Noul Cod Penal In Raport cu Legea Penala Anterioara

Aplicarea legii penale este determinată pe de o parte de săvârșirea unor fapte prevăzute de aceasta ca infractiuni. Faptele infracționale sunt săvarșite, pe de altă parte, la o anumită dată și într-un anumit loc. De aici rezulta faptul ca persoanele, faptele, timpul și spațiul sunt elemente care determină limitele puterii de acțiune a legii penale.

În Codul penal anterior în titlul I, denumit „Legea penală și limitele ei de aplicare”, în capitolul al II-lea intitulat „Limitele aplicării legii penale”, reglementa materia aplicării legii penale în spațiu și timp în art. 3-16. În timp ce în Capitolul al II-lea din Titlul I al noului Cod penal este intitulat „Aplicarea legii penale” și cuprinde articolele 3-14, în care este reglementată materia aplicării legii penale în timp și spațiu.

Spre deosebire de reglementarea existentă în Codul penal anterior, noul Cod penal reglementează mai întâi dispozițiile referitoare la aplicarea legii penale în timp și apoi cele referitoare la aplicarea legii penale în spațiu. Legea penală în timp fiind reglementată cu prioritate de către noul Cod penal a fost argumentată astfel: „ înainte de a examina aplicarea legii penale în spațiu, trebuie ca voința legiuitorului să se înscrie mai întâi în anumite condiții temporale, adică sa ia forma de lege, care să intre în vigoare la o dată determinată și să devină obligatorie pentru toți destinatarii ei. Această soluție a fost argumentată și cu faptul că este adoptată în numeroase Coduri penale straine, dar și cu tradiția legislativă românească a Codurilor penale române din 1864 și 1936, care reglementau mai întâi materia aplicării legii penale în timp și apoi în spațiu.

Reglementarea principiului activității legii penale din noul Cod penal este identic cu conținutul reglementării din Codul penal anterior.

Similar Posts

  • Adoptarea Hotararilor Si Emiterea Dispozitiilor In Cadrul Consiliului Judetean Ilfov

    LUCRARE DE LICENȚĂ ADOPTAREA HOTĂRÂRILOR ȘI EMITEREA DISPOZIȚIILOR IN CADRUL CONSILIULUI JUDEȚEAN ILFOV C U P R I N S ARGUMENT 3CAPITOLUL I. INSTITUȚIILE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE 1.1. Administrația Publică Locală – Cadru general 1.2. Organele Administrației Publice Locale 1.2.2. Ocuparea funcțiilor publice CAPITOLUL II. CONSILIUL JUDEȚEAN 2.1. Consiliul județean – Cadru general 2.1.1. Constituirea…

  • Contractul de Agentie

    CAP I. ASPECTE GENERALE Contractul de agenție a luat naștere în dreptul anglo-saxon (agency) și reprezintă raportul juridic în virtutea căruia o persoană, numită agent, acționează, încheind anumite acte juridice sau îndeplinind prestații materiale, prin împuternicirea altei persoane, numită principal ( comitent ). Precizăm că reprezentarea nu este de esența contractului de agenție , ci…

  • Aspecte Generale Privind Fenomenulul Terorist

    CUPRINS INTRODUCERE I. GENERALITĂȚI PRIVIND FENOMENUL TERORIST Delimitări conceptuale- definirea conceptul de negociere Scurt istoric privind evoluția terorismului Moduri de manifestare a terorismului contemporan Acțiuni teroriste care au vizat „persoana protejată” teoria controlului social in negociere II. FORȚE ȘI MIJLOACE DESTINATE PROTECȚIEI PERSOANEI Reglementări juridice privind organizarea și funcționarea instituțiilor cu competențe în domeniul combaterii…

  • Procesul Penal Mijloc de Realizare a Justitiei Penale

    CUPRINS INTRODUCERE CAPITOLUL I CONSIDERAȚII INTRODUCTIVE PRIVIND PROCESUL PENAL-MIJLOC DE REALIZARE A JUSTIȚIEI PENALE Definirea conceptului de proces penal Scopul procesului penal Principiile fundamentale ale procesului penal Dreptul părților la un proces echitabil Dreptul părților la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil Principiile de bază în cadrul procesului penal Principiul legalității procesului penal Prezumția de nevinovăție…

  • Delincventa Si Criminalitatea In Randul Minorilor

    Cuprins: I. Introducere…………………………………………………………………….. CAPITOLUL I. Delimitări conceptuale, trăsături și dimensiuni ale fenomenului de delincvență juvenilă 1.1 Noțiuni de devianță, predelicvență și delicvența juvenila in analiza sociologică în randul adolescenților…………………………………………. 1.2. Delicvență și criminalitate ca formă a devianței in cazul adolescenților 1.3. Teorii asupra delicvenței…………………………………………………………………….. 1.3.1. Teoria anomiei………………………………………………………………………………… 1.3.2. Teoria subculturilor delicvente………………………………………………………….. 1.3.3. Teoria controlului social………………………………………………………………………