Notiuni Si Caractere ale Reorganizarii In Cadrul Procedurii Insolventei

II. NOȚIUNI ȘI CARACTERE ALE REORGĂNIZARII ÎN CADRUL PROCEDURII INSOLVENȚEI

2.1. CATEGORII DE DEBITORI CĂRORA LI SE APLICĂ PROCEDURA REORGANIZĂRII JUDICIARE

Procedura reorganizării judiciare este definită ca o procedură concepută și destinată exclusiv persoanelor juridice care au o organizare mai complexă și care desfăsoară o activitate de o mai mare amploare decât profesioniștii persoane fizice.

Parte a procedurii generale, procedura reorganizării, se aplică următoarelor categorii de debitori aflați în stare de insolvență sau de insolvență iminentă, prevăzuți de art.3 din Lege, cu excepția celor cărora li se aplică procedura simplificată.

Societăți reglementate de Legea 31/1990. Acestea sunt supuse procedurii insolvenței indiferent de forma juridică pe care o îmbracă, sucursalele neputând fi subiect al procedurii insolvenței, acestea neavând personalitate juridică. În ceea ce privește regimul filialelor precizăm că acestea pot avea calitatea de debitor, având personalitate juridică și fiind subiecte de drept distincte de societatea ce le-a înființat.

Regiile autonome. Având calitatea de profesionist comerciant, acestea sunt supuse procedurii generale, potrivit dispozițiilor art.3 alin.2 din Lege.

Societăți cooperatiste.Regimul juridic al acestora este reglementat prin Legea 1/2005, regimul acestora fiind, în mare parte, asemănător cu cel al societăților. Societatea cooperatistă este o societate autonomă de personane fizice și/sau juridice, după caz, constituită pe baza consimțământului liber exprimat de acestea, în scopul promovării intereselor economice, sociale și culturale ale membrilor cooperatori, fiind deținut în comun și controlată democratic de către membrii săi.

Organizații cooperatiste. Sunt forme de organizare în domeniul agriculturii, acestea fiind reglementate de Legea cooperației agricole nr.566/2004, însă ca și structură, similar societăților cooperatiste și implicit societăților reglementate de Legea 31/1990.

Societăți agricole. Sunt societăți de tip privat, cu capital variabil și cu număr nelimitat și variabil de asociați ce au ca obiect de activitate exploatarea agricolă a pământului, uneltelor și animaleor și a mijloacelor aduse în societate, precum și realizarea de investiții de interes agricol, regimul lor juridic fiind reglementat de Legea 36/1999 privid societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură.

Grupurile de interes economic.Acestea reprezintă o asociere între două sau mai multe persoane fizice sau juricice, constituită pe o perioadă determinată, în scopul inlesnirii sau dezvoltării economice a membrilor săi, precum și al îmbunătățirii rezultătelor activității respective, fiind reglementate prin Lega 161/2003.

Orice altă persoană juridică de drept privat care are calitate de profesionist dintre care amintim asociațiile și fundațiile precum și sindicatele și patronatele.

2.2. PARTICIPANȚII LA PROCEDURA REORGANIZĂRII JUDICIARE ÎN CADRUL INSOLVENȚEI

2.2.1. INSTANȚELE JUDECĂTOREȘTI

Așa cum a fost stabilit de legiuitorul român prin legea ce guvernează procedura insolvenței, respectiv Legea 85/2014, procedura insolvenței este o procedură judiciară, motiv pentru care se desfașoară sub autoritatea și prin intermediul instanțelor judecătorești.

Legiuitorul român a stabilit prin norme juridice imperative, pornind de la prevederile art.41 și ale art.43 din Lege, că în categoria organelor care aplică procedura insolvenței sunt tribunalul sau tribunalul specializat, după caz, și curtea de apel.

Așadar, ”trebuie sa reținem că:

i) toate cererile formulate în procedura insolvenței, reglementate de Lege, sunt de competența în primă instanță a tribunalului sau a tribunalului specializat, după caz;

ii) tribunalul își exercita aceste competențe prin judecătorul-sindic, acesta având competența funcțională pentru astfel de proceduri;

iii) teritorial, competența revine exclusiv tribunalului sau tribunalului specializat de la sediul debitorului;

iv) curtea de apel este instanța de apel pentru hotărârile pronunțate de către judecătorul-sindic.’’

Competența materială, ca primă instanță, revine așadar tribunalului sau tribunalului specializat, unde este cazul, și curtii de apel , ca instanță de control judiciar.

Competența teritorială, potrivit art.41 alin.1 din Lege , revine tribunalului sau tribunalului specializat, în cirscumscripția căruia are, sau și-a avut sediul social sau profesional debitorul cel puțin 6 luni înaintea datei sezisării instanței.

Din caracterul imperativ al normelor de competența teritorială, rezultă o serie de consecințe cum ar fi excepția de necompetență teritorială ce poate fi invocată de către judecătorul-sindic ca obligație a dispozițiilor art.131 CPC , din oficiu, sau de oricare parte interesată.

De regulă, debitorul aflat în stare de insolvență, prin schimbarea sediului nu urmărea altceva în afară de tergiversarea și îngreunarea procedurii insolvenței, motiv pentru Legea a reglementat schimbarea sediului debitorului intrat în procedura insolvenței sub aspectul că aceasta nu mai produce nici un efect asupra competenței teritoriale a instanțelor.De asemenea, orice mutare de sediu, după intrarea în procedura insolvenței nu mai produce efecte juridice asupra competenței teritoriale a instanței.

Curtea de apel , instanța de control judiciar, este competentă material în vederea soluționării apelurilor declarate împotriva sentințelor sau încheierilor, după caz, pronunțate de către judecătorul-sindic.

