nr.10/4 din 27 septembrie 2013 GHID METODIC PENTRU ELABORAREA CU RRICULUMULUI CHIȘINĂU 2013 CUPRINS INTRODUCERE. PRINCIPII DE CONSTRUIRE ȘI… [614327]

INSTITUTUL NAȚIONAL AL JUSTIȚIEI

Aprobat
prin Hotărîrea Consiliului INJ
nr.10/4 din 27 septembrie 2013

GHID METODIC
PENTRU ELABORAREA CU RRICULUMULUI

CHIȘINĂU 2013

CUPRINS
INTRODUCERE. PRINCIPII DE CONSTRUIRE ȘI DEZVOLTARE A CURRICULUMULUI …. 3
I. STRUCTURA CURRICULUMULUI ………………………….. ………………………….. ………………………… 6
II. METODOLOGIA PROIECTĂRII/ELABORĂRII CURRICULUMULUI ………………………….. … 7
2.1. PRELIMINARII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 7
2.2. COMPETENȚE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 8
2.3. PRINCIPALELE OBIECTIVE ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 9
2.4. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI ………………………….. ………………………….. …………………… 11
2.5. TEMATICA ȘI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR ………………………….. …….. 12
2.6. UNITĂȚ I TEMATICE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 13
2.7. EVALUAREA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 15
2.8. BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 17

Ghid metodic pentru elaborarea curriculumului

3
INTRODUCERE . PRINCIPII DE CONSTRUIRE ȘI DEZVOL T ARE A
CURRICULUMULUI
,,Ce ascult, uit.
Ce văd, îmi amintesc.
Ce practic, știu să fac.“
Confucius

Ghidul metodic pentru elaborarea curriculumului constituie un suport metod ico-
didac tic pentru formatorii Inst itutului Național al Justiției.

Ghidul reprezintă un îndrumar proiectiv și reglator care defin ește scopurile și
obiectivele, căile, mijloacele și activitățile utilizate pentru formarea sau/și
dezvoltarea competențelor profesionale, metodele și instrumente de evaluare și se
refer ă la interdependența dintre obiective, conținuturi, strategii de predare și
competențele profesionale .

Elaborarea curriculumului presupune structurarea domeniilor de studiu în care vor
fi antrenați audienții Institutului Național al Justiției . Autorul curriculumului
trebuie să ofere din punct de vedere structural și funcțional , răspunsuri la
următoarele întrebări:
„Cui? ” i se adresează curriculumul sau „Cine? ” sunt subiecții instruirii și
ce particularități individuale sau profesionale au, care sunt nevoile și interesele lor
de formare etc.
„De ce? ” sau „Pentru ce? ” este nevoie ca audienții să parcurgă programul
preconizat – întrebări la care răspund obiectivele disciplinei . Răspunsul la
întrebarea De ce? se formulează în termeni de obiective sau competențe.
„Ce?" anume trebuie predat sau ce anume urmează să se per fecționeze –
întrebări care se referă la unitățile de conținut, la selecția și ierarhizarea lor după o
logică științifică și didactică , la asocierea între obiective de referință/competențe
specifice și conținuturi .
„Cum?" anume se realiz ează predarea, în ce tipuri de activități vor fi
implicați audienții – întrebări care se corelează cu deciziile strategice ale instruirii,

Institutul Național al Justiției
4
respectiv cu ansamblul articulat de metode, mijloace și forme de organizare a
activității, combinate optim în contextele situaționale date.
„În ce condiții? ” spațio -temporale, materiale urmează să se deruleze o
activitate cu eficiență maximă. Curriculum ul trebuie să prevadă intervalul de timp
necesar parcurgerii programului, spațiil e și condițiile fizice necesare , resursel e
materiale și umane necesare.
„Cum se evaluează? ” efectele, rezultatele și progresele obținute, eficiența
activităților de instruire , ceea ce conduce la necesitatea conceperii de strategii,
metode și tehnici de evaluare obiectivă, realizată în strânsă c orelație cu obiectivele
urmărite și conținuturile.

