Numeresinumerație [602720]

MINISTERULEDUCAȚIEINAȚIONALE
UNIVERSITATEADINPETROȘANI
DEPARTAMENTULDEPREGĂTIREAPERSONALULUIDIDACTICȘIFORMARE
CONTINUĂ
STRATEGIIEVALUATIVEUTILIZATEÎNACTIVITĂȚILEMATEMATICE
DINGRĂDINIȚĂ
CONDUCĂTORȘTIINȚIFIC:
Lectoruniv.dr..HELJIUMARIUS
CANDIDAT: [anonimizat].înv.preșc.URSACHI(BÎRLUȚ)ELENA
ȘcoalaGimnazială”I.D.Sîrbu”Petrila
PETROȘANI
2017

5INTRODUCERE
Fundamentareaștiințificășiperfecționareaactuluipedagogicalexaminării
preșcolarilordevinetotmaimultoproblemădeînsemnătateapedagogieicontemporane.În
ansamblulproblematiciipecareogenereazăacțiuneadeevaluarearezultatelor
preșcolare,apreciereaacestorareprezintăundemersavândoimportanțădeosebităpentru
calitateaactuluievaluativ.
Amalesaceastatemădindorințadea-miîmbogățiexperiențadesprerolulevaluăriiîn
îmbunătățirearezultatelorpreșcolarilor.Înliteraturapsihopedagogică,domeniulafostbine
reprezentat,dardecelemaimulteoridinperspectivateoretică,maipuținpractică.Nuaumaifost
realizatelucrăriîncare,pebazafundamentăriiteoretice,săseintervinăpractic,acționalpentru
depistareaunorstrategiideevaluarecaresăstimulezepreșcolarii.
Ampornitdelaipotezacăprinintroducereadiverselorstrategiideevaluare(metodeși
tehnicideevaluare),voideterminaoparticipareactivăacopiilorînprocesuleducațional,omai
bunămotivațieaacestoraîntoatedomeniiledezvoltăriipsihicenecesarepregătiriioptimea
acestorapentruadaptareașcolara.Înprocesulinstructiv-educativ,evaluareaareunrolesențial
întrucatconstituieomodalitateobiectivădepunereînevidențaaprogresuluișirandamentul
școlar,șireprezintăunmijlocimportantdereglareșiautoreglareaactivitățiide
învățare,furnizândinformațianecesarăpentruadoptareaunormăsurideameliorareaactivităților.
Evaluareaoferădatepentruperfecționareaglobalăaprocesuluideînvățământ,privind
pregătireapreșcolarilor,însușireacunoștințelorteoretice,aplicareaacestora,priceperileși
deprinderileformate,dându-neposibilitateasăreglămdinmersprocesulinstructiv-
educativ,folosindstrategiile(metodelesitehnicile)celemaieficientepentruobținereaunor
rezultatebunedecătretoțipreșcolarii.Prindiversitateastrategiilor(metodelorsitehnicilor)de
evaluareaplicate,ajutândpreșcolariisăstabileascănivelulpregătirilor,să-șideaseamade
lipsurileșicauzelecarele-augenerat.
Îndesfășurareaactivitățiideevaluare,deunrealfolosmi-aufostlucrărilede
specialitate,articoleledinpresapedagogicășisie-uriledidactice,pebazacăroraafostposibilă
aplicareastrategiilordeevaluarecareauduslarezultateconcludente,rezultateprezentateîn
capitolul3allucrării.

6Programulactualeireformeaînvățământuluivizeazăschimbareaconcepțieișia
practiciievaluăriirezultatelorșcolareșiproiectareaunuisistemnaționaldeevaluareeducațională
fundamentatpestructuri,functii,strategii”renovate”,eficiente.
NaturacomprehensivăareformeieducațieidinRomaniafacedindomeniulevaluării
unadincomponenteleundeschimbăriledestructurăaudevenitdejavizibile.
Profundatransformarerealizatălanivelulevaluăriiînînvățământulpreșcolararela
bazăcriteriiunitaredeapreciereaperformanțelorpreșcolarilor,numițidescriptoride
performanță.Prinintermediulacestora,evaluareadevinemultmaiobiectivă,furnizând
preșcolarilorșipărințiloracestorainformațiirelevanteasuprapregătiriilor.Înacelașitimps-a
trecutdelaoevaluarecantitativălaunacalitativă,carepoateasiguracomparabilitatea
performanțeipreșcolarilor.
ReformapedagogicăinițiatăînRomâniadupăRevoluțiadindecembrie1989,vizează
transformărilanivelulstructuriișifuncționăriisistemuluideînvățământ,peverticalăși
orizontală.Peverticalăprinasigurareacontinuitățiiîntretrepteledeînvățământșipregătirea
tranzițieiîntreacesteacumijloacepedagogiceadecvate.Peorizontală,princonceperea
conținuturilorîntr-operspectivăintra-,inter-șitrans-disciplinarădeschisăvalorilorspecifice
educațieipermanente.Învățământulpreșcolarseaflălabazaacestuiprocesdinamic,desfășurat
pemaimultecoordonate:lanivelulstructuriiorganizatorice,aconținutuluiinstruirii,alpregătirii
inițialeșialperfecționăriicadrelordidactice.Lanivelulstructurii,învățământulpreșcolarîși
poateasumaobligativitateainstruiriiunuisistemdeasistențăpsiho-padagogicăacopiilorce
urmeazăsăfieintegratînșcoalăînviitorulandeînvățământ.
Obiectivelegeneralealeînvățământuluipreșcolardințaranoastrăpunaccentulpe
socializare,pedobândireaautonomiei,dezvoltarepsihomotorieșifizicăarmonioasă,pe
comunicareșiinițiereaînlimbajulscris-citit,pestimulareacuriozității,peformareadeprinderiide
aculegeinformațiișidearezolvaproblemesimple.(E.Voiculescu,Pedagogieprescolara).
Înviziuneareformatorilorgradinițanuesteizolată,eainfluențeazăpersonalitateaîn
formareacopiluluiconcomitentcualțifactorișiîntr-oaltăperioadadecâtșcoala(maicurând,în
avans),faptpentrucareiseacordăloculșirolulcuvanitînefortuldemodelareatinereigenerații.
Educațiapreșcolarănusereducelapregătireintelectuală,cireprezintămaicuseamă
educațiasimțurilor,acomportăriicivilizate,astăpâniriidesine,avoinței,acreativitățiiși
autonomieipersonale,aatitudiniipozitivefațădesemenișimediulambiant.Eforturilede

7reînnoireaeducațieipreșcolarepunaccentulpeaspectulformativ-educativalprocesuluide
influențareadezvoltăriipersonalitățiicopiluluișipeutilizareaunorstrategiididacticeadecvate
vârsteișialecaracteristicilorfiecăruia.

8CAPITOLULI
BAZELEPSIHOPEDAGOGICEALEPREDĂRII-ÎNVĂȚĂRIIMATEMATICII
ÎNÎNVĂȚĂMÂNTULPREȘCOLAR
1.1Stadiulgândiriipreoperatorii
ConformteorieigeneticealuiJ.Piagetînvățareaestesubordonatădezvoltării,iar
dezvoltareaintelectualăesteînțeleasăînsensulevoluțieistadiale.Înintervalul3-7ani,
dezvoltareaintelectualăacopiluluideserealizeazăînmaimultestadii,fiecareavândo
structurăproprie.Înfiecarestadiu,asimilareacunoștințelormatematiceesteprezentă.Etapa
cuprinsăîntre3și7aniestedenumitădeJ.Piagetstadiulgândiriipreoperatorii,iar
cercetărileîntreprinse,auevidențiataspectepsiho-comportamentalespecifice.
Lavârstade3-4anicuvântuldevineprincipalulinstrumentdevehicularealtransferului
acțiuniidinplanulexternîncelintern,principalaachizițiepsiho-comportamentalăfiind
legatădeconsolidarealimbajului.
Gândireaseformeazăînstrânsălegăturăculimbajul,fiindlegatăînmodnemijlocitde
realitate.Copilularenevoiedetimppentruainteriorizaacțiunileîngândire,îșireprezintă
maigreudesfășurareauneiacțiunișiarezultatelorei.Deșiîșiformeazăimagini,reprezentări,
copilulnupoatedobândiconceptereferitoarelauneleclasedeobiecteșiraționeazănumai
prinanalogiiimediate.,,Proceselecognitive(percepția,memoria,imaginați,gândirea,limbajul)
sedesfășoarăînsituațiiconcreteșiîncontextulacțiunilorpractice,obiectuale.”(M.Neagu,
G.Boraru).
Copilulpercepemaicurânddeosebiriledecâtasemănărileșiesteatrasdeînsușirilemai
evidentealeobiectelor,chiardacăsuntneesențiale.Operațiilegândiriiseconstituieîn
activitatepracticănemijlocită.
Vârsta4-7animarcheazămomentulformăriiconceptelor.Gândireaeste,înaceststadiu,
totprelogică,darcreștecapacitateadeintuireaunoracțiuni.Copilulutilizeazăintuiția,
gândireaînimaginișiacumaparelementeincipientedelogică,ceîlvoraducepecopil
pânăînpraguloperațiilorlogice.Copilulmaiestelegatdepercepțieșiîșiconcentreazăatenția
peetapafinalăauneitransformări.
Gândireaparcurgedrumuldelaacțiunelaoperațiefărăînsăsăfiajunslastructuri
operatoriișiJ.Piagetnumeșteaceastăetapă,,stadiulgândiriisimbolice”.
Operațiilesuntprezentenumaiînmăsuraîncaresuntsusținutedepercepții.Percepțiase
detașeazădesituațiileconcrete,diferențiateprinintermediulactivitățilorobiectuale,darrolul
acestoranutrebuiesubestimat.

9,,Analizașisintezaînsușirilorobiectuluiesterealizatădepreșcolarprinpercepție
vizualășitactilă;copilulesteînstaresădetașezeșisăidentificeunobiectpefondulaltor
obiecte,săpunăpotrivitcuraporturilepărțilorcomponentealeacestuia(sinteza).Elînvațăsă
examinezeobiectele,operândcudiversecriterii-alformei,culorii,mărimii,suprafeței,
volumului,numărului-învațăsăobserveraporturilespațialpoziționalealeobiectelorașezate
înordineacrescătoare/descrescătoareașiruluinumeric.”(BeraruG.).
Schemeleacționalesuntsimpleșipermitanticipărișireglărisuccesive,darnu
coordonăridetipsuperior.Gândirea,cașipercepțiaestesincretică(globalizareconcretă),
copilulprocedeazăprintransducție,operânddelaparticularlaparticular.
Progresulconstăînposibilitateaînlocuiriiacțiunilormotoriiconcreteprinactesimbolice,
introduselaînceputcuajutoruljocului.Obiectelepotfischematizatereprezentativprindesen,
iarcuvântulșipropozițiaconstituiemijloacedeschematizareșiintegrare.Saltulcalitativcese
produceînformareaproceselorcognitiveseexplicăprindezvoltarealimbajului(internși
extern).Ajunslaacestniveldedezvoltare,copilulpoatesăefectuezeoperațiiînplanmental,
săverbalizezeacțiuneașiraporturilestabiliteînplanconcret.Proceseleafectiveșivolitive
suntșieleinfluențatedefuncțiareglatoareasistemuluiverbal.
Vârstade6anisesitueazălatranzițiadintregândireaintuitivă,preoperatoriea
preșcolaruluișigândireaoperatorie.Psihopedagogiacontemporanăreleva,înurma
experimentelorfăcute,faptulcăstadiilenusuntlegateimuabildeanumitevârstecronologice.
Înfuncțiedeniveluldedezvoltarealsocietățiișimodeleleinstrucționaleaplicate,dezvoltarea
intelectualăacopiluluipoatefiacceleratăpepaliereledetranzițiestadială4-5ani,6-7ani.
Intervențiadidactico-pedagogicădirijată,grăbeștetrecereacopiluluideIagândirea
preoperatorielagândireaopera¬torie.Acțiuneadidacticătrebuieorientată,prinfolosireaunor
metodeadecvate,spreeducareașidirijareaunorcaracteristicicomportamentalealevârstei,ce
vorinfluențaprocesuldeconstituireagândiriioperatorii.DupăE.Fischbein,aceste
caracteristicicomportamentaleeducabilelacopilulde6anisunt:
1.Curiozitatea-esteînmaremăsurăperceptivă.Elementeleepistemicesuntepisodice
șiinstabileșidinacestmotiveducatoareapoatestimulaintereseleinvestigativeînvățându-lpe
copilsăobservesistematicobiectele,săleclasifice.
2.Activitateaintelectuală-seconstituieodatăcuinteriorizareaacțiunilorexterioare.
Gândireacopiluluiestelegatăînmaremăsurădeacțiuneacuobiecteleșideci,situațiilede
învățarevorpresupuneexistențanemijlocităaactuluimotorcasoluțiederezolvareasarcinii
deînvățare.Structurilementalefundamentale(conservarea,clasificarea,scrierea,
reversibilitatea)seformeazăprinacțiuneanemijlocităcuobiectele,acțiuneapracticăfiindo

10componentăindispensabilăacunoașteriicefavorizeazăinteriorizareapânălanivelul
exercițiuluioperațional.
3.Capacitateadereprezentareestebunălanivelulvârsteide6anișicercetărileîn
domeniuauarătatcăexersareaeisistematicăpoateaveaunroldeterminantînformarea
raționamentelor.Educatoareatrebuieastfelsăsolicitecopilului,nunumaipentruadescrie
celeobservateci,săîncercesă-șiimaginezerezultateleunoracțiuni(lanivelul
reprezentărilor).Anticipareaprinreprezentareadesfășurăriiunorsituațiisimplesedovedește
utilăcontribuindladezvoltareagândiriiproductiveacopilului.
4.Înclinațiasprejoc-specificăcopiluluide3-7aniconstituieelementuldesusținere
aoricăreiactivitățimentale.
Folosinduncadrudejocs-adoveditexperimentalposibilitateadeaintroduceconcepte
șioperațiilegatedeteoriamulțimilorsaudestructuradegrup(conservarea,asociativitatea,
reversibilitatea)încădelavârstade6-7ani.Într-uncadrudejoc,copilulînvațăprinacțiune
săclasificeobiecte,îșidezvoltăcapacitățideacompara,seriașioperacucunoștințe
aritmetice.
5.Memorareaesteneselectivă,insuficientcontrolatăcriticșilogic,darserealizeazăcu
mareușurințălavârstapreșcolară.Sarcinacerevineeducatoareiestedeaexersașiaeduca
memoriapentruadeveni,treptat,logicășiintenționată.Aceastasepoaterealizaprin
conștientizareascopuluiuneiacțiuni,prinnaturamaterialuluifolosit,prinloculocupatde
acestaînstructurauneiactivitățișiprinexersareaunorschemedeacțiune.
6.Atențiaestelaaceastăvârstăinstabilă,copiluloboseșterepede,intereselede
cunoașterenefiindîncăcristalizate.Dinacestmotiv,unuldinaspecteleesențialealeacestui
procesestecelmotivaționallegatnemijlocitdecultivareainteresuluipentrucunoaștere,care
sămenținăstareaactiv-participativășiimplicareaconștientăîndemersulînvățării.(BeraruG.,
NeaguM.)
1.2.Structuricognitivespecificestadiuluipreoperațional
Vârstapreșcolarădenumităși„vârstadeauracopilăriei”estecaracterizatăde
numeroaseachizițiipeplanfizic,comportamentalșiintelectual.Odatăcuintrareaîngrădiniță
copilulvineîncontactcuomultitudinedenecunoscute.Copilulîșisatisfacecuriozitateaprin
joc,prinacțiuneadirectăcuobiectele,subindrumareaatentăaeducatoarei.Înaceastăetapă
arelocdezvoltarealimbajului,sepunbazeleoperațiilorgândirii(sinteză,analiză,
abstractizare,generalizare,comparație).Prinmanipulareadirectăaobiectelor,copiilorlise
dezvoltăgândirea,memoria,atenția,imaginațiașidatorităfaptuluicăintrăîncolectivitateîși

11dezvoltăabilități,atitudinișisentimentecareîivorfiutilemaitârziu,lașcoală:sentimentede
prietenie,respect,atitudineadecooperare,deapartenențălaungrup,spirituldeînvingător.
Prinnaturaobiectului,activitățilematematicelanivelulînvățământuluipreșcolar
urmărescformareaprinacțiuneaunorreprezentări,concepteșinoțiuni(structuricognitive)ce
suntpuseînevidențăprindobândireaunorseturiflexibilededeprinderi,priceperișiabilități
(structurioperatorii).DupăJ.Piaget,formareaconceptelorlavârstapreșcolarăestecorelată
cuevoluțiaproceselordegândire-estecognitivșiacționai-carezultatalacțiuniicopilului
asupraobiectelor.
Evidențiereastructurilorcognitiveșiaceloroperatorii,esteimportantășidatorită
implicațiilorlorasupraasimilăriielementelordematematicăînstadiulpreoperațional.
Structuracognitivăinfluențeazăsemnificativînvățareașireflectăconținutulși
organizareaansambluluidecunoștințerelevantedindomeniulmatematic.
Dimensiuneadezvoltăriicognitiveînstadiulpreoperaționalestedeterminatăde
capacitateacopiluluideadobândișiutilizaabstracțiielementare(concepte).Conceptele
elementarepremergătoarenumăruluisuntînsușitedecopilîncadrulexperiențeisaleconcrete.
Carezultatalacesteiexperiențeelestecapabilacumsăabstragăînsușirileesențialecevor
formaimagineareprezentativă,semnificațiaconceptului(formă,culoare,dimensiuni).
Înaceststadiuseconstituieoperațiiledeseriere(ordonareaînșircrescătorsau
descrescătoraelementeloruneimulțimi),precumșiceledeclasificare(grupareaelementelor
dintr-omulțimeeterogenădupădiversecriterii).
Finalulacestuistadiuestemarcatdeaparițiaconceptuluidenumărcaurmareaasocierii
cantitățiilanumăr,aserierii,clasificării,aaspectuluicardinalșiordinalalnumărului.La
copiiide6-7aniseconstatăposibilitateaînsușiriioperațieilogicededeterminarea
apartenențeilaoclasășideraportareasubclaselorlaclase,depășindu-sefenomenele
caracteristicealegândiriipreoperaționale.Copilulestecapabilsădesprindăînsușirile
corespunzătoarealeclaselor(conceptelor),operațiilelogicefiindînsușiteodatăcuformarea
unuianumitsistemdenoțiuni(GalperinP.J.).
Prinurmare,condițiaesențialăaînsușiriiconceptelorelementarelaaceastăvastăo
constituieorganizareaunorexperiențedeînvățare,caresăfavorizezeaccesulcopiluluila
exempleconcrete,caresăevidențiezeansambluldeînsușiriesențialealeconceptului.
Înprocesuldeînvățare,formareastructurilorcognitive,aconcepteloresteasociatăcu
formareaunorstructurioperatoriiconcretizateîndeprinderi,priceperișiabilitățidobânditeca
efectalparcurgeriitraseuluidelaacționalsprecognitivînformareaconceptelor.Structurile

12operatoriisuntdeci,produsuldezvoltăriișialînvățăriidirijate,avândlabazăacțiuni
sistematicedeexersare,aplicareșideasimilare(Beraru,G.,Neagu,M.)
Caracteristicstructuriloroperatoriiestefaptulcăpotfitransferateșiexersatelaomare
varietatedesarcinispecifice,condiționândsemnificativnivelullacarecopilulrezolvănoile
sarcinideînvățare.Caprodusealeînvățării,aleexersăriispecifice,eleconstituieelementede
conținutaleactivitățiideinstruire,deprinderile,priceperileșiabilitățilesuntdurabileșirelativ
stabile(NeacșuI.4)
Încadrulactivitățilormatematice,deprinderilereprezintămodurideacțiuneșioperații
consolidateprinexercițiucefavorizeazăînsușireaconceptelor.Deprinderilesuntcomponente
automatizatealeunoracțiuni(GagneR.)
Înprocesulînvățăriișialformăriistructuriloroperatoriiacționeazăoseriedecondițiice
determinăcalitateadeprinderilorșipriceperilor,șianume:
•calitateainstructajuluiverbal:explicareaacțiuniipentrustabilireaschemeimentale;
•modalitateadeprezentareamodeluluiacțiuniisaudemonstrareaacțiunii;
•valoareaexercițiiloralesepentruînsușireaoperațiilor;
•cunoașterearezultatelorșicorectareasuccesivăaacțiuniiprinîntărire,controlși
autocontrol.
Formareadeprinderilorîncepecuofazădecunoaștere–fazaformăriiconceptuluide
acțiune.
Acumcopiluldescifreazăoperațiilepecaretrebuiesășileînsușeascăprin:
•instructajverbal;
•intuireacomponenteloracțiuniiprintr-oorientareselectivășidirijatăîncomplexul
acțiunii;
•executareadirijatăaacțiuniidecătrecopilcevaconducelaformareadeprinderii.
Percepțiapregăteștedeprindereamotrică,ajutândladescifrareaeisenzorialășila
stimulareaînsușiriiei.
Dispozițiacreatăcopiluluioferăstareadepregătirepentruefectuareaunuiactmotor.
Reacțiadirijatăconstituiedeprindereapebazacomponentelordiscriminate.Înetapade
cunoașterecopiiifacgreșeli,introducoperațiiinutileșiaumișcăriimprecise.Pemăsura
exersăriiacțiunii,deprinderileintrăînfazadeorganizareșisistematizare.înaceastăetapăare
loc:
•corectareaoperațiilordisparatecaredevinastfelmaiprecise;
•conștietizareatreptatăamoduluideorganizareafiecăreioperații;
•asamblareacomponenteloracțiunii.

