Numărul și cifra 5 (consolidare) [622486]

LUCRARE
METODICO – ȘTIINȚIFICĂ
PENTRU OB ȚINEREA GRADULUI DIDACTIC I

PARTICULARITĂȚI ALE FOLOSIRII
METODE LOR ACTIV -PARTICIPATIVE
ÎN CICLUL PRIMAR

Coordonator științific:
Lect. Univ. Dr . Cornelia Ștefănescu

învățătoare,
Sandu Lucidana
Școala Gimnazială Nr.1 Movileni

PARTICULARITĂȚI ALE FOLOSIRII
METODE LOR ACTIV -PARTICIPATIVE
ÎN CICLUL PRIMAR

I. Sistemul metodelor de instruire
I. 1. Metoda -definiție, istoric
I. 2. Clasificarea și caracteristicile principalelor grupe de
metode
I. 3. Specificul metodelor de instruire pentru învățământul
primar
II. Nevoia educației moderne
II. 1. Valențe formative ale metodelor activ -participative în
ciclul primar
II. 2. Fundamente și posibilități de aplicare eficientă a
metodelor activ -participativ e în ciclul primar

III. Coordonate metodologice ale cercetării aplicative
III. 1. Obiectivele și ipoteza cercetării
III. 2. Descrierea eșantioanelor
III. 3. Etapele desfășurării cercetării
III. 4. Metode și tehnici de cercetare: experimentul
psihopedagogic, observația, convorbirea, analiza produselor
activității
III. 5. Înregistrarea, prelucrarea și interpretarea datelor
cercetării
III. 5. 1. Evaluarea inițială a elevilor
III. 5. 2. Evaluarea finală a elevilor
III. 5. 3. Concluziile cercetării
Concluzii
Bibliografie
Anexe

PARTICULARITĂȚI ALE FOLOSIRII
METODE LOR ACTIV -PARTICIPATIVE
ÎN CICLUL PRIMAR

PARTICULARITĂȚI ALE FOLOSIRII
METODE LOR ACTIV -PARTICIPATIVE
ÎN CICLUL PRIMAR
 Pe baza bibliografiei de specialitate, precum și a experienței
practice, acumulată în munca instructiv educativă cu elevii, în
această lucrare îmi propun să demonstrez că utilizarea unor
metode moderne accelerează însușirea cunoștințelor,
formarea priceperilor și deprinderilor, a capacităților,
contribuind la dezvoltarea tuturor proceselor psihice .

 Tema aleasă vizează demersurile desfășurate de către
învățător pentru inovarea și modernizarea strategiilor de
predare -învățare în vederea creșterii motivației și interesului
elevilor pentru învățarea școlară, pentru valorificarea
potențialului creativ și intelectual al fiecărui copil .

SISTEMUL METODELOR DE INSTRUIRE
 Derivat etimologic din grecescul methodos (odos – cale,
drum, metha – spre), cuvântul metodă semnifică drumul,
calea de urmat pentru atingerea unui scop, modul de
căutare, de descoperire a adevărului , sau ”drum care
conduce la cunoașterea realității și la transformarea
acesteia pe baza cunoașterii”, calea folosită de cadrul
didactic în a-i sprijini pe copii să descopere viața, natura,
lucrurile, știința .

 Raportând -o strict la procesul de predare -învățare din
cadrul școlii, am defini metoda ca: drum sau cale de urmat , în
activitatea comună a educatorului și educaților, pentru
îndeplinirea scopurilor învățământului, adică pentru
informarea și formarea educaților .

