NUME si PRENUME: Gioca I Vasilica Ana (Popescu ) [630027]

NUME si PRENUME: Gioca I Vasilica Ana (Popescu )
Anul de studii : III
Disciplina : Psihologia P ersonalitatii .

2. Formarea si dezvoltarea trasaturilor caracteriale in mediul scolar.
Alegeti un tip temperamental si enumerati 3 trasaturi caracteriale care pot fi formate cu usurinta (a) si 3 care pot fi formate cu dificultate (b).
Apoi, precizati si detaliati o activi tate didactica prin acre sa dezvoltati la copil un a dintre cele 3 trasaturi corespunzatoare lui (a) ; similar,
detaliati o activiate prin care sa dezvoltati la (acelasi) copil una dintre cele 3 trasaturi corespunzatoare lui (b).

„ Soarta unui om este caracterul sau ” –Heraclit

Termenul caracter isi are ori gine a in vechea greaca si insea mna tipar, pecete , mod de a fi . Caracterul se refera la acele trastur i care descriu modelul de a fi,
de a se comporta, atitudinile, convingerile, profilul moral al unei persoane.
Daca temperam entul este neutral, nu implica orientari valorice, si consta in pa rticularitati dinamico – energetice , caracter ul este incarcat valoric si desc rie
profilul psihomoral al omului, cuprinde trasauri care caracterizează felul în care omul se relaționează cu ceilalți oameni, cu societatea în ansamblu, cu activitatea sa
cea mai semnificativă și ca re îi definește locul printre ceilalți, cu propria persoană. Temperamentul este inascut. Ca rcterul se dobandeste prin modelare socio
culturala. Carcterul este alcatuit din trasaturi care se desfasoara pe un continuum, de la pozitiv la negativ. Toti oamneii a u caracter dar orientat valoric intr -o
maniera diferita. Cracterul este compo nenta relationala, adica stimuleaza si declanseaza exprimarea de atit udini, manifestarea de gesturi si actiuni care il pun pe
individ in legatura cu ceilalti oam eni si cu societatea in intregul ei.
Johann Amos Comenius a scris: „Omul trebuie format ca s ă devină om. ” Omul se naște cu un mare potențial de aptitudini, dar trebuie format, altfel crește
deformat. Fiecare om ar trebui să -și dea seama de acest mare adevăr și să -și cunoască caracterul său .
Caracterul se formează și se structurează în contextul relațiilor ce apar și se dezvoltă între copil și adulți. Inițial, copilul intră în mod practic într -o rețea de
relații normale, alcătuind ceea ce se numește un câmp formativ. Imediat dupa nastere, copilul intra in procesul invatarii sociale pe cai foarte variate. In primul
rand, familia, parintii vor incuraja comportamentele dezirabile si le vor sanctiona pe cele indezirabile. Copilul va invata r epede ca un anumit comportament ii
aduce recompensa, lau da, a precierea celor din jur, iar alt comportament provoaca reprosul, pierderea unor beneficii sau chiar sanctiuni mai aspre. Acesta este
mecanismul condi tionarii care are efect in fixarea unor comportamente mai simple, in primii ani de copilarie.
Integrat în chip obiectiv în aceste relații, copilul preia moduri de comportare aprobate, însușindu -și treptat și conținutul lor normativ sub formă de
reprezentări despre ceea ce este “bine” și “rău”, “se poate” și “nu se poate” etc. Datorită recompenselor și penalizărilor ap licate de mediu (familie, grup de
prieteni și colegi de joa că), copilul selectează comportamentele sancționate pozitiv și recompensate social.
Avea dreptate J. Piaget, când afirma că moralitatea copilăriei este moralitatea deprinderii, a obișnuinței. Relațiile și atit udinile privite în timp alcătuiesc un
cuplu rev ersibil: relațiile interiorizate devin atitudini, iar traducerea lor în comportamente, în trăsături de personalitate. În form area trăsăturilor punctul de plecare

