Noul Cod Penal reforma si continuitate in legislatia [623053]

ACADEMIA DE POLIȚIE “ALEXANDRU IOAN CUZA”
DEPARTAMENTUL: STUDII DE MASTERAT, DOCTORAT
ȘI PREGĂTIRE PSIHOPEDAGOGICĂ
DOMENIUL DE DOCTORAT: ORDINE PUBLICĂ ȘI
SIGURANȚĂ NAȚIONALĂ

TEZĂ DE DOCTORAT

TERORISM ȘI MASS -MEDIA

Coordon ator:
Prof.univ.dr. FLORIN SANDU

Doctorand: [anonimizat]
2010

2

CUPRINS

Pag.
INTRODUCERE
Mass -media și puterea informației ……….. ………………………………………………..
CAPITOLUL I
1. Terorismul, cadru l juridic și delimitări conceptuale ………………………………..
1.1. Definiții ale terorismului ………………………………………………… …………..
1.2. Alte încercări de definire și încadrare juridică a terorismului ……………
1.3. Practica internațională în materie de reprimare a terorismului prin
mijloace juridice ………………………………………………… …………………………………
1.4. Legislația antiteroristă în Rusia ……………………………………….
1.5. Studiu comparativ privind cadrul juridic din principalele țări
occidentale implicate în lupta împotriva terorismului …………………………
1.5.1. Elemente a le crimei teroriste ……………………………………
1.5.1.1. Statele Unite ale Americii ………………………………
1.5.1.2. Marea Britanie ………………………………………….
1.5.1.3. Israel ……………………………………………………
1.5.1.4. Franța ……………………………………………………
1.5.1.5. Germania ……………………………………………….
1.5.1.6. Uniunea Europeană …………………………………….
1.5.1.7. Canada …………………………………………………
1.5.1.8. Națiunile Unite …………………………………………
1.6. Definiții ale terorismului și legislație antiteroris tă în țările arabe ……….
1.6.1. Arabia Saudită …………………………………………………………………..
1.6.2. Algeria ……………………………………………………………………………..
1.6.3. Bahrein …………………………………………………………………………….
1.6.4. Emiratele Arabe …………………………………………………………………
1.6.5. Oman …………………………………………….. ………………………………..
1.6.6. Egipt ………………………………………………………………………………..
1.6.7. Siria …………………………………………………………………………………
1.6.8. Liban………………………………………………………………………………..
1.6.9. Iordania…………………………………………………………………………….
1.6.10. Kuweit ………………….. ………………………………………………………
1.6.11. Qatar………………………………………………………………………………
1.6.12. Pakistan………………………………………………………… ……………….
1.6.13. Irak ………………………………………………………………………………..
CAPITOLUL II
2. CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND TERORISMUL ÎN ROMÂNIA
ȘI ACTELE CONEXE TERORISMULUI …………………………. …………………….
6

30
30
34

39
46

48
50
52
55
58
60
64
65
66
67
69
78
83
90
95
103
105
108
111
113
114
116
117
119

120

3 2.1. Implicările crimei organizate și a diverselor categorii de cetățeni în
susținerea și comiterea actelor conexe ori a faptelor de terorism ………………….
2.2. Strategia națională de combatere a acțiunilor conexe terorismului ………
2.3. Considerații generale asupra Legii nr.535/2004 ……………………………….
2.3.1. Principiile directoare ale cadrului juridic de combatere a
terorismului …………………………………………………… ……………………………………..
2.4. Studiu general cu privire la încriminarea actului terorist în legislația
penală românească ………………………………………………………………………………….
2.4.1. Actele d e terorism (art. 295 C.P.) ………………………………………….
2.4.2. Asocierea pentru săvârșirea de acte de terorism (art. 296 C.P.)
2.4.3. Finanțarea actelor de terorism (art. 297 C.P) ………………………….
2.4.4. Amenințarea în scop terorist (art. 298 C.P.) ……………………………
2.4.5. Alarmare în scop terorist (art.299 C.P.) …………………………………
CAPITOLUL III
3. DETERMINISMUL TEHNOLOGIC ȘI SOCIETATEA
CONTEMPORANĂ …………………………… ………………………………………………….
3.1. Introducere …………………………………………………………………………………
3.2. Modele de organizare și politici de televiziune …………………….. ………….
3.2.1. Modelul american ………………………………………………………………..
3.2.1.1. SUA ………………………………………………………………………..
3.2.1.2. Canada ………… ………………………………………………………….
3.2.2. Audiovizualul în Japonia ………………………………………………………
3.2.3 . Modelul Europa …………………………………………………… ……………..
3.2.3.1. Marea Britanie …………………………………………………………
3.2.3.2. Germania ………………………………………………………………..
3.2.3.3. Franța …….. ………………………………………………………………
3.2.3.4. Spania …………………………………………………………………….
3.2.3.5. Italia …………………………………………… ………………………….
3.2.3.6. Elveția …………………………………………………………………….
3.2.3.7. Grecia …………………………………………………………………….
3.2.3.8. Suedia …………….. ……………………………………………………..
3.2.3.9. Olanda …………………………………………………………………….
3.3. Modelul est european …………………………………………………… ………………
3.3.1. Cenzura politica și televiziune ……………………………………………….
3.3.2. Televiziunea în spațiul ex -sovietic ………………………………………….
3.3.3. Kazakhstan – studiu de caz ……………………………… ……………………
3.3.4. Un model tipic al Europei de Est – SLOVACIA ………………………
3.4. Studiu comparativ – modelul european și modelul american de
televiziune ………………………………………………………………. …………………………….
CAPITOLUL IV
4. TERORISM ȘI MASS -MEDIA ……………………………………………………………
4.1. Constrângerile temporale ……………………………………………………………….
4.1.1. Constrângerile organizaționale ………………………………………………..
4.2. Terorism și mass -media: limbaj ……………………………………………………..
124
125
125

126

129
130
136
138
140
144

147
147
148
148
148
151
151
152
153
156
157
159
160
163
163
164
164
166
166
167
167
168

168

171
185
186
187

4 4.3. Rolul mass -mediei în lupta anti -terorism ……………… …………………………
4.3.1. Progresul tehnic al mass -media și evoluția istorică a fenomenului
terorist ……………………………………………………………………………………………………
4.3.2. Definirea insurgenței și a terorismului …………………………………….
4.3.3. „Vizibilitatea” actelor teroriste – dependentă de mass -media ……..
4.3.4. Terorismul și mass -media – mecanismul influenței actelor de
terorism asupra audienței …………………….. ………………………………………………….
4.3.4.1. Studiu de caz: Mișcarea Revoluționară Tupac Amaru ……
4.3.5. “Regia” revendicărilor teroriste ………………………………………………
4.3.6. Natura operaț iunilor împotriva insurgenței și terorismului ………….
4.3.7. Operațiunile anti -tero și potențialul lor privind descurajarea
activităților teroriste ………………………………………………………………………………..
4.3.7.1. Studiu de caz – „Operațiunea Jonathan” ……………………….
4.3.7.2 Studiu de caz – Operațiunea „El Dorado Canyon” …………..
4.3.8. Elementul de PR – cunoașterea publicului și comunicarea cu
acesta ……………………….. …………………………………………………………………………..
4.3.9. Construirea imaginii teroristului în cultura de masă – cazul
producțiilor cinematografice hoolywood -iene…………………………………………….
4.3.1 0. Imaginea teroristului în cultura americană – un mozaic confuz …
4.3.11. Violența pe marele și micul ecran ………………………………………….
4.4. Terorismul, mass -media și libertățile cetățenești ………………………………..
4.5. Mass -media și rolul de informare în timpul conflictelor militare
4.6. Mass -media – instrument de acțiune pentru grupările teroriste …………….
4.6.1. Studiu de caz – Al Manar TV – “televiziunea de gherilă” a
grupării Hezbollah …………. ………………………………………………………………………
4.6.2. Studiu de caz – Hezbollah – o istorie sângeroasă ……………………….
4.6.3. Televiziunea ca armă de gherilă ……………………………………………. ..
4.7. Teroarea – de pe front, direct pe micul ecran ……………………………………..
4.8. Norme deontologice de tratare a informațiilor referitoare la acte
teroriste ……………………………………………………………… ………………………………….
4.9. Derapajele mediatice și problema obiectivității mass -media ………………..
CAPITOLUL V
5. JURNALISM CU SAU FĂRĂ LEGE. NORME ȘI CODURI
DEONTOLOGICE ………………………………………………… ……………………………….
5.1. Jurnalistul fata în față cu amenințarea teroristă ………………………………….
5.2. Moduri de organizare a jurnaliștilor și atitudinea lor în caz de conflict ..
5.2.1. România ……………….. …………………………………………………………….
5.2.2. S.U.A. ………………………………………………………………………………….
5.2.3. Japonia ……………………………………………………… …………………………
5.2.4. Marea Britanie ………………………………………………………………………
5.2.5. Franța …………………………………………………………………………………..
5.2.6. Israel ……………………………………………………………………………………
5.3. Codurile deontologice ale jur naliștilor islamici ………………………………….
5.3.1. Carta de Onoare Arabă …………………………………………………………. 192

194
195
196

197
198
199
200

202
202
204

205

208

209
210
213
217

217
218
219
220

222
223

228
228
230
231
232
232
233
233
234
235
235

5 5.3.2. Carta Islamică a Mass Media ………………………………………………….
5.3.3. Codul de Etică al Federației jurnaliștilor arabi ………………………….
5.3.4. Carta de Etică și Etica Ziariștilor Algerieni ……………………………..
5.3.5. Codul de Etică Egiptean ……………………………………………….. ……….
5.3.6. Legea Presei în Irak ……………………………………………………………….
5.3.7. Carta de onoare profesională libaneză …………………………………….
5.3.8. Carta Etică Marocană ………………………. ……………………………………
5.3.9. Carta de informare pentru Mass Media din Arabia Saudită …………
5.3.10. Codul de Etică al jurnaliștilor tunisieni …………………………………..
5.3.11. Codul pakistanez de bune practici ………………………………………….
5.3.12. QATAR – Codul de etică al postului Al -Jazeera ……………………..
5.3.13. Codul turc de principii profesionale ……………………………………….
5.4. Rusia – Convenția Antiteroristă -cel mai interesant set de reguli care
reglementează relația mass -media -stat-terorism ………………………………………….
CAPITOLUL VI
6. TERORISMUL ȘI MASS MEDIA ÎN ROMÂNIA …………………………………
6.1. Considerații generale ……………………………………………………………………..
6.1.1. Istoria evenimentelor explozive de după 1990 în România …………
6.2. Cazul Dragoș Ciupercescu …………………………………………………………… ..
6.3. Cazul Florin Lesch ……………………………………………………………………….
6.4. Cazul jurnaliștilor răpiți în Irak ………………………………………………………
CAPITOLUL VII
7. CONCLUZII …….. ………………………………………………………………………………
7.1. Propuneri pentru un cod deontologic al jurnalistului în timp de
conflict ………………………………………………………………………… ………………………..
7.2. Propunere de Lege Ferenda …………………………………………………………….
7.2.1. Expunere de motive ………………………………………………………………
7.2.1.1. Co ntextul propunerii …………………………………………………
7.2.1.2. Context general ………………………………………………………..
7.2.1.3. Dispoziții în vigoare în domeniul propunerii ………….. ……
7.3. Propuneri legislative ………………………………………………………………………
ANEXE …………………………………………………………………………………………………
BIBLIOGRAFIE…….. …………………………………………………………………………….. 237
238
239
241
242
243
244
244
245
246
247
248

249

251
251
253
255
260
269

291

291
294
294
294
295
296
298
300
330

6

INTRODUCERE

MASS -MEDIA ȘI PUTEREA INFORMAȚIEI

Mijloacele de informare în masă, mass media, au intrat în cel de -al treilea
mileniu, cu termenul și autoritatea de a patra putere în stat dar, sub semnul unor
uriașe scandaluri, care i -au redus considerabil cota de înc redere în rândul
publicului.
Profesia care cândva își asum a un rol instructiv și informati v, s-a transformat
în ultimii ani, într -un veritabil teatru de luptă în care actorii reprezintă interese
dintre cele mai diferite.
Odată cu atacul terorist de la 11 septembrie au început să se pună o mulțime
de întrebări la care nu se prea găsesc răspunsuri viabile, întrebări care vizează
funcționarea terorismului și modul în care el este favorizat de circulația informației
prin media.
Experții în mass -media, sociol ogi, analiști, istorici etc., și -au expus pe larg în
zeci de articole și publicații diverse teorii și ipoteze , dar până în acest moment
concluziile nu par a fi edificatoare.
48 de redactori, reporteri, documentariști de la publicația germană „Der
Spiegel” au cules un amplu material cu rude ale victimelor și supraviețuitorii
evenimentelor de la 11 septembrie și au publicat o carte tulburătoare „11
septembrie 2001, Ziua în care lumea s -a cutremurat”.1 Iată cum descriu ei
consecințele în plan uman a acelei zi le teribile, sub titlul „A doua zi”: „Pielea
Virginiei Di Chiara a fost arsă de un nor de kerosen în flăcări. Fața, brațele,
mâinile, umerii și spatele, toate au fost atinse. (…) De două ori pe săptămână se
duce la un psihoterapeut. „Trebuie să pun la pu nct o mulțime de probleme.”
explică ea. Prieteni pierduți, convalescență și amintirile incendiului. Cu cât arsurile
se cicatrizează, cu atât mâncărimile devin mai insuportabile. Într -un an va fi
vindecată , i-au spus medicii.
Din când în când Di Chiara își scoate mânușile pentru a -și aerisi degetele.
Vederea mâinilor sale cauzează un șoc: acestea sunt rugoase și roșii ca două bucăți
de carne. Virginia nu urăște pe nimeni pentru ce i s -a întâmplat. Nu are nici o
dorință de răzbunare , dar susține un război con tra talibanilor și Al -Qaida pentru c a
11 septembrie să nu se mai repete2.
„Jan Demczur și -a adus găleata și mătura perie, căci după tot ce s -a
întâmplat, acestea au devenit centrul istoriei sale: el a fost odată spălător de
geamuri la World Trade Center (. ..) Ne ducem la o cafenea. Demczur își pune

1 Aust Stefan și Schnibben Cordt – 11 Septembrie 2001 Ziua în care lumea s -a cutremurat – Editura Runa 2004
2 Aust Stefan și Schnibben Cordt – op.cit.pag. 188 – 190

7 găleata lângă masă dar va sta cu hanoracul pe el, pe toată durata discuției noastre
ca și cum ar trebui să plece la lucru dint -o clipă în alta, iar această discuție nu era
decât o pauză de lucru. În realitate, el n-a mai spălat nici un geam de la prăbușirea
World Trade Center (…) El spune că această situație îi convine și lui căci nu se
simte în stare să reia lucrul. Noaptea se trezește în capul oaselor, scăldat în
sudoare. În timpul zilei se simte obosit și făr ă energie. Când merge cu trenul face
crize de claustrofobie. Și el a urmat ședințe de psihoterapie. Aceste spaime ar
trebui să treacă, dar ele persistă3”. Dan Potter nu mai poate sări ca altădată într -o
mașină de pomieri. Din 11 septembrie are 2 vertebre d eplasate și piciorul stâng
paralizat. Nu mai vrea decât să se retragă la țară4”.
Raportul final al Comisiei Americane de Anchetă privind atacurile teroriste
asupra Statelor Unite ale Americii trasează rece concluziile în privința civililor. „O
lecție clară pe care ne -o dă ziua de 11 septembrie este că civilii trebuie să -și asume
responsabilitatea de a maximiza posibilitatea că vor supraviețui în cazul în care va
avea loc un dezastru. Este evident că numeroșii ocupanți ai clădirilor Complexului
World Trade C enter nu au luat în serios noțiunea de grad de pregătire. Fiecare
persoană trebuie să știe cu exactitate poziția fiecărei scări din clădirea în care
lucrează. În plus, fiecare persoană trebuie să aibă absolut întotdeauna la dispoziție
o lanternă, despre ca re unii civili care au reușit să evacueze complexul WTC în
data de 11 septembrie au afirmat că a fost de neprețuit „5.
Pe de altă parte, avertismentul pentru viitor stă cât se poate de ferm: „Lecția
atacurilor din 11 septembrie pentru civili și agenții de intervenție poate fi
exprimată foarte simplu: în noua eră a terorii, ei -noi-sunt (em) țintele principale.
Pierderile pe care America le -a suferit în acea zi au demonstrat atât gravitatea
amenințării teroriste, cât și nevoia unei pregătiri pe măsură pentru a preîntâmpina
această amenințare.
Agenții de intervenții trăiesc astăzi într -o lume transformată de atacurile din
11 septembrie. Deoarece nimeni nu crede că orice formă imaginabilă de atac poate
fi împiedicată, civilii și agenții de intervenție se vor afl a iarăși în prima linie.
Trebuie să punem la punct planuri și să ne pregătim pentru această eventualitate.
Străduința necontenită de a fi mereu pregătiți pentru o asemena eventualitate
reprezintă poate cea mai bună modalitate de a cinsti memoria celor pe c are i-am
pierdut în acea zi6”.
În cartea sa autobiografică „ Noi am schimbat lumea , amintirile unui pionier
al CNN -ului global ” Sidney Pike unul dintre fondatorii imperiului lui Ted Turner,
vorbește deschis despre misiunea CNN -ului, fără îndoială televiziu nea cu cel mai
ridicat grad de manipulare practicat în cursul unor evenimente istorice cruciale.7
Întreaga lume a asistat cu sufletul la gură la prăbușirea comunismului în Rusia, la
căderea zidului Berlinului sau a urmărit terifiată tânărul așezat în fața tancului în

3 Aust Stefan și Schnibben Cordt – op.cit. pag. 190 -191
4 Aust Stefan și Schnibben Cordt – op.cit. pag. 227
5 11 Septembrie 2001 Raportul Final al Comisiei Americane de Anchetă privind atacurile teroriste asupra Statelor
Unite ale Americii –Editura Allfa 2006 pag 342
6 11 Septembrie 2001 – op.cit.pag 347
7 Sidney Pike – Noi am schimbat lumea, Amintirile unui pionier al CNN -ului global – Editura Rao 2006, pag.22

8 Piața Tien an Men. De asemenea, este cunoscut de acum faptul că Operațiunea
„Furtună în deșert” a putut fi urmărită doar la CNN sau celebrii reporteri care
transmiteau de sub pat în 2003 din Bagdad.
Cea mai interesantă mărturie arată însă în m od clar scopul pentru care a fost
creat CNN. „Știam că dacă aș putea „demola” Intelsat aș putea începe să scot din
beznă populația globului afectată de analfabetism, intoleranță și loialitate greșit
înțeleasă fa ță de dictatori și de religii fundamentaliste . După nenumărate hărțuieli
și bătălii, televiziunea prin satelit a câștigat acest război. Această carte oferă
detaliile. În parte am scris -o ca pe un jurnal de război.8” spune Sidney Pike. „În
fapt crearea și intrarea pe piață a multor țări cu regiuni opu se SUA a fost chiar un
război, în care CNN a avut rolul său bine stabilit și clar determinat9”.
Din acest punct de vedere Al -Jazeera reprezintă un alt exemplu semnificativ.
La început, guvernul din Qatar a primit cel puțin o plângere oficială
împotriva Al -Jazeera de la guvernele arabe frățești, 500 numai în primul an de
activitate. Gaddafi și -a retras ambasadorul din Qatar după ce Al -Jazeera a difuzat
un interviu cu liderul opoziției libiene; Irakul s -a plâns atunci când postul a
dezvăluit suma de bani ce a fost cheltuită cu prilejul zilei de naștere a lui Saddam
Hussein; Tunisia era supărată rău pentru că fusese acuzată de violarea drepturilor
omului; ziarele iraniene au respins criticile răuvoitoare la adresa ayatollahului
Khomeini ; Algeria a întrerupt cu rentul electric în mai multe orașe pentru a -i
împiedica pe cetățeni să urmărească o emisiune prin care armată era acuzată de
complicitate la mai multe asasinate; Arafat s -a opus interviurilor cu liderii Hamas;
Hamasul era furios pentru că mai mulți lideri politici și generali israelieni fuseseră
invitați în emisiunea „Direcția Opusă”.
Atentatele de la World Trade Center au pus însă capăt acestui entuziasm. Al –
Jazeera a devenit brusc motorul propagandei lui Osama Bin Laden și al
locțiitorului Al -Zawahri. Est e de amintit celebra declarație a lui Al -Zawahri pe Al
Jazeera la trei săptămâni după atentatele de la 11 septembrie. „Cu cât este mai
mare baltă de sânge cu atât cu atât va fi mai mare corpul de literă pe prima pagină
a ziarelor”10.
Când a început bombarda rea Afganistanului, Al -Jazeera a fost singura
televiziune care a transmis materiale constant din zonă. Imaginile de la Al -Jazeera
erau urgent cumpărate de marile companii de televiziune americane. Au fost în
această perioadă câteva momente șoc abil planifi cate, în așa fel încât să aibă un
efect devastator asupra psihicului a milioane de telespectatori. Un exemplu
edificant a fost bombardarea studioului din Kabul, un studio care adăpostea
chipurile temporar corespondenți Al -Jazeera din Afganistan. Un jurnali st tocmai
începuse o transmisie în direct și telespectatorii l -au putut privi cum țintuit în
mijlocul încăperii dădea cu pumnii în podea de furie și de spaimă. Puțini sunt însă
cei care știu că postul de televiziune deținea în Afganistan câteva sute de ast fel de
studiouri. În toată perioada conflictului din Afganistan, chiar în anii sângeroși ai

8 Sidney Pike – op.cit.pag. 11
9 Sidney Pike –op.cit pag 57
10 Al Jazeera News Report – 6 octombrie 2001

9 confruntărilor dintre talibani și prosovieticii conduși de generalul Massoud, în jurul
Afganistanului se crease o întreagă industrie media specializată în a imortal iza
bombardamentele și consecințele acestora. În principal, această structură special
creată de serviciul de informații taliban se baza pe jurnaliști pakistanezi. Mulți
dintre aceștia făceau un joc dublu. Pe de -o parte erau corespondenți ai unor ziare
sau televiziuni americane și pe de altă parte erau în slujba conducerii talibane. În
Afganistan era interzis să fotografiezi orice ființă vie, indiferent că era vorba
despre oameni sau despre animale, câini, pisici etc. În schimb, pentru a -ți putea
face meseri a cum se cuvine și a nu pleca în pierdere din Afganistan sau din Kuweit
ți se ofereau poze în schimbul câtorva sute de dolari. Poze, bineînțeles cu ființe
umane imortalizate în timpul luptelor, înainte sau după bombardamente.
În Afganistan întotdeauna cei care ofereau cu generozitate pozele erau
jurnaliști pakistanezi, corespondenți ai unor importante companii media americane.
Acestea, CNN și Al -Jazeera sunt doar două exemple despre cotele
inimaginabile pe care le -a atins manipularea prin media și rolul a cesteia în
desfășurarea conflictelor.

