Nr. _______ din _________________ [612126]
UNIVERSITATEA "AUREL VLAICU" DIN ARAD
FACULTATEA DE ȘTIINȚE EXACTE / INFORMATICĂ
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT CU FRECVENȚĂ
LUCRARE DE LICENȚĂ
ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC :
PROFESOR UNIVERSITAR DOCTOR IOAN DZIȚAC
ABSOLVENT: [anonimizat] 2019
UNIVERSITATEA "AUREL VLAICU" DIN ARAD
FACULTATEA DE ȘTIINȚE EXACTE / INFORMATICĂ
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT CU FRECVENȚĂ
TIPURI DE SERVICII ÎN CLOUD COMPUTING
ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC :
PROF. UNIV. DR. IOAN DZIȚAC
ABSOLVENT: [anonimizat] 2019
UNIVERSITATEA "AUREL VLAICU" DIN ARAD APROBAT
FACULTATEA DE ȘTIINȚE EXACTE DECAN
DOMENIUL INFORMATICĂ / PROGRAM DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENȚĂ
Nr. _______ din _________________
VIZAT
îndrumător științific
DATE PERSONALE ALE CANDIDAT: [anonimizat]
1. Date privind identitatea persoanei
Numele: LĂPĂDAT
Numele anterior: –
Prenumele: DANIEL EMIL
2. Sexul: M
3. Data și locul nașterii:
Ziua / luna / anul 27/12/1975
Locul : LOC. ARAD, JUD. ARAD
4. Prenumele părinților:
Tata: DORIN TITUS PAUL
Mama: DOINA
5. Domiciliul permanent: STR. 10, NR. 4, LOC. SÂNPAUL, JUD. ARAD,
COD POȘTAL 317351, TEL. [anonimizat], E-MAIL dani [anonimizat]
6. Sunt absolvent: [anonimizat]: 2019
7. Forma de învățămâ nt pe care am absolvit -o este: cu frecvență, fără taxă
8. Locul de muncă : S.C. LEONI WIRING SYSTEMS ARAD S.R.L.
9. Solicit înscrierea la examenul de licență , Sesiunea iulie, anul 2019
10. Lucrarea de licență pe care o susțin are următorul titlu:
TIPURI DE SERVICII ÎN CLOUD COMPUTING
11. Îndrumător științific: PROF. UNIV. DR. IOAN DZIȚAC
12. Menționez că susțin examenul de finalizare a studiilor pentru prima oară și declar pe
propria -mi răspundere că am luat la cunoștință de prevederile art. 143 din Legea
1/2011. Declar că prezenta lucrare nu este realizată prin mijloace frauduloase, fiind
conștient de faptul că, dacă se dove dește contrariul, diploma obținută prin fraudă îm i
poate fi anulată, conform art. 146 din Legea 1/2011.
SEMNĂTURA,
___________________________
REFERAT PRIVIND LUCRAREA DE LICENȚĂ A
ABSOLVENT: [anonimizat] /PROGRAMUL DE STUDI I UNIVERSITARE DE
LICENȚĂ
PROMOȚIA 2 019
1. Titlul lucrării : TIPURI DE SERVICII ÎN CLOUD COMPUTING
2. Structura lucrării : Lucrarea conține o Introducere, patru capitole și concluzii.
3. Aprecieri asupra conținutului lucrării de licență, organizare logică, mod de abordare,
complexitate, actualitate, deficiențe :
4. Aprecieri asupra lucrării (se va menționa: numărul titlurilor bibliografice consultate,
frecvența notelor de subsol , calitatea și actualitatea surselor consultate; modul în care
absolvent: [anonimizat], contribuții originale)
• numărul titlurilor bibliografice consultate – 17;
• notele de subsol au o apariție frecventă, făcând referință la anumite noțiuni din
document ;
5. Concluzii (valoarea lucrării elaborate de absolvent: [anonimizat],
competențele absolvent: [anonimizat], consecvența și seriozitatea de care a dat dovadă absolvent: [anonimizat] : Lucrarea este de actualitate, este bine structurată
și argumentată, student: [anonimizat]
6. Redactarea lucrării respectă normele de redactare .
7. Nu există suspiciuni de realizare prin fraudă a prezentei lucrări.
8. Procentul de similitudine din Raportul de similitudine al lucrării este 6,27% , mai mic de
25%.
9. Consider că lucrarea îndeplinește condițiile pentru susținere în sesiunea de Examen de
licență din iulie 2019.
Arad, Îndrumător științific,
Prof. Univ. Dr. IOAN DZIȚAC
Data,
21.06.2019
CUPRINS
Abrevieri utilizate: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 1
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 2
Capitolul 1. Privire d e ansamblu – cloud computing ………………………….. ………………………. 3
1.1 Scurt istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 3
1.2 Definiție ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 4
1.3 Caracteristici ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 4
1.4. De ce cloud computing? ………………………….. ………………………….. ………………………….. 5
1.5 De ce acum? ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 6
Capitolul 2. Cloud computing ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 8
2.1 Introducere în arhitectura cloud ………………………….. ………………………….. ………………. 8
2.2 Servicii cloud ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 11
2.3 Modele de implem entare a cloud computing -ului ………………………….. ………………… 12
2.4 Modele de livrare a serviciilor de cloud computing ………………………….. ……………… 14
Capitolul 3. Provocări privind adopțiunea și controlul cloud -ului ………………………….. …. 16
3.1 Barierele sau obstacolele adoptării cl oud-ului ………………………….. ……………………… 16
3.1.1 Securitatea datelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 16
3.1.2 Incertitudinea costurilor ………………………….. ………………………….. …………………… 17
3.1.3 Pierderea controlului ………………………….. ………………………….. ……………………….. 18
3.1.4 Respectarea reglementărilor ………………………….. ………………………….. …………….. 18
3.1.5 Acordurile SLA ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 19
3.1.6 Portabilitate/integrare de date ………………………….. ………………………….. ………….. 19
3.1.7 Compatibilitate software ………………………….. ………………………….. ………………….. 19
3.1.8 Performanță ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 20
3.1.9 Provocări în blocare ………………………….. ………………………….. …………………………. 20
Capito lul 4. Taxonomia serviciilor cloud computing ………………………….. …………………….. 21
4.1 IAAS (Infrastructure as a Service/Infrastructură ca Serviciu) ………………………….. 22
4.1.1 IaaS: Stocare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 23
4.1.2 IaaS: Tehnica de calcul ………………………….. ………………………….. …………………….. 24
4.1.3 IaaS: Rețea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 26
4.1.4 IaaS: Managementul cloud -ului ………………………….. ………………………….. ……….. 27
4.2 PAAS (Platform as a Service/Platformă ca Serviciu) ………………………….. ……………. 31
4.2.1 PaaS: Caracteristicile serviciului ………………………….. ………………………….. ………. 32
4.2.2 PaaS: Analiza datelor și afaceri inteligente (BI – Business Intelligence) ………. 33
4.2.3 Avantajele cloud -ului public și implicarea costurilor în afaceri inteligente (BI)
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 35
4.2.4 PaaS: Integrare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 36
4.2.5 PaaS: Dezvoltare & Calitate ………………………….. ………………………….. …………….. 37
4.3 SAAS (Software as a Service/Software ca Serviciu) ………………………….. ……………… 40
4.3.1 SaaS: Definiții ale serviciului ………………………….. ………………………….. ……………. 41
4.3.2 SaaS: Caracteristicile serviciului ………………………….. ………………………….. ………. 42
4.3.3 SaaS: Infrastructură ………………………….. ………………………….. ………………………… 42
4.3.4 SaaS: Provocarea afacerilor ………………………….. ………………………….. ……………… 47
4.4 XAAS sau EAAS (Everything as a Service/Orice ca un Serviciu) …………………….. 48
5. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 50
5.1 Viitorul pieței cloud computing ………………………….. ………………………….. ………………. 50
5.2 Dominarea cloud -ului public ………………………….. ………………………….. ………………….. 51
5.3 Open -source vs. Tehnologii cloud -proprietate ………………………….. ……………………… 52
5.4 Modele de livrare a cloud -ului ………………………….. ………………………….. ………………… 52
5.5 Clasificarea fragilă dintre IaaS, PaaS și SaaS ………………………….. ……………………… 54
5.6 Provocări în ceea ce privește adoptarea și controlul cloud -ului …………………………. 54
5.7 Prețuri pentru servicii cloud ………………………….. ………………………….. …………………… 55
5.8 Considerații finale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 56
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 57
1
Abrevieri utilizate :
IT Information Technology
WEB (WWW) World Wide Web
SLA Service Level Agrements
PC Personal Computer
CORBA Common Object Request Broker Architecture
DCOM Distributed Component Object Model
RPC Remote Procedure Call
REST Representational State Transfer
SOAP Simple Object Access Protocol
API Application Programming Interface
MAC Macintosh
IOS Operating System for Macintosh
CRM Customer Relationship Management
HIPAA Health Insurance Portability and Accountability Act
OLA Operational Level Agreement
CLI Command Line Interface
HTTP Hypertext Transfer Protocol
CPU Central processing unit
RAM Random Access Memory
I/O Input/Output
CapEx Capital Expenditure
DNS Domain Name System
CMS Cloud Management S ervices
CIS Cloud Integration Services
CSB Cloud Service s brokerages
LDAP Lightweight Directory Access Protocol
BI Business I ntelligence
XML Extensible Markup Language
EDI Electronic Data Interchange
QA Quality
LAN Local Area Network
VAN Value -Added Network
2
Introducere
Cloud computing , literal computerizare în nori , reprezintă un ansamblu distribuit al
resurselor sistemului informatic, în special a datelor de stocare și a puterii de calcul, fără o
gestionare directă activă de către utilizator. Termenul este folosit în general pentru a descrie
centrele de date disponibi le pentru mulți utilizatori pe i nternet. Pentru cloud computing încă
nu există un nume românesc încetățenit. Cloud computing se bazează pe partajarea resurselor
pentru a atinge coerența și economiile de scară.
Disponibilit atea rețelelor de mare capacitate, computerele cu costuri reduse și dispozitivele de
stocare, precum și adoptarea pe scară largă a virtualizării hardware, a arhitecturii orientate
spre servicii și a sistemelor de calcul autonom și utilitar a dus la creșter ea cloud computing –
ului.
Expresia de cloud computing provine dintr -o reprezentare grafică simbolică a internetului care
este des întâlnită în formă de nor ( în engleză: the cloud ), iar conceptul și termenul englez au
apărut în practică prin anii 2006 -2007 .
1
1 Imagine preluată de pe internet ( https://www.automationworld.com/cloud -terminology )
Figura nr. 1.1
Diagrama conceptual ă a
cloud computing
3
Capitolul 1. Privire de ansamblu – cloud computing
1.1 S curt istoric
Ideea de a furniza un serviciu centralizat de calcul datează din anii 1960, când
serviciile de calcul au fost furnizate printr -o rețea utilizând tehnologia mainframe time-
sharing.
În 1966, inginerul canadian Douglass Parkhill și -a publicat cartea The Challenge of the
Computer Utility 2, în care descri e ideea calculului ca utilitate publică cu o infrastructură
centralizată de calcul, la care mulți utilizatori la distanță se conectează prin rețele.
În anii 1960, mecanismul mainframe time-sharing a folosit eficient în resursele de calcul și a
oferit utilizatorilor p erformanțe acceptabile. C u toate acestea, mainframe -urile au fost greu de
scalat și furnizate în avans din cauza costurilor hardware din ce în ce mai ridicate. În
consecință, utilizatorii nu aveau un control deplin asupra performanței aplicațiilor mainframe,
deoarece depindea de cât de mulți utilizatori au folosit mainframe -ul la un moment dat.
Astfel, odată cu introducerea de c omputere personale, utilizatorilor le -a plăcut ideea de a avea
un contr ol complet asupra resurselor de calcul, chiar dacă aceste resurse nu sunt utilizate la fel
de eficient.
Odată cu schimbarea industriei semiconductoare, computerele personale au dev enit accesibile,
iar mainframe -urile abandonate de afaceri. O nouă provocare a apărut a poi și anume, cum se
împărtășesc datele.
Sistemele client -server trebuiau să abordeze această provocare de partajare a datelor prin
furnizarea de servere centralizate de gestionare și prelucrare a datelor. Pe măsură ce nevoile
de computere în domeniul af aceri lor au crescut și internetul a devenit pe scară largă,
arhitectura client -server inițial simplă a fost transformată într-o arhitectură mai complexă. Ca
urmare, costurile de complexitate și de gestionare a infrastructu rii IT au crescut foarte mult,
chiar și costurile de dezvoltare a software -ului real în marile organizații .
Pentru multe companii , provocarea de lungă durată a fost legată de problemele privind
tehnologia informației și s -a concentrat în schimb , pe activitatea de bază. Deși efectul
adoptării cloud computing -ului încă nu este văzut, multe companii consideră că tehnologia
cloud computing poate oferi un model alternativ fezabil, care ar putea reduce costurile și
complexitatea, sporind în același timp eficiența operațională.
2 PARKHILL, D. The Challenge of the Computer Utility. Addison -Wesley Educational
Publishers Inc., US, 1966.
4
1.2 D efiniție
Există nenumărate definiții și interpretări ale cloud computing -ului. Termenul de cloud
computing însuși vine probabil din diagramele de rețea în care forma cloud , de nor este
folosită pentru a descrie an umite tipuri de rețele, fie pe i nternet, fie pe rețelele interne. Unele
surse se referă la cloud computing ca un set de aplicații livrate ca servicii combinate cu
hardware -ul și software -ul centrului de date ( în engleză: data center ) care pe rmite aplicațiile.
Alții spun depre cloud computing că mai degrabă este un model de afaceri , decât o tehnologie
sau serviciu specific.
În opinia noastră, cloud computing constă atât din componente tehnologice, cât și din cele de
afaceri. Anumite tehnologii care generează cloud au contribuit în mod semnificativ la
formarea cloud -ului și este puțin probabil ca cloud computing -ul să fi exist at fără ele. M erită
menționat faptul că agenții cloud , cum ar fi software -ul open source, virtualizarea, stocarea
distribuită, bazele de date distribuite și sistemele de monitorizare reprezintă pietrele de
temelie ale infrastructurii cloud .
Cloud computing presupune că fiecare aplicație software sau componen tă a sistemului devine
un serviciu sau o parte a unui serviciu. Prin urmare, arhitectura sistemelor noi sau existente ar
putea fi necesară pe ntru a deveni compatibile cu cloud -ul. Ca atare, pentru a realiza valoarea
cloud -ului și pentru a -l permite unei or ganizații, companiile trebuie, de obicei, să facă ajustări
structurale majore organizații lor IT3 interne și să prezinte filozofia cloud -ului pentru angajați.
În funcție de tipul de cloud utilizat de o organizație, aceasta poate crea, de asemenea,
concurență în cadrul companiei. Este tipic faptul că oamenii se opun schimbării, astfel încât
propagandiștii din cloud se confruntă adesea cu rezistență în cadrul organizațiilor lor.
1.3 Caracter istici
Internetul a devenit foarte răspândit și în același timp indispensabil, asta determinând faptul
că resursele disponibile se pot plasa în internet și totodată partaja chiar și între utiliz atori total
independenți unii de alții.
Programele și datele s unt aduse din internet direct pe calculatorul utilizatorului la fel cum ar fi
serviciile publice banale, precum gazul, energia electrică sau apa.
Rularea aplicațiilor de calculator online în internet și nu pe stația de lucru proprie reprezintă o
nouă schim bare de paradigmă, la fel ca cea din anii ’80, când s -a trecut de la mainframes la
conceptul client -server. Utilizatorul nu trebuie să fie expert în tehnologia și infrastructura
folosită dacă interfața pusă la dispoziție de furnizorul cloud este de calitate , precum și faptul
3 https://ro.wikipedia.org/wiki/Tehnologia_informației
5
că utilizatorul nu mai este nevoit să își actualizeze software -ul deoarece aceasta se realizează
automat, central, la furnizor.
Metodele de oferire și consumare a serviciilor IT în internet sunt oferite de noi metode ale
cloud computing -ului care includ resurse virtualizate. Aceasta reprezintă de fapt și o
posibilitate secundară care rezultă în urma faptului că acum se pot accesa serverele prin
intermediul internetului. Sunt puse la dispoziție, de exemplu, aplicații comer ciale standard de
către furnizorii de cloud computing . Prin intermediul uni browser local, utilizatorul are acces
la aceste aplicații, deoarece atât aplicația cât și datele proprii ale utilizatorului sunt găzduite în
cloud , pe aș a numitul server de servici i al furnizorului.
Asigurarea confidențialității și drepturilor de acces la date reprezintă un rol important în
conjuctura internetului atotprezent.
Consolidând ofertele pentru toți clienții lor, într -un singur loc (pagină sau site web4),
furnizorii de cloud oferă și servicii suplimentare. Aceste oferte comerciale trebuie să
îndeplinească standardele de calitate cerute de clienți, așa numitele SLA5 (Service Level
Agrements).
Microsoft, HP, IBM, Amazon, Saleforce, Skytap sunt unii dintre cei mai mari furniz ori din
acest domeniu.
