Nutritie( de Ingrasat sau Slabit pe Cineva)

=== 49f1798ed2cb9100591fc3ab089e369c1a517e35_333860_1 ===

CAPITOLUL 1

DELIMITĂRI CONCEPTUALE PRIVIND NUTRIȚIA

În mod generic nutriția reprezintǎ aportul alimentar care asigurǎ necesarul organismului în proteine, glucide, lipide, vitamine și minerale.

Deasemenea este cunoscut faptul cǎ pentru creșterea masei musculare este esențial aportul de proteine, pentru creșterea masei corporale intervin și lipidele, iar suportul energetic al organismului este asigurat de glucide și lipide.

În cadrul nutriției existǎ de foarte mult timp o dezbatere car care se referǎ la factorii de care depinde fenomenul de îngrășare sau slăbire a organismului, acești factori fiind reprezentați de calorii, pe de o parte, și macronutrienți, pe de alta.Participanții la această dezbatere se pot împărți, în general, în două mari categorii.

Prima susține că pierderea și câștigul în greutate al organismului depind de calorii.

Cu alte cuvinte, caloriile rămân calorii, oricare ar fi sursa din care provin (de exemplu: hidrați de carbon, lipide sau proteine).

Metabolismul bazal reprezintă cantitatea minimă de căldură ,exprimată în calorii,produsă de organism în timp de o oră pe metrul pătrat de suprafață corporală sau pe kilocorp,necesară menținerii vieții și funcțiilor vegetative (respirație,circulație,secreții și tonus muscular).

Metabolismul bazal variază în stare normală chiar la indivizii de aceeași vârstă și în aceleași condiții,în limite până la 10 % adică de la -10 la +10 %.

Metabolismul bazal se poate determina prin metoda calorimetriei directe sau prin metoda calorimetriei indirecte,în condiții de :

●inaniție proteică de 24 ore;

●inaniție alimentară de 12 ore;

●repaus complect fizic și psihic;

●neutralitate termică

Prin necesitatea de energie se înțelege cantitatea dse energie exprimată în calorii de care are nevoie organismul într-un anumit timp și anumite condiții,pentru a-și îndeplini nevoile mecanice și calorice.

Pentru îndeplinirea necesităților energetice și calorice,în raport și cu factorii externi,organismul are nevoie de energie diferită,denumită necesitate energetică,și care diferă după gradul de activitate,precum și după starea fiziologică sau patologică.Acest aport energetic își are originea în procesul de oxidare a alimentelor în organism.

De menționat faptul că organismul nu are nevoie numai de o necesitate energetică adusă de alimente,cuprinzând factori generatori de energie (glucide , lipide), ci are nevoie de un regim complet ,cuprinzând și alimente aductoare de factori plastici (profide) și factori reglatori sau biocatalitici ( vitamine,minerale,apă).

Acest regim,care nu are în vedere numai necesităților energetice,ci necesitățile plastice și reglatoare ,constituie rația de întreținere,diferită și ea după starea fiziologică sau patologică.

Prin rația de întreținere sau regim alimentar ,se înțelege hrana care,ținând seama de starea fiziologică a organismului și de mediul înconjurător,acoperă zilnic toate nevoile vitale,menținând organismul în perfectă stare de sănătate sau,cu alte cuvinte ,se înțelege rația care aduce toții factorii de nutriție ( plastici ,energetici și biocatalitici) necesari menținerii acestuia ăntr-o stare de echilibru permanent ,morfologic și funcțional

Trebuie știut faptul că această rație de întreținere sau regim alimentar complet este adusă de factorii de nutriție care se află în alimente și care sunt:

●factori de nutriție plastici ( protide)

●factori de nutriție energetici ( glucide și lipide)

● factori de nutriție biocatalitici ( vitamine,minerale și apă)

Fiecare din acești factori trebuie adus de rația alimentară ,în cantități diferite,în raport cu stările fiziologice și stările patologice .(Mircea Petrescu ,Aurora Suțianu,Nutriție și Dietoterapie,pg.5,2010 )

Dacă se cunosc aceste date generale de nutriție : metabolismul bazal,necesitatea energetică,rația de întreținere și factorii de nutriție și dacă în același timp sunt cunoscute datele generale asupra aliumentelor care constituie alimentația normală și obișnuită și , în același timp, modul cum organismul utilizează factorii de nutriție aduși de alimente, adică felul în care se fac digestia,absorția ,metabolismul, se pot alcătui diete și regimuri alimentare, atât pentru păstrarea echilibrului nutritiv cât și pentru ameliorarea sau vindecarea dezechilibrelor nutritive,precum și a tulburărilor la care acestea dau naștere.

De aici decurge faptul că atunci când sunt cunoscute aceste date premergătoare și indisepensabile de nutriție se poate păși la ceea ce se numește dietoterapie .(Gabriel Vasiliu,Mircea Geormănescu,Ghid de nutriție și alimentație , pg.67,2008

Prіnсіpііle gеnеralе ale alіmеnțіе sunt:

Rеgіmul alіmеntar ѕă fіе variat.Εѕtе іndісat ѕă ѕе aflе în pеrmanеnță o ѕеrіе dе nutrіеnțі еѕеnțіalі în organіѕm, pеntru funсțіonarea adecvată șі ѕănătate acestuia.

Pеntru a îndеplіnі aсеѕt prіnсіpіu еѕtе nесеѕar ca rеgіmul alіmеntar ѕă сonțіnă toatе сеlе 8 сlaѕе prіnсіpalе dе produѕе, fіесarе juсând rolul ѕău în сadrul proсеѕеlor bіoсhіmісе dіn organіѕm. Αѕіgură nесеѕіtățіlе organіѕmuluі atât în maсronutrіеnțі сât șі în mісronutrіеnțі.

Carnеa еѕtе bogată în fіеr șі mіnеralе șі еѕtе o ѕurѕă dе protеіnе сalіtatеa I, fruсtеlе сonțіn vіtamіnе, antіoxіdanțі, еlеmеntе mіnеr alе, fіbrе șі сonțіn puțіnе сalorіі, іar laсtatеlе сalсіu, foѕfor șі altе mіnеralе dar șі vіtamіnе lіpoѕolubіlе (Κ, Ε) șі hіdroѕolubіlе (сomplеx В).

Rеgіmul alіmеntar ѕă fіе есhіlіbrat.Prіnсіpіul ѕе rеfеră la faptul сă raportul dіntrе grupеlе alіmеntarе trеbuіе ѕă fіе rațіonal, armonіoѕ aѕtfеl înсât ѕă aѕіgurе organіѕmuluі nutrіеnțіі dе сarе arе nеvoіе. În сazul în сarе ѕе țіnе сont doar dе o partе dіn aсеѕtе сlaѕе dе produѕе alіmеntarе, ѕе poatе ajungе lɑ сarеnțе nutrіțіonalе, сhіar daсă aportul с alorіс еѕtе ѕufісіеnt. Trеbuіе ѕă ѕе aіbă în vеdеrе toatе еlеmеntеlе nutrіtіvе dе сarе omul dіѕpunе dіn natură șі ѕă nu ѕе сonсеntrеzе doar pе anumіtе alіmеntе, mеnțіnând aѕtfеl un есhіlіbru nutrіțіonal.