De ce/Pentru ce ?
În ce condiții? Cu
ce?

Cum se
evaluează?
Cum? Ce?

Cui?

Se predă
Strategii de
evaluare Obiective sau/și
competențe
Resurse materiale,
umane și temporale Metodologia
didactică Conținuturi/unități
de conținuturi Destinatarul/
beneficiarul

Ghid metodic pentru elaborarea curriculumului

5

Principiile sunt jaloanele conceptuale care trebuie să ghideze orice curriculum .
Principiile de construire și dezvoltare curricular ă sunt:
 Principiul funcționalității , care presupune identificarea a ceea ce este util
viitorului profesionist din sectorul justiției în exersarea rolului său social,
acesta fiind catalizatorul specificului activității de formare în INJ.
 Principiul coerenței , conform căruia d isciplinele de studiu din cadrul INJ nu
ar trebui să fie o reproducere a celor studiate în universitate, ci ar trebui
corelate, în vederea obținerii competențelor specifice abordării fie cărui tip de
cauză dintr -o perspectivă pluridisciplinară. Această corelare trebui e să se facă
atât pe orizontală , prin comasarea unor discipline sau studierea lor într -o
manieră integrată, cât și pe verticală , prin studierea transversală a unor
discipline, astfel încât să permită formarea de competențe în mod armonios.
 Principiul egalității șanselor , care presupune evaluarea nivelului inițial al
cunoștințelor audienților cursurilor de formare inițială , precum și aplicarea
periodică a evaluării cunoștințelor , pentru a asigura ajustările necesare celor
studiate . Fără un astfel de mecanism care să permi tă adaptarea curriculum ului
și metodelor de formare la nivelul și necesitățile de formare ale destinatarilor,
se ajunge la o abordare uniformizată, care nu produ ce plus valoare și creează
frustrare în rândul audienților.
 Principiul flexibilității și al parcursului individual presupune acceptarea
faptului că dezvoltarea optimă a unei persoane presupune în egală măsură
diferențiere și integrare. Un curriculum care r ecunoaște în egală măsură nevoia
de diferențiere și pe cea de integrare presupune asigurarea de rute individuale
de formare ada ptate așteptărilor, aspirațiilor diferite ale audienților. Acest
principiu poate fi transpus în practică prin introducerea de dis cipline
opționale/facultative sau prin crearea de module distincte pe anumite
specia lizări.
 Principiul adaptării la o categorie socio -profesională presupune un
curriculum care să creeze un set de valori etice și estetice pozitive, care să
ofere o inserție socio -profesională optimă.

Institutul Național al Justiției
6
I. STRUCTURA CURRICULUMULUI

Curriculum ul este un program de învățământ oficial bazat pe un ansamblu de
acțiuni proiec tate pentru a organiza procesul de instruire ; a defini competențele ; a
stabili conținuturile și obiectivele de referință ; a formula strategiile didactice ,
metodele și tehnicile de evaluare.

Proiectarea curriculum -ului reprezintă o acțiune continuă, perman entă, care
precede demersurile instructive, indiferent de dimensiunea, complexitatea sau
durata acestora. Un curriculum modern nu se bazează doar pe conținuturi și
obiective, dar în primul rând pe formarea de competențe profesionale. Astfel,
autorul de cur riculum va elabora/revizui curriculumul în corespundere cu
necesitățile de formare, identificate de Institutul Național al Justiției. Autorul
curriculumului va transforma necesitățile de formare în obiective curriculare
generale și unități de conținut, pen tru care va selecta/identifica strategii de predare
și o listă bibliografică adecvată.