2 îl constituie faptele, care, prin exercițiu, dobândesc statornicie, devenind deprinderi și obi șnuințe, ca mai apoi, ele, la rândul lor, tot prin exercițiu și utilizare
continuă să se transforme în trăsături, adică în structuri psihice interne așezate pe fuziunea atitudinilor (motivelor) și mo duri de comportament.
Acest fapt servește drept un argume nt în plus în favoarea productivității principiului unității dintre conștiință și activitate. Trăsăturile de caracter nu numa i ca se
manifestă, dar se și formează prin activitate, reprezentând totodată cauza și efectul comportării reale a omului în situațiil e concrete ale vieții. De exemplu,
sârguința se dezvoltă în procesul unei activități care solicită trăsătura respectivă, generozitatea se formează prin acte de caritate, disciplina – prin însumarea a
numeroase acte de disciplină ș.a.m.d. Omul disciplinat – afirma S.L. Rubinstein – se poartă de obicei disciplinat, dar cum devine el disciplinat? Numai
subordonându -și comportarea în fiecare zi, de fiecare ceas unei discipline riguroase. Dar cel mai scurt și în același timp cel mai exhaust iv răspuns la întrebare a :
Cum apare caracterul și cum se constituie el îl dă proverbul chinezesc : Seamănă fapte și vei culege obișnuințe, seamănă obiș nuințe și vei culege caracter, seamănă
caracter și vei culege destin.
Mecanismul autoritatii constitue o sursa impo rtanta a formar ii caracterului. Autoritatea adultului se impune de la sine, el este purtatorul „adevarului
suprem ”, ceea ce decide el este litera de lege iar neas cultarea se lasa cu sanctiuni. Exercitarea autoritatii merge mana in mana cu mecanismul conditionarii.
Autoritatea trebuie sa treaca spre coparticipare , antrenare a copilului la via ta familiei sau a scolii, la lu area deciziilor prin consultare si nu la impunerea lor cu forta.
Un alt mecanism de formare a cracterulu i este mecanismul imitatiei si al modelului. Copilul va imita si va adopta modele de conduita din mediul lui familial
sau scolar. Se produce un proces de imprimare, de intiparire, de asimilare a acestor modele ce isi pot prelungi efectul pe to ata viata.
Modelul este o sursa puternica de formare a caracterului. Tindem sa ne identificam cu un model, sa i mprumutam din calitatile lui fi e ca sunt pozitive sau
negative. Sunt perioade cand copilul este foarte permeabil la un model. Mai tarziu, prin maturizare intelectuala, morala, sociala, devine mai selectiv si mai critic in
alegerea modelului.
In concluzie, geneza caracterului este legata in primul rand de lumea in care intra coplilul dupa nastere: este o lume plina de reguli, de norme gat a date,
proprii fam iliei, scolii, societatii din ca re face parte . In structura c arcterul ui, se regasesc o varietate de componente, el putand fi considerat mecanismul int egrator
sintetic cel mai import ant al personalitatii. Onestitatea, bunul simt, disciplina, respectarea cuvantul ui dat, punctualitatea, ambitia, perseverenta, colegialitatea,
loialitatea, toleranta, bunatatea sau rautatea, lenea, indisciplina, neseriozitatea, delasarea, modestia, minciuna, capriciul sunt toate trasaturi de caracteriale, sunt
atitudini – valori. Carcterul reuneste ansamblul de atitudini valori definitorii pentru profilu l psihomoral al personalitatii.
Caracterul fiind legat de relatiile sociale ale omului, insusirile specifice lui exprima intotdeauna pozitia unei persoane fata de societate in primul rand. Are prin
urma re structura unei atitudini adica este unitatea dintre cele ce pretu ieste acea persoana si in legatura cu care are convingeri, pe de o parte, si pe de alta parte ,
cu actetele comportamentale si deprinderile prin care in mod voluntar acestea sunt realizate in comportament. Prin urmare, in structur a unei insusiri caracteriale
se vor putea totdeauna identifica subcomponente intelectuale si afective, volitive (M. Zlate, 1994, p. 110) si se vor manifetsa ca atitudini, vor alcatui o strucura de
atitudine. In sens general atitudinea este o reactie, un gest, o anumita pozitie fata de ceva” (P. Popescu Neveanu, 1969, p. 162) care se exteriorizeaza si de aceea
poate fi si o manif estare comportamnetala. Dar trebuie facuta totdeauna, deosebirea din tre atitudinile circumstanti ale ( E. Avram, 2009, p. 186 ) si cele stabile care
apartin caracterului si care sunt importante nu prin latura exterioara compo rtamentala , ci prin organizarilelor i nterioare, psihice. Cele care sunt un simplu raspuns
la anumite situatii de viata mai mult sau mai putin semnifica tive sunt spontane, situative putin legate de o rganizarile subiecti ve profunde. Cele care ap artin
caracterului sunt stabile, generalizate, declansate din interior, sunt specifice p entru subiect, exprima pozitia acestuia fata de lume si sine
Formarea caracterului este o componenta vitala a educatiei. Formarea caracterului este o pr eocupare a fiecaruia dintre noi, este o preocupare constanta, care
se reg aseste in domeniile scolii: c urriculum, activitati practice , spirituale, scolare sau extrascolare. Elevii sunt expusi la exp eriente in care pot practica formarea
caracterului. Cea mai eficienta metoda de formare a acracterului consta in a -i implica pe elevi in mod activi la discutii si reflectii la nivelul clasei sau in grupuri mici
cu privire la ceea ce ei au invatat, vad in jurul lor, ceea ce li s -a spus si experientele pe care ei le traiesc.

