Noul Terorism Si Securitatea Internationala Si Problematica Dusmanului Intern

Pericolele și amenințările teroriste sunt fenomenele cele mai mari și mai greu de înțeles, de acceptat și de gestionat. Lumea este consternată în fața unor astfel de pericole și amenințări. Chiar și instituțiile însărcinate cu asigurarea securității și apărării persoanei, proprietății, ordinii și legii nu au găsit încă soluții viabile pentru gestionarea fenomenului terorist. Este adevărat, acest fenomen face parte din tipologia crizelor politice, sociale, economice și militare din toate timpurile, dar el încă nu poate fi gestionat și dezamorsat.

Atacul asupra redacției Charlie Hebdo, din Paris, ne demonstrează că terorismul ultimelor decenii și-a dezvoltat caracteristicile. De-a lungul timpului, acest fenomen a fost sprijinit din interiorul unor state. Acum, mișcările teroriste vor să-și constituie un stat – “Statul Islamic”. Pregătite militar, finanțate și inspirate ideologic de mari personalități religioase, aceste facțiuni nu se mai rezumă doar la anumite gesturi răzlețe. În plus, marele risc îl constituie faptul că ele cuprind tot mai mulți descendenți de imigranți și chiar indigeni. Posturile de televiziune ne copleșesc cu imagini în care tot mai mulți tineri din țări europene cum ar fi Franța, Anglia și altele, se înrolează în rețele teroriste din Orientul Mijlociu pentru a ataca țările în care semenii lor trăiesc. Aceste rețele au o largă răspândire, în special în aglomerațiile urbane. Demersurile lor, atât cele non-kinetice cât și cele kinetice sunt îndreptate tot mai vizibil către valorile civilizației euro-americane. Atacul de la Paris reprezintă un exemplu elocvent al faptului că motivația acestora este de a zdruncina valorile de bază ale acestei civilizații – libertatea de exprimare și recunoașterea diversivității în societate. Acesta nu reprezintă, de fapt, decât o continuare a atacului din 11 Septembrie 2001 din New York și Washington, văzute ca importante puncte ale unei lumi libere.

Relevanța temei în contextul domeniului de specializare (studii de securitate)

Relevanța temei în domeniul securității poate fi evidențiată prin citarea regretatului politolog american Samuel Huntigton, supranumit “un Machiavelli al vremurilor noastre”, care în celebrul articol “The clash of Civilisations”- 1993, prevedea într-un mod sumbru, faptul că în viitor, conflictele internaționale se vor consuma între civilizații cu afilieri religioase diferite. Nu am ajuns încă la un conflict direct, dar masacrul de la Paris obligă Europa atât la reflecție cât și la acțiune.

11 Septembrie 2001 – SUA, 11 Martie 2004 – Madrid, 07 Ianuarie 2015 – Paris, au demonstrat că un grup terorist poate planifica, finanța și îndeplini un atac deosebit, având acces la tehnologie. Au demonstrat că teroriștii pot fi vecinii noștri. Au demonstrat că nu există loc pe care să nu-l poată lovi. Au demonstrat că pot exista consecințe profunde și fără precedent precum folosirea terorii pentru a modifica opțiunea electoratului spaniol. Teroriștii sunt convinși că violența funcționează. Și odată învățați este greu de crezut că lecția se va limita la Spania. În mintea adepților Al Qaida, popoare întregi dacă vor fi supuse unor măceluri oribile chiar înainte de alegeri vor putea fi manipulate ca să voteze guverne care dezaprobă intervenția avută ca formă de luptă împotriva terorismului. Amploarea și consecințele acțiunilor teroriste au arătat că lumea civilizată are un nou adversar perfid, imprevizibil și deosebit de periculos: terorismul.

Studiul cercetării temei în literatura de specialitate

În actualul context internațional, majoritatea statelor lumii manifestă preocupare pentru redefinirea strategiei lor de securitate în condițiile în care amenințările sunt tot mai accentuate. Deși este greu de acceptat de către lumea civilizată, fenomenul terorist a devenit o realitate cu implicații globale greu de prevenit și gestionat. În timp, acesta a evoluat de la gesturi criminale mărunte, produse în disperare de cauză, la acțiuni îndreptate împotriva ordinii de drept și a libertății de exprimare, desfășurate în afara și împotriva normelor internaționale.

