Nr. 1231 110.06.2014REGIA NATIONALA A PADURILOR – ROMSILVA [601965]

Nr. 1231 110.06.2014REGIA NATIONALA A PADURILOR – ROMSILVA
Administra{ia Parcului Natural Gridigtea Muncelului – Cioclovina R.A.
RO 330091 Deva, Aleea Parcului, nr.2l,Tel.lFax: (004) 0254 211569
e-mai I : [anonimizat], web : http ://www. gradiste.ro
REFERAT ASUPRA CONTINUTULUI
TF,ZEI DE DOCTORAT INTITULATA:
,,CERCETARI PENTRU tNTNNTAREA UryU! PARC NATIONAL
IN ZONA RARAA.GIAMALAU "-
tn domeniul Silviculturd, elaboratd de doamna SEGHEDIN T. Georgeta Silvia, tn
vederea oblinerii titlului StiinliJic de doctor, sub conducerea Cercetdtor Stiinlijic,
gr. I, dr. ing. Ionel POPA, Universitutea $tefun cel Mare din Suceava
Impactul societdlii umane a fost confirmat in timp de succesiunea unor erori grave
care nu au fost decdt gregeli, omisiuni sau nein{elegeri a legilor care guverneazd echilibrul
ecologic. Disparifia in timp a numeroaselor specii de plante gi animale au avut la bazd
numeroase acfiuni ale omului mai mult sau mai putin rationale.
Plecdnd de la aceastd situalie, oameni de pretutindeni s-au gdndit gi au ajuns la
concluzia necesitSlii de a crea areale protejate astfel ca flora, fauna, solul gi subsolul sd
rdmdnd in afara intervenfiei omului.
Astdzi omul modern a devenit mai congtient in responsabilitatea pe care o are fafd de
natura gi in cregterea considerabild a ariilor protejate atdt ca suprafalS cdt qi ca numdr.
In prezent se cunoaqte cd doar un numdr redus de plante gi animale au dispirut in timp
din cauze naturale, iar majoritatea celor pierdute au fost determinate de om, fie prin
eliminarea directd, prin schimbdrile brutale ale habitatelor, prin exploatarea iralionald a
terenurilor sau prin introducerea unor specii noi de animale competitoare sau prdddtoare.
Din anul 1864 c6nd a fost declaratd prima rczervalie naturald din lume gi pdnd astdzi,
tot mai multe tlri au inceput sd-qi protej eze areale cu particularit5li qi bogltii naturale avdnd
drept scop protejarea florei gi faunei naturale sau alte bogdlii ale solului gi subsolului.
In acest context se inscrie qi prezentul studiu prin care se doreqte infiinlarea unei arii naturale
protejate (parc nalional) care sd contribuie la conservarea, refacerea qi consolidarea
diversitdlii biologice qi ecologice.
Concretiz6nd rezultatele unor cercetdri perseverente, desfbgurate pe parcursul a mai
multor ani, lucrarea doamnei Seghedin Georgeta Silvia, avdnd ca titlu Cercetdri pentru
tnJiinlarea unui parc nalional tn zona Rurdu-Giumaldu, indeplineqte in modul cel mai
elogios toate condiliile de fond qi de formd ale unei valoroase teze de doctorat.
Doamna Seghedin Georgeta Silvia este absolventd a patru programe de studii de
licentd in cadrul Universitdlii Al. I. Cuza,Iagi (Facultatea de Matematicd) qi Universitbtii
$tefan cel Mare, Suceava (Facultatea de Silviculturd, Facultatea de Turism-Servicii qi
Facultatea de Calculatoare). In anul 2002 a frecventat cursul postuniversitar web-design al
Facultdlii de Calculatoare, Universitatea $tefan cel Mare, Suceava. Trei ani mai tdrziu a
oblinut o specializare la Iisalmi in Finlanda in parteneriat cu Universitatea Savonia, Iisalmi,
in cadrul programului Socrates in Agriculturd gi dezvoltare rurald, modulul: Integrating
innovation and entrepreneurship in higher forestry education.
ln cariera profesionald, s-a remarcat in perioada 1999-2003 ca inginer in cadrul
Facultalii de Silviculturd la Universitatea $tefan cel Mare, Suceava, apoi ca asistent de

cercetare in domeniul Ecologiei forestiere la ICAS Bucuregti. Din 2010 p6nd in prezent este
inginer silvic la Regia Nafionald a Pddurilor-Romsilva.
In tot acest timp, domnia sa qi-a indreptat de la inceput preocupdrile spre studiul
florei, habitatelor qi faunei din zona Rar6u-Giumdl6u.
