Noua Clasa de Mijloc Si Protestele cu Miza de Mediu din Bucuresti

INTRODUCERE

Datorită schimbării structurii sociale care s-a produs în ultimii 25 de ani și trecerea de la o societate comunistă la una capitalistă a favorizat modificări în caracteristicile conflictului social și în caracteristicile acțiunii colective. De asemenea, s-a mai modificat si distribuția resurselor către populație datorită trecerii de la economia centralizat-planificată la cea a unei piețe libere. Trecerea de la agricultură la industrie și apoi către sectorul serviciilor dar și schimbările de după 90 împreună cu procesul de globalizare au facilita apariția unor categorii sociale.

În categoria noilor mișcări sociale au aparut teme precum: mișcarea ecologistă, feministă, mișcări legate de dreptatea socială, popoare indigene, mișcarea pentru pace și egalitatea de gen, luptele urbane sociale, LGBT, drepturi civile, anti-rasiste, revoltele culturale.

De asemenea, creșterea calității vieții în societatile post-industriale a dus la apariția unei noi clase. Conform teoriilor noilor mișcări sociale, persoanele din această noua clasa de mijloc sunt văzute ca principalele participante la noile mișcări sociale.

Acestă cercetare este relevntă deoarece va analiza dacă persoanele care participă la protestele de mediu din București sunt majoritare sau nu din noua clasă de mijloc. Va ajuta la progresul cunoașterii domeniului studiat și va deschide noi perspective de cunoaștere, totodata noi perspective pentru cercetarea domeniului. De asemenea, mediul politic poate beneficia de pe urma acestui studiu deoarece se vor afla problemele care i-au făcut pe oameni să participe la proteste și la acțiuni ce au presupus nesupunerea civică.

Obiectivelele proiectului

Proiectul își propune să analizeze care sunt factorii care determină participarea la proteste de mediu din București în cazul persoanelor din noua clasă de mijloc.

Întrebarea de cercetare

Principala întrebare de cercetare este :”Care sunt factorii care determină persoanele din noua clasă de mijloc să participe la proteste cu miză de mediu?

Întrebari de cercetare secundare care pot completa întrebarea principală:

1.Există o corelatie între educație și gradul de participare la proteste cu miză de mediu din București?
2.Poate influența apartenența la valorile post-materiale gradul de participare la proteste cu miză de mediu din București?

Literatura de specialitate

Plecând de la literatura de specialitate observăm faptul că trecerea de la vechile mișcări sociale la noile forme de mișcări sociale a creat o nouă clasă de mijloc și/sau o nouă clasă culturală în categoriile sociale existențe și faptul că există două curente cu privire la definirea noii clase de mijloc ca participanți la noile mișcări sociale, voi argumenta că persoanele din București care participă la aceste noi mișcări sociale nu pot fi încadrate în conceptul de clasă deoarece nu împărtășesc în primul rând o identitate colectivă de clasă, dar nici statut și resurse.

Variabila dependentă: participarea la protestele de mediu din București

Variabile independente: vârstă, sex, nivel de educație, venit, categorie socială/grup social, valori post-materiale

Noua clasă de mijloc este construită din sectoarele de populație care tind să fie angajații din sectorul serviciilor. Acești angajați beneficiază de un nivel crescut de educație față de muncitorii din vechea clasă de mijloc si ca urmare a competențelor lor culturale și tehnice și a poziției lor economice, membri noi clase de mijloc tind să se mobilizeze în noile tipuri de conflicte (della Porta și Diani2006, 56).

Teoreticienii noilor mișcări afirmă că participarea la noile forme de mișcări sociale nu se bazează pe clivajul de clasă clasic, în timp ce ei recunosc că majoritatea participanților la noile mișcări sunt membrii ai noii clase de mijloc tot aceștia afirmă că participarea lor nu se bazează strict pe apartenența la această clasă.

