Nr. Matricol: 31040701SL141360 [616754]

UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IASI

PROIECT
MONEDA SI CREDIT
Despre bani si istoria lor

Coordonator : Studenta:
Prof. univ. dr. Vasile Cocris Fratianu (cas. Grigoras) Alina Cristina
Anul I I ID, Stiinte Economice
Nr. Matricol: 31040701SL141360

Page 2
Introducere
“Cu buzunarul plin de bani, e sti intelept, frumos si mai si canti bine”, spune un vechi
proverb evreiesc. Este, poate, una din cele mai sugestive infatisari ale importan tei acordate
banului, importan ta care se reflect a in lunga sa evolu tie.”
Erich Maria Remarque in cartea „Trei camarazi” defineste banul ca fiind „libertatea
turnata in moneda” iar filozoful german Arthur Schopenhauer, spune despre bani ca sunt
„fericirea umana in forma abstracta”.
O defini tie a banilor a dat -o Costin Kiritescu : "banii reprezint a un instrument social, o
form a particular a imediat mobilizatoare a avu tiei sociale, o intruchipare transmisibil a si
omnivalent a a puterii de cump arare, care confer a detinatorului dreptul asupr a partii din produsul
social al tarii emitente". Banii au ap arut in procesul trecerii de la economia natural a la economia
de schimb. Ini tial schimbul s -a manifestat sub forma schimbului direct de produse, cunoscut sub
denumirea de troc, respectiv se schimb a pe un alt bun sau pe alte bunuri. Trocul este o form a a
schimbului de m arfuri caracteristic pentru societ atile neevoluate, in care specializarea
produc atorilor este in stare incipient a. Diviziunea social a a muncii, gradul de dezvoltare a tehnicii
si tehn ologiei, a determinat specializarea produc atorilor si extinderea schimburilor de m arfuri,
creand dificult ati si bariere.1
„Analizand pragmatic, banul este un este un fenomen obiectiv, generat de nevoile reale
ale oamenilor pentru inlesnirea si echivalarea schimbului de bunuri.
Banii sunt cunoscuti inca din cele mai vechi timpuri, inca din antic hitate si au aparut ca
rezultat al schimburilor de marfuri.
De asemenea ei reprezinta o modalitate de stocare a valorilor pentru viitor
Banii au trecut prin transform ari succesive in decursul unei perioade de timp, transformari
de forma si de fond. ”
Transformarile de fond ale monedei se intind pe mai multe epoci:

1 Costin C. Kiritescu – Sistemul Banesc Al Leului Si Precursorii Lui – Bucuresti : Editura Enciclopedica ,
1997

Page 3
– Epoca banului marfa, care incepe odata cu aparitia si inlesnirea comertului de bunuri;
– Epoca monedei din metal , o epoca interesanta si de lunga durata in care apar primele
monede batue;
– Epoca banilor semn, incepe odata cu separarea celor doua laturi ale banului si se
intinde pana astazi.

Page 4
Istoria banilor
Epoca banului marfa:
“Istoria banilor se confund a cu istoria oamenirii, cele dou a entitati fiind greu de separat.
Acest lucru este confirmat chiar de o personalitate a lumii moderne a banilor, Alan Greenspan,
fostul pre sedinte al Rezervei Federale al Statelor Unite. "Ieri i -am spus unui amic c am cheltuitor
ca trebuie s a vorbesc despre istoria banilor. « Inteleg istoria banilor. De indata ce am c ativa,
repede devin istorie», a r aspuns acesta. Din fericire, nu toat a lumea este ca prietenul meu",
declara, in 2002, Alan Greenspan. ”
“Din fericire, pe ntru ca prietenul lui Greenspan s a poata face ast azi istorie, cineva, in zorii
omenirii, s -a gandit s a modifice greoiul sistem al schimburilor comerciale bazat pe troc. Sarea,
condimentele, ceaiul, vitele sau gr anele au fost primii "bani" ai omenirii, din pacate greu de
manuit si perisabili. Intre anii 3000 si 2000 inainte de Hristos, in Mesopotamia, s -au pus bazele
sistemului bancar de ast azi, templele si palatele dovedindu -se locuri sigure pentru depozitarea
bunurilor, produse agricole si materiale pre tioase. C ateva sute de ani mai t arziu, in Babilon,
Codul lui Hamurapi legifera activit atile bancare. ”

