NUTRITIE SI DIETETICANUTRITIE SI DIETETICA [607677]

NUTRITIE SI DIETETICANUTRITIE SI DIETETICA
–RECAPITULARE -RECAPITULARE –
NOȚIUNI GENERALE DESPRE ALIMENTAȚIENOȚIUNI GENERALE DESPRE ALIMENTAȚIE
Componentele de bază ale alimentelor sunt denumiteComponentele de bază ale alimentelor sunt denumite = = NUTRIENTI NUTRIENTI ==factorifactori
nutritivinutritivi sausau principii nutritive. principii nutritive.
 Acestea sunt: Acestea sunt:
–proteinele,proteinele,
–lipidele,lipidele,
–glucidele,glucidele,
–sărurile minerale,sărurile minerale,
–apaapa
–vitaminelevitaminele ..
PROTEINELEPROTEINELE Sunt indispensabile vieții.Sunt indispensabile vieții. UnUngram de proteine eliberează 4,1 calorii.gram de proteine eliberează 4,1 calorii.
Proteinele sunt alcătuite din aminoacizi, numiți și pietrele de construcție ale Proteinele sunt alcătuite din aminoacizi, numiți și pietrele de construcție ale organismului.organismului.
–aminoacizi esențiali,aminoacizi esențiali, pentru că nu pot fi sintetizați în organism și treb uie aduși obligatoriu pentru că nu pot fi sintetizați în organism și treb uie aduși obligatoriu
prin alimentatie.prin alimentatie. Se găsesc în lapte, carne, ouă, brânzeturi.Se găsesc în lapte, carne, ouă, brânzeturi.
–aminoaciziaminoacizi neesențiali,neesențiali, pe carepe care organismul îi poate sintetiza din alte substanțe.organismul îi poate sintetiza din alte substanțe.
Din punct de vedere al valorii biologice, proteinel e alimentare se pot împărți în trei categorii: Din punct de vedere al valorii biologice, proteinel e alimentare se pot împărți în trei categorii:
 proteine  proteine de de clasa clasa I I (complete),(complete), care au încare au în structura lor aminoacizi esențiali înstructura lor aminoacizi esențiali în
proporții optime. Acestea mențin echilibrul proporții optime. Acestea mențin echilibrul proteic, asigură dezvoltarea organismuluiproteic, asigură dezvoltarea organismului
tânăr și echilibrul enzimatic și hormonal. Se găsesc în proteinele din lapte, carne, tânăr și echilibrul enzimatic și hormonal. Se găsesc în proteinele din lapte, carne,
ouă și brânzeturi.ouă și brânzeturi.
 proteine  proteine de de clasa clasa a a II-a II-a (p(parțial complete),arțial complete),   care sunt cele din unele leguminoase  care sunt cele din unele leguminoase
uscate (fasole, linte, bob) și cereale (grâu, orez etc.). Conțin toți aminoacizii uscate (fasole, linte, bob) și cereale (grâu, orez etc.). Conțin toți aminoacizii
esențiali dar nu în proporții optime. Mențin echili brul proteic, dar pentru creștere esențiali dar nu în proporții optime. Mențin echili brul proteic, dar pentru creștere
sunt necesare cantități duble fațăsunt necesare cantități duble față de clasa precedentă.de clasa precedentă.
 proteine de  proteine de clasa a clasa a IlI-a IlI-a (incomplete),(incomplete), sunt lipsite de unul sau mai mulți aminoacizisunt lipsite de unul sau mai mulți aminoacizi
esențiali.esențiali. Valoarea lor biologică este foarte scăzută. Din acea stă clasă fac parte: Valoarea lor biologică este foarte scăzută. Din acea stă clasă fac parte:
gelatina din oase, tendoanele, cartilajele și zeina din porumb. Nu mențin echilibrul gelatina din oase, tendoanele, cartilajele și zeina din porumb. Nu mențin echilibrul
proteic și nu asigură creșterea organismelor tinere . proteic și nu asigură creșterea organismelor tinere .
