trecute la cheltuieli soci ale,
deși este un drept dobândit prin muncă. Deși are cele mai mici procente PIB, România are
cele mai mari alocări din banii pe care -i încasează în mod real.
Populația României, conform INS, în data de 1 ianuarie în anul 2016 era de 19.760
milioane de lo cuitori, populația feminină și cea urbană fii nd majoritară, aproximativ 51,2
respectiv 53,8. Tot în cadrul datelor de la INS, observăm că sporul natural este negativ, iar

32 http://adevarul -ro-news -yahoopartner.tumblr.com/post/124577399873/statistici -jum%C4%83tate -din-
pensionari -au-pensii -mai, accesat la data de 10.02.2017.

27
România este într -un proces de îmbătrânire accelerată, continuând totodată să fie o țară de
emigrare, numărul imigranților fiind cu aproximativ 58.000 persoane mai mic decât numărul
emigranților33. La nivel național, așa cum explică Mureșan (2012:17 -20) există un echilibru
între sexe. Se înregistrează o mai mare proporție a născuților de s ex masculin până la
jumătatea vieții dar, pe măsură ce populația îmbătrânește, raportul dintre femei și bărbați
scade, numărul persoanelor de sex feminin crește datorită longevității mai mari a vieții
femeilor , dar și din cauza altor factori de natură soci ală, nu doar biologică.
Politica dusă de guvernele postsocialiste a transformat sistemul de pensii din România
într-un mecanism de redistribuție arbitrară a veniturilor și care generează inegalități sociale
noi. În țările socialiste, dimensiunea inegalită ții era genul feminin. Cel mai important factor al
diferențierii veniturilor fiind sexul (Standing 1996). „Discutând despre dimensiunea de gen a
reformei sistemului de pensii, domnul Preda a apreciat că introducerea pensiilor obligatorii
administrate priva t (pilonul II) va afecta femeile ca grup pe trei dimensiuni: (CPE, 2007)34.
• Femeile au venituri mai mici decât bărbații, veniturile medii pentru femei fiind
aproximativ 82% din cele ale bărbaților;
• Perioadele de contribuție vor fi mai mici cu 5 ani pent ru femei, dacă nu se egalizează
vârstele de pensionare;
• Speranța medie de viață, la 60 de ani, este cu aproximativ 3,4 ani mai mare la femei
decât la bărbați. Rata de mortalitate este mai mare în cazul bărbaților decât în cazul femeilor.
Toti acești fac tori ar putea duce la micșorarea pensiei cu 40% pentru femei, în
comparație cu pensia bărbaților, în condițiile în care aceștia au lucrat într -o activitate similară,
cu un salariu similar, aceeași perioadă de timp.
În aceste condiții, pentru a reduce cât m ai mult diferențele de gen în pensiile private, domnul
Preda a apreciat că următoarele măsuri sunt necesare: (CPE, 2007)35.
• Reducerea și eliminarea diferențelor de gen în privința salarizării;

33 https://www.agerpres.ro/social/2016/08/29/ins -populatia -rezidenta -in-romania -a-scazut -la-19-7-milioane -de-
persoane -la-1-ianuarie -2016 -fenomenul -de-imbatranire -demografica -s-a-accentuat -10-06-14
34 Alina Chiriac, Cristina Chinole, Egalitatea de gen și reforma pensiilor: câteva aspecte critice pentru România,
2007, Centrul Parteneriat pentru Egalitate, pag. 18.
35 Alina Chiriac, Cristina Chinole, Egalitatea de gen și reforma pensiilor: câteva aspec te critice pentru România,
2007, Centrul Parteneriat pentru Egalitate, pag. 18.

28
• Utilizarea calculelor pornind de la speranța medie de viață comună pentru femei și
bărbați la vârsta pensionării;
• Egalizarea vârstei de pensionare a femeilor cu cea a bărbaților.
În România, începând din 2009, au fost propuse diferite măsuri pentru echilibrarea
bugetului asigurărilor sociale, în primul rând, și al bugetului de stat, în al doilea rând, și o
parte dintre acestea au fost deja puse în aplicare, chiar dacă există o mulțime de voci publice
care au criticat aceste reglementari. O nouă lege privind sistemul public de pensii a fost
propusă de către Guvern ul României, având drept principal scop reducerea deficitul ui
bugetului de asigurări sociale. Principiul politic afirmat de către această autoritate publică ca
fundament pentru aceste „reforme” este de a acorda mai multă atenție conceptului de echitate
socială și simultan de a echilibra sistemul de pensii de tip PAYG.
În acest sens, s -a propus creșterea vârstei de pensionare pentru limită de vârstă la 65 de
ani atât pentru femei cât și pentru bărbați, eliminarea pensiilor speciale și recalcularea lor pe
baza principiilor generale (aplicate pentru cea mai mare parte a categoriilor de contribuabili).
Guvernul român a intenționat reducerea tuturor pensiilor publice cu 15%, cel puțin până în
anul 2011, în vederea reducerii cheltuielilor sociale, împreună cu alte reduceri aplicate
diverselor forme de ajutoare sociale (cum ar fi indemnizația de șomaj, indemnizațiile de
maternitate etc.). Propunerea de reducere a nivelului pensiilor publice a fost considerată o
măsură neconstituțională și nu se aplică, dar celel alte reduceri au fost deja adoptate și puse în
aplicare în baza Legii nr. 118/2010.
Utilitatea acestor măsuri, a apreciat domnul Preda, poate fi demonstrată și promovată
prin organizarea de dezbateri și campanii de conștientizare publică menite să atragă atenția
asupra deficitului tot mai mare de forță de muncă în România, deficit generat de emigrarea
populației tinere și asupra necesității menținerii în câmpul muncii a persoanelor de peste 60 de
ani.
În lucrarea domnului Adrian Miroiu, Analiza Politicilor Publice36 este prezentată originea
asigurărilor diferitor tipuri de beneficii. Astfel, în perioade în care economia prospera,
guvernele au aplicat pentru diferite tipuri de programe: de pensii, de burse, de asigurări de
sănătate, de subsidii pentru constr ucțiile de locuințe. În acest mod, diverse categorii de
angajați au primit avantaje exprimate în sporuri de salarii, reduceri ale vârstei de pensionare
etc.

36 Adrian Miroiu, Analiza politicilor publice , București, 2002, ed. Polirom.

29
Odată obținute, avantajele pe care le creează astfel de programe se transformă în
,,îndreptățiri” care sunt foarte greu apoi de retras; „un drept obținut nu poate fi anulat” – e o
frază rostită des de reprezentanții sindicatelor. Aceste programe au fost aplicate într -o
perioadă în care societățile au îmbătrânit și un tot mai mare procent din populație este
pensionară; iar către aceste persoane se îndreaptă o mare parte a unor astfel de programe37.
Statutul de vârstnic nu îți oferă neapărat și statutul de pensionar, dar majoritatea
populației vârstnice a României are acest statut. Dacă ne uităm la diferențele pe sexe a
vârstnicilor vom observa că multe dintre aceste persoane se încadrează în categoria casnicelor,
multe dintre aceste cazuri regăsindu -se în mediul rural, doar la femei (vezi tabelul 1.3.2).
Tabel 1.3.2 S tatutul persoanelor după sex și medii de rezidență, (%) 2007
Pensionar Casnică
Bărbați
65 ani 88,1 –
75 ani și peste 92,7 –
Femei
65 ani 82,5 6,0
75 ani și peste 89,3 2,9
Urban
65 ani 94,9 3,9
75 ani și peste 97,8 1,5
Rural
65 ani 76,8 3,2
75 ani și peste 85,4 2,3
Sursa: INS (ACAV -2007)

37 Adrian Miroiu, Analiza politicilor publice , București, 2002, ed. Polirom.

30
Hărăguș (2012:34) afirmă că vârstnicii din mediul urban sunt în proporție de 95 -97%
pensionari, în timp ce în rural există mai multe persoane ce desfășoară activități socio –
economice cu program complet sau parțial. Această diferență vine din specificul ocupațional
din mediul rural, unde cea mai mare parte a forței de muncă – 68,3% în anul 2004 (INS 2005)
– este ocupată în agricultură, majoritatea având statut de ajutor familial neremunerat. Cu toate
acestea, cea mai mare parte din venituri provin din prestații sociale, în principal din pensii, la
ambele medii de rezidență.
Conform lui Adam (1991), a existat o discriminare a lucrătorilor din sectoarele
nonetatizate fiind pusă importanță pe diferite ramuri sau activități economice din perioada
socialismului de stat. În România, acest gen de discriminare a continuat și după prăbușirea
regimului socialist. Din când în când au existat măriri ale pensiilor tocmai pentru a compensa
creșterea prețurilor și a oferi o sanșă (foarte mică) țăranilor la supraviețuire.
În ceea ce privește numărul pensionarilor agricultori raportat la numărul pensionarilor de
asigurări sociale de stat avem următoarele date publicate de INS, conform cărora numărul
agricultorilor a scăzut trep tat o dată cu trecerea anilor, pe când numărul pensionarilor de
asigurări sociale a crescut.
Tabel 1.3.3: Numărul pensionarilor de asigurări sociale de stat și numărul pensionarilor
agricultori, 2008
Mii de persoane
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Nr.
pensionarilor
asigurărilor
sociale de
stat 4246 4426 4535 4570 4597 4611 4633 4643 4664
Nr.
pensionarilor
agricultori 1751 1767 1677 1572 1474 1292 1005 932 866
Sursa: INS, Anuarul statistic al României, Număr de pensionari 2008

31
Conform tabelului de mai sus, în anul 2000 aveam un număr de peste 1,75 milioane de
agricultori pensionari, număr ce a început să scadă, în anul 2008 neavând mai mulți de 866
mii de pension ari agricultori. N u s-a întâmplat același lucru și la pensionarii de asigur ări
sociale de stat, num ărul acestora crescând de la 4, 246 mii de persoane în anul 2000 la 4,664
mii de persoane în anul 2008. Acest lucru s e datorează degradării industriei agricole ce se
desfășura în perioada regimu lui socialist, ce s -a risipit o data cu instaurarea economiei de piață
din România.