Curriculumul trebuie să cuprindă următoarele elemente componente
interdependente:
1. Preliminarii
2. Competențe
3. Principalele o biective
4. Administrarea disciplinei
5. Tematica și repartizarea orientativă a orelor
6. Unități tematice /Strategii didactice /Sugestii pentru a ctivitatea individuală
7. Strategii de evaluare
8. Bibliografie

Ghid metodic pentru elaborarea curriculumului

7
II. METODOLOGIA PROIECT ĂRII /ELABORĂRII
CURRICULUMULUI

2.1. PRELIMINARII

În compartimentul Preliminarii al curriculumului se indică :
Caracteristica generală a disciplinei (se descrie în mod general conținutul
disciplinei);
Destinatarul (beneficiarul);
Scopul disciplinei în formarea/dezvoltarea competențelor profesionale ale
audienților (rezultatul ce urmează a fi obținut în urma studierii disciplinei ).

Exemplu:
I. PRELIMINARII

Intentarea, pregătirea și examinarea în fond a pricinilor civile reprezintă un mijloc legal
pentru valorificarea dreptului la apărare , care asigură realizarea unor garanții fundament ale
stabilite în Constituția RM.
Prezentul curriculum este conceput să conțină informații cît mai actuale și utile, necesare
candidați lor la funcți a de judecător, în scopul de a -i ajuta să însușească cît mai efici ent
actualul suport normativ procesual civil, de a înțelege rațiunile reglementărilor legale în
cadrul înfăptuirii justiției, precum și pentru a -și forma deprinderi în scopul utilizării lor
corecte și eficiente în practică.
Prezentul curriculum reprezintă un document reglator ce determină competențele
profesionale necesare integrării și bunei manifestări în cîmpul muncii. Din această
perspectivă, studiul modulului prezentat este orientat spre familiarizarea cu modificările și
completările care s -au produs î n legislația procesual civilă a Republicii Moldova,
valorificarea întregului potențial intelectual al audienților pentru a cultiva deprinderi de
veritabil judecător sau procuror, prezentarea practicii judiciare, inclusiv a Curții Europene
pentru Drepturil e Omului, pentru a consolida cunoștințele asimilate, a cultiva spiritul de
respect pentru lege și pentru justițiabili.

Institutul Național al Justiției
8
2.2. COMPETEN ȚE

În compartimentul Competențe se introduc competențele profesionale specifice la
formarea /dezvoltarea cărora va contribui disciplina respectiv ă (nu mai mult de 5 -7
competențe ).

Competențe le specific e sînt acumulări de cunoștințe concrete pe care audientul le
obține pe măsura realizării obiectivelor curriculumului (savoir ), precum și
aptitudini și tehnici specifice profesiei respective (savoir faire ) necesare în
dezvolt area unei atitudini corespunzătoare față de profesie (savoir être ).

Formarea unei competențe profesionale specifice este un proces extins în timp care
presu pune parcurgerea următoarelor etape:
 acumularea cunoștințelor fundamentale ;
 transformarea cunoștințelor fundamentale în cunoștințe funcționale ;
 formarea a ptitudinilor/deprinderilor;
 exteriorizarea cunoștințelor .

Exemplu:

II. COMPETENȚE

Prin studiul disciplinei „ Intentarea, pregătirea și examinarea în fond a pricinilor civile ”
audientul va obține următoarele competențe:
 Să poată identific a conceptele de bază cu care se operează în cadrul procesul ui civil;
 Să poată determin a fără echivoc normele procesuale aplicabile pentru examinarea și
soluționarea diferitor situații litigioase sau nelitigioase ;
 Să dețină cunoștințe și abilități practice de determin are a obiectul ui și sarcin ii probațiunii
în pricinile civile, precum și în utilizarea mijloacelor de probă ;
 Să posede abilități practice de elabor are a actelor procesuale civile;
 Să proiecteze și să m otiveze acte judecătorești de dispoziție prin prisma normelor de
drept național și internațional .