Cele mai importante surse de proteine sunt: Carnea și derivatele din carne (20 Cele mai importante surse de proteine sunt: Carnea și derivatele din carne (20 -30%-30%
proteine), laptele (3,5%), brânzeturile (13proteine), laptele (3,5%), brânzeturile (13 –28%), ouăle (12%), pâinea (10%), leguminoasele usca te 28%), ouăle (12%), pâinea (10%), leguminoasele usca te
(20-(20-25%), pastele făinoase (1025%), pastele făinoase (10 -15%) etc.-15%) etc.
Pentru a asigura un raport adecvat al aminoacizilor esențiali este necesar să se asigure la Pentru a asigura un raport adecvat al aminoacizilor esențiali este necesar să se asigure la
adult cel puțin o treime din aportul total (după al ți autori jumătate), iar la copii, adolescenți și f emei adult cel puțin o treime din aportul total (după al ți autori jumătate), iar la copii, adolescenți și f emei
 în perioada mate în perioada mate rnității, o rnității, o jumătate până la jumătate până la două treimi două treimi din totalul din totalul proteinelor consumate zilnicproteinelor consumate zilnic . Un. Un
adult normal are nevoie de 1-1,5 g proteine pe kg c orp/zi. adult normal are nevoie de 1-1,5 g proteine pe kg c orp/zi.  Aceasta reprezintă optimul fiziologic care Aceasta reprezintă optimul fiziologic care

2constituie 1-13%  învaloarea calorică a rației zilnice. Variază cu vârsta, condițiile de muncă, efortul,
stările fiziologice (graviditate, alăptare, perioad ă de creștere) sau patologice.
LIPIDELE (grăsimile), reprezintă o sursă importantă de energ ie pentru organism. Un gram de
grăsime ars produce 9,3 calorii. Reprezintă constit uentul preponderent al țesutului adipos din
organism (grăsimi depuse sub piele).
Din punct de vedere al originii pot fi animale și v egetale. Deosebirea o dau acizii grași care
intră în constituția lor. Aceștia sunt  :
-saturați în grăsimile animale – grăsimile animale conțin acizi grași saturați care d uc la
depunerea colesterolului  în peretele arterelor si ateroscl eroză  prin continutul in LDL-colesterol
= colesterol rau . Acest fenomen stă la baza unor boli deosebit de grave ca: infarctul miocardic,
accidentele vasculare cerebrale ischemice, hipertens iunea arterială, hiperlipidemiile etc.
-nesaturați în cele vegetale . Grăsimile vegetale care conțin acizi grași nesaturaț i au un rol
antiaterosclerotic, scăzând colesterolul din sânge prin continutul in H DL-colesterol = colesterol
bun.
Intr-o alimentație rațională trebuie păstrat un echilibru între grăsim ile de origine animală
(saturate, cu acizi grași neesențiali) și de origin e vegetală (nesaturate, cu acizi grași esențiali).
Grăsimile animale trebuie să reprezinte număr jumătate până la două treimi din t otalul lipidelor din
alimentația zilnică. Necesarul de lipide este cresc ut la copii, la indivizii care depun eforturi și ce lor
care lucrează la temperaturi joase. In practică se va re duce consumul de  untr ură sau slănină etc.,
dar se vor menține grăsimile din lapte, unt, smântâ nă, mai ales la copii, adolescenți, stări de
graviditate, etc.
Cele mai importante surse alimentare de lipide sunt : untu l și margarina (80 -85%),
smântâna (20%), slănina (70%), untura  (100%), seul topit (99-100%), uleiurile vegetale ( 99-100%),
carnea grasă (15 -30%), laptele (4%), brânzeturile grase (20 -30%), nuci, alune (40-60%) etc.
GLUCIDELE SAU HIDRAȚII DE CARBON sunt substanțe organice formate din carbon, hidroge n
și oxigen. Majoritatea au gustul dulce. Se găsesc su b formă de monozaharide, dizaharide și
polizaharide.