13Priceperilesuntprodusealeînvățăriișiexersăriispecificecugradediferitede
complexitate,înciclulpreșcolar,activitățilematematiceconduclaformareaunorpriceperide
grupare,ordonare,măsurare,reprezentaregraficăetc.
Dobândireaunorpriceperipermitecopiluluiexersareașiaplicarealorînsituațiide
învățarenoi.încondițiileîncaresarciniledeînvățaresolicităanumitecategoriidedeprinderi
șipriceperiacesteadevintreptat,abilitățispecifice.Abilitățilespecificeactivităților
matematicereprezintăunansambludepriceperi,deprinderișicapacitățiceseformeazăprin
acțiuneadirectăcuobiectele,valorificândpotențialulsenzorialșiperceptivalcopilului.
Abilitățilematematicesuntrezultatuldezvoltăriibazeisenzorialedecunoaștereșia
familiarizăriicutoateformeledegândirematematicășilogică.Eledecurgdinactivitatea
concretăacopiluluiîncadruloferitdeactivitățilematematicedingrădiniță,iaracțiunea
declanșeazăactulintelectual.Formareașidezvoltarea,într-uncadruorganizat,aabilităților
matematiceconducelaînțelegereanoțiuniidenumărprinpercepțiamulțimilordeobiecte,a
șiruluinumeric,laefectuareadeoperațiicușifărănumereșirezolvareaproblemelorcu
conținutconcret.Elaborareatreptatăaoperațiilormentaleșiintroducereasimbolurilorîn
activitățileludicedemanipularesuntefecteleînplancognitivaledobândiriiabilităților
matematice.
Activitățiledeînvățaredinaceastăperioadăauroluldeafavorizaconstituireade
modelematematicealesituațiilorconcretecevorgenerastructurioperatoriispecificefiecărui
concept,înacestsens,activitățilormatematiceîngrădinițălerevineroluldeformareși
dezvoltareaabilitățilormatematice,pecaresevastructuraulteriorîntreagaconstrucție
matematică.
Privitedinacestpunctdevedere,abilitățilearitmeticedobânditeînactivitățile
matematicedingrădinițădezvoltăcapacitățiceconduclaformareaulterioarăaconceptelor
fundamentale(mulțime,număr)fărăarecurgeiaterminologiaspecificmatematicădarșila
însușireaformelordeexprimarecorectădinpunctdevederelogic.Acesteapotficonsiderate
judecățicuvaloarematematicăexprimateînlimbajuzual.
Etapadeformareaabilitățilormatematiceconcretizatăprinacțiunișioperațiilelogico-
matematiceasigurăsuportulînvățăriiconceptuale,precedeînvățareaoricăreinoțiuni
matematiceșirealizeazăolegăturăfireascăîntreetapapreșcolarășișcolară.
Obiectivelespecificealeactivitățilormatematicedingrădinițăevidențiazăprin
conținutulșisuccesiunealorosuitădeabilități(deprinderi,priceperi,capacități)ce
favorizeazăstructuriperceptiv-motricespecificeconceptelormatematice.

14Acesteabilitățisepotierarhiza,dupăniveluldedezvoltareabazeisenzorialede
cunoaștere,astfel:
•abilitateadeidentificareaobiectelorșimulțimilor;
•abilitateadetriere,sortareșideformareamulțimilor;
•abilitateadeelaborareajudecățilordevaloareșideexprimareaunitățilorlogice;
•abilitateadeordonare,clasare,seriere,invariantădecantitate;
•abilitateadeapreciereglobalăacantității;
•abilitateadegrupare,asociereaobiectelorînperechi;
•abilitateadeasesizaschimbărilecesurvinîntr-ocantitate
(Beraru,G.,Neagu)
Procesuldeformareșidezvoltareaabilitățilorsevadesfășurapegradecrescătoarede
dificultate(delasimplulacomplex).Dezvoltareatreptatăacapacitățilorareatâtunsens
cumulativ,câtșiunulcalitativ,căcicriteriulorganizăriitrebuiesăținăseamadeevoluțiași
întărireaabilitățilorformateanterior,generalizareacapacitățilorînsușiteprinaplicarea
acestoraînsituațiimultipleșivariate,precumșiproducereaunuitransferoptimal
capacitățilorînsușitepebazarepetării,întrețineriișiextensieilor.
Educatoareavaacordaatențieprimeloretapealeexersăriicorecteadeprin¬derilorde
lucrușisevaurmărirealizareaunorexperiențerepetateșivariatedeexersareauneicapacități,
fiecareetapăfiindînsoțitădeoevaluarecaresăpermităcontrolulasuprasituației.Asistențaîn
formareadeprinderilorșiabilitățilorvafiindividualizatăprinexercițiuldediagnosticși
control,înconcordanțăcuritmuldeînvățareșicuprogresulînstăpânireaaceleicapacități.
1.3Particularitățialeprocesuluideformareareprezentărilorșiconceptelor
matematiceînstadiulpreoperator
TeoriastadialăaluiJ.Piaget(Popescu–NeveanuP.,CrețuT.,ZlateM.,1994,p.52)
impunecaorganizareaînvățăriisăserealizezeînfuncțiedestadiuldezvoltăriicopilului,de
succesiuneastructurilordecunoaștereșiaoperațiilorspecifice.Obiectivelespecifice
activitățilormatematicesurprindsuccesiuneatreptelordeînvățareîndomeniulcognitiviar
organizareaînvățăriimatematiciitrebuiesăserealizezeținândcontdeimplicațiilepecare
Piagetleatribuiedezvoltăriistadiale:
•ordineaachizițiilormatematicesăfieconstantă—achizițiaconceptuluidenumăreste
ulterioarăachizițieimulțimiiiarînsuccesiuneaoperațiilorcepregătescnumărulexistăo
ordinelogică,delaprezențapermanențeiperceptivelagrupare,clasificare,ordonare,seriere,
conservare,număr.

15•fiecarestadiusecaracterizeazăprintr-ostructurăbinedeterminată-cunoașterea
condițiilorspecificefiecăruinivelintermediarcearticuleazădezvoltareajoacăunrol
importantînmetodologiaobiectului.
•caracterulintegratoralstructurilor-structurilespecificeunuisubstadiudevinparte
integrantăînstructurilevârsteiurmătoareșideterminăimplicațiimatematiceîn
achizițiaconceptului.Achizițiilematematicedintr-unanumitstadiusuntpreluateși
valorificateîncondițiinoilanivelulurmător;deexemplu,achizițiaconceptuluide
conservareamaseitrebuievalorificatălaconservareanumericăpentruafiînțeleasă
descompunereanumăruluicereflectăinvariantănumerică.
Z.P.DienesvalorificăimplicațiilematematicealeteorieiluiPiagetînelaborareaunui
sistemdeînvățareaconceptelormatematicecuaccentpeînvățareaprinacțiuneșiexperiență
proprieacopiluluișifolosireamaterialelorstructurate(pieselogice,riglele).înacestmod
structurile,matematicesuntdobânditesubformaacțiunii,imaginiisausimbolului,
materialelestructurateconstituindmijloacedeconstrucțieprinacțiuneastructurilor.Valoarea
materialuluistructuratcreșteînmăsuraîncareelreușeștesăevidențiezeatributeleesențiale
alenoțiunii.
Înacestsistemdeînvățare,joculcapătăopozițieprivilegiată,însensulcă,prinjocși
îndeosebiprinjocullogicseînlesneștedobândireanoțiuniidemulțime,relațieșia
elementelordelogică.
Z.P.Dienesidentificătreistadiiînformareaconceptelormatematicelavârsta
preșcolară,stadiicăroralesuntspecificediferitetipuridejocuri:
1.Stadiulpreliminar-încarecopilulmanipuleazășicunoașteobiecte,culori,forme,în
cadrulunorjocuripreliminariifărăunscopaparent.
2.Stadiuljoculuidirijat-înscopulevidențieriiconstantelorșivariabilelormulțimii
prinjocuristructurate.
3.Stadiuldefixareșiaplicareaconceptelor-asigurăasimilareașiexplicitarea
conceptelormatematiceînașanumitelejocuri„practice"sau„analitice”
Z.P.Dieneselaboreazăpatruprincipiidebazădecaretrebuiesăseținăcontîn
concepereaoricăruimodeldeinstruirecentratpeformareaunuiconceptmatematic:
1.Principiulconstructivității-orienteazăînvățareaconceptelorîntr-osuccesiune
logică,delanestructuratlastructurat.Astfel,esteindicatsăsetreacădelajoculmanipulativ
(nestructurat)lajoculdeconstrucții(structurat),înscopulprecizăriinoțiunilor.
2.Principiuldinamic-experiențelepecarelerealizeazăcopilulîncontactulnemijlocit
cumaterialadecvatșisubformadejocconducelaformareaunuiconcept.Astfel,învățarea

16progreseazădelaunstadiunestructurat„dejoc"launstadiumaistructurat„deconstrucție",
încareseasigurăînțelegereașicareapoiseintegreazăîntr-ostructurămatematică.
3.Principiulvariabilitățiimatematice-asigurăformareagândiriimatematicecearela
bazăprocesuldeabstractizareșigeneralizare.Seimpunedeci,cafiecareconceptmatematic
săfiedobânditprinexperiențeîncâtmaimultevariante.
4.Principiulvariabilitățiiperceptuale-presupunecaformareauneistructurimatematice
săserealizezesubformeperceptualevariate.Respectareaacestuiprincipiuconducela
operațiadeabstractizarecevasprijiniformareauneigândirimatematice(BeraruG.,Neagu
M.,1995,p.9).
Integrareaînpracticaeducaționalăaacestorprincipiiconduceladobândireaunor
reprezentărimatematiceșiconceptesubformaconcretizărilorpematerialestructuratece
transmitaceeașistructurămatematicăprinacțiunedirijată,imagineșisimbolverbalsau
nonverbal.
Diverseleînsușirialeobiectuluinuaparînaceleașicondițiiînpercepțieșiîn
reprezentare.Cercetărileaudoveditcă,înreprezentărilepreșcolarilorauprioritateînsușirile
funcționale,componenteleprincareseacționează,chiardacăacesteanusuntdominante.
Reprezentareaestedecioconstrucțieceapareîncondițiispeciale.
J.Piagetconsiderăcăreprezentarearezultădinimitațiaconduiteiumaneșioperațiilede
imitareorganizatevorsprijinireproducereaprinimagineaobiectuluidacăsuntintegrateîntr-
uncontextoperaționalperceptivreprezentativ,pentrucopil.Astfel,funcțiadesimbolizarepe
careoîndeplineștereprezentareaestedeterminatădecontextulactivității.
Perioadapreșcolarăestecaracterizatădeci,printr-oînvățarecefaceapellaexperiența
copiluluiiarliteraturapsihologicădespecialitatedemonstreazăcăaccelerareadezvoltării
psihiceapreșcolaruluisepoateobțineprinintroducereadeorientăriintuitivesauverbale
adecvateînacțiune(exercițiușijoc).
Orientareaverbalăeste,înperioadapreșcolară,superioarăceleiintuitive.Cuvântul
devineeficientnumaiasociatcuintuitivul(reprezentările)șiînformareagândiriielareunrol
activizator,iarînactivitățilematematiceesteutilăvalorificareaposibilitățilorsalefuncționale.
Cuvintelepotîndeplinifuncțiideplanificareînacțiunenumaidacăsemnificațialorreflectăo
anumităexperiențălegatădeobiectelecucareseacționează.
Astfel,cercetărileefectuatedepsihologirelevăfaptulcăpreșcolariiînțelegraporturile
spațialeindicateprincuvintele„sub"și„deasupra"șiacționeazăcorectnumaidacăaceste
cuvintesereferălaraporturiobișnuite,normaledintrelucrurișiacțiunicunoscute:sarcina

17„puneacoperișuldeasupracasei"estebinerealizată,încazcontrar,dacăsarcinaceresă
„așezeacoperișulsubcasă",copiiigreșesc,suntdezorientațișiignorăsensulcuvântului.
Lacopilulde3-4aniexperiențaceconstituiesuportulsemanticalcuvintelorestede
ordinsenzorio-motorșiperceptiv.Copilulafirmă,darnuexplică;gândireaceînsoțește
limbajulnuestedefaptgândirelogicăciinteligențaintuitiv-acțională,căcigândirea
preșcolaruluiesteprelogică,nuopereazăcuconcepteabstracte.J.Piagetafirmăcălogica
gândiriiinfantileesteintuiția.Restructurareaacesteiformedegândireseproduceprin
interiorizareaacțiunilor.Existădeciolegăturășiointeracțiuneîntreplanulconcretacționalși
celverbal.Eleseaflăînstrânsăcorelațieșiseîmbogățescreciproc.
Vîgotskiintroduceînprocesulînvățăriicuvântulșilimbajulcainstrumentedeinstruire
încompletareapercepției,observațieișiacțiunii.
Lavârstade5-6aniacțiunileverbalenumaisuntsubordonatesituațiilorsincreticecise
supun„logiciiobiectelor"înmăsuraîncaresuntdirijatedereguli.
Darformareanoțiuniimatematicenecesitărelevarea,comparareașireunireamaimultor
caracteristicica:numărulobiectelorîntr-omulțime,relațiilecantitativeîntremulțimișialtele.
Acesteparticularitățideterminăproceseleactivitățiiperceptiveobiectualeșiaceleimentale,
necesarepentruformareanoțiunilorcorespunzătoare.
Deci,pentrua-șiformareprezentăriconceptualecorecte,copilultrebuiesă-șiînsușească
procedeedeactivitatementalăcuajutorulcăroraserealizeazăsintezacaracteristicilorunei
anumiteclasedeobiecte.Operațiilemintalecorespunzătoareșistructurilecognitive
(reprezentărileșiconceptele)rezultădinacțiunilepractice,sefixeazăîncuvinteșiin
operațiilecucuvinteșisuntorientateprinscopulșicondițiileactivitățiipractice(I.P.
Galperin).
Rolulactivitățiimatematiceîngrădinițăestedeainițiacopilulîn„procesulde
matematizare",ceeacevaasiguraînțelegereaunormodeleuzualealerealității.
Procesuldematematizaretrebuieconceputcaosuccesiunedeactivități-observare,
deducere,concretizare,abstractizare-fiecareconducândlaunanumitrezultat.
Lavârstade3ani,copilulpercepemulțimeacaocolecțienedeterminatăcarenuareîncă
structurășilimiteprecise.Eldiferențiazăprinlimbajobiectelesingularedegrupurideobiecte
(uncopil-mulțicopii),darmulțimeanuesteperceputăcaungrupdistinct.Copiiide3-4ani
aumanifestăritipicefațădenoțiuneademulțimedatorităcaracteruluipercepțieilaaceastă
vârstă.Astfel,experimenteleauevidențiaturmătoareleaspectecaracteristice:
•copiiipercepmulțimeaînmodnedeterminatșinumaidacăestecompusădinacelași
feldeobiecte(jucării);

18•percepțiadiferențiatăacantitățiisereflectăînlimbaj(păpușă-păpuși);
•copiiinuperceplimitelemulțimiișinicicriteriuldegrupare(relațialogicădintre
elemente);
•copiiinupercepschimbărilecantitativecepotinterveni(nuobservădacădintr-o
mulțimecu6-7obiecteseiau2-3obiecte)șiniciînsușiricantitative;culoareașiformasunt
dominantesubraportperceptiv;
•intuițiileelementarealenumăruluisuntprenumerice,lipsitedeconservare;copilul
observădacădincincibomboaneîilipsesctreidarnuobservăabsențauneisingurebomboane
(BeraruG.,NeaguM.).
Lavârstade4-5anireprezentăriledespremulțimisedezvoltășicopilulpercepe
mulțimeacaototalitatespațial-structurată.Acțiuneamanualăînsoțitădecuvântșide
percepțievizualăconducelaînțelegereamulțimii,copilulputândfaceabstracțiede
determinărileconcretealeelementelorsale.Elrămânesubordonatînsăcondițiilorspațiale
concreteîncarepercepemulțimea.
Prezențacuvântuluiînarsenalullingvisticalcopiluluinuindicășidobândireanoțiunii
desemnateprincuvânt(deexemplu,conceptuldeclasă,mulțime,seconsiderădobânditdacă
este'înțelesînplanpsihologiccareacțieidenticăasubiectuluifațădeobiectelepecareelle
numeșteîntr-oclasășiînplanlogiccaechivalențacalitativăatuturorelementelorclasei).
Delaacțiuneaînsoțitădecuvântpânălaconceptprocesulsepoateschematizaastfel:
•treaptaI-contactulcopil-obiecte:curiozitateacopiluluideclanșatădenoutățiîlfacesă
întârzieperceptivasupralor,săleobserve.
•treaptaII-explorareacțională:copiluldescoperădiverseatributealeclaseideobiecte,
iarcunoaștereaanaliticăîlconducelaobținereauneisistematizăriacalitățilorperceptiveale
mulțimii.
•treaptaIII-explicativă;copilulintuieșteșinumeșterelațiiîntreobiecte,clasifică,
ordonează,seriazășiobservăechivalențecantitative.
•treaptaIV—dobândireaconceptuluidesemnatprincuvânt:cuvântulconstitueo
esențializareatuturordatelorsenzorialeșiareprezentărilorșiarevaloaredeconcentrat
informaționalcuprivirelaclasadeobiectepecareodenumește(procesulseîncheiedupă
vârstade11-12ani).(J.Piaget,L.S.Vigotski)
Încazulmulțimii,peprimeletreptedeformareaconceptuluiintervindeterminant
abilitățiledeidentificare,triere,sortare,clasificare,seriere,apreciereglobală,ceconducspre
dobândireaconceptului.Noțiuneademulțimejoacăunrolunificatoralconceptelor
matematice,iarnumărulaparecaproprietatenumericăamulțimii.

19Numărulșinumerațiareprezintăabstracțiunicareseformeazăpebazaanalizei
proprietățilorspațialealeobiectelorșiaclasificărilor.
Fundamentaleînformareanumăruluisunt,dupăJ.PiagetșiB.Inhelder(PiagetJ.,
InhelderB.),operațiilede:
•clasificare:
•îngrupeomogeneșineomogene;
•comparareagrupelordeobiecte;
•stabilireaasemănărilorșideosebirilor;
•seriere.
Numărulesteexpresiauneicaracteristiciobiectivealucrurilorșiesteoînsușiredegrup.
Aceastăcaracteristicănurezultăspontandinpercepțialucrurilor,daranalizaprinpercepție
constituepunctuldeplecare.
Procesuldeformareanumăruluiparcurgetreietape:
•senzorial-motrică(operarecugrupedeobiecte)
•operarecurelațiicantitativepeplanulreprezentărilor(operarecunumereconcrete)
•înțelegerearaportuluicantitativcecaracterizeazămulțimea(operarecunumere
abstracte).
Numărul,caabstracțiune,caînsușiredegrup,apareîntr-unprocesdeîndepărtarea
tuturorcelorlalteînsușirialemulțimiișialeobiectelorei,copilulreținândnumaicomponenta
numericășigeneralizândînsușirinumericedesemnateverbal.
Apreciereacantitățiilagrupemicideobiecte(3-5)seface,deobiceiprinnumerațiela5-
7ani.Număruldoiseînsușeștecadenumiredegrup,darpentru3-5obiecteladenumireade
grupseajungecuajutorulnumerației.
Cercetărileauevidențiatcămajoritateapreșcolarilorde3-5anireproduccorectșirul
numericpânăla3-5șinumescapoinumerepesărite.Aceastaseexplicăprinfaptulcă
numărareaunuișirdeobiecteestemultmaidificilă,casarcină,decâtreproducereamecanică
așiruluinumericnatural,ceconstitueunautomatismverbal,fărăsemnificațiereală.
Numărareaunuigrupdeobiectesolicităasociațiiverbaleautomatizatedarșiatribuirea
unuiconținutadecvatcuvintelorcăci,s-aconstatatexperimentalcăexistăolegăturăîntreșirul
numericșiobiectelenumărate.
Numărulșinumerațiasuntrezultatulanalizeișisintezeiefectuatepediversenivele
asupraobiectelor.Numerațianecesităoperfecționareamecanismeloranalitico-sintetice
implicateînpercepție,reprezentareșiconceptualizare.Numaidupăcepercepțiaglobal-
sincreticăarealitățiiestedepășitășiseajungelaoperceperediferențiată,apareposibilitatea

20constituiriitreptateaoperațieinumericeșiageneralizăriinumericepenivelulformalde
conceptualizareanumăruluinatural(BeraruG.,NeaguM.).
Lavârstade3-4ani,numerațiaareuncaracterconcretșianalitic-numărulestesocotit
caosimplăînsușireaobiectuluipecareîldesemneazăînprocesulnumărării,preșcolarii
confundândnumărulcuînsușiprocesulnumărării.Înacestcaznumărulesteînțelescaînsușire
aobiectului,procesuldeformareînplancognitivaconceptuluidenumăresteabiaînceputși
relevădificultățiledesintezăîngândireacopiluluidatoratecaracteruluieipreponderent
concret.
Esențanoțiuniidenumăroconstituietocmairaportulcantitativcarecaracterizează
mulțimile.Copilulnuareformatăcapacitateadeasesizaaspectulcantitativcecaracterizează
mulțimeașireduceformalșirulnumerelorcardinalelașirulordinal.Deci,inițial,numărulnu
esteînțelessubaspectulsăucardinal,ciordinal,catermenaluneiseriiordonatedelamicla
mare,careperîntr-osuccesiunecantitativă.
Atuncicândcopilulajungesăsesizezeraportuldintremulțimeșiunitate,numărul
dobândeștecaractersinteticșidesemneazăoproprietatedegrup,ceeaceimplicădobândirea
capacitățiidesinteză;înformareaunuinumărsuntimplicateatâtanaliza,înactivitatea
practicăcuobiectedinprocesulnumărării,câtșisinteza,înreprezentareamulțimiice
înglobeazăobiectelenumărate.
Reprezentareanumericăareuncaracterspațial,componentanumericăfiindlegatăde
spațialitateînreprezentarecașiînpercepție.Componentaspațialăsprijinăreprezentarea
numericășiolimiteazădatorităfaptuluicăreprezentările,cașipercepțiilecuprindunspațiu
limitat.
Numărulcardinalesteoclasă,ostructurăalcătuitădinelementeneintuitiveșiaparedeci
necesitatearealizăriiuneinoisarcinideînvățare.Astfel,esteindicatcaseriereasăsefacăîn
ambelesensuricâtșiprindispunereaaleatorieaelementelorindiferentdeformalorconcretă,
elementelefiindconceputecaunități.Înacestmod,ordinațiaesteabsorbităînnumărul
cardinalprinclasificare,sintezăoperatorieșiincludereaserieiînclasedispusegradat.
Constituireapercepțieiobiectualeșicategoriale(clasificare,ordonare)creează
dificultățiînformareaunuialtmoddecaracterizareamulțimilor,acelacesolicităignorarea
însușirilorvariatealeobiectelor.Aiciaparerolulesențialalînvățăriidirijateînscopuldeal
orientașiangajapecopillaoanalizășisintezănumerică.
Conceptuldenumărseconsiderăformatdacăsedezvoltăraporturireversibileșise
realizeazăsintezașiruluinumeric.Copilulinteriorizeazăoperațiadenumărarespre6-7ani
cândurmăreștenumaicuprivireaobiectelecealcătuiescoanumităgrupare.Arelocunproces