Εxіѕtеnța unuі есhіlіbru сalorіс.Ϲhіar daсă ѕе сonѕumă alіmеntе pеrсеputе сa fііnd ѕănătoaѕе, ѕе poatе ajungе lɑ dеzесhіlіbrе alіmеnt arе сantіtatіvе ѕau сalіt atіvе, în еxсеѕ ѕau în dеfісіt prіn сalorііlе pе сarе aсеѕtеa lе – au. În сazul ѕсădеrіі în grеutatе, сhеltuіеlіlе trеbuіе ѕă dеpășеaѕсă aportul.

Μеѕеlе ѕă fіе frесvеntе șі în с antіtatе rеduѕă.Εѕtе dе prеfеrat сa mеѕеlе ѕă fіе frесvеntе șі bіnеînțеlеѕ în сantіtatе rеduѕă. Μеtabolіѕmul еѕtе ѕtіmulat prіn proсеѕеlе dіgеѕtіvе се au loс în urma іngеrărіі alіmеntеlor.

Αсеѕtеa ofеră еnеrgіе în pеrmanеnță, favorіzând mеnțіnеrеa maѕеі muѕсularе ѕ au сhіar dеzvoltarеa еі în сazul praсtісărіі еxеrсіțіuluі fіzіс ѕіѕtеmatіс șі ѕtіmularеa ardеrіlor grăѕіmіlor.

Εѕtе іndісat сa mеѕеlе ѕă fіе mісі șі сonѕіѕtеntе dіn punсt dе vеdеrе nutrіțіonal la fіесarе 3 orе. Αѕtfеl ѕе prеvіnе atât сrеștеrеa сât șі ѕсădеrеa în grеutatе, prіn mеnțіnеrеa

unuі есhіlіbru.

Ιngеrarеɑ alіmеntеlor сarе aѕіgură ѕufісіеntă еnеrgіе.Ϲonѕumarеa alіmеntеlor сarе сonțіn сantіtățі ѕufісіеntе dе сɑlorіі ofеră orgɑnіѕmuluі ѕufісіеntă еnеrgіе pеntru ѕuѕțіnеrеa еfortuluі fіzіс. Ѕunt dе prеfеr at ɑ ѕе сonѕuma în prіma partе a zіlеі. Rеnunțarеa la сarbohіdrațі dіn mеѕеlе zіlnісе în ѕсopul rеduсеrіі grеutățіі сorporalе nu faсе dесât ѕă prіvеzе organіѕmul dе o nесеѕɑră ѕurѕă dе еnеrgіе. Αсеѕtɑ ɑjungе ѕă foloѕеɑѕсă protеіnе pеntru produсеrеɑ dе еnеrgіе, pіеrzându-ѕе o pɑrtе dіn maѕa muѕсulară. În сazul rеnunțărіі lɑ сarbohіdr ațі rеzеrvеlе dе glісogеn nu ѕunt în pеrmɑnеnță umplutе, іɑr orgɑnіѕmul vɑ foloѕі lіpіdеlе ѕau protеіnеlе сa ѕurѕе dе еnеrgіе.

Progrɑmul dе еxеrсіțіі fіzісе.Programul urmărеștе adaptarеɑ organіѕmuluі la ѕolісіtărіlе іnduѕе prіn еfortul fіzіс aеrob șі anaеrob șі îndеplіnіrеa obіесtіvеlor dе rеmodеlarе сorporală. Paramеtrіі еfortuluі ѕе modіfісă progrеѕіv în funсțіе dе сâștіgurіlе dе forță șі maѕă muѕсulară.Punсtеlе сulmіnantе ѕunt rеprеzеntatе dе momеntеlе сarе сontеază сеl maі mult în сadrul șеdіnțеlor dе еxеrсіțіі aѕtfеl înсât ѕă dеa rеzultɑtе majorе într-un tіmp сât mɑі ѕсurt.

1.1.Teoria nutriției

Teoria nutriției se bazează pe faptul că absorția din punct de vedere necorespunzător a alimentelor provoacă degenerarea țesuturilor,dar când combinarea alimentelor s-a efectuat în mod corespunzător rezultă un metabolism bun.

Nu este îndeajuns să se alimenteze corpul cu elemente substanțiale ci mai necesar este ca aceste elemente să fie utilizate de organism.

Chiar și atunci când o persoană se alimentează corect, este posibil ca organismul să nu se folosească de acești nutrienți, cauza fiind suprapunerea alimentelor care prezintă contradicții la aceeași masă. Astfel apare digestia alterată.

Astfel spus exită două feluri de digestie :

●Digestia acidă are loc atunci când se consumă carne , pește ,ouă,brânzeturi, și are loc în stomac în prezența acidului clorhidric și a pepsinei.În general ,proteinele suferă transformări în stomac prin intermediul digestiei acide;

●Digestia alcalină care apare atunci când sunt consumate zaharuri făinoase,are loc în intestinul subțire în prezența amilazei care descompune carbohidrații.( Ingrid Ilievici, Noțiuni elementare de nutriție , pg.25,2013)

Grăsimile trec neschimbate prin stomac,iar la intrarea în intestinul subțire,determină vezica biliară să dreneze bila pentru a emulsifia grăsimile.

Dacă în același moment există carbohidrați în intestin,mediul alcalin creat de ei va fi neutralizat de acizii grași amilaza este inhibată iar carbohidrații rămân nedigerați,fermentează și de aici apoar toate stările neplăcute datorate unei digestii incomplete . .(Gabriel Vasiliu,Mircea Geormănescu,Ghid de nutriție și alimentație , pg.69,2008)

Având în vedere importanța hotǎrâtoare pe care o are nutriția în obținerea stǎrii de fitness, a stǎrii de bine, este necesarǎ realizarea echipei fitness compusǎ din specialistul în educație fizicǎ și sport, nutriționist, iar în cazurile patologice și specialistul în medicinǎ.

Este cunoscut faptul cǎ la realizarea fitness-ul actual un procent foarte mare îl constituie nutriția.Se spune, de obicei, cǎ ești ceea ce mǎnânci.

Conform noii teorii, pe de altă parte, slăbirea sau îngrășarea sunt determinate de sursa din care provin caloriile (adică hidrați de carbon, lipide sau proteine). Conform acestei teorii, deviza vechii școli, caloriile rămân calorii, este greșită.

O încercare de a reuni aceste punte de vedere despre nutriție, aparent incompatibile sau contradictorii, a fost efectuatǎ de Brink, W în anul 2006, care a conceput teoria unificatǎ a nutriției.

Caloriile rămân calorii.Vechea teorie a nutriției, la care subscriu majoritatea nutriționiștilor, susține că pierderea sau câștigul în greutate depind de numărul caloriilor.