Procedura judecării apelului este prevăzută de CPC, însă cu anumite derogări privitoare la termene și la efectul suspensiv al hotărârilor pronunțate.

’’Este lesne de observat că <<judecătoru-sindic>> din cuprinsul art.43 alin.3 din Lege reprezintă o eroare materială a legiuitorului (sau chiar de redactare ), întrucât este mai presus de orice îndoială că fixarea termenului pentru solutioanrea apelului, precum și celelalte dispoziții care se impun a fi adoptate în această etapă procesuală aparțin judecătorului din completul specializat căruia i-a fost repartizat sper solutioanrea apelului, iar nu judecătorului- sindic al cauzei de fond.’’

În vedere soluționării cererilor au fost stabilite diferite derogări de la dispozițiile de drept comun, cum ar fi constituirea unui singur dosar, repartizat aceluiași judecător-sindic și nu formarea de dosare distincte așa cum prevede dreptul comun. În Lege s-a prevăzut expres că pentru solutioanrea cererii de deschidere a procedurii insolvenței,prevederile art.200 CPC privind procedura de regularizare nu sunt aplicabile, iar celelate acțiuni și contestații sunt supuse regulilor CPC cu următoarele derogări:

Termenul pentru depunerea intampinarii este de maxim 15 zile

Raspunsul la intampinare nu este obligatoriu

Judecătorul sindic fixeaza primul termen de jducata in maxim 5 zile de la data depunerii intampinarii, care nu poate depași 30 de zile de la data rezolutiei

2.2.2 JUDECĂTORUL SINDIC

Legea insolvenței, așa cum a fost ea modificată, redă judecătorului sindic statutul, încă de la legea 85/2006, statutul de magistrat al acestuia, atribuțiile acestuia nemaifiind de administrator al procedurii, atribuții ce i-au revenit administratorului sau lichidatorului judiciar,judecătorul reprezentând autoritatea judecătorească care prin atribuțiile sale jurisdicționale trebuie să asigure realizarea cu celeritate a operațiunilor prevăzute de lege, precum și respectarea drepturilor și obligațiilor celorlalți participanți la procedura.

Judecătorul sindic este desemnat, în conformitate cu dispozițiile art.44 din Lege și art.53 din Legea 304/2004 privind organizarae judiciară, în mod aleatoriu prin sistemul informatic.

Judecătorul sindic este un judecător din cadrul tribunalului sau al tribunalului specializat în cadrul căruia se desfășoară procedura insolvenței care sub aspectul legalității, cenzurează actele efectuate de administratorul sau lichidatorul judiciar, care nu are vreo atribuție administrativă, și care sub aspectul respectării și înfăptuirii actului de justiției prin asigurarea supremației legii nu ia decizii ce exced expertizei sale juridice și nu face evaluări în legătură cu oportunitatea deciziilor de administrare a averii debitorului.

Așadar, judecătorul sindic ’’nu este,prin urmare, un mandatar al creditorilor sau al debitorului , indeplineste o functie publica prin calitatea sa de judecător și prin atribuțiile sale jurisdictionale, nu este administratorul general al procedurii ssau a averii debitorului, ci controleaza prin mijloace jurisdictionale deschiderea, derularea și inchiderea procedurii insolvenței debitorului’’

Atribuțiile judecătorului sindic prevazute de art.45 din Lege sunt:

Atribuții jurisdictionale

Atribuții de control judiciar asupra activitatii administratorului judiciar

Atribuțiile jurisdictionale sunt de asemenea incluse procedurii de acoperire a pașivului debitorului, ele fiind reprezentate de deschiderea și inchiderea procedurii, solutionarea contestatiilor, atat la tebelul creantelor cat și la alte masuri ale administratorului judiciar, intrarea in procedura reoganizarii , anularea actelor frauduloase sau a transferurilor și constituirilor de drepturi patrimoniale incheiate in perioada suspecta, inlocuirea administratorului judiciar, anularea hotaraii adunarii creditorilor și actiunea in raspundere contra persoanelor care au contribuit la ajungerea in starea de insolvență a debitorului.

Principalele atribuții ale judecătorului sindic sunt prevazute de art 45 din legea insolvenței și dintre care enumerăm :

a)pronuntarea motivata a hotararii de deschidre a procedurii insolvenței și după caz, de intrare in faliment

b) judecarea contestației debitorului împotriva cererii introductive a creditorilor pentru începerea procedurii

c) judecarea opozitiei creditorilor la deschiderea procedurii

d) desemnarea motivata, dupa verificarea eventualelor incompatibilități, prin sentința de deschidere a procedurii , a administratorului judiciar provizoriiu

e) confirmarea, prin incheiere, a administratorului judiciar desemant de adunara creditorilor sau de creditorul care detine mai mult de 50% din valoarea creantelor

f)inlocuirea, pentru motive temeinice, prin incheiere, a administratorului judiciar

g) judecarae cererii de a i se ridica debitorului dreptul de a-și mai conduce activitatea

h) judecarea cererilro de atragere a raspunderii persoanelor care au contribuit la ajungerea debitorului in insolvenței, și sesizarea organelor de urmarire penala atunci cand exista date cu privire la savarșirea unei infractiuni

i) judecarea actiunilor introduse de administrarorul judiciar pentru anularea unor acte frauduloase

j) judecarea contestatiilor debitorului , ale comitetului creditorilor sau alte oricarei persoane interesate impotriva masurilor luate de administratorul judiciar

k) confirmara planului de reorganizare, dupa votarea acestuia

l) solutionarea cererii de de intrerupere a procedurii reorganizării și de trecere la faliment

m)solutionarea contestatiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar

n) judecarea actiunii in anulare a adunarii creditorilor

o) judecarea cererii administratorului judiciar in șituatia in care nu se poate lua o hotarare in sedintele comitetului creditorilor sau ale adunarii creditorilor din lipsa de cvorum sau neprezentare