Cele mai importante glucide sunt glucoza și fructoz a, care au moleculă mică
(monozaharide), zaha roza (zahărul preparat indust rial), galactoza, (glucidul din lapte), amidonul
(glucidul din legume și cereale), celuloza și hemic elulozele (din vegetale) și glicogenul (din mușchi
și ficat). Celuloza favorizează evacuarea intestinu lui stimulând mișcările i ntestinului gros
(peristaltismul). Consumul scăzut de celulozice fav orizează cancerul de colon. Consumul crescut
de celulozice mărește peristatismul intestinal, com bate constipația, împiedică concentrația sărurilor
biliare substanțe cu acțiune cancerigenă.
Glucidele reprezintă o sursă importantă de energie pentru organism. Un gram de glucide
furnizează prin ardere 4,1 calorii.  Eliberarea energiei prin arderea glucidelor se face foarte rapid
comparativ cu lipidele. De aceea glucidele mai ales sub formă de g lucoza sau zaharoza sunt
recomandate la oamenii care prestează eforturi de m are intensitate și de durată scurtă, deci care
necesită o sursă energetică rapidă (de exemplu spor tivii). Glucidele mai sunt importante pentru

3metabolismul lipidelor și proteinelor  . De aceea s- a spus pe bună dreptate că "lipidele ard la focul
hidranților de carbon".
Consumul exagerat este dăunător putând duce la insta larea obezității, dislipidemiilor și a
diabetului zaharat. Cele mai dăunătoare sunt concen tratele de glucide (zahăr, produse zaharoase,
gemuri, dulcețuri, etc), iar cele mai recomandabile sunt cele provenite din cereale fructe și legume
(de tipul amidonului).
Sursele cele mai importante de glucide sunt: zahărul (100%), produsele zaharoase (60 –
90%), pastele făinoase (70 -75%), leguminoasele uscate (50- 60%), pâinea (50%), legumele și
fructele (5- 20%) etc. Nevoia de glucide pentru individul normal este evaluată la 4 -8 g/kg corp/zi,
adică 55 -65% din valoarea calorică globală.
APA reprezintă mediul în care se desfășoară toate reacț iile biologice din  organism. Pierderea a
10% din apa organismului duce la moartea acestuia. Fără alimentație, omul poate rezista și o lună,
dar fără apă moartea se produce în câteva zile. I ntre aportul și eliminarea de apă există o strânsă
dependență și un perfect echilibru.  Aportul (ingestia) trebui e să fie egal cu eliminarea  (excretia).
Exemplificare:
Bilanțul hidric al organismului:
 Aport (ingestie) Eliminare (excretie)
– lichide 1200 ml -urină 1300 ml
-apă din alimente 100 0 ml – piele 750 ml
-apă metabolică 300 ml – fecale 150 ml
Total 2500 ml -plămâni 300 ml
Total 2500 ml
Pierderea de apă declanșează reflexul de sete. Când pierderile de ap ă sunt foarte mari, apar
deshidratări grave, care pot fi mortale (ex. coma d iabetică). Când eliminarea apei nu se poate face
 în totalitate, aceasta se reține în țesuturi și apare edemul (rolul import ant îl deține sodiul).
SĂRURILE MINERALE participă la structura celulelor și intră în consti tuția unor enzime, vitamine
și hormoni  :Calciul, Fosforul, Sodiul, Clorul ,Potasiul, Fierul ,Magneziul ,Cuprul ,Iodul ,
Fluorul .
VITAMINELE  sunt biocatalizatori care în cantitate foarte mică îndeplinesc funcții f oarte importante.
După solubilitate se împart în vitamine solubile în grăsimi, numite liposolubile (A, D, E, K) și
vitamine solubile în apă = hidrosolubile (B1, B2, B12, C, acidul pantotenic, acid ul folie, biotina,
etc.). IMPORTANTE : Vitamina A   (retinol), Vitamina D   (calciferol), Vitamina E, Vitamina K,
Vitamin B1  (tiamina), Vitamina B2  (riboflavina), Vitamina PP (niacină sau nicotinamină) ,
Vitamina B6  (piridoxina), Vitamina B12  (ciancobalamina), Vitamina P  (rutina), Vitamina C  (acidul
ascorbic).