Ghid metodic pentru elaborarea curriculumului

9
2.3. PRINCIPALELE OBIECTIVE

Obiectivul este reflectarea anticipată a unui rezultat sub forma unei performanțe ce
poate fi identificată la încheierea acțiunii de instruire, indică acumulări de
cunoștințe specifice concrete, testabile, măsurabile, controlabile după un interval
de timp. Un obiectiv indică întotdeauna o acțiune pe care urmează să o realizeze
audientul, acțiune ce se exprimă printr -un comportament observabil și măsurabil
(ex. La sfârșitul studiului disciplinei audientul va fi capabil să … definească o
noțiune, să identif ice cauzele unui eveniment, să stabilească raportul de cauzalitate
dintre.., să întocmească o cerere de chemare în judecată, să evalueze o modificare
în lege etc.).

Reguli de aplicare în practică a obiectivelor:
 În formularea obiectivelor se utiliz ează verbe de acțiune. Nu se folosesc verbe
vagi (de exemplu: să știe, să cunoască, să înțeleagă, să perceapă, să posede,
să sesizeze, să conștientizeze, să însușească etc.).
 Se programează un număr optim de obiective care să poată fi realizate în
termenul (nu mărul de ore) rezervat.
 Obiectivul reflectă activitatea audientului și nu a formatorului.
 Obiectivul trebuie să corespundă formării și experienței anterioare a
audientului.
 Obiectivul trebuie să evidențieze un comportament vizibil și nu acțiuni
neclare.
 Obiectivul vizează rezultatul imediat al instruirii și nu unul ce ține de viitor,
neidentificat.
 Obiectivul enunț ă condițiile de realizare a sarcinii și nivelul performanței.
 Obiectivul vizează o operație simplă și nu una complexă, greu de evaluat.
 Obiective le nu se repet ă prin diferite reformulări.

Formularea obiectivelor impune anumite cerințe:
 să fie clare, explicite și comprehensibile, atât pentru formator cât și pentru
audien ți;
 să fie accesibile audienților și să poată fi realizate în intervalul de timp avut la
dispoziție;
 să corespundă pregătirii audienților și aptitudinilor lor;
 să permită selectarea conținuturilor adecvate.

Institutul Național al Justiției
10
Exemplu:

III. PRINCIPALELE OBIECTIVE

La sfârșitul studiului disciplinei „Intentarea, pregătirea și examinarea în fond a pricinilor
civile ” audientul va fi capabil să :
 descrie procedura intentării pricinilor civile în judecată și efectele nerespectării condițiilor
de intentare a procesului ;
 determine conținutul cererii de chemare în judecată și ordinea de înlăturare a
neajunsurilor ;
 dispună p rimirea cererii de chemare în judecată sau să aplice t emeiurile de refuz în
primirea cererii , de restituire și de a nu da curs cererii ;
 întocmească a cte procesuale ale părților, judecătorului în vederea pregătirii pricinii pentru
dezbateri judiciare ;
 conducă dezbaterile judiciare și să judece pricinile în fond;
 examin eze probel e în ședința de judecată și să determine o rdinea reclamării înscrisurilor
deținute de partea advers ă sau de alte persoane care nu participă la proces ;
 aplice corect procedura de a doptare a hotărîrii și pronunțarea ei ;
 să ia atitudini față de discrepanțele existente în practica națională.

Ghid metodic pentru elaborarea curriculumului

11
2.4. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Compartimentul Administrarea disciplinei conține următoarele rubrici :
 Denumirea disciplinei , care corespunde celei incluse în planul de învățământ.
 Formator , în care se indică persoana /persoanele care predau disciplina.
 Semestrul în care se pred ă disciplina, care trebuie să corespund ă celui indicat
în planul de învățământ .
 Total ore, în care se indică numărul total de ore planificat e conform planului
de învățământ .
 Ore curs, în care se indică numărul de ore curs planificate conform planului
de învățământ.
 Ore practice , în care se indică numărul de ore practice planificate conform
planu lui de învățământ.
 Evaluarea , în care se indică forma de evaluare, care poate fi : examen,
colocviu diferențiat, colocviu sau altă formă de evaluare stabilită în planul de
învățământ.