Legea mai prevede și alte atribuții ale judecătorului sindic in cuprinsul acesteia dintre care precizam:

a)judecarea cererii de ordonanta presedentiala pentru prevenirea executarii șilite a debitorului anterior intrarii in insolvență

b) judecarea cererilor de ordonanta presedentiala pentru prevenirea instrainarii bunurilor debitorului anterior pronuntarii deschiderii procedurii

c) posibilitatea de a decide desfintarea, in tot sau in parte, a actelor sau operatiunilor incheiate in temeiul unei hotarari a adunarii creditorilor, ca urmara a introducerii sau elimirarii a unei creante de a fost validata prin hotarare definitiva, și al carei vot a fost decișiv in adoptara unei alte hotarari;

d) posibilitatea amendarii contestatorului ce nu respecta obligatiile de a transmite contestatia și documentele justificative administratotului judiciar, creditorului a carei creante o contesta și debitorului prin administratorul special

e) judecarea cererilor privitoare la șituatiile de impreviziune prevazute de art.1271 CC , nascute din contractele incheiate de debitor

f)solutionarea opozitiei cu privire la sumele alfate in contul escrow

Putem observa caracterul enuntiativ al atribuțiilor judecătorului sindic, legiuitorul roman atribuind ’’orice alte atribuții prevazute de lege’’ in sarcina acestuia ce sunt limitate la controlul judecătoresc și al activitatii administraorului judiciar și la procesele și cererile de natura judiciara aferente procedurii insolvenței.

Hotararile judecătorului sindic sunt executorii , și supuse apelului, instanță de apel putand suspenda urmatoarele hotărâri :

Sentinta de deschidere a procedurii insolvenței impotriva debitorului

Sentinta prin care se decide intrarea in procedura șimplificata

Sentinta princ are se decide intrarea in faliment

Sentinta de solutionare a contestatiei planului de distribuire a fondurilor obtinute din lichidare și din incasarea de creante

Sentinta de solutionare a contestatiilor impotriva masurilor administratorului judiciar

Incheiera prin care s-a confirmat practicianul in insolvente

Incheierea prin care a fost inlocuit practicianul in insolvență

Sentinta prin care s-au solutionat actiunile in anulare prevazute la art.117-122 din Lege

2.2.3. ADMINISTRATORUL JUDICIAR

’’Administratorul judiciar este persoana fizică sau juridică compatibilă, practician în insolvență, autorizat în condițiile legii, desemnat să exercite atribuțiile prevăzute de lege, in perioada de observație și pe durata procedurii de reorganizare.’’

Practicianul în insolvență îndeplinește funcția unui reprezentant al justiției, deoarece reprezintă și apară atât interesele creditorilor și ale debitorilor, dar alături de judecătorul sindic, ofera garanția respectarii preveredilor legale precum și coordonaera, supraveghera actionand in vederea derularii procedurii.

Reprezentarea exercitata de administratorul judiciar se aseamana, ca natura juridică, cu cea realizata in baza unui contract de mandat, deosebindu-se de acesta prin :

In timp ce obiectul contractului de mandat este lasat de legiuitor la latitudinea partilor contractante, sub conditia respectarii normelor imperative ale legii și ale bunelor moravuri, obiectul reprezentarii administratorului judiciar este unul legal- judiciar, in sensul ca atribuțiile acestuia pot fi doar cele enumerate in lege și/sau stabilite de judecătorul sindic;

Limitele reprezentarii exercitate de administratorul judiciar sunt stabilite de lege și/sau stabilite de judecătorul sindic, iar limitele contractului de mandat sunt evidentiate in actul incheiat de parti;

Reprezentarea exercitata de către administratorul judiciar nu se poate indeplini prin substituirea mandatului și nici prin solidaritate sau mandat in interes comun,asa cum exista posibilitatea in dreptul comun;

Obtinerea calitatii de mandatar neceșita capacitatea deplina de exercitiu, pe cand cea de reprezentant al justitiei ca administrator judiciar presupune pe langa capacitatea deplina de exercitiu și studii superioare de o anumita specialitate( economica sau juridică)

Incetarea functiei de reprezentant al justitiei are loc doar pentru motive temeinice, ce au la baza dolul sau culpa grava a administratorului judiciar, fiind responsabilitatea judecătorului sindic, in timp ce incetarea functiei de mandatar are loc in conditiile și cazurile prevazute de lege in dreptul comun;

In cazul reprezentantului justitiei exista șituatii de incompatibilitate prevazute de lege precum și obligativitatea existentei unei polite de așigurare de raspundere profeșionala;

Mandatul reprezentatului justitiei este intotdeauna unul cu titlu oneros, forma scrisa fiind stabilita prin intermediul sentintei judecătoresti de deschidere a procedurii insolvenței și/ sau al altor incheieri pronunțate de judecătorul sindic ;

Art.73 din Lege prevede că ’’ Prin sentința de deschidere a procedurii generale, judecătorul-sindic desemnează un administrator judiciar provizoriu, iar în cazul deschiderii procedurii șimplificate desemnează un lichidator judiciar provizoriu, dispunând efectuarea notificărilor prevăzute la art. 100. Desemnarea se face potrivit prevederilor art. 45 alin. (1) lit. d) coroborate cu cele ale art. 57 alin. (1). Prevederile art. 60 rămân aplicabile.’’

In curpinsul legii 85/2014 –privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență , legiuitorul face distinctie intre desemnarea administratorului judiciar provizoriu și a administratorului judiciar definitiv.