3 Educația nu se referă doar la învățarea unor subiecte precum matematică, engleză și știință. O definiție mai cuprinzătoare a e ducației se adresează și
emoțiilor, personalității și caracterului. Părin ții astăzi caută școli care să -și ajute copiii să devină adulți sănătoși, echilibrați și cu minte civică. Acesta este motivul
pentru care educația pentru formarea caracterului este atât de importantă. Oferă o abordare holistică a învățării și dezvoltării

In mediul sc olar, Copilu l coleric are ca trasatura pr oemineta „lipsa de masura ” in toate manifestarile .

La tipul temperamental coleric se pot identifca cateva trasaturi caracteria le ce se pot forma cu usu rinta : prom ptitudinea, curajul/ indrazneala,
adaptabilitate, spiritul de lider si altele care pot fi educate cu dificultate: rabdarea, autoco ntrolul, agresivitatea/ opunerea .

Proiectul didactic urmator prin activita tile propuse, va ajuta tipul coleric sa isi dezvolte rabdarea si dorinta de implicare in cativitati practice, migaloase .

PROIECT DIDACTIC

EDUCATOARE :
GRUPA : mijlocie
DOMENIUL DE ACTIVITATE: Domeniul om si societate (DOS)
DENUMIREA ACTIVITATII: Activitate Practica
SUBI ECTUL : Peisaj polar
MIJLOC DE REALIZARE: Confectionare
TIPUL DE ACTIVITATE: Formare de pr iceperi si deprinderi

OBIECTIVE GENERALE :
-Educarea rabdarii si implicarea in activitatile practice si migaloase.
-Consolidarea unor abilitati practice specifice nivelului de dezvoltare motrica
-Cultivarea perseverentei, a indemanarii si a increderii in fortele proprii
– Consolidarea deprinderii de a pastra ordinea si curate niea la locul de munca
– Educarea gustului estetic si a capacitatii de a aprecia frumosul

4 OBIECTIVE OPERATIONALE:
O1-sa lipeasca partile componente ale pinguinului, realizate din coala cartonata;
O2- sa lipeasca pe coala bucati din burete, construind banchize de gheata;
O3- sa realizeze un peisaj de la pol prin asamblarea fiecarei componente a lucrarii;
O4-sa aprecieze critic si autocritic lucrarile pe baza unor criterii anuntate .

STRATEGII DIDACTICE:
♦METODE SI PROCEDEE:șexplicatia
șconversatia
șdemonstratia
șexercitiul
♦MATERIAL DIDACTIC: role de carton imbracate in hartie creponata neagra , coli cartonate colorate, lipici, bucati din burete alb,
recompense.
DURATA: 30 minute.

DESFASURAREA ACTIVITATII:

ETAPELE
ACTIVITATII OBIECTIVE
OPERA TIONALE ACTIVITATEA EDUCATOA REI ACTIVITATEA
COPIILOR METODE
1. MOMENT
ORGANIZATORIC

2. CAPTAREA
ATENTIEI

Se asigura conditiile necesare pentru buna
desfasurare a activitatii:
– aerisirea salii de grupa;
– pregatirea materialului necesar
desfasurarii acti vitatii;
– introducerea copiilor in sala de grupa.

Pe masuta din fata grupei va fi descoperit un
peisaj polar, unde se va afla un pingui n
confectionat. Voi prezenta pinguinul – este
Apolodor, pinguinul despre carea am invatat

Copiii asculta, sunt
atenti la povestirea
despre Apolodor.

Conversatia

5

3. ANUNTAREA
TEMEI SI A
OBIECTIVELOR

4. DEMONSTRAREA
MODULUI DE
EXECUTIE

noi o poezie si despre care stim ca s -a dus la
pol, la fratii lui.Insa, el s -a ratacit .. Il arat pe
Apolodor care a urmat un traseu in cautarea
fratilor. S -a intalnit cu ursul polar, care un a
putut sa il ajute, s -a intalnit cu foca, dar nici ea
un stia nimic de fratii lui.
Voi spun e ca acesta este foarte trist pentru ca
si-a pierdut fratii. Insa, el s -a gandit sa le ceara
lor ajutor, pentru ca stiu ca sunt copiii foarte
prietenosi care sigur il vor ajuta.
Pe masa sunt pregatite mai multe materiale din
care se va confectiona pinguin i , banchize de
gheata pe care le vor lipi pe o coala cartonata.
Acestia vor fi fratii pinguinului Apolodor. La
sfarsit fiecare peisaj in parte va fi asamblat
astfel incat , copiii vor realiza un pei saj de la
pol in care se va afla o colonie de pinguini.

