NOUL COD ADMINISTRATIV AL ROMÂNIEI. DISPOZIȚII GENERALE ȘI [606510]

1

NOUL COD ADMINISTRATIV AL ROMÂNIEI. DISPOZIȚII GENERALE ȘI
PRINCIPII ALE DREPTULUI ADMINISTRATIV

OLTEANU PAULA -ANDREEA
Universitatea Ovidius din Constanța, Facultatea de Drept și Științe Administrative,
Master : MANAGEMENTUL INSTITUȚIILOR PUBLICE

Abstract: Lucrarea urmărește procedura de adoptare a Noului Cod Administrativ și modificările aduse de acesta. Este
prezentat succint cadrul legal, dar și schimbările care apar in administrația publică. O biectul de reglementare este
cadrul general pentru organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor administrației publice, statutul
personalului din cad rul acestora, răspunderea administrativă, serviciile publice, precum și unele reguli specifice
privind proprietatea publică și privată a statului și a unităților administrativ -teritoriale. Se menționează faptul că
respectivul cod se aplică în activitatea a utorităților și instituțiilor administrației publice, în raporturile dintre
autoritățile și instituțiile administrației publice, precum și în raporturile acestora cu alte subiecte de drept public sau
privat . Noul Cod Administrativ este important p entru c ă introduce modific ări substan țiale actualei legisla ții care
guverneaz ă funcția publică și întregul sistem al administra ției publice. De asemenea, ofer ă prevederi clare, în
concordan ță cu deciziile Cur ții Constitu ționale și directivele europene în materie ce trebuie transpuse în legisla ția
național ă. În prezenta lucrare sunt expuse câteva modificări, precum intrarea în funcția publică în baza unui concurs
național, dar și despre principiile fundamentale ale administrației p ublice.

Keywords: administrație publică, cod administrativ, drept administrativ, legislație, principiu , reglementare.

1. INTRODUCERE
Administratia publica din Romania a suferit o serie de schimbari in vederea atingerii idealului
unui stat de drept democratic. Toate aceste transformari au avut loc prin intermediul a diferite acte
normative, fara ca acestea sa fie, de -a lungul timpului, structurate sau codificate.
Adoptarea unui Cod Administrativ nu a fost o sarcina usoara pentru autoritatile romane.
Astfel, un proiect initial de Cod Administrativ a fost in dezbatere in Parlament timp de aproape un
an de zile, fiind in cele din urma respins definitiv de Camera Deputatilor.
În contextul în care Codul Administrativ în vigoare de câteva luni a fost atacat de Avocatul
Poporului la Curtea Constituțională, mai mulți parlamentari au depus în Parlament o propunere
legislativă care să poată fi folosită, în cazul în care judecătorii constituționali desființează codul
adopta t de Guvern. Propunerea cuprinde, de fapt, chestiunile propuse în Parlament și adoptate în
2018, dar care nu au mai ajuns să se concretizeze într -o lege a Codului Administrativ .
Codul Administrativ , care a intrat recent în vigoare, adună în același loc mai multe foste
reglementări referitoare la relațiile din cadrul și cu administrația publică. De la organizarea și
funcționarea guvernului, a organelor deliberative și executive locale, la chestiuni p recum concesiunea
bunurilor proprietate publică, întinderea Codului este foarte largă. În privința ultimului domeniu – cel
al concesiunii bunurilor proprietate publică – a apărut o schimbare relevantă: de acum, concesiunile
pot dura mai mult decât limita m aximă posibilă înainte de intrarea în vigoare a Codului
Administrativ.1
De asemenea , Noul Cod Administrativ stabilește și abaterile disciplinare pe care un funcționar
public le -ar putea comite și cum poate fi sancționat acesta pentru ele. În principal, ace stea vizează
fapte care ar putea afecta bunul mers al administrației public. În același timp, sunt sancționate și fapte
care ar putea afecta imagina și integritatea activității administrative. În rest, sancțiunile variază, de la
o simplă mustrare, la desti tuirea din funcția publică.2

1 Dana Apostol Tofan; Drept Administrativ . Note de curs, Vol. I, Universitatea ,,Dun ărea de Jos’’, Facultatea de Drept,
2009;
2 www.cdep.ro

2
Codul Adminstrativ reglementează o serie foarte complexă de relații în cadrul și cu
administrația publică. Având o întindere atât de vastă, acesta abordează și situația funcționarilor
publici, în special problema abaterilor disciplinare. În concret, Codul Administrativ prevede, în
primul rând, o listă cu faptele care sunt considerate abateri disciplinare .
Codul Administrativ al României înglobează și cea mai mare parte a reglementării din Statutul
funcționarilor pu blici, prin urmare, inclusiv prevederile ce țin de accesul în funcția publică. Această
nouă reglementare vine cu ceva noutăți în privința ocupării posturilor libere, dar numai în ceea ce
privește concursurile.