Cu alte cuvinte, dacă se ard mai multe calorii decât consumi, vei pierde în greutate, oricare ar fi sursa caloriilor pe care le-ai consumat, iar dacă consumi mai multe calorii decât arzi, te vei îngrășa.

Această concepție, generală acceptată, se bazează pe faptul că proteinele și glucidele conțin aproximativ 4 cal/g, iar lipidele aproximativ 9 cal/g, iar sursa caloriilor nu contează.

Însă sloganul conform căruia caloriile rămân calorii cade în fața rezultatelor unor studii moderne care au constatat că lipidele, glucidele și proteinele au efecte foarte diferite asupra metabolismului uman, care se manifestă pe diferite căi, cum ar fi efectele asupra hormonilor (de exemplu. insulina, leptina, glucagonul etc.), efectele asupra senzației de foame și a poftei de mâncare, efectele termice (termoreglarea), efectele asupra proteinelor libere, iar lista ar putea continua.

Această teorie nu ține seama nici de faptul că și consumul de macronutrienți poate avea, la un aport egal de calorii, efecte diferite asupra metabolismului, asupra structurii corporale, nivelului de colesterol, al arderilor etc., fapt dovedit de numeroase studii.

Afirmația conform căreia toate caloriile sunt la fel este deci greșită, așa cum este greșită și ideea conform căreia toate grăsimile sau toate proteinele ar fi obținute în același mod.

De exemplu, știm deja că diferite tipuri de grăsimi (de exemplu uleiurile de pește sau grăsimile saturate) au efecte foarte diferite asupra metabolismului și sănătății în general, că diferite tipuri de carbohidrați au efecte specifice (de exemplu indice glicemic ridicat sau scăzut), la fel ca și proteinele.

Caloriile nu contează.Conform teoriei concurente, dacă consumăm cantități mari din anumiți macronutrienți, în proporții optime, numărul caloriilor nu mai contează.

Un exemplu care ilustrează foarte bine această concepție este regimul Atkins, care se bazează pe aportul mare de grăsimi și aportul foarte redus de carbohidrați.

Conform unei alte variante, dacă consumăm cantități mari de proteine și cantități foarte mici de grăsimi și carbohidrați, caloriile nu mai contează.

La fel ca în cazul primei teorii, nici aceasta nu ține seama de efectele pe care astfel de regimuri alimentare le pot avea asupra funcționării diferitelor aparate și sisteme ale organismului, ignorând legile fundamentale ale fiziologiei umane.

Deși este evident că consumul de macronutrienți diferiți în cantități și proporții diferite are efecte diferite asupra pierderii în greutate, a pierderii de masă grasă, precum și alte efecte metabolice, totuși caloriile contează.

Dacă ar fi să rezumăm ce rezultă din aceste teorii, am putea spune că pierderea în greutate este determinată de consumul caloric superior față de aportul de calorii, însă efectele variatelor regimurilor alimentare vor influența în mod diferit metabolismul, pofta de mâncare, structura corporală și alte variabile fiziologice.

Aceasta este baza pe care se încerca construcția teoriei unificate a nutriției, care poate fi definitǎ după cum urmează:Numărul caloriilor dictează cât se pierde sau câștigă în greutate; iar proporția de macronutrienți dictează ce pierde sau câștigă organismul.

Această definiție aparent simplă ne permite să înțelegem diferențele dintre cele două teorii. După cum s-a constatat în cadrul a numeroase studii, dacă două grupe de subiecți consumă același număr de calorii, însă proporții diferite de carbohidrați, grăsimi și proteine, aceștia vor pierde cantități diferite de masă grasă sau de masă musculară și osoasă.

În unele studii s-a constatat, de exemplu, că persoanele care consumă un regim format dintr-un volum mare de proteine și un volum redus de carbohidrați pierd aproximativ aceeași greutate ca persoanele care consumă un volum mare de hidrocarbonați și un volum mic de proteine, însă persoanele care consumă mai multe proteine pierd de fapt mai multă masă grasă și mai puțină masă musculară.

Se poate spune că un regim alimentar optim care urmărește pierderea de masă grasă și păstrarea într-o măsură cât mai mare a masei musculare nu este doar un regim al cărui obiectiv este slăbireaRegimul de slăbire nu este pur și simplu opusul regimului de îngrășare, cu alte cuvinte, pentru a pierde din masa grasă, nu este suficient să reducem aportul caloric.

Obiectivul fundamental în regimurile alimentare trebuie să fie pierderea masei grase și nu slăbirea pur și simplu, de aceea nu trebuie scăpat din vedere numărul de calorii.

În conceperea unui regim alimentar bazat pe această teorie, se pornește de la stabilirea proporției optime de macronutrienți din alimentație, care va depinde de o serie de variabile, cum ar fi structura corporală (masă grasă, masă musculară etc.) sau nivelul de activitate al persoanei, iar apoi se calculează numărul total de calorii care rezultă din proporția de mai sus.Proporția de macronutrienți poate varia destul de mult de la un regim alimentar la altul sau de la un individ la altul.

Regimurile care recomandă aceeași proporție de micronutrienți tuturor (de ex. 40/30/30 sau 60/30/10 etc.), fără să ia în seamă numărul de calorii, obiectivele urmărite sau nivelul de activitate nu vor produce efectele dorite.

În final trebuie subliniat faptul cǎ efectul oricărui regim este potențat de practicarea exercițiilor fizice.

Teoria alimentației adecvate se bazează pe următoarele aspecte :

●Nutriția menține componența moleculară și compensează cheltuielile energetice și plastice pentru metabolismul bazal dezvoltarea organismului și activitatea de fiecare zi a omului;

●Nutriția normală este determinată nu numai de un singur flux de nutrimente din tractul gastrointestinal în mediul intern al organismului,dar de câteva fluxuri de nutrimente și factori de reglare care au importanță vitală;

●Componente necesare ale nutriției servesc nu numai nutrimentele dar și fibrele alimentare;

●Din punct de vedere al metabolismului și în special al alimentației organismul care asimilează se prezintă ca sistem integrat;

●Există endocologia organismului-gazdă,creată de microflora intestinală (cu care organismul-gazdă este în relații simbionte complicate) și mediul intestinal;

● Echilibrul nutrimentelor în organism este menținut în organism este menținut în urma eliberării nutrimentelor din alimentele dezintegrate prin digestia din cavitatea intestinală ,digestia din cavitatea intestinală,digestia la suprafața membranei,în unele cazuri digestia intercelulară (nutrimente primari),cât și prin sinteza noilor substanțe,inclusiv esențiale,de către microflora intestinală (nutrimente secundare). .(Gabriel Vasiliu,Mircea Geormănescu,Ghid de nutriție și alimentație , pg.69,2008)

1.2.Obiectivele nutriției

Nutriția trebuie astfel concepută încât să îndeplinească următoarele condiții:

●Nutriția trebuie să asigure o creștere și o dezvoltare corespunzătoare.În acest sens, o importanță deosebită o are nutriția din primii ani ai vieții înseamnă o dezvoltare fizică necorespunzătoare explicând de ce generația actuală prezintă un spor de înălțime și greutate față de generațiile annterioare.Deși este îndoielnic beneficiul unei dezvoltări fizice maxime (adeseori inestetice,vezi unele femei atlete),idealul de frumusețe presupune anumiți parametri fizici,de obicei peste media atinsă în prezent;

●Cunoașterea bazelor fiziologice ale nutriției umane ;

●Să asigure o activitate fizică și intelectuală normală.Evident o alimentație insuficientă,scade randamentul fizic,și ,într-o arecare măsură,și pe cel intelectual.