4GRUPE DE ALIMENTE
Din punct de vedere nutritiv, alimentele se împart în următoarele grupe:
1. Carnea și derivatele de carne
2. Laptele și derivatele de lapte
3. Ouăle
4. Grăsimile
5. Cerealele și derivatele lor 
6.Legumele și leguminoasele uscate
7. Fructele
8. Zahărul și produsele zaharoase
9. Băuturile nealcoolice
10. Condimentele
Combinația între aceste grupe într  -o anumită proporție este strict indicată, excesul sau
absența unora dintre ele pentru o perioadă mai lung ă, fiind dăunătoare mai ales pentru organismul
 în creștere, dar și pentru organismul adult.
 Astfel :
consumul crescut de produse animale favorizează apariția aterosclerozei la o vârstă din
ce în ce mai tânără.
un consum scăzut de cereale, legume și fructe duce la apariția cancerului de colon.
laptele și brânzeturile reprezintă cea mai bună surs ă de calciu, de proteine și de
vitamine, dar laptele fiind sărac în fier, un regim lactat p relungit, poate provoca anemii.
carnea, peștele și preparatele lor, conțin proteine la fel de valoroase ca și cele din
lapte. Spre deosebire de acestea, ele sunt bogate în fier, acționând antianem ic.
legumele și fructele sunt singurele grupe de alimente care furnizează vi tamine și săruri
minerale în cantitate suficientă. Totuși singure, n u oferă un regim echilibrat.
De aceea , înrația echilibrată ținând seama de toate aspectele menționate pentru omul
sănătos, alimentele trebuie să fie administrate în următoarele proporții:
carnea și derivatele sale – 4-8% din aportul total caloric zilnic,
laptele și d erivatele – 10% în funcție de vârstă și toleranță,
ouăle – 3-4%,
grăsimile – 12-17%,
pâinea și derivatele de cereale – 24-45%,
legumele și fructele – 17-18%,
zahărul și derivatele sale  – 7-8%.
O alimentație unilaterală sau cu predominanța unor alimente duce, la dezechilibre
nutriționale, condiția apariției a numeroase boli, unele cu risc vital.

5NOȚIUNI ELEMENTARE DE GASTROTEHNIE
Gastronomia reprezintă arta pregătirii alimentelor într  -un mod cât mai plăcut si   mai
atrăgător.
Gastrotehnia este știința care studiază toate trasformările sufe rite de alimente în cursul
preparării lor prin diverse tehnici culinare și inf luența acestor transformări asupra stării de sănă tate
a omului. Obiective ale gastrotehniei:
metodele culinare nu trebuie să distrugă sau să mic șoreze în alimente factorii de nutriție pe
care acestea le conțin.
prin pregătire culinară, alimentele nu trebuie să d evină iritante sau nocive.
alimentul după preparare, trebuie să devină mai ușo r de digerat și să aibă un aspect și un
gust plăcut.
prin tehnicile culinare se urmărește profilaxia sau vindecarea diferitelor afecțiuni, mai ales,
abolilor care se datoresc în bună parte, unei pregăt iri culinare neraționale (sosuri cu
rântașuri prăjite în grăsime etc). Nu se va renunța la rântașuri, dar s e va modifica tehnica
dăunătoare de preparare, utilizându -se rântașuri dietetice.
Cele mai cunoscute tehnici de gastrotehnie  în ceea ce privește tratamentul termic, constau în :
fierberea în apă, fie prin creșterea treptată a tem peraturii apei, fie prin introducerea în apă
clocotită de la început.  Aceasta din urmă este superioară.
fierberea în vapori supraîncălziți sau înăbușirea, care scurtează timpul de prelucrare și
micșorează pierderile de substanțe nutritive (vitam ine hidrosolubile).
prăjirea (introducerea în grăsime încinsă) este tot al contraindicată atât la omul bolnav cât și
la cel sănătos, deoarece în acest mod apar compuși dăunători, toxici și se degradează
vitaminele.
frigerea și coacerea = manopere care nu sunt contraindicate.
