Nume : Olteanu Simona – Adriana Curs: Concurenta si competitivitate Specializare: Administrarea Afacerilor Internationale 2 1. INTRODUCERE… [624484]

1

POLITICA IN FAVOAREA
COMPETITIVITATII
– AGENDA LISABONA –

Nume : Olteanu Simona – Adriana
Curs: Concurenta si competitivitate
Specializare: Administrarea Afacerilor Internationale

2
1. INTRODUCERE

Competitivitatea este un proces complex, îndelung dezbătut de economiștii din întreaga lume.
El exprimă la un nivel general capacitatea firmelor, persoanelor, economiilor, regiunilor de a
se menține în competiția derulată la nivel intern și internațional și de a obține avantaje
economice din acestea.
Uniunea Europeană are preocupări specifice în domeniul creșterii competitivității
organizațiilor prin promovarea calității, creând cadrul legislativ și instituțional pentru
atingerea acestui obiectiv. Se poate constata că Uniunea Europeană se orientează spre
promovarea unei politici ambițioase în domeniul calității, care să facă posibilă creșterea
substanțială a comp etitivității economiei Statelor Membre. Pentru a avea o politică a calității
la nivelul întreprinderii sunt imperios necesare strategii și tactici bine fundamentate sub
aspectul scopurilor și obiectivelor urmărite și al resurselor necesare. Strategiile pri vind
calitatea într -o întreprindere reprezintă un ansamblu de decizii clare privind operațiuni și
acțiuni, posibilități și aranjamente stabilite pentru alocarea și utilizarea resurselor disponibile
în vederea atingerii unor obiective și scopuri privind obț inerea de oportunități sporite în
mediul concurențial. Elaborarea strategiilor este complexă, misiunea calității fiind de a face
față concurenței.

2. STRATEGIA LISABONA 2000

Strategia Lisabona (Agenda Lisabona/Procesul Lisabona) reprezintă un set de obiective,
domenii prioritare de actiune, t inte și măsuri, pentru orientarea politicilor europene de creș tere
economică și ocupare a fort ei de muncă către realizarea obiectivului strategic al Uniunii
Europene de a deveni cea mai competitivă și dinamică eco nomie bazată pe cunoaștere.
Strategia Lisabona a fost adoptată de către Consiliul European extraordinar de la Lisabona,
din 23 -24 martie 2000 și reînnoită de către Consiliul European de la Bruxelles din 22 -23
martie 2005.

3
Obie ctivele Strategiei Lisabona sunt:
• dezvoltarea unei economii dinamice, bazate pe cunoaștere;
• intensificare ratei de creștere economică;
• creșterea gradului de ocupare al forței de muncă;
• modernizarea sistemului de protecție socială;
• promovarea dezvoltării durabile și a p rotecției mediului.

Strategia are opt componente, fiecare cu efecte semnificative asupra competitivității naționale:
1. crearea unei societăți informaționale, accesibile tuturor;
2. crearea unei arii europene a inovării, cercetării și dezvoltării;
3. liberalizarea pieței unice și întărirea politicii în domeniul concurenței și a ajutoarelor de
stat;
4. construirea unor rețele industriale (de infrastructură) în domeniul telecomunicațiilor,
utilităților și transporturilor;
5. crearea unor servicii fina nciare eficiente și integrate;
6. îmbunătățirea politicii sociale prin creșterea gradului de pregătire a forței de muncă,
scăderea șomajului și modernizarea mecanismelor de protecție socială;
7. asigurarea unei dezvoltări durabile.

Unul din scopurile strategiei Lisabona este asigurarea unei forțe de muncă calificată, bine
pregătită și competitivă. În același timp, Agenda Lisabona face legătura între formarea unei
forțe de muncă calificate, bine pregătite și flexibile și pregătirea continuă și încuraja rea
populației să se înscrie la programe de educație superioară, instruirea angajaților de către
companii. în paralel, un obiectiv important al Agendei este de a moderniza sistemele europene
de protecție socială, dintre care unele tind să devină nedurabile pe termen lung și să creeze
presiuni asupra finanțelor publice. Sistemele de pensii în particular trebuie reformate pentru a
evita deficitele care determină scurgerea unor resurse importante de la alte priorități cum ar fi
investițiile în capitalul uman.
Dar scopurile stabilite în Agenda Lisabona au fost atinse doar parțial sau deloc. Consiliul
European de la Bruxelles, din martie 2004, a invitat Comisia să conducă realizarea unei
analize privind evoluțiile înregistrate în intervalul 2000 -2004. Comisia a încredințat aceasta
sarcină lui Wim Kok, fost prim -ministru al Olandei, care a coordonat activitatea grupului la