Mai degrabă acest grup social, îl putem încadra într-un eventual subsistem cultural distinct care condamnă conștiința de clasă. Pentru a explică această corelație voi argumenta cele trei mari teorii care vizează noile mișcări sociale: teoria “noii clase”, care susține că aceste mișcări urmăresc interesele distincte ale clasei de mijloc, teoria “noilor mișcări sociale” care percepe aceste mișcări că un răspuns defensiv la invadarea “economicului în sferele culturale” și teoria “schimbării culturale” care se referă la societatea post-industrială și sugerează că noile mișcări reprezintă o schimbare a valorilor datorită creșterii nivelului de bunăstare la nivelul societatii”(Rose 1997).

Există două puncte de vedere cu privire la cine sunt participanții noilor mișcări sociale. Anumite persoane au subliniat faptul că schimbarea socială a produs un nou strat social, așa-numita: nouă clasă de mijloc. Această nouă clasă este capabilă să joace un rol central în noile mișcări sociale că urmare a resurselor pe care le controlează și poziția acesteia în societate. Teoreticienii noilor mișcări susțin faptul că grupul social care se încadrează în caractersticile noii clase de mijloc sunt principalii participanți ai noilor mișcări sociale deoarece aceștia nu sunt legați de profitul corporatist nici dependenți de această lume pentru supraviețuirea lor. În schimb, aceștia au tendința de a lucra în domenii care sunt foarte dependente de cheltuielile statului cum ar fi: mediul academic, arte, agenții de servicii umane etc. (Pichardo 1997).

Analiză celor tei teorii, despre care vorbeam mai sus, ne va arată o altă legătură între protestatari și noile mișcări sociale. Teoria noii clase aplică ”interpretara materialistă a istoriei” (Marx) a clasei de mijloc și sugerează că noile mișcări sociale promovează interesele de clasă. Alvin Gouldner oferă cea mai sofisticată explicație a creșterii noii clase. El subliniază atât luptă culturală cât și urmărirea intereselor de clasă. Clasă de mijloc “profesionistă” va aduce cu ea un nou set de valori și obiective iar cel mai important astect este cel pus pe raționalitate și “respingerea autotitatii arbitrare”. Se vor formă noi forme de ierarhie, bazate pe merit,nivelul studiilor precum și reglementarea făcută de către expreti. Astfel în această teorie, “lupta de clasa” are o dimensiune atât culturală cât și materială. Această teorie nu poate fi validată deoarce în primul rând se simplifica obiectivele acestor mișcări care nu pot fi înțelese “în cadrul îngust al intereselor de clasa”. De multe ori, clasă de mijloc nui este beneficiarul sau beneficiarul imediat al noilor mișcări sociale. Spre exemplu mișcarea de mediu care luptă pentru protejarea speciilor arctice sau clasă de mijloc care luptă împotrivă poluării, deși beneficiarii ar putea fi membrii din “lower class” deoarece poluarea este “plasata în mod disproporțional în cartierele cu venituri mici” ceea ce poate însemna că nouă clasă de mijloc își poate alinia interesele cu interesele altor clase deoarece noile mișcări sociale urmăresc socpuri universale care sunt peste interesele de clasă(Goldman 1993).

Dar pot exista contractii și in interiorul acestei noi clase deoarece miscarile din clasa de mijloc pot intra in contradicție cu interesele “tehnocratice și birocratice are profesionistilor din clasa de mijloc” (Rose 1997). Politica noii clase de mijloc spre deosebire de politica clasei muncitoare precum și politica vechii clase de mijloc reprezintă o politică tipică a unei clase, dar cel mai important este faptul că nu este în numele unei clase. Pentru Offe, caracteristicile structurale ale nucleului noii clase de mijloc includ statutul învățământului superior, securitatea economică relativa precum și forță de muncă în domeniul serviciilor(Offe 1985).