Pregătirea prin prăjire în grăsime, trebuie evitată în general și în special în diferite suferințe
digestive, ca ulcerul, colecistitele, obezitatea, a teroscleroza și complicațiile sale dar și la
persoanele vârstnice.
Rântașul este foarte răspândit în bugătăria r omânească prin tradiție și obișnuință, de aceea
dacă nu se poate renunța la el se poate modifica te hnic.
Câteva alimente cu deosebită acțiune vitalizantă si rol protector  , indicate atât în
alimentația omului sănătos cât și a celui bolnav. Ac este sunt foarte utile în diabet și pot fi
consumate de la vârste fragede până la adânci bătrâ neț i.
Drojdia de bere
Germenele de grâ u
Polenul
Pătrunjelu l
Iaurtul .

6NOȚIUNI ELEMENTARE DE DIETĂ ÎN UNELE BOLI
Prindietetică se înțelege tratamentul bolilor prin alimente (diet ă).Cele mai importante
diete :
A)DIETE CU CARACTER GENERAL
1.DIETA HIDRICĂ constă în introducerea în organism a unei cantități mai mari de apă  sau
lichide (apă minerală, ceaiuri, decocturi, sucuri d e fructe, bulion, etc).  Indicat in stari care
produc deshidratare.
2.REGIMUL HIPOCALORIC se folosește în unele boli digestive, cardiovascula re și în special
 în obezitate. Forma cea mai cunoscută, constă în zile de fructe sau de legume care se
administrează fie ca atare, fie sub formă de sucuri naturale. Dieta se poate mențin e numai
câteva zile.
3.REGIMUL HIPERCALORIC nu este același lucru cu excesul alimentar, în care se
consumă cantități mari de alimente fără indicație, putând duce la complicații severe.
Regimul hipercaloric este o dietă cu indicații prec ise:
toate formele de denutriție (diaree cronice, supura ții, albuminurii, stări febrile prelungite,
glicozurii, hipertiroidism, neoplasme, tuberculoze) ,
 în munci grele,
perioada de creștere sarcină sau lactație.
 Acest regim regenerează țesuturile, restabilește me tabolismul normal și completează
peirderile.
4.REGIMUL HIPERPROTIDIC (HIPERPROTEIC)  este un regim cu peste 1,5 g proteine/kg
corp/zi (c u peste 15% proteine rația zilnică) , in care se folosesc alim ente bogate în proteine
cum sunt carnea, peștele, laptele, br ânza, ouăle.
5.REGIMUL HIPOPROTIDIC (HIPOPROTEIC) comportă limitarea proteinelor. Se disting în
funcție de severitatea reducerii proteinelor:
Regimul moderat hipoproteic (60 g proteine zilnic)
Regimul sever hipoproteic cu 40-50 g proteine zilni c
Regimul extrem cu sub 40 g proteine (în jur de 20 g /zi).
Regimul hipoproteic este indicat în bol ile renale cu retenție azotată, inguta, insuficiența
cardiacă și unele forme severe de hipertensiune art erială. Regimul va fi maibogat în
glucide și lipide dacă nu sunt contraindicații iar mesele vor fi mici și fractionate.
6.REGIMUL HIPOLIPIDIC (hipocolesterolemiant) are o deosebită importanță și o largă
utilizare. Când este cazul ,va fi și hipocaloric. Se recomandă în: ateroscleroză și

7complicațiile ei, dislipidemii, obiezitate, litiaza biliară, nefroza lipoidică, acidoza diabetică,
mixedem, etc).
7.REGIMUL LACTAT   Laptele este un aliment complet, alcalinizant, ușor digerabil și ușor 
laxativ (lactoza), diuretic. 1l de lapte furnizează 600 calorii. Laptele este cel mai impo rtant
aliment al nou născutului dar ocupă un rol important și în alimentația adultu lui. L a omul
normal se recomandă 1/3 l   lapte/zi, la cei cu activitate medie 1/2-3/4 l/zi, la copil sau
adolescent și 1/2 -3/4 l lapte/zi la femei care alăptează sau gravide. Se ind ică, de
asemenea , cantități mărite la bătrâni.