2. ABORDARE TEORETICĂ
Dispoziții generale
Obiectul de reglementare al Codului Administrativ este cadrul general pentru organizarea si
functionarea autoritatilor si institutiilor administratiei publice, statutul personalului din cadrul
acestora, raspunderea administrativa, serviciile publice, precu m si unele reguli specifice privind
proprietatea publica si privata a statului si a unitatilor administrativ -teritoriale.
Dispozitiile acestuia se completeaza cu Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata,
cu modificarile ulterioare, precum si cu alte reglementari de drept comun aplicabile in materie.3
Domeniul de aplicare al Codului este activitatea autoritatilor si institutiilor administratiei
publice, in raporturile dintre autoritatile si institutiile administratiei publice, precum si in raportu rile
acestora cu alte subiecte de drept public sau privat.
Codul stabileste, inainte de toate, continutul notiunilor de autoritati ale administratiei
publice centrale, respectiv autoritati ale administratiei publice locale.
Astfel, in acceptiunea Codului, autoritatile administratiei publice centrale sunt: Guvernul,
ministerele, alte organe centrale de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor,
autoritatile administrative autonome. Organizarea si functionarea structurilor de specialitate
infiintat e pentru exercitarea de catre Presedintele Romaniei a prerogativelor care ii sunt stabilite
prin Constitutia Romaniei, republicata, sunt reglementate prin lege speciala. Autoritatile
administratiei publice locale sunt: consiliile locale, primarii si consil iile judetene.4
O alta imbunatatire adusa de Codul Administrativ este faptul ca acesta ofera o serie de
definitii generale aplicabile administratiei publice locale, eliminand astfel neconcordantele existente
anterior si structurand notiunile esentiale intr -o forma mult mai accesibila.

Principiile administrației publice
In doctrina postbelica s -a discutat dezvoltarea unui Cod de procedura administrativa. Printre
altele, in cadrul acestuia ,,urmau sa fie enumerate principiile fundamentale ale administratiei
publice, ca de exemplu, principiul legalitatii, principiul contradictorialitatii, principiul adevarului
material, principiul aprecierii autonome a probelor, principiul motivarii, principiul revocarii si
principiul limitarii recursului ierarh ic.’’
Desi acest deziderat doctrinar nu s -a concretizat la momentul respectiv, prezentul Cod
Administrativ adoptat prin OUG 57/2019 a revenit asupra acestor principii, stabilind ca principiile
fundamentale ale administratiei publice sunt:principiul legalit atii, principiul egalitatii, principiul
transparentei, principiul proportionalitatii, principiul satisfacerii interesului public, principiul
impartialitatii, principiul continuitatii si principiul adaptabilitatii.5
Principiul legalitatii presupune ca autor itatile si institutiile administratiei publice, precum si
personalul acestora au obligatia de a actiona cu respectarea prevederilor legale in vigoare si a
tratatelor si a conventiilor internationale la care Romania este parte.

3 Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil
4 www.avocatnet.ro
5 OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ

3
Principiul egalitatii enuntat de Codul Administrativ nu este altceva decat o expresie a
principiului constitutional al egalitatii cetatenilor in drepturi. Acesta consacra faptul ca beneficiarii
activitatii autoritatilor si institutiilor administratiei publice au dreptul de a fi tratat i in mod egal, intr –
o maniera nediscriminatorie, corelativ cu obligatia autoritatilor si institutiilor administratiei publice
de a trata in mod egal pe toti beneficiarii, fara discriminare pe criteriile prevazute de lege.
Principiul transparentei stabilest e ca in procesul de elaborare a actelor normative, autoritatile
si institutiile publice au obligatia de a informa si de a supune consultarii si dezbaterii publice
proiectele de acte normative si de a permite accesul cetatenilor la procesul de luare a deciz iilor
administrative, precum si la datele si informatiile de interes public, in limitele legii. Beneficiarii
activitatilor administratiei publice au dreptul de a obtine informatii de la autoritatile si institutiile
administratiei publice, iar acestea au ob ligatia corelativa a acestora de a pune la dispozitia
beneficiarilor informatii, din oficiu sau la cerere, in limitele legii. Acest principiu nu reprezinta o
inovatie legislativa, insa este o reconsacrare bine venita. In legislatia anterioara intrarii in v igoare a
Codului Administrativ, acest principiu se bucura de consacrare in diverse acte normative, insa cea
mai temeinica garantie a acestuia este reprezentata de Legea nr. 52/2003 privind transparenta
decizionala in administratia publica.6 Prin aceasta ,,s-a instituit cadrul legal privind stabilirea
regulilor procedurale minimale aplicabile pentru asigurarea transparentei decizionale in cadrul
autoritatilor administratiei publice care utilizeaza resurse financiare publice,in raporturile stabilite
intre ele cu cetatenii si asociatiile legal constituite ale acestora. ’’
Principiul proportionalitatii este, la randul sau, unul dintre cele mai importante principii ale
dreptului, cu precadere ale dreptului public, regasindu -si si el consacrare in noul Cod Administ rativ.
Conform acestui principiu, formele de activitate ale autoritatilor administratiei publice trebuie sa fie
corespunzatoare satisfacerii unui interes public, precum si echilibrate din punctul de vedere al
efectelor asupra persoanelor. Reglementarile sa u masurile autoritatilor si institutiilor administratiei
publice sunt initiate, adoptate, emise, dupa caz, numai in urma evaluarii nevoilor de interes public
sau a persoanelor, dupa caz.7
Principiul satisfacerii interesului public este un principiu specific dreptului administrativ.
Acesta statueaza ca autoritatile si institutiile administratiei publice, precum si personalul din cadrul
acestora au obligatia de a urmari satisfacerea interesului public inaintea celui individual sau de
grup. In teresul public national este prioritar fata de interesul public local. Astfel, in timp ce in
dreptul privat se vorbeste despre principiul binelui fiintei umane, interesul individului fiind plasat
deasupra societatii, specific dreptului public in general si dreptului administrativ inparticular este
plasarea interesului social deasupra celui individual astfel incat sa se poata asigura o buna exercitare
a autoritatii publice la nivelul intregului stat.
Principiul impartialitatii stabileste obligatia personalu lui din administratia publica de a -si
exercita atributiile legale, fara subiectivism, indiferent de propriile convingeri sau interese. Ne
aflam din nou in fata unei aplicatii particularizate a egalitatii cetatenilor in fata legii.
Conform principiului con tinuitatii, activitatea administratiei public se exercita fara
intreruperi, cu respectarea prevederilor legale. ,,Caracterul de continuitate pe care trebuie sa -l
asigure un serviciu public rezida in interesul public pe care acesta il deserveste, nefiind ad misa
intreruperea activitatii .’’8
Autoritatile si institutiile administratiei publice au obligatia de a satisface nevoile societatii
dupa cum statueaza principiul adaptabilitatii. Astfel, autoritatile publice sunt obligate prin lege sa isi
adapteze masuri le si reglementarile in asa fel incat acestea sa raspunda nevoilor sociale pe termen
lung, cu posibilitatea de a se plia pe diversele modificari legislative si sociale.
Principiul adaptabilitatii serviciilor publice presupune: dezvoltarea serviciilor publi ce in
sensul exigentelor de interes general; adaptarea serviciului public la nivelul exigentelor conducerii

6 Legea nr. 52/2003 privind transparen ța decizional ă în administra ția public ă
7 I. Nicola; Drept administrativ. Curs universitar , Sibiu, 2007
8 C. Mitrica; Considera ții privind aplicarea principiului transparen ței în administra ția public ă, în Revista de Știinte
Juridice, 2006

4
administratiei publice centrale; crearea serviciilor publice ca instrumente de creare a unor avantaje
individuale sau de grup; permanenta serviciilo r publice.