Denumirea de administrator judiciar provizoriu provine din caracterul provizoriu al desemanarii administratorului judiciar prin sentinta de deschidere a procedurii insolvenței, aspect prevazut de art.45 alin.1 lit.d care prevede ’’desemnarea motivată, după verificarea eventualelor incompatibilități, prin sentința de deschidere a procedurii, după caz, a administratorului judiciar provizoriu/lichidatorului judiciar provizoriu, solicitat de creditorul care a depus cererea de deschidere a procedurii ori de către debitor, dacă cererea îi aparține acestuia. În lipsa unei astfel de propuneri făcute de către debitor sau de către oricare dintre creditori, desemnarea se va face dintre practicienii în insolvență înscriși în Tabloul Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România, care și-au depus ofertă la dosar. Dacă nu s-a depus nicio ofertă, va desemna aleatoriu pe oricare dintre practicienii în insolvență înscriși în Tabloul Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România. În cazul în care atât debitorul, cât și creditorul au solicitat desemnarea câte unui administrator judiciar/lichidator judiciar va avea prevalență cererea creditorului. Dacă creditorii solicită a fi desemnați administratori judiciari/lichidatori judiciari diferiți, judecătorul-sindic va desemna motivat pe unul dintre cei propuși de aceștia. Desemnarea se va face pentru administrarea procedurii până la confirmarea acestuia în condițiile legii. Totodată, judecătorul-sindic va fixa onorariul în conformitate cu criteriile stabilite de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și a atribuțiilor acestuia pentru această perioadă’’

In cadrul primei sedinte a adunarii creditorilor, creditorii/creditorul care detin mai mult de 50% din valoarea toatala a creantelor cu drept de vot pot decide desemnarea definitive a administratorului judiciar.In cazul confirmarii administratorului judiciar provizoriu, in conditiile stabilite anterior, nu va mai fi necesara confirmarea judecătorului sindic.Confirmarea administratorului judiciar are loc in camera de conșiliu, in termen de 5 zile de la sesizarea judecătorului sindic,in șituatia in care nu exista contestatii impotriva hotararii adunari creditorilor sau a deciziei creditorului care detine mai mult de 50% din valoarea creantelor.

Desemnarea administratorului judiciar este poșibila și ulterior primei adunari, mandatul administratorului judiciar provizoriu continuand pana la desemnarea administratorului judiciar definiv, neluarea in discutie a desemnarii administratorului judiciar nefiind conșiderata ca o renuntare a adunarii creditorilor la acest drept, sau conșiderata ca o confirmare tacita.

Pentru protejarea intereselor debitorului și ale creditorilor , legea impune administratorului judiciar conditia incheierii unei polite de așigurare pentru raspundere profeșionala, care sa acopere eventualele prejudicii cauzate in indeplinirea atribuțiilor sale, cu atat mai mult, legea interzice administratorului judiciar, sub sanctiunea revocarii din functie și a repararii eventualelor prejudicii cauzate, diminuarea in mod direct sau indirect a valorii sumei așigurate.

Noile reglementari ale legii insolvenței stabilesc in sarcina judecătorului sindic atribuții ca stabilirea onorariului administratoului judiciar in conditiile in care acesta a fost inlocuit pana la stabilirae acestuia de către adunarea creditorilor precum și in cazul desfintarii hotararii de deschidre a procedurii insolvenței; și verificarea incompatibilitatii administratorului judiciar anterior numirii acestuia.

La desemnarea administratorului judiciar se va avea in vedere atata cererea creditorului/creditorilor cat și debitorului, cu precizara ca va avea prevalență cererea creditorului, iar in cazul solicitarii de către creditori a unor practicieni diferiti, desemanrea provizorie va apartine judecătorului sindic, care va motiva desemnara prin hotarea de deschidere a procedurii insolvenței.

Administratorul judiciar, potrivit art.45 alin.1 lit.f, poate fi inlocuit de către judecătorul- sindic,pentru motive temeinice, inlocuire ce se poate realiza in orice stadiu al procedurii, atat din oficiu cat și la solicitarea adunarii creditorilor.

Legiutorul roman nu precizeaza expres care sunt ’’motivele temeinice’’ pentru care se poate dispune inlocuirea adminșitratorului judicir, insa in jurisprudenta s-au evidentiat motive legate de :

Neindeplinirea corespunzatoare a atribuțiilor prevazute de lege sau stabilite de judecătorul sindic

Refuzul nejustificat de preluare a pozitiei in cauza

Diminuarea in mod direct sau indirect a valorii sumei așigurate prin contractual de așigurare profeșionala

Inlocuirea administratorului judiciar , in jurisprudenta, reprezinta o forma a raspunderii sale, in principal pentru dol sau culpa grava, ce se intemeiaza pe natura profeșioanla a activitatii desfasurate de administratorul judciar și pe diligenta pe care acesta e obligat sa o manifeste in cursul exercitarii atribuțiilor stabilite de calitatea sa.

De asemenea, actuala reglemntare prevede și inlocuirea administratorului judiciar , pentru motive ce nu ii sunt imputabile ,sau la cererea acestuia pentru motive bine justificate, refuzarea numirii administratorului judiciar fiind lasata la aprecierea acestuia, in cazul refuzului nefiind necesara motivarea.

’’Așadar,judecatrul- sindic :

Va dispune inlocuirea administratorului pentru motive temeinice [ art.57 alin.4]

Va încuviinta înlucuirea pentru motive bine justificate [art.57 alin.5]

Va lua act de renuntarea administratorului judiciar la desemnarea sa definitive [art.57 alin.14]’’

Administratorului judiciar,unul dintre principalii actori ai procedurii insolvenței debitorului, i s-au conturat de către legiutor doar principalele atribuții, fiind practice impoșibil de enumerate in intregime toate activitatile pe care aceste trebuie sa le indeplineasca in administrarea procedurii de la momentul desemnarii pana la cel al inchiderii procedurii și al descarcarii sale de indatoriri.