Clasificarea metodelor de învățământ
I. După criteriul istoric :
a) metode clasice (tradiționale) : expunerea, conversația,
exercițiul etc.;
b) metode moderne : studiul de caz, metoda proiectelor,
metode de simulare, modelarea etc.;
II. După funcția didactică prioritară pe care o îndeplinesc :
1) metode de predare -învățare propriu -zise:
a) metodele de transmitere și dobândire a cunoștințelor :
expunerea, problematizarea, lectura ;
b) metodele care au drept scop formarea priceperilor și
deprinderilor : exercițiul, lucrările practice etc.;
2) metode de evaluare ;
SISTEMUL METODELOR DE INSTRUIRE

III. După modul de organizare a activității elevilor :
– metode frontale (expunerea, demonstrația) ;
– metode de activitate individuală (lectura) ; metode de
activitate în grup (studiul de caz, jocul de roluri) ;
– metode combinate (experimentul) ;
IV. După tipul de strategie didactică în care sunt integrate :
– algoritmice (exercițiul, demonstrația) ;
– euristice (problematizarea) ;
V. După sursa cunoașterii :
1. metode de comunicare orală : expozitive, interogative
(conversative sau dialogate); discuțiile și dezbaterile;
problematizarea;

SISTEMUL METODELOR DE INSTRUIRE

2. metode de comunicare bazate pe limbajul intern (reflecția
personală) ;
3. metode de comunicare scrisă (tehnica lecturii) ;
4. metode de explorare a realității :
a) metode de explorare nemijlocită (directă) a realității :
observarea sistematică și independentă , experimentul ;
b) metode de explorare mijlocită (indirectă) a realității : metode
demonstrative , metode de modelare ;
5. metode bazate pe acțiune (operaționale sau practice) :
a) metode bazate pe acțiune reală/ autentică) : exercițul ; studiul
de caz; proiectul sau tema de cercetare ; lucrările practice ;
b) metode de simulare (bazate pe acțiune fictivă) : metoda
jocurilor : metoda dramatizărilor ; învățarea pe simulatoare .
SISTEMUL METODELOR DE INSTRUIRE

Principiile care stau la baza învățării centrate pe elev sunt:
accentul activității de învățare trebuie să fie pe persoana care
învață și nu pe profesor ;
procesul de predare în sensul tradițional al cuvântului nu
este decât unul dintre instrumentele care pot fi utilizate
pentru a-i ajuta pe elevi să învețe ;
 înțelegerea procesului de învățare nu trebuie să aparțină
doar profesorului, ea trebuie împărtășită și elevilor ;
 elevii sunt lăsați să aleagă singuri modul cum se informează
pe o anumită temă și cum prezintă rezultatele studiului lor;
 lecțiile cuprind o combinație de activități, astfel încât să fie
abordate stilurile pe care elevii le preferă în învățare (vizual,
auditiv, practic/ kinetic) ;
 lecțiile solicită participarea activă a elevilor la învățare .
NEVOIA EDUCAȚIEI MODERNE

NEVOIA EDUCAȚIEI MODERNE
Clasificarea principalelor grupe de metode activ -participative :
A. Metode de predare -învățare interactivă în grup : Metoda
predării/ învățării reciproce (Reciprocal teaching -Palinscar ),
Metoda Mozaicul (Jigsaw), Citirea cuprinzătoare , Cascada
(Cascade), Metoda învățării pe grupe mici (Student Teams
Achievement Division) , Metoda turnirurilor între echipe
(Teams/ Games/Tournaments), Metoda schimbării perechii
(Share -Pair Circles), Metoda piramidei, Învățarea
dramatizată .
B. Metode de fixare/ sistematizare a cunoștințelor și de
verificare : Harta cognitivă sau harta conceptuală (Cognitive
map, Conceptual map) , Matricele, Lanțurile cognitive,
Scheletul de pește (Fishbone maps), Diagrama cauzelor și a
efectului, Pânza de păianjăn (Spider map -Webs) , Tehnica
florii de nufăr (Lotus Blossom Technique) , Metoda R.A.I.,
Cartonașele luminoase .

C. Metode de rezolvare de probleme prin stimularea
creativității : Explozia stelară (Brainstorming, Starbursting) ,
Metoda Pălăriilor gânditoare (Thinking hats-Edward de
Bono) , Caruselul, Multi -voting, Masa rotundă , Interviul de
grup, Studiul de caz, Incidentul critic, Phillips 6/6, Tehnica 6/
3/ 5, Controversa creativă , Tehnica acvariului (Fishbowl),
Tehnica focus grup, Patru colțuri (Four corners), Metoda
Frisco, Sinectica, Buzz -groups, Metoda Delphi .