Normele de drept care formează ramura dreptului administrativ
Organizarea și exercitarea competenței, pe baza și în executarea legii, de către organele
administrației publice reprezintă obiectul central al reglementării juridice a relațiilor sociale care se
formează în administrația publică.
O primă categorie de norme juridice care formează ramura dreptului administrativ
reglementează relațiile sociale referitoare la înființarea și organizarea structurilor care compun
sistemul admin istrației publice, raporturile dintre aceste structuri, funcționarea lor etc.
O altă categorie de norme juridice care formează ramura dreptului administrativ se referă la
relațiile sociale care se formează în cadrul exercitării competenței organelor admini strației publice
și formele de activitate a acestora: actul administrativ, contractul administrativ, operațiunile
administrative și operațiunile materiale prin care se realizează executarea în concret a legilor.
Cele două categorii de norme juridice, adică cele care se referă la organizarea structurilor
administrației publice și cele care se referă la modalitățile de realizare a competenței organelor
administrației publice, formează împreună o adevărată coloană vertebrală a ramurii dreptului
administrativ.9
Alături de cele două categorii de norme juridice principale, ramura dreptului administrativ
mai cuprinde și alte categorii de norme juridice, dintre care amintim:
– norme care stabilesc statutul funcționarilor publici;
– norme referitoare la răspunderea a utorităților administrației publice;
– norme care reglementează răspunderea administrativă a persoanei fizice și juridice;
– norme care instituie contenciosul administrativ etc.
În raport de toate acestea, dreptul administrativ poate fi definit ca fiind ra mura dreptului care
cuprinde normele juridice ce reglementează relațiile sociale care se formează în legătură cu
organizarea și exercitarea competenței în sistemul administrației publice, în regim de drept
administrativ, în activitatea de organizare și de executare în concret a legii.10

3. CERCETARE PRACTICĂ/APLICATIVĂ
Recent publicat în Monitorul Oficial, Codul Administrativ al României înglobează și cea mai
mare parte a reglementării din Statutul funcționarilor publici, prin urmare, inclusiv prevederile ce țin
de accesul în funcția publică. Această nouă reglementare vine cu ceva noutăți în privința ocupării
posturilor libere, dar numai în ceea ce privește concursurile.
Codul Administrativ al României, cuprins în Ordonanța de urgență a Guvernul ui nr. 57/2019
și publicat de curând în Monitorul Oficial, prevede organizarea unui concurs național de recrutare a
funcționarilor publici.
Vorbim de o noutate, în acest caz, întrucât legislația aplicabilă până la acest Cod nu prevede
organizarea unui exam en de recrutare, organizat unitar la nivel național și care să le permită celor
admiși să participe apoi la examenele pe post (practic, va fi o recrutare în doi pași).
La primul examen, cel național, vor putea participa toți cei interesați, care îndeplinesc
criteriile de examen și vor susține o testare privind cunoștințele generale necesare funcționarilor
publici. Abia apoi, după ce iau acest examen, candidații admiși vor dobândi dreptul de a participa,
timp de trei ani, la examene pe post, unde s unt testate cunoștințele specifice – dar nimănui nu -i va fi
garantat un post, concursul fiind obligatoriu pentru a ocupa unul.
Potrivit OUG nr. 57/2019, organizarea acestor concursuri în două etape s -ar face abia din
2022, pentru că abia de atunci vor intr a în vigoare respectivele prevederi. Totuși, printr -un proiect –

9 M. Platis; Teoria Administra ției publice. Suport de curs , Bucure ști, 2005.
10 G.B. Spirchez, O. Saramei ; Despre utilitatea folosirii principiului propor ționalit ății în analiza dep ășirii limitelor
puterii discre ționare a administra ției, în SUBB Iurispruden ția nr.3/2018.