21detranspunereaoperațieiexterneînoperațieinternă,adicăointeriorizareaacțiuniiexterne,
șisedobândeștenivelulformal.
Piagetcaracterizeazăoperațiaaritmeticăcafiindun„actdegândireceestepregătitde
coordonărisenzorio-motriceșidereglărilereprezentativepreoperatorii".
Operațiaaritmeticădecurgedinsituațiilematematicedinviațășiesteexpresiaunei
operațiimintalececorespundeuneiacțiunireale,caracterizatăprinrealizareatransformării
matematice,decisimbolice,aacțiunilor.
Oriceoperațiearitmeticăporneștedelaosituațiematematică,întâmplătoaresau
provocată,ceprinobservație,descoperireșiacțiunedeclanșeazăunactrațional,degândire.
Intervențiaprinacțiuneprovoacăoschimbareasituațieimatematicecesuferă,înacestmod,o
transformare.Aceastăintervențieprinacțiuneestetocmai„operația".Sensultransformării
(adăugare,mărire,micșorareetc.)conducelaprecizareasensuluioperației(adunare,scădere).
Învățareasensuluioperațiilorparcurgetreietape:
•operațiasetraduceprinacțiuneefectivădeintervențiedirectă(ia,adaugă,punelaun
loc)cevafiexprimatăprinsimbolulcorespunzător;
•serenunțălamanipularedirectășioperațiapresupuneocăutare(cetrebuieadăugatsau
seefectueazăoperațiainversă);
•abstractizareșioperaresimbolică.
Determinareaoperațieiaritmeticececorespundeuneiacțiunirealepresupune,dupăJ.
Piaget(Popescu–NeveanuP.,CrețuT.,ZlateM.),dobândireaconservăriicantității,indiferent
denatură,formășipozițiespațială,șiareversibilității.
Reversibilitateaoperațieisedobândeștedupăvârstade6anișinecesită:
•inversare-reversibilitateaprininversare-încazulexperimentelordeconservare
alichidelor:turnămlichiduldinvasulAînvasulB,darputemturnalichiduldinvasulB
învasulAșineregăsimînsituațiainițială,cantitateadeapănus-amodificat,
indiferentdeformavaselorAșiB;
•reciprocitate-reversibilitateprincompensare-încazulconservăriilichidelor:vasulB
estemaiînalt,darmâiîngust,deciconținetotatâtalichidcâtsegăseaînvasulA.
Fărăreversibilitatenusepotînvățaoperațiiledirecte(adunarea)șiinverse(scăderea).
Dacăacestprocesnuareloc,nusepoateînțelege„câttrebuieadăugatla4pentruaobține6"
fiindcătrebuiesăseefectuezeoscădereșianume6-4=2șinuoadunare4+2=6(adunareaeste
totușiacceptată).
Îngrădiniță,activitățileceaucascopînvățareaoperațiiloraritmeticerealizeazăprima
etapă.

22Operațiiledeadunareșiscădereefectuatecuobiectesuntaccesibilecopiilorde3-5ani,
darcorectitudinearezolvăriilordecurgedinnumăruldeobiectefolosit.
Cercetărileauarătatcăoperațiaserezolvăcuușurințăîncazulcândseexecutăpractic,
copilulutilizândfrecventnumărareaunităților.Omicăpartedintreeoniiadaugăunulcâte
unulobiecteleceluide-aldoileatermenlaprimul,luatglobal.
Efectuareaoperațiilordeadunareșiscăderesefacepeetape,astfel:
•acțiunecuobiecteconcrete;
•acțiunecuobiectereprezentategraficsauprinreprezentărisimbolice;
•acțiunecunumereabstracte.
Operațiileîncaretermeniidepășesc3-4obiecterealesuntnumaiînaparențăabstracte,
copilulneputândsă-șireprezintegrupenumerice(deexempluungrupde4merelacarese
adaugăîncă5mere.,înacestecazurielrenunțălaoperareacureprezentărișirevinela
operareaprinnumărare,căcicopilulpreferăsăfoloseascăprocedeecucareestefamiliarizatși
apeleazăIaschemeoperatoriidejaautomatizate.
Înformareauneioperațiiloraritmetice,caacțiunementală,punctuldeplecareîl
constitueacțiuneaexternă,materială,cuobiecte;înacestprocesseproductransformări
semnificativesubraportcognitiv.Astfelîncazuloperațieideadunareprocesulsedesfășoară
dupăurmătorultraseu(Popescu–NeveanuP.,AndreescuF.,BejatM.):
•înplanul,acțiuniimateriale-subformamișcăriiexterne,prindeplasaresauadăugare
realăaunuigrupdeobiectelaaltul,copilulconsiderăobiecteleîmpreună;
•înplanullimbajuluiextern-procesulîșipierdetreptatcaracterulconcret,copilulface
„adunarea"fărăsprijinpeobiecte;
•inplanullimbajuluiintern-operațiaserealizeazăcaactdegândireverbală,procesul
setranspuneînplanmintal.Înaceastăetapăprocesularelocprinreproducereastructurii
generaleaacțiuniiexterne.
•planulacțiuniiexternemateriale–copilulformeazămulțimi;punelângăprimeletrei
obiecteîncăunobiect,leconsiderăîmpreunășilenumărăcuglastare,șistabileștecăsunt,,la
unloc”patruobiecte.
•planullimbajuluiextern–copiluladaugăcelde-aldoileatermen,darfărăafolosi
acțiunea,numărânddoarcuprivirea.

23CAPITOLULII
ACTIVITĂȚILEMATEMATICEÎNPROCESULINSTRUCTIV-EDUCATIVÎN
GRĂDINIȚĂ
2.1.Matematica,locul,rolulșiimportanțaeiînînvățămîntulpreșcolar
Curriculumulpentruînvățamântulpreșcolarprezintăoabordaresistemică,învederea
asigurării:continuitățiiîninteriorulaceluiașiciclucurricular;interdependențeidintre
disciplineleșcolare(claseleI-II)șitipuriledeactivitățideînvățaredinînvățamântulpreșcolar;
deschideriispremoduledeinstruireopționale.
Încurriculumpentruînvățământulpreșcolarsuntdetaliatedomeniileexperiențiale,
numitedeL.Vladescu"câmpuricognitiveintegrate",caretranscedgranițeledintrediscipline:
domeniulesteticșicreativ,domeniulomșisocietate,domeniullimbașicomunicare,
domeniulștiințe,domeniulpsiho-motric.
Domeniulștiințeincludeatâtabordareadomeniuluimatematicprinintermediul
experiențelorpracticecâtșiînțelegereanaturii,cafiindmodificabilădeființeleumanecucare
seaflăîninteracțiune.
Activitateamatematicăreprezintăunadinprincipaleleactivitățidingrădiniță,cuunrol
importantînformareașidezvoltareapersonalitățiicopiilor.
Conformnoiiprogrameaînvățământuluipreșcolar,număruldeactivitățimatematice
suntdistribuitepesăptămânăpentruceledouănivele,astfel:lanivelulI(3-5ani)programa
cuprindeunnumărdeoactivitatematematicăpesăptămână,iarlanivelulII(5-7ani)sunt
obligatorii2activitățimatematicepesăptămână.
Înînvățământulpreșcolar,activitățilematematiceurmărescînsușireașidezvoltarea
conceptelorprematematice(formă,culoare,mărime,lungime,pozițiispațiale),însușireași
utilizareanumerelor,cifrelor,unitățilordemăsurăprinfolosireaunuivocabularmatematic
adecvat,recunoașterea,denumirea,construireașiutilizareaformelorgeometrice,dezvoltarea
capacitățiideastabilirelațiispațiale,temporale,cauzaleșiacapacitățiiderezolvarea
problemelor.
Cuscopulatigeriiobiectivelorprestabilite,cadruldidacticapeleazăladiferitestrategii
didacticeprinintermediulcărorapreșcolariiîșiîmbogățescexperiențasenzorială.Această
experiențăcontribuielaînsușireaunorcunoștințematematicecureferirelarecunoașterea,
denumireaobiectelor,cantitatealor,clasificarea,constituireadegrupuri/mulțimi,pebaza
unorînsușiricomune(formă,mărime,culoare)luateînconsiderareseparatsaumaimulte
simultan,laînțelegerearelațiilorspațialeprinraportareaunuiobiectlaunreperdat,a

24relațiilorcauzaleprinobservărișiexperimente,laformareaunorcapacitățidearealiza
deducțiilogice,precumșideafaceoperațiidegrupare,comparare,clasificare,ordonare,
punereîncorespondență.Totprinintermediulactivitățilordirijatedingrădiniță,copiiiînvață
sănumereconștient,săefectuezeoperațiideadunareșiscăderecu1-2unități,înlimitele1-10.
Activitățilematematicedingrădinițăcontribuielalărgireaorizontuluidecunoaștereal
copiilorcuprivirelaînsușirilecantitativealeobiectelorlumiireale,ladezvoltareaunor
capacitățiintelectuale,carefaciliteazăpercepereaconștientăanumăruluicaoînsușire
atribuitănumăruluideobiecte,înțelegereaformăriișiruluinumeric,efectuareadeoperațiicu
numere,rezolvareadeproblemepebazaoperațiilordeadunareșiscădere,analiza
caracteristicilorformelorgeometrice.
Însușireanoțiunilormatematiceurmăreșteformareaunuianumitmoddeagândiprintr-
unantrenamentpermanentalgândirii.Înaintedeaseformalacopilnoțiuneadenumăr,este
necesarunnivelalproceselorpsihicecaresăasigureînțelegereaacestuiconcept.Înacestsens,
unrolimportantîlaredezvoltareagândiriioperatorii,logiceșicreatoare.
Pringândireserealizeazăsaltuldelaparticularlageneralșiinvers,delasimpla
constatareaexistențeiobiectuluilainterpretareașiexplicarealuilogico-euristic.Încadrul
activitățilormatematiceseparcurgedrumuldelaconcretlaabstractșidelaabstactlaconcret
înformareanoțiunilormatematice,stimulându-seastfelprocesulpsihicalgândirii.Studiile
privinddezvoltareapsihicăapreșcolarilorauarătatcăprocesulgândiriiesteunulconcretși
arelabazăpercepțiașiacțiuneacuobiectele.
Analizașisintezaseefectueazăînplanulactivitățiipractice.Analizândunobiect,cei
micinureușescsădesprindătoateînsușirilelui,datorităreflectăriiinegaleadiferitelor
însușiri.Laînceputeiperceptrăsăturimaisimpleprecumforma,culoarea,mărimeașidoar
maitârziu,subîndrumareaeducatoarei,elreușeștesădesprindăînsușiriprecumcantitatea,
volumul,greutatea,acesteanecesitândoperațiidegeneralizareșiabstractizare,încaretrebuie
depășităfazasimpleiperceperiamulțimii.
Dacăpreșcolarulmicîntâmpinădificultățidatedeinsuficientadezvoltareaproceselor
gândiriiînaprofundareaconținuturilormatematiceșinupoatesăsesizezedecâttrăsăturile
principalealeunuiobiect,preșcolarulmareecapabilsăoperezecunoțiunielementarecare
areatâttrăsăturiesențiale,câtșineesențiale.Înformareanoțiuniidenumărexistădeexemplu
maimulteetape,pecareAnaTucicov-Bogdan,lestabileșteastfel:
-etapasenzorio-motorie,cândgândireacopiluluiseridicălaprimelegeneralizări
matematiceconștiente,determinatecantitativ;înaceastăetapăcopilulopereazăconcretcu
grupedeobiecte,iarnumărulesteuncuvântcaredenumeșteogrupă(mulțime)deobiecte.

25-adouaetapăconstăînreprezentareauneimulțimideobiectedeterminatăprintr-un
numărconcretînabsențaobiectelor;înaceastăetapăcopiluldesprinderelațiacantitativăde
operațiaimediatăexterioarăcugrupadeobiecteșiintroduceaceastărelațieînplanul
experiențeiproprii.
-înetapaatreiareprezentărilecucareopereazăcopilulprimescungradmaimarede
generalizare;elîncepesăfoloseascăatâtnumereconcrete,câtșinumereabstracte,devenind
conștientdeuneleraporturinumerice;
-înultimaetapăcopilulpoatecompuneșidescompuneunnumărabstract,poatestabili
loculsăuînraportcucelelaltenumere
(http://trateaza-te.ro/popaalina/Raportul_joc_invatare_la_prescolari.pdf).
Îngrădinițăsecreeazăpremiseleformăriinoțiuniidenumăr,cecontureazăunele
elementealeconținutuluinoțiuniidenumăr.
Acționândcuobiectele,subîndrumareaeducatoarei,copilulîncepesăperceapăpecale
analitico-sinteticămulțimeacaunitatespațialăalcătuitădinelementeomogene.Jucându-se,el
așeazăpieseleunelelângăaltele,percepândmaiușordatoritămotricitățiimâiniișiochilor,
atâtelementeleizolatecarecompunmulțimea,câtșimulțimeacaîntreg.Percepândmulțimea,
copiiipottreptatsădesprindăunulfațădemulte.
Dupăcecopiiireușescsăperceapăunitateaînraportcumulțimea,eiîșiînsușesc
număratulîntr-unritmrapid.Lavârstemaimicipreșcolariinumărăînmodmecanic,asta
deoareceeinuconștientizeazăvaloareanumerică,nuînțelegceestenumărul.JeanPiajet
spuneacănutrebuiesăimpunemreguliînaintedeafiiînțelesedecopii,citrebuiesălefacem
accesibileacestoraprinexperiențaproprie.Deaceeaniciînsușireanoțiuniidenumărnu
trebuiesăfieunamecanică,înaintedevreme,cisăvinăatuncicândcopilulaajunslao
dezvoltareintelectualăcorespunzătoare.
Treptat,odatăcudezvoltarealimbajuluișiaoperațiilorgândirii,totprinacțiunea
nemijlocităcuobiectele,lagrupamijlociecopiiiîșiînsușescnumăratulînlimitele1-5și
totodatăîncepsăîșiînsușeascăvaloareanumerică,adicăraporteazănumărullacantitatea
corespunzătoare.
Înjurulvârsteide5-6ani,copiiiîncepsăoperezecunoțiuni.Laaceastăvârstăpercepția
numaidepindedesituațiileconcreteatâtdemult,analizașisintezasepotrealizașifără
participareaanalizatoruluiopticșimotric.
Copiluldevârstăpreșcolarămarepoatesăefectuezeoperațiiînplanmintal,dezvoltarea
gândiriipermițândoperareacunoțiunielementare.Însușireaoperațiiloraritmeticepresupune
odepășireaetapelorspecificenumerației,înțelegereaprocesuluidecompunereși

26descompunerepebazădematerialconcret,cașiposibilitateacrescutădeafaceunele
generalizări.
Gândireacopiilorsedezvoltămaialesîncadrulrezolvăriiproblemelor,deoarece
procesulderezolvarealacestoraesteunulanalitico-sintetic.Rezolvareauneiprobleme
impunestabilireaunorraporturilogiceîntrevalorilenumericecunoscuteșiîntrebarea
problemei,raporturicareserealizeazăprinanalizășisinteză.
Înînțelegereașirezolvareaproblemelorsemanifestăotrăsăturăcaracteristicăagândirii
copiluluișianumeorientareaconcretă.Astfel,demulteori,cândeducatoareaexpuneo
problemă,răspunsulcopiluluiseorienteazăspreconținutuldeviațăalacesteiașinuspre
rezolvareaoperațieiaritmetice.Dinaceastătrăsăturăagândiriipreșcolarilordecurgecerința
dealiseprezentaoperațiilearitmeticeîncadruldiverseloracțiunilacarecopilulsăparticipe
înmodactivșidirect.
Între5-6anicopiiiîșidezvoltăcapacitățiledecunoaștere,percepțiile,îșiformează
spirituldeobservație,reprezentăriledespremulțimiledeobiectedinjur,desprefelulcumpot
figrupate,comparăobiectelemulțimilor,punându-leîncorespondență,înțeleginvarianța
cantitățiiindiferentdeloculsaupozițiapecareoocupă,cașiaordonăriiacestoraînșir
crescătorsaudescrescător.
Saltulcalitativcareseproduceîngândireapreșcolarilorseexplicăprindezvoltarea
limbajuluiacestora,înprincipalallimbajuluiinterior.
Îngrădinițăcopilulîșiînsușeșteexpresiișinoțiunimatematice,numereordinaleși
cardinale,uneleadverbeprivindcantitatea:maimulte,maipuține,totatâtea,iseformează
pricepereadeaexprimaverbalraporturicantitativedintreobiecteșigrupurideobiecte.
Dezvoltareavorbiriicopiilorserealizeazăînstrânsălegăturăcuformareaconceptelor
logico-matematice.Limbajulmatematicfiindlimbajulconceptelorcelormaiabstracteșimai
generale,trebuieasiguratămaiîntâiînțelegereanoțiuniirespectiveșiabiaapoiprezentată
denumireaștințificăîncadruldiverseloractivitățidingrădiniță.
Spreexemplu,însușireatermenuluidemulțimesepoaterealizaatâtprinactivități
matematice,câtșiprinaltetipurideactivități,cumarfiprinpoveștialcărorconținutpoate
contribuilaclarificareaacestuitermen,educatoareaactivizândpreșcolariipentruînsușirea
conștientăanouluitermen.Pebazapoveștii„Albăcazăpada”copiiinumărăpiticii,pun
piticiiîncorespondențăcuscăunelele,aflăcăsunt„totatâteaelementeînceledouămulțimi”
sauomulțimeare„maimulte/maipuțineelemente”.Întimpceacționeazăcumaterialul,
copilulestepusînsituațiadeaverbalizaacțiuneafăcută,însușindu-șiastfelterminologia.