Activitatea qtiintifrcd a doamnei Seghedin Georgeta Silvia s-a concretizat prin
publicarea a 7 articole, dintre care 5 in reviste cotate BDI gi colaborare la patru contracte de
cercetare, doud dintre acestea fiind internafionale. De asemenea, a fost responsabil gtiinJific la
doud contracte de cercetare de specialitate.
Prezenta tezd" de doctorat, intitulatd ,,Cercetdri pentru tnfiinlarea unui parc nalional
tn zona Rardu-Giumdldu, este compusd din doud pdrfi distincte, structuratd pe 12 capitole, la
final fiind mentionate sursele bibliografice, abstractul in limba englezd,qi indexul.
Lucrarea cuprinde 189 de pagini din care prima parte,,,studiu bibliografic" se intinde pe 13
pagini, iar partea a doua ,,Cercerdri proprii" este expusd in 176 de pagini. intezade doctorat
sunt incluse peste 105 de titluri bibliografice gi websituri.
Subiectul ales gi tratat de autoare cu multi rigoare qtiin{ificd gi pasiune profesionald il
constituie studiul complex (taxonomie, morfologie, gi ecologie) al speciilor, habitatelor din
rezervaliile naturale, din spa{iul dintre Rardu gi Giumaldu in vederea cunoaqterii
ecosistemelor cu valoare ridicatd din aceste rezewalii.
Obiectiwl major al tezei de doctorat il reprezintd, tratarca intr-o viziune modernd a
aspectelor teoretice gi practice privind fitosociologia gi fitoecologia zonei Rardu gi Giumaldu.
Noutatea gtiin{ificd a investigafiilor constd in urmdtoarele:
– rcahzarca conspectului cenotaxonomic pentru regiunea luatd in studiu;
– identificarea in teren qi descrierea mai multor asociafii vegetale din zona de studiu.
– identificarea gi clasificarea habitatelor, pddurilor cu valoare de conservare ridicatd,
etc.
Cercetarea florei gi vegetatiei din teren gi interpretarea observa{iilor gi a rezultatelor
au fost realizate din perspectiva cerinlelor studiului fitosociologic. Lucrarea de fa\d prezintl"
rezultatele propriilor cercetdri efectuate in zona Rardu-Giumdldu.
Parcurg6nd cele 12 capitole ale lucrdrii, constatdm un sumum de calitEli intelectuale
ale autoarei, cum ar fi curiozitatea, imaginafia, puterea de concentrare gi spiritul de sintezi in
infelegerea principiilor gi legitdlilor generale ce acfioneazd in acest domeniu de activitate.
Cu o pilduitoare perseverenfd, doamna ing. Seghedin Georgeta Silvia a efectuat un
laborios qi bine documentat studiu privind biodiversitatea din spatiul dintre Rardu gi
Giumaldu in vederea stabilirii necesitdlii infiin{drii unei zone de protecfie de tip parc na}ional.
in acest sens, autoatea menfioneazd existenfa in aceastd regiune a 13 rczewaiii natuiale qi
monumente ale naturii, precum gi a altora ce au fost propuse, care pot fi grupate, ca
organizare intr-un parc nafional.
In primul capitol sunt abordate noliunile de bazd care vizeazl rolul gi locul ariilor
naturale protejate, istoricul acestora, ponderea lor, nominalizarea celor mai importante arii
protejate din lume qi din fara noastrd qi incadrarea lor in categoria LU.C.N., respectiv
distribu{ia acestora pe categorii de management. De asemenea, este prezentatd situalia
conservdrii naturii in fara noastrd gi cele mai reprezentative arii protejate romdnegti.
Lucrarea urmdregte cercetarea biodiversitd{ii din spa}iul dintre Rardu gi Giumaldu,
(inclusiv din gaua care leagd aceste doud unitdli morfostructurale, in care domind bazinul
Bistrilei mijlocii gi care separd Obcinele Bucovinei de Carpa{ii Orientali mijlocii) in vederea
stabilirii necesitSlii infiinldrii unei zone de protectie de tip parc na{ional. Ultimele
reglementdri privind zonele naturale protejate sunt incluse in doul directive (Directiva
Habitate qi Directiva Pds6ri) ale Uniunii Europene gi au fost transpuse in legisla{ia din
Romdnia prin Ordonanfa de Urgen{6 nr. 5712007 cu privire la regimul ariilor naturale
protejate gi a conservdrii habitatelor naturale.