CAPITOLUL I

1. TERORISMUL, CADRU L JURIDIC ȘI
DELIMITĂRI CONCEPTUALE

1.1. Definiții ale terorismului

Potrivit Dicționarului Explicativ al Limbii Române cuvântul „terorism”
derivă din termenul francez „terrosime” și îl explică prin „totalitatea actelor de
violență comise de un grup sau de un regim reacționar11” sau prin atitudine,
manifestare teroristă. Acțiunea teroriștilor se bazează pe teroare (lat. „terror”,
„terroris”), realitatate definită prin „groază, spaimă, fric ă provocată prin amenințări
sau prin alte mijloace de intimidare sau de timorare12”.
Înainte de 1983 au fost propuse peste 100 de definiții ale terorismului.
Astăzi, există în literatura de specialitate peste 900 de definiții ale terorismului.
Practic, fie care autor încearcă să definească terorismul din diferite perspective.
Una dintre cele mai interesante definiții este a profesorului Jean Servier de la
Universitatea de Litere și Științe Umaniste din Montpellier care a publicat în 1979
la prestigioasa edit ură PRESSES UNIVERSITAIRES DE FRANCE lucrarea „Le
terrorisme”, lucrare care până în 1992 a fost editată în Franța în 4 ediții. Jean
Servier definește terorismul astfel: „Ceea ce noi numim terorism înglobează
violențele comise de unul sau de mai mulți indiv izi împotriva unor victime arbitrar
alese, exclusiv pentru a susține o putere prin frică, prin teroarea ce devine imediat

11 Dicționarul Exlicativ al Limbii Române, pag 951
12 Dicționarul Exlicativ al Limbii Române, pag 951

10 contagioasă pentru întreaga populație. Terorismul este deci, în sens primar, un
sistem ofensiv întrebuințat de către un individ sau un grup mai mult sau mai puțin
extins, pentru a -și impune voința în fața unui întreg popor, ba chiar față de o
întreagă civilizație, pentru a exercita o influență asupra istoriei. Din această
perspectivă, teroristul, fie că este vorba de un criminal izolat s au despre o întreagă
națiune, se erijează în justițiarul suprem, deținător al unei justiții absolute, în
numele unor principii pe care adesea le cunoaște sau le admite doar el”. Acest fapt
ne determină să îi includem printre teroriști nu numai pe criminali , ci chiar țările
care ar trebui să depindă de un drept comun al popoarelor, țări vinovate că în ele se
petrec crime la adresa umanității, incitare sau complicitate la crimă și violență13.
Dificultatea definirii terorismului este o problemă de percepție cu lturală,
politică și socială a actului de violență și a scopului politic urmărit prin teroare.
Din aceste motive, se consideră că apeluri la normele dreptului penal trebuie
să reprezinte o constantă în efortul de contracarare a terorismului internațional,
deoarece apărarea democrației și a statului de drept nu se poate face decât în
concordanță cu regulile general acceptate și stabilite în cadrul juridic internațional.
Societatea în decursul istoriei sale a parcurs etape semnificative, atât din
punct de ved ere al evoluției fenomenului terorist, cât și din cel al măsurilor de
apărare socială pe care le -a adoptat pentru a diminua, neutraliza și preveni unul
dintre cele mai mari flageluri ale sale, care în decursul anilor a produs însemnate
suferințe, pagube um ane și materiale, având uneori urmări deosebit de grave și
afectând chiar structurile de bază ale societății.
Combaterea terorismului se poate realiza doar în condițiile în care sunt
întreprinse cumulativ inițiative legislative și măsuri de ordin social, e conomic,
juridic, etc. , care să permită contracararea cauzelor și condițiilor care determină
sau favorizează terorismul și să asigure intervenția operativă a organelor
specializate în acest domeniu. În lupta împotriva terorismului un loc aparte îl au
norme le juridice penale, care au ca element specific faptul că prevăd fapte ilicite
sancționate cu pedeapsă și care, în totalitatea lor, formează o ramură distinctă în
cadrul sistemului de drept – dreptul penal.
Cea mai mare parte a țărilor își bazează activita tea antiteroristă pe
prevederile codului penal, faptele înscriindu -se între infracțiunile contra publicului.
În unele țări, cum este de exemplu Canada, prevederile respective sunt special
formulate pentru contracararea unor anumite tipuri de activități, pr acticate de
regulă de către teroriști. În Germania, mai multe faze ale legis lației antiteroriste au
adus amendamente ale codului penal, în sensul sporirii pedepselor și lărgirii
domeniului de aplicabilitate a posibilității de scoatere în afara legii a unor
organizații teroriste. O anumită prevedere a codului penal se ocupă chiar direct de
terorism.
Referitor la penalitățile impuse actelor de terorism, aproape toate statele
impun pedepse severe pentru actele teroriste grave. Unele țări, ca India, impun
pedea psa cu moartea, în timp ce în țări c a Franța, Canada, Germania, Italia și
Suedia se poate ajunge până la detenție pe viață.

13 Servier Jean, Terorismul, Editura Institutul European 2002, pag. 31

11 În legislațiile majorității țărilor sunt incluse prevederi de extra -teritorialitate
pentru legea penală. În afară de aplicabilitatea legii naționale la infracțiunile
comise în străinătate de către cetățenii proprii sau de către rezidenți străini, țări
cum este de exemplu Israelul, includ în jurisdicția națională infracțiuni comise în
străinătate împotriva umanității sau împotriva inter eselor naționale ale statului
respectiv. În Germania, o serie de infracțiuni internaționale sunt considerate
infracțiuni care cad sub incidența legii statale a statelor respective.
Unele state, cum este de exemplu Marea Britanie, își extind jurisdicția
asupra unor infracțiuni comise în străinătate pe baza unor tratate multilaterale,
încheiate cu alte state. Chiar și Canada, o țară care aderă la principiul teritorialității
și care nu aplică legea națională infracțiunilor comise în străinătate, accept ă
aplica rea principiului extrateritorialității legislației proprii în domeniul
terorismului.
În ansamblu, se pare că majoritatea statelor consideră sprijinul financiar
acordat terorismului ca fiind o infracțiune. Acest aspect se regăsește, de exemplu,
în prevederi le legii penale din Germania, Israel, Italia, Olanda și Suedia, cu referire
la sprijinirea, solicitarea sau participarea la o infracțiune.

1.4. Legislația antiteroristă în Rusia

În legislația rusă, la 1 iulie 1994, noțiunea de terrorism a fost definită c a un
tip separat de infracțiune.14 În același timp, înainte de aceasta (1960), a existat
răspundere penală pentru actele teroriste care vizau oamenii de stat ruși și straini,
precum și pentru terorișt ii deținuți. În Codul Penal prezent al Federației Ruse d in
1996, care a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1997, normele corespunzătoare au fost
reprodus e cu câteva schimbări minore. Noțiunea de teroriști deținuț i a “dispărut”
din legea penală, normele privind responsabilitatea pentru acte teroriste în legătură
cu oamenii de stat sau demnitari publici au fost reunite în cadrul (Art. 277 ) din
noul Cod Penal, iar terorismul nu mai era pedepsit cu moartea (Art. 205). Cu toate
acestea, asta nu înseamnă că legislatorul rus a îmblânzit pedeapsa pentru terorism.
În cazul în care, când drept rezultat a unei explozii teroriste, chiar și o singura
persoană moare, regulile adoptate de Rusia pentru încadrarea crimelor presupun că
această consecință a terorismului poate fi încadrată independent la crimă comisă în
circumstanțe a gravante. În mod tradițional pentru Rusia, începând cu se colul al
XIV-lea și până în prez ent, o crimă a fost pedepsită cu moartea.
Astăzi, pedeapsa cu moartea, prevăzută în Codul Penal al Federației Ruse
din 1996 pentru cinci tipuri de crime care vizează l uarea vieții unei persoane în
conformitate cu decizia luată de Curtea Constituțională a Rusiei nu poate fi fixată
pentru nici una din crimele respective. Acel veto va rămâne în vigoare până când
fiecare persoană care comite o crimă ce se pedepsește cu moar tea con form legii

14 Maksimov Sergey V, Doctor of Judicial Sciences, Professor for the Moscow University, of the Ministry of the
Interior Russia – The Rol e of Russia in Struggle against Terrorism

12 penale, are asigurat în concordanță cu Constituția Rusiei dreptul la examinarea
cazului său de un j uriu, cu participarea juraților15.

1.6. Definiții ale terorismului și legislație antiteroristă
în țările arabe

După evenimentele din 1 1 septembrie 2001, lumea arabă a revenit în atenția
opiniei publice ca purtătoare a unui mesaj teri fiant. Arab, înseamnă terorism,
înseamnă răpiri și execuții la televizor. O mulțime de specialiști au încercat să
analizeze fenomenul, să înțeleagă dacă asis tăm și trăim activ prevăzuta „ciocnire a
civilizațiilor”. Motoarele mass -mediei au fost turate la maxim și în funcție de
interese au lansat ipoteze, scenarii și realități abracadabrante. Indiferent din ce
unghi am privi problema terorismului este de necont estat faptul că principalele
surse de finanțare și cei mai importanți actori provin din lumea arabă. Supuse unor
uriașe presiuni mai ales după evenimentele din 11 septembrie, statele din lumea
arabă și -au modificat legislația încercând să se alieze războiu lui împotriva
terorismului. Peisajul legislației penale arabe și a măsurilor îndreptate împotriva
terorismului este fascinant. În aceste țări domnește Coranul. După cum spunea un
analist politic arab Tariq Ali, „ce poate fi mai important decât să fii guver nat de
Coran, să ai Coranul drept Constituție”16. Din acest motiv aplicarea măsurilor
legislației antiteroriste constituie un demers extrem de dificil. Pe de o parte aceste
legi se izbesc de profundele sentimente anti -americane care există în aceste țări, i ar
pe de altă parte în foarte multe state aceste măsuri sunt folosite pentru a crește
autoritatea celor care guverneză și a îngrădi libertățile democratice în măsura în
care ele pot fi numite libertăți democratice, într -o lume puternic imprimată de
sentime ntul religios.
În ianuarie 2002 pe fundalul tragediei din 11 septembrie, la Conferința Ligii
Lumii Musulmane, oamenii de știință musulmani au dat o definție terorismului și
Jihadului. Terosimul înseamnă „o acțiunea în afara legii, acte de agresiune
împotr iva unor indivizi, grupuri, state sau împotriva umanității inclusiv atacuri
asupra religiei, vieții, intelectului, proprietății sau onoare”.
El mai înseamnă orice violență sau amenințare menită să terorizeze oamenii
sau să le pună în pericol viața sau sec uritatea. Jihadul înseamnă „autoapărare,
menită să susțină dreptatea, să oprească nedreptatea, asigurând pacea, securitatea și
compasiunea între oameni”17.
Benazir Bhutto, fostul prim -minstru al Pakistanului, asasinată în 27
decembrie 2007, spune „mulți cre d că Jihad înseamnă doar război militar, ceea ce
nu este nici pe departe adevărat. Copil fiind am învățat că Jihad înseamnă luptă.

15 Decizia Curții Constituționale a Rusiei, Decretul nr.3 – d. din 2 februarie 1999
16 Tariq Ali – op.cit., pag.102
17 Bashir Wahab Abdul, Scholars Define Terrorism, Call for Joint Action to Defende Islam, Arab News, 12 ianuarie
2002, http://www.arab -news.com

13 Teoria mea spune că sensul adevărat al Jihadului este luptă internă și externă de a
urma calea cea dreaptă”18.
Potrivit lui Bh utto, în istoria islamului există două percepții diferite ale
termenului Jihad. Prima se referă la Jihadul intern, un Jihad din interiorul fiecărei
persoane de a deveni mai bună, de a rezista tentațiilor sufletului. Aceasta este o
luptă concentrată pe erad icarea defectelor de caracter precum narcisimul, lăcomia
și răutatea.
Acesta este Jihadul cel mai important. Cea de -a doua formă de Jihad se
referă la comportamentul personal în timpul războiului sau în genral al unui
conflict. Se spune că Profetul ar fi exclamat când se întorcea acasă de la luptă: „Ne
întoarcem de la Jihadul mai mic la Jihadul mai mare!”19.
Asma Afsaruddin, un specialist foarte apreciat în Islam explică sensul
cuvântului Jihad. „Traducerea simplistă a cuvântului Jihad în limba engleză dre pt
război sfânt, cum se întâlnește de multe ori în unele scrieri ștințifice sau ne –
ștințifice constituie o înțelegere foarte greșită a sensului în care cuvântul este
utilizat în Coran. Jihad înseamnă de fapt lupta de a urma calea cea dreaptă,
strădania fun damentală de a face tot ce e bine și de a evita tot ce e rău”20.
Coranul și Jihadul au stârnit mai ales după 2001 ample discuții în privința
susținerii legalității și a bazei juridice care să justifice terorismul. Juriștii
musulmani au elaborat un set de le gi numit Siyar care interpretează și analizează
motivele ce îndreptățesc pornirea unui război.
Una din legi stipulează că: „aceia care, în mod unilateral, și, prin urmare
ilegal cheamă la război, atacă civili neînarmați și distrug proprietatea altcuiva
încalcă fragilant concepția juridică islamică depre belum justum. Belum justum
(războiul drept în tradiția islamică) vorbește despre Jihad ca despre un război drept
prin natura lui de apărare. Potrivit lui Khadduri21, teoria islamică a belum justum a
suferit mai multe modificări de -a lungul timpului.
A existat adesea nevoia că statele musulmane să încheie pace și nu după voia
lor. Prin urmare, juriștii musulmani au început să reinterpreteze legea și să -și
justifice suspendarea Jihadului. Unii spuneau că Jihad ul că luptă externă
permanentă era demodat și incompatibil cu interesele musulmane.
Aceasta nu însemna abandonarea datoriei de a continua Jihadul, ci doar
suspendarea lui22.
Majoritatea sitemelor judiciare ale țărilor arabe se bazează pe legea islamică
(Sharia) și pe legile emise prin decret. Sharia este preluată din interpretările
Coranului, iar legile decretate sunt emise pentru a reglementa afacerile comerciale
și industriale. Literal termenul „sharia” înseamnă calea sigură, cărearea spre apă,

18 Bhutto Benazir, Reconcilierea – Islamul, Democrația și Occidentul, Editura Rao 2009, pag. 26 -27
19 Coranul, 40:40 -41, pag 329
20 Afsaruddin Asma, Competing Perspectives on Jihad:Jihad and Martydom in Early Islam ic Sources, Editura
Publishing Company, pag. 16
21 Kadduri M. Majid, War and Peace in the Law of Islam, Baltimor, Editura Jhon Hopkins University Press 1955,
pag 57
22 Bhutto Benazir, Reconcilierea – Islamul, Democrația și Occidentul, Editura Rao 2009, pag. 30

14 sursa vieț ii. Derivat din Coran și Sunnah, sharia înseamnă „calea pe care omul
trebuie să meargă, trudind și năzuind pentru a -l întâlni pe creatorul său”23.
Sharia, poate fi atribuită numai lui Dumnezeu, Profetului său comunității.
Sharia evocă loialitatea și dedicar e față de islam. Grupurile de rezistență și opoziție
folosesc de asemnenea termenul pentru a exprima un ideal al unui sistem bun și
pentru a sublinia lacunele unui sistem folosit. Sharia nu este o colecție de impuneri
și interdicții nici numai un cod de le gi care prevede anumite infracțiuni. Cuprinsul
său este mult mai larg și mult mai adânc, înconjurând întregul vieții omului24.
În lumea musulmană Sharia este considerată o expresie a voinței lui Allah.
Aplicarea acesteia se bazează pe un set de îndatoriri a căror respectare îi face pe
supușii musulmani să primească favorurile divine într -o viață viitoare. Sharia a fost
definitivată la sfâșitul sec. IX, când de altfel a și apărut sub forma unor manuale
elaborate de juriști islamici.
Supusă schimbărilor surven ite după atentatele de la 11 septembrie 2001,
legislația arabă în domeniul antiterorismului încearcă să se adapteze convențiilor
internaționale antiteroriste introducând norme și măsuri care să fie în concordanță
cu legislația occidentală în domeniu. Shari a este însă izvorul legilor penale în cele
mai multe țări arabe. Iar, deși este definită de analiști și specialiști în drept o lege
fluidă, interacțiunea cu legislația europeană sau americană în domeniu dă naștere
unui câmp foarte larg de studiu și investi gare. Rezultatele acestei interacțiuni se
vor vedea în timp și vor avea cu certitudine repercursiuni în plan politic și social
putând constitui un real motor al schimbării pe calea democrației.
Dacă, pe de o parte, extremiștii fundamentaliști încearcă să -și justifice
acțiunile violente făcând recurs la Coran și la legea islamică Sharia, pe de altă parte
se înmulțesc conferințele musulmane pe tema terorismului, oameni de știință arabi
dând noi interpretări Coranului menite să contrabalanseze mesajele care în deamnă
la Jihad invocate de fundamentaliști. Spre exemplu, între 5 și 10 ianuarie 2002
Consiliul Islamic a dat publicității un comunicat în care pentru prima dată a definit
terorismul și a trasat câteva linii directoare în demitizarea acestor acțiuni crimi nale.
La sfârșitul sesiunii ce a avut loc între 5 -10 ianuarie 2002, Consiliul
Islamic25 a elaborat un document intitulat „Terorismul -Punctul de vedere al
Islamului”. Consiliul Islamic a pus accentul pe faptul că extremismul, violența și
terorismul nu au nic i o legătură în nici un fel cu Islamul. Mai mult, ei au denunțat
pericolul acestor acte cu consecințe dramatice, calificându -le drept o agresiune și o
inechitate față de individ.
„Oricine a studiat cu atenție cele două surse ale Legii Islamice (Shari’ah),
numite Cartea lui Allah (Qur’an – Coranul) și Tradiția (Sunnah) ale Profetului
Muhammad (pacea fie cu el), va descoperi că sunt lipsite de orice sugestie de
extremism, acte de violență sau terorism, care sugerează implicarea agresiunii față
de alții fără o cauză justă.

23 Chestor gen. prof.univ. dr. Andreescu Anghel și, Comisar -șef conf.univ.dr. Nicolae Radu, Jihadul Islamic,
Editura. Ministerului Internelor și Reformei Administrative București 2008, pag. 122
24 Dezbatere Organizată de Fundația Taiba, București, aprilie 2007, www.taiba.com
25 http://muslim -canada.org/fiqhcouncil.html

15 Consiliul Islamic a dorit să atragă atenția tuturor națiunilor, popoarelor și
organizații ale lumii să facă o distincție clară între Jihadul legitim împotriva
agresiunii sau a asupririi, conceput pentru a restabili adevărul și justiția, și ac tul de
violență care are ca scop ocuparea teritoriilor, și care atentează la suveranitatea
națională și la securitatea populațiilor civile, îngrozind -o și transformând -o în
refugiați26.
Potrivit Departamentului de Stat al Statelor Unite, Orientul Mijlociu și
Africa de Nord, rămâne regiunea care ridică cea mai mare îngrijorare și creează
probleme în lupta împotriva terorismului27.
Aproape toate țările din regiune au continuat cooperarea internațională în
procesul de combatere a terorismului și au întreprins eforturi de consolidare a
capacităților de combatere a terorismului și a efectelor sale. Multe țări au continuat
să ofere sprijin pentru eforturile Coaliției de instaurare a păcii și stabilității în Irak
și Afganistan. Statele Unite au continuat să ofere s prijin în întreaga regiune pentru
a-și sprijini aliații să -și dezvolte capacitatea de combatere a terorismului.
În paralel, statele din regiune și -au modificat legislația antiteroristă pentru a
se alinia războiului global antiterorist.

CAPITOLUL II

2. CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND TERORISMUL
ÎN ROMÂNIA ȘI ACTELE CONEXE TERORISMULUI

Într-o lume dominată de interese contradictorii, terorismul deturnează
drepturile și libertățiile fundamentale ale omului de la sensurile lor firești,
utilizându -le drept mo tivație pentru exacerbara naționalismului și separatismului
etnic ori religios, fapt ce a determinat acțiuni teroriste ce s -au soldat cu pierderea a
mii de vieți omenești.
Șocul produs de atentatele din 11 septembrie 2001, executate asupra unor
obiective din Statele Unite ale Americii, a constituit momentul revigorării și
revitalizarea acțiunilor brutale și sângeroase tipice terorismului care contestă cele
mai elementare noțiuni ale democrației: viața, siguranța publică, interesele omului,
securitatea nați onală. Lăsând la o parte distrugerile materiale masive și pierderile
de vieți omenești, impactul psihologic al acestor evenimente terifiante asupra
populației a fost profund, reflectându -se în creșterea semnificativă a frecvenței
unor tulburări mentale fie ele tranzitorii.28

26 Terrorism Islam's Viewpoint Reprinted from the Muslim World League Journal Jumad AI -Ula 1423 – July 2002
27 U.S. Department of State, 27 aprilie 2008, http://www.state.gov/
28 Galea S, Resni k H, Ahern J (2002) „Posttraumatic Stress Disorders in Manhattan, New Zork City after the
September 11th Terrorist Attacks’, in Journal of Urban Health, 79.

16 Aceste tragice evenimente au șocat întreaga lume și au generat schimbări
radicale pe plan internațional și construirea coaliției antiteroriste, la care au aderat
toate statele ce promovează valorile democratice ca formă globală de ripost ă, ce
poate avea succes, în fața teroriștilor.
La nivelul coaliției au fost adoptate hotărâri comune, referitoare la măsuri de
întărire a securității la nivele naționale și regionale, impunerea fermă a controlului
circulației de capital, eliminarea confide nțialității excesive asupra operațiunilor
bancare, supraveghearea comunicațiilor INTERNET și s -au configurat planuri de
cooperare, schimb de date si informații, acțiuni comune de contracarare ori alte
aspecte cu caracter preventiv.
În acest context, Români a s-a declarat din primele clipe, membră activă a
coaliției antiteroriste, împotriva flagelului mondial și a adoptat o serie de acte
normative, în concordanță cu noile cerințe existente la nivel internațional și pentru
crearea cadrului instițutional eficie nt de coordonare a acțiunilor de riposte
necesare.
În baza evaluărilor interne și interaționale, se poate aprecia ca în paralel cu
acțiunile tipice fenomenului de terorism, diferite organizații care promovează
extremisimul ori elemente ale crimei organizat e interaționale pot să -și propună
folosirea României ca zonă ideală de legatură între Orient și Occident, centrul de
greutate al operațiunilor specifice care caracterizează "ruta balcanică" mutându -se
în țara noastră.
Totodată evaluăm cu îngrijorare faptul că în ultimii ani, sub influența unor
curente occidentale, pe teritoriul României au fost "importante organizații ale căror
nuclee" promovează extremismul și exclusivismul, majoritatea fiind de origine
fundamentalism -islamic. În conexiune cu acestea ori î n mod izolat, apariția unor
diferite grupări constituite din elemente autohtone, de orientare anarhistă,
neofascistă sau legionară și acțiunile întreprinse pot constitui factori de risc la
adresa Siguranței Publice având în vedere ideologia promovată și mi jloacele
folosite pentru atingerea scopurilor propuse.
Din analizele efectuate cu privire la noile preocupări și forme de exprimare a
acțiunilor teroriste, rezultatele preliminare ale investigațiilor cu privire la
sângeroasele atentate comise de la 11 sept embrie 2001 și până astăzi soldate cu un
număr impresionant de victime omenești și pagube materiale însemnate se pot
desprinde unele concluzii și caracteristici de actualitate dintre care enumerăm:
 operațiunile au vizat acele locuri unde afluența de public la ore de vârf este
maximă și prin comiterea faptelor s -a urmărit chiar suprimarea vieții unui
număr cât mai mare de oameni.
 au fost induse consecințe și la nivelul ideologie politice.
Urmările deosebit de grave și violența modului de producere a atentate lor în
cantități mari de explozibil dispersate în zone aglomerate și detonate simultan – au
fost planificate și urmărite fără a se ține seama de consecințe, ipoteză care susține
aprecierea că s -a urmărit inclusiv inducerea temerii, panicii și fricii chiar și la
nivelul țărilor cărora le aparțineau victimele. Unele evaluări conduc la stabilirea
ipotezei că posibile acțiuni similare pot viza orice stat european implicat în

17 combaterea fermă a terorismului uman și material, iar pentru pregătirea și
realizarea o perațiunilor se poate recurge la internaționalizarea crimei organizate ca
sursă de alimentare cu resurse umane, logistică, echipamente, armament și muniție,
explozivi ori disponibilități financiare sporite. În contextul modificărilor apărute în
teatrul de război neconvențional, constituirea unei structuri fiabile de ripostă
antiteroristă, reprezintă din ce în ce mai mult o preocupare majoră, atît pentru
forțele speciale, precum Comandoul US AIR FORCE pentru Operații Speciale,
Delta Force sau Echipa de Arme și Tactici Speciale (SWAT), Brigada 44
Parașutiști din Africa de Sud, Forțele Aeropurtate sau trupele SPETNAZ din
Federația Rusă, cît și pentru structurile de profil de tip ACVILA sau Brigada Vlad
Țepeș din Ministerul Administrației și Internelor și ,nu în ultimul rînd, din cadrul
Serviciului de Protecție și Pază. 29
MIRA, în calitate de componentă activă a Sistemului Național de Prevenire
și Combatere a Terorismului s -a aliniat la efortul general de prevenire și combatere
a acestui flagel având în responsab ilitate sarcinile stabilite în baza Hotărârii
Consiliului Suprem de Apărare a Țării nr. 0067 din 17.07.2002, a Protocolului
General de Organizare și funcționare a Sistemului Național de Prevenire și
Combatere a terorismului și a Strategiei Naționale de Pre venire și Combatere a
Terorismului aprobată prin Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării nr. 36
din 05.04.2002. Este ceea ce profesorul Dan Dungaciu numește societați fără de
sens, adică societăți marcate de acest sentiment, prin sens înțelegându -se trei
lucruri: fundament, unitate și țeluri finale. Consecințele sunt că dezordinile sociale
economice sau politice deși interdependente, se înscriu din ce în ce mai greu într –
un cadru explicativ comun.30
Conform doctrinei naționale și opiniilor unor exper ți în materie, s -a
concluzionat că flagelul secolului XXI, terorismul poate fi definit în următoarea
accepțiune: reprezintă ansamblul acțiunilor și amenințărilor credibile cu acțiuni
ilegale care îndeplinesc cumulativ următoarele caracteristici esențiale:
 sunt angajate premeditat de către indivizi sau diverse tipuri de structuri
sociale motivate de concepții și atitudini radical ostile față de alte entități,
de percepția că în raporturile cu acestea s -au configurat situații intolerabile
și de voință de a ac ționa împotriva lor în modalități extreme;
 uzează de mijloace și metode violente, distructive, respectiv deprinse
programatic;
 au ca ținte directe indivizii sau factori materiali importanți pentru
susținerea vieții sociale;
 își propun în mod deliberat dise minarea pe scară largă a unor stări de
anxietate, nesiguranță, teamă și panică, sens în care sunt organizate și
derulate astfel încât să li se asigure un impact psihologic maximal și să
inducă publicului percepția scopurilor de fond urmărite, precum și
atitudini/comportamente sociale favorabile acestora;