●Examinarea tulburărilor psihologice asociate cu comportamente nutriționale deviante ;

●să asigure o stare de sănătate bună.Trebuie avute în vedere nu numai dezechilibrele nutriționale majore (obezitatea,dislipidemiile,hipertensiunea arterială,avitaminozele) dar și cele minore ( avitaminozele fruste,colonul iritabil,diverticuloză intestinală) deseori trecute cu vederea sau privite ca fără o relație certă cu modul de alimentație;

●Deprinderea tehnicilor de procesare a materiilor prime în vederea produselor alimentare;

●Înțelegerea proceselor biochimice de metabolizare a nutrienților precum și a reglării acestor procese;

●Cunoașterea aspectelor structurale și energetice ale interacțiunii dintre nutrienți și organism;

●Cunoașterea tehnicilor de realizare a biotransformărilor de la scară de laborator până la scară industrială în vederea conceperii ,optimizării ,operării și transpunerii la scară a proceselor;

●Înțelegerea particularităților nutriționale în funcție de vârstă și comunitate ,pentru stabilirea unor diete adecvate individualizate.

Așadar obiectivele nutriiei sunt

Obiectivul fundamental al nutriției îl reprezintǎ rǎspunsul la întrebarea mǎnânc ca sǎ trǎiesc sau trǎiesc ca sǎ mǎnânc ?.

Procentul mare și, în același timp îngrijorǎtor, al populației mondiale care prezintǎ starea de obezitate (consideratǎ astǎzi o stare patologicǎ), ne duce cu gândul cǎ foarte mulți trǎiesc pentru a mânca.Acest gând este doar în parte adevǎrat deoarece mulți oameni nu consumǎ alimente în exces, dar cu toate acestea sunt supraponderali sau obezi.

Acestǎ stare este generatǎ de sedentarism, de lipsa totalǎ sau insuficientǎ a practicǎrii exercițiilor fizice, ceea ce genereazǎ imposibilitatea consumǎrii excesului de nutrienți aflați în organism.

Astfel, persoanele supraponderale și cele care prezintǎ obezitate de diferite grade își fixeazǎ ca principal obiectiv al nutriției pierderea de masǎ corporalǎ (slǎbire). Curele de slǎbire duse în exces provoacǎ starea adversǎ cunoscutǎ sub denumirea de anorexie, prin afectarea psihicului persoanei, care nu mai simte necesitatea consumǎrii de alimente.

Nutriția celor care doresc sǎ-și dezvolte masa muscularǎ sau a celor foarte slabi care doresc sǎ-și dezvolte masa corporalǎ va avea ca obiectiv aportul de substanțe nutritive adecvate. Acesta va fi obiectivul și al acelora care doresc sǎ-și modeleze anumite segmente sau pǎrți ale corpului.Un alt aspect este generat de nutriția necesarǎ în cazul unor stǎri patologice cum ar fi diabetul zaharat, cardiopatiile etc, cazuri în care nutriția este obligatoriu dietǎ.

Existǎ persoane al cǎror obiectiv în cazul nutiției este generat de sursa alimentelor : vegetarian sau omnivor ?. Vegetarienii vor fi privați de aportul de proteine de origine animalǎ, ceea ce va împiedica dezvoltarea masei musculare.

Indiferent de obiectivele urmǎrite nutriția trebuie sǎ respecte urmǎtoarele reguli:

●Sǎ asigure integral nutrienții în funcție de necesitǎțile organismului.

●Masa principalǎ trebuie sǎ fie reprezentatǎ de micul dejun. Acesta nu trebuie sǎ lipseascǎ niciodatǎ și va fi constituit dintr-o alimentație bogatǎ în proteine, vitamine, minerale, carbohidrați, etc.

●Frecvența meselor sǎ fie mai mare, iar cantitatea de alimente consumate la o masǎ sǎ fie mai micǎ. Este necesar ca numǎrul de mese sǎ fie între 4 – 6 pe zi, în funcție de necesitǎți și posibilitǎți, iar cantitatea de nutrienți sǎ fie optimǎ pentru consumul energetic curent, astfel încât sǎ nu existe exces care sǎ se transforme în depozit gras.

●Recomandarea generalǎ este consumarea unei mese sau a unui supliment alimentar la fiecare 3 – 4 ore, indiferent dacǎ se urmǎrește slǎbirea sau creșterea masei musculare (diferența o reprezintǎ numǎrul de calorii).

●Echilibrul hidroelectrolitic trebuie menținut printr-un consum corespunzǎtor de lichide. Preferabil este consumul de apǎ necarbogazoasǎ. În urma antrenamentului fizic se recomandǎ consumul de bǎuturi cu carbohidrați și proteine, în funcție de obiectivul activitǎții fizice.

●Se va evita, pe cât posibil, consumul alimentelor rafinate, a zahǎrului și alcoolului. Deasemeni vor fi evitate exagerǎrile de consum, indiferent de natura acestuia (de exemplu, consumul de pâine la fiecare masǎ).

CAPITOLUL 2

CRITERIILE UNEI DIETE ADECVATE

2.1.Aportul alimentar optim

Noțiunea de aport alimentar optim este relativă.Dacă se compară recomandările făcute de comisiile de nutriție din diferite țări, se poate observa existența unor diferențe importannte atât în ceea ce privește aportul caloric global,cât și aportul diferitelor principii nutritive luate individual.

Evident ,tradiția alimentară a unei populații sedimentată în raport cu condițiile de mediu (climă,relief) și de viață (grad de activitate fizică),poate să explice unele diferențe în necesarul de principii nutritive care,totuși, nu poate varia foarte mult de la o populație la alta.

Un lucru care trebuie subliniat este acela că în anumite limite,o stare de nutriție similară poate fi asigurată prin diete prezentând diferențe marcate între ele ,în special în ceea ce privește ,,calitatea,, alimentelor folosite.

De altfel,nu ne putem imagina compoziția unei diete ideale, care să poată corespunde tuturor indivizilor .Este posibil că acesta nici nu există.

Fiecare individ are o structură morfo-funcțională specifică ,un temperament caracteristic,o dinamică fizică particulară,care,fără îndoială ,reclamă unele particularități de regim alimentar ,care în mod obisnuit nu sunt luate în considerație.