In acest prim capitol este prezentatd necesitatea declardrii unui nou parc in Rom6nia.Teritoriul care a fost cercetat in vederea constituirii acestei unitafi de arii protejate cuprindetoate rezewatiile naturale gtiin{ifice rdspdndite pe aceasta supiafald, fiind recomandabildinglobarea acestor rezervalii intr-o unitate ecoprolectivd unitard muit mai mare, de tip parcna{ional. Bucovina este in intregime un teritoriu bogat in frumuse}i naturale, in monumenteale naturii, precum qi in monumente de. artd medievala gi contemporana, astfel inc6t intreagaregiune^ar trebui sd_formeze un parc national reprezentatlv pentru parteade nord a Romdniei.In capitolul 2 sunt prezentate clar gi pertinent -scopul,
obiectivele specifice aleprezentei teze de doctorat, precum qi etapele …retdtii qtiinlifice in arealul studiat.Scopul lucrdrii constd in fundamentarea pe baze qtiinlifice a infiintdrii unui nou parcna{ional al Bucovinei – Parcul Rardu-Giumaldu. Cercetaiile intreprinse ,.*.r, ca suport inelaborarea documentafiei necesare legalizdrii acestei acfiuni. "piincipalele beneficii (teme)care decurg din acest scop sunt: asigurarea conservdrii biodiversttip sub toate aspectelesale, promovorea si tncuraiarea turismului ecologic prin asigurarea unei infrastructuri caresd permitd vizitarea parcului Jdrd a aduce prejudicii naturii, constientizirea Ei educareapublicului in scopul unei cdt mai bune cunoa$teri a valorilor noturali specifice,'.Cercetarea efectuatd a presupus:
– inventarierea, analizarea qi clasificarea datelor obfinute in cadrul cercetdrii, invederea stabilirii indicilor privind biodiversitatea in care se incadreazdzona pentru a-i asigurastatutul de parc nalional;
– inventarierea cadrului natural, istoric qi arheologic, precum qi a cadrului socio-economic existent cu detalii gi prevederi pentru o dezvoltareduribila:- conturarea gi recomandarea unor mdsuri de gestionare a zonei in vederea conservdriiqi protej 6rii biodiversitdlii ;- zonarea interioard a parcului gi o propunere de organizare a sa;- propuneri pentru gestionarea viitorului parc na{ional Rardu – Giumaldu, prevederiprivind dezvoltarea turisticd gi economicd, a zoiei, recomanddri privind instituirea de noimdsuri or ganizatori ce speci fi ce parcuri lor naf ionale.
Capitolul 3 este -consacrat aspectelor privind stadiul actual al cunogtintelor la nivelnational qi intemational. In acest sens, autoarea descrie, intr-o succesiune logicd, binedocumentata, demersurile efectuate de-a lungul timpului in vederea protecfiei gi cbnservdriiunor ecosisteme naturale. Astfel, sunt men{ionate piimele intervenJii in deciararea unor zoneca rezewalii naturale, prin interzicerea vdndtorii qi protec{iei florei gi faunei in India qi insulaSumatra din secolele 2-6 i'Hr. Autoarea menfi'oieaza gi cele doud documente legislativedeosebit de importante care au stat la baza constituirii retelei ecologice NATURA 2000,respectiv^Directiva Habitate 92l43lEEC gi Directiva PdsSri Tgl4}glEEC ale consiliuluiEuropei. In ceea ce priveqte, ocrotirea naturii in Romdnia, autoarea afirmd cI primele reguliau fost aplicate in Moldova la sfhrqitul secolului XV, de cdtre domnitorul $tefan cel Mare, iarin Bucovina este elaborat primul cod silvic romdnesc in anul 1786,incare sunt expuse normede intrelinere gi tdiere a pddurilor.
In acest capitol sunt descrise ideile, conceptele, principiile fundamentare gi impo rlan[ainfiinfdrii ariilor protejate, din trecut (i.Hr.) gi p6nd-n prezent,in strdindtate gi in tara noastrd,criteriile debazd care au stat la ?nscrierea ariiloi protejate pe Lista Naliunilor Unite.Ideea ariilor naturale protejate s-a ndscut din necesitatea de a conserva c6t mai bineeqantioane de pdduri natutale, pe cdt posibil virgine gi cvasivirgine, in scopul pdstr6rii lor caarhetipuri de organizare gi func{ionare a ecosistemeloi forestiere naturale.In capitolul 4, doctoranda realizeazd, o detaliatd descriere a zonei cercetate,recomandatd pentru constituirea unui viitor parc nalional, cu o suprafafd de 24.336,09 ha.,ingloband trei situri NATURA 2000 (Roscltqo Pietrosul Brogtenilor-Cheile Zugrenilor,ROSCIO2I2 Munlii Rardu-Giumaldu qi ROSPA0083 Muntii Rardu-Giumdar). fi-;;;i

cercetdrilor desftgurate in ocoalele silvice Pojor6ta, Crucea, Stulpicani gi Vatra Dornei.Doctoranda s-a axat pe intocmirea de relevee dendrologice qi dendrometrice, evidentiereastructurii orizontale 9i verticale a arboretelor gi calcularea indicilor biodiversitaiii giomogenit[1ii structurale.