5
pilot pe anii 2020 -2021, acest mod nou de ocupare a funcțiilor publice va fi testat pentru ocuparea
locurilor vacante pentru debutanți (exceptând funcțiile cu statute speciale) și pentru înalți funcționari
publici.11
Primul astfel de concurs se va putea organiza, așadar, abia de la anul. Potrivit Codului, anunțul
privind concursul național se va publica cu cel puțin 30 de zile înainte de organizare în Monitorul
Oficial (partea a III -a) și pe site-ul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici. Vom afla mai multe
despre aceste concursuri, când Guvernul va veni cu norme suplimentare. Până în 2020, Guvernul ar
trebui să ne arate și cam care este necesarul de funcții publice ce trebuie ocupate în următorii doi ani,
în contextul organizării concursurilor naționale.
Desigur, ca și până acum, concursul nu e nicidecum singurul mod de ocupare a funcțiilor
publice vacante (oricum, până acum s -a făcut doar concurs pe post, fără un examen de pre -recrutare)
din Codul Administrativ. Alt mod de ocupare a funcțiilor libere este modificarea raporturilor de
serviciu sau redistribuirea.
Frecvent utilizate în rândul autorităților și instituțiilor noastre, transferul, delegarea și
detașarea rămân, în continuare, mod uri de ocupare a funcțiilor publice (le găsim, în continuare, ca
moduri de modificare a raportului de serviciu), la fel ca în Statutul funcționarilor publici.
Cât despre redistribuire, ea presupune trimiterea unui funcționar din corpul de rezervă pe o
funcție (temporar) vacantă. Nici aici, Codul nu aduce modificări față de ce am cunoscut până acum.

4. CONCLUZII și PROPUNERI
Adoptarea Codului Administrativ reprezintă, în opinia mea, o etapă importantă în evoluția
post-decembristă a sistemului de drept românesc, în general, și a dreptului administrativ, în particular.
Nu este o lege perfectă dar, privind obiectiv și onest , în egală măsură, este „un început” bun. Spun
„început” pentru că suntem cu toții conștienți că va suferi modificări, generate de procesul legislativ,
fie „provocat” de decizii ale Curții Constituționale, fie intervenite prin procedura obișnuită sau pe
calea delegării legislative.
Codul Administrativ reuseste, deci, sa complineasca o serie de principii si notiuni
fundamentale pentru administratia publica in cuprinsul unui singur act normativ, eliminand
discrepantele, naturale, de altfel, avand in vedere volumul de acte normative, existente in vechea
legislatie.
Stabil irea unor principii fundamentale este esentiala oricarei ramuri a dreptului, cu atat mai
mult, intr -un domeniu atat de volatil ca administratia publica. Daca in trecut au fost exprimate
ingrijorari cu privire la codificarea textelor legislative in domeniul administratiei publice tocmai prin
prisma nevoii continue de adaptare a acestora, prin instituirea unor principii diriguitoare aceasta
problema este ameliorata, asigurand o stabilitate sporita a reglementarilor prin trasarea unor directii
generale.
Adopta rea unui Cod Administrativ nu a fost o sarcina usoara pentru autoritatile romane.
Astfel, un proiect initial de Cod Administrativ a fost in dezbatere in Parlament timp de aproape un an
de zile, fiind in cele din urma respins definitiv de Camera Deputatilor .
In cele din urma, Codul Administrativ al Romaniei a fost adoptat prin Ordonanta de Urgenta
a Guvernului nr. 57/2019 la data de 05.07.2019. Astfel, legislatia in domeniul administratiei publice
romane a fost structurata si codificata, primind o forma mai accesibila si coerenta.

11 www.infoinstitu ții.ro

6
5. BIBLIOGRAFIE

A. Cărți, tratate, cursuri, monografii
1. Dana Apostol Tofan ; Drept Administrativ. Note de curs , Vol. I, Universitatea ,,Dunarea de Jos ’’,
Facultatea de Drept, 2009 ;
2. I. Nicola ; Drept administrativ. Curs universitar , Sibiu, 2007 ;
3. M. Platis ; Teoria Administratiei publice. Suport de curs , Bucuresti, 2005 .

B. Articole și lucrări conferințe
1. C. Mitrica ; Consideratii privind aplicarea principiului transparentei in administratia publica , în
Revista de Stiinte Juridice, 2006 ;
2. G.B. Spirchez, O. Saramei ; Despre utilitatea folosirii principiului proportionalitatii in analiza
depasirii limitelor puterii discretionare a administratiei , in SUBB Iurisprudentia nr.3/2018 .

C. Legislație
1. OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ ;
2. Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil ;
3. Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica .

D. Resurse web
1. www.cdep.ro
2. www.avocatnet.ro
3. www.infoinstitutii.ro