8.REGIMUL VEGETARIAN exclude orice aliment de origine animală, este deci un  regim
dezechilibrat, carențat sever în proteine. De aceea ,nu poate fi menținut timp îndelungat.
Singura sursă de proteine o constitu ie leguminoasele dar valoarea lor biologică este
scăzută. Se adaugă grăsimi vegetale (undelemn, nuci, alune, m ăsline, migdale).  Este
foarte puțin toxic și conține multe vitamine și săr uri minerale.
9.REGIMUL LACTO – ovo – VEGETARIAN Se exclud numai carnea și peștele . Se adaugă
lapte, ouă, unt și ulei. Este mai echilibrat și poate fi menți nut timp mai îndelungat.   Este
bogat în glucide și vitamine dar sărac în proteine și lipide. Făinoasele ocupă u n loc
important în această dietă. Rația proteică este asi gurată de lapte, ouă și brânză, alimente
cu pro teine de vaoarea biologică mare iar grăsimile adăugate permite o variație bogată a
meniurilor. Este indicat în gută fiind sărac în purine, în boli card iovasculare, hipertensiunea
arterială, ateroscleroză, obezitate, hipertiroidie etc.
10.REGIMUL DE CRUDITĂȚI este o variantă a regimului vegetarian. Este de fapt  tot un regim
lacto – ovo – vegetarian dar nu co nține alimente fierte sau coapte, cu excepția pâini i și
biscuiților. Este bogat în vitamine, săruri minerale și fermenți (oxidaze), este alcalinizant,
excită peristaltismul intestinal prin celulozice, c ombătând constipația. In schimb este
hipocaloric, mono ton, prodce saturație rapidă și nu este tolerat sau recomandabil timp mai
 îndelungat. Se dau bolnavului 1000 -1500 g legume și fructe în 5 mese. Sunt permise
sucurile de legume și de fructe. Este indicat în afecțiuni ca rdiovasculare cu edeme, boli
renale cu edeme, guta, obezitatea, diabetul grav, constipația cronică.
11.CURA DE FRUCTE este o altă variantă a regimului vegetarian cu prop rietăți  alcalinizante,
cu efect diuretic și laxativ. Se recomandă în diferi te boli:
cura de prune sau smo chine, în constipație
cura de lămâi (1 0-20 pe zi) în reumatism
cura de struguri în gută, boli renale și hepatice
cura de mere rase în enteritele sugarului sau diare ile adultului .
12.REGIMUL HIPOSODAT   Sodiul este principalul ion extracelular iar potasi ul intracelular
(raportul Na/K 15/1). Nevoile zilnice de cloruri de sodiu sunt de 8-10 g zilnic. De fapt nu
există un regim strict desodat ci numai hiposodat. Acest regim se prescrie limitat ca timp și
numai în cazuri cu indicație absolută. Există trei forme:
regimul hiposodat larg, în care se suprimă orice ad aos de sare la prepararea
alimentelor sau în timpul mesei. Se interzic aliment ele sărate (brânzeturi, conserve,
mezeluri). Se permite însă pâine și puțin lapte. Aces t regim aduce 1,5 -2 g Na/zi.

8regimul standard, în care și pâinea este fără sare și laptele este desodat. Se indică
numai alimente sărace în sare. Conține 0,5 g/zi Na.
regimul hiposodat strict (tip Kempner) pe bază de or ez, fructe și zahăr. Aportul de Na/zi
este de 150 mg.
 Acest regim este indicat în glomerulonefrita acută cu edeme, insuficiența cardiacă și
sindroamele nefrotice cu edeme, nefropatii grave cu hipertensiuni arteriale, hipertensiunea
arterială gravă, ciroze cu ascita și edeme, unele o bezități și unele procese inflamatorii.