O contribufie valoroasd a doctorandei este elaborarea in format GIS a 15 hdrfi aleviitorului Parc Na{ional Rardu-Giumaldu utilizdnd softul Arc GIS 10.1 versiune Trial.Capitolul 5 evidenfiazd importanfa peisagisticd, a zonei studiate, doctoranda afirmdndcd' ,,ceo mai mare suprafa\d este ocupatd de tipul de peisaj aflat sub influenla climatuluioceanic (parlial submediteranean) cu munli tnallr Ei miitoiit, cu pdduri de molid pe rocicristaline".
Doctoranda aminteqte in lucrare despre valoarea esteticd a peisajului din anumitearcale, de o serie d.e asociaJii vegetale g forme de relief care au fost puse sub proteclie, fiinddeclarate rezetva\ii peisagistice, prin conservarea cdrora se urmdreqte pdstrarea integritdtiifrumuseJilor naturale (in cazul Parcului Nalional Rardu-Gium al6u: rciervatia peisagisticaClipele triasice de la Pojor6ta – aflorimente ale faciesului strade de Aptychus, pietrele
Doamnei, Cheile Zugrenilor, rezervatia Peisagistici Piscul Cdlddruga-muchie gi versantcalcaros spectaculos etc.).
Capitolul 6 este consacrat unei succinte, dar consistente descrieri geomorfologice,geologice, hidrologice, a caracterizdrii pedo-climatologice a teritoriului ceicetat. pe lAngdcunoa$terea topograficd 9i toponimicd, a acestui teritoriu, bazat| pe propriile itineraiiigeobotanice, doamna.seghedin Georgeta Silvia a investigat cu toat6 atnegalia literaturageograficd 9i geologicd privind teritoriul cercetat. Complexitatea fizico-geog raficd gigeologicd a acestui leritoriu i-a permis autoarei sd cunoasca o diversit ate largd,de aipecte aleflorei, vegetatiei, faunei, habitatelor naturale, cu toate implicafiile lor itogeografice gifitoistorice.
Informalii deosebit de valoroase sunt prezentate in capitolul 7 dedicat tipologieivegetatiei, in care autoarea, pe baza unei examindri atente a suiselor bibliografice, -c6t
fi ainvestigaliilor proprii din teren, evidenJiazd existenta a 13 tipuri de stafiune,-41 d,e tipuridepddure, 14 tipuri de ecosistem, 16 tipuri de habitate in teritoriul forestieigi un numdr de l0 inafara fondului forestier, menlionate in Directiva Habitate. Bazatdpe o temeinicd analizd aarealului studiat, doctoranda reliefeazd existen{a unor tipuri vulnerabile de pddure, unele rare,care trebuie supuse unui regim special de protecJie, u..rt.u ocupdnd 24% dinsuprafala totalda parcului' Autoarea pune un accent deosebit prin men{ionarea a 16 tipuri de habitatenaturale, conform sistemului de clasificare NATURA 2000, reprezentative pentru viitorulParc Nalional Rardu-Giumaldu, dintre care doud sunt de importanfd comunitard gi prioritar6.Analizdnd datele din teritoriul investigat, doctoranda a intocmit Harta distribufieivalorii de conservare pentru habitatele din parc, potrivit cdreia 73% dinsuprafala este ocupatdde habitatele cu valoare de conservare moderati, rc% din suprafala de h;bita;ele cu valoarede conservare foarte mare gi ll% din suprafald de habitatele cu valoare de conservare mare.Aceasta reprezintd un argument in plus pentru infiinJarea Parcului Nafional Rar6u-Giumaldu.Una din premisele care stau la baza declaririi unei arii naturale ca parc nafional oreptezintd, diversitatea floristicd qi faunisticS. in acest sens, autoarea, pe baza informaliilor dinliteratura de specialitate menlioneazd identificarea in masivul Rardu a 1377 de taxoni, ceaparfin la 95 de familii 9i 411 genuri, cei mai mulli fiind incadrali in familiile Asteraceae(167), Poaceae (78),. lrayicaceae (53), Rosaceae si Lamiaceae (50). Analiza florei subaspect taxonomic, biologic, fitogeografic redd o imagine a fitodiveisitafii $i specificuluiacestor munli qi a gradului de similitudine cu masiv.t" din jur. Analizu Ultfor,n"lor dinmasivul Rardu teliefeaz6., ponderea ridicati a hemicriptofitelo; (55,60A), urmate de geofite(12,60 ), terofite (ll%), fanerofite (7,7vo), hemiterofit" (,iolr1, camefite (s,zvo1,helohidatofite (0,7o/o) 9i o specie epifitd (0]%).