D. Metode de cercetare în grup : Tema sau proiectul de
cercetare în grup, Experimentul pe echipe, Portofoliul de grup .
NEVOIA EDUCAȚIEI MODERNE

COORDONATE METODOLOGICE ALE
CERCETĂRII APLICATIVE
Ipoteze de lucru :
Dacă voi introduce în activitatea instructiv educativă la clasă
metode activ -participative , atunci voi reuși să stârnesc
interesul elevilor și să-i implic activ în propria lor formare,
asigurându -se astfel o creștere a rezultatelor școlare și
implicit a succesul ui școlar?
Este mai eficientă instruirea elevilor, dacă, în locul metodelor
tradiționale se vor folosi metode activ -participative, centrate
pe elev?
Obiective principale :
creșterea nivelului la învățătură a elevilor;
dezvoltarea motivației intrinseci a elevilor și asigurarea unui
caracter conștient al învățării;
reducerea procentului de elevi cu rămâneri în urmă la
învățătură.

COORDONATE METODOLOGICE ALE
CERCETĂRII APLICATIVE
Descrierea eșantioanelor :
eșantionul experimental (cls. a II -a B de la Școala Gimnazială
Toflea, 28 elevi) – Ee;
eșantionul de control (cls. a II -a E, de la Școala G imnazială
Toflea, 26 elevi )- Ec.
Asupra eșantionului experimental se acționează cu ajutorul
factorului experimental (f.e.), metode activ -participative.
Etapele cercetării
A. Etapa inițială , care a avut un caracter constatativ .
B. Etapa intervenției ameliorative , cu valoare formativă în
stimularea proceselor psihice la elevi .
C. Etapa evaluării , ce a avut un caracter comparativ .

Metode și tehnici de cercetare :

observația directă
metoda anchetei (convorbirea și chestionarea)
metoda cercetării documentelor școlare
metoda analizei produselor realizate de către elevi
metoda testelor
metode de măsurare a rezultatelor cercetării, de prelucrare și
interpretare a datelor
experimentul
COORDONATE METODOLOGICE ALE
CERCETĂRII APLICATIVE

A. Etapa inițială a constat în aplicarea ambelor eșantioane de
elevi a unui test de evaluare inițială .

Tabel analitic cu rezultatele
testului inițial pe eșantionul
experimental
Calificative
obținute Numărul elevilor
Foarte bine 4
Bine 6
Suficient 12
Insuficient 6
COORDONATE METODOLOGICE ALE
CERCETĂRII APLICATIVE
Tabel analitic cu rezultatele
testului inițial pe eșantionul de
control
Calificative
obținute Numărul elevilor
Foarte bine 3
Bine 6
Suficient 10
Insuficient 7

B. Etapa intervenției ameliorative a avut un pronunțat caracter
formativ, constând în aplicarea metodelor activ -participative
eșantionului experimental în orice tip/ variantă de lecție .

La mijlocul anului școlar am aplicat ambelor clase un test de
ameliorare , ce relev ă faptul că eșantionul experimental și-a
îmbunătățit rezultatele cu 10% față de testele inițiale, deasemeni
cu 7% față de eșantionul de control .

Eșantionul de control și-a modificat procentajul doar la
calificativele “Bine“ și “Suficient”, ponderea numărului
calificativelor “Insuficient” rămânând neschimbată .

COORDONATE METODOLOGICE ALE
CERCETĂRII APLICATIVE

Clasa a II- a
Obiectul : Cunoașterea mediului
Subiectul : Primăvara

METODA ȘTIU -VREAU SĂ ȘTIU -AM ÎNVĂȚAT
ȘTIU VREAU SĂ ȘTIU AM ÎNVĂȚAT
– lunile de
primăvară
– când începe
primavăra
– câteva semne
de primăvară –
apar florile,
frunzele si
albinele, se întorc
păsările călătoare
– primăvara este
Paștele – Cum se mai
numesc lunile de
primăvară?
– De ce se întorc
păsările călătoare în
țara noastră
primăvara?
– Ce înseamnă
sărbătoarea
Mărțișorului?
– De ce sunt patru
anotimpuri? – Mărțișorul este o
sărbătoare veche,
întâlnită numai în
România, pentru a
sărbători venirea
primăverii.
– Sunt patru anotimpuri,
după cum încălzește
Soarele Pământul.
– Păsările călătoare se
întorc pentru că s -au
născut aici și aici vor să –
și crească puii.