Exemplu:

IV. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Denumirea
disciplinei Formator Semestrul Total
ore Ore
curs Ore
practice Evaluarea
Intentarea,
pregătirea și
examinarea în
fond a pricinilor
civile Vera Macinskaia II 36 12 24 examen

Institutul Național al Justiției
12
2.5. TEMATICA ȘI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

În compartimentul Tematica și repartizarea orientativă a orelor se enumeră
conținuturile disciplinei care contribui e la formarea/ dezvoltarea competențelor
profesionale ale audienților și ră spund necesităților de formare .

Pentru fiecare temă se indic ă numărul de ore curs și numărul de ore practice. Unele
teme pot fi preda te atât în cadrul orelor curs, cât și a celor practice, iar altele doar
în cadrul orelor curs sau doar în cadrul orelor practice .

Se recomandă autorului să respecte corelarea conținutului disciplinei atât pe
orizon tală – dreptul material cu dreptul procesual, cît și pe verticală, prin preluarea
aspectelor specifice de CEDO, drept internațional etc. în cadrul disciplinei .

Alegerea temelor trebuie să reflecte complementaritatea în ceea ce privește
dezvoltarea de comp etențe.

Exemplu:

V. TEMATICA ȘI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

Nr.
d/o Teme Ore
curs Ore
practice
1. Procedura i ntent ării procesului în judecată . 2 4
2. Tehnici judecătorești la p regătirea pricinii pentru dezbateri
judiciare pe diferite categorii de cauze . 4 8
3. Reguli de c omunicare a actelor de procedu ră. Practica CEDO. – 2
4. Particularități practice ale fazei d ezbateril or judiciare . 6 10
TOTAL 12 24

Ghid metodic pentru elaborarea curriculumului

13
2.6. UNITĂ ȚI TEMATICE

Unitățil e tematice se formulează în baza competențel or profesionale specifice și
necesitățil or de formare profesională . Unitățile tematice se repartizează distinct
pentru orele curs și pentru cele practice. Autorul curriculumului este responsabil
pentru repartiția conținuturilor.

Pentru predarea unităților tematice se utilizează strategiile didactice – un sistem
complex și coerent de metode, mijloace, tehnici materiale și alte resurse
educa ționale care vizeaz ă învățarea activă, interactivă și reflexivă, îndreptată spre
formarea/dezvoltarea de competențe . Sunt conceput e ca un scenariu didactic
complex, care include: implica rea audienți lor, condi țiile realiz ării și metodele
vizate . În procesul de instruire se recomandă utilizarea metodelor interactiv –
participative, care permit de a -i interesa și a-i implica la maximum pe partici panți
în procesul de instruire. Se recomandă împărțirea pe grupuri de lucru, jocul pe rol,
procese simulate care favorizează învățarea interactivă, precum și utilizarea
broșuri lor, studii de caz și dosare cu exemple de p ractică bune și rele, modele
standard de redactare a hotărîrilor/sentințelor însoțite de metodologie, de fișe
tehnice etc., elaborate în scopul pregătirii.

Resurse le logistice – ansamblu de instrumente , materiale, tehnic ă etc. folosite în
așa fel încât să contribuie la formarea/dezvoltarea competențelor . Ele sunt
subordonate metodelor și procedeelor didactice selectate pentru realizarea
obiectivelor proiectate (spre exemplu: laptop, flipchart , videoproiector, CD -uri cu
filme educaționale, manuale, documente și suporturi curriculare , dosare
multiplicate etc.). Fiecare curs ar trebui să aibă inclus un modul de prezentare a
bazelor de date relevante pentru acea materie.

Sugestiile pentru lucrul individual au scopul de a spor i șansele de a forma/dezvolta
competențele propuse, prin adaptarea activităților la specificul și calificarea
audienților. Cele mai importante activități care se încadrează în această formă sunt:
a) lectura unor surse bibliografice;
b) pregătirea temelor pentru activitățile practice;
c) elaborarea unor referate, rapoarte, studii de caz și a altor lucrări de analiză și
cercetare;
d) întocmirea unor proiecte de acte procesual civile;
e) folosirea tehnologiilor informaționale ;
f) soluționarea de spețe , studii de caz.