Page 5
“In China, cu circa 1200 de ani inainte de Hristos, pentru schimburile comerciale erau
folosite cochilii de scoici; in timp, scoicile s -au dovedit extrem de rezistente pe pie tele monetare,
in unele zone din Africa fiind folosite p ana la jum atatea secolului XX.
Inca din zorii tranzac tiilor, banii au avut si adversari: o legend a greac a spune c a
legislatorul Solon (638 -558 i.Hr.) ar fi b atut monede c at roata c arului, pentru a -i dezv ata pe
cetateni de acumularea excesiv a a acestora. ”
“Principalele dificult ati erau :
a) imposibilitatea realiz arii coinciden tei dintre nevoile ofertan tilor si cump aratorilor:
un produc ator A are de oferit marfa X, iar produc atorul B marfa Y. Presupunem c a B are nevoie
de X, dar A nu are nevoie de Y, ci de marfa Z. Atunci B, trebuie s a caute produc atorul C al m arfii
Z, care s a aiba nevoie de marfa Y. Dac a il gaseste schimb a Y pe Z, dup a care se intoarce pentru a
face schimbul care de fapt il intereseaz a, respectiv marfa Z cu marfa Y. In acest mod sunt
satisf acuti si produc atorul A si B. Dar o asemenea modalitate ingreuneaz a schimbul si in unele
cazuri il face chiar imposibil.
b) Dificult atile in determinarea valorii: schimbul m arfii c ontra marf a nu permite
folosirea unui instrument rapid de apreciere a valorii m arfii si de raportare din acest punct de
vedere intre m arfurile care se schimb a.
c) Imposibilitatea diviz arii in elemente. Multe categorii de m arfuri nu puteau fi
divizate, pentru v anzarea lor fiind necesar schimbul pe mari cantit ati din alte m arfuri, peste
nevoile d e consum ale cump aratorului. ”

Page 6

Epoca monedei din metal:

“Inventarea monedei este considerat a de istoria economiei o inven tie tot a sa de mare ca si
inven tia scrisului.
Celebrul economist rom an Victor Sl avescu scria c a „moneda este tot at at de necesar a
schimbului de bunuri si servicii economice, pe c at este de necesar graiul pentru intelegerea
oamenilor intre ei.
Primele monete dateaz a cu 26 secole in urm a, in China Antic a si in statul Lidia. In Rusia
Chievean a monetele au ap arut in secolele IX – X e.n.
In China, circulau monezi metalice in sec. X inainte de na sterea lui Cristos. Herodot ne
informeaz a ca prima moned a batuta din metal in Europa ar data din s ecolele VII sau VI i. Hr.,
locul ei de origine fiind Lydia. Dac a ar fi s a il credem pe lexicograful Pollux, regele Gyges al
Lydiei, autorul prezumat al acestei monezi, n -ar avut alt merit dec at ca si-a pus pecetea pe buc ati
ovoidale de electrum, aliaj d e aur si argint. Adev aratul p arinte al monezii metalice ar fi fost
Phidon, regele din Argos, care a tr ait inaintea lui Gyges, de vreme ce a prezidat Jocurile Olimpice