Fondul de bazd al geoelementelor este format din speciile europene (36,6%) qi
eurasiatice (34%), aldturi de care participd la edificarea covorului vegetal qi elementele
circumboreale (14,8o/o), cosmopolite (3,6%), carpatice (3%). ImportanJa fondului floristic
este ilustratd de participareataxonilor endemici gi aproape endemici dinzona studiatd (5,2%).
Conform literaturii de specialitate, autoarea semnaleazd existenfa in MunJii Rardu a
146 taxoni amenintali gi incluqi pe listele roqii nafionale, T relicte glaciare, I relict ter\iar 52
de taxoni identificali in Rezervalia natural5 Pietrele Doamnei, RezervaJia qtiinJificd Codrul
secular Sldtioara qi Rezervatia naturald Fdnatele Todirescu sunt incluse in Lista Roqie a
speciilor ameninfate la nivel nafional. Un argument forte care std la baza infiinldrii acestui
parc nalional il reprezintd declararea in 2005 a Masivului Rardu ca sit al celor mai bine
conservate plante din Rom6nia.
Din prelucrdrile personale, autoarea menlioneazdin perimetrul zonei studiate prezenla
a 18 asocia{ii vegetale, dintre care 3 sunt rare, cum ar fi: Polystico (onchitis)-Piceetum
Matuszk 73, Hieracio rotundati-Piceetum Pawl. et Br. Bl. 1939 gi Symphyto cordati-Fagetum
Vida 1959. Pe teritoriul masivului Rardu, doctoranda descrie, din literatura fitosociologicd,T
asociafii vegetale mai importante. in ceea ce privegte masivul Giumaldu, pe baza datelor
bibliografice, autoarea prezintd compozilia gi structura floristicd a7 tipuri majore de asociatii
vegetale, dintre care una este rard pentru flora Moldovei (Empetro-Vaccinietum).
In cazul speciilor de vertebrate au fost identificate 18 specii vulnerabile, 9 specii
periclitate, 3 specii critic periclitate, 5 specii aproape amenintate qi o specie extinctd. S-au
identif,rcat 23 specii de vertebrate gi 9 specii de nevertebrate de interes pentru releaua
ecologicd NATURA 2000 pentru care s-au constituit situri destinate conservdrii.
In cuprinsul tezei doctoranda acordd un spaliu gi o importantd deosebitd capitolului
privind biodiversitatea, fiind foarte labiorios gi aprofundat. In subcapitolul Biodiversitatea
ecosistemelorforestiere, eare incepe cu o suitd de definilii generale bine structurate qi alese,
citate de la autorii consacrafi, autoarea descrie, folosind ca metodd de cercetare al indicilor
biodivesitdlii structurale, trei suprafele a cdte 5000 m.p., in perimetrul viitorului parc Rardu-
Giumaldu. Aceste suprafele au fost inventariate din punct de vedere al structurii arboretului in
trei ocoale silvice, fiind o extindere a suprafelelor de 500 mp, descrise in capitolul precedent.
Suprafelele inventariate pe ca"re le-a numit dupd numele ocolului din care fac parte, se
regdsesc localizate astfel: Crucea in UP V Pietrosu, u.a.65 A, Pojor6ta se afli in UP III Valea
Putnei, u.a.119, iar Stulpicani in UP VII Sldtioara, u.a.95 G. Printr-o reprezentarc graficd de
exceplie autoare prezintd" distribufia arborilor pe orizontald,, amintind gi compozilia
arboretului, importanla, clasificarea dupd grupa de funcfionalitate.