Se face intuirea materialului. Cu ajutorul
acestor materiale , vom confectiona fiecare cate
un pinguin.
Se vor face cateva exercitii de incalzire a
mainilor, astfel incat sa fie pregatite pentru
realizarea pinguinilor:
– ne jucam cu bulgari
– facem bulgari
– ne incalzim mainile de frig inchizand si
deschizand pumnii
– scuturam mainile.
Se va face demonstratia modului de asamblare
a fiecarei componenete, atat pentru realizarea
pinguinului cat si pentru realizarea peisajului
final.

Copiii sunt receptivi si
isi exprima acordul in a –
l ajuta pe Apolodor

Copiii observa si
intuiesc materialul.

Explicatia

Exercitiul

Demonstratia

6

5. DESFASURAREA
ACTIVITATII

6. EVAL UAREA

7. INCHEIEREA
ACTIVITATII

O1

O2

O3

O4
Dupa demonstrare si explicatii,
copiii, in grup de cate trei, vor incepe
sa lucreze, trasandu -si mai intai
sarcinile in grup ale fiecarui
copil. Copiii vor fi supravegheati si
ajutati cu explicatii suplimentare
acolo unde e ste cazul.
Copiii vor fi anuntati ca trebuie sa termine
peisajul. Fiecare grup, isi va aseza peisajul
alaturi de celelalte, adunand toti fratii lui
Apolodor alaturi de el.

Peisajul final va fi evaluat de copii.Ei isi vor
evalua lucrarea, dar si lucrarile celorlalti.
Se vor aprecia lucrarile din punct de vedere
estetic si din punctul de vedere al
corectitudinii realizarii lucrarilor.
Pentru ca l -au ajutat pe Apolodor sa isi
gaseasca fratii, acesta fiind foarte fericit, le
trimite cate o imagine cu el.

Copiii confectioneaza in
grupuri de catre trei
pinguinul si asambleaza
elementele pentru
realizarea peisajului de
la pol.

Copiii fac autoevaluarea
si evaluarea.

Copiii primesc
recompensele.

Exercitiul

7 Pentru dezvoltarea curajului , propun urmatorul proiect didactic :

PROIECT DE ACTIVITATE EXTRACURRICULARA

“POMPIER PENTRU O ZI”

8

Argument:
 Nevoia acestei vizite pleaca , de la curiozitatea copiilor cu privire la numarul de telefon 112 , pe care il ctesc pe masinil e de pompieri sau pe
ambulante , dar si la dorinta copiilor de a cunoaste cat mai mult desprre activitatea pompierilor .
 Initierea vizitei la detasamentul de pompieri are ca scop gasirea tuturor raspunsurilor la intrebarile cu privire la numarul de telefon 112 ,
pericolele focului si fumului , utilizarea echipamentelor de protectie si a mijloacelor de interventie adecvate sau care sunt cauzele posibile
pentru producerea unui incendiu.
 Pornind de la premisa ca un viitor cetatean responsabil isi ajuta semenii in anumite situatii critice , ne dorim sa formam un astfel de
comportament civic inca de la gradinita punand astfel bazele unei atitudini de responsabilitate fata de semeni si fata de mediul inconjurator .

9 TITLUL ACTIVITATII :” POMPIER PENTRU O ZI”
TIPUL ACTIVITATII : vizita
OBIECTIVUL ACTIVITATII: Dezvoltarea unor capacitate de comunicare si socializare
Resurse:
Materiale: un aparat foto
Umane : un reprezentant ISU
Financiare: 4 lei costul unui bilet de copil
Parteneri : Detasamentul de Pompieri Otopeni
Durata : 12.02.2020
Rezultate asteptate :
 Largirea orizontului de cunoastere in diverse situatii de viata ;
 Manifestrea unui comportament re sponsabil in situatii de ugenta;
 Educarea trasaturilor pozitive de vointa si de caracter, seriozitate ,re spect fata de semeni si mediul inconjurator , prietenie.
Evaluarea proiectului :
Transpunerea cunostintelor sub forma unui -Joc de rol : “Alo 112 “!
Scop : Sa cunoasca modul de utilizare al apelului de urgenta 112!
Convorbire :
 identificarea unor cauze favorizante de incendii ;
 enumerarea etapelor de actionare in cazul sesizarii unui incendiu, sau a unui fum .
Expozitie tematica cu desenele copiilor : “O zi cu prietenul meu Pompierul”!

10