Page 7
in anul 748 inainte de na sterea lui Cristos. Aceast a presupunere este confirmat a de alte izvoare,
ca de pild a de Cronica din Paros. ”
“De la inceput se emiteau numai monete confec tionate din aur si argint. In a II jum atate a
secolului IX la emiterea in circula tie a monetelor din aur a trecut si Anglia, care de tinea monopol
in extragere a minereului dat. Cauzele fiind: aurul este metal omogen dup a calitate; divizabil si
legabil, f ara pierderea calit atilor anterioare; portabil; p astrabil; greu dob andibil; greu prelucrabil.
Datorit a rezisten tei sale, banii metalici puteau fi emi si de m arimi egale, in cantit ati egale,
usor particip and la rela tiile economice interstatale, precum si indeplinind toate cele 5 func tii ale
sale. Insa, monetelor din aur le erau specifice unele neajunsuri:
– extragerea metalului nu era in egal a masura cu fabricar ea m arfurilor si prestarea
serviciilor;
– moned ele date nu puteau deservi afacerile mici;
– nu faceau fa ta elasticit atii pie tei: nu puteau fi emi si si retra si din circula tie;
– moneda -aur, in general, nu stimula producerea si circula tia marfurilor. “
Monetele -aur au circulat relativ pu tin – pana la I r azboi mondial, c and statele beligerante
pentru acoperirea cheltuielilor au recurs la emisiunea monedei -hartie. Pe parcurs aurul a disp arut
complet din circula tie.
Utilizarea metalelor pre tioase at at ca m asura a valorii m arfurilor, c at si ca mijloc de
schimb, a cunoscut o imbun atatire continu a: metalele au fost turnate in lingouri care permiteau
cantarirea lor c at mai facil a, iar balan tele utilizate pentru efectuarea schimburilor au devenit un
accesoriu tipic pentru negustorii de profesie. In Babilonia, inca din mileniul al II -lea i.e.n. se
ajunsese p ana acolo incat existau s aculeti de in, care con tineau o anumit a cantitate de metal
pretios, c antarita in prealabil. S aculetii erau sigila ti, la gura lor fiind inscris a cantitatea de metal
pretios con tinuta. Proprietarii s aculetilor puteau s a foloseasc a saculetii fie ca pe ni ste monede, fie
scotand din interiorul acestora cantit ati mai mici d e metal pe care il cantareau apoi pentru a
efectua pl ati de un volum mai redus.

Page 8
Diferen ta principal a dintre moned a si mijloacele metalice premonetare este reprezentat a
de faptul c a pe moned a este aplicat un insemn al emitentului. Insemnul garanteaz a ca respectiva
moned a are o anumit a valoare, dat a de faptul c a, cel pu tin teoretic, moneda con tine o cantitate
fixa dintr -un anumit metal pre tios. Garan tia pe care o ofer a insemnul aplicat direct pe bucata de
metal standardizat a ca form a si ca greutate face c a in cazul schimburilor s a nu mai fie necesar a
cantarirea metalului pre tios, ci simpla num arare a monedelor, un proces cu mult mai facil.2
“Fata monedei are de obicei o imagine, care poate fi stema tarii emitente, capul/bustul
unui monarh sau denumirea sau simbolul altei autorit ati emitente si se nume ste avers, sau
colocvial cap. Partea cealalt a se nume ste revers sau colocvial pajur a.”

“In numismatic a, pastila monetar a se nume ste flan, iar diferitele metale sau aliaje sunt
desemnate prin abrevieri: AE p entru cupru, AR pentru argint, AV pentru aur, OR pentru
orichalcum (aliaj auriu de cupru si zinc, adic a alama, folosit in epoca roman a pentru monedele
numite sestertius respectiv dupondius), Bill pentru bilon (aliaj cupru – argint in care metalul
predomina nt este cuprul). In text, orientarea axei reversului fa ta de axa aversului se reprezint a
conven tional fie prin s ageti pozi tionate adecvat, fie prin analogie cu pozi tia marcajelor orare pe
cadranul unui ceas. ” De asemenea, pentru o descriere complet a trebuie precizate si datele

2 Histria.ro

Page 9
metrologice ale monedelor individuale (diametrul in milimetri, eventual si zecimi de milimetru –
de exemplu 22,8 mm – iar greutatea exprimat a in grame, preferabil cu precizie de dou a zecimale –
exemplu 4,42 g). In cazurile in care flanul monedei este neregulat, se vor preciza cel mai mic si
cel mai mare diametru.