Clasa a II-a
Obiectul : Cunoașterea mediului
Subiectul : Animalele (recapitulare)
Elevii sunt împărțiți în grupe de câte 6 elevi .
Fiecare echipă primește câte o fișă, care are scris în centrul ei,
într-un oval, animale domestice/animale sălbatice din țara
noastră/animale sălbatice din alte zone ale lumii .
Elevii trasează pe fișă săgeți din acel oval, scriind animalele
care fac parte din acea categorie .

Animale domestice

Animale sălbatice
După ce au finalizat fișa, experți i vin la tablă și prezintă
întregii clase animalele din acea categorie .
METODA “ASALTULUI DE IDEI”
BRAINSTORMINGUL

Clasa a II- a
Obiectul : Cunoașterea mediului
Subiectul : Primăvara

METODA ȘTIU -VREAU SĂ ȘTIU -AM ÎNVĂȚAT
ȘTIU VREAU SĂ ȘTIU AM ÎNVĂȚAT
– lunile de
primăvară
– când începe
primavăra
– câteva semne
de primăvară –
apar florile,
frunzele si
albinele, se întorc
păsările călătoare
– primăvara este
Paștele – Cum se mai
numesc lunile de
primăvară?
– De ce se întorc
păsările călătoare în
țara noastră
primăvara?
– Ce înseamnă
sărbătoarea
Mărțișorului?
– De ce sunt patru
anotimpuri? – Mărțișorul este o
sărbătoare veche,
întâlnită numai în
România, pentru a
sărbători venirea
primăverii.
– Sunt patru anotimpuri,
după cum încălzește
Soarele Pământul.
– Păsările călătoare se
întorc pentru că s -au
născut aici și aici vor să –
și crească puii.

MOZAICUL
Clasa I
Obiectul : Matematică
Subiectul : Numărul și cifra 4- consolidare
Copiii cu cifra 1- desenează un obiect care să semene cu cifra 4.
Copiii cu cifra 2- desenează în diagramă atâtea floricele câte arată
cifra .

4 4
Copiii cu cifra 3- scrie cifra corespunzătoare numărului de
elemente .

Copiii cu cifra 4 – scrie un rând cu cifra pe care o ai prinsă pe
piept, folosind culoarea ta preferată .

Clasa I
Obiectul: Matematic ă
Tema: Numărul și cifra 5 (consolidare)
elevii sunt împărțiți în 6 grupe , fiecare grup ă a ales ca
simboluri următoarele jetoane : ursuleț, rățoi , purcel , maimuță ,
miel, rață.
CUBUL

DESCRIE cifra 5-desenează elementele ei componente .
COMPARĂ cifra 5 cu cifra 4 -oral-compară
obiectele cu care se aseamănă fiecare din ele.

ANALIZEAZĂ următoarele mulțimi .
APLICĂ Scrie un rând cu cifra 5.
ASOCIAZĂ cifra cu obiecte din mediul
înconjurător .
ARGUMENTEAZĂ că văcuța din
imaginea următoare are 5 pete .

CIORCHINELE
Clasa I
Obiectul: Matematică
Subiectul: Numărul și cifra 7 – consolidare
La ce vă gândiți când vedeți 7 ?