29 Prof. Univ. Dr. Andreescu Anghel, Lt. Col. Dr. Radu Nicolae – Terorismul azi, vol. VII -X an II 2007 pag. 7
Terorismul – de la Marea Enciclopedie a Jihadului la testamentul Hamas și Al Qaida Albă
30 Dungaciu Dan, Națiunea și provocările (post) modernității, Editura Tritonic 2004, pag 487

18  au obiective explicit sau implicit politice, vizând ca finalitate, influențarea
unei entități – cel mai adesea o autoritate constituită – aflate, de regulă,
dincolo de indivizii direct afectați sau amenința ți;
 sunt derulate în afara stării de război sau în afara ariei de aplicabilitate a
legilor războiului, în caz de conflict armat.
Din punct de vedere doctrinar, ori al evaluării practice asupra unor fapte și
fenomene, care cad în responsabilitatea structuri lor abilitate ale MIRA se poate
aprecia că orice acțiune sau inacțiune care nu îndeplinește "de jure" și "de facto",
cumulativ, caracteristicile expuse, reprezintă o încălcare a legii române și
constituie fapte conexe fenomenului de terorism, iar în acest domeniu structurile
MIRA dețin rol activ și fundamental pentru combaterea și prevenirea comiterii lor.
Prin măsuri de organizare, planificare, executare și ascundere a acțiunilor,
exponenții veroși ai preocuparilor criminale urmăresc: destabilizarea instit uțională
și perturbarea funcționării autorității. În fapt, se urmărește realizarea unor obiective
specifice care să genereze sau să favorizeze determinarea autorităților statului, să
dispună, să renunțe sau să influențeze luarea unor decizii în favoarea in teresului
personal ori a membrilor grupărilor criminale cu maniere de exprimare excesiv de
violente și brutale.
Acțiunile grupărilor criminale pot fi îndreptate totodată înspre destructurarea
socială ca formă de nerespectare a ordinii și siguranței publice .
Prin comiterea faptelor se urmărește și se atentează grav asupra factorilor
umani specifici și nespecifici, a factorilor materiali, precum și a unor simboluri și
valori naționale care induc nemulțumire, nesiguranță, dezbinare sau alte vătămări
ale inter eselor cetățenilor, istoriei și culturii naționale.
Prin complexitatea unor operațiuni, diversificarea modurilor de comitere a
faptelor conexe terorismului și consecințele grave generate de acestea induc
teamă, anarhie, teroare, panică în rândul cetățeni lor.
Fiind săvârșite preponderent cu violență, infracțiunile produc stări de
neliniște ori nesiguranță în rândul populației autohtone ori a celor de alte
naționalități, aflate sub o formă sau alta în România.
Primordial, nevoia continuă de fonduri determin ă grupările interesate de
comiterea unor acțiuni de natură financiară care să susțină logistic actele
infracționale propriu -zise.
Pentru aceste scopuri, colectarea de fonduri direct sau indirect sau orice alte
operațiuni financiar -bancare constituie un dez iderat pentru atingerea căruia
organizarea și implicarea rețelelor specializate se face minuțios și gravitează în
jurul unor afaceri legale.31 Indiferent de sorginte, orice ideal necesită adepți și
crearea unui mediu structural – doctrinar tipic dezvoltat p e mai multe sensuri în
care recrutarea de noi membrii are la bază impunerea unor idei, conceptii sau
atitudini folositoare liderilor pentru susținerea cauzei.

31 Costa Maria Antonio, director executiv Biroul Națiunilor Unite pentru Droguri și Infracțiuni
Conferința internațională Trafic: Infracționalitate Trans Națională și terorism Internațional, Consiliul Consultativ
Internațional Științific și Profesional al Programului de Justiție Penală (ISPAC), Courmayeur, Italia, 6 dec embrie
2002.

19 La baza oricărui obiectiv propus, informația reală este granița dintre reușită
și eșec.
Așadar, se insistă în analizarea și studierea punctelor vitale ce pot fi atacate,
în culegerea și deținerea în scopul transmiterii, ori punerea la dispoziție de date și
informații despre obiective vizate de către grupările extremiste, monitorizarea
permanentă a v ictimelor și a acțiunilor structurilor de aplicare a legii, conexări cu
alte grupări, etc.
În cadrul acțiunilor criminale complexe, anumite grupări au rolul sectorial de
a facilita intrarea sau ieșirea din țară a exponenților criminali, a unor conducători
de celule sau alte persoane cu roluri distincte, înlesnirea circulației ilegale ori
facilitarea accesului în zonele obiectivelor vizate, având ca acoperire identități
fictive, calități false atribuite ori alte mijloace de deghizare și disimulare a
prezente i.

2.2. Strategia națională de combatere a acțiunilor conexe
terorismului

În domeniul prevenirii și combaterii terorismului și a acțiunilor conexe
acestuia, MIRA exercită atribuții legale prin structurile componente armonizând și
integrând sarcinile și r ăspunderile concrete ale Inspectoratului General al Poliției
Române, Comandamentului Național al Jandarmeriei, Direcției Generale de
Evidență Informatizată a Persoanei, Inspectoratului General al Poliției de Frontieră,
Inspectoratului General al Corpului P ompierilor Militari și Comandamentului
Protecției Civile și ale Direcției Generale de Informații și Protecție Internă, potrivit
competențelor legale atribuite prin lege, ordine și instrucțiuni ori alte documente cu
caracter normativ.
În etapele și demersur ile procesului de elaborare a strategiei și de
operaționalizare a acesteia, au fost avute în vedere trei principii de bază:
 principiul deplinei legalități, care stipulează exercitarea atribuțiilor numai cu
respectarea strictă a prevederilor constituționale și a legilor în vigoare,
precum și a tratatelor și convențiilor internaționale la care România este
parte;
 principiul prevenirii savârșirii de acte teroriste, ori acțiunilor conexe
acestora, care consacră caracterul prioritar și imperativ al necesității
identificării și înlăturării în timp util a premiselor de apariție în raza de
acțiune a instituțiilor sistemului, a unei amenințări din competență,
indiferent de sorginte, forma de manifestare sau ținta vizată;
 principiul complementarității și coerenței în cooperare, care impune
structurilor abilitate, ca în condițiile păstrării propriilor identități funcționale,
în conformitate cu prevederile cadrului legal, să se interrelaționeze în cadrul
sistemului.

20 CAPITOLUL III

3. DETERMINISMUL TEHNOLOGIC ȘI SOCIET ATEA
CONTEMPORANĂ

3.1. Introducere

Tehnologia are un rol important în existența massmedia și ea poate să aibă
un rol conducător în perspectiva schimbării sociale – înnoirile din tehnică,
invențiile cu efect determinant în societate. Acesta este determini smul tehnologic.32
Impactul tehnologiei asupra societății depinde de circumstanțele sociale
menționate. Deceniul 8 a fost marcat de explozia de videorecordere. Deceniul 9 a
stat sub semnul televiziunilor private în Europa de răsărit și al sateliților de
telecomunicații, iar deceniul care a urmat a fost a digitalizării. Desigur că scopurile
comerciale îi fac pe producători să opteze pentru o tehnologie mai puțin
performantă, dar mai ieftină. Criteriile sunt cele comerciale.33
În lume există trei sisteme: NTSC, PAL și SECAM, în care programele sunt
prelucrate înainte de a fi difuzate, fiecare fiind incompatibile cu celelalte două.
Astfel piețele de programe au la îndemână mai degrabă filmul decât video.
Sistemul NTSC este sistemul american, care a fost preluat d e Canada,
Columbia, Peru, Venezuela.
Sistemul SECAM este sistemul francez și a fost preluat de URSS, fostele țări
comuniste aflate sub influența zonei electronice din centrul și estul Europei și de
Libia, Egipt, Arabia Saudită.
PAL este sistemul german car e a fost preluat de Brazilia, India, China,
Spania, Anglia, Suedia, Norvegia, Italia, Australia, Algeria și Africa de Sud.
Există însă standarde și norme, care intervin în sistemul de prelucrare a
imaginilor, standardele reprezentând camere de luat vederi, pe când normele se
referă la modul de transmitere. Important este că diferențierile în alegerea unui
standard sau a unei norme reprezintă în fond o măsură de protecție. De asemenea,
nu se poate nega importanța zonală a tehnologiei, aceasta schimbând inter acțiunile
în contextul social, politic și economic la un moment dat. Tehnologiile noi
construiesc în profunzime în serviciile mass -media.
Exemplu: Transmisiunile prin satelit aduc servicii imense: calitative,
ridicând valoarea emisiunilor de televiziune, r adio, telefonie, fax, televiziunea prin
satelit fiind mai ieftină decât cea hertziană. Deci prin intermediul unui satelit
geostaționar amplasat la Ecuator se acoperă 40% din suprafața terestră și cu un
singur emițător, care este satelit. Rețeaua terestră a re sute de emițătoare locale la
50 km unul de altul.

32 Staudenmaier, S.J., John M. , "The Debate over Technological Determinism", echnology's Storytellers: Reweaving
the Human Fabric , 1985
33 Spinei E. Angela, Teorii ale categorizării lumii și practici ale comunicării, Ed.Lumen 2006, pag.17

21 Înainte de utilizarea sateliților se construiau numeroase turnuri de televiziune
care depășesc 300 de metri înălțime.
Costurile de închiriere pentru transmiterea unui canal de televiziune prin
satelit pe timp de un an de zile sunt de peste 40 de ori mai mici decât dezvoltarea
unui sistem de transmisie a aceluiași canal, pe cale hertziană, pe teritoriul
României.
În SUA, datorită dezvoltării sectorului mass -media, costurile de transmitere
prin satelit sunt mai mici decât în Europa.
Rețelele de cablu sunt foarte dezvoltate în SUA, 1/2 din familii sunt
racordate, recepționând peste 50 de programe. În schimb, în Africa și Asia
majoritatea populației nu are acces la mass -media.
Folosirea tehnologiei de vârf în mass -media aparține de cele mai multe ori
deciziilor politice.

3.4. Studiu comparativ – modelul european și modelul
american de televiziune

Două perspective s -au impus discuției politice și academice. Primă este cea
care vede emisiunile ca serviciu public nei nteresat de profit, iar a doua este cea
după care servirea audien ței se face cel mai bine în cadrul unor întreprinderi
comerciale. După părerea lui David Barrat, în practică, amândouă sistemele
coexistă în cele mai multe țări.
Statul n -a părăsit interesul pentru rețelele de difuzare nici chiar în acele țări,
ca SUA, în care gândirea comercială e pe primul plan. În fiecare țară, statul a
încercat reglarea emisiunilor prin alocări de frecvențe statiilor și prin încercarea de
a se asigura c a nici un grup sau c ompanie să nu câștige monopolul.
În ultimii ani, balanța argumentelor s -a înclinat în favoarea modelului
comercial, realizându -se, mai întâi, o schimbare ideologică în favoarea ideii
comerciale. Mai apoi, tehnologia nouă a depășit limitele tehnice ale medi ilor
convenționale. Modelul comercial a învins. Dezvoltarea tehnologiilor de
comunicare a încurajat ideea că se vor crea condiții pentru o nouă renaștere
economică.
Însă nu trebuie să ne facem iluzii, așteptând totul de la modelul comercial.
Acest sistem, care a existat într -o formă aproape exclusivă în SUA până prin anii
'60, a făcut ca piața să fie dominată de puține companii, împiedicându -se formarea
altora noi prin inaccesibilitatea la tehnologie. În America, singura provocare la
acest oligopol a fost a pariția rețelei publice. Deplasarea de la o extremă la alta nu e
o soluție viabilă.
Criteriile de caracterizare a unei instituții de radio sau televiziune se schimbă
în fiecare epocă. Lung timp, modul de finanțare sau regimul de proprietate a fost
singurul criteriu de distincție pentru auditorii de programe. Astfel, radiourilor sau
televiziunilor europene finanțate aproape exclusiv prin taxe de abonament și de
stat, li se spunea "publice” , statul exercita, direct sau indirect, monopolul de
difuzare a progra melor. Pe de altă parte, li se spunea "private” radiourilor sau

22 televiziunilor nord -americane, care absorbeau din publicitate majoritatea
resurselor. Statul se mulțumea să acorde întreprinderilor private dreptul de a utiliza
benzile de frecvențe.
Calitățil e serviciilor publice erau recunoscute ca fiind superioare celor ale
serviciilor private. Serviciile publice izvorau din politici culturale voluntariste, care
ofereau "programe de calitate", singurele capabile de a educa publicul fără a
renunța la informaț ie și distracție.
Neajunsul lor e că pot cădea sub controlul exclusiv al celor ce au avut
inițiativa și guvernează. Televiziunile "private" sunt mai prompte în a garanta o
bună informare, însă se pot alinia unui gust mai puțin exigent, ales pentru a cuceri
o mai mare audien ță.
Aceste moduri de distincție nu mai contează de mult timp în democrațiile
occidentale; probabil în estul Europei mai sunt încă valabile. Astăzi contează
gradul de concuren ță, configurarea și capacitatea rețelelor ce permit transmiterea
de imagini de la sursă la destinatari. Pretutindeni frica statului față de scăparea de
sub control a televiziunii a fost învinsă, criteriul performanței având prioritate.
Datorită existenței anumitor grupuri și dezvoltării tehnologice, se pot crea
televiz iuni tematice, specializate doar pe un anumit domeniu de interes. În anii '90
a apărut televiziunea culturală, cum e cazul canalului franco -german Arte. Dar
televiziunea culturală e consacrată unui "apartheid ineficace", televiziunea
generalistă constituin d un liant social dintre cele mai bune. Existența unor
televiziuni tematice, închide fiecare grup de cetățeni într -un ghetto al specializării
sale, atomizând corpul social. De asemenea, televiziunea europeană este, după D.
Walton, un "mit tehnocratic pseud o-unificator".
Televiziunea culturală și cea europeană vor însemna, după autorul studiului
intitulat "Eloge du grand public", riscul unei respingeri agresive și al unor reacții
naționaliste.
În anii '70, în SUA apăruseră instalații de transmitere prin sate lit, fiind
folosite de diferite societăți de televiziune care retransmiteau emisiuni în alte părti
ale Uniunii sau societăților prin cablu. S -a pus atunci problema legalității
recepționării acestor emisiuni în mod individual. Recepția nu era considerată
ilegală, dar nici nu era aprobată de vreo lege.
În octombrie 1979, Federal Communications Commission (FCC) a decis că
stațiile particulare de recepție a emisiunilor transmise direct prin satelit să poată
funcționa liber, fără nici o autorizare din partea guv ernului. Dreptul de a recepționa
orice, pornind de la principiul că "orice semnal ce vine din cer și cade în grădina
mea devine proprietatea mea și este la latitudinea mea dacă vreau să -1 folosesc sau
nu, a câștigat și în Europa. Curtea de Justiție a Consi liului European, cu sediul la
Strassbourg a decis, printr -o hotărâre din 1990, că "recepția tuturor sateliților și a
programelor este liberă". Majoritatea țărilor urmează același exemplu; dar există și
excepții. Astfel, autoritățile iraniene au decis, în a prilie 1995, interzicerea folosirii
antenelor de satelit de către persoane individuale.
Parlamentul European a votat la mijlocul lunii februarie 1996 o lege care
obliga toate televiziunile (publice și private) din țările membre ale Uniunii

23 Europene să tran smită în proporție de cel puțin 51% producții (filme, spectacole
etc.) europene. Prevederea aceasta a fost cerută de regizorii și producătorii de
filme, nemulțumiți de invadarea pieței de produse americane. Deși inițiatorii au
considerat -o o garanție pentr u păstrarea identității culturale, reprezentanți ai audio –
vizualului din SUA au considerat -o "protecționistă". Nemulțumirile au venit mai
ales din partea Asociației Televiziunilor Comerciale Europene, care au criticat
mentalitatea dirijistă.
Pe termen lung , astfel de legi pot duce la tendințe de provincializare a
culturii europene, nesupusă concurenței reale cu industria mondială.
Monopolul aproape exclusiv al informațiilor este deținut de patru mari
agenții de informații: AFP, Associated Press și UPI, care au filiale în toate țările
lumii. Cantitatea de informații trimise de aceste agenții, din metropole spre restul
țărilor lumii, e de câteva ori superioară celor care iau drumul invers. Majoritatea
mass -mediei din lume e abonată la aceste agenții, transmițâ nd, în consecință,
informațiile așa cum le concep marile agenții. Se ajunge astfel la situația în care
multe țări sunt dependente de informațiile altora.
Deci opiniile publice din unele țări mai sărace află mult mai mult despre
țările bogate decât despre c ele de condiția lor; informația e eminamente verticală,
în defavoarea celei orizontale. Țările bogate cunosc foarte puține despre cele mai
sărace, aflând de existența lor mai ales în caz de catastrofe, lovituri de stat, crime
etc. Colonizarea din trecut se perpetuează, transferându -se în sfera spiritului. E
interesant de văzut că, țări care erau apropiate de Moscova, ca Algeria și Yemenul
de Sud, importau majoritatea programelor pe care le difuza televiziunea din SUA.

CAPITOLUL IV

4. TERORISM ȘI MASS -MED IA

Problema pe care o ridică terorismul cercetărilor din domeniul comunicării
constă în faptul că el este un act de comunicare camuflat34: vizând să obțină ceva
de la adevărata să țintă (guvernul unei anumite țări sau un organism internațional),
terorismul lovește o altă țintă (individul anonim) sperând ca ecoul mediatic al
atentatului să deplaseze raportul de forțe. „Ecoul mediatic este, deci, un element
structural major în acțiunea teroristă afirmă profesorul universitar Jean -François
Tétu de la Institutu l de Studii Politice din Lyon. Care este deci, relația dintre mass –
media și teroriștii (autorii violentelor) și relația dintre mass -media și stat într -un
spațiu public atins de terorism? Aceasta este întrebarea fundamentală care se pune
astăzi cu acuitate în contextul dezvoltării dramatice a fenomenului terorist.
Numărul doi al AlQueda din Irak Al Zarkawi35 a declarat în mai multe rânduri:
„Cu cât e baltă mai mare de sânge, cu atât e corpul de literă mai mare pe prima

34 Garcin-Marrou Isabelle și TETU Jean -François , A doua Intifadă și Terorismul, versiunea 1 -25 iunie, Anuarul
francez de Relații Internaționale, Bruylant, Bruxelles 2009
35 Brissard Jean -Charles, op.cit., pag. 23

24 pagină a ziarelor", intensificând și mai mult dezbaterea specialiștilor pe această
temă. Pe de altă parte, Marea Britanie confruntată ani în șir cu IRA a lansat prin
vocea Doamnei de Fier Margaret Thatcher36 o formulare explicită a acestei
concepții: „teroriștii se hrănesc din oxigenul mass -media ". Argumentul se bazează
pe o presupunere foarte putenică care asociază interesul mass -media cu cel al
teroriștilor și care postulează relații fructuoase între cei doi actori. Spre exemplu, în
1998 în cursul deplasării făcute în Afganistan am putut constat a mecanismul
extrem de bine pus al apropierii de ziariștii aflați în zonă. În baza acestei apropieri
jurnaliștilor li se ofereau pe ascuns așa numite mici servicii, facilități, cum ar fi
interviuri cu comandanți talibani, posibilitatea unor cadre filmate c hiar pe linia
întâi a frontului, exclusivități privind fotografierea unor capturi de război sau chiar
intervievarea unor prizonieri. Lucrurile erau abil coordonate, de asemenea manieră
încât la final ziariștii, fericiți că au reușit să ajungă în zone în ca re nu mai fusese
nimeni, difuzau orice li se punea la dispoziție. Fotografiile realizate în 1998 pe
linia întâi a frontului taliban de la Kabul au făcut înconjorul mediei europene. Doi
jurnaliști români s -au fotografiat cu luptătorii talibani pe linia întâ i a frontului în
timp ce aceștia țineau în mâini materiale promoționale ale principalului cotidian
din România. În consecință datorită prieteniei cu care au fost înconjurați spre
deosebire de ceilalți șase jurnaliști americani, japonezi și sud -coreeni căro ra li se
permisese accesul în Afganistan materialele publicate în presa românească au fost
de-a dreptul elogioase la adresa eroismului talibanilor și a justeței cauzei lor. E
adevărat, aceasta se întâmpla în 1998. Reportajele care au constituit o premieră în
Europa, era pentru prima oară când doi ziariști europeni reușiseră să pătrundă în
intimitatea mișcării talibane. Rigorile impuse de către aceștia au făcut ca simpla
prezență alături de ei să fie considerată drept o uriașă realizare jurnalistică,
nemaic ontând informațiile orientate care le erau servite în scop propagandistic.
Rezultatul a fost mult peste așteptările celor care au oferit acces în zone dificile
jurnaliștilor români. Evenimentul Zilei, cotidianul care vindea cele mai multe
exemplare în Rom ânia a titrat pe prima pagină timp de o săptămână, cu mențiunea:
exclusivitate, premieră în Europa: talibanul, frate cu românul! Fotografia care
deschidea ziarul era tocmai cea în care talibanii de pe lina întâi a frontului făceau
publicitate ziarului din România.37
Michael Wieviorka și Dominique Wolton38 explică cum fiecare actor 1 -ar
ajuta pe celălalt să depășească tendința inițială de a acționa. În această interpretare,
relația dintre mass -media și terorism se bazează deci, pe principiul interesului
recipr oc. Pe de -o parte, transgresiunea violenței, șocului evenimentului, teama,
sentimentul de amenințare și iraționalul, iar pe de altă parte, vizibilitatea și la
limită legitimitatea spectacolului pe care o împrumută canalele de comunicare
indispensabile fun cționarii societăților democratice." „Mass -media ar avea în acest

36 Margaret Thatcher, Discursul în fața Asociației Americane a Avocaților, 15 iulie 1985, Arhiva Thatcher
http://en.wikiquote.org/wiki/Margaret_Thatcher

37 Foto 7 – Linia întâi a frontului, la 20 km de Kabul, noiembrie 1998, foto – Bogdan Eduard
38 Wieviorka Michel, Wolton Dominique – Terrorisme a la une: media, terrorisme et democratie, Gallimard, 1987,
p.130