13.REGIMUL CU CREȘTEREA CLORURII DE SODIU (hipersodat) seadministrează în
cloropenie (boli cu scăderea sodiului în sânge). Ace asta apare în bolile cu vărsături
incoercibile (intoxicații, gastrite acute, stenoza pilorică, ocluzia intestinală), cu diaree
profuza (dizenterie, enterocolita acută, febra tifoidă etc) , boli renale cu pierdere de sare,
arsuri întinse, transpirații abundente etc. Se intro duce în organism treptat NaCl, se începe
cu 4- 5 g per oral, se completează subcutanat, intravenos sau prin clismă. S e va acorda
atenție mare cazurilor cu proteinemie scăzută și bolilor ca rdiovasculare.
14.DIETA POTASICĂ Se administrează în boli însoțite de hipopotasemie, insuficiențe renale
cu oligoanurie, coma diabetică netratată, sindromul postraumatic sau hemolitic și în boala
 Addison. Se urmărește periodic K în sânge (potasemia) și se caută menținerea la valori
constante și normale ale aportului Na, K, de 15/1. Al imentele bogate în K sunt: drojdia
uscată, caisele uscate, fasolea albă uscată, lintea , mazărea, prunele, cur  malele,
smochinele, ciupercile, laptele praf, etc. Unii aut ori recomandă zile de potasiu cu 500 g
caise uscate, puțin înmuiate, administrate în 5 pri ze a 100 g.
15.REGIMUL ALCALINIZANT   este un regim lacto-vegetarian din care s-au exclu s carnea,
peștele, făinoasele, pâinea albă, nucile și migdale le.Grăsimile, untul și brânzeturile sunt
mult reduse. Este indicat în stări de acidoză, litiaza renală uri că și oxalică.
16.REGIMUL ACIDIFIANT conține carne, pește, ouă, mezeluri, cereale, făino ase,   unt,
smântână. Deci alimente animale fără lapte. Se admin istrează în stări de alcaloză (ph
alcalin), litiaza renală fosfaturică, infecții urin are colibacilare, epilepsie.
B)DIETA IN UNELE BOLI
1.REGIMUL IN DIABETUL ZAHARAT
2.REGIMUL IN OBEZITATE
3.REGIMUL ÎN DISLIPIDEMII SAU HIPERLIPOPROTEINEMII
4.REGIMUL IN ULCERUL GASTRO-DUODENAL
5.REGIMUL ÎN BOLILE FICATULUI Șl CĂILOR BILIARE
6.REGIMUL ÎN HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ
7.REGIMUL ÎN ATEROSCLEROZĂ

9LA RECOMANDAREA DIETELOR SE VA TINE SEAMA SI DE
BAZELE FIZIOLOGICE ALE COMPORTAMENTULUI ALIMENTAR UMAN
Formarea obiceiurilor alimentare:
oalimentele sunt necesare pentru mentinerea vietii s i a sanatatii dar omul mananca
si pt alte motive, dintre care satisfacerea nevoilo r organismului prinr-o alimentatie
sanatoasa este doar unul dintre ele
oalimentele au diferite semnificatii si intregul com portament alimentar este legat de
intregul mod de viata
Influentele culturale asupra obiceiurilor alimentar e:
oobiceiurile alimentare sunt printre cele mai vechi si mai puternice aspecte ale
culturii umane, se bazeaza pe disponibilitatea alim entelor, factori economici, pe
semnificatii, conceptii si atitudini personale cu p rivire la alimente, relieful geografic,
practicile legate de agricultura, istoria si tradit ia poporului respective
oprocurarea hranei, pregatirea si servirea ei se des fasoara conform unor obiceiuri
specifice, fiind legate de amintirea unor eveniment e religioase
Alimentele si factorii sociali:
1. Relatiile sociale
oalimentele simbolizeaza statutul social, caldura si acceptarea sociala
ooamenii au tendinta sa accepte mai usor alimentele noi din partea unor persoane
considerate prietene
oin general, oamenii au tendinta de a manifesta nein credere in alimentele sau in
sfaturile alimentare oferite de straini si persoane mai putin cunoscute
2. Relatiile de familie
oobiceiurile alimentare au o semnificatie mai mare, anumite alimente au tendinta de
a declansa amintiri din copilarie pe o perioada lun ga din viata
oaceste alimente sunt apreciate pe motive care nu au nimic de a face cu valoarea lor
nutritiva
3. Factorii religiosi
oadesea, factorii religiosi puternici asociati cu al imenatia au si ei originea in mediul
familial.