27Activitățilematematicestimuleazășiimaginațiașimemoriapreșcolarilor.Deexemplu,
înrezolvareaunorproblemeorale,copiiitrebuiesădescrie,sărețină,săreproducănumereși
operațiimatematice,darșielementeleșiîntrebareaproblemei,ceeaceduceladezvoltarea
memorieivoluntare.Deasemenea,eipotfisolicitați,pebazametodeloractive,săidentifice
soluțiivariatelaproblemedeviațăexpuseîntr-omanierăaccesibilă,ceeaceducela
dezvoltareaimaginației.
Exemplu:Înjoculinterdisciplinardelagrupapregătitoare,„Înlumeaantică”,copiii
trebuiesăidentificecâtmaimulteposibilitățideaconstruiopiramidăcaresăfiecâtmai
înaltășirezistentă.Astfeleitrebuiesăpunăînacțiuneoperațiilegândirii,limbajul,memoriași
imaginațiapentruaidentificamaicelerezistentemateriale,săstabileascăcumvorfiașezate
părțilecomponente,săproiectezementalclădirea,săseorientezeînspațiu,săfacăapella
toateproceselepsihice.
Princorelațiiinterdisciplinareșiprinutilizareametodeloractivecopiiiinventează
povești,ghicitori,miciversuri,compunprobleme,ceeaceduceladezvoltareaimaginației
creatoare.
Însușireanoilorcunoștințematematicedepindșidecalitateaatenției,deefortulvoluntar
pecarecopiiiîlinvestescînactivitățilematematice.Prindiversificareaformelordeorganizare,
alestrategiilordeabordarealeactivitățilormatematicedingrădiniță,educatoareacrează
condițiilepentrutrezireașimenținereaatențieivoluntareapreșcolarilor,ceeacevaconduce
laînsușireadenoicunoștințe,priceperi,deprinderiutile.Laaceastăvârstăatențiaareun
caractersituativ,fiinddependentădecaracteristicaperioadeideacțiunedirectăcuobiecteleși
denevoiadeimplicareactivă.Subinfluențagândiriișialimbajuluiîncepeînpreșcolaritate
organizareaatențieivoluntare,sporeștecapacitateadeconcentrarecasistabilitateaprin
activitate.Devineoprovocarepentrueducatoaremenținereaacestuiprocespsihicînariade
activitatedesfășuratăînacelmoment,ceaaactivitățiimatematice.Cașiinstrumentede
acțiuneeaarelaîndemânădiverselestrategiididacticepecaretrebuiesăleconstruiascăîntr-
unmodcreativ,pentrumenținereaatențieioperioadăcâtmaimaredetimp.
Prinimplicareadirectăînactivitate,prinefortulpecarecopiiiîlinvestescpentru
rezolvareasarcinilor,aunorproblemeșisituațiimatematice,aceștiaîșiexerseazăvoința,iar
satisfacțiarezolvăriiuneisarcinicontribuieladezvoltareaîncrederiiînforțeleproprii.
Oriceachizițiematematicătrebuiesăfiedobânditădecopilprinacțiuneînsoțităde
cuvânt,situațiiledeînvățaretrebuiesăfavorizezeoperațiilementale,săsecreezesituații
variate,ordonate,încarecopilulsăacționezecuobiecte,imaginișisimboluripentruacelași
conținutmatematic,dobândireaconceptelorsădecurgădinacțiuneacopiluluiasupra

28obiectelor,spreafavorizareversibilitateașiinteriorizareaoperației,învățareatrebuiesă
respectecaracterulintegrativurmărindu-setransferulverticalîntreniveledevârstă,acțiunile
demanipulareșiceleludicesăconducătreptatspresimbolizare.
Apelândlacunoștințelesaledesprecaracteristicilepsihicealepreșcolarilorcumarfi
tendințadeacțiunedirectăcuobiectele,curiozitateapentrunou,animismul,șilaîndrumările
actualedeactivizareapreșcolarilorprinmetodedidacticeactive,prininterdisciplinaritate,
cadruldidacticarelaîndemânăunadevăratarsenalderealizareaunoractivitățimatematiceîn
caresăfieantrenatetoateproceselepsihice:atenția,imaginația,gândireașilimbajulcelor
mici,șicaresăconducălaformareaunoratitudini,aptitudinișicapacitățicarelevorfiutile
preșcolarilorpentruintegrareașcolară.
Roluleducatoareiesteaceladeaproiecta,organizașidesfășuraactivitățilematematice
astfelîncâtsăstimulezeimplicareapreșcolarilor,participarealordirectălaactivitățiprinjoc,
manipulare,observaredirectăasituațilorconcrete.Eatrebuiesăidentificeacelestrategiicare
sărăspundănecesitățiivârsteipreșcolaredeaînvățapebazaacțiuniiconcretecuobiectele,de
aparticipaactivlapropriaformare,darșiobiectivelormatematice,aflateîninterdependență
cuparticularitățiledevârstă.Prinorganizareaunoractivitățiantrenante,bazatepeacțiune
directă,pejoc,prinutilizareaunormetodecaresăantrenezepreșcolariiînrezolvarea
exercițiilorși
problemelordenaturămatematică,educatoareacreazăcondițiilepentrudezvoltarea
tuturorproceselorpsihice,darșiaspirituluiludic,aspirituluicompetiționalșideechipă,a
curajuluideaîncercalucrurinoi,acreativității,aîncrederiiîncapacitățileproprii,îndefinitiv
îistimuleazăînvedereadezvoltăriiarmonioasepentruintegrareaînciclulurmătordeviață:
școlaritatea.(https://piciculipici.files.wordpress.com/2012/02/lucrare-metodico-stintifica-
pentru-acordarea-gradului-didactic-i.pdf.,22.06.2015)
2.2.Obiectiveleactivitățilormatematiceîngrădiniță
Activitățilematematice,caformădeactivitatedidacticăurmărescrealizareaobiectivelor
generalealeobiectului,formareacapacitățilorintelectualeșigândirealogică.Acesteactivități
nupotfipriviteizolat,ciintegrateînunitățididacticecomplexecepretindparcurgereaunui
demersmentalșiacționaicorelatcuidealuleducaționalalînvățării.
Înconcepereaoricăruidemersdidactic,educatoareatrebuiesăaibăînvedereobiectivele
educaționale,ierarhizatedupăgraduldegeneralitate(BeraruG.,NeaguM.,1995,p.17)în:

29•obiectivegenerale;cafinalitățialeprocesuluiinstructiv-educativ;elenusunt
realizabileîntr-osingurăactivitate,iarrealizarealordepindedeatingereatuturorobiectivelor
specifice;
•obiectivespecifice;corectșiclarstabiliteînraportcuobiectivelegenerale;suntde
generalitatemedie,semioperaționaleșiorienteazăactivitateadidacticăîntr-operspectivămai
apropiată;
•obiectiveoperaționale;asigurărealizareaobiectivelorspecificealedisciplinei;sunt
obiectiveconcretecesepotrealizaîntr-osingurăactivitatesausecvențădeactivitate.
Obiectivelegeneralesuntfinalitățicucelmaimaregraddegeneralitatepentruotreaptă
sauniveldepregătireșisebazeazăpecomponentecognitive,afectiveșipsihomotorii,cuprind
ordonareașidiferențiereaproceselorpsihiceimplicate.
Învedereastabiliriiobiectiveloruneiactivitățimatematicepecareurmeazăsăle
desfășoare,educatoareatrebuiesăaibăînvedere,succesivtreiplanuri:
1.unplangeneral,alobiectivelorprincipalealeeducațieipreșcolare,cevizează
finalitățileprocesuluiinstructiv-educativdingrădinițadecopii;
2.unplanalobiectivelorparticulare,subordonatecelorgenerale,focalizateîiplanul
curriculum-uluipeobiectivelecognitiveșidelimbajspecificeactivitățilordeeducațiepentru
știință,îndomeniulmatematicii;
3.unplanalobiectiveloroperaționale,cematerializeazăobiectivelespecificiale
disciplineipentruactivitateaproiectată.
Obiectivelegeneralenusuntrealizabileîntr-osingurăactivitatesaucategoriede
activități.Înprincipal,educațiapreșcolarăurmăreștedezvoltareanormalășideplinăafiecărui
copil,asigurareaacelorcondițiicare,ținândseamaderitmulpropriu,săpermităfiecăruicopil
să-șiurmezedrumulsăupersonal.Vectorii(RoșuM.)cedirecționeazăacesteobiectivevizează:
•valorificareacapacitățilorfiziceșipsihicealefiecăruicopil;
•acccentuareadisponibilitățiiacestuiadearelaționacuceilalțicopiișicuadulții;
•formareacapacitățiideainteracționacumediul,dea-lcunoașteșiaseadapta
acestuia;
•descoperireadecătrefiecarecopilaproprieiidentități,aloculuisăuînmediulfizicși
social;
•pregătireapentruintegrareașcolara,prindobândireaunordeprinderișicomportamente
necesareactivitățilorviitoare.
Obiectiveleparticularesuntgrupateîn:
•obiectivecognitiveșidelimbaj;

30•obiectivepsiho-motoriișideeducarefizicăarmonioasă;
•obiectivedeeducareaafectivității;
•obiectivealeeducațieiestetice;
•obiectivealeeducațieipentrusocietate,
Obiectivulglobalaleducațieicognitiveșidelimbajeste:copilulsăfieînvățatsăse
cunoascăpesineșisacunoascămediulînconjurător,interacționândcuacesta,săfiecapabilsă
exprime,cumijloaceleverbaleadecvate,experiențelesaledeviață.
Obiectivelespecificeactivitățilormatematicevizeazăstimulareadezvoltăriiintelectuale
acopiilor,trecereatreptatădelagândireaconcret-intuitivălagândireasimbolică,abstractă,
formareaunorreprezentăricorecte,cevorstalabazanoțiunilorșiconceptelorștiințifice
conturate.Acesteobiective(RoșuM.,1996),ceorienteazăeducatoareaprinprecizarea
conținutuluinoțional,sunt:
•dezvoltareabazeisenzorialeacunoașterii,prinacțiunidirectealecopiilorcuobiecte,
jucării,imagini;observare,mânuire,percepereaunoratributegeneralizatoare(formă,mărime,
culoare,etc);
•formareapriceperiideatriașiclasificaobiectelecucareoperează,dupăanumite
însușiricomune,realizândastfelmulțimicuoproprietatecaracteristicădată,precumșia
priceperiideadescoperiproprietateacomunăaobiecteloruneimulțimidate;
•formareadeprinderiideorientareîncâmpulvizual,percepereaunorpozițiispațialeși
relativeîntreobiectesaumulțimideobiecte;
•cultivareadeprinderilordeacomparașiapreciacantitateadeobiectedindouă(saumai
multe)mulțimi,atâtglobal,câtșiprinpunereaîncorespondențășiindicareamulțimiicareare
maimulte/maipuțineobiectesauafaptuluicămulțimileautotatâteaobiecte;
•intuirearelațieideordineîntr-omulțimedatădeobiecte,prinefectuareaunorexerciții
deordonareaacestoradupădimensiune(mărime,lungime,grosimeetc),crescătorsau
descrescător;
•familiarizareacopiilorcunumărulnaturalșinumărul1înlimitele1-10;asocierea
număruluilacantitateșiacantitățiilanumăr;formareaunorsecvențenumericeordonate
crescătorsaudescrescător;diferențiereaaspectuluicardinalalnumăruluidecelordinal;
•intuireanoțiuniideoperațieșiinițiereaînefectuareaunoroperațiisimpledeadunareși
scăderecu1-2unități;
•formareapriceperilorprivindmăsurareadimensiunilorunorobiectecuajutorul
etaloanelornestandardizate;percepereainvariațieicantitative(masășivolum)șiacelei
numerice;

31•exersareaunoroperațiialegândiri(analiză,sinteză,comparație,abstractizareși
generalizare),precumșicultivareaunorcalitățialegândirii(corectitudine,fluență,
promptitudine,flexibilitate,rapiditate,originalitate);
•familiarizareacopiilorculimbajulmatematic,înformeaccesibileînțelegeriilor;
•formareamemorieilogice,descurtășilungădurată;
•exersareaatențieivoluntare;
•formareaspirituluideobservație,aspirituluideordine,acorectitudiniișia
perseverențeiînîndeplinireacerințelor;
•formareaunordeprinderideactivitateintelectuală,deaascultacuatențiecerințele
educației;deaacționacorectpebazaacestora;dearăspundelaîntrebări;deaurmări,
completasaucorectarăspunsurilecolegilor;deapuneîntrebări;deafacededucțiisimpleși
deagăsisoluțiiladiferitesituațiiproblematicecucaractermatematic;
2.3.Tipuri,formeșimodalitățiderealizareaactivitățilormatematice
Succesuloricăreiactivitățididacticedepindeînmaremăsurădestructurile
organizatoriceîncareaceastaareloc,deoareceexistăolegăturăstrânsăîntreconținutul
activitățiișiformaeiderealizare.Formaorganizatoricăauneiactivitățidevinemaicomplexă
atuncicândconținutulinformaționalestemaibogat.Tipuldeactivitatateabordatreprezintă
unmodel,careareroluldeaîncadraunșirdeactivitățiîntr-ostructurăreprezentativă.
Încadrareauneiactivitățimatematiceînunadintrestructuri,ajutălaidentificareavariantelor
deactivități,aformelordeorganizare,câtșilaselectareastrategiiloradecvate.
Tipurilefundamentalealeactivitățilormatematicesunt:
•activitățidepredare(dedobândiredenoicunoștințe)
•activitățideconsolidareșiformareaunorpriceperișideprinderi(activitățiîncarese
reactualizeazăcunoștințelepredatesubaltăformă)
•activitățidesistematizareșiverificare
Aceastăclasificarereiesemaialesînproiectareadidactică,înconcordanțadintre
organizareasecvențeloruneilecțiișitimpulacordatacestora.Deexemplu,într-oactivitatede
predareaccentulcadepesecvențaprezentăriiconținutuluișidirijăriiînvățării.Acesteavor
ocupaunlocmaiprivilegiatsubraportultimpului.Laoactivitatedeconsolidare,secvența
reactualizăriicunoștințelorsubnoivarianteestemaidominantă,iarlaoactivitatede
sistematizareșiverificareseacordăuntimpmaiîndelungatobțineriiperformanței–adică
activitățiidirecteșiindependenteacopiilor.
(www.academia.edu/…/Activitati_Matematice_Din_Gradinita_Desfasurate,22.06.2015)

32Printreobiectiveleprevăzuteîncadrulactivitățilormatematice,prioritatesuntacelea
carerezolvăînmodsistematicdezvoltareagândiriilogicepedeoparteșiușureazăasimilarea
conștientăacunoștințelorșideprinderilorincluseînprogramadeînvățământpentruciclul
primar,pedealtăparte.
Formederealizare
Formaderealizaresereferălacadruldelucru,lafelulîncareeducatoareaîșiconcepeși
îșiconduceactivitatea.
Seidentificădouăformespecificedeorganizareaactivitățilormatematice:
A.activitățimatematicepebazădeexerciții;
B.activitățimatematicesubformădejocdidactic-matematic.
A.Activitățilepebazădeexercițiisuntformedeorganizarespecificecepermit
realizareaeficientăatuturortipurilorfundamentalealeactivitățiimatematiceprinexerciții.
Caracteristicialeacesteiformedeactivitate:
•includeunsistemdeexercițiiaxatpeobiectiveoperaționalealeactivității;
•îmbinăactivitateafrontalăcuceadiferențialășiindividuală;
•solicităprezențaunuimodel;
•impunefolosireadematerialindividual;
•exercițiilesuntstructuratepesecvențedidactice;
•sarcinileexercițiilorconstituieobazăînevaluare;
•permitșiasigurăînvățareaconștientă,activășiprogresivăaconținutuluinoțional
matematic;
•formeazădeprinderidemuncăindependentășiautocontrol;
•asigurăînsușireașifolosireaunuilimbajmatematiccorect,prinmotivareaacțiunii;
•foloseștecametodeexplicațiașidemonstrația;
•introduceelementedealgoritmizare.
Eficiențaacesteiformedeactivitateesteasiguratășiprinmaterialuldidacticvariatși
mijloaceledidacticefolosite.
Structurauneiactivitățipebazădeexercițiucumaterialindividualcuprinde
următoarelemomente:
•captareaatenției;
•enunțareascopuluișiobiectivelor;
•reactualizareacunoștințelor;
•prezentareaconținutuluișidirijareaînvățării;
•obținereaperformanțeișiasigurareaconexiuniiinverse;

33•asigurarearetențieișiatransferului;
•evaluareaperformanței.
Sistemuldeexercițiiutilizatînastfeldeactivitățiestedeterminatdesarcinadidacticăși
arelabazăexercițiulșimetoda.
Proiectareauneiactivitățimatematicepebazădeexercițiitrebuiesăfieadaptată
structuriideorganizareaactivitățiiînfuncțiedeniveluldevârstăcăruiaiseadresează.
B.Activitățilepebazădejocdidactic-matematicsuntformespecificecepermit
realizareacueficiențăainstruirii,cufuncțiidiferite,peniveledevârstă.Lacopiiide3-4ani,
prinjocdidacticseasigurăefectuarea,înmodindependent,aunoracțiuniobiectuale,se
stimuleazădescoperireaprinefortdirectaunorcunoștințecarevorconducetreptatspre
însușireaunornoicunoștințematematice.Lacopiiide6-7ani,joculdidacticdobândeșteo
nouăfuncție,aceeadeconsolidareșiverificareacunoștințelor,deprinderilorșipriceperilor.
Elconstituieunmijloceficientdeverificarepentrucadruldidactic.
Caracteristicăacesteiformedeactivitateesteprezențaelementelordejocîncadrul
fiecăreisecvențedidactice,iarspecificulsăuestedeterminatdecomponentelesale:
•scopdidactic;
•sarcinădidactică;
•elementedejoc;
•conținutmatematic;
•materialdidactic.
Înmodobișnuit,desfășurareajoculuididacticcuprindeurmătoarelemomente:
•introducereaînjoc;
•prezentareamaterialului;
•titluljoculuișiscopulacestuia;
•explicareașidemonstrarearegulilorjocului;
•fixarearegulilor;
•demonstrareajoculuidecătreeducatoare;
•executareadeprobăajocului;
•executareajoculuidecătrecopii;
•complicareajocului,introducereadenoivariante;
•încheiereajocului;evaluareaconduiteidegrupsauindividual.
Înfuncțiedeconținutulnoționalprevăzutpentruactivitățilematematiceorganizatesub
formădejoc,jocuriledidacticeseclasificăîn:

34a)jocurididacticedeformaredemulțimi;
b)jocurilogico-matematice;
c)jocurididacticedenumerație.
ClasificareaarelabazăobservațiileluiPiagetasuprastructurilorgeneticeînfuncțiede
careevolueazăjocul:exercițiul,simbolulșiregula,adaptateetapelordeformarea
reprezentărilormatematice.

35CAPITOLULIII
EVALUAREAÎNÎNVĂȚĂMÂNTULPREȘCOLAR
3.1Procesuldeînvățământ,carelațiedepredare-învățare–evaluare
Procesuldeînvățământreprezintăunansambludeacțiuniexercitateînmodconștientși
sistematicdecătreeducatoriasupraeducaților,într-uncadruinstituțional,șicarearedrept
scopformareapersonalitățiieducaților,înconcordanțăcuidealuleducațional.Noțiuneade
procesdeînvățământestelegatădeceade„transformare”deoareceprovoacăoschimbareîn
timp,spațiușiformăaexperiențelordecunoaștere,care,larândullor,trebuiesăprovoace
schimbăriîncomportamentulindividuluioriînstructuracunoștințelorsauadeprinderilorsale
mentale.
Activitățiledebazăaleprocesuluideînvățământsunt:predarea,caaspectlogic,
învățarea,caaspectpsihologicșievaluarea.Sepoateobservacăceletreiactivități,respectiv
predarea,învățareașievaluareaseaflăîntr-ostrânsărelațiedeinterdependență,dialectică,
naturală,continuășinecesară.Elesuntinseparabile,alcătuindounitateorganică,contopindu-
seîntr-unsinguract.
Predareareprezintăacțiuneadesfășuratădecadruldidactic,cuscopuldeaproduce
modificăriîncomportamentulelevului/preșcolarilor.Aceastaeprivităcaaspectlogical
procesuluideînvățământ,deoareceseconducedupă:-logicaștiinței(aconținuturilorde
predat),-logicadezvoltăriipsiho-fiziceaelevilor/preșcolarilor,-logicadidactică.Învățarea,
dinpunctdevederepedagogic,reprezintă„oriceachizițierelativstabilă,caurmarea
antrenăriiindividuluiîntr-oexperiențădecunoaștere,organizatăpedagogicșicareareca
rezultatmodificăridecomportament.”Învățareareflectăaspectulpsihologicalprocesuluide
învățământdeoarece,dupăcumsededucedindefiniție,aceastareprezintăactivitateaelevului
/preșcolarului.Evaluareaesteodimensiunefundamentalăaprocesuluideînvățământ,ea
determinândvaloarearezultatelorșiprogreselorînvățării.Prinurmare,predareasejustifică
numaidacăgenereazăînvățare,dacăîimotiveazăpeelevișiîiimplicăînefortuldeînvățare,
obiectiveleacesteiașimodulderealizarefiinddedusedinobiectiveleînvățării.Spredeosebire
deperspectivaclasicăaînvățământului,ceaveaîncentrulprocesului,actulpredării,în
concepțiamodernă,accentulsepunefuncțiileînvățării,participareaelevilor/preșcolarilorîn
dobândireacunoștințelorșiformareadepriceperișideprinderi.Evaluarea,încalitatede
reglatoralprocesului,esteindispensabilăatâtpredării,câtșiînvățării,maimult,aceastafiind
intrinsecă.Prinevaluare,cadruldidacticurmăreștecumînvațăelevii/preșcolarii,îiajutăsă

36conștientizezepropriilesuccesesaueșecuri,să-șiameliorezeperformanțeleșieforturile,își
evalueazăpropriasaactivitate,elaboreazăjudecățidevaloaredespreelînsuși,caeducator,
desprecalitatealecțiilor,reușitasaunereușitaunorstrategiiutilizate.Deșiaparecainstrument
detransformareaînvățăriișipredării,evaluareasemodelează,larândulsăuînraportcu
cerințeleacestora.
Analizarelațiilordintrepredareșiînvățareesteincompletădacănuseextindeși
asupraevaluării,deoareceaceastadinurmăareroluldeaordona,reglașioptimizapredareași
învățarea,precumșiîntregulproces.
’’Evaluareamerităunlocimportantînînvățământ,dincarefaceparteintegrată.Eaare
întotdeaunaunraportdirectsauindirectcuprogresul,înextensieșiîncalitate,al
învățării.’’(D.Ausbel)
LuândînconsiderarestudiileluiD.Ausbel,sepoateafirmacucertitudinecăevaluarea
esteocomponentăimportantăaprocesuluideînvățământ,cepermiteluarea,încunoștințăde
cauză,aunordeciziidereglare,ameliorareșiperfecționareaactivitățiipreșcolarului.DupăD.
Ausbel,eaestepunctulfinalîntr-osuccesiunedeevenimente:stabilireascopurilor,prin
prismacomportamentelordezirabile,proiectareașiexecutareaprogramului,măsurarea
rezultatelor,aprecierealor.Înfapt,procesulnuesteîncheiat,deoarece,pebazaevaluăriivafi
reluatîntr-unmodmaiconvenabiladecvatnevoilordeeducațieșiposibilitățilorrealedeale
satisface,astfelîncâtevaluareaareroluluneilegături,auneiconexiuniinverse,aunuifeed-
backoperativîntreetapaparcursășiceaurmătoare.
Evaluareatrebuieconceputănunumaicauncontrolalcunoștințelorsaucamijlocde
măsuareobiectivă,cicaocaledeperfecționare,cepresupuneostrategieglobalăaformării.
Operațiadeevaluarenuesteoetapăsuprapusăprocesuluideînvățare,ciconstituieunact
integratactivitățiipedagogice.Evaluareaconstituieovalidareajustețeisecvențeloreducative,
acomponentelorprocesuluididacticșiunmijlocdedelimitare,fixareșiintervențieasupra
conținuturilorșiobiectiveloreducaționale.
Învedereaconceperiișiaplicăriiadecvateaevaluăriiînactivitățilepreșcolare,ar
trebuisăseținăcontdecâtevamutațiideaccent,constatateînultimultimp,avânddrept
consecințeredimensionareașiregândireastrategiilorevaluative,înconsenscuoseriede
exigențe:
•extindereaacțiuniideevaluaredelaverificareașiaprecierearezultatelor,la
evaluareaprocesului,astrategieicareaconduslaanumiterezultate;evaluareanunumaia
elevilor,cișiaconținutului,ametodelor,aobiectivelor,asituațieideînvățare