Institutul Național al Justiției
14

Există ma i multe variante de organizare a lucrului individual: cu sarci ni comune
pentru toți audienții; cu teme diferențiate pe grupe sau cu teme diferite pentru
fiecare audient.

Exemplu:
VI. UNITĂȚI TEMATICE

Unități tematice Strategii didactice/
Resurse logistice Sugestii pentru
lucrul individual
Tema 1. Procedura intentării procesului în judecată
Ore curs
1. Procedura de intentare a procesului. Efectele
nerespectării condițiilor de intentare a procesului .
2. Cererea de chemare în judecată și conținutul ei.
Ordinea de înlăturare a neajunsurilor cererii de
chemare în judecată.
3. Primirea cererii de chemare în judecată.
4. Temeiuri le de refuz în primirea cererii, de
restituire a cererii și de a nu da curs cererii.
5. Efectele juridice ale intentării proc esului
(material – juridice și procesual civile).
Ore practice
1. Analiza condițiilor de formă și de conținut ale
cererilor de chemare în judecată . Verificarea
cerințelor de integritate și valabilitate a actelor
anexate la cerere.
2. Actele judecătorului l a primirea cererii de
chemare în judecată .
3. Identificarea temeiurilor de r efuz în primirea
cererii de chemare în judecată și emiterea
încheierii respective .
4. Identificarea temeiurilor de restituire a cererii
de chemare în judecată și emiterea încheierii
respective .
5. Identificarea temeiurilor de a nu da curs cererii
de chemare în judecată și emiterea încheierii
respective.
Curs -prelegere
Proiector/laptop

Seminar e
Studiu de caz
Tablă flipchart Ore curs
Brainstorming.
Lectura surselor
din Lista
bibliografică.

Ore practice
Soluționarea
spețelor.
Examinarea
dosarelor.
Întocmirea
proiectelor de
acte procesuale .
… … …

Ghid metodic pentru elaborarea curriculumului

15
2.7. EVALUARE A

Evaluarea reprezintă totalitatea metodelor și a proceselor (teste /examene scrise
etc.) utilizate pentru evaluarea performanțelor (cunoștințelor, deprinderilor și
competențelor) fiecărui audient și care duce la o formă de certificare.

În cadrul Institutului Național al Justiției se recomandă evaluarea continuă și
finală.

Evalu area continuă se efectuează pe parcursul studiului disciplinei și contribuie la
evaluarea finală .

Această formă de evaluare urmărește scopul de a constata nivelul/gradul de
acumulare a cunoștințelor/abilităților la fiecare etapă a procesului de studiu, c eea
ce permite luarea deciziei despre reluarea/recapitularea sau continuarea procesului
didactic. Totodată, această evalu are motivează audienții pentru pregătire zilnică.

Evaluarea continuă se realizează în cadrul orelor practice și, după caz, în cadrul
sesiunilor intermediare. Se axează pe secvențe mici, îi verifică pe toți audienții
permițând identificarea neajunsurilor și a punctelor critice după fiecare secvență de
instruire . Poate fi efectu ată în scris, verbal sau combinat, prin diverse forme ,
precum :
 testare a, care poate fi prezentată sub formă de: simple întrebări, enunțuri
urmate de o întrebare, exerciții, sarcini, probleme, întrebări structurate, eseuri ;
 chestionarea ;
 răspunsuri orale, participare la dezbateri/ studii de caz;
 prezentarea de lucrări individuale /referate/ portofolii /eseuri;
 prezentări de rapoarte/comunicări/informații etc.

Evaluarea finală se efectuează la finalizarea studierii fiecărei discipline sau la
finele semestrului de studiu . Ea urmărește scopul de a măsura și aprecia rezulta tele
obținute de audienți în raport cu competențele/performanțele așteptate .

Forma de examinare finală poate fi: examen, colocviu diferențiat sau colocviu,
fiind prevăzută în planul de învățământ. De regulă, se efectuează în scris pentru a
asigura posibi litatea examinării contestațiilor , dar poate fi și proces simulat .
Colocviile pot fi realizate prin: teste, chestionare orală, lucrări scrise, lucrări
practice, rapoarte, studii de caz etc.