Epoca banilor semn

“Odat a cu dezvoltarea schimbului nevoile de ban -marf a, respectiv de metale pre tioase
cresc, in timp ce producerea lor r amane limitat a.
Apare un dezechilibru intre cererea si oferta de metale.
Primii bani de hirtie apar in China in timpul imparatului Hien Tsung, datorita penuriei de
cupru din care erau batute monedele. ”

Page 10
“Este cel mai bun exemplu ca banii functioneaza ca unitate de masura a valorii nu prin
valoarea fiind batuti din metale pretioase apoi din metale comune pentru a deveni bani de hartie
si in final banii electronici, fara suport material (prezenti in conturi, carti lor intrinseca. De -a
lungul istoriei banii au tendinta de a sublima, la inceput de credit etc.) in economia viitorului,
spre care ne indreptam. Astfel banii ajung la esenta, adica devin o unitate de masura a valorii. In
anul 1032, in China apare prima atestare a productiei de bani de catre banci particulare.
Apare, bineinteles, inflatia, pentru ca manipularea masei monetare reprezinta esenta
manipularii economice, prin care atit in trecut cit si in prezent se produc crizele in timpul carora
are loc t ransferul de bogatie in lume. ”

Scurta istorie a leului
“Cea mai veche moned a atestat a pe teritoriul rom anesc este drahma de argint in greutate
de 8 grame, emis a de pólisul (ora sul) grecesc Histria in anul 480 i. Ch. Ea a fost urmat a si de alte
emisiuni de moned a ale polisurilor grece sti din Dobrogea. Geto -dacii foloseau monede
macedonene, apoi au inceput s a emita monede proprii din argint, asem anatoare cu cele ale
celtilor, pentru ca apoi s a emita celebrii kosoni de aur. De asemenea monedele romane, cum su nt
denarii republicani sau imperiali, au p atruns si ele pe teritoriul Daciei, inainte chiar de ocupa tia
roman a, dar au continuat s a circule si dup a retragerea aurelian a, fiind apoi inlocui ti de mo nede
bizantine.
In forma tiunile statale rom anesti, s-a emis moned a, primul voievod care a emis monede
fiind Vladislav I in Tara Rom aneasc a, el b atand duca ti munteni din argint, urmat de Petru Mu sat
in Moldova, acesta emi tand gro si de argint.
Spre deosebire de Tara Rom aneasc a si Moldova, Transilvania a avut emisiuni monetare
de tip vest -european: gro si, oboli, dinari, crei tari, guldeni, taleri si duca ti, incep and cu anul 1538.
Pe teritoriul rom anesc p atrund foarte multe monede, de -a lungul secolelor circul and: taleri
turce sti, galbeni ungure sti si austrieci, zlo ti, carboave ruse sti, techini vene tieni, in total peste 100
de tipuri de monede. O emisie de moned a a costat p ana si capul unui domnitor. Este vorba de

Page 11
Constantin Br ancoveanu, cel care a emis o moned a-medalie cu efigia sa pe ea, incalcand astfel
religia musulma na si dand motiv turcilor otomani s a ii cear a capul.

Prin Regulamentele Organice adoptate in 1831 in Tara Rom aneasc a si in 1832 in
Moldova, se stabilesc monedele care pot fi folosite pe teritoriul rom anesc: galbenul austriac,
sfantul de argint (din german a Zwanziger : „denumirea monedei de 20 crei tari”),
Ca o recunoa stere a Unirii, domnul Alexandru Ioan Cuza propune baterea de moned a,
care s a se numeasc a „rom an”, sau „romanat” (dup a propunerea lui Ion Heliade R adulescu). Acest
lucru insa nu era posibil, fii nd condi tionat de cantitatea de metal din vistieria statului, dar si de
puterea otoman a, care nu accepta emisia de monede proprii a statelor vasale. ”

Page 12

Bibliografie:
1. Sistemul Banesc Al Leului Si Precursorii Lui – Kiritescu, Costin C.
2. Tratat de moneta. Volumul I: Schimbul si technica monetara – Dumitrescu, Stefan I.
3. Historia