37•luareaîncalculșiaaltorindicatori,alțiidecâtachizițiilecognitive,precumconduita,
personalitateaelevilor,atitudinileetc.
•centrareaevaluăriiasuprarezultatelorpozitiveșinesancționareaînpermanențăa
celornegative
•transformareacopiluluiîntr-unpermanentparteneraleducatoruluiprinautoevaluare,
interevaluareșievaluarecontrolată
•raportarearezultatelorlaobiectiveledefiniteșilaevoluțiasocietății
Evaluareaniveluluidepregătireacopiluluiareunrolesențial,întrucâtconstituieo
modalitateobiectivădepunereînevidențăarandamentuluiobținutșireprezintăunmijloc
importantdeînvățare,câtșialceluideinstruire,furnizândtotodatăinformațianecesară
pentruadaptareapebazeștiințificeaunormăsurideameliorareaacesteiactivități.Aprecierea
rezultatelor,încomparațiecuobiectivelepropuseconstituieaspectulcelmaiimportantal
evaluării,oferindposibilitateadeaculegedatelenecesarecuprivireladezvoltareapsihofizică
acopilului,precumșidatedespreniveluldecunoștințeșideprinderialeacestuia.Se
urmăreșteprinaceasta,săserealizezeînsușireatematicii,sistematizareașiconsolidareacelor
învățateanterior.Înurmarezultatelorobținute,seimpunestabilireadeprogramesuplimentare
deinstruirepentruceicurezultatefoartebuneșiprogramederecuperarepentruceicu
rezultatemaipuținbune.Bunacunoașterepsihologicăacopiluluieimportantăîn
preșcolaritatecuatâtmaimultcucâtlaaceastăvârstă,evoluțiaefoarterapidășidiversificată,
iareducareatrebuiesă-șiadaptezeactivitatealaparticularitățilecopiilor.Înactivitateadin
grădiniță,actuldeevaluarearedreptscopmăsurareașiapreciereacunoștințelor,priceperilor
șideprinderilordobânditedecopiiîncadrulactuluieducațional.Înacelașitimp,evaluarea
urmăreșteșiaspecteleformativealemunciieducatoarei,concretizatăînmodalitățilede
abordareaschimbării,înatitudinileșicomportamenteledobânditedecopilulpreșcolarprin
procesuldeînvățământ.
Evaluareaincludetreioperațiiprincipale:măsurarea,apreciereașidecizia.Măsurarea
constăînaplicareaunortehnicisauprobeprincareeducatoareacunoașterezultateleactului
educațional.Măsurareaesteprimulpasînevaluare,aceastafiindînțeleasăcaooperațieprin
carelucrurilesuntobservateșidiferențiate.Exactitateaacesteiadepindedecalitatea
instrumentelorutilizateșidemodulîncareeducatoarealeîmbină.Procedeeledemăsurare
furnizeazăatâtdatecantitative,câtșicalitativeasupraperformanțelorpreșcolarilor.
Apreciereapresupuneemitereaunorjudecățidevaloareasuprarezultatelorobținuteînurma
măsurării.Acestedate/rezultateseraporteazălaunsistemdereferință,launsistemdevalori

38saucriterii.Calitateauneiaprecieriestedependentădeexperiențașidetrăsăturile
personalitățiievaluatorului.Trebuieavutînvederefaptulcămăsurareașiapreciereasuntdouă
procesecomplementarepecareeducatoareatrebuiesălearmonizeze.Aprecierearezultatelor
preșcolarilorsepoaterealizaînfuncțiedeanumitecriterii:obiectivelestabilitelaînceputul
programuluieducativ,obiectiveraportatelacerințeleprogramei,prinraportarelagrup,la
nivelulatinsdepopulațiapreșcolarăevaluată,progresulsauregresulînregistratfațădeultima
evaluare,nivelulanteriordepregătire,potențialulpsihologicșisocialalcopilului.
Atreiaoperație,decizia,seexprimăprinconcluziiledesprinseînurmainterpretării/
aprecieriidatelorșiprinmăsurileintrodusedeeducatoarepentruîmbunătățireaactivitățiiîn
etapaurmătoareaprocesuluieducativ.
3.2.Definireaconceptuluideevaluare
Evaluareareprezintăactuldidacticcomplex,integratprocesuluideînvățământ,ce
urmăreștemăsurareacantitățiicunoștințelordobândite,valoarea,performanțeleșieficiența
acestoralaunmomentdat,oferindsoluțiideperfecționareaactuluididactic.Deoareceesteun
conceptdeosebitdecuprinzător,evaluareaestedefinităîndiversefeluridepedagogi.
ÎnopinialuiAusubel,evaluareaestepunctulfinalîntr-osuccesiunedeevenimente,
carecuprindeurmătoriipași:
-Stabilireascopurilorpedagogice,prinprismacomportamentuluidezirabilalelevilor
-Proiectareașiexecutareaprogramuluiderealizareascopurilorpropuse
-Măsurarearezultateloraplicăriiprogramei
-Evaluarearezultatelor.
Aevaluaînseamnăadeterminamăsuraîncareobiectivelepropuseaufostatinse,eficiența
metodelordepredare–învățare;pebazainformațiilorobținuteactivitateafiindamelioratăla
timp.
Evaluarea,însă,nuvizeazădoarpreșcolarul,cișieducatoarea.Pentrueducatoare,aceasta
reprezintăunfeed-backasupraeficiențeiactivitățiididacticedesfășurate;îiaratăcâtde
eficientîșidozeazămaterialul,câtdebinecomunicăcupreșcolarii,câtdeutileaufost
metodelefolositeîntimpulpredării.
Deșitoatecadreledidacticeseîncredînonestitatealorînceeacepriveșteevaluarea,
dupăcumobservaGdeLandsheere,unprofesortrebuiemereusăștiecesuccesaavutactul
didacticpecareîlorganizează.Astfel,prinintermediulevaluării,educatoareapoateaflaceau
acumulatpreșcolarii,celacuneexistăînpregătireaacestora,caresuntposibilitățileșiritmurile

39propriideînvățare,intereselecopiilor.Înceeaceîlpriveștepecopil,scopulprincipalal
evaluăriiestedeasupravegheașideterminatendințeleacestuiadeînvățare,ajutându-lsă-și
cunoascășisă-șidezvolteaptitudinile,formându-ideprinderidemuncăindependentă.
Sintetizândacestenotedefinitorii,prof.I.T.Radudefineșteevaluareacafiind:„procesul
menitsămăsoareșisăapreciezevaloarearezultatelorsistemuluideeducațiesauauneipărția
acestuia,eficacitatearesurselor,acondițiilorșiaoperațiilorfolositeîndesfășurarea
activităților,princompararearezultatelorcuobiectivelepropuse,învederealuăriideciziilor
privindameliorareaînetapeleurmătoare.”ConstantinCucoșconsiderăevaluareadrept
activitateaprincareprofesorulverificăpregătireaelevilorșioapreciazăprinnote.PentruIoan
Jingaevaluareaeste„barometrul”princareesteindicatăînoricemomentstareapregătirii
școlarilor,succeseleșieșecurile,nivelulperformanțelorînraportcuceleproiectateprin
curriculum.IarStelianaTomaconsiderăevaluareaunprocesdemăsurareșiaprecierea
valoriirezultatelorsistemuluideînvățământsauauneipărțiaacestuia,aeficiențeiresurselor,
condițiilor,strategiilorfolositeprincompararearezultatelorcuobiectivelepropuse,învederea
luăriiuneideciziideîmbunătățireșiperfecționare.
Înconcluzie,evaluareanurealizeazădoarosimplăconstatarearezultatelor,ciși
analizeazăprocesulcarele-aprodus.
3.3Funcțiileevaluării
Abordareateoreticăaprocesuluievaluativînactuleducativimpunecuprioritate
evidențiereafuncțiilorevaluării.Necesitateașiînsemnătateaevaluăriidecurg,pedeoparte,
dinroluleducațieiînviațasocială,iarpedealtăpartedinînsășifuncționalitateaprocesului
instructiv–educativ.Astfel,sedisting:
A.Funcțiisociale(evaluareaînînvățământconfirmăsauinfirmăacumulareadecătre
ceiinstruițiacunoștințelorșiabilitățilornecesareuneiactivitățisocialutile):
-funcțiadevalidaresocialăaproduselorsistemuluideînvățământ,ladiferiteniveluri
deintegrareșcolarășiprofesională;
-funcțiadeorientaresocială,școlarășiprofesională,ladiferiteniveluridedecizie
careangajeazăresponsabilitateatuturorfactoriloreducației;
-funcțiadeselecțiesocială,școlarășiprofesionalăladiferitenivelurideclasificareși
ierarhizarearezultateloractivitățiididactice,deformareinițialășicontinuă,exprimateîn
termenideprocesșiprodus.
B.Funcțiipedagogice(careprivescparticipanțiilaprocesuleducativ)

40Începriveșteelevii,evaluarea:
-influențeazădezvoltareapsihicăaelevilor;
-asigurătrăiniciacunoștințeloracumulate,fixateprinverificare;
-influențeazălaturaafectiv–voliționalăapersonalității(obișnuințadeamunci
sistematic,conturareaaspirațiilor,intereselor).
Începriveștecadreledidactice,evaluarea:
-îiajutăpeprofesorisăcunoascăniveluldepregătirealclaselor,atuncicândeste
aplicatăînaintedederulareaprogramuluiinstrucțional;
-asigurăînregistrareacontinuăaprogreselorînînvățare,atuncicândseaplicăpe
parcursulprocesuluiinstrucțional;
-îiajută,lasfârșitulderulăriiprogramuluiinstrucțional,săapreciezerezultatele
obținute,înluminaobiectivelor.
Funcțiilepedagogicesuntfuncțiispecificealeactuluieducativ.Întreacestea,funcțiile
esențialealeevaluăriisunt:
1)deconstatareșiaprecierearezultatelorșcolare:sebazeazăpeverificarea
rezultatelorlaanumiteintervaledetimp,pecriteriiprioritarconstatative;
2)dediagnosticare:sebazeazăpeverificareașiinterpretarearezultatelorladiferite
intervaledetimppecriteriicalitative;
3)deprognosticare:oferăsugestiipentrudeciziileceurmeazăafiluateînscopul
ameliorăriiprocesuluiinstructiv–educativ.
Implicareaevaluăriiîntr-unsistemcomplexdedeciziiimportantelaniveldepoliticăa
educațieipermitesesizareaunuisetdefuncțiideomaimarediversitate,„fiecareavându-și
proprialegitimitate”.
a)funcțiadeevidențiereaeficacitățiisistemuluideînvățământ–„concretizatăîn
niveluldepregătireaelevilorpeparcursulstudiilorși,maiales,înniveluldecompetențăla
ieșireadinsistemșiintrareaînviațaactivă”
.b)funcțiadecontrolcare„facecomparabilerezultateleobținutedeșcolideacelași
gradșitipprininstituireaexaminărilornaționale”;
c)funcțiadecertificareaniveluluidepregătireaabsolvențilorunuiciclude
învățământ,caresusțineluareaunordeciziioptime„deameliorareacurriculumuluișia
proceselordeinstruirecarelesuntproprii”;
d)funcțiadeapreciereaperformanțelorșcolarealeelevilor„prinsistemulcertificatde
notare”;

41e)funcțiaderealizareadiagnozei„asupradificultățilordeînvățarealeelevilor”;
f)funcțiaderealizareaprognozeireferitoarelacomportamentulșiperformanțele
viitoarealeelevilor,posibileîndiferitesituațiișicontextepedagogice;
g)funcțiadefeedbackcontinuucareasigurăîmbunătățireapermanentăainstruirii,a
predării(realizatădeprofesor)șiaînvățării(realizatădeelev,caefectalpredării);
h)funcțiadeapreciereaeficacitățiișieficiențeiproceselordeinstruire(prinanalizași
optimizarearaporturilordintre:obiective–rezultateobținute;rezultateobținute–resurse
utilizate;rezultate–calitateaproceselordeinstruireinițiateșifinalizateînșcoalășiînafara
școlii);
i)funcțiadeselecțieșcolarăaelevilorprinexamene/concursuri,realizatăînraportde
capacitățile,competențeleșicunoștințelenecesareînviitoareatreaptășcolară;
j)funcțiadestimulareaspirituluideresponsabilitatealprofesorilorpentrunivelul
calitativdepregătireasiguratelevilor,funcțierelevantăsocial,înraportdesocietatecivilăși
decomunitateaeducativălocală,teritorialășinațională;
k)funcțiadeformarelaeleviauneiimaginidesineșiauneicapacitățiautoevaluative
optime,„cuefectepozitiveasuprainteresuluișiagraduluideangajareînprocesulde
învățare”
C.Funcțiimanageriale:
-funcțiadeinformareacadrelordidacticeșiaelevilordestadiuldeevoluțiea
activitățiipecareodesfășoară;
-funcțiadeestimareaactivității(diagnozapedagogică);
-funcțiadeameliorareaactivității.
Modalitățiledeevaluareîndeplinescroluldefeedback,determinândastfelproceselede
autoreglareșiautoperfecționareacelorangajațiînprocesuldeinstruire.Cadruldidactic,în
raportcudateleconexiuniiinverseesteobligatsăstabileascălegăturiîntrerezultateșimetode
deînvățământutilizate,promovândaceletehnicicareasigurăunrandamentsuperior.Elevul
trebuiesăaibăposibilitateadeacunoașterezultateleactivitățiisale.Aceastaîiestenecesarăîn
primulrândpentruaștidacăseaflăpeundrumbunsaudacătrebuiesăcautealtecăide
acțiune.
Coroborândnivelurilemacroșimicrosistemice,undepotfidegajateobiective
specifice,ConstantinCucoșsugereazăurmătoarelefuncțiialeevaluării:
a)deconstatare:dacăoinformațieafostasimilată,odeprindereafostachiziționată;

42b)deinformareasocietății,prindiferitemijloace,privindstadiulșievoluțiapregătirii
populațieișcolare;
c)dediagnosticareacauzelorcareauconduslaoslabăpregătireșioeficiențăscăzută
aacțiuniloreducative;
d)deprognosticareanevoilorșidisponibilitățilorviitoarealeelevilor;
e)dedecizieasuprapozițieiunuielevîntr-oierarhie;
f)pedagogică,înperspectivaelevului(stimulativă,deîntărirearezultatelor,de
formareaunorabilități,deconștientizareaposibilitățilordeorientareșcolarășiprofesională).
Funcțiileevaluăriiaparșiseactualizeazădiferențiat,prinprevalențauneiafațădealta
launmomentdat.Oprobăevaluativăoarecarenuîndeplineștetoatefuncțiileposibileîn
aceeașimăsură(nu-iniciposibil,nu-inicicredibil).Toatefuncțiileinvocatesepotîntrezări,
maimultsaumaipuțin,întoatesituațiiledeevaluare.
3.4.Strategiideevaluare
Evaluareaînsoțeșteîndiferiteformeîntregulproceseducativ,începândchiarcu
elaborareacurriculum-ului,continuândcuetapadeproiectareacadruluididacticșicu
realizareapredării-învățării.Organizareauneiactivitățiinteresanteîncarepreșcolariiși
educatoareasesimtbineîntimpulînvățăriinuesteunscopînsine.Cadruldidactictrebuiesă
înregistrezemereuprogreselepecarelerealizeazăpreșcolariiînprocesuldeînvățare.De
aceeaevaluareaestegândităcauninstrumentpentruîmbunătățireaactivitățiilagrupă,nucao
„probă”aceeaceștiusaunuștiusăfacăpreșcolariilaunanumitmomentdat.
Înteoriașipracticaeducaționalăsedistingdiferitetipurideevaluare,înfuncțiede
anumitecriterii:
A.Dupăetapaîncaresefaceevaluarea:
-Evaluareinițială
-Evaluarecontinuă
-Evaluarefinală
B.Dupădomeniu:
-Evaluareîndomeniulpsiho-motor(capacități,priceperi,deprinderi)
-Evaluareîndomeniulsocio-afectiv(atitudini)
-Evaluareîndomeniulcognitiv(cunoștințe)

43C.Dupăobiectulevaluării:
-Evaluareaprocesuluideînvățare(achiziții)
-Evaluareaperformanțelor(individualsauîngrup)
-Evaluareaaceeaces-aînvățatîngrădinițăsauînafaragrădiniței
D.Dupăaccentulpuspeprocessaupesistem:
-Evaluaredeproces(sereferălaperformanțelepreșcolarilor)
-Evaluaredesistem(accentulsepunepesistemulîncaresedesfășoarăprocesul–
participanțiilaproces,instituții,organizareasistemului)
E.Dupăcinerealizeazăevaluarea:
-Autoevaluare(realizatădepreșcolar)
-Evaluareinternă(realizatădeeducatoare/ceacarerealizeazăprocesuldepredare–
învățare)
-Evaluareexternă(realizatădeopersoanăsauoinstituțiedinafaraprocesuluide
predare–învățare)
F.Dupăcumevaluareacertificăsaunucalitateaceluicareesteevaluat:
-Evaluaresumativă–aratănivelullacareaajunspreșcolarullaunmomentdat.Esteo
judecatădefinitivăcarecertificăsausancționeazăcalitateaceluievaluat,fiindevaluarefinală.
Sebazeazăperezultateleobținuteînurmaunuitestsaucumulânddateleobținuteîntimpul
evaluăriicontinue.
-Evaluareaformativă–nucertificăoetapă,cipermiteameliorarearezultatelor,
revenireaasupracelorînvățatepentrualecorectașifacilitatrecereaspreoaltăetapă.Este
orientatăspreunajutorimediatșiîncearcăsăcorelezecaracteristicilepreșcolarului,inclusiv
nevoile,interesele,cucaracteristicileconținuturilordeînvățat.Sedesfășoarăcuregularitateși
esteutilizatădeeducatoarepentruluareadeciziilorprivindactivitateacontinuălagrupă.

44G.Dupăcumseapeleazălaonormăsauuncriteriu:
-Evaluarenormativă–apeleazălaonormă.Oferăinformațiidesprepoziția
preșcolaruluifațădealtul,într-ungrup(deexemplu:CepoatesăfacăcopilulAîn
comparațiecucopilulBînrealizareasarciniidate?).
-Evaluarecriterială–apeleazălauncriteriușiserealizeazăjudecândperformanța
unuicopilînfuncțiedegradulderealizareacriteriuluistabilit,dupăanumiteobiective(de
exemplu:CearealizatAșiBdinsarcinadată,fațădepraguldereușită?).
H.Dupăperspectivatemporarădincareserealizează:
-Evaluareformală–prininstrumentestandardizatedeevaluare
-Evaluareinformală–realizatăprininstrumentenestandardizate,alternative,
proiectatedeeducatoare
I.Dupăcaracteristiciletehnicealeprobelor:
-Evaluareconvergentă–realizatăprinprobecarepresupunrăspunsuriînchise,
multiple,laalegere
-Evaluaredivergentă–probecurăspunsurideschise,construitefărălimitefixe
J.Dupămodulîncarerezultatelepotfisaunumăsurate:
-Evaluarecantitativă–rezultatelesuntcuantificabiledupăunanumitpunctaj
-Evaluarecalitativă–rezultatelenupotfimăsurateprincuantificare.
Evaluareaîngrădinițăesteoacțiunedecunoaștereaparticularitățilorindividualeale
copiluluide3–6/7ani,aprogresuluipropriuînregistratîntr-operioadădetimpstabilit.
Activitateaeducativăîngrădinițăestecomplexășisolicităformedeevaluarevariate,multiple,
adaptatelaparticularitățilepreșcolarilor.Astfel,îngrădinițăsuntutilizateurmătoarele
strategiișiformedeevaluare:evaluareainițială,evaluareacontinuăsauformativă,evaluarea
sumativăsaufinală.
Evaluareainițialăesterealizatădecătrecadreledidacticelaînceputulanuluișcolar
subformaunortestesauaunoraplicații,pentruaidentificanivelulcunoștințelor,al
deprinderilorșiabilităților,darșipentruadetermina,înfuncțiedeprofilulgrupei,ritmul
desfășurăriiactivităților,înbazacăruiaîșiproiecteazăplanificareasăptămânalășisemestrială.