În literatura de specialitate, problematica terorismului a devenit un subiect interesant, dat fiind caracterul său de noutate precum și de amploarea dată acestui fenomen social al ultimilor ani. Numeroase studii au încercat să trateze o serie de problematici referitoare la acest “apogeu al violenței”, cum a mai fost numit. Publicațiile, prin specialiștii acestui domeniu, încearcă să-i afle sursele, motivația, ideologia, locul și momentul unde se va desfășura, posibilitățile de tratare.

Obiectivul/obiectivele cercetării

Cercetarea își propune o serie de obiective prin care să tragă un semnal de alarmă asupra fenomenului terorism în contextul actual.

Se va încerca o definire a Noului Terorism, ca și risc de securitate globală dar și o caracterizare a acestuia prin referire la principalii actori care joacă un rol important pe scena mondială.

De asemenea, un alt obiectiv propus este acela al tratării problematicii “Dușmanului din interior” în ceea ce privește evoluția fenomenului.

În cele din urmă lucrarea se va orienta asupra identificării tendințelor terorismului în anul 2015 și a principalelor amenințări la adresa securității României în viitorul proxim.

Întrebări de cercetare/ipoteze de cercetare

Prezenta lucrare are la bază o serie de întrebări de cercetare/ipoteze de cercetare:

Întrebare de cercetare:

– De ce este terorismul și în special Statul Islamic, o problemă actuală a securității din lumea întreagă?

Ipoteze de cercetare:

– Reprezintă terorismul o amenințare a păcii pentru state?

– Deține Statul Islamic / Al-Qaeda arme nucleare?

– Are Statul Islamic / Al-Qaeda grupări teroriste răspândite peste tot în lume?

– Reprezintă terorismul o amenințare pentru România?

Metodologia cercetării

Pentru cercetarea fenomenului terorism au fost consultate următoarele surse:

– publicații de specialitate

– articole

– internet

– mass-media

– statistici

Structura preliminară a cercetării

Lucrarea va fi structurată pe 3 capitole:

– Cap. I – va tratata fenomenul terorismului:

– Definiția noului terrorism

– Terorismul, risc de securitate globală

– Caracterizarea fenomenului terorist actual

– Provocarea Statului Islamic / Al-QAEDA

– Cap. II – va tratata problematica dușmanului din interior:

– Dinamica pericolelor și amenințărilor

– Evenimentele din Spania, Marea Britanie, Franța si implicatiile acestora asupra securitatii europene

– Evoluții ale tipologiei manifestărilor teroriste. De la cauză la efect

– Cap. III – se va orienta către tendințele fenomenului terorist în anul 2015 și principalele amenințări la adresa securității Românie

Nivele de analiză

Terorismul este parte a existenței omenirii. El s-a manifestat sub toate formele posibile, de la terorismul peșterii la ciberterorism, în funcție de treapta de civilizație pe care a ajuns omenirea, deci de mijloacele la dispoziție, și aproape peste tot în lume. Mijloacele au fost mereu altele, esența a rămas însă aceeași: înfricoșare, distrugere, ucidere. Din păcate, și terorismul, ca și războiul, face parte, într-un fel, din arsenalul prin care lumea se neagă pe sine, se urăște și se autodistruge, crezând că se purifică.

Terorismul trebuie investigat și analizat așa cum este, de pe poziții cât se poate de obiective, pentru a-i decela sensurile și mecanismele, pentru a-i afla izvoarele și, în consecință, pentru a-i anihila cauzele, a-i distruge structurile, a-i limita efectele și a-i tăia rădăcinile.

Pe un teren propice dezvoltării sale, terorismul a escaladat într-o progresie geometrică, aducând ura, suferința și moartea la rang de supremă datorie și onoare. Terorismul este în mod sigur cea mai gravă formă de infracțiune îndreptată împotriva păcii și libertății, a comunităților și oamenilor pașnici, împotriva vieții. În ultimile decenii, acest flagel a cunoscut o globalizare fără precedent, iar dacă s-ar întâmpla ca el însuși să-și dea mâna cu genocidul, atunci întreaga noastră planeta ar fi cucerită de anarhie și de haos.