Folosirea acestei metode asigură condiții optime elevilor să se
afirme, atât individual cât și în echipă, să beneficieze de
avantajele învățării individuale, cât și de cele ale învățării prin
cooperare.
7 pitici săptămâna
cifră număr

CADRANELE
Clasa I
Obiectul : Matematică
Tema : Numărul și cifra 2- consolidare

I. Scrie două rânduri cu cifra 2.
II. Completează cu cifra
corespunzătoare:
III. Desenează tot atâtea
elemente câte arată cifra.
IV . Transformă cifra 2 într -o
pasăre.
1 2 2 2

DIAGRAMA VENN
Clasa I- perioada prealfabetară
Obiectul : Limba română
Unitatea de învățare : „Cartea”
Subiectul lecției : „În lumea poveștilor ”

Capra cu trei iezi

Personaje:
capra
iedul cel mic
iedul mijlociu
iedul cel mare act justițiar:
pedepsirea vinovatului
lupul: personaj
comun
lupul: personaj
negativ
locul de desfășurare:
pădurea
personaje pozitive+
personaje negative
autor comun: Ion
Creangă
elemente
supranaturale
încheiere plăcută Scufița roșie

Personaje:
Scufița roșie
bunica
vânătorul
mama

EXPLOZIA STELAR Ă
Clasa a II-a
Obiectul : Limba română
Subiectul lecției : Dumbrava minunată , de Mihail Sadoveanu

1.Unde unde locuia
Lizuca?
2. Unde a pornit fetița?
3. Unde s-a adăpostit?
4. Unde locuiau bunicii?
5. Unde se afla atunci tatăl
fetiței?
1.Când a murit mama
Lizucăi?
2.Când era bătută Lizuca?
3. Când s-a temut Lizuca?
4.Când a dovedit Patrocle
că-i e prieten?
5.Când a ajuns la bunici? 1. Ce știți despre Lizuca?
2.Ce a făcut Lizuca cu
dulceața?
3. Ce pedeapsă a primit?
4. Ce i-a făcut slujnica?
5. Ce hăinuțe avea? 1. De ce are mamă vitregă,
Lizuca?
2. De ce a plecat de acasă?
3. De ce n-a oprit -o tatăl său?
4. De ce o ura mama vitregă?
5. De ce se răzbuna Lizuca?
1. Cine era Lizuca?
2. Cine o iubea pe fetiță?
3. Cine o ura pe Lizuca?
4. Cine era prietenul ei?
5. Cine i-a apărut fetiței în
vis?

C. Etapa evaluării a constat în aplicarea ambelor eșantioane de
elevi a unor teste de evaluare finală .
Eșantionul experimental – clasa aII-a B și-a îmbunătățit cota de
rezultate “Bune” (de la 20%, la 32%)și “Foarte bune”(de la
30% la 40%), iar ceea ce este de remarcat este absența
calificativelor “Insuficient” la testarea finală .
Eșantionul de control – clasa aII-a E și-a îmbunătățit cu puțin
rezultatele, fără salturi majore la un anume calificativ .
Rezultate “Foarte bune”(de la 18% la 25%), “Bune”(de la
28% la 30%) și “Insuficiente” (de la 18% la 13 %).

COORDONATE METODOLOGICE ALE
CERCETĂRII APLICATIVE

Comparând rezultatele obținute la cele 3 teste aplicate, s-a
constatat că progresul este semnificativ la eșantionul
experimental .

COORDONATE METODOLOGICE ALE
CERCETĂRII APLICATIVE
FB
FB B B S
S
I
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90%
FB
FB
B
B
S
S
I
Eșantionul experimental
Eșantionul de control

Concluzii
Utilizarea metodelor activ -participative în procesul instructiv
educativ accelerează însușirea cunoștințelor, formarea
priceperilor și deprinderilor, a capacităților și contribuie la
dezvoltarea tuturor proceselor psihice.
 Metodele activ -participative folosite în cadrul demersului
pedagogic au o eficiență sporită prin faptul că antrenează
elevul în procesul de predare -învățare, transformându -l în
participant activ al propriei sale formări, învățătorului
revenindu -i sarcina de coordonator, îndrumător al activității .

Noi, dascălii, trebuie să ne oferim ore întregi
pentru a forma oameni întregi .

COORDONATE METODOLOGICE ALE
CERCETĂRII APLICATIVE