32

Capitolul 2. Întrebarea de cercetare, obiective și metode
2.1 Întrebarea de cercetare și obiective
În această lucrare vreau să abordez problema pensiilor în România prin prisma a mai multor
dimensiuni și anume:
1. Care au fost argumentele aduse în favoarea și, respectiv, în defavoarea
implementării legii pensiei sociale minime (L.196/2009)?
2. În ce măsură a fost atins obiectivul de reducere a sărăciei în rândul
persoanelor vârstnice în urma implementării acestei legi?
3. Există diferențe între mediul rural și urban în ceea ce privește
consecințele implementării acestei legi?
În cadrul fiecărei întrebări de ce rcetare, voi urmări atingerea anumitor obiective de cunoaștere
socială:
Pentru prima întrebare, Care au fost argum entele aduse în favoarea și, respectiv, în
defavoarea implementării legii 196/2009? , voi formula următoarele obiective:
1.1 identificarea și analiza principalelor argumente aduse de partidele politice în favoarea sau
în defavoarea implementării acestei legi în dezbaterile parlamentare
Metoda folosită va consta în analiza de conținut a textului transcris al dezbaterilor
parlamentare.
1.2 identificarea și analiza principalelor argumente aduse de sindicate și reprezentanți ai
societății civile în perioada imediat ant erioară implementării legii;
Metoda folosită va consta în analiza de conținut asupra unor luări de poziție publică, articole
de ziar pe această temă.
Pentru a doua întrebare, În ce măsură a fost atins obiectivul de reducere a sărăciei în rândul
persoanel or vârstnice în urma implementării acestei legi?, voi formula următorul obiectiv:

33
1.1 identificarea evoluției ratelor de sărăcie în rândul persoanelor vârstnice după
implementarea indemnizației sociale din 2009 și contribuția prestațiilor sociale la
reducerea ratei de sărăcie.
Metoda folosită va constat în analiza datelor statistice colectate de Institutul Național de
Statistică asupra evoluției ratelor de sărăcie în rândul persoanelor vârstnice.
Pentru a treia întrebare de cercetare, Există diferențe între med iul rural și urban în ceea ce
privește consecințele implementării acestei legi?, voi formula următoarele obiective:
1.1 identificarea consecințelor implementării legii cu privire la indemnizația socială minimă
comparativ pentru mediul urban și rural.
Metoda f olosită va consta în analiza datelor statistice, cât și rapoartelor de analiză realizate pe
această temă.

34

2.2 Descrierea metodelor și a demersului cercetării
Analiza de conținut poate fi definită drept: „o metodă de studiere și analiză a
comunicării într -o modalitate sistematică, obiectivă și cuantificabilă în scopul de a măsura
variabile” (Gunter apud. Chelcea , 2000: 56).
Se cunoaște caracteristica principală a analizei de conținut și anume, faptul că este,
prin excelență, o metodă cantitativă (putând f i, de asemenea, și o metodă calitativă), prin
urmare se cer a se delimita obiectivele cercetării, lucru pe care l -am notat mai sus, urmând ca
cercetarea de față să se concentreze asupra acestor obiective.
Avantajele analizei de conținut, așa cum ne su nt pr ezentate de Agabrian (apud Chelcea
2006:24 -25) sunt următoarele:
 Urmarește direct comunicarea prin texte sa u transcrieri (în cazul de față transcri erea
dezbaterilor parlamentare) și evidențiază trăsătura centrală a interacțiunii sociale.
 Permite atât operațiuni cantitative, cât și calitative.
 Prin analiza textelor, oferă o valoroasă cunoaștere de profunzime din punct de vedere
istoric.
 Permite apropierea de text, care poate oscila între categorii specifice și relații și, de
asemenea, analiza statistică a formei codate a textului.
 Reprezintă un mijloc nonobstructiv de analiză a interacțiunilor.
 Oferă o cunoaștere profundă a modelelor complexe ale gândirii umane și ale utilizării
limbajului.
Rezultatele analizei de conținut îmbogățesc informația documenta ră indispensabilă
cercetătorului.
Dezavantajul metodei: subiectivitatea. Riscul se acceptă, daca se arată cum s -a procedat în
analiză, ceea ce va duc e la validarea rezultatelor38.

38 http://www.scritub.co m/sociologie/psihologie/comunicare/Analiza -de-continut34856.php

35
Alte câteva dezavantaje ale analizei de conțin ut, formulate de Agabrian (apud Chelcea
2006:25) sunt:
 Tinde prea des să se reducă la numărarea unor cuvinte.
 Neglijează adeseori contextul în care s -a produs textul, precum și starea de lucruri de
după producerea lui.
 Este afectată de erori pronunțate, mai ales când analiza relațională este utilizată pentru
a ajunge la un nivel ridicat de interpretare.
 Poate fi automatizată sau computerizată cu relativă dificultate.
Analiza de conținut nu poate determina valoarea de adevăr a aserțiunii sau calitatea estetică a
literaturii.

36

Capitolul 3. Analiza dezbaterilor politice privind introducerea pensiei
sociale minime în România în 2009 și a consecințelor implementării acestei
legi asupra inegalităților și a sărăciei în rândul pensionarilor
3.1 Dezbaterile și deciziile politice care au condus la implementarea legii
Evoluțiile din ultimii ani au evidențiat problemele sistemului actual de asigurări pentru
bătrânețe și vulnerabilitatea pilonului public de pensii, în special față de evoluțiile
conjuncturale ale economiei.
Sistemul public de pensii are ca principii de bază39:
 Principiul unicității
 Principiul obligativității
 Principiul contributivității
 Principiul egalității
 Principiul repartiției
 Principiul solidarității sociale
 Principiul autonomiei
 Principiul imprescriptibilității
 Principiul incesibilității
Legea 196/2009, conform transcrierilor sedinței din Camera Deputaților40 ce a avut loc
la data de 16 martie 2009 s -a propus ca fiind o îmbunătățire a standardelor de viață a
vârstnicilor și o măs ură de re ducere a sărăciei, o necesitate, am putea s -o numim, de protecție
socială. Legea a fost adoptată de către participanții la sedință cu 94 de voturi pentru și o
abținere, fără voturi împotrivă. Cu toate acestea, participanții discuțiilor din Senat s -au sesizat
făcând remarci la adresa PSD, cei responsabili pentru implementarea legii care face referire la
instituirea pensiei sociale minime garantate.

39 http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Legislatie/LEGI/L263 -2010.pdf
40 http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=6616&idm=17