45Evaluareaformativă(continuă)esteindispensabilăînr-opedagogieaformăriicentrate
pecopil.Rezultateleseraportează,dupăfiecaresecvență,laobiective,cuscopuldea
înregistralacune,greșelisauaconfirmaeficiențaînvățării.Evaluareaformativăajutăla
prevenireaunordistorsiuniînînvățare,provenitedinsurseafective(nesiguranță,încredere
nejustificată,indiferență).Evaluareaformativăareimplicațiiatâtînactivitatea
educatoarei/institutorului,câtșiînceaacopilului.Funcțiadiagnosticășiprognosticăsunt
valorificatepentrulcopilînstabilireacaracteristicilorviitoruluiprograminstructiv-educativ.
Copilulvaînvățamaieficientdacăbeneficeazăderezultateleevaluării,șileasumăparțialca
autoevaluare,dacăînțelegesemnificațiaevaluării.Esteoevaluarecontinuă,eaevităruperea
procesuluideînvățaresaureluareaunortraseelungi(greșitparcurse),printr-oînvățare
conștientădeobiectivele,desfășurareașirezultatelesale(feed-back).Continuitateapropriu-
zisănuesteînsăniciposibilă,nicinecesară.Nupotfifixatenormedetimpsaucantitatede
informațiiceseevaluează,evaluareadepindedeamplitudineaproceselorcognitiveimplicate,
complexitateaactivității,posibilitățileceluieducat.Evaluareaestenecesarădupăfiecare
secvențăsemnificativăaînvățării,fărăcarenusepoateînaintaînproces.Chiardacăcereun
consummaredetimp,frecvențaevaluăriinupoatefipreamare.Evaluareaformativăsemai
caracterizeazăprinpunereaînlegăturăarezultatelorsalecuactivitateatrecutășicucea
viitoare.Astfel,esteoevaluaresumativărepetată,desancționareacopiilorcarenuobțin
performanțeîntimp,cuscopuldeacultivaîncredereaînpropriilecapacitățidereușităîn
învățare.
Evaluareasumativăestetipuldeevaluareprincareseconstatăniveluldeperformanță
atinsînraportcuanumiteexigențedeformarecareaufoststabilitelaînceputuluneiperioade
lungideînvățaresaucareseformuleazăabiaînmomentulevaluării.Constatărileseexprimă
încalificăriatribuitecopiilor,clasificărisaupromovărialeacestora.Evaluareasumativăse
realizeazălafinalulsemestrelorșialanului,cândsefaceșicaracterizareagrupei.
Îngrădinițăputemvorbideevaluareinițialăînmomentulveniriicopiluluiîninstituție
șievaluarefinală,lapărăsireaacesteia,cândtrebuiesăisecompletezefișapsiho-pedagogică
finală(profildepersonalitate,inventardecunoștințe,intereseșiposibilitățideînvățare)
pentruaserecomandaînscrierealașcoală.

46CAPITOLULIV
METODEȘITEHNICIDEEVALUARE
4.1Metodeșitehnicideevaluare
Etimologictermenulde,,metodă’’provinedincuvântulgrecesc,,methodos’’(metha-spre,
cătreșiodos-cale,drum)șireprezintădrumulsaucaleadeurmatpentruatingereaunui
obiectiv.Dinperspectivăevaluativă,metodaareaceleașisemnificațiireprezentândunmod
eficientderealizareademersuluiinițiatînvedereaatingeriiobiectivelordeevaluarepropuse.
Metodadeevaluarereprezintă,,caleadeacțiunecomunăeducator–preșcolarcare
conducelapunereaînaplicareaoricăruidemersevaluativ,învedereacolectăriiinformațiilor
privindprocesulșiprodusulînvățării,prelucrăriișivalorificăriilorîndiversescopuri.Cadrul
didactictrebuiesăstăpâneascăovarietatedemetodeșiinstrumentedeevaluare,pecareleva
aplicaînfuncțiedeparticularitățilegrupeidecopii,descopulșiobiectiveleevaluării,de
specificulconținuturilorsupuseaprecierii.
Dezvoltareacurricularăametodologieievaluăriiimpune:
-elaborareaunorstandardenaționaleriguroasedarflexibile
-concepereametodelordeevaluare,subordonateobiectivelorpedagogice
-eficientizareainteracțiunilordintreevaluareșicelelalteelementealeprocesuluide
învățământ:predareașiînvățarea
-promovareaunortehnicideevaluarecomplexănecesarepentrumăsurarearezultatelor,
învedereastabiliriiunordeciziipedagogiceoptime
Dinpunctdevedereistoric,metodeledeevaluarepotficlasificateînmetode
tradiționaleșimetodemodernesaualternative.Suntnumitemetodetradiționaledeoareceau
fostconsacrateîntimp,întimpcemetodeledeevaluarealternativesaumoderneindicăfaptul
caacesteas-auimpusînpracticașcolarăînultimiiani.Soluțiaceamaipotrivităînceeace
priveștemoduldeutilizareametodelordeevaluareesteîmbinareacâtmaieficientăaacestora
șinufolosireaînexcesaunoraîndetrimentulaltormetode.

474.2Metodeșitehnicitradiționale
Printremetodeletradiționaledeevaluarefolositeînînvățământulpreșcolarenumerăm:
examinareaorală,probelescriseșilucrărilepractice.
A.Examinareaorală
Examinareaoralăestemetodadeevaluareceamaidesutilizatășiserealizeazăîn
activitățimixte,deverificaresausistematizare,împletindu-sefoartestrânscupredarea-
învățareașifavorizândexaminareaamănunțităaachizițiilorpreșcolarilor.Examinareaorală
serealizeazăprinmetodaconversațieicarepoatefiindividuală,frontalăsaucombinată.
Locul,duratașitehnicadedesfășurareaverificăriioralesuntdeterminatedeobiectivele
urmăriteîntimpulactivității,despecificuldisciplineideînvățământ,departicularitățilede
vârstășiindividualealepreșcolarilor,demijloaceleșitehniciledidacticefolositeînactivitate.
Astfel,încadrulactivitățilormatematice,copiiirealizeazăsarcinideverbalizare:einumescpe
rând,cuglastare,atributeleunuiobiect,leenumerătotcuglastareșileidentificăpe
materialuldidactic,apoiexteriorizeazăverbalrezultatullacareajung.Înfelulacesta,
educatoareapoateaprecianiveluldeînțelegereșiconștientizareaconținutuluișigradulde
formareaunorcompetențeoperatoriiprinmoduldeintegrarealimbajuluiînacțiune,ceeace
estedeterminantpentruapreciereagraduluiderealizareaobiectivuluideverbalizare.
Metodeleoraleprezintăurmătoareleavantaje:
-posibilitateadialoguluieducatoare–preșcolarîncadrulcăruiaeducatoareaîșipoate
daseamanudoarde„ceeaceștie”copilul,cișicumgândeșteel,cumseexprimă;
-reprezintăunmijlocutildeverificareapregătiriipreșcolarilor-îndeplineșteși
funcțiideînvățare,prinrepetareașifixareacunoștințelor;
-verificărileoraleîideprindpepreșcolaricucomunicareaoralădirectă,culogica
expunerii,leformeazăspontaneitatea,dicția,fluiditateaexprimării;
-favorizeazădirijareacopiilorcătrerăspunsuricorecte,prinîntrebărisuplimentare,
ajutându-isăiasădinimpas;
-permitetratareadiferențiatăacopiilor,făcândposibilăadecvareagraduluide
dificultateasolicitărilorlaposibilitățileacestora.
Metodaareînsășiuneledezavantaje:
-validitateredusă;
-consumămulttimp;
-dezavantajeazăcopiiitimizișipeceicareelaboreazămaigreurăspunsurile;

48-arefidelitateredusă,datoritămaimultorfactori,cumarfi:duratascurtăaexaminării,
răspunsurilenuseconservă,variațiacomportamentuluievaluatorului.
B.Probelescrise
Evaluareaprinprobescrise,alăturideexaminareaorală,costituieformafundamentalăde
cunoaștereaniveluluidepregătireapreșcolarilor.Lucrărilescrise(fișele)oferăeducatoarei
posibilitateadeaobservacapacitățiledeexaminare,deorganizareacunoștiințelor,disciplina
îngândireșimuncă.Acesteasuntconsideratepiatradeîncercareaniveluluidepregătirea
preșcolaruluișiunmijlocoperativdeapreciereșiselecție.Înînvățământulpreșcolarsunt
folositeurmătoarelecategoriidefișe:
-fișederecuperare,destinatecopiilorcarenuaufrecventatdelaînceputgrădinițasauau
absentatmulttimpșiînurmaevaluăriianterioares-aconstatatrezultatenesatisfăcătoare
-fișededezvoltaredestinatecopiiloralecărorcapacitățilepermitsădepășească
standardulrecomandatdeprogramă
-fiședeexercițiifolositeînmodcurentînactivitatealagrupă
Laactivitățilematematicefișelepotaveacasarcinicolorareaperechilordeobiecte,
numărareaobiectelorșiscriereacifrelorcorespunzătoare,formareamulțimilorcuunanumit
numărdeelemente,recunoaștereaorelorpeceas.
Laredactareafișeieducatoareatrebuiesăprecizezeobiectivul,sarcina,timpuldupăcare
v-aconsemnaaprecierileșimăsurileameliorative.
Inconcepereaprobelordeevaluaretrebuierespectateurmătoareleetape(C.Petrovici):
•precizareaobiectiveloroperaționalececonstituieobiectultestării;elaborareadescriptorilor
deperformanțăcorespunzători;
stabilireanumăruluideitemișistabilireaconținutuluilor,înraportcuobiectiveleși
conținutulparcurs;
•indicareamodalitățiiderezolvare(săîncercuiascăelementedeacelașifel,săcoloreze,să
redeaprindesen,săuneascăcuolinieelementedeacelașifel);
•elaborareainstrucțiunilorderăspuns(modulîncaretrebuieprocedatpentruarezolva
sarcina);
•stabilireapunctajului/calificativului,etc.ceseacordăpentrufiecareitem(atuncicândeste
cazul),darșipentruprobăînansamblu;
•stabilireatimpuluiacordatpentrurezolvare;
•corectareașinotareaprobei;

49•analizastatistică,interpretareașivalorificarearezultatelorobținuteînscopuldiferențieriiși
individualizăriiînvățării.
Evaluareaprinprobescriseprezintăurmătoareleavantaje:
-permiteposibilitateaverificăriimultorpreșcolariîntimpscurt;
-esteconvenabilăpreșcolarilortimizi,aceștiaavândoportunitateadea-șietala
cunoștințeleînritmpropriu,fărăcaeducatoareasăintervină;
-areobiectivitateridicată;
-suntdiminuatestăriletensionale,destres.
Dezavantajeleacestorprobesunt:
-uneoriopereazăunsondajînînvățare;
-nupermitdirijareacopiilorînformularearăspunsurilorsauînrezolvareasarcinilor
(decâtatuncicândseexplicăsarciniledelucru).
C.Lucrărilepractice
Evaluareaprinprobepracticeseutilizeazăînvedereaverificăriiunorcapacitățisau
abilități.Probelesuntadaptateșidiversificateînfuncțiedetipuldomeniuluidecompetență,
deconținuturileacesteia,deobiectivelepropuse,deposibilitățiletehniceconcretedeevaluare.
Șiaceastămetodăserealizeazăprintr-omarevarietatedeforme,înfuncțiedespecificul
domeniuluievaluat.Indiferentdedomeniulevaluării,pentrurealizareacusuccesa
activitățilorpracticeestenevoiedefoartemultăimaginațiedinparteaeducatoarei,darșide
adecvarelasituațiirealedeviață.
Evaluareapracticăserealizeazăprinmetodajoculuișiaexercițiuluișioferăinformații
despreniveluldeformareastructuriloroperatoriișiimplicitastructurilorcognitive.Operarea
înplanobiectualestespecificăînvățăriilavârstapreșcolarășisematerializeazăprinexerciții-
joccesolicităorezolvarepracticăprinraportarelaunmodel.Aceastătehnicădeevaluare
urmăreșteapreciereastadiuluideformareadeprinderilorșiabilitățilormatematice,
materializateînmodulîncarecopiiirezolvăsarciniledelucru.Educatoareaobservădirect
moduldeacțiuneșirezultatulobținut,măsoarășiapreciazăgradulderezolvareasarciniide
învățare.Încadrulactivitățiilormatematicepotfiutilizatepentrumăsurareaunordistanțe,
compararealor,măsurarealățimii,lungimii,timpului.

504.3Metodeșitehnicialternative/complementare
Înprezent,metodeletradiționaledeevaluaresuntîmbogățitecunoistrategiideevaluare,
concretizateîninstrumentedeevaluare,pecarepracticapedagogicălepuneînevidență.Spre
deosebiredemetodeletradiționaledeevaluare,carerealizauevaluarearezultatelor
preșcolarilorobținutepeuntimplimitat,metodelecomplementareprezintăcelpuțindouă
caracteristici:
-realizeazăevaluarearezultatelorînstrânsălegăturăcuînvățarea;
-privescrezultateleobținutepeoperioadămaiîndelungată,carevizeazăformareaunor
capacități,dobândireaunorcompetențeșischimbăriînplanulintereselor,atitudinilor,corelate
cuactivitateadeînvățare(G.Tomșa).
Metodelealternativedeevaluarepresupunoinvestigaredemailungăduratăa
comportamentuluipreșcolarilor.Astfel,procedeuritradiționale,precumobservareacurentăa
comportamentuluicopiilor,întrebărideevaluare,exerciții,probescriseșipractice,etc.sunt
completatedetestedediagnostic,fiședeevaluare,chestionare,studiidecaz,interviuri
individuale,testestandardizate,testederandament,deaptitudini,formative,fișeindividuale
deprogres,probepentruevaluareaoriginalitățiișicreativității,elaborărișieșantionăride
proiecte.Înultimaperioadăs-aufăcutdiverseeforturideaintegraanumitetehnologiinoiîn
procesulmăsurăriișiaprecierii,spreexemplu,tehnicilebazatepeutilizareacalculatorului,
tehnicilevideo,deînregistrareaudio,ș.a.Menționezcâtevadintreacestemetode,întâlnitemai
desînactivitateaeducatoarelor:
-Observareasistematică
-Investigația
-Proiectul
-Portofoliul
-Evaluareacuajutorulcalculatorului
A.Observareasistematică
Observareaestedeosebitdeimportantăîneducațiacentratăpecopil,fiindbazaevaluării
preșcolaruluișiconstăînurmărireaatentășisistematicăacomportamentuluicopilului(fără
niciointervențiedinparteaeducatoarei),cuscopulseasesizaaspectelesalecaracteristice.
Printrecaracteristicilecepotfievaluatecuajutorulobservăriisistematicesuntenumerate
următoarele:
-concepteșicapacități
-organizareașiinterpretareadatelor

51-selectareașiorganizareacorespunzătoareainstrumentelor
-descriereașigeneralizareaunorprocedee,tehnici,relații
-utilizareadiverselormaterialepuseladispozițialor,pentruademonstraceva
-identificarearelațiilor-atitudineapreșcolarilorfațădesarcină
-implicareaactivăînrezolvareasarcinii
-punereaunorîntrebăripertinenteeducatoarei
-completarea/îndeplinireasarcinii
-revizuireametodelorutilizateșiarezultatelor
Observareadirectăaactivitățiișicomportamentuluicopiilorînactivitățilelibereșiîn
activitățilematematicesefacepentruaînregistraelementelerelevantenecesareformulării
unoraprecieri,prinraportarelaobiectiveleinstructiv-educativeurmăriteînactivitățile
matematice.Educatoareatrebuiesărealizezecorelațiileîntreparticularitățiledevârstăși
individualealecopiluluișiconținuturileactivitățilormatematice.
Încazulevaluăriilaactivitățilematematiceeducatoareatrebuiesăelaborezeunplande
observare,săînregistrezedateleculesepeofișădeobservare,săleanalizezeșisălecompare
curezultateleobținuteprinaltemetodedeevaluare.
Pentruocunoașterecâtmaibunăasupradeprinderilorșicapacitățilorfiecăruicopil
educatoareapoaterecurgeatâtlaobservațiileformale,câtșilaceleinformaleprintr-opaletă
maredemetode:consemnareaunorevenimente,listedeverificare,fotografii,înregistrarea
informațiilor(audio,video),jurnalulgrupei.
B.Investigația
Aceastămetodăpresupunedefinireauneisarcinidelucru,cuîntrebăripreciseși
înțelegereasarcinilordecătrepreșcolarișipromoveazăinterrelațiileîngrupșideprinderilede
comunicare,stimuleazăinițiativacopiilorpentruluareadeciziilor.Prinutilizareainvestigației
sepoaterealizaoacumularedecunoștințe,seexerseazăanumiteabilitățideinvestigarea
fenomenelor,seevalueazăcapacitățile,competențelecopiilordearealizaasemeneademersuri.
Cametodădeevaluare,investigațiaaduceînprimplanpotențialulcreativalpreșcolarilor,
punându-seaccentpeinițiativă,cooperare,comunicativitate,flexibilitateagândirii,
capacitateadeargumentareșiderezolvareasituațiilorproblemă.
C.Proiectul
Proiectulasigurăoînvățareactivășioferăposibilitateacopiilordeaarătaceștiu,darmai
alesceeaceștiusăfacă,să-șipunăînvaloareanumitecapacități.Prinaceastămetodăcopiii
intrădirectîncontactcurealitatea,iarprocesele,fenomenele,obiectelesuntinvestigateîn

52dimensiunileșicaracteristicilelorreale,așacumsemanifestăînrealitate.Cașimetodăde
evaluare,proiectulesteuninstrumentpronostic,deoarecepeparcursuldesfășurăriilui,
educatoareapoateapreciamăsuraîncarecopilulareanumiteaptitudinicare-ipotpermite
obținereaînviitoraunorperformanțe,șiovaloarediagnostică,fiindoocaziefoartebunădea
testașiverificacapacitățileintelectuale,deadepistalacuneleșigreșelile.
Dupădemersulrealizat,proiectelepotfi:
-proiectdetipconstructiv
-proiectdetipproblemă
-proiectdetipînvățare
-proiectdegrup.
Înprocesuldeevaluaretrebuieavuteînvederenunumaiproduselefinale,ciși
desfășurareaprocesuluideînvățare,ceconstituieunveritabilprilejpentrueducatoaredea
observacopiiiîntimpcelucrează,deaurmărirelațiiledecolaborarestabiliteîntreaceștiaîn
timpullucrului.Toateetapelederulăriiproiectuluisuntimportanteșipotimplicaabsoluttoți
copiii.Seevitătentațiadeanecentraatențiapeproduselefinalealeactivitățiicopilului(atât
educatoareacâtșipărinții),deajudecavaloareauneiactivitățidupăcalitateaprodusuluifinal,
cânddefaptadevăratavaloareamunciiunuicopilconstăînceeaceaînvățatprinea,cualte
cuvinte,îndrumulparcursdeacestaîntimpuldesfășurăriiproiectului.Estenecesarcape
parcursuldesfășurăriiproiectului,educatoareasăconsemnezecuregularitateaprecierile
asupraactivitățiifiecăruicopil.Pentruaargumentaafirmațiapotrivitcăreiaproiectulesteo
metodăcuunrealpotențialformator,superioraltormetodedeevaluarepotfievidențiate
următoarelecaracteristici:copiiisuntimplicațiactivînprocesuldeînvățare,îșiconstruiesc
învățareaoperândcuidei,cunoștințeșiconcepțiipecareleposedădeja,învațăprincooperare,
interacționânduniicuceilalți,suntîncurajațisăseexprimeliber,darșisămanifesterespect
pentruopiniaceluilalt.Deoarecesuntantrenațiînprocurareamaterialelor,încolectareași
analizadatelor,copiiidevinmairesponsabili,aumaimultăîncredereînforțeleproprii,au
șansadea-șiplanificapropriileactivitățișiauprilejuldeasebucuradefinalitateaactivității
desfășurate.Exempledeproiectecesepotdesfășuracupreșcolarii:„Toamnacualsăualai,
parcăs-adesprinsdinRai!”,„DacăașfimoșNicolae…”,„Magiaiernii”,„ÎnOrașul
fermecatalluimoșCrăciun”,„Drumulpâinii”,„Călătorieînlumeacărților”,„Miresmele
primăverii”,„Dumbravaminunată”,„Miciifermieri”,„Viațadinadânculapei”,„Înlumea
celorcarenucuvântă”,„Pădurea,plinădeviațășiculoare,arecâte-opovestepentrufiecare!”,

53„Dinozaurii”,„Povesteameseriilor”,„Cefrumoasă-itoatălumeacolorată!”,„Trenulețul
anotimpurilor”,„Copilărie,visdebucurie!”,etc.
D.Portofoliul
Portofoliulesteuninstrumentcomplexdeevaluare,princareseurmăreșteprogresul
copiluluipemaimulteplanuri,darșiatitudineaacestuiafațădeactivitățiledesfășurate,peo
perioadădetimp.Poateficonsideratca„ocartedevizită”apreșcolarului,careurmărește
progreselecopiluluidelaunsemestrulaaltul,dealanlaan,atâteducatoareacâtșipărinții
avândposibilitateadeaurmăriprogresulcopiluluiînplancognitiv,atitudinalși
comportamental.Elementulesențialalacesteimetodeîlreprezintăimplicareaactivăa
preșcolarilorîncrearea,colectareașiselectareaproduselorcaresatisfacscopulportofoliului.
Produseleincluseînportofoliusuntselectatedecopilșisuntînsoțitedereflecții(ale
educatoareisauchiaralecopiilor)asupralor.Sepoaterealizaatâtindividual(defiecarecopil
înparte),câtșiîngrup.
Tipurideportofolii:
-portofoliudeprezentaresauintroductiv(cuprindeoselecțieacelormaiimportante
lucrări);
-portofoliudeprogressaudelucru(conținetoateelementeledesfășuratepeparcursul
activității);
-portofoliuldeevaluare(cuprinde:obiective,strategii,instrumentedeevaluare,tabelede
rezultate,etc.)
Structuraunuiportofoliudepindedescopulpentrucareacestaafostproiectat.Astfel,
componenteleunuiportofoliudeprezentarearputeafi:lucrărireprezentativeale
preșcolarilor,fiședelucru(individualeșidegrup),desene,picturi,înregistrăriaudio/video
(încazulportofoliuluidegrup),experimenteilustrate,fotografii,chestionare,rezultateale
activitățilorextracurriculare(diplomeladiverseconcursuri),alterezultatereprezentativeale
preșcolarului.
Structuraunuiportofoliudeprogrespoateconține:toatefișeledelucrulaunanumit
domeniul,desene,picturi,colaje,fiședeevaluarenormativă,formativă,semestrialăși
anuală.
Structuraunuiportofoliudeevaluarearputeacuprinde:obiectivelecareaustatlabaza
realizărilorcurentealecopilului,strategiile,instrumenteledeevaluare:fiședeobservaredin
timpulactivitățilorlaalegereșipegrupe,listedecontrol,fișadecaracterizare
psihopedagogică,informațiidespreactivitățilecopiluluiînafaragrupei,diagrame,grafice,

54informațiidesprepercepțiacopiluluiasupraproprieiactivități,planurideintervenție
personalizate,colaborareacupărinții.
Structuratsubformauneimapedeschise,înpermanențăexistândposibilitateadease
maiadăugacâteceva,portofoliulesteunelementflexibildeevaluarecarepermitefiecărui
copilsălucrezeînritmulsăupropriu,să-șipunăînvaloaretoatecalitățilepecareleare.
Evaluareaportofoliuluisepoaterealizadupăanumitecriteriideapreciereșiindicistabiliți.
Elementelecarealcătuiescportofoliulpotfievaluateseparatdeeducatoare,launanumit
moment,sausepoaterealizaoapreciereglobală,holisticăaacestuia,pebazacriteriilor
stabiliteanterior.Scopulprincipalalportofoliuluinuvizeazănumaievaluarea,cimaiales
urmăreștestimulareaînvățării,copiiiimplicându-sedirectînalcătuireaacestuia.Înactivitățile
desfășuratecupreșcolariisepoateutilizafrecventportofoliulcașimetodădeevaluare.
Ilustrativesuntportofoliilealcătuitepentruactivitățileartistico-plastice.Cuprilejulevaluării
acestora,copiiisuntpușiînsituațiadeaseautoevalua,manifestădorințadeacompleta
anumitemateriale,sesizeazăcuușurințăprogreselefăcute,auposibilitateadea-șiprezenta
lucrărilecarecompunportofoliul.Urmărindatentcopiluleducatoareaareocaziadeaobserva
atitudineaacestuiafațădepropriamuncă,îiapreciazăreușiteleșiîiatrageatenția–dacăeste
cazul-asupraunorlucruricarenecesităîmbunătățiri.
Printreavantajeleutilizăriiportofoliului,cametodădeevaluare,sepotînscrie
următoarele:
-oferăopriviredeansambluasupracopiluluișiaactivitățiidesfășuratedeacestaîngrădiniță;
-poatefiadaptatșiparticularizat,înfuncțiedespecificuldiferitelorcategoriideactivități,de
condițiileexistenteîngrupă,departicularitățilefiecăruipreșcolar;
-poateproduceundialogdeschisîntreeducatoareșipreșcolaridesprecalitățile,defecteleși
modalitățiledeîmbunătățireaactivităților;
-cuprinde,înactulevaluării,unelelucrărirealizatedecopiicareînmodobișnuitnuarfi
avuteînvedere;
-încurajeazăcopiiiînexprimareapersonală,determinându-isăfiemaiactivișimotivându-i
înrealizareaunorlucrărioriginalecaresă-ireprezinte;
-implicădirectcopiiiînactulevaluării,determinându-isăfiemaiinteresațiderezultatelelor;
-dezvoltăcapacitateacopiilordeautoevaluare;
-poatefiutilizatcusuccesînactivitateacupărinții,acestafiindo„oglindă”aîntregii
activitățidesfășurateîngrădiniță.