1.4. De ce cloud computing?
Să luăm în considerare câțiva dintre cei mai importanți factori care oferă stimulente
cheie pentru organizațiile care folosesc cloud computing .
Elasticitate
Posibilitatea de a scala capacitatea de calcul în sus sau în jos la cerere este foarte
importantă. De exemplu, imaginați -vă o companie care oferă servicii de plată a
impozitelor online ( SaaS ) prin software ca serviciu (în engleză: software -as-a-service ).
Evident, cu un astfel de model de afaceri, cererea de resurse de calcul a acestei organizații
va atinge un maxi m în timpul perioadei fiscale, aceasta fiind de doar două până la trei luni
în fiecare an. Din punct de vedere financiar, această companie nu are sens să inves tească
în avans, știind că infrastructura de calcul este maxim utilizată doar în cele două, trei luni
pe an și va rămâne doar parțial utilizată nouă sau zece luni pe an.
Plată pe măsura dezvoltării
Furnizorii de cloud -uri publici, cum ar fi de exemplu Amazon, permit companiilor să evite
investițiile de infrastructură mari și să achiziționeze noi resurse de calcul dinamic, după
4 https://dexonline.net/definitie -web
5 https://www.datamation.com/cloud -computing/service -level -agreements.html
6
cum este necesar. Companiile nu trebuie să planifice înainte și să aloce resurse financiare
în avans.
Acest model este deosebit de fezabil pentru companiile mici și întreprinderile nou –
înființate, care adesea nu își pot permite să cheltuiască sume mari de bani la începutul
afaceri .
Responsabilitatea și costurile infrastructurii interne
Rularea tehnologiei informației în interiorul companiei presupune răspundere și costuri
substanțiale. În timp ce unii ar argumenta faptul că funcționarea infrastructurii în interiorul
organizației este mai sigură și mai ieftină, acest lucru nefiind neapărat adevărat .
În funcție de bugetul IT al compa niei, de competențele angajaților și de alți factori, ar putea fi
utilă funcționarea infrastructurii dintr -un cloud public. Furnizorii de cloud -uri publice ar putea
oferi acorduri rezonabile de servicii (SLA) și să se ocupe de problemele pe care le -ar putea
confrunta companiile .
1.5 De ce acum ?
De ce cloud computing numai acum, în loc să fi demarat cu mulți ani în urmă?
Economie de scară
Creșterea enormă a comerțului electronic, a rețelelor sociale și a diverselor servicii Web a
sporit enorm cererea de resurse computaționale. Companii cum ar fi Google, Amazon și
Microsoft și -au dat seama rapid că, din punct de vedere financiar, este mult mai fezabil să
construiască centre de date foarte mari pentru nevoil e lor decât multe altel e mici, este mult
mai eficient să cumpărăm resurse cum ar fi electricitatea, lățimea de bandă și stocarea în
volume mari. În centrele de date mai mari, devine mai ușor să maximizați cantita tea de
muncă per dolar petrecut, puteți să distribuiți componente î ntr-un mod mai eficient, să
îmbunătățiți densitatea serverului fizic și virtual, să reduceți timpul de server idle și să
reduceți raportul administrator/ server.
Expertiză
Este nevoie de o mulțime de investiții și de know -how tehnic pentru a construi un centru
de date . Unele companii au dezvoltat expertiză substanțială în acest domeniu. Odată ce
aceste companii au construit centre de date pentru „norii ” lor interni, și -au dat seama că ar
putea să utilizeze e xpertiza și tehnologia existentă pentru a construi centre de date cloud și
pentru a oferi servicii de calcul altor companii. Ca rezultat, companii precum Google ,
Amazon și Microsoft au devenit furnizori de cloud public.
7
Componente hardware
Scăderea costurilor legate de producția de cipuri de calculator, standardizarea arhitecturii
și creșterea compatibilității mecanice a componentelor interne ale PC6-urilor au condus la
o scădere semnificativă a costurilor hardware pentru calculator în ultimul deceniu.
Accesibilitatea hardware a cont ribuit la reducerea costurilor computaționale.
Virtualizare
Virtualizarea hardware a permis creșterea densității de utilizare a hardware -ului și asigură
utilizarea mai eficientă a resurselor hardware. Aceasta este una dintre tehnologiile care
permite elasticitatea și astfel a oferit o flexibilitate crescută în ceea ce privește viteza de
implementare și gestionarea a cloud -ului.
Software -ul open -source
Software -ul open source și produsele hardware sunt factorii generici ai cloud computing –
ului. Sistemul de operare Linux, în special, a devenit un bloc major în inima celor mai
mari medii de tip cloud . În mod similar, software -ul de virtualizare Xen este utilizat de
Amazon pentru a găzdui cel mai mare set de mașini virtuale din lume , iar Hadoop
distribuie o platformă de calcul care ajută mii de companii să ruleze masiv , paralel calcule
în cloud (serviciul Amazon Elastic MapReduce). Abilitatea de a evita costurile scumpe ale
licențelor software este unul dintre factorii care permit companiilor să fu rnizeze servicii
de cloud accesibile.
Avantaje :
sincronizarea datelor, utilizatorul poate folosii mai multe dispozitive care sunt
conectate la cloud cum ar fi: PC , notebook, tabletă, smartphone ;
cu ajutorul unor aplicații web, utilizatorul poate edita documentele online ;
fără a investii în propria configur ație, capacitatea de stocare și viteza de calcul sunt
mai mari ;
datele sunt în siguranță, nu pot fi pierdute sau furate .
Dezavantaje :
necesitatea unei conexiuni rapide și stabilă la internet ;
neâncrederea utilizatorului în ceea ce privește securitatea datelor ;
situația complexă, deoarece utilizatorul nu știe în ce țară sunt amplasate serverel e care
stochează datele sale.
6 https://ro.wikipedia.org/wiki/Computer_personal
8
Capitolul 2. Cloud computing
Acest capitol descrie serviciile cloud , modele de implementare a cloud -ului, precum și
modele de livrare a serviciilor cloud computing .
2.1 Introducere în arhitectura cloud
Conform celor descrise mai sus și anume în scurtul istoric al cloud computing -ului din
capitolul 1 , ideea furnizării de se rvicii de calcul centra lizate pe o rețea nu este nouă,
tehnologia mainframe time-sharing a fost populară încă din anii 1960, însă a fost înlocuită de
computerele personale și arhitectura client -server. Până în urmă cu aproximativ 1 5/20 de ani,
infrastructura obișnuită de calcul a companiilor a constat în servere puternice și foarte
scumpe. Infrastructura arhitecturală a fost monolită , iar fiecare dintre aceste mașini puternice
ar putea găzdui cu ușurință 20 -30 aplicații pentru companii . Această piață a fost dominată de
doar câțiva furnizori de hardware, cum ar fi IBM, HP , Dell, ale căror servere au fost
costisitoare la achiziționare și întreținere, au avut un timp considerabil de instalat și actualizat,
iar în unele cazuri au fost vulnerabi le la întreruperi ale serverului , având nevoie de câteva ore
până când un reprezentant al furnizorului să livreaze piese de schimb proprieta rului .
Sistemul de operare a fost instalat direct pe hardware, iar majoritatea serverelor au găzduit
mai multe aplicații în cadrul aceluiași sistem de operare fără a furniza izolare fizică sau
virtuală (a se vedea figura nr. 2.1).
7
7 Imagine, prelucrare pr oprie Figura nr. 2.1
Servere f ără
virtualizare
9
Resursele serverelor nu au fost utilizate în mod eficient deoarece a fost dificil să se miște
rapid și să se reechilibreze aplicațiile pe acestea .
Aplicațiile distribuite, care au fost instalate pe mai multe servere, au comunicat între ele
folosind protocoale de comunicare CORBA8 sau DCOM9 prin RPC10. Cu toate acestea, a fost
o problemă majoră cu astfel de protocoale , că acestea erau dependente de fur nizori și astfel
implementarea unui singur furnizor ar putea să nu fie compatibilă cu cea a altora. Acest lucru
a fost rezolvat la începutul anilor 2000 prin introducerea de servicii web, care utilizează
specificații deschise, care sunt limba, platforma și agnosticul vânzătorului.
Odată cu introducerea virtualizării, lucrurile s -au schimbat enorm. Virtualizarea îmbunătățește
utilizarea resu rselor și eficiența energetică, contribuind la reducerea substanțială a
cheltuielilor de întreținere a serverului și la asigurarea rapidă a recuperării dezastrelor și a
disponibilității ridicate . Virtualizarea a fost foarte importantă pentru cloud computing ,
deoarece s-a realizat izolarea software -ului de hardware și astfel se oferă un mecanism de
realocare rapidă a aplica țiilor pe servere pe baza cerințelor computaționale (a se vedea figura
nr. 2.2).
11
8 https://www.corba.org/
9 http://www.thenetworkencyclopedia.com/entry/distributed -component -object -model -dcom/
10 https://www.techopedia.com/definition/24022/remote -procedure -call-rpc
11 Imagine, prelucrare proprie Figura nr. 2.2
Servere
virtualizate
10
Virtualizarea a reprezentat un pas major către infrastructura cloud . Cu toate acestea,
componenta de serviciu lipsea încă. Acest strat de serviciu (în engleză: service layer ) este un
atribut important al oricărui mediu cloud , care de fapt ascunde complexitatea infrastructurii și
oferă o interfață de gestionare a cloud -ului utilizatorilor (a se vedea figura nr. 2.3). În funcție
de implementarea interfeței, o interfață de gestionare a cloud -ului poate fi accesată prin
intermediul unei console de administrare al serviciilor web REST12 sau SOAP13, al API14-
urilor de programare sau al altor servicii . De exemplu, Amazon Web Services o feră acces prin
intermediul unei astfel de console de administrare
Interfețele de gestionare a cloud -ului (de exemplu, consola de administrare Amazon) oferă
funcții care să permită utilizatorilor să gestioneze un ciclu de viață al cloud -ului. De exemplu,
utilizatorii pot adăuga noi componente în cloud , cum ar fi serverele, stocarea, bazele de date,
cache -urile și așa mai departe. Utilizatorii pot folosi aceeași interfață pentru a monitoriza
„starea de sănătate a norului ” și pentru a efectua multe alte operații.
15
12 https://www.service -architecture.com/articles/web -services/representational_state_transfer_rest.html
13 https://www.techopedia.com/definition/1313/simple -object -access -protocol -soap
14 https://www.techopedia.com/definition/24407/application -programming -interface -api
15 Imagine, prelucrare proprie
Figura nr. 2.3
Infrastructura
cloud simplificată
11
2.2 Servicii cloud
Cloud -ul poate oferi exact aceleași t ehnologii ca infrastructura IT tradițională – principala
diferență, după cum sa menționat anterior, este că fiecare dintre aceste tehnologii este
furnizată ca un serviciu. Acest serviciu poate fi accesibil prin intermediul unui strat de
interfață , de gestionare a cloud -ului, ca re oferă acces prin API -ul, REST/ SOAP sau pe un site
Web al consolei de administrare. Cantitatea uriașă de date necesară desfășurării activităților
de zi cu zi înseamnă o nevoie continuă a creșterii spațiului de stocare, ceea ce se traduce în
costuri mari de hardware. Astfel, serviciile cloud au apărut ca o soluție de lungă durată la
această problemă. În loc să fie folosit un hard disk propriu, prin folosirea serviciilor
cloud , datele sunt stocate pe alte hard disk -uri deținut e de companii precum Google,
Microsoft, Amazon, IBM sau Oracle. Companiile care pun la dispoziție servicii cloud oferă
utilizatorilor interfețe software cu ajutorul cărora își pot stoca, modifica și șterge datele
stocate. Unul dintre motivele pentru care aceste servicii au devenit atât de populare
este ușurința cu care pot fi accesate. Practic, este nevoie d oar de un browser instalat pe un
computer, un smartphone sau o tabletă și o conexiune la internet pentru a putea executa rapid
în cloud operațiunile de care e nevoie.
Dacă ne imaginăm că ar fi nevoie de câteva hard disk -uri imense pentru a depozita toată
canitate a de informație upload -ată, nu este deloc departe de adevăr. Toate datele trimise prin
internet către cloud sunt stocate în diverse centre de date care sunt clădiri de mărimea unor
depozite unde se află serverele și sistemele de stocare deținute de compani ile care oferă aceste
servicii. Datele care ajung aici sunt întâi preluate de un master control data server , care trimite
mai departe fișierele către diverse servere de stocare. Un master control data server (numit
uneori și mastermind ) nu va trimite doar fișierele spre depozitare, ci va crea și numeroase
copii ale acestora, pe care le trimit pe unități de stocare diferite. Acest principiu de funcționare
a unui serviciu cloud poartă numele de redundanță și este folosit pentru a preveni distrugerea
unui fiși er în cazul în care unul dintre servere se defectează. De asemenea, redundanța este și
motivul pentru care se pot accesa oricând fișierele, chiar dacă o unitate de stocare poate fi
oprită temporar pentru mentenanț ă și în acest caz se va accesa de fap t una dintre numeroasele
copii de pe alte servere ale fișierului care a fost încărcat în cloud . Pentru a fi protejate de
interceptări nedorite, datele încărcate și transferate în cloud trec printr -un proces de criptare.
De asemenea, pentru ca fișierele să se afle în deplină siguranță , sunt necesare sisteme de
autentificare pe bază de nume utilizator și parolă.
12
Cele mai cunoscute și populare servicii de stocare cloud pe care utilizatorii din
întreaga lume le au la dispoziție sunt prezentate în rândurile de mai jos :
Google Drive
Google Drive este un serviciu gratuit de stocare (15 GB) bazat pe cloud , care permite
utilizatorilor să stocheze și să acceseze fișiere online. Serviciul sincronizează documentele
stocate, fotografiile și multe altele pe toate dispozitivele utilizatorului, inclusiv dispozitive
mobile, tablete și PC -uri.
Microsoft OneDrive
Este un produs Microsoft și a fost lansat în august 2007 . Este disponibil pe sisteme d e operare
cum ar fi: Windows, Androi, IOS. La fel ca Google Drive și OneDrive oferă spațiu gratuit de
stocare, dar de 5 GB .
iCloud
iCloud este un serviciu adresat exclusiv celor care folosesc produse și sisteme de operare de la
Apple, fiind disponibil doar pe Mac16 și iOS17. Spațiul pe care îl oferă gratuit este de 5 GB.
2.3 Modele de implementare a cloud computing -ului
Există trei modele utilizate în mod obișnuit de implementare a cloud -ului: privat , public și
hibrid. Un model suplimentar este cloud -ul de comunitate , care este mai puțin utilizat.
Modelul de cloud privat (sau intern) are ca utilizator spre ex emplu o companie. Pot fi
reprezentate mai multe departamente diferite în cadrul aceleași companii. Se folosește
virtulizarea pe serverele deja existente în cadrul companiei pentru a îmbunătății modul
de utilizare a stațiilor de lucru. Un cloud privat implică de asemenea aprovizionarea și
măsurarea componentelor, care să permită implementarea rapidă și schimbarea
componentelor acolo unde este cazul.
Carac teristicile distinctive ale cloud -ului privat sunt:
– configurarea este realizată de compania proprietară ;
– gestionarea și mentenanța realizate de companie ;
– aplicațiile personalizate ;
– flexibilitate limitată ;
– prețul fix al serviciilor oferite ;
– capacitate deplină de înlocuire a configurațiilor de bază ;
– capacitate deplină în ceea ce privește utilizarea dispozitivelor hardware personalizate ;
16 https://www.apple.com/ro/macos/what -is/
17 https://www.apple.com/ro/ios/ios -12/
13
Modelul de cloud public (sau extern) are ca principiu , punerea la dispoziție a
resurselor prin intermediul internetului , simultan pentru mulți utilizatori. Clienții
împart în acest fel aplicațiile, puterea de procesare și capacitatea de stocare.
Caracteristicile distinctive ale cloud -ului public sunt:
– integrarea și actualizarea aplicațiilor oferite ;
– configurarea, gestionar ea și întreținerea realizate de furnizor ;
– flexibilitate deplină ;
– plata în funcție de utilizarea realizată ;
– capacitate restrânsă de înlocuire a configurațiilor de bază ;
– capacitate restrânsă în ceea ce privește utilizarea dispozitivelor hardware peronalizate ;
Modelul de cloud hibrid este o combinație a modelelor enumerate mai sus.
Companiile pot rula aplicații în cloud -ul public în timp ce datele și aplicațiile private
sunt stocate în cloud -ul privat.
Avantajele modelului de cloud hibrid sunt reflectate de un echilibru între cele trei aspecte
și anume: tehnice, economice și de securitate.
Cloud -ul de comunitate
Acesta se bazează pe partajarea resurselor unui grup care face parte din același domeniu de
activitate economico -socială.