37
Acest proiect de lege face parte din categoria legilor organice din cele trei categorii pe
care le a doptă Parlamentul și anume: legi constituționale – de revizuire a Constituției, legi
organice și legi ordinare. Legile organice se adoptă în domenii de importanță mai mare sau
chiar vitală pentru buna funcționare a statului, domenii ce sunt enumerate în ar t. 73 din
Constituție41, pe când legile ordinare reglementează domeniile sociale ce au o importanță mai
redusă și pentru care nu este necesară adoptarea unei legi organice. Deosebirea dintre ultimele
două legi, cea organică și cea ordinară, o constituie poz iția ierarhică.
Încă de la începutul întâlnirii din Ședința Senatului, membrii prezenți erau nerăbdători
să plece, neacordând un interes deosebit aceste i legi care s -a prezentat a fi organică, domnul
secretar de stat Marius Vicențio Lazăr -Iosip fiind înt rerupt din discursul său.
„Doamnelor și domnilor senatori, a cest proiect de lege vine să legifereze o măsură de reducere a
sărăciei și îmbunăt ățirea standardului de viață al populației, prevăzute în programul de guve rnare pentru
perioada 2009 -2012 ”. (secretar de stat Marius Lazăr, 16.03.2009)
„Stimați colegi, a m rugămintea să rămâneți în sală. Scuzați -mă, domnule secretar de stat. Rămâneți în
sală, vă rog. Mai sunt trei puncte din ordinea de zi și sunt legi organice. Oricum, terminăm la ora 18.00.
Vă rog frumos, rămâneți în sala de ședință. Vă rog să mă scuzați, domnule secretar de stat. Scurt, dacă
se poate ”. (A. Pereș, Senator din partea PD -L, 16.03.2009)
Această lege a întârziat să apară, fiind propusă și de cei de la UDMR, în urmă cu 2 ani,
motiv pentru care reprezentanții acestui partid au ținut să precizeze acest aspect:
Poate că s -au scos de la naftalină propunerile noastre legislative, dar, oricum, ne bucură acest fapt, că,
după doi ani de zile, s -au gândit actualii guvernanți și vor vota, sper, acum această ordonanță. Noi,
Grupul parlamentar al UDMR, vom vota pentru. (A .L. Fekete Szabo, Senator din partea UDMR,
16.03.2009).
Cel care a avut această idee a fost chiar ministrul democrat al muncii, în mandatul precedent.
De asemenea, au existat reprezentanți care nu au acordat o prioritate deosebită
implementării acestei O UG nr. 6/2009. Deși nu s -au impus acestei măsuri, reprezentanții
electoratului, mai exact, domnul senator Varujan Vosganian din cadrul PNL, care a luat
cuvântul în cadrul sedinței din Camera Deputaților42, a ținut să precizeze faptul că înainte de a
se lua măsuri pentru combaterea sărăciei și care să conducă la atenuarea efectelor crizei din

41 http://www.constitutiaromaniei.ro/art -73-categorii -de-legi/
42 http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=6616&idm=17

38
2009 asupra populației vulnerabile trebuie să se respecte mai întâi legile anterioare cu privire
la creșterea pensiilor și doar mai apoi să se aducă în discuție măsuri s uplimentare. Tot domnul
senator aduce ca argument faptul că impactul social al acestei măsuri este exagerat43:
…este destul de impropriu să asiguri o pensie minimă, pentru că pensia este rezultatul contribuțiilor din
ansamblul anilor și este destul de im propriu să majorezi deficitul bugetar cu transferuri de acest fel. (V.
Vosganian, Senator din partea PNL, 16.03.2009).
Populația care ar putea beneficia de această pensie socială minimă garantată este numeroasă ,
iar efectul pe care l -ar avea este extrem de mic, potrivit spuselor domnului senator, insistând
încă o dată asupra faptului că mai întâi trebuie respectate legile deja în vigoare.
Actul normativ respectă mai degrabă principiul solidarității sociale și es te considerată
de reprezentanții PSD44 ca fiind necesară și acordată la momentul potrivit.
Momentul de introducere a acestei prestații sociale mi se pare extrem de potrivit. Toată lumea face
apel și, câteodată, face paradă de responsabilitate socială, de c oeziune socială și de solidaritate
socială. (Senator Cristian Rădulescu, membru PD -L, 16.03.2009).
Se pune accent pe unul dintre principiile sistemului public de pensii. Această prestație se vrea
a fi drept un nivel minim tocmai pentru ca oamenii să trăia scă după stand ardele UE, puțin
peste pragul sărăciei, nefiind mult ci mai degrabă suficient pentru a depăși acest nivel. Într –
adevăr, numărul beneficiarilor este mare și va continua să crească și după majorarea din
octombrie, fiind încă o dovadă în plus a sărăcie i cu care se confruntă populația României, în
special populația vârstnică și pensionară căreia i se cuvine această pensie socială minimă.
Se remarcă faptul că cei din PD -L și PSD aduc doar argumente favorabile acestei legi,
pe lângă faptul că reami ntesc cetățenilor că ei își respectă promisiunile făcute în campania
electorală: legea adoptată are caracter social, ajută la evoluția societății, reduce inechitățile
sociale și aici ne referim la raportul dintre pensia minimă și pensia maximă ce este de p este
100, conform domnului senator Gheorghe Marcu45. De asemenea, această lege poate dezvolta
economia românească, întărind capacitatea de consum a populației vârstnice. În momentul în
care cresc pensiile crește puterea de cumpărare a populației. O dată cu creșterea de cumpărare
economia este stimulată pentru că oamenii o să cumpere mai mult și dacă ar fi să ne gândim la

43 http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=6616&idm=17
44 http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=6616&idm=17
45 http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=6616&idm=17

39
pattern -urile de cumpărare a pensionarilor, ei cumpără de obicei din piață și din magazine mai
mici. Această măsură este tipică, numită key nesiană, după numele baronului britanic John
Maynard Keynes, un economist care spune că dacă vrei să ai creștere economică în
momentele de declin trebuie să te asiguri că populația are suficiente resurse ca să consume
deoarece , consumul populației trage du pă sine economia. Acest argument l -a folosit și prim –
ministrul Emil Boc atunci când s -a gândit să ofere populației vulnerabile de pensionari o
mărire a pensiei prin adoptarea OUG nr. 6/2009, anul în care începuse să apară primele semne
ale crizei economice .
„Trebuie să se reformeze și sistemul de pensii. Această reformă este una dificilă, dar necesară susținerii
pe termen lung a bugetului de pensii în România. Scopul de bază al acestei legi este ca prin măsurile
pe care le promovăm să putem asigura susținerea pe termen mediu și lung a bugetului de pensii ,
pentru ca în această ța ră pensiile să poată fi plătite” (a afirmat Emil Boc într -un interviu acordat
MediaFax, la data de 15.09.2010) .
Domnul Georgică Severin, mai întâi senator al partidului PD -L și după al partidului
PSD este interesat mai degrabă de propria imagine pe care o va avea în fața populației după
aprobarea OUG nr. 6/2009. Este ca și cum singurul său interes este să placă lumii, să
demostreze puterea partidului și de ce a fost votat, m ai degrabă decât de a fi mulțumit de
faptul că riscul de sărăcie al persoanelor vârstnice s -ar putea diminua ca urmare a acestei legi ,
iar România și -ar putea crește nivelul de trai î n raport cu țările Uniunii E uropene.
„Aș vrea să spun că sunt foarte mând ru că această ordonanță a apărut, deoarece în campania electorală
principalul argument cu care m -am deplasat în zonele rurale a fost prevederea din programul PD -L de
introducere a acestei pensii sociale.
Sunt cu atât mai mândru că singura promisiune financ iară pe care am făcut -o populației în campanie, cel
puțin eu, s -a îndeplinit… ”46
Cei din partidul PD -L sunt foarte satisfăcuți de această adoptare de lege și nu uită
niciun prilej d e a se auto felicita pentru asta:
„Guvernul Boc ceea ce face, face bine, iar ceea ce spune, duce la bun sfârșit”47, (Petru Călian, membru
al Grupului parlamentar al PD -L, în calitate de deputat, 05.05.2009) .

46 http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=6616&idm=17
47 http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=6635&idm=9

40
Din nou, cei de la Grupul parlamentar al PNL au avut ceva de obiectat în privința a
ceea ce se discută în cadrul sedinței deputaților din data de 5 mai 2009. Domnul deputat
Victor Paul Dobre reamintește faptul că același Guvern Boc a tăiat la 1 ianuarie 2009 pensiile
tuturor pensionarilor, scăzând astfel punctul de pensie care trebuia să fie de fapt 760 în loc de
697 cât a a juns să fie, toți cei care vor beneficia de la 1 aprilie de această pensie socială
minimă putând beneficia încă de la 1 ianuarie dacă nu se aplica această tăiere de pensii. Acest
proiect de lege este văzut de cei din cadrul PNL ca fiind o compensație a cee a ce s -a făcut la
începutul anului 2009, de același Guvern Boc. Cu toate că s -a introdus pensia socială minimă,
nu s-a ajuns la punctul de pensie de 45% din salariul mediu brut, lucru ce s -a promis în
campaniile electorale din 2008. Această tăiere de pensi i ce a făcut -o domnul prim -ministru
Emil Boc îmi amintește de o poezie a doamnei Maria Pop (2010:49 -51), scrisă în volumul 11,
intitulat Plângerile pensionarilor , care surprinde problemele României contemporane, venind
și ca o nemulțumire și o critică a c lasei politice ce guverna în anul 2009, fragmente din
poezie ce sună cam așa:
„Băsescule și cu Boc,
….
Ce faceți cu -a noastră viață,
Tăiați din pensiile mici,
Care oricum nu ajung,
Vom fi rătăciți pe drum.
….
Pământul țării e pustiu,
Nu ajutați agricultura,
Ca românii să se întoarcă acasă,
Să lucre -n țara românească.
….
Ce din pensia cea mai mică,