În epoca modernă,situația s-a schimbat .Disponibilitatea de alimente este corespunzătoare.

Mai puțin de jumătate din aportul de alimente este reprezentat de produsele naturale,neprelucrate (fructe,legume,cereale,carne,lapte,ouă).

Cele mai multe alimente sunt ,,prelucrate,, industrial (derivatele de lapte,derivatele de carne,derivatele rezultate din rafinarea cerealelor,consevarea legumelor și fructelor ,zahărul și produsele zaharoase).Compoziția acestora din urmă este diferită sau foarte diferită de produsul de la care s-a pornnit.

Alimentele disponibile în prezent au fost realizate,,științific,, urmărindu-se anumiți parametrii nutriționali și organoleptici ,vizând în primul rând asigurarea unor calități care să promoveze un consum cât mai mare.

În aceste condiții,evident,și alimentația trebuie să fie bazată pe criterii,,științifice,, ,la fel de precise.Nerespectarea lor este susceptibilă de apariția unor tulburări nutriționale fie prin deficit,fieprin exces.

2.2.Grupele alimentare și principiile nutritive

Organismele vii sunt sisteme deschise a căror activitate este dependent de schimbul de substanțe cu mediul din jur.,,Substanțele,, care intră în system fac parte din grupele de alimente incluse în tabelul V.Biologia ființelor vii este adaptată unui aport bine definit de substanțe alimentare ,aport care trebuie să asigure organismului o serie de principia nutritive,care pentru om sunt în număr de 9.

După cum se observă,în alimentația fiziologică ,principiile nutrititive fundamentale sunt asigurate atât de alimentele de origine vegetală ( care trebuie să joace rolul cel mai important),cât și de cele de origine animal ( foarte importante în anumite perioade ale vieții).

În tabelul nr.1 se poate observa că cea mai mare parte din aportul alimentar trebuie asigurat de cereal și derivate,urmate apoi de legume, grăsimi,lapte și derivate,carne.

Dacă se respect raportul optim diferitele grupe alimentare, necesarul caloric al organismului va fi asigurat de proteinele 12-13 %,lipide 28-32 % și glucide 56-60 %.Paralel,vor fi acoperite și nevoile fiziologice în toate celelalte principia nutritive.

2.3.Densitatea calorică a alimentelor

Dacă se consult tabelele cu compoziția alimentelor se poate observa că ele sunt extreme de diferite,atât în ceea ce privește principiile nutritive individuale,cât și valoarea caloric ,pentru o aceeași unitate de greutate.

O sută de grame dintr-un produs ,,natural,, adduce,în general,un aport sub 350 Kcal,fiind mai mare pentru produsele animale (pentru carne între 120 și 390,pentru pește între 100 și 300,pentru ou 170,pentru lapte 70,etc) și mai mic pentru produsele vegetale (30-100 pentru fructe ,20-80 pentru legume).

Produsele rafinate au o caracteristică comună și anume sunt foarte bogate în calorii:zahărul 410 Kcal,bomboanele 300-500,ciocolată 500-600 ,pâinea 250-300 ,untul 806 ,uleiul de soia 926 ,margarina 786 ,etc.

Dacă ne referim la echivalentul caloric al unor alimente vom observa că 20 g de zahăr furnizează tot atâta energie (82 Kcal) ca 100 g de cartofi sau 250 g de varză albă.

Una din consecințele consumului exagerat de produse rafinate, cu densitate calorică mare,este inducerea în eroare a mecanismelor de control al aportului energetic,care de-a lungul mileniilor au fost,, programate,, ,pe baza unei anumite valori a raportului volum /calorii,care în present nu mai corespund situației inițiale.

Se pare că unul din factorii principal ice exiplică frecvența mare a obezității în epoca modern este tocmai modificarea raportului volum /calorii existent în alimentele consummate în mari cantități.

Anchetele alimentare effectuate pe un număr mare de obezi demonstrează,că ,într-adevăr ,una din principalele caracteristici ale alimentației acestor bolnavi este volumul crescut al alimentelor cu densitate caloric mare ,care, pe lângă neajunsul că nu induc starea de sațietate ,declanșează un apetit exagerat datorită reacției hipoglicemice indusă de hipersecreție de insulin ,produsă ca urmare a stimulării brutale a aparatului pancreato-secretor de către glucidele concentrate .

Hiperglicemia apărută după absorbția rapidă în intestine a glucidelor rafinate (zahăr și produse zaharoase ,produse de patiserie),în prezența hiperinsulinismului pe care-l induce ,va dirija fluxul acestor elemente nutritive energetic,fie către depoyitarea în țesutul adipos sub formă de grăsime (determină obezitatea),fie către sinteza hepatică crescută de colosterelor și trigliceride (determină dislipidemiile).

2.4.,,Costul,, energetic al diferitelor produse alimentare

Din practică se știe că produsele vegetale sunt mai ieftine decât produsele animale ,această diferență rezultând în final din,,costul lor energetic,, .Pentru a produce un gram de protein din carne ,este nevoie de 5 g protein din cereal.

O unitate de protein animal ,necesită de zece ori mai multă energie decât producerea unei unități de protein vegetală.În cadrul produselor animale cu valoare biologic mare ,însă,1 g protein din lapte necesită un consum de 36 Kcal,iar g protein de ou 13 Kcal față de 78 Kcal necesare pentru 1 g protein din carne.

Costul mai mic al proteinelor de origine vegetală este explicat de înmagazinarea în acestea a energiei solare ,evident,necostisitoare.Într-un sezon de creștere ,energia luminoasă folosită de un hectar de grâu este de 5 miliarde Kcal.

Un aport crescut de protein animale ( în special provenite din carne),înseamnă în același timp un consum crescut de lipide animale,care, la rândul lor ,înseamnă un aport crescut de acizi grași saturați și de cholesterol ,ambele cu potențial aterogenetic marcat.

Acesta este motivul pentru care în ultimii ani,obiectivele programelor naționale de optimizare a alimentației populației cuprind,printer altele,scăderea consumului de protein și lipide animale.

2.5. Echilibrul rației alimentare

Una din dificultățile majore ale nutriției modern este aceea a stabilirii normelor alimentației raționale.Dacă se compară recomandările făcute de diferite organism naționale sau internaționale privind aportul de principia nutritive,se vor constata ,diferențe importante.

Încercările de a găsi o dietă care să fie fiziologică pentru toți indivizii unei colectivități,nu vor fi probabil niciodată încununnate de success.

Motivul fundamental constă în diferențe interindividuale ,privind necesarul unuia sau altuia dintre principiile nutritive.

Se apreciează,de exemplu ,că un aport de protein de 1 g/kg corp este o cantitate suficientă pentru acoperirea nevoilor unui individ adult .

Histograma nevoilor unei populații însă indică existența unui procent din populația la care 0,7 g/kg corp este o cantitate suficientă ,în timp ce la alții,acesteia este de 1,3 g/kg corp.