Diferența dintre cloud -ul de comunitate și celelalte modele este realizată de următoarele
aspecte :
– deschidere – se referă la acceptarea partenerilor din aceeași comunitate ;
– comunitate – presupune o caracteristică socială a acestui tip de cloud pe unele dom enii
de activitate ;
– identitate – elaborarea, dezvoltarea identității comune pentru candidați ;
– independență – autonomie față de furnizorii cloud -ului public;
– control – bazat pe politicile și reglementările comune asigurate la nivelul
componentelor cloud -ului;
– metode de plată interne – se referă la faptul că plata serviciilor folosite din cloud se
poate recompensa prin servicii colaterale ;
– natura serviciilor oferite – se referă la dezvoltarea și perfecționarea ierarhică a
aplicațiilor și serviciilor .
14
2.4 Modele de livrare a serviciilor de cloud computing
Modelele serviciilor cloud descriu modul în care serviciile cloud sunt puse la dispoziția
clienților. Cele mai importante modele de servicii includ o combinație de IaaS (Infrastructura
ca Serviciu), PaaS (Platforma ca Serviciu), SaaS (Software -ul ca S erviciu) și mai nou XaaS
sau EaaS (Orice ca un Serviciu) . Aceste modele de servicii pot avea sinergii între ele și pot fi
și interdependente . De exemplu, PaaS depinde de IaaS deoarece platformele de aplicații
necesită o infrastruc tură fizică (a se vede a figura nr. 2.4).
18
– Modelul IaaS furnizează clienților componente ale infrastructurii. Componentele pot
include mașini virtuale, spațiu de stocare, rețele, firewall -uri, balansoare de încărcare
și așa mai departe. Cu IaaS , clienții au acces direct la software , adică la sistemul de
operar e de pe mașinile virtuale sau la administrarea unui firewall sau balansoar de
încărcare. Amazon Web Services este unul dintre cei mai mari furnizori de servicii
IaaS .
– Modelul PaaS oferă clientului o platformă de aplicație pre -construită, clienții nu
trebui e să-și petreacă timpul construind infrastructura de bază pentru aplicațiile lor. În
mod tipic, soluțiile PaaS furnizează un API care include un set de funcții pentru
gestionarea platformelor programatice și dezvoltarea de soluții. Google AppEngine
este un furnizor PaaS popular, iar Amazon Web Services furnizează, de asemenea,
câteva soluții PaaS pe lângă ofertele IaaS .
18 Imagine, prelucrare proprie
Figura nr. 2.4
Servicii cloud
15
– SaaS oferă soluții software online gata. Furnizorul de software SaaS dispune de un
control complet asupra aplicațiilor software. Exemplele de aplicații SaaS includ
corespondența online, sistemele de management al proiectelor, CRM19-urile și
platformele sociale.
Principala diferență dintre SaaS și PaaS este că PaaS repre zintă în mod normal o
platformă pentru dezvoltarea aplicații lor, în timp ce SaaS oferă aplicații online deja
dezvoltate.
– XaaS sau EaaS reprezintă esența cloud computing . Se referă la numărul tot mai mare
de servicii și utilități livrate prin cloud și la capacitatea de a le combina într -un singur
serviciu virtual. Organizațiile aleg adesea XaaS (EaaS) , deoarece modelul de serviciu
poate reduce costurile, simplifică implementările IT și oferă experiența tehnologică
simplificată pe care acestea o aște aptă din ce în ce mai mult.
20
19 https://ro.wikipedia.org/wiki/CRM
20 Imagine preluată de pe internet ( https://www.opservices.com/o -que-e-xaas-eaas-saas-iaas-e-paas)
Figura nr. 2.5
Servicii cloud
16
Capitolul 3. Provocări privind adopțiunea și controlul cloud -ului
Cloud computing a creat o schimbare fundamentală în ceea ce privește gestionarea
infrastructurii tehnologiei informației, schimbând aspectele de business și tehnologie ale IT –
ului. Dar, ca și în cazul oric ărei schimbări majore , există susținători și sceptici.
Transferul IT al companiei în cloud este o sarcină complexă care include atât provocări
tehnic e, cât și organizaționale. Cloud -ul este o nouă paradigmă care nu are o de finiție clară a
unei propoziții, aceasta include mai mulți factori și, prin urmare, transform area într-un proces
bazat pe cloud poate părea confuz. Această complexitate asociată cu incertitudinea , creează o
serie de bariere organizaționale de adoptare a cloud -ului.
Conform unor sondaj e, securitatea , incertitudinea în ceea ce privește costurile și pierd erea
controlului reprezintă primele trei obstacole în adoptarea cloud -ului.
Aceste bariere reprezintă provocări de ordin tehnic și organizațional. Importanța provocărilor
organizaționale este dificil de cuantificat, dar astfel de provocări pot fi esențiale în procesul d e
luare a deciziilor. Susținătorii cloud -ului trebuie să fie pregătiți să se confrunte cu rezistență
substanțială, deoarece angajații din cadrul companiilor ar putea fi reticenți în a îmbrățișa
transformarea cloud și a face această schimbare tehnologică crucială.
3.1 Barierele sau obstacolele adoptării cloud -ului
3.1.1 Securitatea datelor
Securitatea datelor este de departe cea mai dificilă barieră pentru adoptarea cloud -ului. Datele
sunt cel mai prețios activ corporativ, iar companiile vor să știe că datele lor sunt sigure.
Companiile se simt încrezăto are atunci când stochează datele pe plan intern, deoar ece au
control total asupra lor, d eși nu există nici o garanție că datele sunt mai bine protejate intern
comparativ cu cloud -ul public. De fa pt, există posibilitatea ca datele să fie chiar mai sigure în
cloud -ul public, deoarece furnizorii de cloud -uri publice pot prezenta un nivel mai ridicat de
expertiză în domeniul securității datelor comparativ cu clienții lor.
Atunci când sunt stocate în cloud-ul public, datele pot fi compromise la mai multe etape
diferite ale ciclu lui de viață și anume : în timpul transferului de la rețeaua companiei interne la
cloud -ul public, atunci când datele sunt stocate în cloud -ul public și în timpul proceselor de
backup și restaurare a datelor.
Există întrebări fundamentale care trebuie adresate pentru a asigura securitatea datelor într -un
cloud public:
– Cine are acces la date? Care sunt politicile de control al accesului? Am o vizibilitate
deplină în informațiile ref eritoare la aceste politici de control al accesului?
17
– Sunt datele criptate în timpul transferului de la rețeaua internă la cloud -ul public? Ce
este algoritmul de criptare? Datele pot fi criptate când sunt stocate în cloud ? Cine
deține cheile de criptare?
– Dacă un furnizor de cloud nu trebuie să aibă acces la date, cheile de criptare ar trebui
să fie păstrate numai de compania care deține datele. Unele dintre standardele de
conformitate impun criptarea completă a datelor și nu permit furnizorilor de cloud să
dețină chei de criptare.
– Care este procesul de recuperare a dezastrelor? Furnizorul cloud replică datele pe mai
multe centre de date? Sunt aceste centre de date localizate în diferite locații
geografice?
– Dacă datele sunt stocate într -un singur centru de d ate, iar furnizorul de cloud nu are
capacitatea de a replica datele la alte centre de date, acest lucru ar trebui să genereze
un impediment .
– Care este procesul de backup al datelor? Cine are acces la datele de rezervă? Unde
sunt stocate datele de rezervă?
– Care este procesul de recuperare a datelor? Cât durează recuperarea datelor?
– Care este procesul de investigare a încălcării securității? Furnizorul de cloud are
capacități de investigare a încălcării securității?
Această întrebare este adesea uita tă, dar e ste foarte important dacă datele sunt compro mise. În
acest caz furnizorul de cloud va fi singura sursă de informație pentru orice investigație.
3.1.2 Incertitudinea costurilor
Există sute de oferte de cloud pe piață, iar modelele lor de tarifare variază considerabil.
Aceasta creează incertitudine și face dificilă estimarea beneficiilor financiare reale ale cloud
computing -ului. Această incertitudine este deosebit de dificilă pentru persoanele non -tehnice
din cadrul organizațiilor, care ar putea fi confundate și speriate de complexitatea modelelor de
stabilire a prețurilor.
Diferențele de preț între furnizorii de servicii de cloud pot include, printre altele, costuri
pentru stocarea datelor, procesorul, memor ia, adresa IP, serviciul de nume de domeniu și
balansoar elor de încărcare . Nu există un standard unic pentru stabilirea prețurilor serviciilor
cloud și poate fi complicat compararea prețu rilor între furnizori .
De asemenea, este dificil să prezice m prețuril e viitoare cu furnizorii specifici și, odată ce
compania este blocată cu un furnizor de cloud , nu este ușor să fie mutată o infrastructură
întreagă la alt furnizor de cloud .
18
3.1.3 Pierderea controlului
Pierderea factorilor de control poate fi împărțită în două tipuri: pierderea tehnică a controlului
și pierderea organizațională a controlului .
Pierderea tehnică a controlului include factori precum controlul accesului, versiunile
de software și actualizările, controlul asupra temporizării operațiilor tehnice, cum ar fi
backup -urile și restabilirea datelor, este parțial legată de problemele de securitate a
datelor discutate mai sus. Pentru a aborda provocările de control al pierderilor tehnice,
un furnizor de cloud ar trebui să ofere un instrument care să asigure vizibilitatea
completă a tuturor operațiunilor de cloud legate de activele companiei.
Pierderea organizațională a controlului este în schimb legată mai ales de factorii umani
care pot crea bariere pentru transformarea în cloud computing . Acești factori pot
include temerile unor indivizi de a pierde influența în organizație, teama de pierderea
locului de muncă dacă transformarea cloud -ului va afecta în mod funcțional anumite
poziții și simpla incapacitate de a accepta schimbarea. Frica de a pierde controlul este
obișnuită și se aplică nu numai specific schimbării cloud computing , ci și multor altor
schimbări organizaționale.
O altă problemă este că unele organizații nu sunt gata să accepte schimbări sau sunt foarte
lente pentru a pune în aplicare a ceste schimbări. Prin urmare, este important să se asigure
sprijinul conducerii de vârf pentru implementarea schimbării. Pierderea organizațională a
controlului este o problemă complexă și este dificil de măsurat deoarece organizațiile sunt de
obicei retic ente în a dezvălui aceste tipuri de probleme de gestionare.
3.1.4 Respectarea reglementărilor
În funcție de cerințele afacerii, infrastructura de calcul a unei companii ar putea fi supusă
anumitor regulamente de conformitate. Companiile ar trebui să aibă o listă clară de cerințe de
conformitate înainte de a lua în considerare furnizorii de servicii cloud .
Regulile de conformitate pot varia. Unele ar putea fi legate de locație, altele legate de
securitate și așa mai departe. De exemplu, Legea privind protecția datelor a Uniunii Europene
impune ca toate datele despre clienți i din Europa să fie păstrate în centrele de date europene.
Conformitatea HIPAA21 impune ca toate datele să fie criptate în timpul transferului și al
stocării. În conformitate cu regle mentările HIPAA, cheile de criptare ar trebui să fie accesibile
numai companiei care deține datele și nu furnizorului de cloud .
21 https://www.sciencedirect.com/topics/computer -science/health -insurance -portability -and-accountability -act
19
3.1.5 Acordurile SLA
Acordul SLA (acord la nivel de serviciu) este un contract care descrie nivelul serviciilor
oferite de un furnizor de cloud . În cazul serviciilor cloud , SLA ar putea fi măsurate în ceea ce
privește timpul mediu între eșecuri, timpul mediu de reparare a într eruperii și alte valori
operaționale, cum ar fi timpul de răspuns al rețelei și performanța sistemului.
Companiile ar trebui să efectueze o verificare a antecedentelor pentru a examina cu atenție
acordurile SLA ale unui furnizor de cloud . Nu fiecare furniz or de cloud dorește sau poate să
ofere nivelul de continuitate a activității cerut de organizații. Chiar și furnizorii de cloud , la fel
de mari ca Amazon, oferă doar 99,95% timp de funcționare garantat anual pentru serverele
lor, în timp ce unele organizații necesită un timp de funcționare de 99,99% anual.
Serviciul interdepartamental dintre departamentele IT și alte departamente din cadrul unei
companii este în general definit prin aco rduri la nivel operațional (OLA22). Un OLA descrie
responsabilitățile de sprijin între fiecare dintre aceste grupuri interne.
3.1.6 Portabilitate/ integrare de date
Poate fi dificil din punct de veder e tehnic să se integreze datele din centrul de date intern al
unei companii cu date aflate într -un cloud public în afara spațiului public. Organizațiile care
iau în considerare utilizarea unui cloud hibrid în cazul în care datele sunt răspândite atât în
cloud-ul privat, cât și în cloud -ul public, se pot confrunta cu probleme de integrare a datelor:
– Probleme de securitate (gestionarea datelor, conectivitate în rețea etc.) ;
– Probleme legate de integritatea tranzacțiilor (incapacitatea de a susține tranzacțiile pe
cloud );
– Dificultăți în gestionarea volumelor mari de date ;
– Lipsa mecanismelor de detectare a modificărilor datelor ;
– Probleme legate de controlul calității datelor ;
– Probleme care determină originea datelor .
3.1.7 Compatibilitate software
Furnizorii de cloud acceptă de obicei un anumit set de furnizori de software și versiuni. Un
cloud public este un mediu comun, în care software -ul este împărțit între sute sau mii de me dii
de clienți izolați. Este esențial ca furnizorul de cloud să mențină standarde software bine
definite și, prin urmare, în multe cazuri furnizorii de cloud nu pot oferi pachete software
personalizate , instalate pe cloud -ul client ului. În special pentru serviciile PaaS sau SaaS ,
22 https://www.bmc.com/blogs/ola -operational -level -agreement/
20
nivelul de control al software -ului este foarte limitat. Companiile trebuie să se asigure că
software -ul într -un cloud public este compatibil cu ceea ce utilizează intern.
3.1.8 Performanță
În m ajoritatea acordurilor SLA , furnizor de cloud acoperă doar disponibilitatea infrastructurii,
nu performanța. Dacă aplicațiile companiei au cerințe specifice legate de performanță,
compania ar trebui să discute aceste cerințe cu furnizorii de cloud și să confirme că aceste
cerințe po t fi suportate. Este o idee bună ca aceste cerințe să fie inclu se într-un contract SLA
și este o practică standard de a negocia contactul SLA cu furnizorul de servicii cloud .
Este responsabilitatea clientului din cloud să monitorizeze performanța acestuia și să se
asigure că ac esta respectă cerințele și SLA. Măsurătorile de performanță colectate ar trebui
analizate în mod continuu. Dacă aplicațiile găzduite în cloud sunt utilizate la nivel global, este
important să se monitorizeze parametrii de performanță, cum ar fi latența rețelei în toate
locațiile importante ale clienților.
Atunci când aleg un furnizor de cloud , companiile trebuie să evalueze dacă furnizorul
respectiv va putea să susțină creșterea așteptată și să garanteze niveluri suficiente de
performa nță, pe măsură ce infrastructura crește.
3.1.9 Provocări în blocare
Fiecare furnizor de cloud oferă un set unic de servicii și instrumente pentru operarea și
controlul cloud -ului său. Învățarea unui mediu nou în cloud este similar cu a învăța o nouă
tehno logie, este nevoie de timp și efort pentru a stăpâni. Acest lucru poate fi mai ușor de
realizat prin serviciile cloud bazate pe IaaS , la care companiile își pot instala software -ul
propriu pe o platformă de infrastructură furnizată, dar clienții platformei cloud PaaS sau SaaS
trebuie să învețe interfețele specifice și API -urile furnizorului pentru a interacționa și gestiona
aceste plat forme. Nu există standarde uniforme de management al cloud -ului pentru diferiți
furnizori și, odată ce o companie investește timp și resurse pentru a stabili operațiuni pe o
platformă cloud , poate fi dificil ă o schimbare .
Nu este recomandat ca o companie s ă fie blocată cu un anumit furnizor de cloud , deoarece
această dependență poate să limiteze controlul asupra costurilor și opțiunilor tehnice de
găzduire în cloud . Nu este neobișnuit ca furnizorii de cloud să crească prețurile la servicii sau
să-și modific e ofertele de tehnologie.
Cum se vor evita blocările?
Nu există un singur răspuns la acest lucru, deoarece depinde de cazul de utilizare dat și de
factorii specifici cloud -ului.
21
– Abstractare: C rearea sau utiliza rea stratul ui de abstractizare existent în fața
furnizorului de cloud . Serviciile de gestionare a cloud -ului, suportă mai mulți
distribuitori de cloud și permit distribuirea infrastructurii cloud pentru diferiți
furnizori. Aceste servicii oferă un nivel de abstractizar e și pot reduce dependențele de
furnizorii cloud .
– Evitarea utilizării serviciilor personalizate furnizate de furnizori .
– Asigurarea că furnizorul de cloud oferă instrumente pentru migrarea datelor din cloud .
Capitolul 4. Taxonomia serviciilor cloud computi ng
Acest capitol prezintă un studiu sistematic al servicii lor cloud . După cum s -a discutat în
capitolele anterioare, tipurile sau modelele de servicii cloud pot fi împărțite în trei categorii
principale: SaaS (software -ul ca serviciu), PaaS (platforma ca serviciu) și IaaS (infrastructura
ca serviciu). Toate aceste modele de servicii pot fi implementate în medii private , publice sau
hibride .