41
Mai taie o bucățică ”.
Sistemele de pensii sunt considerate a fi o chestiune de interes comun pentru toate
țările membre ale Uniunii Europene. Aici ne putem referi la spusele domnului Senator
FEKETE SZABÓ Andras Levente, membru al partidului UDMR, ce a afirmat că partidul
enunța t a avut în urmă cu 2 ani 2 propuneri legislative similare celei pro puse și în final
aprobată. Acest lucru se poate explica prin faptul că în Ungaria exista deja această pensie
socială minimă de mai mulți ani. Și pentru că lucrurile merg într -o direcție bu nă pentru
Ungaria o dată cu adoptarea acestei legi, cei de la UDMR s -au gândit să aducă și în România
această pensie de care să dispună grupurile vulnerabile și cu risc crescut de sărăcie, pentru că
mersul bun al lucrurilor pentru o țară UE pentru reformar ea sistemului de pensii poate avea
efecte asupra alteia și invers: eșecul unei țări UE poate avea repercu siuni asupra alteia.
Analizând discursul Senatorului Varujan Vosganian din partidul PNL, observăm că
pune accent pe scopul principal pe care îl au pen siile încă de la începutul reformei, principiul
contributivității și repartiției, două dintre principiile sistemului de pensii. Senatorul susține
întărirea dependenței între pensia de bătânețe și venitul anterior pensionării. Deficitul bugetar
este mare și ar continua să crească dacă se introduc astfel de măsuri, iar efectul ar fi foarte
mic, numărul celor ce pot beneficia de această lege este excesiv. Astfel se lansează o discuție
de principiu, potrivit căreia nu poți asigura un venit minim persoanelor pen tru că pensia este
rezultatul contribuțiilor din anii de muncă, însumându -se astfel valoarea pensiei din anii activi
în cadrul muncii.
Potrivit domnul ui prim -ministru Emil Boc48, scopul pensiilor este de a asigura plata
acestora pe termen mediu și lung, af irmând că legea reprezintă un pas spre diminuarea
deficitului fondului de pensii. Reforma este una necesară, nefiind ușoară, ba chiar dificilă, din
bugetul de stat virându -se 3 miliarde de euro dacă se adoptă legea, iar dacă nu, această sumă
va crește la 5 miliarde de euro. Practic, introducerea pensiei sociale minime permite
menținerea la un nivel scăzut a punctului de pensie, etalonul în funcție de care se calculează
toate pensiile din sistemul public, deoarece nivelul minim de care beneficiază cei cu pen sii
foarte mici (număr mic, subunitar de puncte de pensie și număr relativ mic de ani lucrați) nu
mai depinde de valoarea punctului de pensie.

48 http://www.mediafax.ro/social/boc -scopul -legii-pensiilor -este-de-a-asigura -plata -acestora -pe-termen -mediu -si-
lung-724589 4, accesat la data de 19.06.2017

42
Ca o recapitulare a ceea ce am spus mai sus putem afirma că scopul implementării
acestei pensii sociale minime garantate este acela de a ameliora sărăcia în rândul
pensionarilor, în contextul în care rata de sărăcie în rândul vârstnicilor din România era
ridicată, mai ales în mediul rural. Pachetul de austeritate vine în 2010 cu toate măsurile pentru
criză. Această măsură a pensiei sociale minime a venit înainte, ca o reacție a ceea ce s -a
întâmplat înainte. Din dezbaterile parlamentare reiese următorul lucru:
„Acest act normativ este o consecință a punerii în aplicare a programului de guvernare inițiat de
Guvernul Boc. Chiar dacă parcurgem o perioadă de criză financiară și economică, Guvernul Boc
împreună cu colaboratorii aflați la guvernare au găsit soluțiile necesare, și mă refer aici la cele de natură
financiară, astfel încât să pună în aplicare punct cu punct to ate măsurile cu care domnul prim -ministru
Emil Boc a venit î n fața noastră și le -a propus ”. (deputat PD -L, Petru Călian, 05.05.2009)
Prin urmare, îmi este confirmată ipoteza relatată în introducerea lucrării conform
căreia această măsură este datorată mai degrabă promisiunilor făcute în campania electorală
din 2008 de către Guvernul Boc. Acest prilej de criză a fost folosit în mod conștient de către
cei de la PD -L pentru a -și atinge una din tre promisiunile de campanie, o poliță de plătit către
electorat. C hiar și în lipsa crizei economice, această lege ar fi fost adoptată mai devreme sau
mai târziu.
Alexandru Pereș, vicepreședinte al Senatului, a adoptat această lege la data de 16
martie 2009. Per ansamblu, cei din PSD, prin cuvântul domnului Ioan Cindrea, s-au declarat
mulțumiți de faptul că, într -un final, această lege a fost adoptată ca o măsură de protecție a
pensionarilor, în special pensiile pentru agricultură, de urmaș, de invaliditate și pensiile cu
vechimi incomplete.
„Am epuizat dezbaterile generale. Suntem în fața unui raport de admitere fără amendamente.
Stimați colegi, v ă reamintesc că proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vom da un
singur vot, atât pe raport, cât și pe proiectul de lege. Am rugămintea să vă concentr ați și să votați. Cine
apasă clapele 1 -4 votează raportul și proiectul de lege, cine apasă clapele 1 -2 votează împotriva
raportului și a proiectului de lege. Vă rog să votați. Vă mulțumesc. Cu 94 de voturi pentru, niciun vot
împotrivă și o abținere, atât r aportul, cât și pro iectul de lege au fost adoptate ”. (vicepreședinte A. Pereș,
membru PD -L, 16.03.2009)
Guvernul Boc, PD -L a implementat această lege, mai exact: prim -ministrul Emil Boc,
cu aj utorul ministrului Marian Sârbu, Ministrul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, ce a

43
onorat această promisiune și Ministrul Finanțelor Publice, Bogdan Alexandru Drăgoi, secretar
de stat, numindu -se Pensie Socială Minimă Garantată.
Populația îmbătrânește , iar acest lucru ridică problema reformării sistemului de pe nsii.
Totodată, criza economică a accentuat problemele cu care se confruntă România și anume
sărăcia în cadrul persoanelor vulnerabile cum sunt pensionarii. Aceștia au nevoie de pensii
sigure și durabile, care să le permită un trai decent. Pentru acest luc ru este nevoie de o atenție
sporită asupra acțiunilor și deciziilor care se iau cu privire la acordarea pensiilor și cuantumul
acestora. Trebuie să se pună accent pe creșterea pensiilor mici, ajungând la un prag apropiat
procentului de 45%, legiferat în ca drul campaniilor electorale.
Până în prezent, aceasta și -a tot schimbat denumirea: de la forma inițială a ajuns în
2017 să se numească indemnizație socială pentru pensionari prin Legea 118/2010, denumire
dată de actualul ministru al muncii, Lia Olguța Vas ilescu, membru al PSD, ce promite încă o
majorare a acestei indemnizații începând cu anul 2018, valoare ce va ajunge la 600 lei/lună,
conform declarației sale49.
În data de 12 mai 2009 în Ședința Cemerei Deputaților s -a încheiat votul cu 213
pentru, un vot împotrivă din partea PSD și trei abțineri, două din partea PSD și o abți nere din
partea PNL. Prin urmare, OUG nr. 6/2009 privind aprobarea pensiei sociale minime garantate
devine Legea 196/2009, publicată în Monitorul oficial nr.374/2009, pensie ce urmeaz ă să fie
plătită de către C.N.P.A.S. și se notează distinct pe talonul de pensie.

3.2 Evoluția inegalităților și a sărăciei în rândul pensionarilor din mediul
urban și rural du pă implementarea legii 196/2009
După 27 de ani de la prăbușirea regimului ceaușis t, România s -a adâncit în sărăcie.
Așa cum am prezentat în prima parte, de -a lungul timpului s -au tot luat măsuri în privința
reducerii sărăciei. Una dintre măsurile luate de către G uvernul României în 2009 a fost
introducerea pensiei minime garantate.
Indicatorul AROPE este folosit în statistici pentru reducerea sărăciei, ind icator ce
urmează a fi folosit î n continuarea lucrării. Acesta are trei dimensiuni: financiară, de deprivare

49 http://evz.ro/600 -de-lei-pensia -minima -sociala -garantata -din-2018.html , accesat la data de 17.06.2017