4. Venitul familiei  , sursele comunitare de alimente si conditiile de p iata, influenteaza
obiceiurile alimentare si in final alegerea unor alimente in detrimentul alto ra. In ultima
instanta oamenii mananca alimentele usor procurabil e si pe care si le permit din punct de
vedere financiar.
Influentele psihologice asupra obiceiurilor aliment are
1. Motivatia
La nivel global oamenii sunt diferiti. Daca pentru o persoana, un tip de aliment este
acceptat si apreciat, pentru o alta persoana care t raieste in circumstante diferite, acelasi aliment

10este respins. Pentru o persoana infometata alimentele constit uie o perceptie si o motivatie totala,
finala. O asemenea persoana se gandeste la, vorbest e despre si viseaza la si despre mancare.
2. Perceptia
Perceptia personala modifica si ea obiceiurile alime ntare. In orice experienta a vietii
percepem un amestec de 3 factori:
orealitatea externa
omesajul stimulului comunicat de sistemul nervos cen trilor gandirii
ointerpretarea pe care o facem privitor la experient a traita
Elementele subiective ca foamea, setea, ura, teama, interesul personal, valorile,
temperament, etc va influenta raspunsul la indicati ile aunei anumite diete.
Influentele religioase asupra comportamentului alim entar
Toate credintele religioase au influentat obiceiuri le alimentare ale adeptilor:
Influenta convingerilor personale despre valoarea a limentelor – dezinformarea in
domeniul alimentar versus alimentatie stiintifica
Oamenii au inconjurat obiceiurile lor alimentare cu diferite mituri. Unele credinte
nedocumentate stiintific despre anumite alimente po t fi nedaunatoare, dar altele pot avea implicatii
mai serioase asupra sanatatii si bunastarii. Pretent iile cu privire la alimente sau suplimente
alimentare care nu se bazeaza pe dovezi stiintifice cum ar fi folosirea vitamineor pentru mentinerea
sanatatii generale induc adesea in eroare publicul si contribuie la formarea unor obiceiuri
alimentare defectuoase.
Influente culturale etnice
Diversitatea etnica ce poate fi intalnita in tara n oastra influenteaza obiceiurile alimentare ale
comunitatii respective. Ex: chinezi, musulmani, etc
Centro-est-europenii
oin tarile fostului Tratat de la Varsovia s-a manifes tat tendinta cresterii incidentei bolii
coronariene. Explicatia ar putea fi gasita in faptul ca intre 1970-1988 consumul de
carne, lapte, zahar, grasimi, sare si alcool a cres cut foarte mult si a scazut
consumul de cereale
odupa 1989 a scazut considerabil consumul de legume, fructe si leguminoase
oin mai toate tarile in curs de dezvoltare s-a manif estat un trend ascendent al
consumului de alimente de tip “fast -food” inclusiv copiilor 
oalimentele obisnuite de tip fast-food au un continu t crescut de graimi (in special
acizi grasi trans )
oexpresia “junk food” desemneaza acele alimente fara valo are nutritiva = “Calorii
goale” (junk = resturi, deseuri)
oconsumul de “cola”  a dus la cresterea obezitatii si a diabetului zaha rat non-insulino-
dependent si o alta consecinta este “cafeinismul” – copii intre 1-5 ani primesc dintr-
un pahar de cola o cantitate de cofeina echivalenta cu 4 cesti de cafea la adult
raportat la greutatea corporala
oconsumul de dulciuri intre mese este la fel de rasp andit => cresterea obezitatii.
 Alimentatia deficitara este insotita si de scaderea activitatii fizice.

11