25 fel nevoie de violență, printre altele, pentru a -și crește vânzările în rândul
cetățenilor înnebuniți, însetați de informație în timp ce autorii terorismului ar
utiliza mass -media pentru a d a acțiunii lor o legitimitate discursivă și pentru a
conferi motivațiilor lor o încărcătură mai mare în spațiul public. Artizanii acestei
teorii pornește de la principiul că massmedia are nevoie de neașteptat și de
diversitate pentru a -și alimenta discursu l, pentru a dista o opinie avidă de noutate
aflată dincolo de orice legitimitate democratică. În același sens, teroriștii ar acționa
vizând doar publicitatea mediatică, acțiunile lor fiind astfel încât să fie cunoscute
de un număr cât mai mare de oameni în funcție de date și de locuri, specifice sau
„puteri simbolice". Terorismul plasează mass -media în mijlocul dificultăților pe
care le întâmpină o democrație confruntată cu violența. Situația decurge logic din
presupozițiile tezei complicității și concură l a o largă răspândire a acestei explicații
implicite care presupune într -adevăr din cauza circumstanțelor că teroriștii și mass –
media să fie aliați eficace totuși în co -determinarea impactului acțiunilor violente,
afirmă conf. Univ. Dr. Isabelle Garcin -Marr ou, autoarea volumului „Media US
Terorism"39. În sprijinul acestei teze, vin și descoperirile recente cu privire la
finanțarea unor posturi importante de televiziune și radio de către investitori
cunoscuți ca fiind implicați în rețele teroriste internaționa le. Spre exemplu,
Procuratura Italiană anchetează la București un caz în care este implicat numărul 1
al temutei organizații criminale Cammora din Palermo. Printre alte activități,
mafiotul sicilian finanța și o publicație din București. Este cunoscut fapt ul că
organizația criminală Cammora finanțează grupări teroriste ca PKK sau ETA40. De
partea cealaltă se află o concepție contradictorie, și anume aceea că mass -media,
bulversate de terorism, pot fi determinate să se încline spre o poziție de dependentă
fată de stat, aceasta nefiind mai confortabilă decât o eventuală complicitate.
Concepția de mass -media complici ai teroriștilor maschează astfel o altă concepție
care invocând necesitatea de protejare a democrației „fragile" în fata terorii, tinde
să facă din mass -media complici, voluntari sau forțați ai statului, spune conf. Univ.
Dr. Isabelle Garcin -Marrou. Ea susține că în fa ța violen țelor, statul ar propune un
discurs care să incite mass -media la a intra în sistemul generalizat de luptă
antiteroristă. Mass -media ar trece sub controlul autorităților care ar rămâne
începând din acel moment singura instanță de discurs autorizată. „Solidaritatea
democratică" ar conduce astfel mass -media la practicarea unei forme de
autocenzură care poate fi înțeleasă de asemene a ca un control indirect aplicat
discursului mass -media de către stat. Dintr -o necesitate de a nu emite un discurs
complice teroriștilor mass -media a ajunge la o nevoie de cooperare este mult mai
răspândit decât ar vrea massmedia să se creadă.
Complici ai terorismului sau agenți ai statului, mass -media se află în centrul
crizelor teroriste care amenința democrațiile. Actul terorist vizează dincolo de el
însuși. În acest sens, el este de asemenea un act de comunicare. Întrebarea este cum
poate mass -media a c ărei acuitate ține în esență de ordonarea discursului să

39 Garcin -Marrou Issabele – Media US Terorism , Ed.Tritonic, aprilie, 2005, p.26
40 Dr. Sartori Paolo – Atașat de Interne al Ambasadei Italiei în Emisiunea Caracatița, ALFA TV Baia Mare, aprilie
2004, Premiul Clubului Român de Presă, martie 2005

26 ilustreze această comunicare realizată prin violență. Această întrebare ar putea
rezuma dificultățile întâmpinate de mass -media în fața unui fenomen care neagă
orice dimensiune discursivă și își baze ază eficacitatea pe un pur raport de forțe
chiar și în cazul unui raport de forțe în reprezentare simbolică41. Maurice
Mouillaud și Jean -François Tétu arată că titlurile informează, adică orientează
lectura spre ceea ce urmează. Este elocvent în acest sens exemplul reporterilor de
la Evenimentul Zilei aflați în Afganistan. În aceeași notă se înscrie un fapt petrecut
în Kuweit în timpul războiului din Irak. Cei mai mulți jurnaliști prezenți în zonă
știau că în spatele acțiunilor de rezistență irakiană de sorg inte teroriste se aflau
lideri spirituali șiiți. După mai multe zile de tatonări și întâlniri cu intermediari
majoritatea fost studenți palestinieni în România , am fost introdus la un asemenea
lider aflat în exil. Acesta era înconjurat de mai mulți discipo li care mă priveau
ciudat . Liderul mi -a acordat un interviu. Faptul că mă acceptase și că puteam sta
față în față cu el era considerată cea mai mare realizare. Nici nu mă mai interesa
foarte mult ce urma să spună. Titlul materialului bombă apărut a doua zi ,
binențeles în exclusivitate era: “liderul șiiților din Kuweit îi sfătuiește pe români:
dacă vreți să fiți fericiți trebuie să deveniți șiiți!”42

4.2. Terorism și mass -media: limbaj

Limbajul în care media raportează și discută organizațiile teroriste
insurgente și acțiunile lor este extrem de important, deoarece acela pe care îl
adoptă de multe ori va stabili parametrii pentru discursul public. Frazeologia și
terminologia teroriștilor răzvrătiți și a funcționarilor guvernamentali sunt, în
general, diame tral opuse, astfel încât mass -media este forțată să adopte, fie de la
unii, fie de la alții, un cuvânt sau o frază, care, la rândul lor, vor deveni mijlocul
acceptat pentru a exprima ideile în forul public.
Prin urmare, în momentul în care organizația te roristă sau anti -teroristă
induce mass -media să accepte nomenclatura să, obține deja o importantă victorie
psihologică. Cele mai multe studii despre relația dintre terorism și mass -media s -au
axat pe răspunsul dat de mass -media cu ocazia incidentelor teror iste43. Ele au
ajuns, în general, la concluzia că relația dintre terorism și mass -media este
„simbiotică”, în sensul că organizațiile teroriste insurgente folosesc mass -media ca
pe o conductă pentru mesajul lor politic, pentru a fi audiat de către publicul țintă și,
în același timp, furnizează știri senzaționale pentru media. În plus, cele mai multe
dintre studiile anterioare s -au axat fie pe aspectele juridice și politice, fie pe cele
psihologice ale relației dintre mass -media și terorism, ignorând în mare măsură alte
metode de analiză.

41 Garcin -Marrou Issabele, op.cit., p.37
42 Bogdan Eduard – Gardianul, 6 aprilie 2003, p.4
43 Nacos Brigitte, Terorism și media , Columbia University Press, New York, 1994,pg 68

27 4.3.1. Progresul tehnic al mass -media și evoluția istorică a fenomenului
terorist

Legătură dintre terorism și mass -media reprezintă un rezultat al evoluțiilor
ultimului secol, îndeosebi în ceea ce privește progresul mijlo acelor de comunicare
de masă. Odată cu pătrunderea în existența de zi cu zi a radiolului, televiziunii și,
mai nou, a Internetului, realitatea a depășit condiția de “povestire”, așa cum se
întâmpla cu presa scrisă. Realitatea stă, de la a doua jumătate a s ecolului XX, sub
semnul “transmisiei în direct” a televiziunii. La rândul lor, comunicațiile prin
satelit se fac “vinovate” de anularea distanțelor, Terra tinzând să devină tot mai
mult, un “sat planetar”.

4.3.3. „Vizibilitatea” actelor teroriste – depend entă de mass -media

Se poate spune însă că terorismul este condiționat de lucru: nevoia de
publicitare a atentatului. O mișcare teroristă câștigă prestigiu prin simplul fapt că
mass -media raportează incidentul, oferindu -l publicului ca subiect de analiză. Mai
mult, atunci când mediile de informare, din motive diverse, decid să supraliciteze
semnificația incidentului, grupurile teroriste capătă credibilitate; platforma lor
politico -ideologică este făcută publică, dezbătută; nu în ultimul rând, cauza lor
ajunge (și nu de puține ori), să fie asumată de diverși indivizi prin simpla exercitate
a dreptului la liberă expresie.
“Dacă publicului i se va vorbi despre terorism, atunci cauza teroristului va
căpăta atenție. Acest lucru nu justifică afirmația potrivit că reia lipsa știrilor va
însemna lipsa terorismului, însă are implicații asupra modului în care jurnaliștii se
raportează la terorism.”44
Această nevoie a publicității, pe care doar prezența mass -media o poate
satisface, induce de multe ori o direcționare cla ră a atacurilor. Țintele devin, astfel,
obiectivele cu valoare de simbol, cum s -a întâmplat în cazul atentatelor de la 11
septembrie 2001: World Trade Center din New York reprezenta “inima”
economiei americane, în timp ce Pentagonul – emblema puternicei ar mate
americane. [WTC a mai fost ținta unui atac similar, la 23 februarie 1993 (șase
morți și peste 1.000 de răniți); tot un obiectiv simbolic a fost și atentatul asupra
ambasadei Israelului din Buenos Aires, aruncată în aer în martie 1992 (29 de
morți)…]
Însă nu numai clădirile oficiale pot fi ținta unui atac terorist. Tehnologia
însăși, cu toată infrastructura pe care o presupune, a devenit, la nivel simbolic, o
țintă agreată de teroriști. În 1997, expertul în terorism Robert Kupperman, la acea
vreme șef al Agenției Americane pentru Controlul Armelor și Dezarmare, avertiza
că ponderea tot mai mare a tehnologiei în viața societății schimbă radical natura
amenințării teroriste:
“Aeronavele comerciale, conductele de gaze naturale, rețeaua de alimentare
cu en ergie electrică, sondele de petrol, computerele care adăpostesc datele

44 BBC , Producers Guidelines , cap. 8, Broadcasting and Terrorism (document de uz intern, ediția 1995)

28 agențiilor guvernamentale și ale firmelor particulare sunt exemple de ținte
preferate pentru sabotaje, a căror distrugere ar avea efecte conexe de o intensitate
cu mult mai mare decât c ea presupusă doar prin pierderea lor… Cu treizeci de ani
în urmă, teroriștii nu ar fi putut conta pe această extraordinară pârghie de acțiune
“.45

CAPITOLUL V

5. JURNALISM CU SAU FĂRĂ LEGE.
NORME ȘI CODURI DEONTOLOGICE

5.2. Moduri de organizare a jurna liștilor și atitudinea lor în caz
de conflict

Codurile de deontologie a informației au proliferat în ultimii ani în toate
țările Europei și în toate democrațiile. Jacques Leprette și Henri Pigeat46 în
excep ționala lucrare „Etică și calitatea informaț iei " spun că anumiți critici atribuie
deontologiei un motiv mai puțin edificator și anume acela de mijloc, pentru jurnal
și jurnalism, de a apărea într -o lumină mai favorabilă și mai responsabilă adesea cu
cel mai mic preț și în realitate fără angajament formal ori sanc țiune în caz de
abatere.
Exist ă coduri internaționale, naționale sectoriale sau specifice oricărui organ
de presă.

5.2.1. România

În România nu exist ă o lege a presei, ea fiind abrogat ă în 1990. Mecanismul
de autoreglare este reprezentat d e statutul jurnalistului și de codul deontologic
adoptat la Convenția Organizațiilor de Media de la Sinaia în perioada 9 – 11 iulie
2004. În 2009 a fost adoptat Codul Deontologic unic pentru mass -media în cadrul
Convenției Organizațiilor de Media.47 Totuși consisten ța acetui demers susținut de
Clubul Roman de Presă este extrem de scăzută. El nu se regăsește în atitudinea de
zi cu zi a presei rom ânești. Activitatea din audio -vizual este reglată de către
Consiliul Național al Audio -vizualului, instrument polit ic compus din 13 membrii
care au funcții de secretar de stat în guvern.
Jurnalistul roman în zonele de conflict se confrunt ă cu mari dificultăți legate
în primul rând de susținerea financiară din partea instituțiilor pe care le reprezintă.
Prea puține ziar e sau posturi de televiziune își pot permite sau sunt interesate să
sprijine financiar astfel de demersuri. În timpul războiului din Irak întreaga media

45 Kupperman Robert, Facing Tomorrow’s Incident Today , Washington, D.C., US Department of Justice, 1977, citat
în Grant Wardlaw, Political Terrorism , Cambridge University Press, 1989, p.8
46 Jacques Leprette , Henri Pigeat – Etica si calitatea informatiei, Ed.Gramar 2005, pag.23.
47 Hotnews, sâmbătă 24 octombrie 2009

29 româneasc ă a avut în zon ă 2 reporteri TV și un singur jurnalist de pres a scrisă.
Practic jurnalismul ro mânesc nu exista în zonele de conflict, media alimentându -se
cu știri de pe agențiile de pres ă sau cu imagini preluate de la televiziunile
americane în special CNN. De cele mai multe ori jurnaliștii care vor să ajungă în
zonele de conflict apelează la spon sori așa încât de la bun început demersul este
alterat. Normele codului deontologic, devin o utopie.

5.3. Codurile deontologice ale jurnaliștilor islamici

Zona Islamului cuprinde 19 națiuni și două sisteme deontologice de presă.
Un exemplu elocvent îl re prezintă Turcia. Deși considerată o presă care se bucur ă
de o mare libertate de exprimare . juranalismul turc s -a confruntat în ultimii ani cu
probleme deosebite, ea a fost amenințată de presiuni , autocenzur ă, violen țe
polițienești și asasinarea unor jurnal iști. Aceste atingeri denunțate frecvent s -au
petrecut cu ocazia evenimentelor ce ating direct sau indirect cele două principii ale
Turciei kemaliste, integritatea teritorială (chestiunea kurdă și laicitatea islamismul
politic).
În ultimii ani în întregul Orient Mijlociu au apărut puternice instrumente
media finanțate de companii americane și care țin la curent întreaga planetă despre
evoluția conflictelor din zonă. Postul de televiziune AI Jazeera este un exmplu
elocvent în acest sens.
Codurile deontolog ice ale jurnaliștilor islamici reprezintă o incursiune
practic în istoria și tradiția popoarelor arabe. Aceste coduri mai puțin cunoscute au
constituit și continuă să reprezinte subiecte vii de dispută în mediile occidentale.
Pentru cei mai mulți aceste co duri sunt de neînțeles fiind puternic impregnate de
spiritul religios. Mai trebuie precizat faptul că aceste coduri sunt obligatorii,
nerespectarea lor putând aduce pe lângă oprobiul public și excluderea pe viață din
breasl a jurnaliștilor, dar și consecinț e penale. De asemenea, în codurile
deontologice, islamice se simte puternic influența politicului.

5.4. Rusia – Convenția Antiteroristă -cel mai interesant set de
reguli care reglementează relația mass -media -stat-terorism

Rusia este prima țară di n lume care a elaborat reguli de conduită pentru
Mass Media în cazul unor acte de terorism și a operațiunilor contra -teroriste".
Aceste reguli au fost adoptate în anul 2003 și reprezintă un pas extrem de
important pe drumul sinuos al relației mass media – terorist. Argumentul
Convenției Antiteroriste48 este necesitatea unei discuții deschise a problemei
teroriste la care Mass media trebuie să fie parte activă: „Pentru a oferi informații
demne de încredere societății mass -media a re dreptul și datoria să parti cipe la o
discuție deschisă pe problemă terorismului, și este obligat ă să informeze societatea
despre cursul operațiunilor de contra -terorism, să efectueze anchete și să comunice

48 CPJ – Attack on the Press 2003: Russia. http//cpj.org/2004/03/attacks -on-the-press -2003 -russia.php

30 informații reale oamenilor despre problemele reale și conflictele existente. Suntem
încrezători că amenințarea terorismului nu trebuie să fie folosită ca o scuză sau ca
o justificare pentru impunerea de restricții ale drepturilor mass – media la libertatea
de opinie. În același timp, conștientă de pericolul asociat cu terorismul, pr ecum și
responsabilitatea de a lucra cu informații în aceste condiții, ne fac să considerăm ca
necesară adoptarea în mod voluntar a următoarele reguli de conduită pentru mass –
media și angajarea fermă a acestora că se vor ghida după aceste reguli în c azul u nei
situații de acest gen.

CAPITOLUL VI

6. TERORISMUL ȘI MASS MEDIA ÎN ROMÂNIA

6.1. Considerații generale

După 1989, presa românească a cunoscut o dezvoltare explozivă, care însă
din păcate nu a adus și o creștere calitativă a acesteia. Peste noapte, peisajul
mediatic s -a îmbogățit cu sute de publicații de diverse genuri, iar câțiva ani mai
târziu a fost rândul audio -vizualului românesc să parcurgă o expansiune fără
precedent. S -a creat astfel o situație paradoxală. Practic, dintr -o dată s -au creat mi i
de locuri de muncă care nu putea fi ocupat e de personal calificat. După cum se știe,
în România, până în 1989 există o singură instituție care forma jurnaliști, și anume
Academia Ștefan Gheorghiu. Absolvenții acesteia au ocupat în primii ani după
revoluț ie funcțiile de conducere din cadrul ziarelor sau a televiziunilor. Masa
corpului jurnalistic s -a făcut peste noapte, de multe ori la întâmplare. Mai mult
decât atât, breasla jurnaliștilor români a început să se organizeze destul de târziu
sub forma unor s indicate, în cele mai multe cazuri lipsite de eficiență și
personalitate , iar în cele din urmă s -a ajuns la constituirea unui for suprem, Clubul
Român de Presă, dar care era format din patronii publicațiilor, ai televiziunilor sau
ai trusturilor de presă. Într-un final, Clubul Român de Presă a elaborat și Codul
deontologic al jurnalistului român, singurul instrument așa zis reglator, care
reglementează normele etice ale jurnalistului român
Odată cu abrogarea Legii Presei, Legea nr. 5 din 1974, piața liberă, tirajul
sau audiența a fost singurul criteriu de evaluare a calității jurnalistice. În aceste
condiții, în mod firesc, în presa din România a ajuns cine a vrut, instituțiile media
nepunând condiții extrem de serioase la angajare. De altfel, în această per ioadă nici
măcar nu se mai cer ca și condiții de angajare studiile superioare sau cunoașterea
unor limbi străine, de circulație internațională, ca să nu mai vorbim despre alte
cerințe obligatorii pentru intrarea în breaslă care sunt deja o practică în țări le
occidentale.
Acesta este și motivul principal pentru care presa românească s -a trezit brusc
în fața unor evenimente majore, pe care le -a tratat instinctual bazându -se pe
personalul de cele mai multe ori necalificat pe care -l avea la dispoziție. De aici au

31 rezultat o serie întreagă de gafe și o disponibilitate incredibilă de a promova
intoxicări grosolane, toate acestea putând avea consecințe dezastruoase,
incalculabile.
Războiul împotriva terorismului a găsit presa din România total nepregătită
să facă f ață cu profesionalism unei asemenea provocări. Cei câțiva corespondenți
de război care s -au afirmat în cursul unor conflicte, cum ar fi cel din Iugoslavia, cel
din Irak sau mai recent Afganistan, reprezintă mult prea puțin pentru ceea ce
înseamnă profesion iții din zonele de conflict așa numiții jurnaliști de front -line,
adică jurnaliști de linia întâi.
De cele mai multe ori, jurnaliștii români ajung să relateze despre evenimente
extrem de grave, în funcție de cum li se pare că „sună mai bine” invocând în
sprijinul afirmațiilor aduse opiniile unor experți inventați peste noapte. Ce le câteva
cazuri grave cu care s -a confruntat România au scos în evidență din plin aceste
lucruri. Spre exemplu, în cazul „Răpirii jurnaliștilor în Irak”, cei trei au făcut atâtea
greșeli încă de la plecarea din România, încât ar fi fost cu adevărat o minune să nu
li se întâmple nimic în Irak. Practic, atât ei, cât și alți jurnaliști români ajunși în
zone de conflict, nu au cunoscut și nu au respectat nici o regulă elementară pentru
deplasarea într -o asemenea zonă.
Un alt exemplu, este cel al jurnalistului sportiv Andrei Nourescu aflat în
Kuweit, unde trebuia să aștepte 3 zile pentru a obține acreditările și avizele de
liberă trecere necesare pentru deplasarea în Irak, el a decis că v a câștiga timp dacă
va trece ilegal frontiera kuweitiano -irakiană. Însoțit de doi ziariști bulgari și de un
rus, Nourescu și -a dus planul la îndeplinire. La 5 km în interiorul frontierei
irakiene a fost însă grav rănit, doar o minune făcând ca el să rămână în viață.
Andrei Nourescu în drumul său către Bagdad, a luat -o abrupt prin deșert, trecând
exact printre liniile irakiene. Prins într -o rafală, o schi jă i-a tăiat vest a antiglonț și a
fost grav rănit la cap . În Kuweit a ieșit un scandal imens, Ambasada Ro mâniei
făcând eforturi uriașe pentru a potoli furia americanilor. De altfel, pentru că nu
figura pe nici o listă a jurnaliștilor, Nourescu nici nu a putut fi spitali zat, lui
acordându -i-se îngrijiri la Ambasadă. S -a întors în România ca un erou. Astfel de
situații abundă în media românească.
În zone extrem de periculoase, precum Irakul, în perioada răpirii jurnaliștilor
români, doar două -trei agenții mari de presă, CNN, BBC mai aveau corespondenți.
Restul își găsiseră echipe locale care furnizau știri. Moti vul? Pur și simplu riscurile
și cheltuielile pentru escortă militară sau privată erau prea mari. În România nu s -a
pus niciodată această problemă. Noi avem o tradiție din a trimite jurnaliști în zone
de conflict pe bani puțini și cu asigurări zero în privi nța siguranței lor. Edificatoare
în acest sens a fost reacția redactorului șef al României Libere, Bogdan Ficeac,
care habar n -avea cu cine și din ce bani plecase Ovidiu Ohanesian în Irak. Și
Ficeac era redactorul șef al publicației. Îi semnase delegația, dar nici măcar nu
avusese curiozitatea să -l întrebe lucruri elementare despre deplasarea în Irak..
Momentul „răpirii jurnaliștilor” a ridicat pentru prima dată această problemă,
presei românești „chiar avem capacitatea profesională și financiară de a trimi te
oameni bine pregătiți cu posibilități de a fi păziți în zonele de conflict? Nu cumva

32 meseria de corespondent de război se construiește deocamdată doar pe curajul
nebun al unor tineri și pe foamea de spectaculos al patronilor?”49
La toate aceste întrebări care ascund temerea că presa românească se
confruntă pe acest palier cu o lipsă crasă de profesionalism se adaugă ca un
corolar, o alta venită de data aceasta dinspre o victimă colaterală Anne -Marie
Ohanesian, sora lui Ovidiu: „a fost o întâlnire de vreo 30 minute în care
președintele a încercat să ne liniștească. La rândul nostru i -am spus domnului
președinte că presa a mers cam departe. Eu, una, nu pot să înțeleg de ce este nevoie
să aduci astrologi și psihologi ca să vorbești despre această tragedie”50.
Prezentarea pe larg a trei cazuri de terorism care au bulversat România și
analiza modului în care acestea au fost reflectate în presă vor demonstra cu
prisosință ideea că presa românească este departe de ceea ce înseamnă
profesionalism în asemenea situați i.