55Portofoliulnuestenumaiometodăalternativădeevaluareacopiluluici,poatefi
reprezentativpentrucreareauneiimaginipozitiveasuprauneigrupesauauneigrădinițe.Cu
preșcolariidegrupămaresepoatelucralaalcătuireaportofoliuluigrupei.Prezentatsubforma
uneimape,cărțisaualbum,acestapoatecuprindelucrărireprezentativeșireușite,pozedin
timpulunoractivitățimaideosebite,câtșidintimpulunoractivitățiextracurriculare(excursii,
concursuri,activitățisocio-umanitare),deasemeneacuprindemostredelucrăricareau
necesitatcooperareaîntredoisaumaimulțicopiidingrupă,diferiteobservațiifăcutedecătre
copiiprivindmodulîncareauinteracționatîntimpulunoractivitățidesfășuratepegrupesau
înperechi.Dezavantajulportofoliuluiesteacelacănupoatefirepedeșiușordeevaluat.Este
greudeapreciatconformunuibaremstrict,deoarecereflectăcreativitateașioriginalitatea
copilului.Cametodaalternativădeevaluare,portofoliulsolicitămaimultoapreciere
calitativădecâtcantitativășiestemaiușordeaplicatpegrupurimaimici.Educatoareaîl
poatefolosipentruaevaluaperformanțelepreșcolarilor,iarpreșcolarii,larândullor,îlpot
folosipentruautoevaluareșicamodalitatedereflecțieasupraînvățării.
E.Evaluareacuajutorulcalculatorului
Constituieunmijlocmodernșinecesarînrealizareaprocesuluievaluativ.Deoarecelucrul
lacalculatoresteoactivitatefoarteîndrăgitădecopiipoateconstituiunprilejdeevaluarecare
asigurăunitatecunoașterii,depășindgranițeledisciplinelorprintr-oabordareinterdisciplinară
aconținuturilor.Așacumînviațadezicuzinufolosimcunoștințeledisparate,acumulatela
anumitedisciplineșinuvalorificămcapacitățispecificeuneimateriiesteimportantsăformăm
preșcolarilorogândireintegratoare.Jucându-selacalculator,copilulestepusînsituațiadea
aplicaîncontextenoișivariatecunoștințeleacumulateanterior.Evaluareacuajutorul
calculatoruluipoatefiutilizatăîndiferitesituații:lasfârșitulunoractivitățifrontale,întimpul
unorjocurididactice,aactivitățilorintegrate,încadrulactivitățilorliberaleseșilaactivitatea
opțională,dacăsedesfășoarălagrupă.Jocuri,cumarfi:„Piti-clicîșialegeomeserie”,„La
fermă”,„Cineștie,câștigă!”,„Cumatematicaînlumeapoveștilor”,„Haila
școală”,”Alfabetul”,„Vreausăștiu”puncopiiiînsituațiadea-șivalorificacunoștințele
acumulateladiferitedomeniidecunoaștere.
Evaluareacuajutorulcalculatoruluiprezintăanumitecaracteristici:
-răspunsurilesuntapreciatecuexactitate,
-timpulutildelucruestegestionatcorect,
-rezultatelesuntconfirmatesauinfirmateimediat,

56-existăposibilitateaabordăriiunuisubiectprintr-unjoc,darcuniveldiferitde
complexitate,faptceoferăsatisfacțiituturorcopiilor.
Dezavantajulacesteimetodeconstăînfaptulcăsemăsoarămultmaigreuabilitățile,
stărileafective,atitudinileșiconduitapreșcolarului.

57CAPITOLULV
CERCETAREAEXPERIMENTALĂ
5.1.Ipotezeleșiobiectivelecercetării
Încercetareadefațăamurmăritsăevidențiezimportanțafolosiriiuneidiversitățide
metodeșitehnicideevaluarearezultatelorșcolarelaactivitățilematematicedesfășurateîn
grădiniță.
Înorganizareașiderulareacercetăriiampornitdelaurmătoareaipoteză:
I1:Primaipotezapleacadelapremisacăfolosireadiverselorformeșimetodede
evaluaretradiționalășiaceloralternativevadeterminacreștereamotivațieișiparticipării
copiilorlaactivitățilematematicedesfășurateîngrădiniță.
I2:Adouaipotezapornestedelaideeacăfolosindcuregularitatemetodeleatat
tradiționalecâtșialternativedeevaluarepreșcolariiîșivorînsușinoilecunoștințesiregulile
matematicecumaimultaușurințășivormanifestanevoiadeaseinformamaimult;
Obiectivelecercetării:
-stabilireaniveluluiinițialdepregătirealpreșcolarilorprinaplicareadetesteinițiale;
-utilizareauneipaletelargideformedeevaluareînprocesulinstructiv-educativ
-evidențiereaefectelorprodusedupăutilizareauneidiversitățidemetodeșitehnicide
evaluaretradiționaleșialternativelaactivitățilematematice;
-evaluareafinalășiînregistrareaprogreselorfăcutedepreșcolari
5.2.Metodeșitehnicidecercetare
Cercetareadefațăesteocercetarepedagogică,realizatălagrupamică,grupălacareeu
lucrez.Cercetareaesterealizatăînconcordanțăcueticaprofesionalășicuparticularitățile
biopsihosocialeindividualealepreșcolarilor,datelepersonalealeacestorafiindconfidențiale,
nefiindprelucratnimicfărăacordulpărințiloracestora.
Înalegereametodelordecercetareamavutînvedereurmătoarele:
-utilizareademetodeobiectivedecercetare,prinintermediulcărorareacțiilecopiilorla
acțiuneadirectăsauindirectăadiferițilorstimuliexternisăpoatăfiobservate,înregistrateși
măsurate;
-utilizareademetodecaresăfacăposibilăabordareasistematicăafenomenului
investigat;

58-folosireaunuisistemcomplementardemetode,caresăpermităinvestigarea
fenomenului,atâtsubaspectulmanifestăriisalegenerale,câtșispecifice.
Pentruaputeaafladacăipotezelecercetăriivorfisaunuconfirmate,amfolositdrept
metodefundamentale,principaledecercetareexperimentulșiobservația.
Experimentulesteînprincipiu,,,unprocedeudecercetareînștiință,careconstăîn
provocareaintenționatăaunorfenomeneîncondițiilecelemaipropicepentrustudierealorși
alegilorcareleguvernează;observațieprovocată,experiență”(Dex,1998).
Situațiaexperimentalăcuprindeansamblupersoanelorșialcondțiilordesfășurării
experimentului.Capersoanepotficercetători,personalulajutătorșisubiecțiiexperimentului,
iarcaobiecteaparaturașimaterialelefolosite.
Aplicareaexperimentuluipedagogicpresupune:
-stabilireaproblemeicercetateșiformulareaipotezeidelucru
-verificareaipotezeiprinintroducereamodificăriiprodusădeaceasta
-prelucrareamaterialuluifapticcareconfirmăsauinfirmăipoteza
Astfel,metodaprincipalădecercetareaconstituit-oexperimentul,iarca,,instrument
decercetare”amfolositfișeledeevaluarecorespunzătoareactivitățilordesfășurate.
Prelucrareainformațieirecoltates-arealizatîndouăvariante:
-prelucrareaprimarăarăspunsurilorlafiecaresarcină;
-prelucrarepentruanaliză,interpretareșiprezentare,încadrulcăreias-aufolosit
comasăridecoduri.
Metodaobservațieipresupuneurmărireasistematicăafapteloreducaționaleașacumse
desfășoarăeleîncondițiiobișnuiteși„constăînpercepereaintenționată,planificatăși
sistematicășiînconsemnareaobiectivășifidelăamanifestărilorcomportamentale,
individualeșicolectivealesubiecțilorimplicațiîncâmpuleducației,încondițiinaturale,în
momentulproduceriișiînfluxulnormalaldesfășurăriilor”(Voiculescu,F.,).
Amefectuatobservațiedirectă(fărăintermediarîntresubiectșicercetător)șiindirectă
(examinareaunordocumente,mărturiialefenomenului).
Amcreatsituațiiîncarecadruldidacticaavutroluldeobservatorexteriorfenomenelor
sauroluldeobservatorparțialimplicat,darșitotalimplicatînsituațiaobservată.Am
completatfișeledeobservațiealepreșcolarilorcuinformațiiobținuteîntimpulactivităților
matematice,darșicaietuldeobservațiicudateleculeseîntimpulprocesuluideobservare.
Folosireaobservațieiaimpusproiectareaînprealabilaunuiplandeobservațiecu

59precizareaobiectivelorurmăriteșiacadruluidedesfășurare;s-aucreatcondițiile
necesarepentruoferiuncadruadecvatpentrudesfășurareanaturalăafenomenelorobservate.
Înrealizareafișeideobservațieamurmărit:descriereacontextului,descriereaparticipanților,
descriereaobservatorului,descriereaacțiunilorșiconduitelorparticipanților,interpretarea
situației,interpretărilealternativealesituației,notareașiexplorareapropriilortrăiriși
sentimente.
Analizaproduseloractivității,înurmatestelorrealizatedepreșcolarilaactivitățile
matematicedesfășurateamobținutdatedesprenivelulșicalitateacunoștiințelor,potențialul
creativ,capacitateadeconcentrareaatenției.
Produseleactivitățiireprezintărezultatelefizicealeactivitățilorcopiilorrealizatedeei
încadrulsauînlegăturăcuprocesuldeînvățământ.Produsulactivității„sintetizeazăfoarte
bineuncomplexdecaracteristicicareincludedomeniulcognitiv(cunoștințe,capacități),
domeniulmotivațional-atitudinal(motivații,interese,atitudini)șidomeniulpsihomotor,de
aplicareșiexecuție(deprinderi,abilitățimotorii)”,(Voiculescu,F.,).
Înprelucrareașiinterpretareadatelorcercetăriiamutilizaturmătoarelemetode
matematico-statistice:
-tabeleanalitice;
-tabelesintetice;
-reprezentărilegrafice;
-histograma;
-diagramaaureolară.
53.Organizareașidesfășurareacercetării.Etapelecercetării
Cercetareacutema,,Strategiievaluativeutilizateînactivitățilematematicedingrădiniță”a
fostrealizatălagrupamicădelaGrădinitaPN.siPP.Nr.1dinorașulPetrilaînanulșcolar
2016-2017,semestrulIșisemestrulalII-lea.Grupulexperimentalafostconstituitdin21de
subiecțidincare10feteși11băiețicuvârstecuprinseîntre3și4ani.S-alucratcuunsingur
grup,fărăcompararecuungrupdecontrol.Grupulexperimentalafostînsăurmăritpeîntreg
parcursulevoluțieiluiinceletreietape,comparându-selafinalrezultateleobținuteînetapa
finalăcuceainițială
Cercetareaexperimentalăacuprins3atape:
-Etapainițială(constatativă).Evaluareainițială

60Etapainițialăaexperimentuluis-adesfășuratînperioada19.09.2016-30.09.2016,dela
începutulanuluișcolar2016-2017prinverificărioraleșitestulinițial(Anexa1).Rezultatele
obținutelaprobeleinițialeaufurnizatinformațiidesprenivelullacareseaflăpreșcolariila
începutulanuluișcolarlaactivitățilematematice.
Realizareaefectivăacercetăriiîncepecutestareaniveluluicunoștințelormatematicela
începutulanuluișcolar,planificându-seastfelevaluăriinițiale.Evaluărileaufostrealizatesub
formădejocurididacticeșifiședeevaluare.
-Etapaexperimentalăs-adesfășuratînperioadaoctombrie2016-mai2017.
Înaceastăperioadăaufostaplicatediversemetodeșitehnicideevaluareacunoștințele
preșcolarilorlamatematică.S-auefectuatșiobservăriîntimpulactivitățilormatematiceorale
asupracomportamenteloracestora,asupracapacitățiiacestoradea-șimențineatenția
voluntarăvie,asuprarezultatelor,aproduselorobținuteînurmaactivităților.
-Etapafinalăs-adesfășuratînperioada6.06.2017-16.06.2017,încadrulacesteia
aplicându-seprobedeevaluarepentruastabiliprogresulpreșcolarilorșimodulîncareau
evoluatdelatesteleinițiale(Anexanr.3).
5.4Metodedeprelucrare,interpretareșiprezentareadatelorcercetării
Experimentulafurnizatdatedeordincantitativșicalitativ,cumaimaregradde
precizie;dateleaufostconcludente,prelucrateșiinterpretatecuajutorulmetodelorși
tehnicilorstatistico–matematice.Înordonareașigrupareadateloramapelatlaurmătoarele
tehnicistatistico-matematice:tabelecentralizatoarederezultate–analitice(consemnarea
rezultatelorindividualealegrupuluiexperimental)șisintetice(grupareadatelormăsurate);
formedereprezentaregrafică:histograma,poligonulfrecvențelorșidiagramaareolară.
Încadrulcercetării,metodeleutilizatenuaufostaplicateizolat,cis-aucompletat
unelepealtele,obținândastfelinformațiicorecte,obiective,concrete.
Caracteristicilegrupuluilacareamfacutreferireincercetare:
Repartizareanumaruluidesubiectipesexe:
Tabelnr1.Grupamică
TOTALSUBIECTI FETE BAIETI
21 10 11
Analizașiinterpretareadatelor
Evaluareainițialăs-aefectuatlaînceputulanuluișcolar2016-2017(perioada
19.09.2016-30.09.2016)șiastabilitniveluldepregătirealpreșcolarilor,înacelmoment,

61condițiileîncareaceștias-aupututintegraînactivitateaceaurmat,îndeplinindastfelo
funcțiepedagogicăprioritarpredictivă.Acesteevaluăriaufostrealizatesubformădejocuri
didactice(anexa1)șifișe(anexa2).
Obiectiveleevaluăriiîncadrultestuluiinițialaufosturmătoarele:
O1sărecunoascăpozițiilespațiale:sus,jos,,pe,sub;
O2sădescrieojucărie,precizândculoarea,forma,mărimea,lungimea,grosimea;
O3săidentificeasemănări-deosebiriîntredouăjucării(formă,mărime,culoare,lungime);
O4săașezeperafturijucăriile,respectândcerințaeducatoarei,sus,jos,pe,sub;
O5săîncercuiascăobiecteledejos;
O6săcolorezeobiecteledesus;
O7săcolorezemulțimeaobiectelormici;
O8săcolorezemulțimeamorcovilorgroși;
Amînregistratrezultateleobținutedeprescolarilatestulinițialîntabele
centralizatoareanaliticeșisintetice:
Tabelul2.Reprezentaretabelarăarezultatelorînurmatestăriiinițiale:
Nr.crt Numeleșiprenumele Comportamente
A-atinse
D-îndezvoltare
S-necesităsprijin
1. C.AMD
2. CAS
3. CRS
4. CDA
5. DMD
6. FPS
7. GDA
8. IAA
9. LMS
10. MAD
11. MFD
12. MDS
13. MAPD

6214. PAS
15. NFD
16. NDD
17. RBD
18. SAA
19. TMD
20. TDS
21. ZIA
Tabelul3.Reprezentaretabelarăafrecvențeicalificativelorobținuteînurmatestăriiinițiale:
Comportamente Frecvența Procent
A 5 23.81%
D 9 42.86%
S 7 33.33%
Amreprezentatgraficdateledintabelelecentralizatoarerealizândhistogramă,poligon
defrecvențășidiagramecirculareînsectoare,astfel:

63

64Evaluareafinalăs-adesfășuratînperioada6.06.2017-16.06.2017.Anexa2-probade
evaluarefinală.
Obiectiveleevaluăriiîncadrultestuluifinalaufosturmătoarele:
O1săconstituiemulțimideobiectedupăcriteriuldiferențeidintregenșispecie;
O2sădiscriminezeșisănumeascăculori(roșu,galben,albastru,etc);
O3săidentificeșisănumeascăpozițiișirelațiispațialerelative(sus-jos,înfață-în
spate,etc);
O4sădiscrimenezeșisănumeascăformegeometrice(pătrat,cerc,etc);
O5sădiscrimenezeșisănumeascămărimi(mic,mare);
O6săformezemulțimi,prinîncercuire,dupăuncriteriudat(formă,culoare,mărime);
O7săordonezecrescătorsaudescrescătorobiecte,dupămărime;
O8săsăapreciezeglobalcantitateamulte-puține,unul–maimulte;
O9sănumereconștientînlimitele1-3.
Rezultateleobținutedeelevilatestulfinalîntabelecentralizatoareanaliticeșisintetice
sunturmătoarele:
Tabelul4.Reprezentaretabelaraarezultatelorinurmatestariifinale:
Nr.crtNumeleșiprenumele Comportamente
A-atinse
D-îndezvoltare
S-necesităsprijin
1. C.AMA
2. CAS
3. CRS
4. CDA
5. DMA
6. FPA
7. GDA
8. IAA
9. LMA
10. MAD
11. MFD

6512. MDA
13. MAPA
14. PAA
15. NFD
16. NDA
17. RBD
18. SAA
19. TMA
20. TDA
21. ZIA
Tabelul5.Reprezentaretabelaraafrecventeicalificativelorobtinuteinurmatestariifinale:
Calificativ Frecvența Procent
S 2 9.52%
D 4 19.05%
A 15 71.43%
Determinândvaloareacentralăprinstabilireadominanteiobservămcăfrecvența
maximăeste15,decidominantaesteA(comportamentaatinse).
Reprezentareagraficăadatelordintabelelecentralizatoare:histogramă,poligondefrecvență
șidiagramecirculareînsectoare.

66

67
Porninddelaacestedate,mi-amorganizatactivitateapeparcursulîntreguluian
școlarînscopuleficientizăriidemersuluididacticșialoptimizăriirezultatelorșcolare.Am
acordatoatențiesporităeliminăriilacunelorînpregătireacopiilorprinlucrudiferențiat,
alternândactivitateafrontalăcuceapegrupe,utilizândcalculatorulșijocurilepecalculator,
diversificândgamadeexerciții,insistândpecooperare,colaborare,utilizareametodelor
interactive,adecvândmetodologiadidacticălaposibilități,lafonduldecunoștințeși
deprinderi,stimulândparticipareaefectivălaactivitateafiecăruicopil.
Înacelașitimp,amurmăritcreareasuportuluiafectivnecesarparticipării
eficientelalecții,prinstimulări,aprecieripozitiveîncazdereușită,jocuri,concursuri,
implicareacopiilorcuproblemeînactivitățipeechipeîncaresăîșiaducășieiaportul,
dându-leposibilitateadeaprindeîncredereînforțelepropriietc.