Modul de acțiune asimetric al organizațiilor teroriste, nerespectarea nici unui fel de reguli sau norme de drept al conflictelor armate, ale dreptului internațional sau cel puțin al unor norme de etică și morală dictate de asumarea unor valori general-umane acceptate de lumea civilizată micșorează gradul de predictibilitate al acțiunilor acestora și în consecință determină creșterea periculozității acțiunilor teroriste și le mărește eficiența în mod corespunzător.

Organismele militare ale statelor nu sunt pregătite în mod adecvat pentru a combate și contracara amenințarea acțiunilor teroriste, care s-a amplificat rapid până la un nivel nemaiatins până în prezent, determinat de creșterea resurselor de care dispun acestea combinate cu accesul la tehnologii moderne și o organizare și conducere eficiente și flexibile, o doctrină și o ideologie agresive.

Definirea operațională a conceptelor:

O definitie a terorismului, unanim acceptata de specialistii din domeniul politologiei, sociologiei sau al celui militar, nu exista înca. Singura zona unde acestia se înteleg oarecum este cea în care se accepta tipurile general-reprezentative de terorism, respectiv distingerea clara între terorismul de stat – exercitat de agentii specializate, care detin monopolul coercitiei – si terorismul politic – exercitat de „actori vremelnici”, practicat la începuturile sale la nivel intern, apoi la nivel international si intercontinental. Acesta din urma are ca autori indivizi sau grupuri bine pregatite si puternic motivate etnic, religios, politic.

Terorismul in sine foloseste deliberat si sistematic mijloace violente ori amenintari care trebuie sa aiba ca rezultat provocarea de neîncredere, teama, panica, nesiguranta, ignorând orice norme umanitare. Scopul acestuia este de a afecta grav atât structura sociala cât si individul, luat separat, prin distorsionarea cadrului de perceptie a imaginii societatii de care membrii acesteia depind si in care îsi pun toata încrederea.

Ca actul terorist sa fie cât mai perturbat, el trebuie sa se remarce printr-o actiune masiva de groaza, care sa produca rapid o mare ruptura psihologica si afectiva între conducerea societatii si membrii ei; sa genereze o explozie de comentarii in mass-media cu un impact social paralizant si destabilizator.

Motivat politic, terorismul presupune totdeauna un pronuntat simt al frustrarii, al unei nedreptati sau injustitii sociale ori politice. El blameaza de fiecare data o instanta sau o autoritate politica, considerând ca injustitia nu poate fi înlaturata decât printr-o metoda violenta. Din aceasta cauza, fenomenul s-a si autodefinit ca fiind „tactica ultimei solutii”.

Termenul-cheie în majoritatea „definițiilor” este “violență calculată/intenționată/premeditată”. Teroriștii știu ce fac, își aleg țintele cu grijă și contează pe un anume efect. Violența de tip terorist nu este câtuși de puțin una spontană. Terorismul are drept scop să răspândească teama, nu doar la nivelul victimei, ci la cel al comunității din care aceasta face parte. Astfel, terorismul poate fi definit ca un act psihologic pus în practică pentru a se obține o reacție cât mai puternicădin partea audienței.

Lista celor mai importante lucrări de bibliografie

SAMUEL PHILLIPS HUNTINGTON, Ciocnirea Civilizațiilor, 1993;

ALEXANDRESCU Grigore, AMENINȚĂRI LA ADRESA SECURITĂȚII, București: Editura Universității Naționale de Apărare, 2004;

DOLGHIN Nicolae et.al. RISCURI ȘI AMENINȚĂRI LA ADRESA SECURITĂȚII ROMÂNIEI. ACTUALITATE ȘI PERSPECTIVE, București: Editura Universității Naționale de Apărare, 2004;

SIMILEANU Vasile, ASIMETRIA FENOMENULUI TERORIST, București: Editura TOP FORM, 2003;

TRONCOTĂ Cristian, TERORISM ȘI ANTITERORISM, București: Editura TOP FORM, 2007;

TRONCOTĂ Cristian, NELINISTILE INSECURITATII, București: Editura TRITONIC, 2004;

VĂDUVA Gheorghe et. al. TERORISMUL. DIMENSIUNE GEOPOLITICĂ ȘI GEOSTRATEGICĂ. RĂZBOIUL TERORIST. RĂZBOIUL ÎMPOTRIVA TERORISMULUI București: Editura Academiei de Înalte Studii Militare, 2002;

Ziarul ZIUA din 05 august 2005;

www.presaonline.com