6.2. Cazul Dragoș Ciupercescu

În seara zile de 6 noiembrie 2002 în curtea liceului bucureștean Jean Monnet
un necunoscut a aruncat o grenadă care a explodat și a rănit cinci fetițe. Puțin mai
târziu pe o alee frecventată din parcul Cișmigiu a fost găsită o altă grenadă a cărei
explozie putea duce la uciderea unor persoane. După mai multe săptămâni de
investigații, autorul a fost descoperit în persoana lui Dragoș Ciupercescu, fost
angajat ca militar la o unitate a Ministerului Apărării Naționale, fiind însă
concediat după doi ani pentru dezinteres în exercitarea atribuțiunilor de servici.
Înalta Curte de Casație și Justiție l -a condamnat definitiv la 18 ani de închisoare.
Potrivit rechizitoriului, în august 2002, Ciupercescu a furat din Depozitul de
muniții a l UM 01348 din București 7 grenade de mână defensive tip F1, 10 focoase
destinate acestui tip de muniție și 144 de cartușe calibru 7,65. Trei luni mai târziu
Ciupercescu a detonat pe trotuarul din fața Liceului Jean Monnet rănind cinci elevi
și degradând u nele bunuri. Apoi a amplasat o altă grenadă pe o alee din Parcul
Cișmigiu, în ambele cazuri urmărind uciderea unor persoane prin detonarea
muniției respective. Ciupercescu a fost angajat în perioada 6 ianuarie 1997 – 1
martie 1999 pe baza unui contract ca militar în cadrul unei unități aparținând
Ministerului Apărării Naționale cu gradul de caporal. Ciupercescu și -a motivat
fapta prin dorința de a se răzbuna pentru că fusese dat afară pentru dezinteres în
exercitarea atribuțiilor de serviciu, dar în realita te el trimisese mai multe scrisori de
revendicare prin care solicita suma de două milioane de dolari mai multor
oficialități care aveau copii la Liceul Jean Monnet. Dragoș Ciupercescu a fost
condamnat în martie 2005 la 11 ani de închisoare de către Tribuna lul București, iar
două luni mai târziu, instanța curții de apel i -a majorat pedeapsa la 19 ani de
detenție. În final, el a fost condamnat la 18 ani de detenție.51

49 Evenimentul zilei, „Opinii”, joi 31 martie, 2005, p.4
50 Evenimentul Zilei, „Familiile jurnaliștilor răpiți s -au întâlnit cu președintele” , marți 19 aprilie 2005, p.3
51 Gândul, „Grenadierul de la Jean Monnet – 18 ani de închisoare”, 24 februarie 2007, p.1

33 6.3. Cazul Florin Lesch

În luna iunie 2006, la Timișoara a fost reținut și ulterior arestat Le sch Florin
Ioan în vârstă de 28 de ani, care pregătea un atentat terorist într -un loc aglomerat
din Timișoara. Lesch intenționa să -și lase autoturismul închis ermetic și să dea
drumul gazului din butelii, după câteva minute urma să acționeze de la distanța
telefonul mobil lăsat în mașina care, cu ajutorul unui dispozitiv artizanal ar fi
declanșat deflagrația. Explozia ar fi fost amplificată de rezervorul plin cu benzina
al mașinii și ar fi provocat un număr important de victime. Foarte repede SRI
instituția care l -au monitorizat pe Lesch și a reușit să împiedice atentatul terorist
pregătit de către acesta, a emis un comunicat în care a oferit detalii. SRI a afirmat
că Lesch fusese monitorizat începând din 17 decembrie 2004 ca urmare a
existenței unei suspici uni privind legăturile sale cu organizații teroriste
fundamentalist -islamice. SRI susținea că au existat suspiciuni legate de inițierea
sau săvârșirea de atentate teroriste pe teritoriul României și ca Lesch începând cu
anul 2002 a participat la mai multe tabere de pregătire religioasă organizate în
România, ocazie cu care a intrat în contact cu membrii ai organizației extremist
teroriste Frații Musulmani.52
Cristian Delcea, directorul Institutului de Studii și Cercetări a Terorismului a
reușit să stabilească timp de câteva luni o legătură prin corespondența cu Florin
Lesch încarcerat în penitenciarul din Timișoara. Delcea și -a propus să investigheze
comportamentul terorist al subiectului, Ioan Florin Lesch. Procedura de lucru a fost
de tip v oluntar și de intervenție Lesch a fost întrebat dacă este de acord să participe
voluntar la un studiu individual și să acorde un interviu filmat care s -a rezumat la
10 întrebări țintite pe tipologia actului terorist. Delcea spune că a folosit eșantionul
de zece întrebări după modelul Bandura A. (1998)53 și lui Lord C. (2005)54
În concluzie, Cristian Delcea afirma că nivelul de cunoștință declarate de
Lesch se corelează pozitiv cu statutul de comportament terorist încadrându -l corect
și obiectiv pe acesta î n tipologia actului de terorism.
În opinia noastră contrar rezultatelor studiului realizat de Cristian Delcea
corespon dența dintre acesta și Florin Lesch pe c are o publicăm în premieră arat ă o
altă dimensiune a personalități lui F lorin Lesch. An aliza grafologic ă arată cu
claritate că Lesch este un tip cu pregătire medie și cu grave lacune de vocabular. Pe
alocuri agramat el prezintă o personalita te discordantă. Lipsa de coeren ță, tenta tiva
de a demonstra că e victim ă, urmate imediat de refugiul î n citate coranice și
viziunea simplistă asupra terorismului internațional și asupra problemelor politice ,
fac din Florin Lesch un executant perfect rezultat al unui proces clasic de
îndoctrinare. Dar iată scrisori le trimise de către Florin Lesch psihologul ui Cristian
Delcea:

52 Comunicat SRI 27 iunie 2006 , www.SRI.ro
53 Bandura Albert – Mechanisms of Moral Disengagement Ed. Cambrige University Press ,pag.161 -191
54 Lord C. – Psychological -political Instruments pag 220 -237 in Attaking terrorism: Elements ofa Grand Strategy,
ed. Georgetown University Press

34 “Buna ziua cu tot respectul pt activitatea d -voastră! Mă numesc Lesch Florin și sunt deținut
actual în penitenciarul Arad. Am fost intervievat de d -voastră astăzi 29.06 completând și un
chestionar g rilă etc, consider că am fost cât de sincer îmi permite situația actuală. Am răspuns
corect și sincer dar poate vă așteptați la altfel de răspunsuri din partea mea. Pentru viitor dacă
doriți să vă com plectez și alte chestionare care poate vă ajută în munca d -voastră de mă îndoiesc
că ințelegeți bine problemele în maniera reală vă pot sta la dispoziție. M-am simțit stânjenit în
fața camerei video ca un cobai în laborator și pentru prima dată fară cătușe la mâini în fața
oamenilor,deja am 3 ani detenție și m -am dezobișnuit de relațiile i nterumane. Ca să înț elegeți
latura reală a problemei nu un raport măsluit ș i vechi al SRI vă recomand cu tot respectul să
îndreptați cercetările d -voastre legate de Terorismul Internațional, transfrontalier, regional. Totul
pleacă de la latura politic -religioasă. Vă asigur cu tot respectul că problema terorismului așa zis
“Islamic” e mult mai complexă decat o casetă de 15 minute și un test grilă. Vă spun cu toată
sinceritatea deși am fost deja condamnat la 12 ani detenție în regim GRS vă pot repeta, nimeni
dar absolut nimeni normal la cap nu poate ucide copii cu sânge rece, iar varianta cu Timișoara e
falsă dacă nici la ora actuală nimeni nu stie locația exactă a așa zisei mașini capcană și de ce! Vă
asigur că metoda de supraveghere a fost ff slabă si inefic ace iar eu mi -am dat seama de jocu
organizat de DIICOT,defilaj. Vă stau la dispoziție cu ce pot fiind în detenție iar ulterior posibil
un ajutor mult mai substanțial. Nu mă interesează publicitatea excesivă, nu mă interesează ce se
întamplă în alte țări, p roblema de fapt fiind de aici. Cred cu toată tăria că țara în care m -am
nascut și unde și în detenție se respectă valorile morale, religioase și de drept constituțional și pot
asigura cu toată tăria va fi implicată î n acte de genocid, tortură, abuzuri asup ra cetă țenilor altor
state suverane prin complicitate. Deoarece cred cu tărie orice crimă, omor, act de tortură fizică
sau psihică nu rămane nepedepsit în fața legilor internaționale în vigoare iar noi cetațeni români
călătoresc în afara statului Român chi ar dacă s -au întâmplat incidente nefericite ca atentatul de la
Madrid nimeni nu a vizat în sine cetațenii români consider cu bucurie că vă pot fii de folos în
cercetările dumneavoastră ulterioare și să combateți un posibil act criminal prin metode mult mai
umane decât tradiționala tortură care oricum există în realitate vă asigură un potențial atentator –
sinucigaș.Iar lumea islamică este mult mai sacră și complexă decât se crede în statul român și
cetățenii români niște agresori și criminali așa cum sânt co nsiderate și însemnate alte state chiar
dacă România chiar dacă România participă activ la războiul împotriva terorismului. În
închieiere vă rog respectuos să îmi trimiteți 3 exemplare din revista editată de d -voastră cu
articolul meu iar eu să îmi dau sea ma de valoarea lor iar dacă dumneavoastră decideți pot să mai
revin cu materiale. ”

A doua scrisoare a fost trimisă în 4.08.2009, Lesch se pare că începuse să
aibă încredere în Cristian Delcea și își dezvoltă teoriile și viziunea asupra
islamismului.

“Domnule Cristian Delcea, am primit astăzi 3.08.2009 adresa dumneavoastră și vă
mulțumesc pentru interesul și atenția adresată mie. Poate că m -am exprimat greșit și am folosit
un limbaj net inferior nivelului d -voastr ă de inteligență. Vă rog să mă înțelege ți că este din cauza
celor 3 ani de detenție în GRS din închisorile rom ânești care afectează dicția unui om. Aici
print re criminalii care sunt în detenție, viețași, și oameni nebuni și psihopați cum să folosești un
limbaj elevat și orice comunicare induce o stare de prostie. În context cu anchetele SRI DIICOT
déjà aveți o părere formată dar dacă auziți și concluzia mea sunt vagi și în multe locuri se
contrazic și poate în concluzie veți observa de ce am această condamnare de 12 ani și parchetul
nu mi -a mai făcut recurs. Eu sincer sunt “pe moment” mulțumit, poate realizez că inculpate
acuzat în fata mașini judiciare a DIICOT plus SRI și seara m -am simțit ca un om care duce în
spate o greutate enormă echivalentă a sute kg de piatră dar fiind o fire pozitivă am să
supraviețuiesc pentru că în comparative cu ce am văzut eu mă consider corect și nevinovat.

35 Cum domnule Cristian vă întrebați de ce e Halal, Hararam și Makruf și cum mă raportez
eu la cei care nu au luptat împotriva noastră. Nu știu dacă ar e vreo relevantă dar să încerc să vă
explic. Referitor la ce îmi spuneți dumneavoastră domnule Cristian, da, stăpânesc bine
conceptele religioase dar nu contăm de nici o doctrină, nu sunt un om doctrinat iar nici o religie
nu poate fi asemuit ă cu doctrină sau dogma, așa consider. Toți credem în ceva. În următoarea
scrisoare vă rog să îmi repetați din nou cele 5 întrebări ca să vă răspund sincer și la obiect. Vă
rog să nu vedeți în mine un potențial religios. Eu sunt un om de 31 de ani deținut și mă
interes ează să termin cât mai repede pedeapsa pentru ce am greșit și să îmi trăiesc restul vieții
alături de familie, deoarece numai la familia mea îi pasă de mine în aceste momente destul de
neplăcute prin care trec acum. Referitor la părerea mea și vă scriu în sens religios ceea ce
Coranul spune despre ceea ce cred eu și situația actuală: Fără credințe iraționale și disfuncționale
pentru adevăr, sunt de acord cu dumneavoastră.
“Oamenii au fost la început o singură comunitate și i -a trimis Alah pe pro feți, vestitori și
prevenitori și a pogorât împreună cu ei Scriptură și adevărul pentru a face judecata între oameni
acolo unde ei se aflau în vrajbă” Al -Bagara:213Scriptura=Evanghelia Adevăr=Coran
“Li s -a îngăduit să se apere acelora care sunt atacați căci ei sunt nedreptățiți.Iar Alah este
în stare să îi ajute. Pe aceia care au fost scoși din căminele lor pe nedrept, pentru că ei au zis
“Alah e mare!” și dacă nu i -ar opri Alah pe oameni, pe unii prin alții ar fi dărâmate chili, biserici,
templ e și moschei în care numele lui Alah este pomenit atât de mult. Alah este tare și
puternic.”Alhayy 39 -40
“Luptați pe calea lui Alah împotriva acelora care se lupta cu voi, dar nu începeți voi
lupta , căci Alah nu îi iubește pe cei care încep lup tă! Alungații de acolo de unde ei v -au alungat
Dacă ei însă contenesc atunci Alah este iertător și îndurător “ Al-Bagara:190 -192
Domnule Cristian aceasta este faptic și fără putință de interpretări răspunsul religios al
Coranului la ce m -ați în trebat d -voastra și ce spuneți de asta, care e părerea d -voastra sper să vă
ajute și îndrume în studiile d -voastre. În încheiere vă transmit o singură concluzie: “Nu discutați
cu oamenii cărții decât în felul cel mai frumos, afară de aceea dintre ei care s untnelegiuiti cu voi!
Și spuneți: noi credem în ceea ce ni s -a trimis nouă și vi s -a trimis vouă! Domnul nostru și
domnul vostru este unul Singur și noi lui îi suntem supuși “ Alankabut:46 Oamenii
cărții=creștinii .
În încheiere sper că v -am lămurit gradual , pe moment în ceea ce vă interesează eu mă
retrag aici nu înainte să vă salut cu respect și să vă spun că aștept cu nerăbdare să îmi trimiteți un
răspuns și mai ales acel nr de revistă ce v -am rugat și solicitat. De asemenea sunt curios ce
avantaj are asu pra mea studiul efectuat de d -voastr ă. Sper că ați înțeles ce v -am scris și de data
asta am fost mai explicit și rațional, vă asigur că încă sunt în deplinătatea facultăților mentale.
Vă doresc multă sănătate și să beți un ceai cu gheață și pt mine, mă re trag cu respect. Și
aștept răspuns și revistele.3 buc dacă se poate și vă achit contravaloarea prin ordin de plată.
Cu stimă și respect deținut Lesch Florin “

Într-o a 3 a scrisoare Lesch face referire la militarii romani aflați în teatrele
de război. Interesant este că în această scrisoare el se semnează pentru prima dată:
Schneider Florin Lesch.

“Ei au fost trimiși în scop politic mai mult decât combativ. Într -un cuvânt, fac și ei un ban în
plusa trăiască mai bine șiș a își poată lua o mașină amărâtă din acest contract. Doar prezenți nu
ofensiv în real. Toată lumea știe chiar cum stă treaba de aceea nimeni niciodată, niciunde nu a
atacat, ucis, sabotat, militar roman, cetățeni romani înafara României, este simplu de vizualizat
asta.
România nu prezintă pericol pentru credința islamică iar națiunea musulmană nu urăște și
acuză România și cetățenii romani. De nimic! Cum ar dori unele persoane conf. Intereselor
personale. Eu fiind născut aici în România și crescut aici cu atât mai mult am motive să nu existe

36 o stare de ură rasială și religioasă între comunități și între popoarele lumii, Țara mea având
destule probleme sociale, financiare și de alte genuri și implicit și eu ca cetățean al acestei țări
sunt afectat direct.
Sper că sunt clar și de înțel es domnule Cristian. Mie îmi sunt respectate 90% drepturile și aici în
detenție, deci așa ceva nu se uită față de alții în alte părți ale lumii unde se fac niște abuzuri și
atrocități demne de comparat cu cele făcute de naziști.
Cu respect și stima: Schnei der Florin Lesch”

În concluzie, profilului psihologic al condamnatului pentru terorism Florin
Lesch I se pot adăuga câteva noi dimensiuni: incult, agramat, puternic influențat de
ideile care i s -au inoculat în taberele de pregătire cu frecven te schimbări de
atitudine și stare. Aceste noi elemente adăugate tabloului r ealizat de Cristian
Delcea arat ă un tip de personalitate pretabilă în orice moment la comiterea unui
atentat terorist .
Scrisorile lui Florin Lesch pe care le -am prezentat în cadrul acestei lucr ări
reprezintă o premieră în istoria terorismului din România și atrag atenția asupra
unei modalități eficiente de decriptare a psihologiei și personalității teroriste. dacă
în fața anchetatorilor Florin Lesch a ridicat un adevărat baraj în discuția cu
psihologul Cristian Delcea pe care l -a perceput mai degrabă drept jurnalist,
realizator TV și conducător al unei reviste decât psiholog investigator, Lesch a
acceptat să comunice, să -și prezinte universul, viziunea, convingerile, bineînțeles
sub masca frustră rii legate de nedreptatea la care a fost supus prin încarcerare.
Corespondența Lesch – Delcea se încadrează perfect în tiparele clasice ale
relației terorist – jurnalist, precum în alte cazuri celebre în care teroriști contactau
jurnaliști consacrați pent ru a-și difuza mesajul.
Florin Lesch a fost condamnat în final la 12 ani de închisoare.
Corespondența cu Cristian Delcea a fost stopată brusc din motive necunoscute.

6.4. Cazul jurnaliștilor răpiți în Irak

Cazul celor trei jurnaliști români răpiți în Ir ak reprezintă un caz școală în
relația dintre terorism și mass -media pe de o parte și mass -media, clasa politic ă și
opinia publică pe de altă parte. Nu în ultimul rând acest caz demonstrează lipsa de
pregătire a jurnaliștilor romani care aleg să meargă în zone de conflict. Acest caz
include practic fiecare etapă dintr -un ghid al lucrurilor pe care un jurnalist nu are
voie să le facă în cadrul unui asemenea demers, de la acceptarea finanțării
călătoriei până la lipsa de cunoașterea a zonei în care se deplase ază și foarte
important costul pe care îl implică asemenea gafe, cost suportat de societatea
românească. Concret în cazul jurnaliștilor răpiți discutăm despre 56 de zile în care
presa și politicienii au dat un spectacol jalnic întrecându -se în gafe și eluc ubrații
care puteau avea consecințe tragice.

37 CAPITOLUL VII

7. CONCLUZII

7.1. Propuneri pentru un cod deontologic al jurnalistului
aflat în zone de conflict

Prezenta cercetare, studiul care a cuprins ca întindere aproape 20 de ani de
experien ță jurnalistică în zone fierbinți și evenimentele desfășurate în România
după 1990, evenimente care au aruncat o umbră semnificativă asupra prestației
mediei românești în situații de criză au dus aproape involuntar la necesitatea
propunerii unor schimbări în cadrul legislative existent. În viziunea mea, aceste
schimbări pe lângă faptul că ar aduce corecții necesare statutului de jurnalist în
zone de conflict, ar împiedica producerea unor pagube considerabile în plan
material cât și evitarea unor tragedii. E xemplele pe care le -am oferit, și modul în
care a acționat mass -media din România în cazurile de terorism prezentate,
respectiv cazul Dragoș Ciupercescu “Grenadierul de la Jean Monnet”, Florin Lesch
“Teroristul cu butelii de la Lugoj” și Cazul jurnaliștilo r răpiți în Irak demonstrează
cu claritate grave deficiențe în tratarea unor asemenea situații. Dincolo de
problemele care țin de deontologia profesională, de competență, de profesionalism,
aceste cazuri limită ridică probleme atât în plan uman cât mai ale s în plan material.
Dosarul celor trei jurnaliști răpiți în Irak a fost clasificat și el va fi deschis peste 46
de ani. S -a vehiculat însă în toate mediile de informații faptul că eliberarea
jurnaliștilor s -a făcut în urma unei răscumpărări. Nici un oficia l român nu a negat
acest lucru. Sumele vehiculate au variat între 4,5 milioane de dolari, adică 1,5
milioane de dolari pe cap de ostatic și 9 milioane de dolari, adică 3 milioane de
dolari pe cap de ostatic. Indiferent de suma reală, statul român a trebuit să
plătească niște bani pentru a aduce acasă 3 așa – ziși jurnaliști care s -au expus
gratuit, iresponsabil, neprofesionist într -o zonă extrem de grea pentru exercitarea
profesiei de journalist. Confesiunile lui Eduard Ohanesian sunt cutremurătoare, și
culmea nu atât prin prisma eroismului sau riscurilor pe care și le -au asumat cei trei
cât prin gradul de ignoranță al acestora. Cert este că scenariul răpirii sau alte
elemente care au stat la baza acestui eveniment nu au putut feri statul român de
plata unor sume importante. Acestora li se adaugă altele generate de dislocarea
unui număr impresionant de agenți în Irak, ca să nu mai vorbim de faptul că mai
multe structuri instituționale ale acestei țări au fost blocate pe acest subiect în
timpul crizei. Nimeni nu a calculat cât a costat România această aventură, atât din
punct de vedere financiar cât și din punct de vedere emoțional. La final, statul
român a fost cel care a plătit, iar trei iresponsabili au devenit eroi, doi dintre ei
reluându -și profesia. Intr -o țară cu o legislație serioasă în materie de antiterorism și
media cei trei probabil ar fi fost inculpați pentru ceea ce au produs în România mai
bine de o lună de zile. In lipsa unor norme legale ei au devenit însă victime
solicitând daune celor care au instrumentat răpirea. Tot despre costuri se poate

38 vorbi și în cazul Florin Lesch când a fost nevoie de un experiment judiciar destul
de costisitor pentru a convinge presa și implicit opinia publică că teroristul cu
butelii putea declanșa o tragedie în cent rul Timișoarei. Și în cazul Grenedierului
confuziile mediei au prelungit deznodământul cu câteva luni. Nimeni nu vorbește
niciodată despre costuri și totul pare o joacă în care nimeni nu plătește în afara
statului român care semnează decontul. Este extrem de greu în aceste condiții să
vorbești în România despre nuanțe, despre subtilitatea relației dintre mass -media și
terorism. In România, presa acționează instinctiv fără a avea jurnaliști calificați în
acest domeniu și lansează cu o ușurință scandaloasă ip oteze abracadabrante,
sentințele fiind puse întotdeauna după aceeași măsură.
Codul deontologic al jurnalistului român nu include precizări clare cu privire
la jurnalistul în timp de conflict, deși ele ar fi mai mult decât necesare, mai ales
acum când arma ta română participă activ în mai multe teatre de război și numărul
jurnaliștilor implicați în aceste acțiuni devine din ce în ce mai mare. Cercetarea
efectuată a condus la câteva concluzii, și la identificarea unor cauze care au
generat situații păguboase pentru statul român, dar nesancționabile din punct de
vedere legal. De aceea, concluziile conțin obligatoriu propuneri pentru un cod
deontologic al jurnalistului care relatează în timpul unui conflict. Nu vreau să
ascund faptul că eu însumi participând în teatre de război în timpul carierei mele de
jurnalist am fost victima acestor practici, doar norocul făcând să nu trec prin
situații asemănătoare celor prezentate. De aceea consider că se impun câteva
corecții și adăugiri atât în plan deontologic cât și î n plan legislativ, și anume :
1. Jurnalistul să nu accepte sponsorizări pentru deplasarea în zone de
conflict, aceasta să se facă exclusiv din fondurile ziarului. La deplasarea într -o
astfel de zonă jurnalistul și instituția căreia îi aparține să prezinte autorităților sursa
de proveniență a fondurilor dislocate pentru deplasarea în zone de conflict.
2. Jurnalistul să -și plătească singur toate cheltuielile din zona de conflict.
Este cunoscut faptul că în permanență jurnaliștilor care relatează despre
desfăș urarea unui conflict li se oferă atenții și bani pentru înclinarea balanței într -o
parte sau alta. Materialele care apar acasă pot avea efecte neprevăzute și pot genera
prin manipularea informației, tensiuni cu potențial risc la adresa siguranței
naționale .
3. Să nu lucreze pentru nimeni fără aprobarea superiorilor din redacție. De
foarte multe ori jurnaliștilor li se întind capcane și li se fac oferte pentru a colabora
cu instituții media puternice din străinătate în schimbul unei sume importante.
După cât eva articole li se întoarce serviciul și ca reciprocitate li se oferă informații,
de cele mai multe ori orientate spre interesul celui care o livrează. Este exemplul
Afganistanului taliban unde corespondenții pakistanezi ai unor ziare puternice
americane p racticau aceste metode pe scară largă sau a jurnaliștilor arabi din
kuweit care încercau să atragă jurnaliști europeni în sprijinul cauzei palestiniene.
4. Să nu accepte cadouri sau călătorii gratuite din partea celor se află în
postura de sursă de informa ție.

39 5. Să informeze în permanență conducerea redacției despre fiecare deplasare
în interiorul zonei de conflict sau despre fiecare contact nou cu o persoană din zona
de conflict.
6. În redacția ziarului trebuie să existe în permanență o echipă care să
monitorizeze și să gestioneze situația corespondentului de război aflat pe teren.
Aceasta trebuie să păstreze o legătură strânsă cu reprezentanții Ambasadei
României din zona respectivă sau cu autoritățile militare pentru a putea analiza la
rece situația trim isului special al ziarului, capcanele care i se întind și a putea
preîntâmpina eventuale consecințe neplăcute sau chiar tragice.
7. Să se păstreze liberi de orice obligație față de sursele de informație sau de
interesele particulare ale unor persoane care se oferă să -i sprijine.
8. Să evite un angajament activ în orice cauză partizană.
9. Să nu omită fapte de importanță sau semnificație majoră pe considerentul
că ar putea dăuna intereselor sale ale instituției pe care o reprezintă sau a țării.
Faptele vor f i analizate de echipa special constituită în redacție și conducerea
ziarului va decide oportunitatea publicării ei.
10. Deși este extrem de greu jurnalistul trebuie să consulte surse din ambele
tabere militare implicate în conflict cât și din partea civili lor implicați în conflict.
11. Să nu accepte decât misiuni compatibile cu demnitatea profesională.
12. Să nu se folosească de mijloace necinstite pentru a obține informații sau
pentru a specula buna credință a cuiva.
13. Să nu încerce să se pună pe el în p rin plan în postura de erou în
detrimentul evenimentelor la care asistă.
14. Să nu folosească decalarațiile martorilor, ale civililor sau ale copiilor în
alte scopuri decât cele pentru care au fost obținute.
15. Să nu modifice realitatea construind imagini neconforme cu situația
existentă în teren pentru a spori dimensiunea conflictului.
Aceste modificări ale Codului deontologic, în sensul creării unui cadru
special destinat jurnalistului în caz de conflict atrag după sine și necesitatea
elaborării unui ca dru legislativ care să sancționeze eventualele abateri de la aceste
norme. Încălcarea regulilor Codului deontologic are de cele mai multe ori
consecințe catastrofale în planul siguranței, al echilibrului social, dar și în plan
economic. De aceea aceste nor me deontologice ar trebui să constituie izvorul unei
legislații moderne în domeniu care ar avea rolul să prevină și să preîntâmpine
situații cu caracter excepțional care pot pune în pericol siguranța națională.