4
nivel înalt. Grupul s -a reunit de șase ori și și -a prezentat concluziile în noiembrie 2004.
Raportul ajunge la concluzia că rezultatele obținu te până în acel moment de statele membre
sunt relativ dezamăgitoare și că apare ca necesară adoptarea unei noi Agende Lisabona.
Raportul trece în revistă atât provocările externe (competiția internațională, provocarea Asiei –
în special, cea venită dinspre China și India, dar și a SUA), cât și pe cele interne (îmbătrânirea
populației, pe fondul scăderii natalității și creșterii speranței de viață), precum și provocarea
reprezentată de extinderea spre est. Cauzele rezultatelor dezamăgitoare înregistrate în acești
patru ani sunt multiple, decisivă fiind însă lipsa unor acțiuni politice determinante, existența
unei coordonări insuficiente și a unor priorități conflictuale. Economia UE, care crește mult
mai lent decât economia SUA, înregistrează și o productivi tate a muncii mult mai redusă,
cauzele fiind considerate a fi atât investițiile insuficiente pentru cercetare -dezvoltare și
educație, cât și incapacitatea cercetării europene de a transforma inovațiile în produse
comercializabile, persistența unor tehnolog ii industriale medii, dar și a unui număr de ore
lucrătoare pe persoană în continuă scădere.

3. STRATEGIA LISABONA 2005
Deși fostul președinte al Comisiei, Romano Prodi, nu a ezitat să numească strategia Lisabona
drept un „mare eșec”, noul președinte al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, și -a fixat
ca prioritate lansarea unei noi Strategii pentru creștere economică și ocupare a forței de
muncă, document care a fost prezentat la 2 februarie 2005. Abordarea propusă are în vedere
nevoia de a reinstaura dinamismul economiei europene și de a crea condiții pentru relansarea
pieței muncii. Președintele Comisiei a subliniat ne voia urgentă de schimbare în contextul
concurenței globale și a îmbătrânirii populației. Creșterea economică, a subliniat Barroso, se
ridică la 2%, în timp ce în aceeași perioadă SUA au înregistrat un ritm de 3.5% iar economiile
emergente, precum China și India, continuă să progreseze extrem de rapid (Buletin Integrare
Europeană, 9 februarie 2005).
Principalele zece puncte ale programului prezentat de președintele Comisiei, Jose Manuel
Barroso, pentru relansarea Strategiei Lisabona au fost :
ș renunțarea la obiectivul ca UE să devină cea mai competitivă economie din lume, bazată pe
cunoaștere;
ș numirea în fiecare stat membru a unui „domn/doamne Lisabona”;

5
ș alocarea a 3% din PIB pentru cercetare -dezvoltare;
ș asigurarea unor piețe competit ive și deschise în interiorul UE;
ș îmbunătățirea flexibilității pieței muncii prin înlăturarea obstacolelor în calea mobilității
forței de muncă;
ș crearea unui adevărat „Institut European al Tehnologiei”, pentru atragerea celor mai
importanți cercetăto ri din lume;
ș acțiuni în direcția desăvârșirii pieței interne;
ș extinderea și îmbunătățirea infrastructurii europene;
ș înregistrarea de progrese în instituirea unei taxe corporative;
ș modalități mai simple de raportare – anual se va publica numai u n raport Lisabona, la nivel
UE și, respectiv, la nivel național