Cloud computing a început cea mai mare transformare IT din istorie, iar această transformare
a deschis multe oportunități de afaceri noi. Se așteaptă ca , cloud -ul public să ofere cele mai
multe oportunități pentru furnizorii de servicii cloud . Această adoptare rapidă a cloud-ului
public poate fi explicată prin mai mulți factori:
– nu sunt necesare investiții sau angajamente inițiale;
– se plătește numai pentru ceea ce se utilizează ;
– companiile pot testa orice servicii înainte de cumpărare;
– sunt necesare resurse umane mai mici pentru întreținerea infrastructurii;
– ofertele de servicii sunt ușor de comparat;
– actualizările software pot fi automatizate.
Migrarea către cloud -ul public este într -o acceler are continuă . Deși se așteaptă ca ș i alte
modele de implementare, cum ar fi găzd uirea gestionată, găzduirea hibridă și cloud -ul priva t
să crească, cloud -ul public va reprezenta, fără îndoială, zona cu cea mai importantă creștere .
Companiile care sunt mai bine poziționate pentru a furniza servicii cloud publice pot beneficia
cel mai mult. Capitolul descrie și analizează taxonomia serviciului cloud și se concentrează în
special pe taxonomiile cloud -ului public , pentru că acolo sunt cele mai multe oferte de servicii
cloud . Deoarece toate ofertele de servicii cloud pot fi clasificate în unul sau mai multe modele
de servicii cloud , folosim cele trei modele fundamentale ( SaaS , PaaS și Iaas) ca nivelurile de
top ale taxonomiei. Unii ar putea susține că ar putea fi identificate multe modele suplimentare,
22
cum ar fi: baza de date ca serviciu sau securitatea ca serviciu și astfel de argumente sunt
valide deoarece nu există o clasificare oficială a serviciilor cloud . Cu toate acestea,
considerăm că toate modelele actuale pot fi clasificate în mod util în cele trei versiuni
originale, deci aceasta este abordarea pe care se pune accentul în acest capitol .
23
4.1 IA AS (Infrastructure as a Service/ Infrastructură ca Serviciu)
Infrastructura ca serviciu, ajută companiile să -și mute infrastructura fizică în cloud cu
un nivel de control similar cu ceea ce ar avea într -un centru de date tradițional. IaaS oferă cea
mai apropiată asemănare cu centrul de date intern în comparație cu alte tipuri de servicii.
Componentele infrastructurii centrale de date sunt stocarea, serverele (unitățile de calcul),
rețeaua în sine și instrumentele de gesti onare pentru întreținerea și monitorizarea
infrastructurii. Fiecare dintre aceste componente a creat o nișă separată de piață. În timp ce
unele companii mici se specializea ză doar în una dintre aceste niș e de cloud IaaS , furnizorii
mari de cloud , cum ar fi de exemplu Amazon au oferte în toate domeniile IaaS . Din punct de
vedere tehnic, piața IaaS are un impediment relativ scăzut de intrare, dar poate necesita
investiții financiare substanțiale pentru a construi și a susține infrastructura cloud . Cadrele
mature de gestionare cloud open -source cum ar fi OpenStack sunt disponibile pentru toată
23 Imagi ne, prelucrare proprie Figura nr. 4.1
Taxonomia serviciilor publice în cloud
23
lumea și oferă o fundație solidă pentru companiile care doresc să -și construiască „norul
privat” sau să devină un furnizor de cloud -uri publice .
Hewlett -Packard oferă servicii cloud publice și construiesc cloud folosind OpenStack.
24
4.1.1 IaaS: Stocare
Serviciile de stocare permit companiilor să stocheze date pe dispozitivele de stocare
ale furnizorilor terți. Serviciul de stocare în cloud este accesibil online și prezentat clienților
ca un set de baze de stocare , accesibil prin interfețe bogate, cum ar fi API -uri de programare,
interfețe web sau instrumente de linie de comandă. Complexitatea arhitecturii de stocare a
cloud -ului este ascunsă de clienți, dar este destul de complexă în mod obișnuit, compusă din
dispozitive de stocare distribuite , care sunt gestionate de software centralizat. Software -ul
sofisticat de management al s tocării utilizează algoritmi care gestionează datele distribuite pe
mai multe dispozitive de stocare. Cu toate acestea, stocarea în cloud poate să nu corespundă
nevoilor fiecărei organizații. Dezavantajele potențiale includ latența rețelei, dependența de
disponibilitatea internetului, considerațiile de securitate și controlul limitat. Latența la rețea
este mai mare comparativ cu spațiul de stocare intern, deoarece centrul de date al furnizorului
de cloud este situat într -o altă locație geografică, față d e locația clientului. Un client care
stochează toate datele într -un cloud public și nu are o copie locală depinde în totalitate de
conexiunea la internet. Un furnizor de cloud ar trebui să ofere securitate la nivel înalt pentru a
evita pierd erea de informații sau compromiterea lor , iar transferul de date trebuie să fie
criptat.
24 Imagine, prelucrare proprie Figura nr. 4.2
Taxonomia serviciilor publice în cloud, I AAS
24
Caracteristicile stocării tipice a cloud -ului:
– foarte fiabil și redundant ;
– scalabil automat ;
– posibilități de auto -servicii disponibile clienților ;
– accesibil prin interfețe bogate (consola Web, API, CLI25);
– modelul de plată “pay-as-you-go”.
Prețul serviciului de stocare în cloud
Majoritatea furnizorilor de stocare în cloud determină stabilirea prețurilor utilizând următorii
factori:
– cantitatea totală de date stocate ;
– cantitatea de date transferate în cloud -ul de stocare ;
– cantitatea de date transferate din cloud -ul de stocare ;
– numărul de solicitări specifice pentru http26.
Spațiul de stocare ar fi probabil mai scump pentru o companie care servește multe fișiere
mari, cum ar fi imagini sau videoclipuri. Cu toate acestea, Amazon ar putea fi mai scump
pentru o companie care deservește multe fișiere mici, dar a căror trafic pe si te este foarte
intens.
4.1.2 IaaS: Tehnica de calcul
Serviciile de calcul oferă resurse de calcul pentru clienți. Aceste servicii includ CPU27,
memorie cu acces aleator (RAM28) și resurse I/ O29. Opțiunile de tarifare a resurselor de calcul
pot varia între diferiți furnizori, însă, în general, opțiunile de stabilire a prețurilor sunt
determinate de cantitatea de resurse de calcul și de modelele globale de plată. Resursele de
calcul sunt oferite ca instanțe ale mașinilor virtuale, ale căror tipuri de instanțe și prețurile
atribuite depind de combinația d intre CPU, RAM și capacitatea I/ O. Furnizorii oferă câteva
tipuri de instanțe, care acoperă majoritatea nevoilor clienților și facilitează alegerea clientului
(adică, mici, medii, mari etc.).
Cele mai populare modele de prețuri sunt :
La cerere
Aceste tipuri de instanțe permit clienților să plătească taxe orare pentru servicii fără
angajamente pe termen lung. Acest model de tarifare cu plată în avans este ideal pentru
25 https://www.defit.org/command -line-interface/
26 https://www.w3schools.com/whatis/whatis_http.asp
27 https://www.techopedia.com/definition/2851/central -processing -unit-cpu
28 https://searchstorage.techtarget.com/definition/RAM -random -access -memory
29 https://techterms.com/definition/io
25
situațiile în care o companie nu poate estima cererea de resurse de calcul în avans.
Preplătite (rezervate)
Cu serviciile preplătite, clienții plătesc o sumă fixă în avans pentru o anumită perioadă de
angajament.
În mod normal, plătiți costuri mai mici pentru perioadele de angajare mai lungi, deoarece
acest lucru îi ajută pe furnizorii de servicii de cloud să își estimeze cheltuielile pentru
infrastructură.
Licitate
Modelul de stabilire a prețurilor licitat permite clienților să liciteze pentru capacitatea de
calcul oferită de un furnizor de cloud , prețul ofertei fiind reglementat de cerere și ofertă. Dacă
suma licitată corespunde sau depășește prețul licitării curente, puteți accesa resursele. Dacă
suma licitată este înlocuită, veți oferi resurse înapoi. Costurile pentru resursele de calcul
licitate sunt semnificativ mai mici comparativ cu serviciile pr eplătite și la cerere. C u toate
acestea, aceste resurse nu pot fi utilizate în medii critice de producție, deoare ce pot fi
eliminate dacă un client pierde o ofertă.
Alegerea model ului de prețuri .
Utilizarea serverului este măsurată după câte ore este folosit serverul pe săptămână . Din punct
de vedere tehnic, dacă un server este pornit, atunci resursele serverului sunt utilizate, astfel
încât clienții să plătească a celași preț dacă utilizarea CPU/ RAM este foarte scăzută sau extrem
de ridicată. Punctul de echilibru dintre aceste două tipuri de prețuri este de aproximativ 56 de
ore pe săptămână, ceea ce reprezintă 33% din utilizarea maximă a cazurilor. În mod evident,
Amazon oferă prețuri mai atractive pentru instanțele prep lătite rezervate în comparație cu cele
la cerere. În plus, reducerile costurilor , istoric vorbind au fost mai agresive pentru instanțele
preplătite .
Există mai multe motive pentru care furnizorii de cloud oferă prețuri mai agresive pentru
resursele de calcul preplătite:
– Furnizorii doresc să blocheze clienții în cloud , și astfel să le împiedice să utilizeze
serviciile altor furnizori.
– Furnizorii își pot planifica mai bine capacitatea cloud -ului pentru anii următori.
Abilitatea de a prognoza capacitatea ajută furnizorii să ia decizii corecte privind
cheltuielile de capital (CapEx30).
– Există obstacole scăzute pentru a intra pe piața IaaS , periodic piața oferind noi
30 https://www.investopedia.com/terms/c/capitalexpenditure.asp
26
tehnologii și procese mai competitive. Acest lucru creează o provocare pentru
furnizorii noștri stabiliți și face mai dificilă păstrar ea clienților. Serviciile preplă tite
asigură angajamentul pe termen lung al clienților și reduc la minimum dezavantajul
pentru a începe serviciile.
4.1.3 IaaS: Rețea
Există două servicii de rețea importante oferite de furnizorii de servicii publice și anume :
echilibrarea încărcării (în engleză: load balancing) și DNS31 (sistemele de nume de dom eniu).
Detaliile tehnice detaliate ale acestor servicii sunt dincolo de sfera de cuprindere a acestui
document, dar oferim o scurtă introducere a acestor tehnologii pentru a stabili contextul
pentru o analiză ulterioară.
“Load balancing ” oferă un singur punct de acces la mai multe servere care ru lează în
spatele ei. Un balan soar de încărcare este un dispozitiv de rețea care distribuie traficul
de rețea între servere , utilizând algoritmi de echilibrare a sarcinii. Există mulți
algoritmi de echilibr are a încărcării, deși cele mai populare includ următoarele:
– „Round -robin ” – distribuție conexiune chiar pe toate serverele ;
– Distribuția conexiunii proporțională cu greutatea atribuită fiecărui server ;
– „Dynamic round -robin ” – similar cu „Round -robin ”, însă încărcarea serverului
este determinată dinamic pe baza monitorizării continue a acestuia;
– Conexiuni foarte mici – conexiunea este trimisă serverului cu cel mai mic
număr de conexiuni curente ;
– Cel mai rapid – distribuie noi conexiuni la un server pe baza celui mai rapid
timp de răspuns al serverului .
32
31 http://www.networksolutions.com/support/what -is-a-doma in-name -server -dns-and-how-does-it-
work/
32 Imagine, prelucrare proprie
Figura nr. 4.3
Load balancing
27
Există mai multe avantaje prin echilibrarea încărcării:
– „failover” – în cazul unei defecțiuni specifice a serverului, balancerul de încărcare va
transmite automat traficul de rețea către alte servere;
– performanță – deoarece încărcarea de trafic este distribuită între mai multe servere,
timpul de răspuns al rețelei este de obicei mai rapid;
– scalabilitate – clienții pot a dăuga rapid servere în balancerul de sarcină pentru a crește
capacitatea de calcul fără a afe cta alte componente ale rețelei/ sistemului.
Serviciile cloud de echilibrare a încărcării oferă distribuție de sarcină numai pentru instanțele
interne desfășurate î n cadrul cloud -ului furnizorului, prețul serviciului fiind determinat în
funcție de orele de serviciu plus lățimea de bandă consumată. Diferiții furnizori de servicii de
echilibrare a încărcării pot oferi diferite caracteristici tehnice.
Sistem de nume de domeniu (DNS)
DNS este un sistem ierarhic de numire pentru computere sau orice alt dispozitiv de numire
care utilizează adresarea IP pentru identificarea rețelei. U n sistem DNS asociază nume de
domenii cu adrese IP. Serviciile DNS furnizate de un furnizor de cloud oferă stocarea mapării
numelor de adrese IP/ de domeniu pentru servere interne și externe. Modelele de tari fare pot
diferi între furnizori. Unele, cum ar fi Amazon , se percep în funcție de zona găzduită de DN S
și numărul de căutări DNS, în timp ce altele, cum ar fi Rackspace, oferă gratuit servicii DNS
clienților lor existenți.
Există câteva diferențe între funcțiile DNS oferite de furnizorii de cloud și interni .
Servicii DNS:
– Furnizorii de cloud oferă un API de management DNS pentru dezvoltatori. Aceste API
permit dezvoltatorilor să automatizeze operațiile DNS, cum ar fi autentificarea și
crearea zonei de domeniu ;
– Disponibilitate ridicată și scalabilitate automată ;
– Securitate extinsă și control a cces;
– Rutarea DNS bazată pe geolocație .
4.1.4 IaaS: Managementul cloud -ului
Furnizorii de servicii de gestionare a cloud -ului sunt jucători de nișă care ajută clienții să
simplifice managementul cloud -ului. Serviciile de administrare a cloud -ului ( CMS33 – Cloud
Management S ervices ) tind să umple unele dintre lacunele de gestionare a cloud -urilor mari.
Furnizorii mari de cloud se concentrează pe baza afacerii lor, oferind clienților infrastructură
33 https://en.wikipedia.org/wiki/Cloud_CMS
28
cloud scalabilă și fiabilă, dar în unele cazuri fur nizorii po t să nu aibă resurse sau înclinație să
dezvolte servicii complementare de gestionare a cloud -urilor. Furnizorii de cloud mari au de
obicei o abordare suficient de bună pentru instrumentele complementare de gestionare a
cloud -ului, deoarece aceste instrumente nu contribuie în mod direct la venituri. Furnizorii de
servicii CMS lucrează direct cu anumiți furnizori de cloud pentru a integra serviciile
furnizorilor cu un cloud existent al clientului , sau pentru a crea servicii cu valoare adăugată pe
lângă infrastructura existentă a furnizorului. Clienții beneficiază de capacitățile suplimentare
oferite de serviciile de gestionare a cloud -ului, care pot include servicii de integrare, servicii
de securitate și control acces, caracteristici de disponibilita te înaltă și servicii de replicare de
baze de date. CMS poate fi clasificat în trei ramuri principale: servicii de management în
cloud , servicii de integrare în cloud și servicii de brokeraj în cloud .
Serviciile de management în cloud
Furnizorii de servicii de management în cloud (CMS) îmbunătățesc serviciile furnizorilor de
cloud existenți prin construirea de funcții suplimentare pe lângă acestea. CMS -urile sunt în
mod obișnuit utilizate pentru serviciile publice de cloud . CMS -urile aduc valoare clienților,
deoarece economisesc timp și resurse prin automatizarea sarcinilor obișnuite pe care clienții
ar trebui să le implementeze altfel. Scalr este un furnizor popular de CMS care funcționează
direct cu „norii publici ” Amazon și Rackspace și oferă servicii cum ar fi toleranța la erori de
bază de date și auto -scalarea, copierea de rezervă, securitatea, gestionarea DNS și planificarea
distribuției sarcinilor. Serviciile de management în cloud au sens deoarece economisesc timp
și resurse pentru companii. Provocarea pentru furnizorii de CMS este una importantă, și
anume, să se asigure că serviciile pe care le oferă sunt relevante. Dacă un furnizor mare de
cloud implementează unele dintre aceste servicii, atunci ar putea l ăsa cu ușur ință furnizorul de
servicii CMS în afara afacerii. Furnizorii de cloud precum Amazon și Rackspace posedă o
vastă experiență în managementul cloud -ului și știu cum să -l gestioneze. Prin urmare, pot
replica cu ușurință orice servicii construite pe platforma lor, dacă constată că un anumit
serviciu poate genera un profit rezonabil. O altă provocare este că există o barieră scăzută
pentru a intra în afacerea CMS, deoarece furnizorii de servicii CMS utilizează în general
tehnologiile existente și API -urile oferi te de furnizorii de cloud . Companiile CMS nu creează
multă proprietate intelectuală pe cont propriu, iar caracteristicile lor software sunt ușor de
reprodus.