44
materială și o dimensiune privind participarea în muncă. Pe noi ne inter eseaz ă doar una din
aceste dimensiuni , adică dimensiunea financiară pentru că vorbim despre sistemul de pensii.
Dacă am urmări evoluția prestațiilor sociale din anii 2009 -2010 am putea concluziona
faptul că nivelul sărăciei a scăzut ca urmare a tăierii p restațiilor sociale a persoanelor
vulnerabile a României. Lucru ce nu este câtuși de adevărat. Procedura de aplicare și metoda
de calcul a veniturilor s -a schimbat, toate tipurile de alocații familiale intrând la venitul total,
lucru ce a generat scăderi î n numărul persoanelor nu de mult considerate eligibile pentru a
primi ajutor social, scăzând treptat de -a lungul perioadei de criză. Vorbim aici despre o
restrângere a protecției sociale. Nu se poate considera acordarea de prestații sociale un indice
de mă surare a sărăciei , dar cel puțin s -a crezut că nivelul de trai al României a crescut, pe
când în realitate sărăcia se adâncea tot mai mult, numărul săracilor crescând într -un ritm alert.
Există două metode de evaluare a sărăciei: metoda absolută, dezvolta tă de către
experții Băncii Mondiale și metoda relativă, utilizată cel mai adesea de către Eurostat. Mă voi
folosi de rata relativă de sărăcie conform datelor INS pentru a arăta procentele cu care
populația vulnerabilă, pensionarii se confruntau în anul 20 15.
Tabel 3.2.1: Date statistice privind rata sărăciei relative, pe grupe de vârstă, mai
exact rata sărăciei financiare a populației vârstnice (%)
Ani calendaristici
Vârsta 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
65 ani
și
peste 29,4 26,5 21,4 17,6 14,8 14,4 14.5 15,7 19,3
Sursa: INS -2016
Observăm, conform datelor, că sărăcia după anul 2010 a scăzut semnificativ, de la
21,4 cât era în 2009 la 17,6 un an mai târziu, menținând un nivel scăzut până în anul 2015,
când această rată de sărăcie a cre scut din nou, ajungând la 19,3%. Unul dintre motivele pentru
care această rată a scăzut după 2009 o reprezintă situația demografică și anume mortalitatea
persoanelor pensionare și nu neapărat implementarea legii pensiei sociale minime, deși a avut
și aceas ta un rol destul de important.

45
Dacă în momentul implementării pensiei sociale minime, în 2009 punctul de pensie
era de 670, în anul 2017, în urma majorării acestei pensii, numită mai nou indemnizație
socială pentru pensionari, punctul de pensie a crescut la 917, pensionarii fiind cei ma i fericiți
români.
S-a promis, de către Guvernul Grindeanu, o nouă majorare a punctului de pensie
începând cu luna iulie 2017, ajungân d la 1000 lei, după cum a relatat ministrul Muncii .
Totuși, nu persoanele cu venituri mici se bucură de această majorar e, ci pensionarii cu
pensiile cele mai mari pentru că, nu cât pensia este mai mare cu atât pensionarul va câștiga
mai mult. Ca să înțelegem mai bine acest lucru voi explica mai detaliat și anume: cei care
plătesc contribuții la CASS sunt cei cu pensia pest e 918 lei , iar impozitul pe venit se aplică
doar pensiilor de depășesc nivelul de 1.150 lei, doar pentru valoarea ce este peste acest prag,
acest lucru fiind posibil pentru că s -au eliminat contribuțiile și impozitul datorate statului de
către pensionarii ce au venituri mai mici de 2000 lei. Pensionarii ce primeau până la 1 martie
400 lei nu au primit niciun leu în plus pentru că oricum ei nu plăteau aceste contribuții și
impozite, venitul lor fiind cu mult sub pragul de 918. Acestora le -a crescut pensia cu 120 lei
doar după adoptarea OUG nr. 6/2009, privilegiați rămânând cei cu pensii mai mari.
Președintele țării, Klaus Iohannis, a promulgat legea pentru modificarea și completarea
legii nr.227/2015 privind CF pentru modificarea legii nr. 95/2006 cu privire la eliminarea
CASS a pensiilor sub 2000 lei. Din nou, acest lucru favorizează doar o parte a pensionarilor.
Dacă cei cu venitul peste pragul punctului de pensie plăteau aceste contribuții și impozite,
acei bani dați la stat acum le revin lor, mărind totod ată pensia acestora.
Costurile ce revin îmbătrânirii populației privind asistența medicală și îngrijirile pe
termen lung vor avea un impact negativ asupra datoriei în PIB, în 2016 ponderea datoriei fiind
de 15,6%. În același an, a fost adoptat un pachet ce se vrea a combate sărăcia, pachet ce
include fonduri UE și fonduri naționale pentru a asigura o plasă de siguranță persoanelor
expuse riscului de sărăcie, acordându -se prestații sociale sau îmbunătățirea de servicii sociale
și medicale pentru persoanele în vârstă. Conform Comisiei Europene (2017)50, acest lucru ar
trebui să îmbunătățească accesul la asistență medicală al grupurilor vulnerabile, în special cele
din zonele rurale ale țării, zone în care investițiile lipsesc.

50 http://ec.europa.eu/info/sites/info/files/2017 -european -semester -country -report -romania -ro.pdf , accesat la data
de 18.06.2017

46

Tabel 3.2.2 Rata riscului de s ărăcie sau excluziune socială (AROPE) a persoanelor de 18
ani și peste, după activitatea principală
Statutul ocupational Ani
Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015
UM: Procente
Procente Procente Procente Procente Procente Procente Procente Procente Procente
Pensionari 55,7 48,9 44,7 42,3 38,1 38,3 37,9 36,6 34,1
Sursa: INS -2016
Unul din tre indicatorii ratei de sărăcie este reprezentat de către indicatorul AROPE,
adoptat la nivelul UE în cadrul programului Europa 2020, indicator de care mă voi folosi în
analiza de față. La fel ca și în tabelul de mai sus observăm că rata riscului de sărăcie la
pensionari este în tendințe de scădere față de anii dinaintea implementării legii, scăzând cu
peste 10 procente: de la 44.7 în 2009 la 34,1% în 2015.
Ni se tot pune în evidență faptul că sistemul de pensii din țara noastră este într -o stare
de colaps i minent, în condițiile în care pensiile de care beneficiază imensa majoritate a
vârstnicilor din România se află la un nivel extrem de scăzut, incapabil să asigure nici măcar
un nivel de subzistență. Având în vedere că, în viitor, numărul pensionarilor va c rește
vertiginos, agonia sistemului se va prelungi, și se va dovedi incapabil să susțină un număr mai
mare de pensionari cu venit minim, după cum este și azi incapabil să susțină un număr mai
redus de pensionari cu un venit puțin mai mare, dar foarte aprop iat de cel minim și la fel de
insuficient.

47
Tabel 3.2.3 Rata deprivării materiale severe, pe grupe de vârstă (%)
Grupe de varsta Ani
Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015
UM: Procente
Procente Procente Procente Procente Procente Procente Procente Procente Procente
65 ani si peste 50,1 39 34 32,4 29,2 28,5 28,4 26,5 21,5
Sursa: INS -2016
La fel ca și în datele de mai sus, ponderea deprivării materiale este în scădere încă din
anul 2007, când înregistra un procent de 50,1%, ajungând la 21,5% în anul 2015. Acest
procent din populația vârstnică, din cauza resurselor financiare, nu își pot permite achitarea la
timp a utilităților, posibilitatea de a face față unor cheltuieli neprevăzute și nu disp un de unele
facilități precum TV color, mașină de spălat, un telefon, etc.
Dacă practic, sistemul se calculează în funcție de punctul de pensie, atunci putem avea
30% din valoarea punctului de pensie, ce reprezintă totuși un procent foarte mic. Pentru a
elimina sărăcia se mărește punctul de pensie, c ca 30% din acea mărire să fie puțin mai mult
venit. Dar dacă venitul este 20% din valoarea punctului de pensie cu un minim de 520 lei,
cum este în cazul de față, atunci nu mai trebuie mărit punctul de pensie pe ntru că minimul
este deja asigurat, nemaidepinzând de valoarea punctului de pensie.

48

3.3 Diferențe între mediul rural și urban în ceea ce privește consecințele
implementării acestei legi
De departe se știe deja că cei mai în vârstă pensionari locuiesc în med iul rural, fiind și
o populație îmbătrânită, pe când în mediul urban trăiesc cei mai tineri cetățeni ai României,
numărul de pensionari fiind mai mic.
Conform Comisiei Europene (2017)51, peste 45 % din populație trăiește în zone rurale
care rămân mult în u rma celor urbane în ceea ce privește reducerea sărăciei. Clivajul dintre
mediul urban și cel rural constituie o piedică în calea creșterii economice și a veniturilor.
Această populație îmbătrânită ce trăiește cu precădere la sat o putem justifica prin
numărul mare de persoane care, după o anumită vârstă, decid să -și trăiască restul zilelor într –
un mediu mai liniștit, ocupându -se de treburi gospodărești într -un mediu propice cum este cel
din zona rurală.
Dacă în anul 2008, înainte de criza economică și i mplementarea OUG 6/2009, raportul
dintre salariați și pensionari era de unu la unu, în anul 2015 lucrurile s -au schimbat puțin, unui
salariat revenindu -i 1,14 pensionari iar în 2017 ajungând la un salariat 1.34 pensionari, acest
raport ajungând să crească dacă lucrurile continuă în acest fel , iar forța d e muncă nu crește.
Acest lucru este cauzat de numărul mare de persoane care lucrează la negru, fără a plăti
contribuții și taxe statului. Conform datelor CNPP și INS transmise către MMFPSPV52 avem
5.162.421 p ensionari și 4.508.200 salariați. Din totalul pensionarilor, 9,26% adică un număr
de 477,811 persoane o reprezintă peonsionarii agricultori.
În anul 2016, 5254 mii de persoane fac parte din numărul pensionarilor de asigurări sociale, în
scădere față de anu l 2010, cu un număr de 5664 mii de persoane. Din totalul de pensionari din
anul 2016, 419 mii de persoane făceau parte din pensionarii agricultori. În anul 2007, aveam
un număr de pensionari agricultori de 932 mii de persoane, în anul 2010, după introduce rea
pensiei sociale minime, 737 mii de persoane făceau parte din categoria persoanelor pensionare
din agricultură, într -un număr mai mic față de 2009, când se înregistrau 799 mii de persoane.
Acest lucru duce inevitabil la concluzia conform căreia o parte din aceste persoane vârstnice,