După primii cinci ani, rezultatele au fost mai degrabă dezamăgitoare. Deși, în ultimii ani,
guvernanții au acționat în sensul reducerii ponderii fiscale sau a restricțiilor de pe piața
muncii , măsurile luate nu au fost suficiente pentru a determina o creștere semnificativă a PIB.
în aceste condiții apare riscul ca insuccesul înregistrat în implementarea Strategiei Lisabona
să ducă la o resurecție a politicilor protecționiste în spațiul UE, car e poate duce însă la
reducerea eficienței economice.
4. STRATEGIA EUROPA 2020
Comisia Europeană a adoptat, la 28 ianuarie 2009, propunerea de actualizare a Liniilor
Directoare Integrate nec esare implementării la nivel nat ional și comunitar a Strategiei
Lisabo na. Documentul include Evaluarea implementării Strategiei Lisabona la nivelul statelor
membre UE si a zonei euro, prec um și Recomandări specifice de t ară. Astfel, Europa 2020
reprezintă strategia UE de creștere economică pentru următorii zece ani. Într -o lume aflată în
permanentă schimbare, UE dorește să devină o economie inteligentă, durabilă și favorabilă
incluziunii . Aceste trei priorităt i se sprijină reciproc și sunt în măsură să a jute UE și statele
membre să obt ină un nivel ridicat de ocupare a fort ei de muncă, de productivitate și de
coeziune socială.

6
PRIORITATILE STRATEGIEI EUROPA 2020
1. Creșterea inteligentă
Presupune îmbunătătirea prestat iei UE în următoarele domenii:
• educat ie (încurajarea procesului de învătare și de îmbunătătire a competent elor)
• cercetare și inovare (crearea de noi produse și servicii care să genereze creștere economică și
noi locuri de m uncă și să ne ajute să facem fat ă provocărilor de ordin social)
• societatea digitală (u tilizarea tehnologiilor informatiei și comunicat iilor)

Obiectivele UE pentru o creștere inteligentă:
 un nivel al investit iilor publice și private în cercetare și dezvoltare de 3% din PIB -ul
UE;
 condit ii mai bune pentru cercetare, dezvoltare și inovare;
 o rată de ocupare a fort ei de muncă de 75 % în rândul populat iei cu vârste cuprinse
între 20 și 64 de ani, până în 2020 (prin crearea de conditii favorabile insert iei
profesionale, în special pentru femei, tineri, persoane în vâr stă sau necalificate și
imigrant i legali) ;
 rezultate ma i bune pe plan educat ional, în special: reducer ea abandonului școlar la mai
putin de 10%, c reșterea până la cel putin 40% a ponderii absolvent ilor de studii
superioare s au echivalente în rândul populat iei în vârstă de 30 -34 de ani
Initiative majore pentru stimularea creșterii inteligente:
1. O agendă digitală pentru Europa, prin care își propune să creeze o piat ă digitală unică,
bazată pe internet r apid și ultrarapid și pe aplicatii interoperabile:
 până în 2013: acces universa l la internet în bandă largă
 până în 2020: o viteză a internetului de peste 1 00 Mbps în peste 50% din
locuint ele din Europa.
2. O Uniune a in ovării, prin care își propune: să reorienteze politica în materie de cercetare,
dezvoltare și inovare către domenii care prezintă provocări ma jore pentru societate (schimbări
climatice, utilizarea eficientă a energiei și a resurselor, schimbăr i demografice, sănătatea
populat iei etc.)

7
3. Tineretul în mișca re, prin care își propune:
 să-i ajute pe student i și pe stagia ri să studieze în străinătat e, să-i pregăteasc ă mai bine
pe tineri pentru piata muncii
 să îmbunătătească performantele universităt ilor europene și să le facă mai atractive pe
plan interna tional
 să amelioreze toate aspectele legate de educatie și formare (excelent ă academică,
egalitat e de șanse etc.)

2. Creștere durabilă
Pentru a asigura o creștere economică durabilă, trebuie:
• să dezvoltăm o economie mai competitivă, cu emisii scăzute de CO2, care să utilizeze
resursele în mod eficient și durabil ,
• să protejăm mediul, să reducem emisiile de gaze cu efect de seră și s ă stopăm pierderea
biodiversităt ii,
• să profităm de pozit ia Europei ca lider în dezvoltarea de noi tehnologii și metode de
product ie ecologice,
• să introducem ret ele electrice inteligente și eficiente,
• să valori ficăm ret elele europene pentru a le acorda întreprinderilor (în special micilor
producători) un avantaj competitiv suplimentar,
• să îmbunătăt im mediul de afaceri, în special pentru IMM -uri,
• să-i ajutăm pe consumatori să aleagă p roduse și servicii, în cunoștint ă de cauză.