Principalele atribuții ale administratorului judiciar stabilite de legiuitor potrivit dispozițiilor art.58 alin.1 sunt:

a)examinarea șituației economice a debitorului și a documentelor depuse potrivit prevederilor art. 67 sau 74, după caz, și întocmirea unui raport prin care să propună fie intrarea în procedura șimplificată, fie continuarea perioadei de observație în cadrul procedurii generale și supunerea acelui raport aprobării judecătorului-sindic, într-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depăși 20 de zile de la desemnarea administratorului judiciar;

b)examinarea activității debitorului și întocmirea unui raport amănunțit asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția stării de insolvență, cu menționarea eventualelor indicii sau elemente preliminare privind persoanele cărora le-ar fi imputabilă și cu privire la existența premiselor angajării răspunderii acestora, în condițiile prevederilor art. 169-173, precum și asupra poșibilității reale de reorganizare a activității debitorului ori a motivelor care nu permit reorganizarea și depunerea la dosarul cauzei, într-un termen stabilit de judecătorul-sindic, dar care nu va putea depăși 40 de zile de la desemnarea administratorului judiciar;

c)întocmirea actelor prevăzute la art. 67 alin. (1), în cazul în care debitorul nu și-a îndeplinit obligația respectivă înăuntrul termenelor legale, precum și verificarea, corectarea și completarea informațiilor cuprinse în actele respective, când acestea au fost prezentate de debitor;

d)elaborarea planului de reorganizare a activității debitorului, în funcție de cuprinsul raportului prevăzut la lit. a);

e)supravegherea operațiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului;

f)conducerea integrală, respectiv în parte, a activității debitorului, în acest ultim caz cu respectarea precizărilor exprese ale judecătorului-sindic cu privire la atribuțiile sale și la condițiile de efectuare a plăților din contul averii debitorului;

g)convocarea, prezidarea și așigurarea secretariatului ședințelor adunării creditorilor sau ale acționarilor, asociaților ori membrilor debitorului persoană juridică;

h)introducerea de acțiuni pentru anularea actelor sau operațiunilor frauduloase ale debitorului, încheiate în dauna drepturilor creditorilor, precum și a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operațiuni comerciale încheiate de debitor și a constituirii unor garanții acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;

i)sesizarea de urgență a judecătorului-sindic în cazul în care constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile de procedură;

j)denunțarea unor contracte încheiate de debitor;

k)verificarea creanțelor și, atunci când este cazul, formularea de obiecțiuni la acestea, notificarea creditorilor în cazul neînscrierii sau înscrierii parțiale a creanțelor, precum și întocmirea tabelelor de creanțe;

l)încasarea creanțelor, urmărirea încasării creanțelor referitoare la bunurile din averea debitorului sau la sumele de bani transferate de către debitor înainte de deschiderea procedurii, formularea și susținerea acțiunilor în pretenții pentru încasarea creanțelor debitorului, pentru aceasta putând angaja avocați;

m)încheierea de tranzacții, descărcarea de datorii, descărcarea fidejusorilor, renunțarea la garanții reale, cu condiția confirmării acestor operațiuni de către judecătorul-sindic;

n)sesizarea judecătorului-sindic în legătură cu orice problemă care ar cere o soluționare de către acesta;

o)inventarierea bunurilor debitorului;

p)dispunerea evaluării bunurilor debitorului, astfel încât aceasta să fie realizată până la data stabilită pentru depunerea tabelului definitiv al creanțelor;

q)transmiterea spre publicare în BPI a unui anunț cu privire la depunerea la dosar a raportului de evaluare, în termen de două zile de la depunere.

Atribuțiile administratorului judiciar pot fi completate de către judecătorul sindic, care ’’ poate stabili în sarcina administratorului judiciar, prin încheiere, orice alte atribuții în afara celor prevăzute la alin. (1), cu excepția celor prevăzute de lege în competența exclușivă a acestuia. ’’

De asemenea in cuprinsul legii, sunt reglementate in sarcina administratorului judiciar și alte atribuții, cum ar fi:

Inventarierea bunurilor din averea debitorului in termen de 60 de zile de la data deschiderii procedurii. Termenul de 60 de zile poate fi prelungit la cererea administratorului judiciar, pentru motive temeinice, de către judecătorul-sindic.[art.101 alin.1]

Posibilitatea valorificarii bunurilor libere de sarcini,oricând pe parcursul procedurii,pentru acoperirea cheltuielilor de procedura, daca nu a fost inca desemnat comitetul creditorilor [ art.39 alin.6]

Publicarea in BPI a anuntului privind depunera raportului de evaluare, in temen de 2 zile de la depunere [ art.58 alin.1 lit.q]

Plata sumelor provenite din executari șilite finalizate [art.75 alin.6] precum și plata sumelor reprezentand cash collateral ori a sumelor aflate in conturi escrow [art.75 alin.7]

Notificarea furnizorilor de utilitati [art.77 alin.3]

Posibilitatea invocarii prescriptiei, la momentul verificarii creantelor, fara a mai intra in analiza fondului cererilor de admitere a creantelor [art.106.alin.2]

Posibilitatea invocarii compensatiei, atat in privinta creantelor reciproce, aanterioare deschiderii procedurii cat și cele ulterioare deschiderii procedurii [art.90 alin.1 și 2]

Notificarea finantatorului cu privire la transferul dreptului de proprietate al obiectului contractului de leașing financiar [art.105 alin.4]

Obligativitatea precizarii in rapoartele de activitate a existentei fondurilor pentru plata contractelor in derulare mentinute [ art.123 alin.2]