Institutul Național al Justiției
16

Exemplu:

VII. EVALUAREA

Evaluarea se va efectua continuu și la final.

A. Evaluarea continuă se va realiza prin:
 participarea audienților în cadrul orelor de curs și a celor practice;
 realizarea activităților individuale;
 redactarea unor acte procesuale (încheier i, hotărâr i, decizi i) în baza temelor studiate;
 susținerea unei testări obligatorii care vor conține sarcini cu obiective de măsurare a
cunoștințelor, capacităților și competențelor/a ptitudinilor profesionale;
 pregătirea unui referat științific și/sau aplicativ pe o problemă propusă pentru activitățile
individuale .

B. Evaluarea finală se va efectua ca examen la finele semestrului prin soluționarea
situațiilor de caz și întocmirea proiectului actelor procesuale pe baza studier ii dosarelor .

Ghid metodic pentru elaborarea curriculumului

17
2.8. BIBLIOGRAFIE

Compartimentul Bibliografie al curriculumu lui include o listă de surse
bibliografice pe care audientul trebuie să le consulte în mod obligatoriu , precum și
o listă de adrese electronice ale paginilor web unde pot fi găsite informații sau
documente relevante materiei . Curriculumul poate conține și o listă bibliografică
facultativă.

Registrul bibliografic se structur ează pe următoarele domenii :
 acte legislative și normative;
 jurisprudența/practica judiciară;
 literatură didactică și științifică (monografii, articole, st udii, manuale etc.) .

Exemplu:

VIII. BIBLIOGRAFIE

Acte legislative și normative:
1. Constituția Republicii Moldova din 29.07.1994.
2. Codul de procedură civilă, adoptat prin Legea nr.225 -XV din 30.05.2003.
3. Legea contenciosului administrativ nr.793 -XIV din 10.02.2000.
4. Legea privind organizarea judecătorească nr.514 -XIII din 06 .07.1995.

Jurisprudență/ Practica judiciară:
5. Hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție privind aplicarea normelor Codului de
procedură civilă la judecarea pricinilor în primă instanță, nr.24 din 12.12.2005.
6. Hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție cu privire la actele judecătorului în faza
intentării procesului civil și pregătirii pricinii pentru dezbateri judiciare, nr.24 din
28.06.2004.

Literatură didactică și științifi că:
7. Cojuhari A. ș.a. Drept procesual civil. Partea specială. Curs universitar . – Chișinău:
USM, 2009.
8. Manualul judecătorului la examinarea pricinilor civile. Coordonator: M.Poalelungi. –
Chișinău: Cartier, 2006.

Institutul Național al Justiției
18
Model de curriculum pentru instruirea inițială

INSTITUTUL NAȚIONAL AL JUSTIȚIEI

APROBAT
prin Hotărîrea Consiliului INJ
nr.____ din „___”___________20__

CURRICULUM
la disciplina

„____________________________________”

(_______________________________)
categoria audienților

AUTOR(I):
________________________
(numele, prenumele, funcția)

___________________ AVIZAT
Șef / Direcție instruire și cercetare

CHIȘINĂU, 20__

Ghid metodic pentru elaborarea curriculumului

19
I. PRELIMINARII

Preliminariile trebuie să se încadreze în limita a 1500 -1600 semne și se referă la:
– caracteristica generală a disciplinei;
– destinatar ul;
– scopul disciplinei în formarea/dezvoltarea competențelor profesionale ale audienților.

II. COMPETENȚE

Prin studiul disciplinei audientul va obține următoarele competențe:





NOTĂ: Se indică doar competențele profesionale specifice la formarea cărora va contribui
disciplina respectivă (nu mai mult de 5 -7 competențe).