Obiectivele UE pentru o creștere durabilă:
• reducerea cu 20%, până în 2020, a emisiilor de gaze cu efect de seră fat ă de nivelul din
1990 – UE este dispusă să reducă emi siile chiar și cu 30%, cu conditia ca și alte t ări dezvoltate
să își as ume angajamente similare și ca t ările în curs de dezvoltare să c ontribuie, în măsura
posibilităt ilor, în cadrul unui acord global,
• creșterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20%.
• creșterea cu până la 20% a eficient ei energetice.

8
Initiative majore pentru stimularea creșterii durabile:
1. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor . Pentru a trece la o
economie care utilizează resursele în mod eficient și emite mai put in CO2, trebuie să reducem
dependent a creșterii economice de resurse și energie, în special prin: reducerea emisiilor de
CO2, îmbunătătirea securitătii energetice si reducerea cantităt ii de resurse utilizate
2. O politică industrială adaptată erei globalizării. UE are nevoie de o politică industrială care
să sprijine întreprinderile, în special pe cele mici, în eforturile lor de adaptare la globalizare,
de depășire a crizei economice și de trecere la o economie cu emisii scăzute de CO2 astfel :
• sprijinind spiritul antreprenorial, pentru ca întreprinderile europene să devină mai
performante și mai competitive
• acoperind toate elementele lant ului valoric din ce în ce mai globalizat, de la accesul la
materii prime la serviciile post -vânzare. O astfel de de politică poate fi elaborată doar în
strânsă cooperare cu întreprinderile, sindicatele, mediul academic, ONG -urile și organizaŃiile
de consumatori .

3. Creștere favorabilă incluziuni i
Creșterea favorabilă incluziunii presupune:
• o rată mai mare de ocupare a forŃ tei de muncă – locuri de muncă mai bune și mai
numeroase, în special pentru femei, tineri și lucrători de peste 55 de ani ,
• creșterea capacităt ii de anticipare și gesti onare a schimbării prin investit ii în f ormare
profesională și îmbunătătirea competent elor ,
• modernizarea piet elor muncii și a sistemelor de prote ctie socială ,
• garantarea accesului tuturor la beneficiile creșterii economice.

Obiectivele UE pentru o creștere economică favorabilă incluziunii:
 rată de ocupare a fort ei de muncă de 75 % în rândul populat iei cu vârste cuprinse între
20 și 64 de ani până în 2020 (prin crearea de conditii favorabile insert iei profesionale,
în special pentru femei, tineri, persoane în vâr stă sau necalificate și imigrant i legali)
 rezultate mai b une pe plan educat ional, în special, reducerea abandonului școlar la
mai p utin de 10% , creșterea până la cel putin 40% a ponderii absolvent ilor de studii
superioare s au echivalente în rândul populatiei în vârstă de 30 -34 de ani

9
 reducerea cu cel put in 20 de milioane a numărului persoanelor care suferă sau riscă să
sufere de pe urma sărăciei și a excluziunii sociale.

Initiative majore pentru stimularea creșterii favorabile incluziunii:
1. O agendă pentru noi competent e și noi locuri de muncă prin care își propune:
• să ajute cetăt enii să dobândească noi competent e, să se adapt eze la schimbările de pe
piata muncii și să se reorienteze profesional
• să modernizeze piet ele muncii, pentru a spori productivitatea muncii și rata de
ocupare a fort ei de muncă, pentru a reduce șomajul și pentru a asigura durabilitatea
modelelor sociale europene.
2. Platformă europeană de combatere a sărăciei, prin care își propune:
• să asigure coeziunea eco nomică, socială și teritorială
• să garanteze respectarea dre pturilor fundamentale ale persoanelor care suferă de pe
urma sărăciei și a excluziunii sociale și să le asigure acestora un trai dem n și un rol
activ în societate
• să sprijine măsurile care favorizează integrarea î n comunitate, formarea și insert ia
profesională și accesul la protect ie socială.
De asemenea, UE sprijină creșterea favorabilă incluzi unii prin proiectele și investit iile în
domeniul dezvoltării region ale, prin care reduce discrepant ele dintre regiuni și asigură accesul
tuturor europenilor la be neficiile creșterii economice.
OBIECTIVELE STRATEGIEI EUROPA 2020
Sintetizat, o biective le europene pentru 2020 sunt:
1. Ocuparea fort ei de muncă – o rată de ocupare a fort ei de muncă de 75 % în rândul
populat iei cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani
2. Cercetare, dezvoltare ș i inovare – un nivel al investit iilor publice și private în cercetare și
dezvoltare de 3% din PIB -ul UE
3. Schimbări climatice și energie – reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de s eră (sau
chiar cu 30%, în conditii favorabile) fat ă de nivelurile înregistrate în 1990
4. Educat ie:

10
• reducerea abandonului școlar la sub 10%
• creșterea l a peste 40% a ponderii absolvent ilor de stu dii superioare în rândul populat iei în
vârstă de 30 -34 de ani
4. Sărăcie și excluziune social ă – reducerea cu cel put in 20 de milioane a numărului
persoanelor care suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei și a excluziunii sociale .

INSTRUMENTELE STRATEGIEI EUROPA 2020
1. FOLOSIREA INSTRUMENTELOR EXISTENTE
In vederea atingerii obiectivelor Strategiei Europa 2020 se vor folosi eficient toate politicile și
instrumentele aflate la dispozitia UE. Dintre acestea cele mai importante sunt:
1.1. PIATA UNICA
Creșterea economică și crearea de noi locuri de muncă depind d e existenŃta unor piete
sănătoase, bine conectate, în cadrul cărora concurenta și accesul consumatorilor să
poată stimula activitatea economică și inovarea. Referitor la piata unică:
 trebuie depăsite o serie de obstacole privind: probleme legate de activi tătile
transfrontaliere, reŃtele insuficient interconectate, aplicarea neuniformă a
reglementărilor privind piata internă, complexitatea juridică datorată existentei
a 27 de seturi de măsuri normative diferite pentru anumite operatiuni
 trebuie îmbunătătit accesul întreprinderilor mici la piata unică
 trebuie dezvoltat spiritul antreprenorial, de exemplu:
• simplificând dreptul societăttilor comerciale (procedurile de faliment,
statutul societătii private etc.)
• oferindu -le antreprenorilor care au eșuat în afaceri șansa de a o lua de la
capăt.
 consumatorilor europeni trebuie să le dăm posibilitatea de a achizitiona bunuri și
servicii din alte tări ale UE, cu mai multă ușurintă și î ncredere, în special o n-line.

1.2. BUGETUL UE
Criza financiară a avut un impact puternic asupra capacităT ii întreprinderilor și
administratiilor europene de a finanta proiecte de investit ii și inovare. Pentru a
îndeplini obiectivele strategiei Europ a 2020, UE va avea nevoie de:

11
 un cadru de regleme ntare care să garanteze eficienta și sigurant a pietelor
financiare
 instru mente inovatoare pentru a finanta investit iile necesare, inclusiv
parteneriatele dintre sectorul pu blic și privat.

1.3. INSTRUMENTELE DE POLITICA EXTERNA
Pentru a fav oriza creșterea, UE trebuie să se asigure că pietele internat ionale sunt de schise și
echitabile și că relat iile comerciale se bazează pe un cad ru reglementat la nivel internat ional.
UE va promova:
• dimensiunea externă a anumitor politici interne (ex. energie, transport, agricultură, cercetare
și dezvoltare)
• comert ul și coordonarea la nivel internat tional a politicilor macroeconomice
• participarea fermă ș i eficientă în forurile internat tionale , cum ar fi G20, pentru a contribui la
elaborarea viitoarei ordini economice mondiale.
De asemenea, UE dorește să stabilească relat ii strategice cu economiile emergente, pentru a
discuta aspecte de interes comun, pentru a promova cooperarea în materie de reglementare și
pentru a găsi solut ii la probleme bilaterale.

2. MONITORIZAREA PROCESELOR
Pentru ca obiectivele Strategiei Europa 2020 să fie atinse, este nevoie de:
• supraveghere integrată și consolidată, pentru a răspunde principalelor provocări
macroeconomice
• abordare tematică pentru a accelera reformele structurale menite să stimuleze creșterea.