Prelucrdrile pentru distribu{ia numdrului de arbori pe categorii de diametre gi specii, precum
gi modelarea matematicd pentru principalele specii gi categoriile de diametre corespunzdtoarc
(funclia Weibull) s-a fbcut folosind limbajul de programare R. O altd prezentare cu o valoare
qtiinlificd deosebitd cuprinde ,,Ecuafia de regresie gi corelalta dintre diametrul fi tndlfimea
coroanei pentru specilor descrise ". Din parametrii studia{i privind compozi}ia arboretului in
pddurile virgine, a rczultat faptul cd in pddurea virgind nu se pot observa distribuliile clasice,
arborii aparlin6nd tuturor categoriile de diametre.
Gradul de organizare structurald a arboretelor ?n raport cu principalele caracteristici
biometrice este bine caracteizat de valorile indicilor diversitdlii structurale. Se observd cd
indicatorii diversitdlii structurale ating valori maxime in cazul volumului gi descresc apoi in
ordine pentru diametrul qi indllimea arborilor.
Pentru evaluarea cAt mai corespunzdtoare a diversitdlii, doctoranda a aplicat statistica
matematicd, prezentdnd in lucrare variafia graficd a indicatorilor sintetici de evaluare a
diversitdlii structurale referitoare la principalele caracteristici biometrice pentru fiecare
suprafal[ de probd.

Pentru- determinarea diversitafii structurale cer mai indicat este indicele shannon,datoritd modurui 4.. .a.J ,;i* a;jt{a;ffi; ft:"*-i" il,*i" de cercetare, fiind il'*1f, [X'ffi"llt,'#:1,TJ# ingur i n di c e. ro ro d atd, u,. u ffi…u.;d marea di versi tate +,rn luc
indiclor o*r',3illiliJ":ff;fitietiin{ific caracterizarea biodiversitafii structurare cu ajutorurin sui.apit olul divers,ro,f^t?t^t?': a omogenitalii structuJ"luruor.r"ror.incarcur"o'1,1..,$;;;,#i'::*#!';,{"il:!:-;Jt.,;,l;:fl111;mi*::::,:,:jT
tipurile de habitate din interiorui parcului nurionur n*au-Giumardu, .ui.urendu-se abundeniapentru fiecare tip 9i principalii iniici ai uioiiversiofr,1,no,..r.'ii"*"", Echitate, Simpsonetc') cu ajutorul ptogtu-ului eiooiv. s. "ir#'l'j inairur"rii uri#rsitdlii ating valorimaxime in cazul tiputui o. *.ir: S, 0.r…r. lll
::. ordinea:tip de stafiune, tip deecosistem' tipul de habitat si 'ip ot asocialie o.g.oraltn concruzie, in cazur de fald avem de_a face cu o vegetalie stabili;u ;r timp,
"n", r"i."n stadiu apropiat de crimax (ech'ibruecologic).
.u,.ro,,?ln ,:H;,1ii:rJ.'"1.:,,*.'lj;:lt'# rnT?:.rr:;abundenla este sim'ard pentruPentru a.surprinde ainuiti*peisajuili;;i";structural s-a cuantificatpeisajur zoneicercetate cu ajutorul unor indicatori –
rp..in.i, rotosina
"ori."til"r"ftware Fragstats(McGarigal 9i Malks' 1995), unde'indicar"rii.lrcrru-rl.ru* grupali conform cu moderur depeisaj in: indicade bazd,fi;;# *Jiff"p,H1i",:f,n::*fr*n}*** #1*.il:it:ffi:fff; tfrtT:"11,frjd de conectivitut. ei inJifuto,i metrici i.-aiu.*itate (indicere
un alt indicator al biodiversitalii 9i gestiondrii durabile ar ecosistemeror forestierestudiat gi cercetat de doctoranda ii .on.tituiir*.+" cantitdlii de necromasd lemnoasd inpddurile virgine' cercetarile til"#," q. i"rriri;;;;r ", aemonstrai.r-i" ora*'e naturare.vitgine/cvasivirgine cantitatea ,oiura a" r.,nn Llli-;J. il;;;t-.*J'i.r6t in psdurileffiffl.lh:? ;1.i"6:.Htr;'J:il,ffi";;o;,;i.:;ff is i r asd amprenta, iar exi stenra
,ruo.t,,tTi,lrXl,l;t"Jtffi1;;,,TX "ot "tunoscutd in ecosistemele forestiere. ..ca unnare a sp ec i i dep en d ent e a" r "_nui L ; *i:ipHl =fiffi 3',t"Tiylffi1;;*:. : il;; ;cercetdrile .?ntreprinse jJ-jooorandd in *{. il"; -;*ri#,ir,,
uu condus la$F"["ilXr"*r:'J"ff1Tl#t :'-,t-";il;:"'ridicata ;; ;;,"**. (pvRc),principale ae pvRc-uri, viic^i, vn;T,:ltff!a parcului este o*ouiu-l. trei categorii