29
Serviciile de integrare cloud (CIS34 – Cloud Integration Services )
Serviciile de integrare a cloud -ului (CIS) asigură integrarea între cloud -ul privat și cloud -ul
public . Furnizorii de CIS oferă un strat de abstractizare a l managementului care permite un
suport multi -cloud transparent, clienții pot gestiona „nori” diferiți atât în medii publice, cât și
private, utilizând instrumente administrative centralizate și API -uri. Un CIS poate automatiza
sarcinile administrative de rutină, cum ar fi : furnizar ea, scalarea și monitorizarea, gestionarea
configurației, cu instrumente de administrare centraliza te, ușor de utilizat.
CIS furnizează instrumente de guvernanță multi -cloud pentru a permite clienților să
monitorizeze toate jurnalele, evenimentele de securitate și utilizarea resurselor de calcul dintr –
o singur ă consolă de administrare . În plus, astfel de instrumente de guvernanță centralizate
ajută la controlul accesului utilizatorilor, la menținerea securității serverului și la efectuarea
auditurilor de securitate. Utilizatorii pot seta declanșatoare condiționate pentru a trimite
automat alerte de noti ficare în cazul în care se atinge o anumită condiție predefinită.
Sarcini administrative de gestionare a cloud -uli necesită timp și resurse și, deși există
asemănări, fiecare tehnologie de gestionare a cloud -ului este diferită. Învățarea unor noi
instrume nte de gestionare a cloud -ului este similară cu „mastering -ul” unui nou limbaj de
programare, necesită eforturi pentru a dezvolta un nivel semnificativ de expertiză. Atunci
când companiile folosesc cloud hibrid sau tehnologii de tip cloud de la diferiți furnizori,
această pantă de învățare devine și mai abruptă, deoarece există mai multe tehnologii de
învățat. Un avantaj major al C IS este că ele oferă un strat de abstractizare transparent al
managementului care oferă exact aceleași controa le pentru a gestiona mai mulți „nori”. Acest
lucru ajută la minimizarea pantei de învățare, la simplificarea sarcinilor de gestionare și la
reducerea cheltuielilor administrative.
RightS cale este o companie majoră de servicii de gestionare a cloud -urilor care oferă servicii
de integrare în cloud , una dintre cele mai vechi companii de gestionare a cloud -urilor de pe
piață în 2006. RightS cale oferă suport pentru management , pentru majoritatea „norilor
publici” din întreaga lume, cum ar fi Amazon Web Services, Rackspace, Google Cloud,
Windows Azure și de asemenea, sprijină cele mai populare tehnol ogii private cloud .
34 https://en.wikipedia.org/wiki/Cloud -based_integration
30
35
Furnizorii de servicii de integrare a cloud -ului au riscuri de afaceri mai mici pe termen lung
comparativ cu furnizorii de servicii de management în cloud , deoarece permit servicii cloud
hibride și oferă integrare între „norii privați” și „norii publici ” publici. Abilitatea de a furniza
soluții hibride de cloud și de a integra mai mulți „nori”, minimizează dependențele de anumiți
furnizori de cloud publici și oferă anumite protecții din partea riscurilor de suprapunere a
tehnologiei furnizorilor.
Servicii d e brokeraj pentru cloud (CSB36 – Cloud Service s brokerages)
Serviciile de brokeraj pentru cloud (CSB) agregă serviciile oferite de furnizorii de cloud și
organizează aceste servicii într -un catalog de servicii. Acest catalog de servicii oferă
informații despre produse ușor de căutat pentru serviciile IaaS , SaaS și PaaS disponibile
pentru cumpărare prin intermediul rețelei de distribuție furnizor CSB. Serviciile CSB pot fi
văzute ca o piață de servicii cloud , unde clienții pot identifica și achiziționa rapid serviciile
necesare. În plus față de serviciile de brokeraj, ac ești furnizori permit, de asemenea,
gestionarea centralizată a serviciilor cloud într-o manieră similară cu cea a furnizorilor de
servicii CMS și CIS. . În plus, CSB -urile pot ajuta atât furnizorii de servicii, cât și clienții săi
să gestioneze sarcini adm inistrative precum facturarea și arbitrajul.
35 Imagine preluată de pe internet ( https://sreeninet.wordpress.com/2014/04/20/hybrid -cloud )
36 https://www.bmc.com/blogs/cloud -service -brokerages -how-csbs-fit-in-a-multi -cloud -world/
Figura nr. 4.4
Platformă cloud management
RightScale
31
Diferența principală dintre serviciile de brokeraj pentru cloud , serviciile gestionate în cloud și
serviciile de integrare în cloud este că orice furnizor de servicii cloud poate vinde servicii prin
brokeri de tip cloud , în timp ce companiile CMS și CIS lucrează numai cu furnizorii pe care îi
aleg.
Potrivit mai multor analiști, CSB este prognozată ca fiind una dintre cele mai dinamice
segmente din industria cloud computing . [Brokerii de servicii cloud fac mai ușor, mai sigur și
mai productiv pentru companii să navigheze, să integreze, să consume, să extindă și să
mențină serviciile cloud, mai ales atunci când acoperă mai mu lți furnizori de servicii cloud] –
Gartner Group.
CSB -urile oferă avantaje multiple atât pentru furnizorii de cloud cât și pentru clienți,
permițând canale de distribuție pentru furnizorii de cloud , ceea ce ar putea fi deosebit de util
pentru furnizorii mai mici care nu au o lungă acoperire a clienților. Utilizând astfel de canal e
de distribuție, furnizorii de cloud pot revinde nu numai propriile servicii, ci și soluții terțe
asociate.
Pentru consumatori, CSB -urile pot servi ca punct de acces centralizat pentru o gamă largă de
servicii cloud certificate și oferă un singur loc pentru furnizarea de servicii, aplicarea
politicilor, conformitatea, securitatea, auditul, facturarea și alte sarcini administrative. CSB –
urile pot, de asemenea, ajuta clienții să integreze noi servicii cu infrastructura existentă și s ă
asigure o vizibilitate deplină a infrastructurii lor de tip cloud prin intermediul instrumentelor
de monitorizare și raportare.
4.2 PAAS (Platform as a Service/ Platformă ca Serviciu)
37
37 Imagine, prelucrare proprie Figura nr. 4.5
Taxonomia serviciilor publice în cloud, PAAS
32
PaaS (Platform as a Service) este un model de serviciu cloud care oferă clienților o platformă
de aplicații configurabilă, inclusiv o stivă de programe preinstalată. PaaS poate fi privit ca un
alt nivel de abstractizare deasupra hardware -ului, sistemului de operare și stiva de virtualizare
(a se vedea figura nr. 2.4). Modelul PaaS aduce valoare semnificativă companiilor, deoarece
reduce complexitatea infr astructurii și întreținerea aplicațiilor și permite concentrarea asupra
competențelor de dezvoltare a software -ului. După cum se menționează în capitolul 1, costul
dezvoltării de software în organizațiile mari este de obicei mai mic decât costul întreținer ii
software -ului și infrastructurii. Normal, companiile sunt din ce în ce mai interesate de
simplificarea infrastructurii de aplicații precum și de a îmbunătăți productivitatea și a reduce
la minimum cheltuielile operaționale aferente.
4.2.1 PaaS: Caracteristicile serviciului
– Scalabilitatea și auto -asigurarea infrastructurii de bază ;
– Securitate și redundanță ;
– Instrumente de construire și implementare pentru gestionarea și implementarea rapidă
a aplicațiilor ;
– Integrarea cu alte componente ale infrastructurii, cum ar fi serviciile web, bazele de
date și LDAP38;
– Multi -locație, serviciu platformă care poate fi utilizat de mulți utilizatori concurenți ;
– Instrumente de înregistrare, raportare și codificare ;
– Interfețe de management și/ sau API .
Segmentul de piață PaaS este mai puțin matur decât IaaS , există doar câțiva furnizori mari de
PaaS , alături de mai mulți jucători mai mici de nișă de pe piață . Deși PaaS și SaaS pot
necesita o expertiză tehnică mai aprofundată în comparație cu IaaS , acestea nu necesită atât ea
investiții inițiale în infrastructură. Este în mod rezonabil ușor și accesibil pentru a construi
infrastructura PaaS sau SaaS în cadrul „norilor” existenți ai IaaS , ai furnizorilor mari precum
Amazon sau Rackspace. Aceasta este r uta de obicei urmată de companiile mai mici care intră
pe piața PaaS și SaaS . Segmentul PaaS este încă în curs de dezvoltare și oferă oportunități
considerabile pentru inovatori. O multitudine de servicii de software pentru aplicații , care se
află în prez ent la nivel intern, va fi probabil dusă la cloud -ul public în următorii câțiva ani. În
consecință, ne putem aștepta la un anumit nivel de consol idare a pieței în acest domeniu. În
următorii ani, ofertele fragmentate, specializate PaaS vor începe să se consolideze în suite de
servicii care vizează modelele de utilizare predominante pentru PaaS . Utilizarea unor
38 https://www.techopedia.com/definition/2439/lightweight -directory -access -protocol -ldap
33
astfel de suite preintegrate și direcționate va fi o propunere mai atractivă decât asamblarea
tradițională la fața locului a cap acităților în sprijinul unui proiect .
Au fost identificate cinci ramuri majore ale serviciilor de platformă cloud și anume :
integrarea , dezvoltarea și asigurarea calității , analiza datelor , baza de date și furnizori care
oferă servicii PaaS multiple .
4.2.2 PaaS: Analiza datelor și afaceri inteligente ( BI39 – Business Intelligence)
Prețurile variază în funcție de spațiu de stocare, numărul de interogări, cantitatea de date
prelucrate, licențe de utilizator, opțiuni de asistență și alți factori.
Analiza datelor și software -ul de afaceri inteligente (BI – business intelligence) ajută
companiile să simplifice operațiunile de date și să aplice metode de analiză statistică pentru a
sprijini procesul de luare a deciziilor și recuperarea informațiilor.
Analiza datelor și informațiile de afaceri sunt considerate una dintre cele mai neexploatate
oportunități din cloud . Soluțiile BI sunt foarte costisitoare, implică un nivel ridicat de
complexitate tehnică și necesită expertiză semnificativă pentru implementare și întreținere.
Mai mult, datele sunt probabil cele mai prețioase bunuri ale oricărei organizații, iar securitatea
rămâne mereu pe lângă alte preocupări. Nu toate companiile sunt dispuse să -și asume riscuri
și să transfere date către cloud -ul public, chiar d acă datele sunt criptate și furnizorul de cloud
este pe deplin conform. Securitatea este unul dintre motivele majore pentru care adoptarea
cloud -ului a fost mult mai lentă în analiza datelor și spațiul BI comparativ cu alte segmente
IT. Cu toate acestea, b eneficiile unui cloud public sun t adesea prea atractive și pot depăși
chiar preocupări de securitate sensibile.
Conform un or sondaj e, aproximativ o treime dintre organizații utilizează deja sau
intenționează să utilizeze informațiile de business pentru a -și completa sau îmbunătăți
capacitățile interne. Există avantaje cheie care conduc BI în cloud .
Elasticitatea și plata pe măsura dezv oltării
Așa cum a fost specificat anterior , elasticitatea este un beneficiu major al cloud -ului, și ca și
în cazul oricărui alt segment IT, BI poate beneficia puternic de elasticitatea cloud computing –
ului.
Analiza datelor și sarcinile de modelare statistică necesită o capacitate de calcu l masivă,
aceste tipuri de sarcini de calcul sunt foarte dificil de prevăzut și, prin urmare, companiile
trebuie să mențină mereu hardware suplimentar și să -și supraevalueze infrastructura în avans.
Supravegherea po ate fi evitată prin mutarea unei părți sau a întregii infrastructuri de analiză în
39 https://www.seniorsoftware.ro/business -intelligence/ce -este-business -intelligence -bi/
34
cloud -ul public. Unele companii preferă o abordare cloud -hibrid în care își rulează calculele
într-un cloud „on-premise ”, dar utilizează „norii publici ” atunci când este nec esară o
capacitate suplimentară. Alții preferă să își mute întreaga stivă a i nfrastructurii de analiză în
cloud .
Cloud computing public a deschis noi oportunități de BI pentru analiza datelor, în special
pentru companiile mai mici și companii noi. Investiția inițială necesară pentru a începe
operațiunile BI intern la sediu este substanțială, și nu fiecare companie își poate permite o
astfel de investiție. Cu toate acestea, serviciile public BI nu necesită investiții în avans și oferă
în schimb servicii de tip „pay-as-you-go”, care deschid oportunitățile de calcul BI pentru toată
lumea.
Costurile structurii
Abonamentul pentru serviciile software în cloud este considerat mai degrabă o cheltuială
operațională decât capital. Cheltuielile operaționale oferă societăților beneficii fiscale,
deoarece aceste cheltuieli pot fi deduse în același an fiscal, spre deosebi re de cheltuielile de
capital care pot fi deduse numai parțial în fiecare an pe măsură ce se amortizează. Unii experți
consideră că administrarea infrastructurii de servicii analitice în cloud -ul public este mai
ieftină decât un cloud intern, dar acest luc ru este încă nedovedit. BI în cloud -ul public este
probabil mai ieftin pe termen scurt, deoarece nu este necesară o investiție inițială. Totuși,
beneficiile pe termen lung ale costurilor pot fi generate de alți factori, cum ar fi costurile
reduse de întreț inere și suport.
Lipsa competențelor și a expertizei interne
Cererea pentru analiștii de date și statisticienii este foarte ridicată și se așteaptă s ă crească .
Este foarte costisitor pentru companii să angajeze oameni de știință de date, și este nevoie de
mult timp pentru a dezvolta expertiza internă în acest domeniu. Platformele SaaS și PaaS nu
vor rezolva complet problemele legate de lipsa de competențe, dar cu siguranță pot ascunde
unele complexități și pot simplifica sarcinile de extragere a datelor.
Integrarea datelor
Soluțiile de integrare a cloud -ului (vezi subcapitolul: 4.2.4 PaaS : Integra re) facilitează
integrarea datelor cu mai multe surse externe și schimbul de date cu clienții și partenerii.
Soluțiile de integrare a cloud -ului ajută, de asemenea, la menținerea mapărilor datelor prin
propagarea automată a modificărilor surselor de date specifice în „norii de integrare ”.
Tehnologiile de integrare a datelor din cloud permit întreprinderilor mici și mijlocii să
integreze mai ra pid sistemele lor cu surse de date externe. Integrarea pe scară largă a datelor a
35
fost întotdeauna o provocare în infrastructura „on-premise ”, datorită barierelor de costuri
ridicate și complexității tehnice.
Timp – valoare
Soluțiile PaaS/ SaaS permit implementarea mai rapidă, prototiparea și testarea produsului.
Procesele de implementare rapidă și de gestionare a infrastructurii sunt tipice nu numai pentru
soluțiile BI, ci și pentru toate celelalte tehnologii compatibile cu tehnologia cloud în general.
În mediul de afaceri cu tehnologie extrem de competitivă, este extrem de important să
răspund ă rapid tendințelor pieței și cerințelor clienților.
Mentenanț ă/Întreținere
Furnizorii de servicii de cloud BI din sectorul public rezolvă complexitatea r idicată a
infrastructurii și întreținerii BI prin automatizarea sarcinilor de întreținere de rutină, cum ar fi
patch -uri de software și actualizări. Acest lucru ajută companiile să reducă costurile suportului
IT și de întreținere.
4.2.3 Avantajele cloud -ului public și implicarea costurilor în afaceri inteligente
(BI)
Cu toate acestea, există, de asemenea, dezavantaje și costuri pentru modelele de inteligență a
afacerilor în cloud .
Control
După cum s -a menționat în capitolul 3 , este posibil ca firmele să nu aibă vizibilitate completă
în operațiile cloud publice (stocare, backup, transfer de rețea) și securitate (control acces,
criptare) legate de datele lor. Granularitatea guvernanței datelor depinde de caracteristicile
oferite de furnizorul de cloud .
Personalizare
Serviciile publice de cloud pot avea mi i de clienți, astfel încât aceste servicii nu pot satisface
pe deplin nevoile fiecărui client. Furnizorii de obicei oferă servicii "destul de bune" și seturi
de caracteristici care sunt apreciate de majoritatea clienților. Dacă sunt necesare funcții
suplim entare, nu există nici o garanție că furnizorul le poate adăuga.
Maturitate
Multe soluții publice BI cloud sunt oferite și construite de companii relativ tinere și companii
nou înființate. Deci, nu este surprinzător faptul că soluțiile lor ar putea să nu furnizeze același
set bogat de caracteristici găsite în soluții “on-premise ” de la companii precum Oracle s au
Teradata. Serviciile publice de cloud BI se maturizează, însă este nevoie de ceva timp pentru
ca acestea să ajungă la nivelul tehnologiilor create. Companiile care intenționează să migreze
36
tehnologiile lor BI la cloud -ul public trebuie să facă eforturi pentru a testa în detaliu oferta
cloud și pentru a se asigura că aceste oferte pot sprijini obiectivele unei companii.