Actiunile de monitorizare ale UE vizează trei domenii:
A. Factorii macroeconomici
 Mediul macroeconomic este stabil și favorabil creșterii economice și creării de
noi locuri de muncă?
 Se iau măsuri pentru a corecta dezechilibrele macroeconomice, vulnerabilităŃile
macrofinanciare și problemele de competitivitate cu dimens iune
macroeconomică?

12
 Există influente (pozitive sau negative) la nivelul economiilor nationale, în
special în zona euro?
B. Reformele menite să favorizeze creșterea
 Reformele structurale promovează inovarea, cercetarea și dezvoltarea, folosirea
eficientă a resurselor, un mediu antreprenorial sănătos, ocuparea forŃei de muncă,
educatia și incluziunea socială?
 Ce pro grese se înregistrează în direcT ia îndeplinirii celor 5 obiective majore ale UE și
a obiectivelor nationale corespunzătoare?

C. Finantele public e (supraveghere financiară consolidată, în baza Pactului de stabilitate
și creștere)
 Ce măsuri se iau pentru a reduce datoria publică și deficitele bugetare, astfel încât
să se garanteze viabilitatea finantelor publice?
 Ce constrângeri bugetare stau în c alea politicilor guvernamentale de promovare a
creșterii? (Odată identificate aceste constrângeri, UE va putea furniza orientări
adecvate).
Instrumentele de monitorizare
Monitorizarea Strategiei este inclusă în „semestrul european”, ciclu anual de coordonare a
politicilor economice și fiscale. Include:
• analiză anuală a creșterii, pe care Comisia o publică în luna ianuarie și care cuprinde o
evaluare a situatiei și o ser ie de previziuni, integrând supravegherea macroeconomică,
tematică și bugetară.
• Rapoartele nationale, respectiv programele nationale de reformă și programele de stabilitate
și convergentă (adoptate în aprilie) pot fi folosite pentru a stabili progresele înregistrate în
atingerea obiectivelor.
• Recomandări și /sau avize adresate statelor membre (pe care Comisia le propune în luna
iunie), ca răspuns la rapoartele nationale.
• Avertismente politice, în cazul în care recomandările nu sunt urmate în termenu l indicat,
însotite de stimulente și sanctiuni dacă se constată dezechilibre excesive.
• Reuniuni ministeriale pe teme specifice (la nivelul Consiliului UE), esentiale pentru
evaluarea reciprocă și monitorizarea progreselor înregistrate în atingerea obiec tivelor UE și în
derularea initiativelor majore.
• Parlamentul European va fi implicat în toate etapele acestui proces de monitorizare.

13
3. INITIATIVE MAJORE
UE a identificat noi domenii care ar putea impulsiona creșterea economică și crearea de noi
locuri de muncă. Ele se află în centrul a 7 initiative majore. În cadrul fiecărei initiative,
autoritătile europene și cele nationale trebuie să -și coordoneze eforturile pentru a se sprijini
reciproc. Majoritatea initiativelor au fost prezentate de către Comisie în anul 2010.
 Creștere inteligentă
• agendă digitală pentru Europa
• Uniune a inovării
• Tineretul în mișcare
 Creștere durabilă
• Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor
• politică industrială pentru era gl obalizării
 Creștere favorabilă incluziunii
• agendă pentru noi competent e și noi locuri de muncă
• platformă europeană pentru combaterea sărăciei.

5. Strategia Lisabona in Romania
Agenda Lisabona poate părea un lux pentru România în momentul de față. Bazele structurale
ale economiei nu sunt foarte puternice, echilibrul extern este asigurat în principal de banii
trimiși de românii din străinătate, intermedierea financiară este insuficient dezvoltată,
activitățile agricole sunt departe de a fi efic iente în ansamblu, politica de concurență nu a
rezolvat încă în mod eficient problema acordării ajutoarelor de stat, iar liberalizarea prețurilor
la utilități este departe de a fi finalizată. In aceste condiții, efortul de a înainta în direcția unei
econom ii bazate pe cunoaștere, când România nu a consolidat încă economia de piață, este o
încercare îndrăzneață . Cu toate acestea, efortul trebuie făcut. In primul rând, pentru că
Agenda Lisabona este cotată foarte sus pe lista priorităților Uniunii Europeane si în al doilea
rând, deoarece o economie bazată pe cunoaștere reprezintă șansa României de a adăuga mai
multă valoare produselor și serviciilor sale pe termen mediu și lung. Cu toate că nu este
obligatorie, Agenda Lisabona este complementară evoluției nec esare economiei românești și
se referă la majoritatea sferelor politicii publice. Dar agenda Lisabona este foarte complexă și
prioritățile sale pot fi interpretate în mod diferit de către fiecare țară: în timp ce UE este mult
mai preocupată de coeziunea s ocială, crearea de locuri de muncă și sprijin pentru cercetare –