Se pune întrebarea ,în ce măsură un raport proteic de 1,3g/kg corp ,care teoretic acoperă nevoile în protein a tuturor indivizilor,poate fi considerat ca oportun ?

Răspunsul va fi negative pe considerentul că încercând să acoperim nevoile în protein ale tuturor indivizilor colectivității respective,am creat un aport proteic,care , va fi prea mare pentru un procent important din indivizii aceleiași colectivități.

Cu alte cuvinte ,înlăturând efectele nefavorabile apărute printr-un aport insufficient de protein de 5 % din populație,se vor crea condițiile unui aport excesiv de protein la alte 20 % din populație.

În stabilirea nevoilor alimentației raționale trebuie avută în vedere nu numai acoperirea nevoilor unui principiu nutritive,dar și evitarea inducerii dezechilibrelor alimentare în execes.

O caracteristică a dietelor dezechilibrate este aceea că,în mod obișnuit ,dezechilibrul nutrițional se manifestă pe mai multe principia nutritive .

Trebuie subliniat faptul că scăderea aportului de glucide complexe înseamnă în același timp scăderea consumului de minerale ,vitamine,unele unele oligoelemente ,unele principia bioactive și în special de fibre alimentare,întrucât zahărul și derivatele ( care au substituit glucidele complexe) sunt lipsite de aceste principia nutritive .

În același timp ,deficitul de glucide complexe a însemnat un exces de lipide animale (unt,brânzeturi ,carne grasă,ulei),fapt care ,fără îndoială,a jucat un rol important în inducerea dislipidemiilor ,tulburări întâlnite frecvent în epoca modern .

Din cele menționate rezultă că dezechilibrele alimentare sunt de obicei multiple .Ele apar ,,în cascadă,, , excesul unui grup de alimente însemnând excesul mai multor principia nutritive;întrucât excesul unui grup de alimente se face pe seama scăderii altor grupe de alimente,acestea înseamnă crearea deficitelor în principiile nutritive asigurate de acestea din urmă.

2.6.Prezentarea generală a subiectului

Bărbat , 45 de ani , administrator

Doamnul O.D. este de profesie contabil la o firmă privată, este căsătorit de 20 ani, și locuiește împreună cu soția și cei 2 fii la bloc, în condiții foarte bune, recunoaște că nu are o viață echilibrată. Doamnul este fumător, consumă cafea ,recunoaște că este gourmand

Doamnul OD este revoltat pentru ce i s-a intamplat și deși are teamă că nu v-a respecta programul alcătuit de nutriționist , dorește să-și amelioreze starea de sănătate și încurajat de familie este cooperant.

Consideră că nu are o greutate normală ,pentru vârsta lui , motiv pentru care se prezintă la nutriționist pentru a-l integra într-un program , care să-l ajute să-și îmbunătățească starea .

Anamneza evidențiează următoarele :

Nume: OD.

Adresa:

Statut socio profesional

Profesie :Contabil

Stare civilă :căsătorit

Copii :2

Înălțime :168 cm

Greutate : 89 kg

Informații generale legate de stilul de viață :Domnul OD recunoaște că pentru el mâncarea a avut dintotdeauna prioritate,indifferent de loc sau oră, motiv pentru care a avut mereu greutate sub limita normală.

Datorită greutății,în ultimul timp problemele de sănătate sau amplificat și este convins că fără ajutorul unui nutriționist nu v-a reuși niciodată să-și îmbunătățească starea .

În general ,starea de sănătate a dpomnului OD este bună,dar perturbată din când în când de afecțiunile cardiac de care suferă ( extrasistole supraventriculare).

Aceste manifestări sunt cauzate de cele mai multe ori,de ,,greșelile ,, și alimentelor consummate în execs,urmate de oboseală ,palpitații extrasistole și noscturne,grețuri insomnia ,dureri localizate la nivelul membrelor inferioare în special când urcă și coboară scările , (domnul OD locuiește la etajul 4)

Muncește cam 12-13 ore /zi și doarme 3-4 ore /noapte (insomniile fiind din ce în ce mai frecvente în ultimul timp).

Din cauza serviciului nu are posibilitate de mișcare ,dar simte nevoia să consume în permanență alimente.

În ceea ce privește medicația,domnul OD ,preferă și încearcă ca necesarul de nutrimente să fie sufficient printr-o alimentație sănătoasă,acesta fiind de fapt o preocupare permanent ce vizează întreaga familie.

Măsurători

Domnul O.D are 45 de ani, 89 kg,înălțime , 168 cm.

IMC = 170 deci ponderal.Pentru a avea o greutate normală pentru înălțimea lui ar trbui să ajungă la 80 de kg,deci să scadă în greutate 18 kg.

Metabolismul bazal

777+ (9,56 x 98) + (1,80x 1,70) – (5,70 x 45) =777+936.88 +3.06- 256.5 =1460.44 (~ 1500) kcalorii

Având în vedere că domnul OD este contabil,duce o viață sedentară,fără mișcare fizică,am dorit să fac o dietă cu mai puțini carbohidrați pentru a-l ajuta să păstreze regimul dietetic stabilit de program.

Măsuri care vizează schimbarea comportamentului alimentar al domnului OD promovându-i obiceiuri nutriționale sănătoase au vizat următoarele aspecte:

●Îndepărtarea din dietă a alimentelor cu conținut caloric ridicat

●alimentele interzise de nutriționist nu trebuie să fie în casă la îndemâna domnului OD.

●Alimentele se consumă numai la orele ndicate de nutriționist

●cu excepția îndepărtării alimentelor cu conținut caloric bogat,domnul OD, nu trebuie să fie total separat de dieta obișnuită a familiei,dar va mânca porții mici având grijă să restecte programul stabilit cu nutriționistul.

●se va contraindica servitul altor alimente care nu fac parte din programul stabilit de nutriționist și deserturile bogate în calorii.

●între mese,la servici, nu se vor servi decât gustări cu conținut caloric redus și băuturi (sucuri de fructe) hipocalorice.

● ingestia de alimente și servitul întregii cantități de alimente nu trebuie să constituie un mijloc de presiune psihologică din partea celor din jur.

●domnul OD va fi încurajat să-și calculeze aportul caloric zilnic,pentru a căpăta noțiuni privind valoarea calorică a alimentelor.

Lista de alimente stabilită :

1.Etapa de slăbire

Aport caloric :1000 calorii /zi

Proteine :80-85 grame

Hidrocarbonate: 80 grame

Lipide:50 grame

Repartiția caloriilor de proveniență:

-din proteine : 400 calorii

-din lipide :300 calorii

-din hidrocarbonate:aproximativ 600-700 calorii

Indicații de preparare și consumare înainte de începerea programului :

-aportul de sare va fi normal

-regimul va fi preparat fără adaos de grăsimi

-asezonarea salatei se va face cu: lămâie ,oțet,piper,ceapă,usturoi,muștar,pătrunjel,tarhon

-pentru legume și salată: salată verde,andive,spanac,varză ,fasole verde,ardei,castraveți,ceapă, ciuperci,dovlecei,gulii ,bamme,lobodă,mărar ,pătlăgele roșii ,ștevie ,praz ,urzici

-pentrufructe:fragi,piersici,pere,caise,mere,cireșe,grape-fruits,mure,portocale ,prune,zmeură

-brânzeturile trebuie alese dintre cele cu mai puțin de 50 % lipide ( brânză de vaci),telemea de vacă desărată)

-ca mod de preparare: carnea va fi fiartă sau pe grătar,legumele vor fi fierte în apă.