51 http://ec.europa.eu/info/sites/info/files/2017 -european -semester -country -report -romania -ro.pdf , accesat la data
de 18.06.2017
52 http://www.gandul.info/stiri/cat -de-saraci -sunt-pensionarii -roma ni-datele -au-fost-facute -publice -de-casa-
nationala -de-pensii -14618387

49
în special cei din mediul rural, au decedat în decurs de un an. Astfel, treptat, populația cea mai
vârstnică ce locuiește la sate, începe să moară, astfel scade și sărăcia în rândul acestora ce fac
parte din sistemul de pensi i.
Tabel 3.3.1 Numărul mediu al pensionaril or, după sistemul de pensionare
Sistemul de
pensionare Ani
Anul
2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016
UM: Mii persoane
Mii
persoane Mii
persoane Mii
persoane Mii
persoane Mii
persoane Mii
persoane Mii
persoane Mii
persoane Mii
persoane Mii
persoane
Pensionari de
asigurari sociale
– total 5726 5685 5676 5664 5580 5480 5404 5352 5302 5254
Pensionari de
asigurări sociale
(fără agricultori) 4794 4819 4877 4927 4903 4861 4840 4839 4839 4835
Sursa: INS -2017
În ceea ce privește populația vârstnică feminină, în mediul rural nu se obișnuia ca
femeia să muncească, să fie salariată. La sat femeia avea o singură ocupație, să fie casnică, să
aibă grijă de copii și gospodărie , iar bărbatul să fie cel care muncește și întreține gospodăria
cu resurse financiare. Ori acest lucru la oraș nu se practica, nu pentru că familia nu ar fi fost
tradițională, femeia să aibă grijă de familie și casă ci pentru că li se of ereau oportunități de a
avea un loc de muncă. Din acest motiv, sărăcia este mai accentuată în zona rurală, multe
dintre femei nu dispun de un venit personal la bătrânețe, cum este pensia.

50

Tabel 3.3.2 Rata săraciei relative, pe sexe.
Sexe Ani
Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015
UM: Procente
Procente Procente Procente Procente Procente Procente Procente Procente Procente
Masculin 24,1 22,8 21,2 21 21,9 23,1 23 25,3 25,1
Feminin 25,1 24,3 23 22,1 22,6 22,8 22,9 24,9 25,6
Sursa: INS -2016
Atunci când vorbim despre diferențele de gen în cadrul sărăciei, datele statistice
evidențiază faptul că populația feminină, în continuare, este mai săracă comparativ cu
populația masculină, înregistrând în 2015 un procent din rata riscului de sărăcie de 25,6 -F
respect iv 25,1% -B. Acest lucru se dato rează faptului că femeile trăiesc în medie mai mult
decât bărbații, dar nu numai, acest aspect poate fi interpretat și prin prisma faptului că multe
dintre femeile din mediul rural s -au ocupat de -a lungul vieții active de menținerea gospodăriei
și creșterea copiilor.
În continuare, populația rurală rămâne mult mai săracă decât populația urbană, nu doar
din cauza veniturilor cu pensia ce sunt foarte mici ci ș i din cauza faptului că sunt defav orizate
prin simplul fapt că reprezintă ruralul, lipsind finanțările pentru aceste zone. Sistemele
României sunt afectate în mare măsură de inefici ență și corupție. Măsurile anti corupție
precum creșterea transparenței nu sunt suficiente.

51

CONCLUZII

Sistemele de pensii permit oamenilor să se bucure de o pensie bine meritată după viața
lor de lucru. Ele sunt principala sursă de venit pentru aproximativ un sfert din populație,
oferind o protecție bună împotriva sărăciei pentru majoritatea oamenilor în vârstă. Pensiile în
România sunt în mare parte mici, comparativ cu alte state din UE, fiind insuficiente și
neacoperind nevoile populației vulne rabile. Acest lucru este cauzat de mai mulți factori
precum: distribuirea inegală a ve niturilor economice, favorizarea unor anumite grupuri
precum magistrații prin introducerea de pensii speciale, diferența dintre pensia reală și cea
cuvenită de fapt fiind suportată de către bugetul de stat: nu se respectă principiul egalității,
tratamentul aplicat magistraților făcând notă discordantă.
Solidaritatea socială și ajutorul social sunt expresii tot mai des invocate în
fundamentarea actelor legislative privind pensia, fiind folosite în sens demagogic, în
demersurile politice, în special în cele electorale. Problemele de sustenabilitate a le sistemului
de pensii sunt cauzate în mare măsură de procesul demografic de îmbătrânire a populației,
creșterii speranței de viață, scăderii natalității și creșterii migrației.
Populația vârstnică este în con tinuă creștere și reprezintă o categorie socială
vulnerabilă, cu probleme specifice. Mai mulți autori cu greutate în politicile sociale, precum
L. Popescu, M. Preda, S.I. Bodogai, C. Zamfir, afirmă faptul că aceste probleme specifice
sunt reprezentate în mare măsură de problema banilor, sau mai exact spus de lipsa acestora
la nivelul populației vârstnice ce se află sub pragul relativ de sărăcie, problemă ce poate
conduce la altele asemenea precum înrăutățirea stării de sănătate a celor în cauză și automat
creșterea costurilor financiare a acestora.
Beneficiile sociale de care ar trebui să dispună persoanele ce fac parte din sistemul
public de pensii se referă la suplimentarea sau substituirea veniturilor primare individuale
pentru asigurarea unui nivel m inim de trai pentru toți cetățenii eligibili. Aceste beneficii pot fi
de natură monetară, sub forma unor servicii sociale sau în natură, primele două contribuind
împreună cu sistemul de taxe și impozite la funcționarea protecției sociale a unui stat.
Riscul de sărăcie pentru vârstnici este în momentul de față apropiat de cel al întregii
populații a României, dar în primul deceniu al periodei de transformări postsocialiste ratele de

52
sărăcie au fost mai ridicate în rândul vârstnicilor (cu mențiunea important ă că nu toți
vârstnicii sunt pensionari).
Analiza introducerii și implementă rii pensiei sociale mi nime în România este
importantă ș i deoarece sunt frecvente cazurile în care populația vârstnică pensionară caută să-
și mărească veniturile și din alte părți , cum ar fi continuarea activității de muncă sau munci
ocazionale de natură diferită . Sistemul pensiilor private, care pot completa cel public, are
nevoie de o perioadă de timp î ndelungată pentru a deveni funcțională , timp în care acesta doar
va prelua contribuții, fără a oferi nici un fel de beneficii. Rezultă că pensionarii de azi vor fi
complet ocoliți de beneficiile acestui sistem, întrucât beneficiile lor își vor face apariția mult
prea târziu. Pe lângă acest aspect, mai trebuie remarcat faptul că, înai nte de a putea fi
implementate, aceste alternative trebuie să -și dovedească viabilitatea pe tărâmul realităților
economice și sociale din țara noastră. Dacă se ține seama doar de aceste aspecte, se vede cât
de incerte și de fragile sunt alternativele propu se și gradul de risc pe care acestea îl aduc
vârstnicilor.
Promisiunile făcute recent de către partidul PSD în campania electorală, nu se respectă
în întregime. În realitate pensiile ce vor crește mai mult sunt cele mai mari, cele care se află
sub punctul de 917 lei rămânând neschimbat cu excepția faptului că în urma OUG nr. 6/2009,
vor crește pensiile care sunt sub 400 lei și vor ajunge de la 1 martie 2017 la 520 lei, diferență
ce va fi suportată de către bugetul de stat, beneficiind de această creștere 1 .002.168 de
pensionari, potrivit ministrului muncii, Lia Olguța Vasilescu. Pensia socială minimă a fost
introdusă ca o compensare pentru cei care fie au lucrat la negru, fără a fi asigurați și înscriși
pentru vechime în muncă, fie nu au ajuns la stadiul c omplet de cotizare, pentru a putea
beneficia de o pensie mai mare, fără a fi nevoie de contribuția statului pentru a mări veniturile
pensionarilor.
Numărul de pensiona ri va crește în viitor, dar mulț i nu vor avea stagiul complet de
cotizar e deoarece fac parte din generații active în perioda restructurării și dereglementării
relațiilor de muncă î n Rom ânia. Astfel, în urma îmbătrânirii populației, sistemul de pensii
publice nu va mai fi viabil și sustenabil, găsindu -se alte soluții favorabile sistemului,
multiplicându -se pilonii de sprijin.
Sărăcia în rândul pensionarilor a scăzut , dar nu putem atribui această scădere doar
introducerii pensiei sociale minime ci și faptului că pensionarii care aveau pensiile cele mai
scăzute, care trăiau în mediul rural, av ând condițiile de viață cele mai precare au decedat
pentru că au ajuns la o vârstă înaintată. Acest lucru a condus la ameliorarea situației privind

53
sărăcia în statistică, în realitate încă există pensionari foarte săraci, care trăiesc în condiții
foarte gr ele, descurcându -se cum pot cu puținul venit de care dispun din pensii.