.. _ suprafele forestiere care cont.specii endemice, re_ 3 67 s,2 sr,u; – -, – *e, ameninlate ;';:;:,lff $"?'l'i:'TiiffiT:ff ff Tl#trff [iHt,i; _ suprafete forestiere care asigurd servicii de medir 4) – 6306.s6 ha i- suprafele forestiere cu valoare esentiald pentru pdstrarea identitdlii culturale a uneicomunitdli sau a unDin ana,zHffiftlsfl;J1'.fil; ;;" "ri, habitatere ei varoarea deconservare a acestora se desprind.-urriarourrr" ,r.ilrii, .ut.goriu pvnc t.i.peste tipurile de habitut ru uurou..;;ffff""T:::':llttoria PVRG t.f. ,. suprapunePVRC 13 se suprapune peste tipur "ffffiT fffiI;J';#ffi:l.ml:i,;:#

categoria PVRC 3 coincide cu tipul de habitat cu valoare de conservare mare, categoria
PVRC 4.1. 9i PVRC 4.2. se suprapune peste tipul de habitat cu valoare de conservare foarte
mare, mare $i moderatI, iar tipul PVRC 6 peste tipul de habitat cu valoare de conservare
foarte mare.
Lucrarea Cercetdri pentru infiinlarea unui parc nafional in zona Rardu-Giumaldu,
fundamenteazd gtiinlific, necesitatea intemeierii unui parc nalional in Bucovina, deosebit din
punct de vedere al biodiversitilii, care se remarcd prin prezenla masivd a unor pdduri virgine
gi cvasivirgine gi peisaje deosebit de atrdgdtoare sub aspect ecologic 9i estetic
In lucrare autoarea prezintd, detaliat rezervaliile gtiinlifice incluse in Parcul Nalional
Rardu-Giumaldu: rezervalia geologicd Cheia Moara Dracului, rezervalia geologicd Piatra
Buhei, rezewalia peisagisticl Clipele triasice de la Pojordta, rezewa.tia naturald gi
peisagisticl Pietrele Doamnei, monumentul natural Codrul Secular Giumaldu, rczewalia
naturald Cheile Zugrenilor, rezewalia naturald Codrul Secular Sldtioara, rezewalia naturald
Plaiul Todirescu (Fdnelele montane de pe plaiul Todirescu), pegtera Liliecilor.
Studiile au scos in eviden{6 valoarea de conservare a habitatelor din cuprinsul
parcului, identificdndu-se patru tipuri ale acesteia: foarte ridicatd, foarte mare, mare gi
moderatd. Deoarece suprafala ocupatd de tipul foarte ridicatd este mic6, avdnd un procent de
0.030 , aceastd categorie a fost asimilatd cu tipul foarte mare. Procentul valorii de conservare
a habitatelor in parcul propus este de: 73Yo pentru habitatele cu valoare de conservare
moderatd (apare in majoritatea suprafelei parcului), 160 pentru habitatele cu valoare de
conservare foarte mare gi 1l% pentru habitatele cu valoare de conservare mare.
Un alt obiectiv major atins in prezenta lucrare este reprezentat de "Principalele
ocupafii tradifionale din zond gi anume: prelucrarea lemnului, plutdritul pe Bistrila,
cojocdritul gi prelucrarea pieilor", lesutul gi cusutul, portul popular, incondeierea oudlor,
confeclionarea mdgtilor populare, pictarea icoanelor pe sticld sau lemn, pdstoritul Si cregterea
animalelor, apicultura, mineritul.
in cuprinsul tezei doctoranda descrie obiectivele deosebite de interes gtiinlific
(importanla ecologicd a fiecdrui sit) 9i recreativo-educafional (mdndstiri, muzee, staliuni cu
scop turistic $i de recreere, trasee turistice, drumuri de acces in parc, precum Si ocupatiile
tradilionale specifice zonei).
Cercet6rile efectuate in cadrul tezei de doctorat de cdtre insdgi autoarea lucrdrii, suslin
infiinlarea unui nou parc nalional in Bucovina. Prin cercetdrile intreprinse s-au stabilit
urmdtoarele:
– limitele parcului gi s-a determinat suprafala acestuia (24.336,09ha).
– s-a realizat o sintezd a literaturii de specialitate dedicatd biodiversitdtii florei si
vegetaliei, precum gi a peisajelor caracteristice acestei zonei.