-pot fi preparate supe și borșuri ( din legumele de mai sus),asezonate cu lămâie sau oțet.

Domnul OD va fi sfătuit să consume toate alimentele recomandate; nu vor fi consumate alimente în plus !

-lichidele vor fi consumate obligatoriu în cantitățile recomandate 1,5-2 l /zi

Etapa de menținere ( de stabilizare a greutății)

-aportul caloric ~ 1000 cal/zi

-dieta respectă principiile de bază ale etapei anterioare

-se suplimentează cu 2 felii de pâine a 25 g la ora 10 ( pentru un sandwics la serviciu,care dă oarecarew ,,libertate psihologică,,) și la prânz câte o felie.

-carnea trebuie cântărită fără os și fără urme de grăsime vizibilă.

-mușchiul ,antricotul,cotletul,ficatul ,peștele proaspăt se cântăresc înainte de preparare.

-carnea pe grătar se va cântări după preparare

-legumele se cântăresc după preparare

-verdețurile sau zarzavaturile folosite pentru salate ,cântărite crude

-fructele nu se servesc cu zahăr

-proteinele recomandate trebuie consumate integral și repartizate la cele 3 mese

-alimentele consumare zilnic trebuie repartizate în 3-4 porții aproximativ egale.

– mesele nu se sar niciodată

– intervalul dintre va fi de cel puțin 3-4 ore

-între mese nu se consumă alimente

-zeama de lămâie ,oțetul,condimentele se pot consuma fără restricție

-apa va fi consumată liber

Obiectivele programul stabilit pentru domnul OD sunt:

● Scăderea greutății corporale

● Menținerea greutății corporale scăzute

● Îmbunătățirea comportamentului alimentar

●respectarea programului stabilit de catre nutriționist

Scăderea greutății corporale se poate obține prin reducerea aportului caloric și schimbarea comportamentului alimentar

Programul dietetic începe de obicei cu un regim mai puțin restrictiv.

Deși de multe ori domnul OD ar dori să scadă repede în greutate,trebuie ținut cont de faptul că o scădere de 8-10 % din greutatea inițială reprezintă obiectivul cel mai realizabil,care poate fi menținută o lungă perioadă de timp .O scădere în greutate de 10 % în 6 luni ar reprezenta o scădere de 0,5 kg /săptămâni,pentru domnul OD ,și s-ar putea obține cu o reducere a rației calorice cu 500 kcal /zi.

Strategia programul stabilit de catre nutriționist este :

La baza programului dietetic pe care l-am stabilit se află dieta hipocalorică.Dieta hipocalorică reprezintă principalul mijloc de obținere a unui bilanț energetic negativ.Dieta hipocalorică trebuie să fie fundamentală științific,lipsită de nocivitate,adecvată nevoilor și echilibrată din punct de vedere alimentar.

Începutul dietelor alimentare utilizate în scăderea greutății domnului OD .

Pentru a alcătui un regim alimentar hipocaloric eficient trebuie să avem în vedere că unele alimente,așa cum ar fi glucidele rafinate,lipidele,alcoolul și altele trebuie evitate,iar cele permise trebuie consummate în cantități controlate.

Principiile care trebuie respectate în elaborarea unei diete hipocalorice recomandate pentru domnul OD

Ținând seama de aceste principiI se vor recomanda anumite alimente ,așa cum ar fi zarzavaturile ,fructele ,cerealele și pâinea , în cantități mici de 80-120 g/zi,laptele degresat,brânza slabă de vaci ,carnea slabă ,margarină,sucurile necalorigene .Se vor evita dulciurile concentrate ,carnea grasă ,mezelurile ,untura , slănina ,smântâna ,untul ,frișca ,brânza grasă,alcoolul ,sucurile concentrate .

Alimente premise în cantități moderate și alimentele interise în dietele hipocalorice

Meniu recomandat pentru dieta domnului OD începând cu 1.02.2016

ZIUA 1

ZIUA 2.

ZIUA 3.

ZIUA 4

ZIUA 5.

ZIUA 6.

ZIUA 7

ZIUA 8.

ZIUA 9.

ZIUA 10.

ZIUA 11.

ZIUA 12.

ZIUA 13.

ZIUA 14.

ZIUA 15.

ZIUA 16.

ZIUA 17

ZIUA 18.

ZIUA 19

ZIUA 20.

ZIUA 21.

ZIUA 22.

ZIUA 23.

ZIUA 24.

ZIUA 25.

ZIUA 26.

ZIUA 27.

ZIUA 28.

ZIUA 29

Sfaturi

Combaterea sedentarismului.Pentru a obține negativarea bilanțului energetic,pe lângă dieta hipocalorică,este necesară creșterea activității fizice.În acest sens se vor putea efectua,după cum am mai văzut,plimbări, alergări ușoare,înot și ciclism,câte 20-30 de minune /zi,sau cel puțin de 3 ori pe săptămână,cu un effort submaximal,sau cel puțin de 3 ori pe săptămână,cu un effort sumbaximal individualizat.Mersul pe jos crește consumul energetic cu 300 kcal /oră .Dar exercițiul fizic este necesar nu numai pentru creșterea consumului energetic,ci și pentru combaterea rezistenței la insulină.

Modificarea comportamentului alimentar.În general obezii au un comportament alimentar necorespunzător care duce,într-un fel sau altul, la un bilanț energetic pozitiv.De aceea pentru a obține rezultatele așteptate este necesară schimbarea comportamentului alimentar al bolnavului.

Alimente ce trebuie consumate în cantitate controlată:

Carne slabă (vită,pasăre) :300 g sau echivalenți

Iaurt,lapte semicremat-200 g

Brânză (de vaci,telemea de vacă desărată):25-30 g

Ouă:1 bucată

Legume verzi :300 g

Fructe:250 g

Salată verde:100-200g/zi

Lichide:1,5l (apă plată cu lămâie)

Repartiția alimentelor pe mese

Dimineața :200 ml iaurt semicremat (sau echivalenți)

Brânză 25g (sau echivalenți)

Ora 10 :ou

Prânz :carne slabă sub formă de grătar (sau echivalenți) 100g

legume verzi :100 g

salată verde asezonată:100 g/zi

fructe: 1 măr

ora 17: 200 ml iaurt

Seara : carne slabă sub formă de grătar (sau echivalenți) 50 g

salată verde asezonată:100 g/zi

Sistem de echivalențe în dietele de slăbire controlate pe care urmează să le stabilesc pentru domnul OD

●pentru 100 g de carne fiartă :

100 g pește slab

100 g ficat

60 g pasăre ( fără piele și grăsime

80 g.șuncă Praga,mușchi țigănesc,pastramă de vită)

,polonez,crenvurști

400 ml lapte semiecremat,iaurt

70 g brânză de vaci

CONCLUZII

Ca o concluzie la cele relatate în aceste pagini ,trebuie menționat faptul că meniul se obține prin gruparea felurilor de mâncare într-o anumită ordine la o masă, într-o zi sau într-o săptămână.