Clasificare fragilă între BI PaaS și SaaS
Pe baza definiției noastre de la începutul acestei lucrări, diferența principală dintre PaaS și
SaaS este că PaaS reprezintă în mod normal o platformă personalizabilă bazată pe cloud
pentru dezvoltarea de aplicații, în timp ce SaaS oferă o aplicație online deja dezvoltată. În
cazul platformelor cloud BI (precum și a altor programe bazate pe cloud ), există o linie
neclară între clasificarea PaaS și SaaS .
Când să folosiți BI în cloud-ul public ?
Se poate observa analizele de date publice și ofertele BI în următoarele scenarii:
– Sursele de date din care o companie intenționează să analizeze date sunt deja
găzduite în cloud . De exemplu, dacă doriți să vă integrați platforma BI cu
informații din sistemul Salesforce CRM, atunci este logic să construiți o platformă
BI în cloud , deoare ce sursa de date este deja în cloud .
– O organizație este dispusă să accepte limitările unui furnizor de cloud BI și poate
stabili în mod clar așteptările în ceea ce privește caracteristicile disponibile și
posibilitățile personalizate ale platformei BI pent ru cloud .
– O companie nu poate anticipa încărcările de calcul și, prin urmare, va beneficia
puternic de elasticitatea norului.
– O companie nu dispune de resurse financiare suficiente pentru a construi o
platformă internă BI și, prin urmare, trebuie să se bazeze pe un furnizor de cloud –
uri publice care nu necesită investiții inițiale.
– SLA furnizorului de servicii de cloud se potriv ește politicilor și nevoilor unei
companii .
– O companie nu dispune de resurse IT interne pentru a furniza o platformă solidă
BI.
– compania știe că toate sursele de date necesare pot fi integrate cu o platformă
cloud BI.
4.2.4 PaaS: Integrare
Prețurile depind de următoarele caracteristici : numărul de conexiuni de integrare acceptate,
securitate, licențe de utilizator, opțiuni de asistență, transformări de date și altele.
Platformele de integrare cloud ajută companiile să integreze datele din mai multe s urse.
Aceste surse pot include baze de date cloud private, baze de date publice cloud , baze de date
37
de furnizori de la terți, sisteme CRM și sisteme de mesagerie. Integrarea datelor este o sarcină
foarte complexă și plictisitoare, iar provocările legate de integrarea datelor includ menținerea
calității datelor, a compatibilității și a standardelor.
Procesele integrate de runtime transferă date dintr -o sursă la o destinație, toate realizând
cartografiere și formatări specificate pe parcurs. Structura și form atul datelor sursă și de
destinație sunt reprezentate de profiluri, dintre care există patru categorii de bază: fișier
normal , XML40, EDI41 și bază de date. Operațiile de cartografiere și de conversie a datelor
includ în mod obișnuit transformări de date înt re diferite categorii de profiluri.
4.2.5 PaaS: Dezvoltare & Calitate
Prețurile variază în funcție de scalare, de instrumente, de runtime acceptate și de SLA.
Serviciile de dezvoltare PaaS și QA (calitate) ajută companiile să îmbunătățească calitatea
codului și colaborarea echipei de dezvoltare și să accelereze dezvoltarea de software și un
ciclu de integrare continuă. Multe echipe de dezvoltare preferă să utilizeze metoda de
dezvoltare a software -ului agil asupra modelului tradițional de cascadă. Metoda de dezvoltare
agilă presupune un nivel ridicat de colaborare și un ciclu de livrare continuu intens, cu lansări
frecvente de coduri, teste și implementări. Echipele de dezvoltare modernă sunt adesea
virtuale sau distribuite în mod geografic și, prin urmare, pot beneficia de instrumentele PaaS
care simplifică și eficientizează colaborarea în echipă și creează un ciclu mai rapid de timp în
piață.
După cum s -a menționat mai devreme, procesul de dezvoltare a sof tware -ului durează în mod
obișnuit mai puțin timp decât testarea, întreținerea și suportul software ulterior. Aceasta este o
problemă cunoscută și un decalaj pe care multe servicii de dezvoltare PaaS o rezolvă. Cele
mai multe servicii de dezvoltare PaaS sunt orientate spre un proces de dezvoltare agil. A cest
lucru nu înseamnă că aceste servicii PaaS nu sunt aplicabile metodei cascadă , dar companiile
nu vor realiza probabil aceleași beneficii la fel ca în cazul metodologiei agile.
Dezvoltarea și operațiunile software includ șapte faze fundamentale (a se vedea figura nr.
4.6): planificarea, codificarea, construirea, testarea, lansarea, implementarea și operarea. În
procesul de dezvoltare agil, fazele de la cod la eliberare sunt foarte iterative, deoarece
eliberările de coduri sunt foarte frecvente și testarea este continuă.
Multe companii folosesc metodologia agilă și implementează noi versiuni de cod de câteva ori
pe săptămână sau chiar pe zi .
40 https://techterms.com/definition/xml
41 https://www.edibasics.com/what -is-edi/
38
Frecvent, mici versiuni pot fi mai eficiente decât o eliberare cumulativă mare:
– răspuns mai rapid la feedback -ul clientului despre prod us;
– declanșările mici sunt mai ușor de depanat și se pot relua ;
– ciclul de dezvoltare durabilă ;
– motivație continuă și atenție din partea echipei ;
– adaptare rapidă la noile cerințe și tendințe .
42
Într-o organizație a companiei , fiecare dintre procesele de dezvoltare și de operare are un rol
separat al angajatului, există mai mulți angajați cu roluri funcționale diferite , implicați în mod
normal în procesul de dezvoltare și livrare a software -ului. Cu toate acestea, o astfel de
segregare funcțională a sarcinilor întârzie adesea procesul de furnizare a software -ului și
crește șansele de erori inadvertente. În cazul unor echipe foarte segmentate, angajații în
dezvoltare nu se simt întotdeauna pe deplin responsabili pentru acțiunile lor și tind să lase
funcții specifice altora. De exemplu, dezvoltatorii pot simți că nu sunt pe deplin responsabili
pentru calitatea codului și se concentre ază pe împingerea codului lor în mâinile inginerilor
QA, cu speranța că toate „bug-urile” vor fi prinse de echipa ulterioară. Nu este nevoie să
42 Imagine, prelucrare proprie
Figura nr. 4.6
Dezvoltare PaaS
39
spun em că o astfel de strategie nu funcționează bine pentru produsul final. Platformele de
dezvoltare PaaS cum a r fi Google AppEngine au o abordare continuă de livrare la nivelul
următor, oferind mai multă putere dezvoltatorilor prin automatizarea proceselor de construire,
testare, lansare, implementare și operare. În figura nr. 4.7, sunt prezentate rolurile funcțio nale
de livrare con tinuă și compară aceste roluri între mediile de dezvoltare ale companiilor și
mediile de dezvoltare PaaS .
43
Faza de livrare Principiul
procedurii Tranzacția PAAS Descrierea fazei
Plan Dezvoltare, QA,
Operațiuni Dezvoltare Arhitectura softului
și proiectarea
infrastructurii
Evoluție,
dezvoltare Dezvoltare Dezvoltare Dezvoltare softului
Construcție Ingineria dezvoltării Automatizare prin
PAAS Finalizarea softului
Test Ingineria QA Automatizare
parțială prin PAAS Testare softului
Lansare Ingineria dezvoltării Automatizare prin
PAAS Lansarea softului
(Etichetarea
versiunilor,
pregătirea pentru
implementare)
Implementare Operații inginerești Automatizare prin
PAAS Implementarea
pachetelor softului
în producție
43 Imagine, prelucrare proprie Figura nr. 4.7
Roluri de livrare continuă software,
pe bază de premisă față de PaaS
40
Unii pot argumenta că nu toate procesele de livrare și operare a software -ului pot fi complet
automatizate și este dificil să nu fiți de acord cu asta. Cu toate acestea, PaaS simplifică aceste
procese la un nivel pe care dezvoltatorii de software îl pot gestiona. Asta înseamnă că nu este
necesar să fii expert în sistemul de operare sau să fii foarte familiarizat cu protocoalele de
rutare a rețelei pentru a gestiona operațiunile infrastructurii tale, deoarece platforma cloud o
va face pentru tine. Pe lângă operațiun ile de infrastructură de rutină, PaaS are și infrastructură
automată pentru sc alabilitate , bazată pe anumite condiții de performanță a aplicațiilor. Este
nevoie de efort și expertiză considerabile pentru a crea o scalabilitate automată internă, în
timp ce o platformă PaaS o oferă ca parte a ofertei de servicii.
4.3 SAAS (Software as a Service/Software ca Serviciu)
Software -ul ca serviciu este un model de furnizare a serviciilor cloud care oferă un
abonament software la cerere (în engleză: on-demand ). Ca și în cazul altor modele de difuzare
în cloud , SaaS oferă companiilor posibilitatea de a reduce costurile interne de suport IT și de
a transfera responsabilitatea de întreținere către furnizorul de servicii SaaS . SaaS este de
departe cel mai folosit m odel de livrare a „norului” , deoarece aproape fiecare furnizor de
software încea rcă să își pună oferta pe grila serviciului SaaS . Există oferte SaaS în fiecare
categorie de produse software și ar fi foarte dificil să fie prezentată o listă cu toate programele
SaaS și furnizori lor în această lucrare. P rin urmare, în taxonomia SaaS prezentată (a se vedea
Figura 4.8), sunt afișate doar grupuri de furnizori selectați în câteva categorii.
44
44 Imagine, prelucrare proprie Figura nr. 4.8
Taxonomia serviciilor publice în cloud, SAAS
Categorii selectate și furnizori
41
SaaS este o piață mare, cu potențial de creștere puternic. În anul 2015 veniturile globale ale
SaaS au fost estimate la suma de 22,5 miliarde USD. O continuare a modelului ASP (furnizor
de servicii de aplicație), serviciile de bază ale SaaS au apărut la sfârșitul anilor 1990 când
companii precum Salesforce au oferit clienților externalizarea găzduirii și gestionarea
software -ului lor. Modelul ASP a o ferit, de asemenea, găzduire centralizată a aplicațiilor terțe,
dar a fost diferit de SaaS , deoarece găzduir ea și operațiunile încă necesita implicarea
manuală. Mai mult, ASP -urile au cerut uneori instalarea unui client de birou considerat mai
brut (softwa re care execută majoritatea sarcinilor de calcul pe computerul utilizatorului, nu pe
partea serverului), în timp ce aplicațiile SaaS sunt accesate în mod normal prin browsere web
sau aplicații mobile. Platformele SaaS folosesc arhitecturi multi -chiriaș în cazul în care
aceeași platformă hardware și software este împărțită între mai mu lți clienți. Găzduirea și
automatizarea service -ului permite furnizorilor SaaS să mențină costurile reduse ale
serviciilor. În funcție de furnizorul de servicii SaaS și de tipu l de aplicație, este adesea
disponibilă o particularizare a aplicațiilor, însă aceasta este în mod obișnuit mai limitată decât
în cazul soluțiil or cloud PaaS și IaaS .
Ideile inițiale ale SaaS au provocat îngrijorări semnificative legate de securitate, performanță
și disponibilitatea serviciilor. Cu toate acestea, prin anii tehnologiei SaaS , și modelele de
afaceri s -au maturizat semnificativ și au dep ășit multe dintre aceste griji inițiale. Com paniile
utilizează acum în mod activ SaaS , și este puțin probabil să se schimbe.
Aplicațiile SaaS includ:
– administrarea resurselor clienților (CRM);
– conferințe video;
– administrarea de servicii IT;
– gestiunea conturilor;
– administrare de conținut .
4.3.1 SaaS : Definiții ale serviciului
O analiză detaliată a diferitelor definiții SaaS arată că toate acestea au următoarele aspecte în
comun, cum ar fi, de exemplu, mo delul de serviciu bazat pe Web, furnizat printr -o rețea ,
oferind acces și utilizare bazată pe o taxă periodică .
În rândurile de mai jos sunt prezentate câteva definiții ale acestui serviciu :
– Software -ul ca serviciu (SaaS ) reprezintă un model de implementare a software -ului
prin care un furnizor licențiază o aplicație pentru clienți pentru a fi utilizat ca serviciu
la cerere (Software as a Service, 2010) .
42
– Software -ul ca serviciu ( SaaS ) este un model de distribuție software în care aplicațiile
sunt găzduite de un furnizor sau furnizor i de servicii și sunt puse la dispoziția
clienților printr -o rețea, de obicei i nternetul (Software as a Service, 2006) .
– Software -ul ca serviciu (SaaS ) este o metodă de furnizare a software -ului care oferă
acces la software și funcțiile sale de la distanță ca serviciu Web (Software as a
Service , 2009) .
– În modelul Softw are ca S erviciu, aplicația sau serviciul este implementat dintr -un
centru de date centralizat într -o rețea și anume: Internet, Intranet, LAN45 sau VPN46,
oferind acces și utilizare pe bază de taxă periodică. (Software & Information Industr y
Association / SIIA , 2001) .
4.3.2 SaaS: Caracteristicile serviciului
Ca și alte forme de cloud computing , este important să se asigure că soluțiile vândute ca SaaS
respectă def inițiile general acceptate ale cloud computing -ului.
Unele caracteristici definitorii ale SaaS includ :
– acces Web la software comercial ;
– software -ul este gestionat dintr -o locație centrală ;
– software livrat într -un model "unul la multe" ;
– utilizatorii care nu au nevoie să se ocupe de upgrade -uri și patch -uri de software ;
– interfețele de programare a aplicațiilor (API) permit integrarea între diferitele tipuri de
software .
4.3.3 SaaS: Infrastructură
Activități cheie
Una dintre problemele importante care trebuie luată în considerare în ceea ce privește
posibilitatea de a oferi aplicația sub forma unui s erviciu în locul unui software tradițional pe
bază de premisă este : ce fel de infrastructură este necesară pentru a livra cu succes software -ul
către clienți. Există trei considerente majore care trebuie luate în considerare de către
vânzătorul de software în timpul procesului de configurare a infrastructurii și anume:
– a determina faptul că livrarea serviciului este realizată printr -o rețea, prima activitate
cheie fiind asigurarea conectivității continue între furnizor, software și client.
– în al doilea rând, furnizorul de software trebuie să garanteze continuitatea activității
prin configurarea infrastructurii de rețea, a serverului și a infrastructurii de stocare .
45 https://searchnetworking.techtarget.com/definition/local -area-network -LAN
46 https://www.techopedia.com/definition/26421/value -added -network -van
43
– în cele din urmă, furnizorul SaaS este responsabil pentru asigurarea securității în
timpul livrării de servicii și a stocării datelor, ceea ce înseamnă că sunt întreprinse
măsuri precum salvarea de rezervă, recuperarea după dezastru și politicile adecvate de
autentificare.
Resurse cheie
Resursele cheie implică activele tangibile esențiale care sunt necesare pentru ca o companie să
creeze și să ofere o propunere de valoare, să mențină relații cu clienții și să genereze venituri.
Ținând cont de cele trei aspecte cheie menționate mai sus și ținând cont de aspectul de livrare
virtual al modelului de afaceri SaaS , resursele cheie sunt de fapt reprezentate de compoziția
corespunzătoare a arhitecturii logice, alegerea celui mai adecvat nivel de maturitate și
realizarea unui sistem adecvat de arhitectură de date și autentificare.
a) Arhitectura logică
Se poate ști deja că SaaS este construit pe baza straturi lor majore ( a se vedea Figura 2.4), și
anume stratul de infrastructură ( IaaS ), platforma aplicație i (PaaS ) asfel rezultând stratul de
aplicație (SaaS ). Să aruncăm din nou o privire mai atentă la fiecare strat separat.
– Stratul de infrastructură sau stratul hardware constă în resurse tradiționale de calcul și
de rețea, inclusiv centru de date, hardware, servere, echipamente de rețea și interfață
de programare a aplicațiilor (API), toate necesare pentru a sprijini operațiunile.
– Al doilea strat include instrumente specifice cum ar fi: sistem de operare, s erver de
aplicații, limbaj de programare , etc. care s unt responsabile pentru integrarea și
interacțiunea dintre componentele infrastructurii și care susțin livrarea și dezvoltarea
aplicației software postulate.
– În sfârșit, există un nivel de aplicație care acoperă dezvoltarea, comercializarea și
livrarea re ală a aplicației software.
b) Model de maturitate
Pe lângă cele trei considerente de bază, și anume conectivitatea, continuitatea afacerii și
securitatea, de care trebuie ținut cont în timpul dezvoltării infrastructurii SaaS necesare,
arhitectul SaaS trebuie să decidă, de asemenea, proiectarea aplicației SaaS , determinând cel
mai adecvat nivel de maturitate. Alegerea nivelului adecvat de maturitate depinde de modul în
care aplicația SaaS trebuie să fie scalabilă , eficientă și configurabilă pentru mai mulți
utilizatori , pentru a îndeplini toate cerințele funcționale definite de dezvoltatori și solicitate de
clienți.
– Aplicația scalabilă este capabilă să gestioneze și să susțină calitatea necesară de
service, pe măsură ce crește sarcina sistemului. Cu alt e cuvinte, se intenționează
44
utilizarea resurselor de aplicații într -un mod mai eficient.