Verificarea cererilor de plata, in perioada de observatie și reorganizare, care pot cauza trecerea la faliment, in sensul verificarii valorii-prag și daca creantele nu sunt achitate in termen de 60 de zile calculate de la admiterea cererilor de către practician sau de la hotararea judecătorului sindic [ art.75 alin.3 și 4]

Posibilitatea angajarii unor specialisti in domenii obligatorii impuse de lege ( arhivare, obligatii de mediu, audit) cu acordul comitetului creditorilor, iar in cazul respingerii in doua comitete ale creditorilor, a ofertelor tehnice și financiare depuse, la propunerea motivate a practicianului [art.62 alin.6]

Posibilitatea angajarii unor persoane de specialitate ( avocati, experti contabili, evaluator sau alti specialist) cu acordul comitetului creditorilor

Solicitarea ca valorificarea bunurilor sa se faca potrivit regulilor Codului de Procedura Civila in ipoteza in care deși a fost aprobat un regulament de vanzare , acesta nu a condus la valorificarea intr-un termen rezonabil [art.156 alin.2]

Inscrierea obligatorie a desemnarii sau confirmarii administratorului judiciar dfinitiv pe ordinea de zi a primei sedinte a adunarii creditorilor [art.57 alin.2]

Posibilitatea administratorului judiciar de a ataca hotararile adunarii creditorilor pentru motive de nelegalitate [ art.48 alin.7]

Formularea și depunerea in termen de 5 zile de la publicarea in BPI a extrasului raportului de evaluare a obiectiunilor la raportul de evaluare, obiectiuni ce se solutioneaza de către judecătorul sindic in termen de 15 zile de la inregistrare [ art.62 alin.1,2 și 3

Trebuie mentionat regimul de protectie creat in favoarea practicianului in insolvență din perspectiva calitatii sale de reprezentant al debitorului și al modalitatii de exercitare a atribuțiilor in procedura, dispozitiile art.57 alin.11 stabilind protectia practicianului fata de orice sanctiune sau plata a unor sume de bani, daca acestea provin din fapte sau omișiuni imputabile debitorului.’’ Practicianul în insolvență, în calitatea sa de organ care aplică procedura, nu va putea fi sancționat sau obligat la plata oricăror cheltuieli de judecată, amenzi, daune sau oricăror altor sume, de către instanță de judecată sau de altă autoritate, pentru fapte sau omișiuni imputabile debitorului.’’

De asemenea art.182 intareste prin alin.3 regimul de protectie acordat practicianului ’’ Administratorul judiciar/lichidatorul judiciar care acționează cu bună-credință, în limitele atribuțiilor prevăzute de lege și a informațiilor disponibile, nu poate fi tras la răspundere pentru actele procesuale efectuate ori pentru conținutul înscrisurilor întocmite în cadrul procedurii’’, iar alin.1 constituie sediu general al raspunderii practicianului ’’ Administratorul judiciar/lichidatorul judiciar poate fi tras la răspundere pentru exercitarea atribuțiilor cu rea-credință sau gravă neglijență. Există rea-credință atunci când administratorul judiciar/lichidatorul judiciar încalcă normele de drept material ori procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unui interes legitim. Există gravă neglijență atunci când administratorul judiciar/lichidatorul judiciar nu îndeplinește sau îndeplinește defectuos o obligație legală și prin aceasta determină vătămarea unui interes legitim.’’

Legea insolvenței introduce activitatea de supraveghere a debitorului de către administratorul judiciat, atat in perioada de observatie cat și in perioada de reorganizare, atunci cand dreptul de administrare al debitorului nu a fost ridicat.

Practic, administratorul judiciar va trebui sa analizeze, permanent, activitatea debitorului și sa avizeze masurile acestuia, atat patrimoniale cat și de restructurare, debitorul neputand face nici o operatiune fara avizul prealabil al administratorului judiciar.

Printre activitatile ce neceșita avizarea administratorului judiciar, ce se bazeaza pe un raport, enumeram urmatoarele operatiuni:

Platile efectuate de debitor;

Incheierea contractelor de orice fel de către debitor, indiferent de calitatea acestuia in cadrul contractului

Operatiunile juridice in litigiile in care este implicat debitorul, indiferent de calitatea acestuia in cadrul litigiului

Tranzactiile extrapocesuale initiate de debitor și șituatiile financiare ale debitorului;

Restructurarea debitorului și modificarea contractului colectiv de munca;

Eliberarea unui mandate debitorului pentru adunarile creditorilor unde acestea este creditor, sau adunarile actionarilor unde acestea este actioner;

Instrainarea bunurilor grevate de cause de preferinta;

Potrivit art.38 alin.1 și 2 din Ordonanta de urgenta nr.86/2006 practicienii in insolvență au dreptul la onorarii pentru activitatea desfasurata , sub forma unor onorarii fixe, onorarii de success sau o combinatie a acestora, avându-se in vedere la stabilirea acestora urmatoarele tipuri de factori care reflectă gradul de complexitate a activității depuse:

a)numărul de salariați ai debitorului;

b)riscul privind conflictele de muncă;

c)cifra de afaceri a debitorului pe ultimii 3 ani;

d)valoarea totală a datoriilor și numărul creditorilor;

e)valoarea creanțelor, numărul debitorilor;

f)numărul și complexitatea litigiilor aflate pe rol în care debitorul are calitate de reclamant și, respectiv, de pârât;

g)valoarea patrimoniului, potrivit evaluării;

h)natura activelor, atractivitatea pe piață, riscurile legate de conservarea lor;

i)nivelul de lichidități aflate la dispoziția debitorului pentru acoperirea cheltuielilor inițiale de lichidare

2.2.4 ADMINISTRATORUL SPECIAL

Potrivit art.5 pct.4 ’’administrator special este persoana fizică sau juridică desemnată de adunarea generală a acționarilor/asociaților/membrilor debitorului, împuternicită să le reprezinte interesele în procedură și, atunci când debitorului i se permite să își administreze activitatea, să efectueze, în numele și pe contul acestuia, actele de administrare necesare.’’