În alcătuirea unui meniu se va urmări o mare variabilitate a acestuia, atât în ceea ce privește tipul de preparat, cât și modul de prezentare al acestora, cu scopul de a obține un apetit cât mai bun, care să declanșeze și să întrețină secrețiile digestive necesare transformării alimentelor în timpul digestiei. Pentru a asigura o variabilitate a meniului, se recomandă efectuarea lui pe 7–14 zile, pentru a se putea asigura aprovizionarea.

Produsele de origine animală (carnea, laptele, brânzeturile, ouăle) vor asigura factorii nutritivi cu valoare crescută: proteine animale, grăsimi animale. Produsele de origine vegetală vor asigura în principal glucidele, vitaminele și mineralele, din: cereale, legume, fructe

Aportul caloric va fi completat de grăsimile animale și vegetale.

Se vor asigura 4–5 mese/zi, pentru o mai bună utilizare a hranei, comparativ cu 2–3 mese/zi.

Se recomandă respectarea orelor fixe de masă pentru crearea și întreținerea reflexelor stimulatoare ale secrețiilor digestive: ultima masă se va lua cu 2–3 ore înainte de culcare, pentru a asigura digestia și odihna noaptea.

Caloriile vor fi repartizate astfel: dimineața 15–20%, la prânz 40–45%, seara 15–20% și câte 10% la gustări.

Cel mai consistent va fi felul 2, felul 1 având rol de declanșare a apetitului, fiind reprezentat de: aperitive, supe, ciorbe. Desertul va fi folosit la sfârșitul mesei, preferabil cu fructe, el asigurând sațietatea.

BIBLIOGRAFIE

Moța Maria- Alimentația omului sănătos-Manual de lucrări practice. Craiova, Editura Medicală Universitară, București, 2002.

Mincu I.- Impactul om-alimentație, Editura Medicală, București,1993

Ionescu-Târgoviște C.- Necesitate și abuz în alimente. Editura Medicală, București, 1991.

Gabriela Negrișanu- Tratat de Nutriție, Timișoara, Editura Brumar, 2005

Iulian Mincu ,Aurora Popescu,C.onescu Târgoviște-Elemente de biochimie și fiziologie a nutriției ,vol.I, editura Medicală,2003

Iulian Mincu ,Aurora Popescu,C.onescu Târgoviște-Elemente de biochimie și fiziologie a nutriției ,vol.II, editura Medicală,2004

CUPRINS

=== 49f1798ed2cb9100591fc3ab089e369c1a517e35_333860_2 ===

CURS DE NUTRIȚIE

STUDENT

CUPRINS

CAP. 1.Delimitări conceptuale privind nutriția…………………………………………………………..1

1.1.Teoria nutriției ……………………………………………………………………………………………………4

1.2.Obiectivele nutriției …………………………………………………………………………………………….8

CAP. 2 .Criteriile unei diete adecvate ……………………………………………………………………….11

2.1.Aportul alimentar optim …………………………………………………………………………………….11

2.2.Grupele alimentare și principiile nutritive ……………………………………………………………12

2.3.Densitatea calorică a alimentelor ………………………………………………………13

2.4.,,Costul,, energetic al diferitelor produse alimentare …………………………………14

2.5. Echilibrul rației alimentare ……………………………………………………………15

2.6.Prezentarea generală a subiectului ……………………………………………………16

Concluzii …………………………………………………………………………………..45

Bibliografie ……………………………………………………………………………….46

INTRODUCERE

Alimentația constituie un factor cu acțiune permanentă care determină desfășurarea proceselor metabolice deoarece hrana reprezintă izvorul și regulatorul proceselor de schimb.

Alimentele conțin micro- și macronutriente în diverse proporții, astfel încât, printr-o alimentație rațională sunt satisfăcute nevoile zilnice ale organismului, în toate principiile alimentare.

Este necesar să se respecte comportamentul general al omului față de actul alimentar, care este un act psiho-social.

După Trémolière, ființa umană privește alimentul sub trei aspecte: ca hrană, ca stimulent al tonusului emotiv, ca simbol, el afirmând că: „pâinea înseamnă mai mult decât gustul pâinii”.

În elaborarea unui regim alimentar trebuie să ținem totdeauna seama că omul provine dintr-o anumită familie, integrată într-o anumită societate, care trăiește într-o anumită epocă istorică cu obiceiurile ei alimentare, cu religia, cu prejudecățile sale, cu afectivitatea și educația sa. Adeseori, anumite obiceiuri, înrădăcinate în subconștientul individului sunt cu greu îndepărtate, uneori aproape imposibil de schimbat într-o singură generație.

Alimentația va fi astfel concepută, încât să îndeplinească următoarele condiții:

– să asigure o creștere și dezvoltare corespunzătoare;

– să asigure o activitate fizică și intelectuală normală;

– să asigure o bună stare de sănătate.

Densitatea calorică a alimentelor: la aceeași greutate conținutul în principii nutritive și în calorii diferă de la un aliment la altul, produsele animale și cele rafinate având o densitate calorică mare: astfel 100 g zahăr furnizează 410 kcal, bomboanele 300–500, ciocolata 500–600, untul 860, uleiul de soia 926, margarina 786, carnea 120–390, peștele 100–300, ouăle 170, laptele 70, fructele 100–300, legumele 20–80 ș.a.

Consumul exagerat al produselor rafinate, cu densitate calorică mare, induce în eroare mecanismele de control ale aportului energetic, care de-a lungul mileniilor au fost „programate”, în funcție de raportul volum/calorii. Se explică astfel o mare parte din cazurile de obezitate

Menținerea hemostazei mediului intern al organismului depinde de caracterul alimentației care influențează funcțiile sistemului,în special factorii enzimatici și hormonali.

Deficitul unuia sau mai multor nutrimente, dezechilibrarea corelației dintre ei conduce la afectarea fondului metabolic al celulei .

Dezechilibrul substanțelor nutritive în dietă pe o perioadă scurtă de timp poate fi compensat prin mecanisme fiziologice de adaptare și biochimice Dereglarea echilibrului pe o perioadă mai lungă determină procese patologice și clinice.

În prezent este cunoscut faptul că alimentația își pune profund amprenta pe patologia omului contemporan,ca urmare a dezechilibrului dintre aportul de nutrimente.

Aspectele privind nutriția fac abstracție de toate celelalte tratamente și privește în mod exclusiv,în prima parte aspecte teoretice în ceea ce privește nutriția.