7.2. Propunere de Lege Ferenda

7.2.1. Expun ere de motive

7.2.1.1. Contextul propunerii
Terorismul constituie una dintre cele mai grave amenințări la adresa
democrației al liberei exercitări a drepturilor omului și a dezvoltării economice și
sociale. Uniunea Europeană și -a fixat prin Tratatul priv ind Uniunea Europeană,

40 obiectivul de a garanta cetățenilor un nivel înalt de siguranță în interiorul unui
spațiu de libertate, securitate și justiție. Este esențial ca statele membre ale Uniunii
Europene să dispună de legislații penale, eficiente pentru a atinge acest obiectiv în
contextul luptei împotriva terorismului.55
Mass -media joacă un rol important în propagarea amenințării teroriste și a
devenit un element cheie în planificarea operațiunii teroriste. Acțiunile
organizațiilor teoriste au ajuns să fie strâns legate de dinamica redacțională a unor
instituții media, într -o conexiune cu desfășurătorul de emisie al acestora. Nu puține
au fost cazurile când atentatele teroriste au fost planificate în așa fel încât să poată
fi incluse în cel mai important bu letin de știri al serii, în prime time. Tehnologiile
moderne de informare și comunicare joacă un rol important în propagarea
amenințării teroriste. Internetul în special este ieftin, rapid ușor accesibil și are
practic o acoperire mondială. Acesta alătur i de televiziunile prin satelit reprezintă
avantaje apreciate de către cetățenii care respectă legea și beneficiază de acestea în
viața de zi cu zi. Ele sunt însă exploatate la maxim de către teroriști. Aceștia
folosesc mijloacele media ca metode de disemi nare a propagandei în scopul
mobilizării și recrutării, precum și de furnizare a instrucțiunilor și manualelor
electronice de instruire sau de planificare a atentatelor care se adresează
simpatizanților actuali și potențiali. Dincolo de internet care este unul dintre
principalii catalizatori ai proceselor de radicalizare și recrutare și servește în același
timp drept sursă de informare privind mijloacele și metodele teroriste, funcționând
astfel ca o tabără virtuală de antrenament se află însă informația ca re trebuie să
capete consistență prin intermediul unui participant activ. Practic, deși difuzarea
propagandei și a expertizei teroriste prin intermediul internetului completează și
consolidează modurile tradiționale de îndoctrinare și instruire contribuind la
dezvoltarea unei platforme mai largi și mai puternice a activiștilor și
simpatizanților teroriști, ea nu are același efect cu propaganda transmisă prin
intermediul unui jurnalist, o ființă vie apropiată ca identitate telespectatorilor, și
care poate av ea emoții, spaime, tresăriri ale sprâncenelor sau furie, revoltă, etc. O
imagine face cât o sută de cuvinte spunea un analist, de aceea legăturile mediei
vizuale în special cu fenomenul terorist sunt din ce în ce mai strânse. Felul în care
jurnalistul este atras în zona de influență sau de interes a grupului terorist atrage
după sine un lanț întreg al cărei finalitate este materialul filmat sau scris și difuzat.
În cazul României această țară s -a confruntat cu o criză fără precedent a unor
jurnaliști luați ostatici în Irak. Felul în care aceștia s -au deplasat în Irak și
atitudinea lor în acea zonă au pus România într -o situație dificilă expunând -o unor
pericole care vizau siguranța națională și chiar punându -i sub semnul întrebării
linia de politică externă și parteneriatele strategice și alianțele din care România
făcea parte. Ca exemplu clar sunt declarațiile mai multor politicieni români și
lozincile și scandările din timpul mitingurilor care au avut loc în toată țara după
luarea ostaticilor, care cereau nici mai mult nici mai puțin retragerea trupelor
românești din Irak. Prevenirea unor astfel de situații care pot constitui amenințări

55 Comisia Comunităților Europene Bruxelles , COM(2007) 650 final, 2007/0236(CNS) – Decizie cadru de
modificare a Deciziei 2002/475/JAI privind combaterea terorismului, 6.11.2006

41 reale la adresa siguranței naționale și la adresa angajamentelor de politică externă
pe care România și le -a asumat, const ituie o măsură politică care trebuie abordată
în contextul întregului cadru juridic, european de combatere a infracțiunilor de
terorism. Pentru a combate terorismul modern și modul său de operare strâns legat
de interdependența cu mass -media propunem incl uderea în cadrul Legii
antiteroriste 575/2004 publicată în Monitorul Oficial cu nr. 1161 din 8 decembrie
2004 a unui articol nou care izvorât din art. 33, art.34, art.36, art.37 și art.38 să
incrimineze fapta unui jurnalist sau a unei instituții media care favorizează
transmiterea mesajului terorist. Includerea acestei infracțiuni în Legea 575/2004
este importantă în principal din următoarele motive: ea oferă avntajele cadrului
instituțional mai integrat al Uniunii Europene; prevede un regim juridic specifi c în
special în ceea ce privește tipul și nivelul sancțiunilor penale asupra jurnaliștilor
care pun în pericol siguranța națională; legea 575/2004 este un instrument cheie în
politica României împotriva terorismului, includerea acestui nou articol va
contr ibui la înlăturarea derapajelor într -o societate și așa fragilă emoțional și la
evitarea unor situații generatoare de pagube materiale sau chiar umane.
Plusul de valoare pe care îl aduce includerea infracțiunii comisă de jurnalist
la săvârșirea de infrac țiuni teroriste, a recrutării și instruire în scopuri teroriste, în
conceptul de terorism al U.E. va fi detaliat în analiza care a stat la baza acestei
propuneri.

7.2.1.2. Context general
Legea 575/2004 privind combaterea terorismului în România armoniz ează
definiția infracțiunii de terorism din mai multe state implicate activ în lupta
împotriva terorismului și prevede pedepse și sancțiuni împotriva persoanelor fizice
sau juridice care au comis sau care sunt responsabile de comiterea unor astfel de
infracțiuni, proporțional cu gravitatea acestora. Legea precizează cazurile în care
instituțiile abilitate sunt obligate să -și exercite competența privind infracțiunile de
terorism pentru ca acestea să fie instrumentate eficient.
În cadrul Uniunii Europene sta tele acordă o libertate absolută jurnaliștilor,
dar mecanismele interne și de organizare ale mediei nu permit derapaje atât de
flagrante cum s -au întâmplat în România de la Cadrul deontologic și de la Cadrul
legal existent.
În cadrul Programului de la Ha ga Consiliul European subliniază că pentru a
preveni și combate în mod eficient terorismul respectând pe deplin drepturile
fundamentale statele membre nu trebuie să se limiteze la activitățile de menținerea
propriei ei securități și să acorde prioritate S ecurității Uniunii în ansamblul său. În
cadrul strategiei și planului de acțiune U.E. privind radicalizarea și recrutarea care
au fost adoptate de către consiliul JAI în decembrie 2005, U.E. a solicitat măsuri de
combatere a folosirii internetului în scopu ri teroriste. Pe de altă parte, în
concluziile sale din 15, 16 iunie 2006 Consiliul European a solicitat să se adopte
măsuri de prevenire a folosirii internetului în scopuri teroriste. Convenția
Consiliului Europei privind prevenirea terorismului solicit ă statelor parte la
convenție să asigure că instigarea publică la comiterea infracțiunii de terorism și

42 instruirea în scopuri teroriste se pedepsesc. Dar, aceste norme și sancțiuni care
vizează folosirea internetului în scop terorist sunt practic elemente ale cadrului
juridic care ar trebui să se extindă și asupra celorlalte medii de comunicare:
televiziune, ziare, radiouri, ținând cont de faptul că impactul prin aceste mass
media este mult mai mare decât cel realizat prin internet. Mai mult decât atât,
propaganda teroristă nu are sorți de izbândă în țări sărace, teritoriu fertil pentru
recrutarea combatanților dacă se bazează pe internet. Sunt foarte multe țări
islamice în care nu există internet. Până și în India și Pakistan, ca să nu mai vorbim
de țările arabe sunt milioane de oameni care nici măcar nu au auzitde internet. De
aceea rolul jurnalistului de presă scrisă sau audio -vizuală este determinant.

7.2.1.3. Dispoziții în vigoare în domeniul propunerii
În România este în vigoare Legea 575/2004 care p revede sancționarea
faptelor de terorism.

Articolul 33 prevede că sunt asimilate actelor de terorism urmatoarele fapte:
a) procurarea, deț inerea, confec ționarea, fabricarea sau furnizarea ori, dup ă
caz, producerea d e mijloace distructive, substanț e tox ice, materiale,
microorganisme sau alte substan țe ori mijloace vă tămătoare, de natur ă să pună în
pericol s ănătatea oamenil or sau a animalelor ori mediul î nconjurator, în scop
terorist;
b) recrutarea, instruirea sau pregă tirea entit ăților teroris te în vederea folosirii
armelor de foc, muni țiilor, explozivilor, armelor chimice, biologice, bacteriologice
sau nucl eare, precum ș i în scopul facilită rii ori comiterii de acte de terorism;
c) înlesnirea intr ării/ie șirii în/din ț ară, găzduirea ori facilitarea accesului în
zona obiectivelor vizate al persoanei despre care se cunoa ște că a sprijinit/săvâ rșit
sau urmeaz ă să sprijine/s ăvârșească un act terorist;
d) cule gerea ș i deținerea, î n scopul transmiterii, ori punerea la dispozi ție de
date și informa ții despre obiective vizate de terori ști, fără drept;
e) promovarea unor idei, concep ții sau atitudini î n scopul sus ținerii cauzei
și/sau a activit ății entit ății tero riste;
f) spă larea de bani, bancruta frauduloas ă, actele de corup ție, șantajul,
traficul de persoa ne, traficul ilicit de droguri ș i precursori, contrabanda, traficul cu
autoturisme furate, falsificarea de moned ă sau de alte valori, precum și orice alte
infracțiuni avâ nd ca finalitate realizarea unui profit în folosul entităț ii teroriste;
g) orice alte fapte comise cu inten ția de a spri jini, î nlesn i, ascunde sau de a
determina să vârșirea actelor de terorism.
(2) Faptele prevă zute la alin. (1) se pedeps esc astfel:
a) cu î nchisoare de la 10 la 15 ani și interz icerea unor drepturi, cele
prevă zute la lit. a) si b);
b) cu î nchisoare de la 5 la 10 ani ș i interz icerea unor drepturi, cele prevă zute
la lit. c), d) si e);
c) cu închisoare de la 1 an la 5 ani ș i interz icerea unor drepturi, cele
prevă zute la lit. g).

43 (3) În cazul infracțiunilor prevă zute la alin. (1) lit. f), maximul pedepsei
prevăzute de legisla ția în vigoare se majoreaz ă cu 3 ani, f ără a se putea dep ăși
maximul general al pedepsei închisorii.

Articolul 34
(1) Constituie acte de terorism și fapta persoanei, s ăvârșită în condiț iile art.
2, de a: ……
f) comunica o informație cunoscând că este falsă ș i, prin aceas ta, d e a
compromite siguranța navigaț iei unei nave;
Infracțiunea prevăzută la lit. f), se pedepsește cu î nchisoare de la 10 la 20 de
ani și interzicerea unor drepturi.
Tentativa se pedepseș te.

Articolul 38
Alarmarea, f ără un motiv î ntemeiat, a unei per soane sau a publicului, a
organelor s pecializate pentru a interveni î n caz de pericol ori a organelor de
menținere a or dinii publice, prin corespondență , telefon sau orice alte mijloace de
transmite re la distanta, cu privire la răspâ ndirea sa u folosirea de produse,
substanț e, materiale, mic roorganisme ori toxine de natură să pună în pericol
sănătatea oamenilor sau a a nimalelor ori mediul înconjurator se pedepsește cu
închisoare de la 1 an la 3 ani.
Uniunea Europeană consideră instigarea publică la săvârșir ea infracțiunii de
terorism, recrutarea și instruirea în scopuri teroriste drept infracțiuni care se
săvârșesc cu intenție. Deciza cadru a U.E. care încriminează instigarea publică la
săvârșirea infracțiunilor de terorism deși a fost îndelung contestată n u poate fi
interpretată ca vizând reducerea sau restricționarea difuzării informațiilor în
scopuri științifice, academice sau de raportare. Ea nici nu poate fi interpretată ca
urmărind reducerea sau îngrădirea drepturilor sau libertăților fundamentale cum ar
fi libertatea de exprimare, de reuniune sau de asociere, dreptul la respectarea vieții
private și de familie, inclusiv dreptul la respectarea confidențialității
corespondenței.
Articolul 3 din Decizia cadru privind combaterea terorismului a U.E.
prevede : a. Prin instigarea publică la săvârșirea unei infracțiuni teroriste se înțelege
distribuirea sau punerea la dispoziția publicului în orice altă formă a unui mesaj cu
intenția de a provoca la săvârșirea unui act de terorism sau atunci când un astfel de
comportament indiferent dacă pledează sau nu în mod direct la săvârșirea unei
infracțiuni de terorism, creează riscul ca una sau mai multe astfel de infracțiuni să
fie comise.
Interesant este că pentru ca o faptă să fie pedepsită nu este nevoie ca
infracțiu nea teroristă să fie comisă efectiv.

44 7.3. Propuneri legislative

În concluzie, ținând cont de actuala legislație europeană și națională în
materie de terorism, de faptul că ele se armonizează și incriminează atât instigarea
cât și alarmarea propunem u rmătoarele articole de lege în completarea legii 575:
1. În completarea articolului 33: fapta unui jurnalist cu intenția de a sprijini
prin promovarea imaginii, mesajului sau a revendicării o organizație teroristă sau o
acțiune teroristă se pedepsește cu î nchisoare de la 10 la 15 ani și interzicerea unor
drepturi.
2. În completarea articolului 34: f apta unui jurnalist care comunică o
informație cunoscând că ea este falsă și prin aceasta compromite siguranța
navigației unei nave sau siguranța transportului f eroviar se pedepsește cu
închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.
3. În completarea articolului 37 privind amenințarea la adresa unei persoane,
a unei colectivități sau amenințarea adresată unui stat se completează.
Dacă amenințarea la adresa unei persoane sau a unei colectivități, a unui stat,
a unei organizații internaționale, a unei persoane fizice ori juridice în scop terorist
se realizează prin mass -media responsabilii direcți de difuzarea amenințării sunt
considerați complici ș i sunt pasibili de închisoare de la 2 la 5 ani.
4. În completarea articolului 38: alarmarea fără un motiv întemeiat a unei
persoane sau a publicului, a organelor specializate pentru a interveni în caz de
pericol ori a organelor de menținere a ordinii publi ce prin mass media este
considerată complicitate la alarmare și se pedepsește cu închisoare de la 1 la 3 ani.
Alături de aceste modificări și completări ale legislației antiteroriste în
vigoare propunem un articol unic izvorât din experiența cazurilor rela tate în
această lucrare.
Fapta unui jurnalist care încălcând normele deontologiei profesionale și
nerespectând conduita jurnalistului aflat în zone de conflict ajunge să fie luat
ostatic și prin acțiunea sa dă posibilitatea unei entități teroriste să exer cite presiuni
de natură politică și economică asupra României se consideră complicitate la
terorism și se pedepsește cu închisoare de la 15 la 25 de ani și interzicerea unor
drepturi.
Instituția media care trimite jurnaliști în zone de conflict fără a le asigura
condiții de securitate expunându -i unei situații prevăzute de aliniatul 1 este
considerată direct răspunzătoare material și în cazul unei răscumpărări plătită de
statul român va trebui să suporte și să restituie aceste sume statului român. De
asem enea, ea va suporta consecințele legii prevăzute de legea 575 în cazul
persoanelor juridice implicate în susținerea faptelor de terorism.
Pe fondul creșterii tensiunii în Orientul Mijlociu și al noului val de
amenințări venit din partea unor organizații teroriste islamice subiectul
terorismului va ține cu certitudine în anii următori capul de afiș al agendei
organizațiilor naționale și internaționale specializate în probleme de securitate.
Creșterea fluxului informațional și accelerarea progreselor științ ifice în domeniul
comunicării va conduce cu siguranță la o recalibrare a acțiunilor teroriste. Din ce în

45 ce mai multe instrumente media mai ales în lumea arabă, dar nu numai , sunt
susținute camuflat cu fonduri impresionante venite dinspre organizațiile ter oriste.
Aflată în permanență într -o luptă pentru a nu i se știrbi și îngrădi libertatea de
expresie mass -media se află în centrul celei mai mari provocări din istorie.
Luptându -se să -și mențină statutul și influența, ea va trebui să fie pregătită pentru
un joc diabolic în care se dorește a fi folosită atât de stat cât și de adepții
terorismului. Având alături mass -media oricare dintre acești doi actori poate
repurta victorii în bătălia sângeroasă care înseamnă sute de mii de vieți omenești
sacrificate. Dep inde doar de inteligența mass -mediei, de felul în care va ști să -și
pregătească reprezentanții pentru a nu ieși compromisă din acest conflict al
secolului XXI și pentru a -și putea păstra demnitatea și credibilitatea.
În ceea ce privește mass -media din Româ nia pe fondul crizei accentuate ea
riscă să se decredibilizeze din ce în ce mai mult. Singura soluție este
profesionalizarea ei cât mai rapidă și investirea unor specialiști pentru a coordona
diferite departamente care trebuie specializate. Vremea în care departamentul de
Eveniment și Investigații se ocupa de tot, de la furturi din stațiile de autobuz, crime
violuri, conferințe de presă ale ISU sau SMURD, inundații, greve și binențeles
terorism a trecut. E nevoie de oameni specializați în fiecare domeniu. N u de
altceva, dar trebuie să treacă vremea atentatelor în care se foloseau “bombe cu
cuie”, precum în curtea Liceului Jean Monnet.

BIBLIOGRAFIE

DOCUMENTE LEGISLATIVE

1. Arkansans Code, art. 5 -13-301 (Michie 2002)
2. Codul aerian ,ordonanta guvernului Nr. 29 /1997, Republicatã în temeiul art.
III din Legea nr. 130 din 21 iulie 2000, publicatã în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 355 din 31 iulie 2000, dându -se articolelor si
alineatelor numerotarea corespunzãtoare.Ordonanta Guvernului nr. 29 din
22 august 1997 a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 208 din 26 august 1997 si a fost aprobatã cu modificãri si completãri prin
Legea nr. 130/2000.
3. Codul Penal german, Bundesministerium der Justiz , Traducerea germana
Cod Penal furni zate de către Prof. Dr. Michael Bohlander, 2009 Juris
GmbH, Saarbrücken, http://www.gesetze -im-
internet.de/englisch_stgb/englisch_stgb.html
4. Codul penal republicat în Monitorul Oficial nr. 65/16.04.1997 în temeiul
articolului III din legea nr. 140.1996 publ icată în Monitorul Oficial al
României partea I nr. 289 din 14.11.1996
5. Codul Statelor Unite, 18 U.S.C. 231(1),
http:www.4law.cornell.edu/uscode/18/2331.html

46 6. Comisia Comunităților Europene Bruxelles, COM(2007) 650 final,
2007/0236(CNS) – Decizie cadru de mo dificare a Deciziei 2002/475/JAI
privind combaterea terorismului, 6.11.2006
7. Comisia comunităților europene, Decizie -Cadru a Consiliului de modificare
a deciziei -cadru 2002/475/jai privind combaterea terorismului, Bruxelles,
6.11.2007, COM(2007) 650 final, 2007/0236 (CNS)
8. Counter -Terrorism Bill 2008,
http://www.publications.parliament.uk/pa/cm200708/cmbills/063/08063.i –
v.html
9. Debate article Dagens Nyheter 08 February 2008, Carl Bildt, Minister for
Foreign Affairs , Beatrice Ask, Minister for Justice, Comprehe nsive Swedish
strategy to combat terrorism
10. Decretul Președintelui Rusiei nr. 1131 din 28 august 1999
11. Frech Criminal Code, Article 421 -1
http://legifrance.gouv.fr/html/frame_codes1.htm
12. Frech Criminal Code, Article 421 -1,
http://legifrance.gouv.fr/html/fram e_codes1.htm
13. Frech Criminal Code, Article 421 -2
http://legifrance.gouv.fr/html/frame_codes1.htm
14. Frech Criminal Code, Article 421 -2
http://legifrance.gouv.fr/html/frame_codes1.htm
15. Frech Criminal Code, Article 421 -2-
1http://legifrance.gouv.fr/html/frame_code s1.htm
16. Frech Criminal Code, Article 421 -2-2
http://legifrance.gouv.fr/html/frame_codes1.htm
17. Frech Criminal Code, Article 421 -3
http://legifrance.gouv.fr/html/frame_codes1.htm
18. Frech Criminal Code, Article 421 -4
http://legifrance.gouv.fr/html/frame_codes1.ht m
19. Frech Criminal Code, Article 421 -5
http://legifrance.gouv.fr/html/frame_codes1.htm
20. Frech Criminal Code, Article 422 -5
http://legifrance.gouv.fr/html/frame_codes1.htm
21. Frech Criminal Code, Article 422 -7
http://legifrance.gouv.fr/html/frame_codes1.htm
22. Frech Criminal Code, Article 434 -2
http://legifrance.gouv.fr/html/frame_codes1.htm
23. Frech Criminal Code, Article 434 -6
http://legifrance.gouv.fr/html/frame_codes1.htm
24. French Criminal Code, art. 421 -1 (nr.96 -647) din 22 iulie 1996 , art. 1
Journal Oficial du 23 i ulie 1996,
25. League of Nations, Convention for the Prevention and Punishment of
Terrorism,

47 http://www.jur.uib.no/ansatte/joreh/ Temasider/internasjonalisering/Conventi
on%20on%20terrorism%201937.pdf
26. Legea î mpotriva spălării banilor, Central Bank of Egipt,
http://www.cbe.org.eg/Banking%20Laws.htm
27. ONU – Convenția din 14 septembrie 2005 privind reprimarea actelor de
terorism nuclear, publicat în Monitorul Oficial 847/16 octombrie 2006
28. Ordonanta de urgenta 159 din 27 noiembrie 2001 (OUG 159/2001) , pentru
prevenirea si combaterea utilizarii sistemului financiar -bancar in scopul
finantarii de acte de terorism Publicat in Monitorul Oficial 802 din 14
decembrie 2001 (M. Of. 802/2001)
29. Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 141/2001,Pentru sanctionarea unor
acte de terorism si a unor fapte de incalcare a ordinii publice Publicat in
Monitorul Oficial 691 din 31 octombrie 2001 (M. Of. 691/2001)
30. Ordonanța de urgență a Guvernului nr.141 di n 25 octombrie 2001 , pentru
sancționarea unor acte de terorism și a unor fapte de încălcare a ordinii
publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.691 din 31
octombrie 2001
31. Organizatia Homme marocană Drepturile del "(OMDM) / Articolul 19,
Rabat, Londra. 1995, p. 296 -297
32. Penal Code of the Syrian Arab Republic, Article 305
33. Penal Code of the Syrian Arab Republic, Articles 212, 305, Financing of
Terrorism
34. Penal Code of the Syrian Arab Republic, Articles 278, 280, 298, 299, 300,
304, 305
35. Remarks on Bahrain “Counter -Terrorism” Bill,Definition of Terrorism,
Definition of Terrorism, article 1, 4, 6, 8, 12, 13, 14, 24, 26, 33, 34, 3,
http://www.icj.org/IMG/HAQremarksBahrainbill.pdf
36. Royal decree No.34/2002
37. Saudi Arabian Government and Law,
http://www.jeansasson.com/law_and_government.htm
38. Saudi -US Relation Information Service, Saudi Strategies to Counter
Terrorism: The War of Ideas, 20 octombrie 2008, http://www.saudi -us-
relations.org/ articles/2008/ioi/081020 -countering -terrorism.html
39. Strategia de Securitate Nationala a Romaniei, Bucuresti 2007 –
http://www.presidency.ro/static/ordine/SSNR/SSNR.pdf
40. Strategia Națională de Apărare, pentru o Românie care garantează
securitatea și prosperitat ea generațiilor viitoare, București, 2010,
www.presidency.ro
41. Terrorism Act (UK), subsecțiunea 1(1),
http://www.legislation.hmso.gov.uk/acts/acts2000/00011 –b..htm#1
42. Terrorism Act 2000,
http://www.opsi.gov.uk/acts/acts2000/ukpga_20000011_en_1
43. Terrorism Act 2006,
http://www.opsi.gov.uk/acts/acts2006/ukpga_20060011_en_1