III. PRINCIPALELE OBIECTIVE

La sfârșitul studiului disciplinei audientul va fi capabil să:
 definească/distingă/identifice/determine/recunoască/categorisească …
 interpreteze/explice/demonstreze/ propună/dezvolte/organizeze/deducă …
 aprecieze/ judece/argumenteze/compare/estimeze …
 aplice/generalizeze/utilizeze/proiecteze/întocmească …

IV. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Denumirea
disciplinei Formator Semestrul Total
ore Ore
curs Ore
practice Evaluarea

V. TEMATICA ȘI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

Nr.
d/o TEMATICA Ore
curs Ore
practice
1.
2.
3.
4.
TOTAL

Institutul Național al Justiției
20
VI. UNITĂȚI TEMATICE

Unități tematice Strategii didactice/
Resurse logistice Lucrul individual
Tema 1.

Tema 2.

Tema 3.

VII. EVALUAREA

Se indică formele de evaluare: continuă și/sau finală.

A. Evaluarea continuă (se descriu formele și metodele de evaluare continuă)

B. Evaluarea finală (se descriu formele și metodele de evaluare finală)

VIII. BIBILIOGRAFIE (până la o pagină)

Acte legislative și normative:
1.
2.
3.

Jurisprudență/ Practica judiciară:
4.
5.
6.

Literatură didactică și științifică:
7.
8.
9.

Ghid metodic pentru elaborarea curriculumului

21

Model de curriculum pentru formarea continuă

INSTITUTUL NAȚIONAL AL JUSTIȚIEI

APROBAT
prin Hotărâ rea Consiliului INJ
nr.____ din „___”___________20__

CURRICULUM
pentru formarea continuă

„____________________________________”

(_______________________________)
categoria beneficiarilor

AUTOR(I):
________________________
(numele, prenumele, funcția)

___________________ AVIZAT
Șef / Direcție instruire și cercetare

CHIȘINĂU , 20__

Institutul Național al Justiției
22
I. PRELIMINARII
1. Denumirea programului :
2. Scopul programului:
3. Destinatarii programului : categoriile/specializările cărora se adresează
4. Tipul de program : seminar/atelier etc.

II. COMPETENȚE
Programul își propune să faciliteze dezvoltarea următoarelor competențe :
–
–
–
–
III. OBIECTIVE DE FORMARE
Obiectivele generale ale programului de formare sunt:
1.
2.
3.
4.
IV. SUBIECTELE PROGRAMULUI ȘI
REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

Obiectivul
nr. Unități tematice Unități de conținut Nr.
ore

TOTAL

V.1. METODE DE FORMARE FOLOSITE
Spre exemplu: metoda socratică, discuț ia, dezbaterea, rezolvare de probleme, asalt de idei
(brainstorming -ul), observarea, studiu individual de cercetare, exercițiu demonstrativ, exercițiul
experienț ial, exercițiul de dezgheț, studiu de caz, joc de rol/ simulare, prelegerea interactivă ,
prelegere a cu suport vizual, metoda feed back etc.

V. 2. TIPURI DE INTERACȚIUNE
Spre exemplu: individ ual, perechi, grup mic, grup mare.

VI. MIJLOACE ȘI MATERIALE DE INSTRUIRE FOLOSITE
Spre exemplu: calculator, video -proiector, ecran de proiecție, flip chart, coli de flip chart,
markere, tablă, tablă magnetică, magneț i, patafix, cameră video, dictofon , etc.

VII. FORME DE EVALUARE
Spre exemplu: chestionare, feed -back, auto evaluare etc.

VIII. BIBILIOGRAFIE
1.
2.

Ghid metodic pentru elaborarea curriculumului

23
INSTRUCȚIUNI TEHNICE PENTRU REDACTAREA CURRICULUMULUI

Dimensiunile paginii: Marginile superioară și inferioară – 2 cm, marginea din stînga – 3 cm,
marginea din dreapta – 1,5 cm.

Caracterul și dimensiunea literelor: Time New Roman, 12.

Intervalul între rînduri: 1,0.

Intervalul între alineate: 0.

Numerotarea paginii: în partea dreaptă jos .