– s-a fundamentat gtiinlific declararea noului parc nalional Rardu-Giumaldu, cu
ajutorul indicilor biodiversitdlii structuraleo a indicilor de structurd a peisajului (indicatori
metrici Fragstats), a valorii de conservare a habitatelor gi prin analiza statistici a datelor din
teren referitoare la elementele dendrometrice.
– s-a demonstrat pe aceastd cale cd regimul de arie protejatd este o metodl eficientd de
conservare a biodiversitdlii.
– s-a efectuat o primd zonare internd a teritoriului in funclie de prioritilile (existenla
pddurilor virgine gi a rezewatiilor) gi obiectivele de conservare identificate in acord cu starea
de vulnerabilitatea ecosistemelor 9i legislalia in vigoare.
– s-au elaborat in format GIS 15 hArli ale viitorului Parc Nalional Rardu-Giumaldu:
harta topografrc6,, harta utilizdrii terenurilor, harta grupelor ecologice, harta tipurilor de
ecosistem, harta tipurilor de habitate, harta peisajelor, harta tipurilor de sol, harta geologica,

harta hipsometricS, harta declivitdlilor, harta asocialiilor vegetale, harta
zondrii interioare a parcului, harta valorii de conservare a habitatelor
pddurilor cu valoare ridicatd de conservare.
– s-a propus un sistem administrativ de gestionare durabild a teritoriului viitorului parc
nalional propus in funclie de obiectivele urmdrite privind funclionarea noii administralii(amplasament, cu ce funclioneazd)i infrastructura) 9i s-au analizatgi identificat oportunit6li
de autofinanfare.
– s-au identificat factorii interesali din zond gi s-a realizat o analiza SWOT a parcului
ca destinalie turisticd.
– s-au identificat pddurile cu valoare ridicatd de conservare din parcul propus gi s-aulocalizat pe harta viitorului parc propus.
Prin prezenta lucrare, infiinlarea unui parc nalional este argumentatd gtiinlific pebazaanalizei sistemelor.ecologice $i peisagistice, utilizand tehnica prelucrarilor ii int.rpi"t6rilorstatistice a datelor inventariate in teren. in acest mod, se asigurd abordarea unitard a celor 13rczewatii gtiinlifice $i naturale din zona Rardu-Giumaldu, stabilindu-se c6t mai obiectiv
bazele unui management integrat gi sustenabil.
Actualitatea qi importanfa obiectivelor propuse in tezd, gi mai ales modul de rezolvareal acestora, temeinica. fundamentare qi contribuliile gtiinlifice aduse, precum gi finalizarealucrdrii prin propuneri de mdsuri practice de conservare a naturii, de management a ariilornaturale protejate, recomandarea infiinfdrii unui parc na{ional intr-o toid, "u deosebitdimportan{d peisagerd, floristicd, sunt argumente iolide a faptului cd, teza elaboratd dedoctoranda sub conducerea gtiinJificd, a domnului cercetdtor gtlinlific, gr. I, dr. ing. IonelPOPA, Universitatea $tefan cel Mare din Suceava, indeplinegte pe deplin conditiile gtlinfificeqi poate fi admisd in vederea susfinerii gi conferiri titlului gtiinlinc ie doctor, autoarei Ing.Georgeta Silvia Seghedin
Stilul in care este prezentatd lucrarea este clar qi cursiv, rezultatele cercet[rilor qiconcluziile frind expuse intr-o succesiune logicd.
Revenind qi rezumAnd, consider cd teza de doctorat prezentatl, de doctoranda ing.Georgeta Silvia Seghedin este foarte bine intocmitd, cu obiective clar precizate gi realist!,precum qi cu metodologie de realizare corespunzdtoare, cu multe solutii inovatoare.Avdnd in vedere valoarea teoreticd gi aplicativd a tezei de doctorat, prezentareagtaftcd de excepfie, volumul impresionant de date cu valoare gtiinfificd gi prac1ic6, cAt gipregdtirea qtiinlificd gi calitdlile morale gi intelectuale ale autoarei, opiniez ii sunt intru totulde acord cu susfinerea ei publicd gi acordarea titlului de "DOiTOR iN DOMENIULSILVICULTURII" doctorandei Georgeta Silvia SEGHEDIN.
drd. ing. Gheorghe Lucian STRATULAT
Director, Administra{ia parc
Gridiqtea Muncelului Ciocrezervaliilor,
din parc 9iharta
harta
,r/ 7 //,.i . ;–,L–-<"