48 44. UN GAOR, 54th Sess, 76th mtg. At. Art. 6, U.N. Doc. A/RES/54/109
(1999)
45. United Kingdon Terrorism Act of 2000,
http://www.opsi.gov.uk/acts/acts2000/ukpga_20000011_en_1
46. United Nations Office on D rugs Control and Crime Prevention,
www.undcp.org/odccp/terrorism_definitions.html
47. United States Departament of Justice, FBI, Terrorism in the United States,
1988, at. 34
48. US Departament of State, Country Reports on Terrorism, Office of the
coordinator for c ounterterrorism April 30, 2008 .
http://translate.google.ro/translate?hl=ro&langpair=en%7Cro&u=http://ww
w.state.gov/s/ct/rls/crt/2007/103708.htm

AUTORI ROMÂNI

1. Bogdan Eduard – Reportaje de iubire în vreme de război, Ed. Dacia, 2006,
p.153 -157, 192 -193
2. Chestor gen. de poliție prof.Univ. Dr. Andreescu Anghel, comisar șef conf.
Univ. Dr. Nicolae Radu „ Vocea Califatului – de la emoție la conștiința on –
line a terorismului „ – Rev. Terorismul Azi vol. XXVIII – XXXIII 3
3. Chestor gen. prof.univ. dr. Andreescu An ghel și, Comisar -șef conf.univ.dr.
Nicolae Radu, Jihadul Islamic, Editura. Ministerului Internelor și Reformei
Administrative București 2008, pag. 54, 122, 124 -125
4. Coman Mihai – Mass media, mit și ritual, o perspectivă antropologică.
Ed.Polirom 2003, p.96, 111, 157
5. Conf.univ.dr. Sandu Florin, Criminologie, vol.II, Ed. Alma Mater, Sibiu
2001, pag. 425
6. Dâncu Vasile, Țara telespectatorilor fericiți, Editura Dacia Cluj -Napoca
2000, pag. 23
7. Delcea Cristian – Ad-terorismul. Psihologia reclamei terorismului,
Ed.Di versitas, pag.35
8. Diaconu Gheorghe – Drept Penal Parte generala vol I, Ed.Lumina Lex, pag
215
9. Dîmboiu Aurel, De la piatr ă la hârtie, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1964,
pag 232
10. Dungaciu Dan, Națiunea și provocările (post) modernității, Editura Tritonic
2004, pag. 487
11. Enciclopedia limbii romane (coord. Marius Sala), Bucuresti, Editura Univers
Enciclopedic, 2001
12. Ficeac Bogdan – Tehnica manipulării, Editura Nemira București 1997, pag.
58
13. Jura Cristian, Terorismul Internațional, Ed. All Back București 2004, pa g.
12, 16, 22

49 14. Manualul de instruire privind combaterea spălării banilor, 2002, Proiect
PHARE RO 99 – 1B/JH -02, p.63 -64 – Manualul a fost supervizat și editat de
către Giuseppe Lombardo, Lider de Proiect al Statului Membru și de către
Massimo Nardo, Manager al UIC, cu ajutorul Valeria Roversi (UIC). Au
contribuit Nicolae Craiu (Membru al Plenului ONPCSB), Cornel
Moldoveanu (ONPCSB), Laura Banu (ONPCSB) și Piero Ricca (UIC)
15. Medeanu Tiberiu Constantin – Criminalistica in actiune – Omorul, terorismul
si crima organizata (volumul 2), Ed. Lumina Lex, 2006, pag.253
16. Ohanesian Eduard Ovidiu, Amintiri din portbagaj, Editura Minerva, 2008,
pag. 150,166, 179, 230 -242
17. Predatu Eugen, Dictionar militar englez -roman, roman -englez , Bucuresti,
Editura Niculescu, 2003.
18. Prof.u niv.dr. Voicu Costică, dr. Voicu Adriana Camelia, dr. Geamănu Ioan –
Criminalitatea organizată în domeniul afacerilor, Ed. Pildner,2006, pag.17
19. România, Serviciu de Protecție și pază, Terminologie de specialitate,
Terorism – antiterorism, București, 1993, p.221
20. Spinei E. Angela, Teorii ale categorizării lumii și practici ale comunicării,
Ed.Lumen 2006, pag.17
21. Szabo Lucian Vasile, Libertate și comunicare în lumea presei: principii,
norme, reguli, limbajul mass -media, Ed.Amarcoerd, 1999, pag.73
22. Ștefănescu Sim ona – Media și conflictele,Editura Titronic București 2004,
pag. 35, 37
23. Ștefănescu Simona – Media și conflictele. Ed. Tritonic, 2004, p.30 -32

AUTORI STRĂINI

1. 11 Septembrie 2001 Raportul Final al Comisiei Americane de Anchetă
privind atacurile teroriste a supra Statelor Unite ale Americii –Editura Allfa
2006 pag. 342, 347
2. 1958 Law, Circulara B/2/8555 Alexandre Yonah and Brenner Edgar – U.S.
Federal legal responses to terrorism, Transnational Publisheres, pag 74 -75
3. Afsaruddin Asma, Competing Perspectives o n Jihad:Jihad and Martydom in
Early Islamic Sources, Editura Publishing Company, pag. 16, 20
4. Alexandre Yonah and Brenner Edgar, Terrorism and the Law, Transnational
Publishers, 2001
5. Alexandre Yonah, Michael S. Swetnam and Herbert M. Levine, ETA:
Profile of a terrorist group 4, Transnational Publisheres, pag.140, 180 -183
6. Anderson Sean K., Sloan Stephen, Historical Dictionary of Terrorism, 2nd
ed., Scarecrow Press, Inc., Londra, 2002, p. 201 -202.
7. Andrea L. Press, Gender, class and generation in the american television
experience, editura Upp, 1991, pag 13
8. Aust Stefan și Schnibben Cordt – 11 Septembrie 2001 Ziua în care lumea s –
a cutremurat – Editura Runa 2004, pag.188 -191, 227 – 228

50 9. Bandura Albert – Mechanisms of Moral Disengagement Ed. Cambrige
University Press, pag.161 -191
10. Baudrillard Jean Strategiile fatale , Ed.Polirom, Iași, 1996, p. 51, 54
11. Bhutto Benazir, Reconcilierea – Islamul, Democrația și Occidentul, Editura
Rao 2009, pag. 26 -27 , 30, 34
12. Black’s Law Dictionary 1484, 7th ed.1999, pag. 157, 675, 1564
13. Boas Gideon & Schabas William A. International Criminal Law
Developments in the Case Law of the ICTI. Ed.Martimus Nijhoff
Publishers, 2003, pag.113
14. Borovicka V.P. – Cazuri celebre în istoria terorismului, ed. Miculescu, 1988,
pag.120
15. Bourdieu P., Despre t eleviziune, editura Meridiane, 1998, pag 128
16. Brissard Jean -Charles, Zarqawi Noua față Al -Qaida, Ed. Aquila, p.23
17. Brissard Jean -Charles, Zarqawi Noua față Al -Qaida, Ed. Aquila, pag.104
18. Browers Michaelle, Kurzman Charles, An Islamic reformation?, Editura
Lexighton Books, USA 2004, pag. 84
19. Busch Andrew E. – Ronald Reagan and Our War Against Terrorism,
Editorial AshBrookCenter October 2001
20. Cappon R., Cuvantul, editura Rompress, Bucuresti, 1999, pag 150
21. Carr Caleb, The Lessons of Terror, Random House, USA, 2003, pag 137
22. Cayrol Roland, Les medias. Presse ecrite, radio, television, Presses
Universitaires de France, pag 46
23. Cazeneuve Jean, Sociologie de la radiotelevision, Presses Universitaires de
France, 1967, pag. 62
24. Christians Clifford G., Fackler Mark, Rotzoll K im B., Mckee Kathy B.,
Etica Mass -media. Studii de caz, ed.Polirom, 2001, pag.89 -92
25. Coleman James, Rollet Brigitte Television in Europe, Ed. Intellect Books,
1997, pag.32
26. Compendiul Catehismului Bisericii Catolice, Libreria Editrice, Vatican,
2005, capi tolul 2
27. D. Whittaker (ed.), The terrorism Reader, Routledge, 2001, pag.3
28. Dahmène Touchent, 15 october 2001, digital version, Algerian Criminal Law
29. Dempsey X. James and Cole David, Terrorism and the Constitution:
Sacrificing Civil Liberties in the name of Na tional Security, W W Norton &
Co Inc, pag 105
30. Dictionnaire arabe -français -anglais: langue classique et moderne …,
Volumul 3 de Régis Blachère, Moustafa Chouémi, Claude Denizeau,
Charles Pellat, Paris 1972
31. Dicționarul Exlicativ al Limbii Române, pag 951
32. Doris Graber, Media power in politics, Editura C.Q. Press, ed.2, 1990, pag.
15
33. Engineer Asghar Ali, The Rights of Women in Islam, Editura St. Martin’s
Press, New York 1992, pag. 52

51 34. Esposito L. John, Unholy War: terror in the name of islam, Oxford
Universit y Press, New York 2002, pag. 46
35. Ferejon, J.A. and Kuklinski, J.H., Information and democratic processes,
University of Illinois Press, Urbana and Chicago, 1991, pag 412
36. Ferguson, D.L. and Patten, J. , Journalism today, Teachers’ manual, National
Text Book Company (NTC), Lincolnwood, Illinois, USA, 1998, pag 68
37. Flichy P., O istorie a comunicarii moderne, Editura Polirom, Iasi, 1999, pag
256
38. Garcin -Marrou Issabele – Media US Terorism, Ed.Tritonic, aprilie, 2005,
p.24, 26, 37
39. Gert-Jan, Knooops Alexander – Teory and Practice of International and
Internationalized Criminal Proceedings. Ed. Kluwer Law International,
pag.122
40. Gorden, Thomas, The Rationality of U.S. Regulation of the Broadcast
Spectrum, 1990, pag. 23
41. Grabber Doris, Mass Media and America Politics , ediția a -VII-a, Editura
CqPr 2005, pag. 230
42. Gross Emanuel, Legal aspects of tackling terrorism: The balance between
the right of a Democracy to defend itself and the protection of human rights,
U.C.L.A. 2001, pag.214
43. Gross Emanuel, The struggle of democrac y against terrorism: lessons from
the United States, the United Kingdom, and Israel, Charlottesville:
University of Virginia Press, 2006, pag. 130 -133
44. Grossman Andrew / Features – Finding the Law: Islamic Law Sharia, 1
august 2002
45. Guilford, Manualul operaț iunilor împotriva luptei de gherilă al armatei SUA,
The Lyons Press, Connecticut, 2004, p. 1 -4
46. Hartley, J., Fiske, J., Semnele televiziunii , Ed. Institutul European, Iași,
2002, trad. de Daniela Rusu, pp. 30 -38;
47. Jacques Leprette , Henri Pigeat – Etica si calitatea informatiei, Ed.Gramar
2005, pag.23.
48. Kadduri M. Majid, War and Peace in the Law of Islam, Baltimor, Editura
Jhon Hopkins University Press 1955, pag 57
49. Kellner Douglas, Cultura media , Ed. Institutul European, Iași, 2001, p. 86,
92;
50. Kelly J.Mary, K elly Mary, Mc Quail, Mazzoleni Jean Pietro, The Media in
Europe, Euromedia Research Group, 2004, pag.150 -156
51. Laurent Eric – La face cachée du 11 septembre. Ed. Plon, 2004
52. Laurent Eric, Fața ascunsă a lui 11 septembrie, Editura Vivaldi, București
2006, pag. 126, 155
53. Le Petit Larousse editia 1991, pag 258 și Le Petit Robert ed. 1972 , pag 380
54. Leech Geoffrey, Semantică, Penguin Books, Londra, 1974, p. 38 -40
55. Leprette Jacques și Pigeat Henri – Etica și calitatea informației – Editura
Gramar 2006, pag. 5

52 56. Lippm ann W., Opinia publică, New York Fine Press, New York, 1997,
capitolul 13
57. Lippmann W., Opinia publică, New York Press, New York, 1997, p. 53 –
100,110 -111
58. Lord C. – Psychological -political Instruments pag 220 -237 in Attaking
terrorism: Elements ofa Grand Str ategy, ed. Georgetown University Press
59. Lt. General Amos, Manualul de Antiterorism al armatei SUA, University of
Chicago Press, Chicago, 2007, p. 1 -5
60. M. Bassiouni Cherif, International Terrorism; Multilateral Convention
(1937 -2001) 14, n.48, Transnational P ublisheres, 2001
61. Marret Jean -Luc, Tehnicile terorismului , ed. Corint, București, 2002, p. 165 –
166
62. Mbaine Adolf – Media in situations of conflict – roles – challenges,
responsability. Ed. Fountain Publishers 2006, p.155
63. Michael Scharf P., Book Reviw: Reb els With a Cause: The minds and
Morality of political offenders, pag.6
64. Middle east Forum, The Midlle East Quarterly, spring 2004, Volume XI,
number 2, pag.74 -76
65. Miege B., Societatea cucerita de comunicare, Editura Polirom, Iasi, 2001,
pag 174
66. Nacos Brigitt e, Terorism și media , Columbia University Press, New York,
1994, pg 68
67. Nordenstreng Kaarle, Repots on Media Etics in Europe University of
Tampere Dep.of. Jurnalism and Mass Media comunication – Tiina Laitila
Code of Ethics in Europe, 1995, pag.23
68. Nordenstr eng, Kaarle (Ed.) 1989: Jurnalist: Statutul, drepturile si
Responsibilties. Prague: International Organization of Journalists, p. Praga:
Organizatia Internationala a Jurnalistilor, p. 169 -170, 174 -178, 273 -274
69. Nydell K. Margaret, Ce știm despre arabi?, Ed itura Niculescu 2008, pag.
109, 138
70. Odashuo Alali și Kenoye Kelvin Eke, Terorismul prin prisma mass -mediei:
metode de difuzare, Sage Publications, Londra, 1991, p. 42 -43
71. Orwell George, Politică și limbaj în Eseurile adunate ale lui George Orwell,
Penguin, Londra, 1968, p. 157
72. Pedler, Emmanuel, Sociologia comunicarii, Editura Cartea Romaneasca,
Bucuresti, 2001, pag 168
73. Quraishi Muzammil. Muslims and crime: a comparative study. Burlington,
vt, ashgate, 2005, pag.97
74. Ronzitti Natalino, Maritime terrorism and International Law, Editura
Maritinus Nijhoff, 1990, pag 128
75. Sardar Ziauddin, Introducing Muhammad, Editura Totem Book, New York
1994, pag. 48
76. Servier Jean, Terorismul, Editura Institutul European 2002, pag. 31

53 77. Sidney Pike – Noi am schimbat lumea, Amintir ile unui pionier al CNN -ului
global – Editura Rao 2006, pag.11, 22, 57, 436, 435 -436, 438 -439, 441
78. Silva F., Indagine sull’editoria, Editura FGA, Torino, 1992, pag 302
79. Simmons, Steven J., Fairness Doctrine and the Media , 1978, University of
California Pres s, pag 33 -35
80. Slocum John David – Terrorism Media Liberatione. Rudgers University
Press, 2005, pag.83
81. SPP – Terminologie de specialitate, op.cit., pag.222
82. Stone N., Practicile și managementul relațiilor publice, Basings Pb,
Palgrave, 1995, p.2, 14 -17
83. Surūsh Abd al -Karīm, Soroush Abdolkarim, Sadri Mahmoud, Sadri Ahmad,
Reason, freedom, & democracy in Islam: essential writings of Abdolkarim
Soroush, Oxford University Press 2000, pag. 225 – 226
84. Tariq Ali – Ciocnirea fundamentalismelor, cruciade, jihaduri și
mode rnitatate, Editura Antent 2006, pag. 13 -15
85. Tariq Ali – Ciocnirea fundamentalismelor, cruciade, jihaduri și
modernitatate, Editura Antent 2006, pag. 102
86. Ternon Yves – Statul criminal – Genocidurile secolului XX, Ed. Insitutul
European 2002, pag. 44
87. Terorism ul. Studii și cercetări asupra fenomenului terorist – Revista Impact
Strategic, nr.4/2008, editat de Centrul de Studii Strategice de Apărare și
Securitate
88. Van Cuilenburg, J.J., Scholten, O & Noomen, G.W., Stiinta comunicarii,
Editura Humanitas, Bucuresti, 1998, pag 312
89. Wagner Robin Erica -Pacifici – The Moro Morality Play: terrorism as social
drama. University of Chicago Press, 1986, p.112
90. Wasti Tahir. The application of islamic criminal law in Pakistan: Sharia in
practice. Boston, brill, 2009, pag.310
91. Wieten Jan, Murdok Graham, Dahlgren – Televizion across europe Sage
Publication Ltd 2000, pag.173
92. Wieviorka , M & Wolton , D. (1987) Terrorisme a la une. Media, Terrorisme
et Deocratie,. Paris, Ed. Gallimard. Pag.46, 130
93. Wilkinson Paul, Terrorism versus Democra cy: The liberal state Response,
Rutlege,USA and Canada, pag 160
94. Wilson John, Să înțelegem jurnalismul, Ed.Institutul European, 2004,
pag.152
95. Wolton Dominique, Eloge du grand public. Une theorie critique de la
television, Editura Flammarion, 1990, pag 29
96. Wolton Dominique, Eloge du grand public. Une theorie critique de la
television, Editura Flammarion, 1990, pag 127
97. Yonah Alexander and Swetnam S. Michael, Cyber Terrorism and
Information Warfare: Threats and Responses, Editura Transnational
Publisher 2001, p ag. 173

54 98. Zafar, Emmanuel. Law & practice of islamic hudoods. Lahore, khyber law
publishers, 2005, pag.440.

ARTICOLE PUBLICATE

1. "The Journal Rabitat Al -Alam Al -lslami", 1980 (12), pag. 60 -61
2. “Objectivity as a strategic ritual: an examination of newsmen ’s notions of
objectivity”, în American Journal of Sociology no. 77, January 1972, p. 660 –
679
3. 1000 de agenți scormonesc Irakul, Evenimentul Zilei, 4 aprilie 2005, pag 3
4. 18 U.S.C. 2331(5), introdus prin Uniting and Strengthening America by
Providing Appropi ate Tools Requireq to Intercept and Obstruct Terrorism.
5. Adevă rul- Teroristul din Timis ramane in arest sambata 16 decembrie 2006,
pag. 2
6. Adevărul, „Anchetatorii au intocmit portretul -robot al unui suspect”, 9
noiembrie 2002, p.3
7. Adevărul, „Arme de foc, gr enade si alte masinarii ucigase – cumparate de
orice doritor cu 100 pana la 1.000 de dolari”, 8 noiembrie 2002, p.2
8. Adevărul, „O bomba cu cuie explodeaza la Liceul "Jean Monet"”, 7
noiembrie 2002, p.1
9. Adio Munaf, Gardianul, 15 aprilie 2005, pag 1
10. Al Jazeer a News Report – 6 octombrie 2001
11. Aloys Evina, Groupe salafiste pour la prédication et le combat (Al -Qaïda
Maghreb), 12 aprilie 2007, Jurnal Chretiene
12. Al-Zarkawi – răpitorul, Evenimentul Zilei, miercuri 30 martie 2005, pag 3
13. Al-Zarkawi – răpitorul, Evenimen tul Zilei, miercuri 30 martie 2005, pag 3
14. Al-Zarqawi – responsabil de răpirea ziariștilor români, Gardianul, 30 martie
2005, pag 1
15. Arab News (19 -10-1982)
16. Asistent universitar dr. Ionescu Cosmin, Consideratii privind incriminarea si
sanctionarea faptelor ce constituie infractiuni de terorism – sesiunea de
comunicari cu tema: Noul Cod Penal reforma si continuitate in legislatia
romaneasca , Facultatea de Drept a Universitatii Craiova 15 -16 aprilie 2005
17. Asistent universitar dr. Ionescu Cosmin, Consideratii pri vind incriminarea si
sanctionarea faptelor ce constituie infractiuni de terorism – sesiunea de
comunicari cu tema: Noul Cod Penal reforma si continuitate in legislatia
romaneasca , Facultatea de Drept a Universitatii Craiova 15 -16 aprilie 2005
18. Badulescu Au relian – Studiu general cu privire la incriminarea actului
terorist in legislatia penala romaneasca, Terorismul azi an I , nr 1 , 2006 ,
pag 7, 12
19. Balle Francis, Medias et societé, Paris, Ed. Montchrestien (ediția a V -a),
1990, p. 50
20. BBC NEWS World Edition , A short history of the BBC, 19 April, 2002

55 21. Blakeslez L. Christophere, Terrorism, drugs, international law, and the
protection of human liberty , 1992, pag.68
22. Blanford Nicholas, “Hizbullah Sharpens its Weapons in Propaganda War”,
în Christian Science Moni tor, 28 dec. 2001, Vol. 94, nr. 25.
23. Bogdan Eduard – Gardianul, 6 aprilie 2003, p.4
24. Cei trei ziariști au fost recuperați de forțele coaliției, Jurnalul Național, 8
aprilie 2005, pag 1
25. Cei trei ziariști romani au fost eliberați de trupele coaliției; Omar Hays sam –
prima arestare în cazul ziariștilor răpiți în Irak, Adevărul, 6 aprilie 2005, pag 1
26. citat în Robin Erica Wagner -Pacifici, Terorismul ca dramă socială,
University of Chicago Press, Chicago, 1986, p.90
27. Costa Maria Antonio, director executiv Biroul Nați unilor Unite pentru
Droguri și Infracțiuni. Conferința internațională Trafic: Infracționalitate
Trans Națională și terorism Internațional, Consiliul Consultativ Internațional
Științific și Profesional al Programului de Justiție Penală (ISPAC),
Courmayeur, Italia, 6 decembrie 2002.
28. Cristoiu Ion, Afacerea jurnaliștilor din Irak, Jurnalul național, 13 aprilie
2005, pag 2
29. Criza ostaticilor și a presei, Evenimentul Zilei, 4 aprilie 2005, pag 6
30. Curierul Național, 28 aprilie 2005, pag 2
31. De Graaf , Violența ca mod de comunicare , Sage Publications, Londra, 1982,
p. 8, 65
32. Deaconu Mihaela, Practica internațională în materie de reprimare a
terorismului prin mijloace juridice în Revista Fundației Colegiului Național
de Apărare, anul IX 2003, nr. 1, București, România
33. Delcea Cristian – Crima Organizata si Terorismul Azi vol.43 an VI ,2010
pag. 61
34. Dormiți liniștiți, "Celulă de criză" lucrează pentru voi, Gardianul, 8 aprilie
2005, pag 1
35. Dr. Menarchik Douglas, Crima Strategică și Strategia de Securitate
Națională a României, Revista Română a Afacerilor Externe, vol.2, nr.1,
1996, București, pag.126 -140
36. Dr. Wahab Mohamed Abdel SE , O imagine de ansamblu a sistemului
juridic egiptean și cercetări juridice, Global Law&Justice
37. Duminică, ora 2.30, OTV își dezvăluie sursele folosite de ziariștii săi pe tot
parcursul săptămânii de criză: fiul ministrului apărării din Irak, Libertatea, 4
aprilie 2005, pag 1
38. El-Watan, 20 aprilie 2000, p. 9
39. Evenimentul Zilei – Mama lui Florin Lesch de zvăluie : “ Am greșit că nu l –
am dus la doctor “ 27 iunie 2006 pag.3
40. Evenimentul Zilei – SRI și Cocoșul roșu, miercuri 28 iunie 2006 pag.2
41. Evenimentul Zilei, „Familiile jurnaliștilor răpiți s -au întâlnit cu
președintele”, marți 19 aprilie 2005, p.3
42. Even imentul zilei, „Opinii”, joi 31 martie, 2005, p.4