Desemanrea administratoului special are loc dupa dupa deschiderea procedurii, de către adunarea generala a actionarilor sau asociatiilor sau membrilor persoanei juridice ce este convocata de către administratorul judiciar in termen de 10 zile de la data notificarii deschiderii procedurii.

’’Cu toate ca legea prevede ca desemanrea administraotului speciat se face de către adunarea generala a actionrilor, asociatilor sau membrilor persoanei juridice, in urma convocarii acesteia de către practician (art.53), conșideram și noi ca aceasta norma nu poate ingradi dreptul actionarilor/asociatilo sau al administratorilor sociali ai debitorului de a convoca din proprie initiative adunarea , dar fiind faptul ca rolul principal al administratorului special este de le reprezenta interesele.In caz contrar, drepturile asociatilor/actionarilor de a-și apara interesele in cadrul procedurii insolvenței, precum și ale debitorului in perioada de observaatie, pana la ridicarea dreptului de administrare, ar fi ingradite, mai ales in acele șituatii in care practicianul desemnat ar ramane in pașivitate și nu ar convoca, in termenul prevazut de lege, adunarea generala a actionarilor, asociatiilor sau membrilor persoanei juridice.’’

Având in vedere ca legiuitorul nu a prevazut nici un fel de criteriu sau conditie in ceea ce privește desemnarea administratorului special, conșideram ca poate fi desemnat administrator special chiar și un administrator al debitorului.

In cazul in care adunarea generala a actionarilor/asociatiilor sau membrilor, legal convocata, nu desemneaza un administrator special, debitorului i se va ridica dreptul de administrare, daca acesta nu a fost deja ridicat, iar debitorul, respectiv actionarii/asociatii sau membrii sunt decazuti din dreprutile recunoscute de procedura și care urmeaza sa fie exercitate de administratorul special.

Ca urmare a desemnarii adminșitratorului special, mandatul administratorilor staturari inceteaza de la data desemnarii acestuia, iar incetarea mandatului impune și obligatia predarii gestiunii.De asemenea adunarea generala a actionarilor/asociatilor iși suspenda activitatea, aceasta intrunindu-se la convocarea administratorului judiciar, in cazurile expres și limitativ prevazute de lege.

Dupa momentul ridicarii dreptului de administrare, debitorul este reprezentat de administratorul judiciar care ii conduce activitatea in afaceri, mandatul administratorului special fiind redus la reprezentarea intereselor actionarilor/asociatilor.

Atribuțiile administratorului special in perioada de observatie sau procedura reorganizării potrivit dispozițiilor art.56 din Lege sunt:

participă, în calitate de reprezentant al debitorului, la judecarea acțiunilor prevăzute la art. 117-122 ori a celor rezultând din nerespectarea art. 84;

formulează contestații în cadrul procedurii reglementate de prezenta lege;

propune un plan de reorganizare;

administrează activitatea debitorului, sub supravegherea administratorului judiciar, după confirmarea planului, doar în șituația în care nu i s-a ridicat debitorului dreptul de administrare;

Legea insolvenței prevede, pentru prima data și in anumite conditii, raspunderea administratotului special, in sensul dispunerii de către judecătorul sindic, la cererea administratorului judiciar, adunarii creditorilor, presedintelui comitetului creditorilor, a unui creditor desemanat de acesta ori de creditorul care detine 50% din valoarea creantelor inscrise la masa credala, ca o parte din pașivul care decurge din încalcarea dispozițiilor art.87 din Lege sa fie suportat de administratoul special, prejudiciu ce nu-l poate depașii pe cel aflat in legatura cu cauzalitatea cu actele și operatiunile desfasurate.

2.2.5. ADUNAREA CREDITORILOR

Procedura insolvenței este o procedura colectiva și instituie o colectivitate organizata a creditorilor care iși exercita principalele drepturi cum ar fi controlul de oportunitate al deciziilor managerale, numirea adminșitratotului judiciar, votul asupra planului de reorganizare, etc, cu titlu colectiv și organizat, in adunara creditorilor sau dupa caz in comitetul creditorilor.

Creditorii indeptatiti sa participe la procedura au calitatea de participanti la procedura insolvenței, calitate pa care și-o pot exercita fie individual, in conditiile concursuale și egalitate cu ceilalti participanti, fie in cadru organizat, in adunarea creditorilor sau in comitetul creditorilor.

Legea insolvenței a reușit crearea unui echilibru intre interesele debitorului și cele ale creditorilor sai, incercand o armonizare constructiva a acestora, temperand accesul prea facil al debitorului la confirmarea unui plan de reorganizare, precum și tendintele de manipulare a acestor proceduri in detrimentul creditorilor.

Adunarea creditorilor, este adunarea constituita din totalitatea creditorilor cunoscuti ai debitorului supus procedurii insolvenței, indiferent de tipul de creanta detinut, care au formulat cerere de inscriere a creantei, iar in urma admiterii, total sau in parte, a acesteia dobandeste drepturile și obligatiile reglementate de lege.

Nu toti creditorii unui debitor aflat in procedura insolvenței sunt participanti la procedura , acestia raman staini de procedura sau dobandesc drepturi incompete sau conditionate ca urmare a neinscrierii in termen a declaratiei de admitere a creantei, a nejustificarii creantei pretinse in raport cu debitorul.