– Într-un mediu cu mai mulți angajați, mai mulți clienți au aceeași aplicație, care rulează
pe același sistem de operare, pe același hardware, cu același mecanism de stocare a
datelor. Distincția dintre clienți se realizează în timpul designului aplicației, astfel
încât clienții să nu împărtășească sau să vadă reciproc datele.
– Aplicația configurabilă permite un anumit nivel de personalizare prin intermediul unor
servi cii, care sunt responsabile de gestionarea configurației aplicațiil or pentru chiriașii
individuali.
O aplicație SaaS poate îndeplini toate cerințele funcționale necesare, fără a avea toate cele trei
atribute prevăzute mai sus. În funcție de preferințele și cerințele tehnice și de afaceri ale
dezvoltatorilor și clienților SaaS , arhitectul SaaS trebuie să decidă care dint re cele trei
atribute tre buie să caracterizeze aplicația și, în consecință, să aleagă între patru niveluri
distincte de m aturitate .
– Nivel I: Ad Hoc / personalizat
Acest nivel de maturitate este comparabil cu modelul de afaceri tradițional furnizor de servicii
de aplicații (ASP), prin faptul că fiecare client are propria sa versiune personalizată și rulează
propria instanță a aplicației pe serverele gazde i.
– Nivelul II: Configurabil
Cel de -al doilea nivel de maturitate oferă o flexi bilitate mai mare a pr ogramelor , astfel încât
mulți clienți să poată utiliza instanțe separate ale aceluiași cod de aplicație. Aceasta permite
vânzătorului să satisfacă diferitele nevoi ale fiecărui client prin opțiuni detaliate de
configurare, simplificând în același timp într eținerea și actualizarea unei baze de cod comune.
– Nivelul III: Configurabil, ef icient pentru mai mulți utilizatori
Pentru acest nivel arhitectul SaaS crește eficiența exploatării resurselor gazduind o singură
instanță, care servește tuturor clienților. Pe ntru a se asigura că datele fiecărui client sunt
păstrate în afara datelor altor clienți, furnizorul SaaS trebuie să elaboreze politici adecvate de
autorizare și securitate. Un dezavantaj major al acestei abordări îl constituie scalabilitatea
limitată a ap licației. Această scalabilitate slabă poate fi îmbunătățită în cele din urmă prin
extinderea sau, cu alte cuvinte, prin trecerea la un server mai puternic.
– Nivelul IV: Scalabil, configurabil, ef icient pentru mai mulți utilizatori
Dacă mărirea măsurilor, întreprinse la nivelul anterior pentru a influența pozitiv scalabilitatea
aplicației, nu poate fi realizată într -un mod rentabil, arhitectul SaaS trebuie să i -a în
considerare implementarea celui mai înalt nivel de maturitate. La ac est nivel, scalabilitatea
este adăugată printr -o arhitectură care susține o exploatație echilibrată în sarcină cu instanțe
45
de aplicație identice, care rulează pe un număr variabil de servere. Furnizorul poate crește sau
reduce capacitatea sistemului de a s e potrivi cu cererea , prin adăugarea sau eliminarea de
servere, fără a mai fi nevoie de alte modificări ale arhitecturii software -ului aplicațiilor .
c) Arhitectura datelor
Una dintre diferențele majore dintre SaaS și software -ul local este faptul că datel e tuturor
clienților, folosite și procesate în timpul exploatării aplicației, sunt salvate în sistemul de baze
de date al furnizorului de software.
Există posibilitatea de a alege între trei arhitecturi de date posibile:
– Furnizorul de software oferă fiecărui client o bază de date izolată, care nu este
accesibilă de alți clienți .
– Fiecare client este atribuit unei scheme personale izolate, stocate în baza de date
comună.
– Fiecare client are un client -ID personal, atribuit schemelor partajate și stocat în baza
de date comună.
Alegerea arhitecturii de date adecvate depinde de mai multe considerații de afaceri și tehnice,
enumerate mai jo s:
o Considerații economice
Pentru a lua o decizie corectă cu privire la arhitectura de date adecvată, trebuie făcut un
compromis între timpul de comercializare pe termen scurt și eco nomiile de scară pe termen
lung. Dacă este esențial să se aducă cererea pe piață cât mai curând posibil, abordarea izolată
ar fi cea mai bună soluție, în plus necesitând mai puține fonduri decât alternativa comună. În
caz contrar, soluția bazei de date partajate implică un efort mai mare de dezvoltare datorită
complexității sistemului, rezultând un cost inițial mai ridicat. Cu toate acestea, pe termen
lung, furnizorul de servicii SaaS benefi ciază de economiile de scară prin susținerea unei
cantități mari de chiriași pe server, ceea ce implică costuri operaționale mai mici.
o Considerații privind securitatea
Observând faptul că toate datele clienților sunt stocate extern față de companie , utilizatorii
vor avea așteptări mari în ceea ce privește securitatea. În consecință, siguranța datelor
importante trebuie să fie asigurată de sistem și garantată în acordurile privind nivelul
serviciilor (SLA). Din punct de vedere arhitectural, ambele abordări pot oferi un nivel adecvat
de securitate, deși arhitectura de date partajată necesită utilizarea unor modele de design mai
sofisticate.
46
o Considerații privind chiriașul
Decizia de arhitectură a datelor este afectată de numărul, natura și nevoile chiriașilo r în
diferite moduri.
– Este foarte important să se facă o estimare solidă a numărului de chiriași pe care
furnizorul de servicii SaaS așteaptă să -l vizeze. Cu cât baza de clienți este mai mare,
cu atât este mai probabil să se ia în considerare o abordare mai comună.
– În plus, dacă furnizorul de servicii SaaS se așteaptă ca majoritatea clienților să
stocheze cantități foarte mari de date, opțiunea bazei de date izolate ar fi cea mai bună
soluție.
– Ca și în cazul numărului de chiriași, cu cât este mai mare cantitatea estimată de
utilizatori finali, cu atât mai adecvată este o abordare izolată pentru a răspunde
nevoilor și cerințelor utilizat orilor finali.
– În cele din urmă, în cazul în care vânzătorul SaaS consideră oferirea unor servicii cu
valoare adăugată pe utilizator, cum ar fi, de exemplu, capacitatea de back -up și
restaurare, opțiunea mai izolată oferă proceduri de implementare mai simp le și mai
puțin sofisticate.
d) Sistemul de autentificare
Este foarte important să se dezvolte un sistem decent de autentificare, necesar pentru
furnizarea și autentificarea sigură a conturilor utilizatorilor. În funcție de scopul aplicării și de
nevoile clienților și ale utilizatorilor finali, designerul SaaS poate opta fie pentru sistemul de
autentificare centralizat sau descentralizat .
– Un sistem centralizat de autentificare necesită o infrastructură de autentificare relativ
simplă, care nu implică nici o modificare a infrastructurii clienților. Cu această
aborda re, o bază de date centrală de cont de utilizatori, care servește tuturor clienților
aplicații , este gestionată de furnizorul de software. Autentificarea reală este executată
de către aplicație prin verificarea acreditărilor furnizate asupra problemei vala bilității
față de directorul central.
– Într-un sistem d e autentificare descentralizat este instalat un server în cadrul rețelei
clientului care interferează cu serviciul de director de utilizator al companiei. Acest
server are o relație de încr edere cu un s erver corespunzător situat în rețeaua
furnizorului SaaS . Această abordare descentralizată este ideală deoarece autentificarea
este gestionată în spatele scenei și nu necesită memoria utilizatorului și introducerea
unui set special de acreditări.
47
Cu toate acestea, sistemul de autentificare descentralizat necesită o relație de încredere
individuală cu fiecare client, ceea ce duce la o mai mare complexitate și, în consecință, la
costuri de operare mai ridicate comparativ cu abordarea centralizată.
Există, de asemenea, posibilitatea de a combina ambele abordări prin utilizarea sistemului
centralizat de autentificare pentru chiriașii mai mici, aco rdând în același timp sistemul
descentralizat companiilor mai mari, care sunt gata să plătească o taxă suplimentară p entru
experiența de conectare unică.
Parteneriate cheie
În plus față de cele trei considerente cheie (economie, chiriaș și securitate), problema finală
foarte importantă de luat în considerare de către vânzătorul de software independent , la
alegerea celui mai adecvat nivel de maturitate și a arhitecturii datelor , este dacă să se
construiască și să se mențină fiecare strat pe cont propriu sau să externalizeze , unele sau toate
straturile pentru a se concentra asupra capabilităților de bază.
4.3.4 SaaS: Provocarea afacerilor
Principalul avantaj competitiv care alimentează creșterea SaaS este abilitatea furnizorilor de
servicii SaaS de a oferi servicii de înaltă calitate la prețuri mai cometitive .
Modelul de afaceri SaaS poate părea perfect, lăsând tot controlul asupra gestionării
aplicațiilor în mâinile furnizorului SaaS . Ca atare, furnizorul decide când să actualizeze
software -ul, când să adauge noi caracteristici și când să crească prețurile.
Nu există servicii gratuit e, însă avantajul de cost al modelelor de afaceri SaaS este evident .
Potențialul de blocare poate fi ridicat cu unele servicii popular e SaaS , cum ar fi CRM sau
ERP. C ei familiarizați cu sistemele CRM sau ERP știu cât de dificil este de a schimba
furnizorii. Mai mult, multe co mpanii SaaS , chiar și cele cu mii de clienți, ar putea să nu
atingă profitabilitatea , ani de zile după începerea serviciului.
Modelul de afaceri SaaS urmează principiul economiei de scară, este o afacere cu preț scăzut,
cu volum mare.
SaaS și „norul” în general re prezintă o piață relativ nouă, este nevoie de timp pentru educarea
clienților și stabilirea unui nivel de încredere. Concurența este feroce și, deși barierele care
intră pe piața SaaS sunt mai mari decât cele ale IaaS , acestea nu sunt încă sufici ent de mar i
pentru a menține concurenții. Furnizorii de SaaS trebuie să păstreze prețurile scăzute pentru a
rămâne competitivi și pot minimiza cheltuielile de dezvoltare a produselor și a serviciilor de
livrare, dar în același timp nu au oportunități semni ficative de profit în consultanță ș i servicii
profesionale.
48
Clienții și furnizorii de SaaS beneficiază de multe avantaje ale modelului de afaceri SaaS . Cu
toate acestea, în ciuda tuturor avantajelor evidente, oferite și prospectate de modelul de afaceri
SaaS , nu toate companiile reușesc efectiv să pună în aplicare beneficiile .
4.4 XAAS sau EAAS (Everything as a Service/Orice ca un Serviciu)
Arhitectura XaaS Multi -Cloud (a se vedea Figura 4.9) este o arhitectură care conține trei
componente de bază, printre care broker -ul / agentul de vânzări XaaS Multi -Cloud , suportul
decizional XaaS Multi -Cloud și capacitatea de portabilitate XaaS Multi -Cloud . Broker -ul de
vânzări XaaS Multi -Cloud permite utilizatorilor finali să urmărească performanțele, serviciile,
interdependențele și avantajele IaaS , PaaS și SaaS pe piață. Scopul principal al broker -ului
de suport decizional este de a face mai ușor, mai sigur și mai productiv pentru noii utilizatori
de cloud , să navigheze, să integreze, să consume, să extindă și să mențină serviciile cloud pe
piață. În acest sens, broker -ul oferă o gamă de servicii atât furnizorilor de cloud , cât și
utilizatorilor , permițând companiilor să caute oferta cloud care să corespundă cerințelor
acestora.
47
47 Imagine, prelucrare proprie Figura nr.4.9
Arhitectura XaaS
Multi -Cloud
49
Suport ul decizional XaaS Multi -Cloud : această categorie este responsabilă de selecția și
evaluarea cloud -ului luând în considerare taxonomia cloud . Suportul decizional cloud conține
modulele care mențin conținutul cloud -ului și sunt sincronizate cu operațiunile curente
disponibile. Modulul ofertelor cloud decizionale sprijină o interacțiune fără întreruperi între
utilizatorul cloud și oferta cloud . Utilizatorii cloud găsesc soluții de cloud disponibile, care
respectă cerințele aplicației lor și criterii le lor de portare a aplicației și î n plus, broker -ul
acceptă portarea aplicației în mediile cloud . Acest modul implementează principalele
funcționalități, cum ar fi descoperirea cloud , oferta cloud , recomandarea cloud . Modulul
ofertelor cloud decizionale facilitează evaluarea unui anumit „nor” de către un inginer
software . Fiecare inginer poate lăsa un comentariu și poate evalua un anumit furnizor de
cloud , exprimându -și astfel satisfacția sau nemulțumirea în ceea ce privește calitatea,
utilitatea, fiabilitatea și ușurința în utilizare. Modulu l de monitorizare realizează monitorizarea
aplicației desfășurată și mediul cloud , precum și gestionează ciclul de viață al aplicației. Mai
multe modele răspund pentru implementarea și suportul procesului de portare. Modulul
persistență se ocupă de dependențele de aplicații care utilizeaz ă procesele de implementare, de
pornire, de oprire și de portare a aplicației dorită la furnizorul de cloud preferat . Dependențele
variază de la sistemul de operare la formatele executabile, inclusiv com pilatoarele și
bibliotecile. Portabilitatea API XaaS Multi -Cloud este un suport pentru managementul
aplicațiilor implementate independent de API -ul specific al cloud -ului subiacent . Mediul este
un adaptor între modulul de portabilitate a cloud -ului și API -ul nativ al cloud -ului. Mai precis,
modulul middleware48 traduce funcțiile API -ului de portabilitate cloud la API -ul nativ al
cloud -ului și invers.
Drept urmare, modulul middleware permite comunicarea fără întreruperi între grupurile de
utiliz atori de cloud care abordează problema de blocare a vânzătorului.
Arhitectura XaaS Multi -Cloud , asigură infrastructura necesară pentru integrarea digitală de la
început până la final de-a lungul întregului lanț valoric. Implementarea cloud -ului oferă
mecanisme avansate de comunicare într -o infrastructură virtualizată. Arhitectura propusă
urmărește să permită integrarea verticală care deschide calea către obținerea flexibilității
ridicate . Infrastructura cloud care rezultă , permite integrarea unor eleme nte cum ar fi senzori,
actuatori, părți mecanice, documente sau proprietăți intelectuale cu interfețele dintre lumea
reală și reprezentarea IT , și continuă cu comunicarea către stratul informativ pentru a se muta
în final la stratul funcțional care este po arta spre realizarea obiectivelor de afaceri.
48 https://azure.microsoft.com/en -us/overview/what -is-middleware
50
Implementarea rezultată conectează lanțul valoric pe parcursul întregului ciclu de viață al
produsului și permite agilitatea necesar ă pentru personalizarea masivă.
5. Concluzii
5.1 Viitorul pieței cloud computing
Cloud computing este o metodologie revoluționară care schimbă rapid modul în ceea ce
privește tehnica de calcu l. Atunci când a început adoptarea în masă a serviciilor de cloud
computing în 2005 și 2006, câțiva furnizori de cloud au realizat o pr imă tendință de piață.
Apoi, piața a început să explodeze în jurul acestor servicii cloud iar multe companii au văzut
potențial și ca atare au intrat pe piață. În prezent, deși câțiva jucători majori conduc piața,
niciunul nu deține o blocare a pieței în c eea ce privește standardele ș i caracteristicile
tehnologice, acesta fiind un răspuns tipic al pieței la introducerea unui nou produs inovator.
Ce așteptări ar trebui să fie în continuare pe piața cloud computing ?
Există dovezi pentru ipoteza că maximul din numărul total de jucători concurenți pe piață este
atins la scurt timp după atingerea stării "dominante" a unui produs. După apariția design -ului
dominant, ne putem aștepta la un număr semnificativ de ieșiri și consoli dări de piață.
Design -ul dominant al unui produs este acela care câștigă loialitatea pieței, pe care concurenții
și inovatorii trebuie să o respecte dacă vor comanda o piață semnificativă .
Odată ce un design dominant este determinat de participanții la pia ță, companiile tind să îl
folosească ca un standard de referință pentru implementările lor de produse. Deș i există unele
cazuri izolate , iar design -ul dominant nu poate satisface neapărat întreaga populație de clienți,
acesta acoperă, de obicei, nevoile ma jorității. Stabilirea unui design dominant nu po ate fi
întotdeauna anticipată, depinde de o combinație a anumitor evenimente tehnice și de piață
într-un anumit interval de timp.
Pentru a analiza actuala piață a tehnologiei cloud computing și pentru a emite ipoteze despre
tendințele viitoare, putem trage o paralelă istorică pentru a compara întreruperile cauzate de
tehnologia cloud computing cu intrările de pe piață ale altor produse dis ruptive .
Prezentat de IBM în 1973, unitățile de discuri Winchester au fo st o tehnologie perturbat oare
pentru restul deceniului. În proces ul de dezvoltare tehnologică din industria de hard disk -uri,
au existat în total cinci generații de unități Winchester: 14 -inch, 8 -inch, 5¼ -inch, 3 ½ -inch și
2½ inch. În perioada 1976 -1983, numeroase companii au urmat conducerea IBM și au intrat
pe piața discurilor Winchester. În primii ani, numărul de ieșiri de pe piață a fost minim.