Există o corelație între doi factori care sunt considerați indicatori pentru nouă clasă de mijloc: “nivelul ridicat de educație al tinerilor și diferitele tipuri de acțiune ale miscarilor sociale și/sau participare politică”. Relația dintre “aderarea” la nouă clasă de mijloc și noile forme de protest mai poate fi explicată și de factori precum: “creșterea accesului la învățământul superior, încheierea războiului rece și răspândirea economică a noii clase de mijloc, implicarea tinerilor în politică”(D`Anieri et al. 1990).

Paradigma noilor mișcări sociale, subliniază diferență dintre “noile” și “vechile” morme de mișcări sociale din punctul de vedere al actorilor, problemelor, valorilor, intereselor și modurilor de acțiune. Vechile mișcări urmăresc interesele subiective ale unei clase, în timp ce noile mișcări “vad peste linia de clasa”. Teoreticienii acestei paradigme nu pot explică de ce activiștii acestei mișcări rămân predominant persoanele din clasă de mijloc. Alt dezavantaj al acesei paradigme este faptul că unele dintre temele mișcării, spre exemplu cele ecologiste, nu sunt atât de noi. Acetea au apărut o data cu urbanizarea și industrializarea societății.Teoria noilor mișcări sociale eșuează în a conceptualiza adecvat “relatiile dintre interese, convingeri și actiune”. Teoreticienii privesc convingerile exprimate “prea literar și ignoră interesele nenominalizate”. Fără o teorie a intereselor, nici teoria noilor mișcări sociale, nici cea a noii clase nu pot explică complexitatea acestor mișcări(Rose 1997).

Există si autori care consideră ca noile mișcări sociale și inclusiv noua clasă au aparut din cauza valori postmateriale combinate cu creșterea neîncrederii politice ce a dus la creșterea activismului politic. Această schimbare de valori pentru unii autori (Koopmans) reprezintă „ciclu de proteste” în care se adaugă o dimensiune teporala pentru a schimba starea socială iar cei care în continuare susțin „noutatea” au confundat o fază incipientă de dezvoltare cu o nouă etapă a acțiunii colective(Pichardo 1997).

Teoria schimbării culturale, formulată de Ronald Inglehart(1977,1990) are o abordare diferită pentru noile mișcări sociale. În timp ce teoreticienii noilor mișcări sociale percep aceste mișcări că o reacție împotrivă “invaziei capitalismului”, Ronald Inglehart vede această “invazie” ca pe un lucru pozitiv. Abordarea schimbării culturale, sugerează de ce clasă de mijloc este reprezentată disproporționat în noile mișcări sociale. El sugerează că mișcările clasei de mijloc ar putea luă în totdeauna forme similare din cauza “prosperitatii reactive a acesteia”. Totuși, Inglehart, nu recunoaștere relația dintre interesele materiale și valorile care se află în rândul clasei de mijloc iar același lucru este făcut și de teoreticienii noilor mișcări sociale iar alte forme de mișcări reflectă faptul că “experientele profesionale nu sunt definite în mod uniform de normele culturale ale vieții clasei de mijloc” (Rose 1997).

Offe susține că participanții noilor mișcări sociale provin din trei sectoare: “nouă clasă de mijloc, elemente din veche clasă de mijloc și o populatie ”periferica” care nu este angajată pe piață muncii (studenți, casnice, pensionari)”. Și în cadrul mișcărilor ecologiste putem distinge două seturi de participanți: nouă clasă de mijloc și comunitățile care sunt direct legate geografic de efectele creșterii poluării. Ceea ce este nou pentru noua clasa de mijloc este potențialul de transformare al acesteia care nu este neapărat unul politic, ci mai degrabă socio-economico-cultural(Offe 1985).