54

Câteva detalii legate de realizarea și demersul cercetării, limitele acesteia și
direcții viitoare asupra fenomenului s ărăciei în rândul pensionarilor

Limitele cercetării de față sunt datorate faptului că lucrarea reprezintă o analiză a unor
dezbateri parlamentare ce au avut loc în trecut, în anul 2009, dezbateri ce sunt destul de rigide
și care nu oferă foarte mare încredere, dat fiind faptul că în spatele motivelor invocate de
membrii Guvernului se pot afla și altele care nu au fost făcute publice. În ceea ce privește
datele statistice pe care le -am folosit , acestea nu reflectă în totalitate realitatea, fiind adăugate
și alte chestiuni precum fenomenele demografice. Metoda folosit ă în lucrare reiese inclusiv
din titlul acesteia. Am folosit analiza de document care are câteva dezavantaje enumerate la
începutul lucrării și care pot fi ameliorate în cadrul unor cercetări viitoare, cercetări care să
implice și o metodă calitativă a ace stui fenomen, respectiv sărăcia în rândul pensionarilor, iar
aici putem vorbi despre interviu, metoda cel mai des utilizată în științele socio -umane , dar și
continuarea cu o metodă cantitativă, cu un instrument precum chestionarul aplicat persoanelor
în ca uză.
Lucrurile noi pe care le -am aflat în timp ce realizam această lucrare au ținut mai mult
de cunoașterea legilor cu privire la acordarea pensiei publice în rândul pensionarilor, precum
și a celor ce le -au implementat, fiind la curent cu multe dintre d etaliile politice ale
dezbaterilor ce țin de sistemul public de pensii și modificările sau completările ce au avut
ulterior loc.

55
BIBLIOGRAFIE:

Adam, J. 1991: Social contract în Economic Reforms and Welfare System , Macmillan,
London
Agabrian, M. 200 6: Analiza de conținut. Studiu introductiv de Septimiu Chelcea ,
Editura Polirom, Iași
Barr, N. 1994: Piețele forței de muncă și politica socială în Europa centrală și de Est ,
Vol. I, Oxford University Press, Londra
Bodogai, S.I. 2009: Protecția socială a persoanelor vârstnice , Editura Universitatea
din Oradea
Callinicos, A. 2006: Egalitatea. Sărăcie și inegalitate în economiile dezvoltate ,
Editura Antet XXPress, București
Comisia Anti -Sărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale , 2002
Chelcea, S. (2000): Analiza de conținut. Curs universitar la Universitatea din
București. București.
Chiriac, A. Chinole, C. 2007: Egalitatea de gen și reforma pensiilor: câteva aspecte
critice pentru România , Centrul Parteneriat pentru Egalitate -CPE
Ciochină -Barbu, I. 2011: Pensiile în România , Editura PIM, Iași
Comisia Europeană, 2017: Raportul de țară al României din 2017
Demier, F. 1998: Istoria politicilor sociale , Institutul European, Iași
Dragotă, I -M., Miricescu, E. 2010: Sistemul public de pensii din România: între crize
și reforme , Academia de Studii Economice, București
Ferge, 1991, Guvernul României 1993 , Zamfir, Pop, Zamfir, 1993
Hărăguș, M. 2012: Activitatea vârstnicilor în Situația vârstnicilor din România , Presa
Universitară Clujean ă, Cluj

56
Ionescu, A.M. 2009: Evaluarea profilului sărăciei din România folosind metode
statistice multivariate , Editura Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iași
Legea pensiilor. Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii , 2002, Editura
Lumina Lex, București
Marc, C. 2010: Evoluția sistemului românesc de pensii , Editura Universitatea din
Oradea
Mihalache, N. M. 2013: Sărăcia. Responsabilitate individuală și nivel de trai ,
Institutul European, Iași
Miroiu, A. 2002: Analiza politicilor publice , Editura Polirom , Iași
Mureșan, C. 2012: Situația vârstnicilor din România , Presa Universitară Clujeană,
Cluj
Nistorescu, Gh. P. 2005: Economie politică -Microeconomie , Editura Omnia Uni
S.A.S.T. Brașov
Pop, M. 2010: Plângerile pensionarilor
Popescu, L. 2004: Politicile sociale est -europene între paternalism de stat și
responsabilitate individuală , Presa Universitară Clujeană , Cluj
Preda, M. 2009: Riscuri și inechități sociale în România , Raportul Comisiei
Prezidențiale pentru analiza riscurilor , Editura Polirom, Iași
Raportul de țară al României din 2017 care însoțește documentul COMUNICARE A
COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, BANCA CENTRALĂ
EUROPEANĂ ȘI EUROGRUP
Rotariu, T., Iluț, P, 1996: Psihologie socială , Editura Polirom, Iași
Stanciu apud. Bodogai, S.I. 2009: Protecția socială a persoanelor vârstnice , Editura
Universității din Oradea, Oradea
Standing, G. 1996: Social Protection in Central and Eastern Europe , în G. Esping –
Andersen, The Welfare State in Transition, Sage, in asso ciation with United Nations,
Research Institute for Social Development, Londra

57
Șeitan, M, M. Arteni, A. Nedu, 2012: Evoluția demografică pe termen lung și
sustenabilitatea sistemului de pensii
Teșliuc, C.M, L. Pop, E.D. Teșliuc, 2001: Sărăcia și sistemu l de protecție
socială , Editura Polirom, Iași
Zamfir, C, Stănescu, S. (coord.) 2007: Enciclopedia dezvoltării sociale , Editura
Polirom , Iași.

Surse WEB:
http://statistici.insse.ro/shop/
http://www.unicef.ro/publicatii/impactul -crizei -economice -internationale -in-romania -2009 –
2010/
http://www.gandul.info/stiri/cat -de-saraci -sunt-pensionarii -romani -datele -au-fost-facute –
publice -de-casa-nationala -de-pensii -14618387
http://ec.europa.eu/info/sites/info/files/2017 -european -semester -country -report -romania –
ro.pdf
http://www.cnpv.ro/pdf/analize2007_2009/esnp2009.pdf
https://www.stiidelann.ro/planuri -financiare/cum -functioneaza -sistemul -de-pensii -din-
romania -93/
http://azx.ro/index.php?page=item&id=5916
http://iccv.ro/node/404
http://www.constitutiaromaniei.ro/art -47-nivelul -de-trai/
http://www.cnpv.ro/pdf/analize2007_2009/esnp2009.pdf
http://discutii.mfinante.ro/static/10 /Mfp/revista_nou/2013/Articol_RFPC_6_2013.pdf
Legea nr. 263/16.12.2010 privind sistemul unitar de pensii publice (M.O. nr.
852/20.12.2010), cu modificările și completările ulterioare, art. 3 alin. (1) lit . p): stagiul de
cotizare este ,, perioada de timp p entru care s -au datorat contribuții de asigurări sociale la

58
sistemul public de pensii, precum și cea pentru care asigurații cu declarație individuală de
asigurare sau contract de asigurare socială au datorat și plătit contribuții de asigurări socia le la
sistemul public de pensii ”.
http://eur -lex.europ a.eu/search.html?qid=1495522504380&text=Cartea%20verde –
C%C4%83tre%20sisteme%20europene%20pe%20pensii%20adecvate,%20viabile%20%C5%
9Fi%20sigure&scope=EURLEX&type=quick&lang=ro , accesat la data de 20.05.2017
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/18.02.2009 privind instituirea pensiei sociale
minime garantate (M.O. nr. 107/23.02.2009), cu modificările ulterioare [aprobată prin Legea
nr. 196/29.05.2009 (M.O. nr. 374/03.06.2009)]
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 221/24.11.2000 privind pensiile și alte dr epturi
de asigurări sociale ale avocaților (M.O. nr. 610/28.11.2000), cu modificările și completările
ulterioare [aprobată și completată prin Legea nr. 452/18.07.2001 (M.O. nr. 413/25.07.2001)]
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2009, art. 1 alin. (3 )
Legea nr. 118/30.06.2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii
echilibrului bugetar (M.O. nr. 441/30.06.2010), cu modificările și completările ulterioare
Decretul -lege nr. 118/30.03.1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor
perse cutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum
și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat (M.O. nr.
631/23.09.2009), cu modificările și completările ulterioare
Legea nr. 44/01.07 .1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale
invalizilor și văduvelor de război, republicată (M.O. nr. 783/28.10.2002), cu modificările și
completările ulterioare
Legea nr. 578/14.12.2004 privind acordarea unui ajutor lunar pentru soțul
supraviețuitor (M.O. nr. 1.223/ 20.12.2004), cu modificările ulterioare
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/revista_nou/2013/Articol_RFPC_6_2013.pdf
http://www.cnpv.ro/pdf/analize2007_2009/esnp2009.pdf
http://discutii.mfinante.ro/static/1 0/Mfp/revista_nou/2013/Articol_RFPC_6_2013.pdf