Numărul de companii a atins punctul culminant î n jurul anului 1983, când au început să
51
domine piețele , hard disk -uri de 3½ inch. Odată ce această tehnologie dominantă a fost
determinată, evenimentele de ieșire de pe piață au fost accelerat e, urmate de o serie de
consolidări și falimente. Până în anii 1990, piața a st andardizat pe unități de 3½ inch de doar
câțiva furnizori majori care au supraviețuit concurenței.
Calculatorul electronic a demonstr at tendințe similare ale pieței . Piața a atins punctul
culminant în 1971 -1972, cu 25 de participanți. După aceasta, ieșirile au început deoarece un
design dominant a fost introdus prin inventarea c ipului inovativ al calculatorului, care a
simplificat enorm procesul de asamblare a calculatorului și a minimizat numărul de piese.
Atât drive -ul Winchester, cât și calculatorul electronic au demonstrat același model:
introducerea inițială a unui produs perturbator a atras mai mulți jucători, dar după ce un
design dominant al produsului a fost ales de către participanții la piață, companiile care nu au
reușit să adopte acest design au părăsi t piața sau au fuzionat . Este dem n de remarcat faptul că
desig -nul dominant al produselor nu reprezintă întotdeauna cea mai sofi sticată soluție de
ultimă oră, este pur și simplu o soluție care se potrivește majorității clienților și oferă venituri
rezonabile investitorilor.
5.2 Dominarea cloud -ului public
Pe baza cercetării de piață , putem presupune, cu un nivel înalt de încredere, că modelul public
de cloud computing este probabil să devină dominant pentru deservirea resurselor de calc ul.
Conform sondajului de piață , în anul 2011 aproxima tiv 28% dintre companiile intervievate au
angajat servicii publice de tip cloud , iar până în anul 2014 acea parte a companiilor care
utilizează un „nor public ” ajunge la 51%. Ca urmare a acestui fapt, nu înseamnă că aceste
companii vor înceta să utilizeze „nori privați ”, dar, pe termen lung, cota de piață a cloud -ului
privat și hibrid este susceptibilă să scadă în mod continuu, iar aceste modele de cloud vor fi
probabil utilizate doar pentru anumite cazuri de afaceri.
În acest moment, concurența cloud compu ting este într -o creștere continuă, putem presupune
că piața nu a atins încă punctul culminant , dar având în vedere numărul mare de actori de pe
piață, se apropie în mod evident de acest punct. În urma vârfului pieței, ar trebui să ne
așteptăm la un număr mare de consolidări și ieșiri de pe piață iar apoi, structura pieței cloud
computing ar trebui s ă se stabilizeze, cu doar câteva companii mari rămase , dominând piața.
Starea actuală a tehnologiei cloud computing cu siguranță nu este definitivă. Tehnologia cloud
și modelele de afaceri conexe vor evolua în continuare și vor suferi mai multe iterații de
inovare a produselor urmate de o perioadă de procesare și mai lungă.
52
Standardele de computere în cloud sunt încă în curs de dezvoltare și va dura ceva timp pe ntru
a dezvolta standarde universale.
5.3 Open -source vs. Tehnologii cloud -proprietate
Mulți participanți pe piața cloud -ului preferă să utilizeze tehnologia open -source (sursă
deschisă) pentru a facilita platformel e lor. Cu toate acestea, mai mulți jucători stabiliți ca
Amazon, Google și Microsoft utilizează sisteme de proprietate. Companiile mari care au avut
o piață a cloud -ului timpurie, au dezvoltat tehnologii cloud computerizate , sofisticate pentru a
obține un a vantaj competitiv. Nu este posibil ca aceste companii să își deschidă sursa de
tehnologie și să renunțe la conducerea lor tehnică. Cei nou intrați pe piață se află în poziția
diferită de a nu avea timp să -și dezvolte propriile tehnolo gii pentru a ajunge di n urmă piața .
Una dintre companiile importante care utilizează platformele cloud open source este Hewlett –
Packard, care a intrat pe piața cloud -ului public în anul 2012. Pentru a -și construi rapid
platforma cloud și pentru a recupera alți actori de pe pia ță, ei folosesc platforma open -source
OpenStack .
Pe termen lung, ne așteptăm să concureze atât „tehnologiile de proprietate ”, cât și tehnologiile
open -source pe piața cloud . În mod potențial, unele dintre tehnologiile brevetate ar putea fi
deschise ulteri or, odată ce piața sa consolidat și sa stabilizat. La sfârșitul perioadei de
stabilizare a pieței, companiile vor acorda o atenție sporită procesului de inovare, mai deg rabă
decât inovarea produselor. Inovația produselor înseamnă crearea de noi produse sau servicii
sau o îmbunătățire semnificativă a unu i produs sau serviciu existent. Inovarea procesului
înseamnă schimbări minore sau îmbunătățiri ale capabilităților produsului sau serviciului, cum
ar fi o nouă metodă de livrare a serviciului, o caracteristic ă a sof tware -ului și așa mai departe.
5.4 Modele de livrare a cloud -ului
În viitorul apropiat, toate cele trei modele de livrare majore ( IaaS , PaaS și SaaS ) sunt aici
pentru a rămâne. Este probabil ca , cota de piață IaaS să scadă constant, pe măsură ce clienții
își dau seama că există mai multă valoare și economii de resurse din partea serviciilor
software și a platformei decât a infrastructurii. Cu toate acestea, anumiți factori și dependențe
tehnice vor păstra serviciil e de cloud ale IaaS pe timp îndelungat.
Probabil că vom vedea mai multe consolidări în spațiul IaaS , deoarece piața de servicii cloud
computerizate IaaS are o barieră foarte mică la intrare și un factor minim de diferențiere
tehnologică. Pe măsură ce IaaS devine un produs , veniturile din investiții vor scădea, iar
furnizorii de cloud vor fi forțați să se mute în segmentele PaaS și SaaS , mai profitabile.
53
Furnizorii mai mici de IaaS nu dispun de resurse financiare pentru a dezvolta software
sofisticat pentru a concura în spațiul PaaS sau SaaS și, prin urmare, consolidările și
parteneriatele vor fi necesare pentru supraviețuire.
Dezvoltarea Paas și servicii lor QA ajută companiile să î mbunătățească calitatea codurilor, să
favorizeze colaborarea cu echipele de dezvoltare și să accelereze dezvoltarea de software și un
ciclu de integrare continuă. Multe echipe de dezvoltare preferă să utilizeze metoda de
dezvoltare a software -ului agil în detrimentul modelului tradițional de cascadă . Platformele de
dezvoltare PaaS și instrumentele de colaborare oferă companiilor economii substanțiale de
timp și bani și, prin urmare, este probabil să vedem mai multe inovații în acest segment.
Informațiile de afaceri ale cloud -ului și analizele de date rămân unul dintre cele mai
neexploatate segmente de pe piața serviciilor cloud . Provocarea inițială de adoptare a cloud-
ului este securitatea.
Câțiva fac tori cheie sunt:
– raportul dintre timp și valoare ;
– structura fiscală;
– lipsa compet ențelor și a expertizei interne;
– elasticitatea și opțiunile de plată pe m ăsura dezvoltării;
– costuri reduse de întreținere .
Recomandarea este să fie luate în considerare analiza datelor publice și ofertele BI în
următoarele scenarii:
– Sursele de date din care compania intenționează să analizeze date sunt deja găzduite în
cloud . De exemplu, dacă se dorește să se integreze platforma BI cu informații din
sistemul CRM al Salesforce, atunci este logic să se construiască o platformă BI în
cloud , deoarece sursa de date există deja.
– Organizația este dispusă să accepte limitările unui furnizor de cloud BI ales și poate
să-și stabilească în mod clar așteptările în ceea ce privește caracteristicile necesare și
personalizările potenția le ale platformei BI din cloud .
– Compania nu își poate anticipa volumul de lucru calculat și, prin urmare, va beneficia
puternic de elasticitatea cloud -ului.
– Compania nu dispune de resurse financiare pentru a construi o platformă int ernă BI și,
prin urmare, trebuie să se bazeze pe un furnizor de cloud -uri publice care nu necesită
investiții inițiale.
– SLA -ul furnizorului de servicii de cloud (acord la nivel de serviciu) se potrivește
politicilor și nevoilor companiei.
54
– Compania nu dispune de resurse IT interne pentru a furniza o platformă solidă BI.
– Compania cunoaște că toate sursele de date necesare pot fi integrate cu o platformă
cloud BI.
5.5 Clasificarea fragilă dintre IaaS, PaaS și SaaS
Prin definiție, modelele de furnizare a „norului ” trebuie clasificate după următoarele
caracteristici:
SaaS : aplicații software (cu excepția celor cu API -uri);
PaaS : rularea fără acces direct la sistemul de operare (baze de date, platforme de dezvoltare și
servere de aplicații) ;
IaaS : mașini virtuale, servere, dispozitive de stocare, unelte de rețea și orice alt hardware /
sistem de operare .
În unele cazuri, este dificil să clasificați cu precizie un anumit serviciu de calcul cloud .
Furnizori i care doresc să ofere instrumente de productivitate mai bune pentru clienții lor,
completează IaaS cu serviciile PaaS și SaaS . Prin urmare, linia dintre modelele de difuzare în
cloud devine încețoșată.
De exemplu Salesforce oferă atât componente SaaS , cât și componente PaaS . Din perspectiva
unui utilizator final, Salesforce este cu siguranță un SaaS deoarece are o interfață de utilizator
accesibilă printr -un browser sau o aplicație mobilă. Cu toate acestea, dintr -o dezvoltare
prospectivă Salesforce este un PaaS deoarece ofer ă acces programabil prin intermediul unui
API. În mod similar, în cazul platformelor cloud BI, oferta BigQuery BI oferită de Google
poate fi considerată atât ca soluți e SaaS , cât și ca soluție PaaS . Este SaaS pentru utilizatorii
care rulează interogări împ otriva lui, dar PaaS pentru dezvoltatorii care folosesc un API
pentru a -l programa.
Ca atare, se poate concluziona că , clasificările modelului de livrare a „norului ” depind nu
numai de caracteristicile tehnice, ci și de percepția utilizatorului.
5.6 Provoc ări în ceea ce privește adoptarea și controlul cloud -ului
Transformarea cloud este un proces de lungă durată care implică atât provocări tehnice, cât și
organizaționale. Ca și în cazul introducerii altor tehnologii inovatoare , cloud computing -ul a
înregistrat o rezistență considerabilă la adopție, iar su sținătorii cloud ar trebui să fie pregătiți
să depășească rezistența în organizațiile lor. Complexitatea asociată cu incertitudinea creează
bariere în adoptarea “norilor ””organizaționali.
55
Securit atea este de departe cea mai gravă barieră în calea adoptării cloud computing -ului, dar
există și alte provocări de adopție cum ar fi :
– preocupări legate de securitatea datelor ;
– incertitudinea costurilor ;
– pierderea controlului ;
– preocupări legate de fiabilitate ;
– reducerea portabilității datelor ;
– reducerea compatibilității cu software -ul;
– performanță redusă ;
– frica de blocare .
Provocările organizaționale sunt greu de cuantificat, dar astfel de provocări pot fi esențiale în
procesul de luare a deciziilor.
5.7 Prețuri pentru servicii cloud
Concursul pe piața cloud -ului devine intens și furnizorii sunt presați pentru a reduce agresiv
prețurile serviciilor. O piață competitivă și incertă, cu mulți actori existenți pe piață și intrări
continue pe piață, conduce la o volatilitate ridicată a pieței. Pe o piață atât de v olatilă,
angajamentele pe termen lung ale clienților sunt esențiale pentru succesul unei companii.
Furnizorii de cloud asigură oferte lucrative pentru a bloca clienții din cauza acestor beneficii:
– Cu angajamentele pe termen lung ale clienților, furnizorii își pot planifica mai bine
capacitatea cloud -ului pentru anii următori. Abilitatea de a prognoza capacitatea ajută
furnizorii să ia decizii corecte privind cheltuielile de capital .
– Există bariere scăzute pentru a intra pe anumite segmente ale pieței cloud, cum ar fi
IaaS, iar participanții perturbă periodic piața oferind noi tehnologii și procese
competitive. Acest lucru creează o provocare pentru furnizorii noștri stabiliți și face
mai dificilă păstrarea clienților. Serviciile preplătite asigură angajarea pe termen lung
a clienților.
– Furnizorii doresc să împiedice clienții să utilizeze serviciile altor furnizori.
Prin urmare, pe piața actuală, clienții pot obține prețuri mult mai bune dacă se angajează către
un furnizor . În multe cazuri, diferența de preț dintre plățile în avans și prețurile preplătite
poate fi foarte mare. Modelul SaaS urmează principiul economiei de scară, este o afacere cu
preț scăzut, cu volum mare. Procesul de achiziție a clienților este scump. Salesforce și alți
furnizori de SaaS au m arje de profit mici, deoarece trebuie să investească foarte mult în
56
vânzarea și comercializarea produselor lor. Ei vor trebui să reducă această investiție în vânzări
și marketing la un moment dat când piața SaaS se maturizează și se consolidează.
Pentru a asigura o creștere durabilă a afacerii lor, furnizorii de SaaS trebuie să menți nă
scăderea ratei de renunțare a clienți lor și să accelereze continuu ritmul achiziției clienților. De
asemenea, trebuie să -și mențină prețurile scăzute pentru a concura cu furn izorii de CRM la
bursă, cu alți jucători SaaS și cu noii intrați pe piață.
5.8 Considerații finale
Motivarea alegerii acestei teme a lucrării de licență se bazează pe faptul că acest
concept modern a cloud computing -ului din domeniul computerelor și a informaticii cunoaște
o dezvoltare galopantă și în același timp tinde să devină un serviciu indispensabil.
Contribuția personală la elaborarea acestei lucrări constă în căutarea documentației
despre cloud computing , analiza avantajelor și dezavantajelor, o rganizarea și structurarea
logică a tematicii abordate.
Din analiza întreprinsă în lucrare reiese faptul că, la nivel global , cloud -ul public este
tot mai aproape să devină un serviciu foarte dorit, sigur, solid și în același timp foarte
avantajos.
În final pot să afirm faptul că experiența personală pe care o am în folosirea serviciilor
de cloud publice cum ar fi Microsoft One Drive, Google Drive și uneori Dropbox mi -a
consolidat încrederea folosirii acestor a și probabil cloud -ul va deveni o piesă d e bază în anii
ce vor urma.
57
BIBLIOGRAFIE
[1] PARKHILL, D. F., The Challenge of the Computer Utility , Addison -Wesley
Educational Publishers Inc., US, 1966.
[2] UTTERBACK , J. M., Maste ring the Dynamics of Innovation , Harvard Business
School Press, 1994 .
[3] HAMILTON, J. , Internet -Scale Service Efficiency . In Large -Scale Distributed
Systems and Middle ware (LADIS) Workshop, s eptember 2008.
[4] JINESH VARIA, Architecting for the Cloud: Best Practices , January 2010 .
[5] MORGAN STANLEY, Cloud Computing Takes Off : Marked set to boom as
migration accelerates , may 23, 2011 .
[6] https://www.skytap.com (accesare: 30.04.2019)
[7] https://www.microsoft.com/ro -ro (accesare: 30.04.2019)
[8] https://imworld.ro/serviciile -de-stocare -cloud -cum-functioneaza -si-ce-avantaje -iti-
aduc (accesare: 08.05.2019)
[9] https://onedrive.live.com/about/ro -ro (accesare: 10.05.2019)
[10] https://cloud.oracle.com/home (accesare: 12.05.2019)
[11] https://aws.amazon.com/ (accesare: 14.05.2019)
[12] https://www.openstack.org/software (accesare: 16.05.2019)
[13] http://scalr.com (accesare: 18.05.2019 )
[14] https://www.gartner.com/en/information -technology/insights/cloud -strategy
(accesare: 19 .05.2019 )
[15] http://salesforce.com (acce sare: 22.05.2019)
[16] https://cloud.google.com/appengine (accesare: 22.05.2019)
[17] https://cloud.google.com/bigquery (accesare: 08.06.2019)
58
Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad
Avizat,
Facultatea de Științe Exacte Decan
D-lui,
Decan
Subsemnatul LĂPĂDAT DANIEL EMIL
Student la programul de studii, universitare de licență – promoția 2019 , forma de
învățământ cu frecvență , vă rog să binevoiți a -mi accepta elaborarea lucrării de
licență sub îndrumarea: d-lui Prof. Univ. Dr. IOAN DZIȚAC
având tema : TIPURI DE SERVICII ÎN CLOUD COMPUTING
Vă mulțumesc anticipat!
Data, Semnătură,
24.06.2019
Menționez că studentul, ocupă poziția nr. __________ din tabelul nominal
al studenților coordonați de mine.
Nume îndrumător științific : Prof. Univ. Dr. IOAN DZIȚAC
Semnătura
59
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Nr. _______ din _________________ [612126] (ID: 612126)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.