56 43. Evenimentul Zilei, sâmbătă, 9 aprilie 2005, pag 2
44. Evenimetul Zilei, sâmbătă. 16 aprilie 2005, pag 3
45. Fites P., Johnson P., Kratz M., The Computer Virus Crisis , 2nd edition, New
York, Van Nostrand Reinhold, 1992, p.63
46. Florentin Marinescu, consilier pe probleme de securitate în Irak : „Dacă
toată povestea e adevărată, arabul e mort, Evenimentul Zilei, sâmbătă, 2
aprilie 2005, pag 3
47. Galea S, Resnik H, Ahern J (2002) „Posttraumatic Stress Disorders in
Manhattan, New Zork City after the September 11th Terrorist Attacks’, in
Journal of Urban Health, 79.
48. Gândul, „Grenadierul de la Jean Monnet – 18 ani de închisoare”, 24
februarie 2007, p.1
49. Garcin -Marrou Isabelle și TETU Jean -François, A doua Intifadă și
Terorismul, versiunea 1 -25 iunie, Anuarul francez de Relații Internaționale,
Bruylant, Bruxelles 2009
50. Gardianul, 1 aprilie 2005, pag 3
51. Gardianul, 4 mai 2005, pag 3
52. Gavriluță Nicu, Terorismul românesc din decembrie '89 o analiză din
perspectiva hermeneuticii de tip fra ctal, pag. 6, Institutul European 2002
53. Gen de brigadă, Mărgărit Mihai, Tipologia și psihologia terorismului,
Jurnalul Național, Supliment de colecție, 13 septembrie 2004
54. Gerbner George, în articolul “Violence and Terror in and by the Media”,
publicat în vo lumul Media, Crisis and Democracy , M. Raboy și B. Dagenais
(editori)
55. Gerbner Georges – Telling All the Stories (collected essays) New York:
Peter Lang Publishing, August, 2000, p.34
56. Gulf – Law.com.
57. Hamad Rita, “After Terror. Hezbollah’s New Direction”, în Harvard
International Review , Vol. 22, Nr. 1, 2000.
58. Hotca Mihai Adrian, Dobrinoiu Maxim – Infractiuni prevazute in legi
speciale. Comentarii si explicatii. Editia2,ed.C.H.Bech,pag 180 -187
59. Hotnews, sâmbătă 24 octombrie 2009
60. Imaginile Groazei, Evenimentul Zil ei, sâmătă, 2 aprilie 2005, pag 2
61. Ipoteza alarmantă a fostului șef al SIE, Cătălin Harnagea, „Jurnaliștii sunt în
mâinile unei grupări apropiate Al -Quaeda, Evenimentul Zilei, duminică, 24
aprilie 2005, pag 5
62. Jurnaliștii in mâinile Brigăzilor Muadh ibn Jaba lm, Ziua, 23 aprilie 2005,
pag 2
63. Jurnaliștii români – victime colaterale, Gardianul, 30 martie 2005, pag 1
64. Jurnaliștii români răpiți de Ansar al Sunna, Curentul, 1 aprilie 2005, pag 3
65. Jurnalul Național, 1 aprilie 2005, pag 5
66. Jurnalul Național, 13 aprilie 2 005, pag 6

57 67. Kupperman Robert, Facing Tomorrow’s Incident Today , Washington, D.C.,
US Department of Justice, 1977, citat în Grant Wardlaw, Political Terrorism ,
Cambridge University Press, 1989, p.8
68. Lord Llozd of Berwick, Inquiry into Legislation Against Terr orism, Cm
3420, October 1996
69. Magnus Ranstorp, “Hizbollah’s Command Leadership: Its Structure,
Decision -Making and Relationship with Iranian Clergy and Institutions”, în
Terrorism and Political Violence , Vol.6, Nr.3, 1994, p. 303 -309.
70. Maksimov Sergey V, Doc tor of Judicial Sciences, Professor for the Moscow
University, of the Ministry of the Interior Russia – The Role of Russia in
Struggle against Terrorism
71. Marie -Jeanne a sunat acasă, Jurnalul Național, 2 aprilie 2005, pag 3
72. Michigan State University -Detroit College of Law Journal of International
Law, Vol. 10, No. 3, Fall 2001. Terror Symposium: War on Terrorism and
the Responses in the United States and Abroad.
73. Mold John, Scrisori , The Australian, 18 martie 2003, p. 10
74. Munteanu Bogdan, Ziarul Gândul, Luni, A nul V , Numãrul 1319, 17 august
2009
75. Național, 26 aprilie 2005, pag 4
76. Național, 7 mai 2005, pag 8
77. New York Times 6 mai 2003
78. Ipoteză tot mai des formulată: Răpirea jurnaliștilor, orchestrată din România,
Evenimentul Zilei, duminică, 3 aprilie 2005, pag 3
79. October 2002, "Press Council of Pakistan Ordinance"
80. Olson Richard , Ambasadorul a EAU, Trail money, 23.07.2008
81. Pearl, A Textbook on Muslim Law, 2nd ed., London, 1987
82. Picard R.G. and Rhonda S. Sheets. Martin, L. John. "Ma ss Media and
Terrorism ." Presented to the D.C. Psychological. Association Annual
Convention …Routledge Volume 4, 1987 , pages 217 – 221
83. Potter Stewart , concurring opinion in Jacobellis v. Ohio 378 U.S. 184 (1964 )
84. Prețul pe capul jurnaliștilor va crește, Gardianul, 31 martie 2005, pag 1
85. Primele imagini cu jurnaliștii răpiți, Jurnalul Național, 31 martie 2005, pag 3
86. Prof. Univ. Dr. Andreescu Anghel, Lt. Col. Dr. Radu Nicolae – Terorismul
azi, vol. VII -X an II 2007 pag. 7
87. Protectorii unui posibil terorist, elementele -cheie ale eliberării, Evenimentul
Zilei, 8 aprilie 2005, pag 5
88. Robertson Cliff, & Dilip. K. Das. An introduction to comparative legal
models of criminal justice. Boca raton, fl, crc press, 2008. pag.220 -225
89. România Liberă – Lesch a avut un mentor de la Frații Musulmani 27 iunie
2006 pag.3
90. Rookes v Barnard [1964] AC 1129, 21 January 1964, pag.312
91. S-a găsit locul în care sunt ținuți ostaticii români, Curierul Național, 1 aprilie
2005, pag 2

58 92. Sarkozy Law – The Control of Immigration the Residence of Foreigners in,
France and the Nationality, 2033 -1119, 26 nov.2003
93. Schmid Alex, . DeGraaf J.F, Violence as Communication: Insurgent
Terrorism and the Western News Media , Beverly hills, CA Sage, 1982, p. 22
94. Second Front: Censorship and Propaganda in the Gulf War , University of
California Press, 1993
95. Seuil, Paris, 1970, p. 18 4
96. Specialistul în Lumea Arabă : „Ziariștii au căzut în mâinile unor tâlhari, care
nu au legătură cu tradițiile islamice, Evenimentul Zilei, sâmbătă, 2 aprilie
2005, pag.2
97. Staudenmaier, S.J., John M. ,"The Debate over Technological
Determinism", echnology's Storytellers: Reweaving the Human Fabric, 1985
98. Studiul a fost publicat în “Annals of American Association of Political and
Social Science”, vol. 338, 1970, pp. 69 -81;
99. Television Studies: The Key Concepts , (autori B. Casey, N. Casey, B.
Calvert, L. Franch și J. Lewis), Routlegdge, Londra, 2002 – articolul
Violence , pp. 252 -255;
100. Terorismul – de la Marea Enciclopedie a Jihadului la testamentul
Hamas și Al Qaida Albă
101. Terrorism and the Law, supra note 29, at.7
102. Terrorism Islam's Viewpoint Reprinted from the Mu slim World League
Journal Jumad AI -Ula 1423 – July 2002
103. Tiefenbrun Susan, Classic Greek Themes in contemporarz Law: On civil
disobedience, Jurisprudence, Feminism and the Law in the Antigones of
Sophocles and Anouilh, 11 Cardozo Studie 1999, pag 35 -36
104. Tiefenbrun Susan, Legal semiotics (1986), Cardozo Arts and Ent, 89 -156
105. Tova Tzimuki, State devising new anti -terror act, Ynetnews , 07.26.09
106. Traian Băsescu – ținta operațiunii din Irak, Ziua, 31 martie 2005, pag 1
107. Tuchmann Gaye – A studie of construction of re ality, Free Press 1.10.1980
108. Tuval Yogev, Anti -terrorism Legislation in Britain and the United States
after 9/11 , The Israel Democraty Institute , 9 noiembrie 2008
109. U.S. Concerned with Terrorism in Africa’s Sahel Region, National
Security Law Brief, America n University – Wasington College of Law, 18
nov.2009
110. United Nations, International Instruments Related to the Prevention and
Suppression of International Terrorism în Prefață
111. Unul dintre ziariști ar putea fi complice la răpire, Evenimentul Zilei, 8
aprilie 2005, pag 4
112. USA Patriot Act, Nr. 107 -56, 115, Statement 296 -342 (2001)
113. Vechea gardă SIE, DIE, KGB din PSD implicată în actul terrorist din Irak,
Ziua, 1 aprilie 2005, pag 2
114. Wehrey Frederic M., “A Clash of Wills: Hizballah’s Psychological
Campaign Agains t Israel in South Lebanon”, în Small Wars and
Insurgencies , Vol. 13, Nr. 3, 2002, p. 53 -74.

59 115. West's Encyclopedia of American Law, edition 2. The Gale Group,
Inc.2008, p.420 -421
116. Ziariștii eliberați, Omar Hayssam arestat!, Evenimentul Zilei, pag 1

ALTE SURS E

1. Foto 5 – Foto oferită de Ministerul Informațiilor din Kuweit, Kuweit City
25 mai 2003
2. Foto 6 – Oferită de Comitetul Național Pentru Prizonieri și Dispăruți din
Kuweit, aprilie 2003, arhiva personală Bogdan Eduard
3. Coran 2:229
4. Coran 28:77
5. Coranul, 40:40 -41, pag 329
6. Israel, Ministerul Afacerilor 2005
7. BBC , Producers Guideline , cap. 8, Broadcasting and Terrorism ,
(document de uz intern, ediția 1995)
8. Edition J.C. Lattes, Paris, 1987, p. 63
9. Foto 13 -18, Arhiva personală – Bogdan Eduard
10. Foto arhiva personală – Bogdan Eduard
11. Depeșă Agence France Presse, 23 ian. 1996.
12. BBC News, 20 septembrie 2001, US rejects Bin Laden rulling
13. Asia Times, 07/2002, Osama atlarge, Pepe Escobar
14. Foto 1, 2, 3 – Arhiva personală foto Bogdan Eduard
15. Foto 25 Realizat de Bogdan Eduard, 4 ap rilie 2003 – Basra
16. Buletin de știri radio Europa FM, 29 martie 2005
17. Comunicat de presă Cotroceni, 29 martie 2005
18. Comunicat de presă Cotroceni, 29 martie 2005
19. Comuniccat de presă Cotroceni, 31 martie 2005
20. Comunicat de presă Cotroceni, 1 aprilie 2005
21. Comunic at de presă Cotroceni, 5 aprilie 2005
22. Președintele Traian Băsescu, interviu Mix FM, 12 aprilie 2005
23. Conferință de presă Cotroceni, 13 aprilie 2005
24. Observator, Antena 1, 17 aprilie 2005
25. Amos News. 19 aprilie 2005
26. Comunicat de presă Cotroceni, 22 aprilie 200 5
27. Comunicat de Presă Cotroceni, 26 aprilie 2005
28. Președintele Traian Băsescu, interviu Europa FM, 18 mai 2005
29. Președintele Traian Băsescu, interviu TVR 1, 18 mai 2005
30. Conferință de presă Cotroceni, 22 mai 2005
31. Cristian Tudor Popescu, Ediție Specială TVR1, 2 2 mai 2005
32. Comunicat de presă Cotroceni, 23 mai 2005
33. Cristian Tudor Popescu, Ediție Specială TVR1, 23 mai 2005
34. Jerusalim Post – 20 iunie pag. 4

60 35. Avi Jorisch, “Al -Manar: Hizbullah TV, 24/7”, în Middle East Quarterly ,
iarna 2004, p.17 -31.
36. Coran 5:8
37. Coran 5:33
38. Coran 7:33, 2:205 -206
39. Coran 60:8 -9
40. Foto 7 – Linia întâi a frontului, la 20 km de Kabul, noiembrie 1998, foto
– Bogdan Eduard
41. Foto 9, 10, 11, 12 – Arhiva personală Bogdan Eduard

SURSE INTERNET

1. Algeria Watch , Mohammed Smaïn, condamné pour dénonciation des
crimes commis par des chefs miliciens, http://www.algeria –
watch.org/fr/aw/condamnation_med_smain.html
2. Amnesty international sua, Comunicat de presă, 11 apr 2007,
http://www.amnestyusa.org/news/document.do?id=ENGUSA2007 0411001
3. Anti Terrorism Act of 1997 , Prevention of Terrorism & Security Measures,
http://www.pakistansocietyofcriminology.com/Admin/laws/ANTITERRORI
SMACT1997
4. Anti-Money Laundering/Combating Terrorist Financing Standard,
http://www.estandardsforum.org /oman/standards/anti -money -laundering –
combating -terrorist -financing -standard
5. Anti-terrorism, Crime and Security Act 2001,
http://www.opsi.gov.uk/acts/acts2001/ukpga_20010024_en_1
6. Arab Convention for the Suppression of Terrorism, Article 4, UIO, The
Faculty of Law, http://www.jus.uio.no/english/services/library/treaties/04/4 –
02/arab -suppression -terrorism.xml
7. Athenian Legacy –Domestic and foreign policy blog – www.athenian –
legacy.com/2009/05/istoria -terorismului -i/
8. Bashir Wahab Abdul, Scholars Define Terrorism, Call for Joint Action to
Defende Islam, Arab News, 12 ianuarie 2002, http://www.arab -news.com
9. Bosco D., Principii morale vs necesități militare, The American Scholar,
www.theamericanscholar.org/wi08/codes -bosco.html , 23 ianuarie 2008
10. Boucek Christopher, septembrie 2008,
http://www.carnegieendowment.org/arb/?fa=show&article=21947
11. Comunicat SRI 27 iunie 2006 , www.SRI.ro
12. CPJ – Attack on the Press 2003: Russia. http//cpj.org/2004/03/attacks -on-
the-press -2003 -russia.php
13. Dezbatere Organizată de Fundația Taiba, București, aprilie 2007,
www.taiba.com
14. Dvorkin Jeffrey – American and Turkish Journalism – a comparison .
www.npt.org/templetes/story/story.php?/story_ID =5325594

61 15. Encyclopedia Britannica Online 2010,
http//www.britanica.com/Ebbchecked/topic/203347/Fininvest
16. English Prevention of Terroris m Act of 1989, secțiunea 20 (1)
:http://www.hmso.gov.uk/acts/acts1989/Ukpga_19890004_en_6.htm
17. English Prevention of Terrorism, act of 1984, secțiunea 14
http://www.hmso.gov.uk/acts/acts1984/Ukpga_19890004_en_6.htm
18. FATF x GAFI – 9 Special Recommendation o n Terrorist Financing, www.
fgatf -gavi.org
19. Fitzpatrick Mark, Biroul purtătorului de cunvânt al Departamentului de Stat
SUA, 11.07.2008 http://www.uae -embassy.org/business -trade/trade –
export/export -control
20. Gates J.M., The Us Army and irregular warefare, chapter 10 Understanding
Terrorism, http://www.wooster.edu/history/jgates/book/contents.html
21. Global Security.Org –
www.globalsecurity.org.security/library/news/2005/04/sec -050414 –
rianovosti02.htm
22. Hoberman. J., All as It Had Been. Hollywood Revises History, J oins the
Good Fight , www.villagevoice.com, dec. 2001
23. House of Lords ,SESSION 2004 –05 [2004] UKHL 56 on appeal from:
[2002] EWCA Civ 1502,
http://www.publications.parliament.uk/pa/ld200405/ldjudgmt/jd041216/a&o
thers.pdf
24. http//en.wikipedia.org/wiki/General_E lectric/cite_note -45
25. http//en.wikipedia.org/wiki/Televizion_in_Switzerland
26. http//ostmay.com/tv -radio -channels/holland.htm
27. http//sverigesradio.se
28. http//www.hri.org./nodes/grtv.html
29. http://222.legifrance.gouv.fr – html/frame_codes1.htm
30. http://dexonline.ro/ definitie/alarmare
31. http://dexonline.ro/definitie/amenintare
32. http://en.alkarama.org/index.php?option=com_content&view=article&id=14
2:saudi -arabia -the-working -group -of-the-united -nations -notes -the-arbitrary –
detention -of-abdul -rahman -&catid=33:communiqu&Itemi d=180
33. http://en.wikipedia.org/wiki/BBC
34. http://en.wikipedia.org/wiki/Fininvest
35. http://it.wikipedia.org/wiki/Retecapri
36. http://ketupa.net.nbc.httm
37. http://muslim -canada.org/fiqhcouncil.html
38. http://ro.wikipedia.org/wiki/Daniel_Schneidermann
39. http://web.manartv.o rg/html/about.html.
40. http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_494/p_1/2.html
41. http://www.dci.ro/Legi/51.pdf
42. http://www.dci.ro/Legi/535.html
43. http://www.fbi.gov/wanted/terrorists/terbinladen.htm

62 44. http://www.interpol.int/
45. http://www.juristnet.ro/index.php?pag e=dp -aspecte
46. http://www.terrorism -research.com/goals/
47. http://www.uae -embassy.org
48. Information Terrorism: Can You Trust Your Toaster? , The Strategic
Assessment Center, Science Applications International Corporation,
www.saic.com
49. Janjua, Zia -ul-islam. New is lamic laws. Lahore, pakistan, nadeem law
books, 2004. p.68, 82. http://en.wikipedia.org/wiki/War_on_Terror
50. Jurnalist occidental anonim, citat de Magda Abu -Fadil, “Hezbollah TV
Claims Credit for Ousting Israelis”, în International Press Institute Report
Nr. 4/2000, consultat la 10 august 2004 la http://www.freemedia.at.
51. Just say no, Wikipedia, http://en.wikipedia.org/wiki/Just_Say_No
52. Katzman Kenneth , Specialist în problemele Orientului Mijlociu, Serviciul
de Cercetări al Congresului. Kuweit: Securitate, reformă, și SUA, politica.
http://www.fas.org/sgp/crs/mideast/RS21513.pdf
53. Language in extreme situations ,
www.dpingles.ugr.es/lies/language_war.htm
54. Lerougetel Antoine, Sarkozy proposes total ban on the burqa in France, 27
April 2010, wsws.com
55. Margaret Thatcher, Discursul în fața Asociației Americane a Avocaților, 15
iulie 1985, Arhiva Thatcher.
http://en.wikiquote.org/wiki/Margaret_Thatcher
56. Maslin Janet, New York Times, www. nytimes.com/library/film;
57. Media perception of freedom of the press. A comparative international
analysis of 242 cod of ethics, vol.IX, 1 iunie 2008, pag.235 -265,
http://jou.sagepub.com/content/9/3/235.full.pdf+html
58. Middle East and North Africa Overview, pag. 136, 140
http://www.state.gov/documents/organization/65472.pdf
59. Modele ale Terorismului Global, Departamentul American de Stat 1999
http://www.state.gov/www/global/terrorism/1999report/europe.html#Greece
60. Note verbale dated 4 Mar ch 2002 from the Permanent Representative of the
United Arab Emirates to the United Nations addressed to the Chairman of
the Security Council Committee established pursuant to resolution 1373
(2001) concerning counter -terrorism, http://www.un.int/uae/leta. htm
61. Oman: Reform, Security, and U.S. Policy, pag. 4,
http://www.hsdl.org/?view&doc=111880&coll=limited
62. Paust Jordan, Use of Armed Force Against Terrorist in Afganistan,Iraq, and
Beyond, ht tp://www.encyclopedia.com/doc/1G1 -101261274.html
63. Prof.dr. Dragoman Ion – Legea terorismului în România , www.c –
cultural.ro/biblioteca%20virtuala/simpozion/terorism/dragoman/index.php
64. Raportul Amnesty 200 9 Qatar
http://translate.google.ro/translate?hl=ro &langpair=de%7Cro&u=http://ww
w.amnesty.de/jahresbericht/2009/katar

63 65. Refworld, Amnesty International Report – Algeria,
http://www.unhcr.org/refworld/country,,,,DZA,,4c03a844c,0.html
66. Report from Departament of Justice, October 15, 2001,
www.canada.justice.gc. ca/en/news/nr/2001/doc_27787.html
67. Report submitted by Algeria to the security council committee established
pursuant to resolution 1373 (2001) – INTRODUCTION, CHAPTER 1 –
http://www.algeria -un.org/default.asp?doc=1427
68. Report submitted by Algeria to the sec urity council committee established
pursuant to resolution 1373 , Legal framework for preventing and combating
terrorism I. Definition of the terrorist act – http://www.algeria –
un.org/default.asp?doc=1427
69. Report submitted by Algeria to the security council committee established
pursuant to resolution 1373, Nature of the punishments imposed for acts of
terrorism and terrorist activities – http://www.algeria –
un.org/default.asp?doc=1427
70. Report submitted by Algeria to the security council committee established
pursuant to resolution 1373, Competent courts -http://www.algeria –
un.org/default.asp?doc=1427
71. Report submitted by Algeria to the security council committee established
pursuant to resolution 1373, Measures adopted to suppress financing of
terrorism – http://ww w.algeria -un.org/default.asp?doc=1427
72. Report submitted by Algeria to the security council committee established
pursuant to resolution 1373, Punishment of recruitment -http://www.algeria –
un.org/default.asp?doc=1427
73. Rights -India: New Anti -Terror Laws Draconi an Say Activists, 19 decembrie
2008, http://ipsnews.net/news.asp?idnews=45179
74. Rolul mass -mediei în Irak, Monitorul Științific,
www.csmonitor.com/2008/0319/p08s01 -comv.html, 22 martie 2008
75. Rome Statute of International Criminal Court, art. 1,
http://www.un .org/law/icc/statute/99_corr/1.htm
76. Rome Statute of the International Criminal Court
http://www.umn.edu/humanrts/instree/iccelementsofcrimes.html
77. Saudi Arabia: Dr Al -Hashimi in isolation, victim of ill treatment ,
http://en.alkarama.org/index.php?option=com _content&view=article&id=26
3:saudi -arabia -dr-al-hashimi -in-isolation -victim -of-ill-
treatment&catid=33:communiqu&Itemid=180
78. Slobin Dan, Limbaj și gândire, www.isadc.org -web2_thought.html
79. The lectric law library – http://www.lectlaw.com
80. Toma Adriana, Legea privind folosirea testelor ADN pentru emigranți a fost
adoptată, joi 15 noiembrie 2007, www.ziare.com
81. Torture in the "War on Terror" A memorandum to the Algerian President,
http://www.amnesty.org/en/library/asset/MDE28/008/2006/en/3adea9ea –
d43c -11dd -8743 -d305bea2b2c7/mde280082006en.html

64 82. Tuval Yogev, The Israel Democraty Institute, 9 noiembrie 2008,
http://www.idi.org.il/sites/english/parliament/Pages/Anti –
terrorismLegislationFullVersion.aspx
83. U.S. Anti -Terrorism Panel: Time to Get Serious, septembrie 2000,
http://www.meforum.org/85/us -anti-terrorism -panel -time-to-get-serious
84. U.S. Departament of State, Bureau of Near Eastern Affairs,
http://www.state.gov/r/pa/ei/bgn/35834.htm
85. http://www.terrorism -research.com/insurgency/
86. U.S. Departament of State, http://www.state.gov/s/ct/rls/crt/2006/82733.htm
87. U.S. Department of State, 27 aprilie 2008, http://www.state.gov/
88. United Arab Emirates, Bureau of Democracy, Human Rights, and Labor ,
March 8, 2006, http://www .state.gov/g/drl/rls/hrrpt/2005/61701.htm
89. Wikipedia, http://ro.wikipedia.org/wiki/Terorism
90. www.al – bab.com/media/docs/arabcodes.htm
91. www.DreptOnline.ro
92. www.e -juridic.ro
93. www.llrx.com/features/israel2.htm
94. www.mexicolaw.com/lawinfo.06.htm
95. www.sri.ro
96. www.sri.ro//doctrina -națională -a-informațiilor -pentru -securitate.html
97. www.sri.ro//doctrina -națională -a-informațiilor -pentru -securitate.html
98. www.UAE interact,com