59
http://www.costelgilca.ro/stiri/document/838/evolutia -sistemului -public -de-pensii -din-
romania. html
http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/comunicare/Analiza -de-continut34856.php
http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/protectie_sociala/pensii/2016_Despre_sistem
ul_de_pensii_Romania.pdf
http://www.asociatia -zamolxe.ro/node/286 , accesat la data de 08.02.2017.
http://www.scrigroup.com/ed ucatie/sociologie/LUCRARE -DE-DISERTATIE –
MANAGEME33321.php , accesat la data de 25.02.2017.
http://www.ccfiscali.ro/content/editoriale/nr16.pdf , accesat la data de 10.02.2017.
https://www.yumpu.com/ro/document/view/12895810/egalitatea -de-gen-si-reforma -pensiilor –
centrul -parteneriat -pentru -/19, accesat la data d e 08.02.2017.
http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_34653/Sistemul -de-pensii -din-Romania -un-ghid-
legislativ -complet.html
http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_44841/avocatnet.html
http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/romania -tara-cu-cele-mai-mari-inegalitati -intre-
bogati -si-saraci -din-ue-674919
https://www.agerpres.ro/social/2016/08/29/ins -populatia -rezidenta -in-romania -a-scazut -la-19-
7-milioane -de-persoane -la-1-ianuarie -2016 -fenomenul -de-imbatranire -demografica -s-a-
accentuat -10-06-14
https://biblioteca.regielive.ro/r eferate/statistica/studiu -statistic -la-car-pensionari -alternativa –
de-imbunatatire -a-vietii -de-trai-a-pensionarilor -58332.html
http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_44841/avocatnet.html
Personal Public Service
http://epp.eurostat.ec.europa.eu.portal/page/portal/social_prote ction/data/main_tables
http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Familie/2016/SF_BancaMondiala_RO_web.p
df

60
http://store.ectap.ro/articole/514_ro.pdf
http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Legislatie/LEGI/L263 -2010.pdf
http://www.constitutiaromaniei.ro/art -73-categorii -de-legi/
Consultă fișa PL nr. L30/2009
http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.sten ograma?ids=6616&idm=17
http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=6635&idm=9
http://www.cdep.ro/pls/steno /eVot.Nominal?idv=5189
http://www.mediafax.ro/social/boc -scopul -legii-pensiilor -este-de-a-asigura -plata -acestora -pe-
termen -mediu -si-lung-7245894 , accesat la data de 19.06.2017
http://evz.ro/600 -de-lei-pensia -minima -sociala -garantata -din-2018.html , accesat la data de
17.06.2017
file:///C:/Users/Acer/Downloads/SPC -report -on-Pensions -Adequacy -_Vol -I.pdf
http://ec.europa.eu/info/sites/info/files/2017 -european -semester -country -report -romania –
ro.pdf
http://ec.europa.eu/info/sites/ info/files/2017 -european -semester -country -report -romania –
ro.pdf , accesat la data de 18.06.2017
http://adevarul -ro-news -yahoopartner.tumblr.com/post/124577399873/statistici –
jum%C4%83tate -din-pensionari -au-pensii -mai, accesat la data de 10.02.2017.
http://ec.europa.eu/social/mai n.jsp?langId=en&catId=89&newsId=1194&furtherNews=yes
https://www.cnpp.ro/evolutia -valorii -punctului -de-pensie
http://ec.europa.eu/info/sites/info/files/2017 -european -semester -country -report -romania –
ro.pdf , accesat la data de 18.06.2017
http://www.gandul.info/stiri/cat -de-saraci -sunt-pensionarii -romani -datele -au-fost-facute –
publice -de-casa-nationala -de-pensii -14618387

61
ANEXA 1. Evoluția valorii punctului de pensie pe intervalul 2001 -2017
EVOLUȚIA VALORII PUNCTULUI DE PENSIE
ÎNCEPÂND CU 1 APRILIE 2001
Anul Luna Valoarea punctului de
pensie
(lei)
2001 Aprilie
Iunie
Septembrie
Decembrie 1.597.232
1.693.066
1.762.482
1.885.856
2002 Martie
Iunie
Septembrie
Decembrie 1.999.008
2.098.959
2.161.928
2.252.729
2003 Ianuarie
Martie
Iunie
Septembrie
Decembrie 2.265.701
2.345.001
2.408.317
2.472.138
2.584.775
2004 Ianuarie
Martie
Iunie
Septembrie 2.625.000
2.705.040
2.759.141
2.869.507
2005 Ianuarie
Iulie 2.955.592
295,5
2006 Ianuarie
Septembrie
Decembrie 323,1
339,3
396,2
2007 Septembrie
Noiembrie 416
541
2008 Ianuarie
Octombrie 581,3
697,5

62
2009 Aprilie
Octombrie 718,4
732,8
2010 Ianuarie 732,8
2011 Ianuarie 732,8
2012 Ianuarie 732,8
2013 Ianuarie 762,1
2014 Ianuarie 790,7
2015 Ianuarie 830,2
2016 Ianuarie 871,7
2017 Ianuarie 917,5
Sursa: https://www.cnpp.ro/evolutia -valorii -punctului -de-pensie

63

ANEXA 2. Votul electronic din Camera Deputaților, 2009
Centralizator Total PD-L PSD PNL UDMR Mino. Prog. Indep. Neafil.
Prezenți 217 83 72 31 17 13 – – 1
Voturi
pentru (DA) 213 83 69 30 17 13 – – 1
Voturi
împotrivă
(NU) 1 – 1 – – – – – –
Abțineri 3 – 2 1 – – – – –
Nu au votat 0 – – – – – – – –
Sursa: Camera Deputaților

64

LISTA ABREVIERILOR:

CASS – Contribuția la Asigurările Sociale de Sănătate
CASPIS – Comisia Anti -Sărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale
CF – Codul Fiscal
CNPAS – Casa Națională de Pensii și Asigurări Sociale
CNPP – Casa Națională de Pensii Publice
COM – Cabinet Of Ministers
CPE – Centrul Parteneriat pentru Egalitate
Eurostat – Biroul de Statistică al Uniunii Europene
INS – Institutul Național de Statistică
MMFPSPV – Munisterul Munci i, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
OUG – Ordonanța de Urgență
PAYG – Pay As You Go
PDL – Partidul Democrat Liberal
PIB – Produs Intern Brut
PNL – Partidul Național Liberal
PSD – Partidul Social Democrat
UDMR – Uniunea Democrată Maghia ră din România
UE – Uniunea Europeană
VMG – Venit Minim Garantat

65

LISTA TABELELOR ȘI A FIGURILOR:

Tabel 1.1.1 Beneficiile acordate grupelor I, II și III de muncă cu privire la vârsta de
pensionare și vechime.
Tabel 1.1.2 Schița unui sistem de pensii (după GVG 2002)
Figura 1.2.1 Evoluția populației vârstnice după gradul de îmbătrânire, 1990 -2007
Tabel 1.2.1 Cheltuielile cu pensiile ca procent din PIB (2000)
Tabel 1.2.2 Ponderea cheltuielilor alocate sistemului de pensii în totalul cheltuielilor sociale
în România
Tabel 1.3.1 Evoluția ponderii populației vârstnice pe medii de rezidență: urban -rural (%)
Tabel 1.3.2 Statutul persoanelor după sex și medii de rezidență, (%) 2007
Tabel 1.3.3: Numărul pensionarilor de asigurări sociale de stat și numărul pensionari lor
agricultori, 2008
Anexa 1: 3.1. Votul electronic din Camera Deputaților, 2009
Anexa 2: 3.2. Evoluția valorii punctului de pensie pe intervalul 2001 -2017
Tabel 3.2.1: Date statistice privind rata sărăciei relative, pe grupe de vârstă, mai exact rata
sărăciei financiare a populației vârstnice (%)
Tabel 3.2.2 Rata riscului de saracie sau excluziune sociala ( AROPE) a persoanelor de 18 ani
și peste, după activitatea principală
Tabel 3.2.3 Rata deprivării materiale severe, pe grupe de vârstă (%)
Tabel 3.3.1 N umărul mediu al pensionaril or, după sistemul de pensionare
Tabel 3.3.2 Rata săraciei relative, pe sexe.