Problema clasei de mijloc în România este dublată de faptul că în prezent este o întreagă dezbatere dacă a existata sau nu a existat o clasă de mijloc înainte de 1990. Ioan Mărginean consideră că venitul are un loc important în definirea clasei de mijloc. “Criteriile care trebuie luate în calcul sunt în ordinea importanței: educație,ocupație și venit. Dacă o persoană are studii superioare și o ocupație nonmanuala atunci intră în rândul acestei clase chiar dacă are un venit mai mic”. Pe de altă parte, Alfred Bulai este de părere că mai importantă este puterea de cumpărare decât venitul deoarece într-o țara destul de săracă cu 100 de dolari/luna poți intra în categoria clasei de mijloc iar în alte țări dacă “castigi 1000 de euro pe luna iar ratele de la bancă sunt 700 nu se poate considera că respectivă persoană intră în rândul acestei categorii sociale” (Boboc și Boca 2011).

În cazul în care considerăm nivelul venitului atât de important în definirea unei eventuale clase de mijloc din București observăm că dintre angajații bucureșteni, 197.073 din 1.068.411 câștigă sub venitul minim(975 de lei), 528.939 câștigă între venitul minim și salariu mediu (2415 lei) și numai 225.573 au un venit între salariul mediu și 5000 de lei, asta înseamnă că aproximativ 70% dintre angazatii bucureșteni câștiga sub venitul mediu, arată datele centralizate de “Ziarului Financiar” pe bază informațiilor de la Inspecția Muncii(Mihai 2015). Totuși, cum vom proceda cu persoanele care participă la protestele de mediu din București și care nu intră în acești parametri având un salariu mai mic sau mai mare? Putem observă irelevantă volumului veniturilor în rândul participanților la mișcările de mediu din București deoarece aceștia pun accentu mai mult pe educație, valori, interese și ocupație. Dar oare “ocupatia” poate fi un crtiteriu definitoriu pentru aceste persone și ce se va întâmplă cu acele persoane care, mai ales în timpul crizei, au trecut prin pierderea identității profesionale” (Ulbrich 2015) sau, fie prin concediere sau din cauza schimbărilor tehnologice aceștia ar trebui să nu mai fie încadrați în profilul persoanelor care participă la protestele de mediu numai pentru faptul că nu se încadrează într-un anumit tip de domeniu de “ocupatie”? Schimbările pe care aceste persoane doresc să le introducă “in interiorul și nu împotrivă democratiei” vizează principiile culturale, intelectuale și morale(Tismăneanu 2013)

Deși termenul de “categorie socială”sugereaza carcateristici comune ale unei clase (de mijloc spre exemplu) mondiale, acest lucru înseamnă că existența unei categorii sociale la nivel mondial variază foarte mult și nu numai în țările dezvoltate sau în curs de dezvoltare. Clasele de mijloc din Europa nu reprezintă o singură identitate sau un singur grup social deoarece membrii săi se confruntă cu diferite dificultăți și au interese și valori diferite (Ulbrich 2015).

Metodologie

Pentru colectarea datelor voi folosi atât metode cantitative cât și metode calitative printr-o secțiune longitudinală (Creswell 2014 155-214). Pentru metoda cantitativă am decis să folosesc chestionarul. Am ales chestionarul deoarece este un mod rapid și economic de colectare a informațiilor în studuil pe care îl voi realiză iar pentru o mai bună înțelegere a valorilor post-materiale, intențiilor, interse și obiectivele protestatarilor voi folosit interviul. Astfel vor fi două stadii de participare a (eșantionului) populației selectate la studiu. În prima fază va fi selectat un eșantion neprobabilist folosind metoda bulgarelui de zapada, iar în a două fază 10% din persoanele chestionate vor participă la interviu. Pentru început, voi selecta persoane care au primit amenzi, utilizând o o bază de date oferită de Poliția Municipiului București cu persoanele legitimate care au participat la protestele ce vizau teme de mediu din 1990 până în prezent. Sunt conștient că această lista conține informații cu caracter personal iar în această cercetare se vor face toate demersurile legale pentru a face rost de numle, prenumele și adresă persoanelor legitimate.