68Tabel6.Centralizareașireprezentareagraficăarezultatelortestuluideevaluarefinală,
comparativcurezultateletestuluiinițial:
Nr.crt Numeleși
prenumeleComportamentela
evaluareainițialăComportamentela
evaluareafinală
1. C.AMD A
2. CAS S
3. CRS S
4. CDA A
5. DMD A
6. FPS A
7. GDA A
8. IAA A
9. LMS A
10. MAD D
11. MFD D
12. MDS A
13. MAPD A
14. PAS A
15. NFD D
16. NDD A
17. RBD D
18. SAA A
19. TMD A
20. TDS A
21. ZIA A

69Tabelul7.Reprezentaretabelarăafrecvențeicalificativelorobținuteînurmatestărilorinițiale
șifinale:
COMPORTAMENTEFRECVENȚA PROCENTAJ
TEST
INITIALTEST
FINALTEST
INITIALTEST
FINAL
S(Necesităsprijin) 7 2 33,33% 9.52%
D(îndezvoltare) 9 4 42,86% 19,05%
A(Atinse) 5 15 23,81% 71.43%

70
Diagramacomparativăcureprezentareanumăruluidecopiișiacalificativelorobținute
lagrupamicăînurmatestărilorinițialeșifinale.
Diagramaprocentualacomparativăarezultatelortestelordeevaluareinițialeșifinale.

71CONCLUZII
Comparate,rezultateleobținutelatestulinițialșicelfinal,audemonstratcăpetot
parcursulanuluișcolar,prinaplicareametodelortradiționaledeevaluarecâtșipecele
alternative/complementaredeevaluareacunoștințelorpreșcolarilorlamatematică,progresul
înregistratdepreșcolariafostatâtcalitativcâtșicantitativducândlacreștereamotivațieișia
participăriicopiilorlaactivitățieducaționale.
Rezultateleobținuteinurmatestelorfinaleaudusconcluziacămetodeletradiționale
deevaluareareușitsămăsoareîntr-ungradridicatdezvoltareaproceselorintelectuale
(gândire,memorie,imaginație)capacitateadeaplicareacunoștiințelorînsituațiinoiîn
activitateamatematicăpecândmetodelealternative/complementaredeevaluareaudusla
dezvoltareainteligențeiproductive,aspontaneitățiișicuriozității,găsireadenoisoluțiiprin
stimulareaunuidialogeficientîntreeducatoareșicopii.
Oricenouaachizițiematematicaaavutlabazaachizițiileprecedente.Copiiiși-au
manifestatdorințadeacunoaștelucrurinoi,audemonstratcăsuntîncrezătoriînforțele
proprii,curajoși,perseverențisăcontinuesinguriîncăutareasoluțiilor.
Înevaluareafinalăseiauînconsiderareșirezultateleobținuteprintoateformelede
evaluare,înacestfelajungându-selaoevaluaremaiobiectivă,princorelareaerorilorde
apreciereoperatepeparcurs.Estimărilefinalepotconstituiunmijlocdediagnosticșipotsă
furnizezeinformațiirelevantepentruameliorareastrategieideînvățare.Toateformelede
evaluaretrebuieutilizateîntr-unsistemînchegat,echilibrat,pentruobținemaximulde
informațiiasuprastadiuluidedezvoltareîncareseaflăuncopillaunmomentdatșiasupra
progresuluirealizatșipentrualuadeciziicorecteprivindrecuperareaunorrămâneriînurmă
saudezvoltareaunorcapacități.
Deoarecelaaceeașiperioadădevârstăpreșcolariiprezintăsensibilediferențede
pregătire,deaptitudinișiatitudini,seimpuneadaptareașidiferențiereaactivizăriilor,
respectivdozareaintensității,adurateișinaturiiefortuluipecaretrebuiesă-lefectuezeîn
diferiteetapealeuneiactivități.
Putemspunecăfolosireametodelortradiționaledeevaluarecâtșiacelor
alternative/complementareauantrenatîntr-omaimaremăsurăcopiii,i-audeterminatsăse
implicemaimultînprocesuldeînvățaredarșiînceldeevaluare.
Înconcluzie,prinaplicareametodelortradiționaledeevaluarecâtșiacelor
alternative/complementaredeevaluareacunoștințelorpreșcolarilorlamatematicăcontribuie

72lacreștereamotivațieipentruînvățare,socializare,pentrupregătireșiadaptarepentruetapa
următoare,favorizândunicitateaidentificăriicopilului.
Concluziafinalălacareamajunsînurmacercetăriiestecăevaluareaobiectivăși
continuăprinmetodetradiționaleșialternativetrebuieaccentuatădeoarecegrădinițatrebuie
săpregăteascăcopiicupersonalitățiintegraleșiintegrabileînsistemuldeînvățământși
societate.

BIBLIOGRAFIE
1.BacheH.,MateiașA.,PopescuE.,ȘerbanF.,Pedagogiepreșcolară.Manualpentrușcolilenormale,
EdituraDidacticășiPedagogică,București,1994
2.Beraru,G.,Neagu,M.,Activitățimatematiceîngrădiniță-Îndrumarmetodologic,EdituraASS,
Iași,1995
3.Burcă,A.,Strategiideevaluareutilizateînînvățământulpreșcolar,RovimedPublishers,
Bacău,2012;
4.Cerghit,I.,Metodedeînvățământ,EdituraPolirom,București,2006;
5.Claparède,E.,Psihologiacopiluluișipedagogiaexperimentală,EdituraDidacticășiPedagogică,
București,1975
6.Colceriu,L.,Psihopedagogiaînvățământuluipreșcolar–sintezădemateriale,2008
7.Cucoș,C.,Teoriașimetodologiaevaluării,EdituraPolirom,Iași,2012
8.Dumitrana,M.,Activitățilematematiceîngrădiniță,EdituraCompania,București,2002
9.Galperin,P.I.,Studiidepsihologiaînvățării,EdituraDidacticășiPedagogică,București,1975
10.Glava,Al.,Glava,C.,Introducereînpedagogiapreșcolară,EdituraDaciaEducațional,Cluj-
Napoca,2002
11.Iucu,R.,Păun,E.,EducațiapreșcolarăînRomania,EdituraPolirom,București,2002
12.Lespezeanu,M.,Tradiționalșimodernînînvățământulpreșcolar–ometodicăaactivităților
instructic-educative,ColecțiaDidacticaEsențial,București,2007
13.Neagu,M.,Petrovici,I.,Elementededidacticamatematiciiîngrădinițășiînvățământulprimar,
EdituraPim,Iași,2002

18.Niculescu,R.M.,Lupu,A.D.,Pedagogiapreșcolarășiașcolaritățiimici,2007
19.PăduraruV.șicolaboratorii,Activitățimatematiceînînvățământulpreșcolar-Sinteze,Editura
Polirom,Iași,1999
20.Piajet,J.,Psihologiainteligenței(traducere),EdituraȘtiințifică,București,1963
21.Piajet,J.,Inhelder,B.,Psihologiacopilului,Troisiemedition,PressesUniversitairesdeFrance,
Traducerea:DanRăutu.EdituraDidacticășiPedagogică,București,1969
22.Trif,L.,Pedagogiaînvățământuluipreșcolarșiprimar,Ed.Eurostampa,Timișoara,2008
23.Verza,E.,Psihologiavârstelor,Ed.Hyperion,București,1993
24.Vigotski,L.S.,Operepsihologicealese(traducere),EdituraDidacticășiPedagogică,
București,1972
25.Voiculescu,E.,PedagogiePreșcolară,edițiaaII-arevizuită,EdituraAramis,București,2003
26.***,Curriculumpentruînvățământulpreșcolar(3-6/7ani),2008
35.***,Metodicaactivitățilorinstructiv-educativeînînvățământulpreprimar,Editura
DidacticaNova,Craiova,2007
36.www.didactic.ro
37.https://piciculipici.files.wordpress.com/2012/02/lucrare-metodico-stintifica-pentru-acordarea-
gradului-didactic-i.pdf

Anexanr.1
Probadeevaluareaoperațiilorprematematice(pozițiispațiale,culori,
mărimi,lungimi,grosimi)
Formaderealizare:jocdidactic;
Formadeorganizare:frontală,individuală;
Scop:evaluareapozițiilorspațiale:sus-jos,stânga-dreapta,înfață-înspate,pe
masă-submasă,lângămasă,evaluareacapacitățiiderecunoaștereșicompararea
culorilor,formelor,mărimilor,lungimilor,grosimilor.
Regulilejocului:
Copiiialegojucărieșispunceculoareare,dacăemaresaumică,groasăsau
subțire,lungăsauscurtă.Apoi,îndrumațideeducatoareașeazăjucăria,precizând
undeoașează:pemasă,submasă,lângămasă,etc.
Elementedejoc:Vânzător(educatoarea),magazindejucării,sunetdeclopoțel;
Strategiididactice:
-metodeșiprocedee:explicația,conversația,demonstrația,joculdidactic,exercițiul;
-materialdidactic:fișeindividuale,culori,jucării,undulapcurafturi;
Desfășurareajocului:
Activitateas-adesfășuratsubformaunuijocdidacticcutema“Magazinulde
jucării”.Vânzătoarea–educatoareaareînmagazinulsăuomulțimedejucăriicarede
caremaivariate.Jucărileautoateculorile,mărimidiferite,lungimidiverse.Iar
numărulloreașademareîncâtnicivânzătoareanuîlmaiștie.
Înfiecaredimineațămicuțulmagazinsedeschide,iarcumpărătoriiîncepsă
sosească.Lasemnalulclopoțeluluiuncopilvinelamagazinșicumpărăojucărie.El
trebuiesăîiexplicevânzătoareicejucăriedorește,precizândmărimea,culoarea,
forma,lungimeasaugrosimea.
Ex.“Așdorisăcumpărursulețulmare,maro,cupicioarescurteșigroase.Este
așezatperaftuldesus”.
Deoarecejucăriilesuntfoartemulte,vânzătoareanugăseștedefiecaredatăde
laînceputjucăria,așacăîisolicităcopiluluiexplicațiisuplimentare(pentrurealizarea
decomparații):
Ex.“Cumestejucăriaaleasădetinefațădeceaaleasădecolegultău?Jucăriaeste
maimare,maimică,mailungă,areaceașiculoare”.

Lasfârșitjucăriilerămasetrebuiearanjateperafturi.Deoareceeducatoareanu
reușeștesingură,eaeajutatădecopiisăașezejucăriilerămaseperafturi:ex.peraftul
desus,jucăriilemari,peceldelamijlocjucăriilelungi,peceldejos,jucăriilegroase.

Anexanr.2
Nume:________________
EVALUAREINIȚIALĂ
DOMENIULȘTIINȚĂ
1.Coloreazăciupercamică.
2.Coloreazămorcovulgros.

3.Coloreazăobiecteledindreapta.
4.Încercuieșteobiecteledejos.
5.Coloreazăobiecteledesus.

Anexanr.3
Nume____________________________
FISAEVALUAREFINALA
DOMENIULȘTIINȚĂ-MATEMATICĂ
1.Formeazămulțimideelementedeacelașifel.Încercuieștecifracarenearatăcâteumbrelesunt.
123
2.Numesteformelegeometrice!.Coloreazacerculcugalben.
3.Numestemarimileformelorgeometrice!.Coloreazaformageometricamijlociecualbastru.
4.Numesteformageometricaaflataladreaptacercului!Coloreazaformageometricacurosu.

5.Numărăcrescătorșidescrescătorpânăla3!
6.Cecifrăsepotrivește?Încercuieștecifracorespunzătoarenumăruluideobiectedinfiecarechenar!
0123 01230123 0123 01230123 01230123

Anexanr.4
Grupamică
Educatoare:BirlutElena
Gradinița“PN.siPP.ne1Petrila
Proiectdeactivitate
Data:
Durata:15minute
Activitatea:Elementedematematică
Tema:Numeresinumerație
Subiectul:Numeratiainlimitele1-3
Tipuldeactivitate:verificaresiconsolidaredecunostinte
Formaderealizare:Jocdidactic:“Câtejucariilocuiescincasuta”
Obiectivcadru
Dezvoltareacapacitatiideaintelegesiutilizanumerelesicifrele.
Obictivdereferinta
Sanumeredela1la3recunoscandgrupelecu1-3obiectesicifrelecorespunzatoare.
Obiectiveoperationale
O1-Saformezegrupecu1-3obiectenumarandu-le;
O2-Saraportezecorectcantitatealanumar;
O3-Sarecunoascasisadenumeascacorectcifracorespunzatoarenumaruluideobiecte;
O4-Saasezeatateaobiectecatesuneteaude.

Sarcinadidactica
Numarareaobictelorinlimitele1-3,asociereacantitatiilanumarsiinvers.
Reguliledejoc
Saastepteintr-osarcinadata;
Saascultecuatentienumaruldesunete(bataidinpalme);
Saraspundaatuncicandesterugat.
Elementedejoc
Aplauze,manevrareamaterialuluidat,semnaleauditive,MascotaArlechino.
Strategiadidactica
Metode:deomonstratia,explicatia,exercitiul,problematizarea.
Procedee:jocul,instructajulverbal.
Materialdidactic
Jucarii;casuta;Mascota-Arlechino;cosuletecumaterialmarunt;cifre;bagheta.
Bibliografie
Programaactivitatilorinstructiv-educativingradinitadecopii,Bucuresti2005
NeaguM.BeraruG.Activitatimatematiceingradinita,indrumatormetodic,EdituraASS1995
Ghid“Orientativmetodologic”C.C.D,Galati2006

Evenimentul
didacticConținutulștiințific
Strategia
DidacticaEvaluarea
Activitatea
EducatoareiActivitaea
Copilor
Moment
organizatoricPregatesccadrul
ambientalsimaterialul
didacticnecesar.
CaptareaatentieiAparemascota
Arlechinosilespune
copiilorca
le-aadusocasutasase
joacecuea.Staupescaunelesi
asculta. Frontal Stimulareaverbala
IntuireamaterialelorSevorintuimaterialele
existentepemasuta. Intuiesc
materialele.Frontal
IndividualObservarea
comportamentuluicopiilor
Anuntareatitlului
joculuisia
obiectivelorSevaanuntajoculpe
careilvomjuca
impreuna.
Seprezintaobiectivele
intermeniiaccesibili
copiilor.Asculta.
Retinsarcinilece
levoraveade
indeplinitFrontal Observarea
comportamentuluicopiilor
Dirijareaverificarii
cunostiintelorExplicatiasidenumirea
jocului.
Sevaexplicasarcina
didacticaajocului,
precizandu-seactiunile
pecaretrebuiesale
efectuezecopiiipentruAscultasarcina
joculuiretinand
actiunilepecare
trebuiesale
efectueze.Jocul
Explicatia Stimulareaverbala

realizareasarcinii.
Seprecizeazaregulile
cetrebuierespectatein
joc.
Seprezintasarciniilepe
variante:
VariantaI
Sedeschidecasuta.
Aranjareaobiectelorpe
grupe.
VariantaaII-a
Aseazagrupaindicata
numarandobiectelesile
aseazalacifra
corespunzatoare.Scotogrupa
indicatasioaseaza
pemasuta.Apoi
numaraobiectele
dingrupa.
Numaragrupacu
1obiect
2obiecte
3obiecte
(diferitejucarii)
Leaducindreptul
cifrei
corespunzatoare.Demonstratia
Explicatia
Exercitiul
Demonstratia
ExercitiulAnalizaactiunilorsi
raspunsurilor
Corectareaindividualaa
greselilor
Analizaactiunilorsi
raspunsurilor

Problematiza-rea
EvaluareaVariantaaIII-a
Dincosuletvorscoate
atateaobiectecatebatai
dinpalmevorauzi(sau
altfeldesunete).Scotuncerculet
dacaaudobataie
dinpalme(sauun
sunet)
Antrenaticu
elementedejoc.Exercitiul
Problematiza-rea
Observatia
ExplicatiaAnalizaactiunilorsi
raspunsurilor
Incheieraactivitatii“MascotaArlechino”
apreciazamoduldejoc
sicomportareal
copiilor.Sevorda
stimulenteAscultaaprecierile
PrimescstimulenteFrontal
IndividualEvaluarea

Anexanr.5
Fisadeobservatiecurentă
Numeleprescolarului:
Grupa:Mica
Datasiloculefectuariiobservatiei:anulscolar2016-2017,saladegrupa,semestrulIsisemestrul
alII-lea
IndicatoriObservationali Interpretarepsiho-pedagogica

Anexanr.6
LISTADECONTROL
Numeleprescolarului:
Categoriadeactivitate:Activitatematematica
Obiectivulcadru:Cunoastereasiutilizareacorectaaconceptelormatematicespecificin
comunicareaverbal/activitatedegrup
ATITUDINEAFATADEMUNCA DA NU
Aurmatinstrunctiunile
Acerutajutorcandaavutnevoie
Acooperatcuceilalti
Aasteptatsa-ivinarandulpentruautilizamaterialul
Aimpartitmaterialelecuceilalti
Aincercatactivitatinoi
Adusactivitateapanalacapat
S-aoferitsaiacuvantul
Apastratcuratenialaloculdemunca

Anexanr.7
SCARADECLASIFICARE
ACTIVITATIMATEMATICE
Numelepreșcolarului:
Activitatimatematice INSUFICIENT SATISFACATOR BINE FOARTE
BINE
Motivatie
Creativitate
Initiativa
Curiozitate
Performantascolara
Participareladiscutii
Disciplinaintimpullucrului
Comportamentulgeneralin
clasa

Anexanr.8
Grupamică
Educatoare:BirlutElena
Gradinița“PN.siPP.ne1Petrila
Proiectdeactivitate
Data:
Durata:15minute
Activitatea:Elementedematematică
Tema:Numeresinumerație
Subiectul:Numeratiainlimitele1-3
Tipuldeactivitate:verificaresiconsolidaredecunostinte
Formaderealizare:Jocdidactic:“Câtejucariilocuiescincasuta”
Obiectivcadru
Dezvoltareacapacitatiideaintelegesiutilizanumerelesicifrele.
Obictivdereferinta
Sanumeredela1la3recunoscandgrupelecu1-3obiectesicifrelecorespunzatoare.
Obiectiveoperationale
O1-Saformezegrupecu1-3obiectenumarandu-le;
O2-Saraportezecorectcantitatealanumar;
O3-Sarecunoascasisadenumeascacorectcifracorespunzatoarenumaruluideobiecte;
O4-Saasezeatateaobiectecatesuneteaude.

Sarcinadidactica
Numarareaobictelorinlimitele1-3,asociereacantitatiilanumarsiinvers.
Reguliledejoc
Saastepteintr-osarcinadata;
Saascultecuatentienumaruldesunete(bataidinpalme);
Saraspundaatuncicandesterugat.
Elementedejoc
Aplauze,manevrareamaterialuluidat,semnaleauditive,MascotaArlechino.
Strategiadidactica
Metode:deomonstratia,explicatia,exercitiul,problematizarea.
Procedee:jocul,instructajulverbal.
Materialdidactic
Jucarii;casuta;Mascota-Arlechino;cosuletecumaterialmarunt;cifre;bagheta.
Bibliografie
Programaactivitatilorinstructiv-educativingradinitadecopii,Bucuresti2005
NeaguM.BeraruG.Activitatimatematiceingradinita,indrumatormetodic,EdituraASS1995
Ghid“Orientativmetodologic”C.C.D,Galati2006

Evenimentul
didacticConținutulștiințific
Strategia
DidacticaEvaluarea
Activitatea
EducatoareiActivitaea
Copilor
Moment
organizatoricPregatesccadrul
ambientalsimaterialul
didacticnecesar.
CaptareaatentieiAparemascota
Arlechinosilespune
copiilorca
le-aadusocasutasase
joacecuea.Staupescaunelesi
asculta. Frontal Stimulareaverbala
IntuireamaterialelorSevorintuimaterialele
existentepemasuta. Intuiesc
materialele.Frontal
IndividualObservarea
comportamentuluicopiilor
Anuntareatitlului
joculuisia
obiectivelorSevaanuntajoculpe
careilvomjuca
impreuna.
Seprezintaobiectivele
intermeniiaccesibili
copiilor.Asculta.
Retinsarcinilece
levoraveade
indeplinitFrontal Observarea
comportamentuluicopiilor
Dirijareaverificarii
cunostiintelorExplicatiasidenumirea
jocului.
Sevaexplicasarcina
didacticaajocului,
precizandu-seactiunile
pecaretrebuiesale
efectuezecopiiipentruAscultasarcina
joculuiretinand
actiunilepecare
trebuiesale
efectueze.Jocul
Explicatia Stimulareaverbala

realizareasarcinii.
Seprecizeazaregulile
cetrebuierespectatein
joc.
Seprezintasarciniilepe
variante:
VariantaI
Sedeschidecasuta.
Aranjareaobiectelorpe
grupe.
VariantaaII-a
Aseazagrupaindicata
numarandobiectelesile
aseazalacifra
corespunzatoare.Scotogrupa
indicatasioaseaza
pemasuta.Apoi
numaraobiectele
dingrupa.
Numaragrupacu
1obiect
2obiecte
3obiecte
(diferitejucarii)
Leaducindreptul
cifrei
corespunzatoare.Demonstratia
Explicatia
Exercitiul
Demonstratia
ExercitiulAnalizaactiunilorsi
raspunsurilor
Corectareaindividualaa
greselilor
Analizaactiunilorsi
raspunsurilor

Problematiza-rea
EvaluareaVariantaaIII-a
Dincosuletvorscoate
atateaobiectecatebatai
dinpalmevorauzi(sau
altfeldesunete).Scotuncerculet
dacaaudobataie
dinpalme(sauun
sunet)
Antrenaticu
elementedejoc.Exercitiul
Problematiza-rea
Observatia
ExplicatiaAnalizaactiunilorsi
raspunsurilor
Incheieraactivitatii“MascotaArlechino”
apreciazamoduldejoc
sicomportareal
copiilor.Sevorda
stimulenteAscultaaprecierile
PrimescstimulenteFrontal
IndividualEvaluarea