14
dezvoltare, România mai are încă mult de lucru la capitolul desființare locuri de muncă (prin
restructurare), scăderea inflației și îmbunătățirea mediului de afaceri. Asimilarea tehnologiei
este mai importantă pentru România, pe termen scurt, decât crearea tehnologiei – deoarece,
indiferent de cât de mult se dorește, etapele dezvoltării nu pot fi sărite atât de repede. In
confirmarea stării actuale a economiei românești, indicatorii de pătrunder e a cunoașterii
(incluzând extinderea societății informaționale) progresează mai repede, în timp ce mulți
indicatori de creare a cunoașterii sunt încă neperformanți. România a făcut în ultimii ani
progrese în diverse domenii din agenda Lisabona, dar acest e progrese trebuie judecate în plan
intern deoarece România se află încă departe de performanțele UE -25 la multe din obiectivele
agendei Lisabona.
Asadar, putem mentiona urmatoarele rezultate inregistrate de Romania la nivelul anului 2013:
 ocuparea forței de muncă (cu ținta de 75% din populația activă stabilită de UE, la care
România și -a stabilit ca obiectiv o rată de 70% și a atins 63,3% în 2013)
 cercetare -dezvoltare (3% din PIB – țintă la nivelul UE, 2% din PIB – obiectiv asumat
de România, în prezent ra ta de alocare e doar de 0,60%)
 schimbarea climatică (cu cele trei componente: reducerea gazelor cu efect de seră,
creșterea ponderii regenerabilelor 20,3% în România în 2013, față de ținta de 24
stabilită, eficiența energetică)

15
6. Concluzii
Avand in vedere ca Romania ocupa locurile codase in aproape toate domeniile, este greu de
descris o imagine de ansamblu pentru urmatorii zece ani, dar cu siguranta este o tara care
arepotential, si care poate ocupa o pozitie mai buna printre tarile membre ale Uniunii
Euro pene.Romania isi propune ca in urmatorii zece ani, pentru a face fata concurentei la nivel
european, sa tinteasca obiectivele propuse de Strategia Europa 2020.
Romania considera ca Strategia Europa 2020 trebuie sa devina cadrul de consolidare apietei
interne. In acest sens, sustine importanta inlaturarii obstacolelor din calea functionarii pietei
interne, in special a celor privind infrastructura si gradul de ocupare a fortei de munca.
Strategia UE 2020 va constitui pilonul central al intregului ansamb lu de procese referitoare
laconsolidarea reformelor structurale si la modernizarea Uniunii Europene. In acest context,
Romania apreciaza ca sunt esentiale, atat asigurarea coerentei si convergentei dintre aceasta si
celelalte strategii sau programe comunit are (Politica de coeziune, Strategia europeana
dedezvoltare durabila, Agenda sociala, Pachetul energie si schimbari climatice etc.), cat si
evitareasuprapunerilor in procesul de evaluare si monitorizare a acestora.
In concluzie, principiul Strategiei Europ a 2020 – economia bazata pe cunoastere si inovare
– este pri ncipiul spre Romania trebuie sa tinda, acesta urmarind pe langa obiectivele standard,
sa sprijine la nivel national provocarile de la nivel European. Pentru a reusi, insa, obiectivele
trebuie sa f ie combinate cu masuri antreprenoriale, financiare si sa se concentreze penevoile si
oportunitatile pietei, pe dezvoltare spre domenii -cheie unde se detin avantajecompetitive,
resurse si competente .

16

BIBLIOGRAFIE

1. www.europedirect.ro
2. www.gov.ro
3. www.anpcdefp.ro
4. www.mae.ro
5. www.ier.ro