Persoanele care vor completa chestionarul vor fi rugate să recomande și alte persoane care au participat la proteste alături de ei.Vor fi trimise e-mailuri fiecărui participant sau va fi contactat la domiciliu, încercând includerea lor exhaustivă în studiu.

Chestionarul se va face față în față cu ajutorul operatorilor de teren. Se va testa auto-identificarea participanților cu clasa de mijloc sau dacă mediul este mai important decât un câștig pe termen scurt dar și date demografice care pot conține ultima școală absolvită, venit, ocupație, vârstă etc. Tot cu ajutorul chestionarului vom încerca culegerea unor date preliminare vizavi de valorile post-materiale și interesele persoanelor care paricipa la protestele de vizează mediul.

În cazul interviului vor fi folosiți operatori de teren special instruiți pentru această activitate. Interviurile vor fi făcute față în față și va dură între 30 și 60 de minute în care se va pune accent pe opiniile persoanle ale participanților la proteste, credințele și propriul sistem de valori al acestora. Discuția va fi înregistrată (cu acordul persoanei intervievate) și apoi va fi transcrisă.

Interviul va folosi întrebări deschise și va aborda la început teme generale de mediu pentru că mai apoi să verifice apartenență și auto-percepție persoanei intervievate la clasă de mijloc prin analiză simbolicii.

Rezultate asteptate si concluzii:

În urma aplicării chestionarelor și interviurilor vom observa că miscarile sociale din București nu sunt determinate de apartenența la o clasă iar valorile post-materiale impărtașite de persoanele care participă la protestele de mediu din București îi fac să se solidarizeze cu persoanele care sunt afectate direct de anumite probeleme de mediu din spațiul lor. Protestatarii se mobilizează și atunci când o anumită problemă de mediu a trecut de planul regional și devine o problemă natională. De asemenea aceștia nu au conștiința unei clase cu toate că impărtășesc interese, obiective și valori post-materiale asemănătoare.

Bibliografie

Bobo, Dinu, Boca, Constantin. 2011. Clasa de mijloc din România și visele sale spulberate. Capital, 20 Oct.,Evenimente

Creswell, John W. 2014. Research design: qualitative, quantitative, and mixed methods approaches. USA: Library of Congress Cataloging

D'Anieri Paul, Ernst Claire și Kier Elizabeth. 1990. New social movements in historical perspective. Comparative Politics, Vol. 22, No. 4

della Porta, Donatella și Mario, Diani. 2006. Social movments an introduction. Oxford: Blackwell Publishing.

Goldman, Benjamin A. 1993. "Not just prosperity". Washington, DC: National Wildlife Federation.

Mihai, Adelina. 2015. Topul județelor din România cu cele mai multe salarii de peste 5.000 de lei pe lună. ZF24, 14 April, Economie

Nelson, I. Joel. 1968. Anomie: Comparisons Between the Old and New Middle Class. American Journal of Sociology, Vol. 74, No. 2 (Sep., 1968)

Offe, Claus. 1985. New social movements: challenging the boundaries of institutional politics. Social Research, Vol. 52, No. 4, Social Movements (WINTER 1985)

Pichardo, A. Nelson. 1997. New social movements: A critical review. Annual Review of Sociology, Vol. 23 (1997)

Rose, Fred. 1997. Toward a Class-Cultural Theory of Social Movements: Reinterpreting New Social Movements. Sociological Forum, Vol. 12, No. 3 (Sep., 1997)

Tismaneanu, Vladimir. 2013. Piata Universitatii, clasa de mijloc si extinctia ideologiilor: Cateva ipoteze. Contributors.ro, 7 Sept., Global

Ulbrich, Josefine. 2015. Who are the ‘middle’? The struggle of the European middle class to improve their living standards. The Broker, 28 April, Financiar