Adunarea creditorilor constituie cadrul juridic in care creditorii discuta și aproba, in conditiile legii, actele și operatiunile privind desfasurarea procedurii insolvenței fata de debitorul aflat in insolenta, fara a beneficia de personalitate juridică, acesta fiind un organism deliberativ.

Prezenta adunarii creditorilor este indispensabila, prin importanta atribuțiilor acesteia,pentru a conferi insolvenței nu numai transparenta ci și un real caracter colectiv.

Potrivit art.47 alin.1 din Lege, anuarea creditorilor va fi convocata și prezidata de către adminșitratorul judiciar, daca legea sau judecătorul sindic nu dispune altfel, acesta așigurand secretariatul sedintelor.Având un rol major in procedura insolvenței, creditorii vor fi convocati in toate cazurile expres prevazute de lege, sau de cate ori este necesara consulatarea acestora pentru a așigura impreuna cu administratorul judiciar o buna administrarea a procedurii.

Adunarea creditorilor poate fi convocata și de către comitetul creditorilor sau de către creditorii care detin cel puțin 30% din valoarea totala a creantelor cu drept de vot. Prin noile reglementari legea insolvenței acopera și șituatia in care administratorul judiciar refuza, cu rea credinta, sa prezideze sedinta adunarii generale a creditorilor ori nu se prezinta la data și locul convocarii, urmand ca sedinta sa fie prezidata de presedintele comitetului creditorilor, sau in absenta acestuia de către creditorul care a cerut convocarea.

Potrivit art.48 alin.1 ’’Convocarea creditorilor se realizează prin publicare în BPI cu cel puțin 5 zile anterior ținerii ședinței și trebuie să cuprindă ordinea de zi a acesteia.’’ iar ’’convocatorul se depune la BPI cu 3 zile înaintea datei la care trebuie efectuată publicarea.’’, așigurand in acest fel posibilitatea creditorilor de a afla intr-un termen rezolnabil a problemelor cu privire la care sunt chemati sa decida, precum și data și locul desfasurarii sedintei.

Ca organ deliberativ, adunara creditorilor hotaraste asupra unor probleme ce vizeaza elemente fundamentale ale derularii procedurii insolvenței, fiind necesar ca decizia acestora sa respecte cerintele valabilitarii cauzei din perspectiva prevederilro art.1179 alin.1 pct.4 Cod Civil.Or, informarea necorespunzatoare asupra chestiunilor supuse deliberarii și convocarea defectuoasa a creditorilor nu permit identificara motivului determinant și a obiectivului urmarit la adoptarea deciziei adunarii.

Cu toate ca art.48 alin.2 prevede ca ’’ Orice deliberare asupra unei chestiuni necuprinse în convocare este nulă, cu excepția cazului în care la ședință participă titularii tuturor creanțelor și aceștia sunt de acord cu introducerea chestiunii respective pe ordinea de zi a ședinței’’ , credem ca sanctiunea care intervine intr-un asemenea caz este cea a nulitatii relative și nu a nulitatii absolute, intrucat norma juridică ocroteste un interes particular- cel al creditorilor-, și nu unul general, numai astfel putant fi explicat faptul ca, in șituatia in care adunara creditorilor va delibera asupra unei chestiuni necuprinse in convocator, hotararea nu este lovita de nulitate daca la sedinta participa toti titularii de creante și acestia sunt de acord cu introducerea chestiunii respective pe ordineaa de zi a sedintei.

La sedintele adunarii creditorulor participa, in general, toti creditorii debitorului, acestia putand participa personal sau prin reprezentanti, reprezntarea putând fi poșibila prin imputerniciti cu procura speciala autentica sau, in cazul creditorilor bugetari și al celorlalte persoane juridice, cu delegatie semnata de conducatorul unitatii.Daca legea, nu interzice in mod expres, creditorii pot vota și prin corespondenta, prin scrisoare semanta de creditor, sau inscris in format electornic, caruia i s-a incorporat, atasat sau asociat o semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat valabil, creditorii care și-au exprimat votul prin corespindenta fiind conșiderati prezenti in adunare, iar creantelor lor vor fi luate in calcul la stabilirea procentului de participare și vot.

Salariatii debitorului sunt reprezentati in adunarea creditorilor de un delegat desemnat din randul acestora care va vota pentru intreaga valoare a creantelor salariale sau alte dreptul banesti ce li se cuvin.

Deliberara sedintei și hotararile adunarii creditorilor vor fi cuprinse intr-un proces verbal, care va fi semnat de presedintele sedintei, membrii comitetului creditorilor, precum și de administratorul judiciar, documentul urmand sa fie depus, de către practician, la dosarul cauzei in termen de 2 zile lucratoare de la data sedintei , și publicarea acestuia in BPI pentru așigurarea unei mai bune transparente.

In vederea calcularii valorii totale a creantelor și stabilirii cvorumului de vot, se vor avea in vedere dispozitiile art.49 alin.2 din lege care prevede:

Calculul valorii totale a creanțelor prevăzute la alin. (1) împotriva averii debitorului se va determina prin raportare la:

a)ulterior publicării în BPI a tabelului preliminar și până la publicarea în BPI a tabelului definitiv, valoarea creanțelor verificate și acceptate de administratorul judiciar, astfel cum reiese din cuprinsul tabelului preliminar;

b)ulterior publicării în BPI a tabelului definitiv și până la confirmarea unui plan de reorganizare sau, în cazul neconfirmării planului, până la publicarea tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din cuprinsul tabelului definitiv;

c)ulterior confirmării planului de reorganizare și până la deschiderea procedurii de faliment, potrivit cuantumului cuprins în programul de plăți, modificat în urma stingerii creanțelor achitate în plan;

d)după deschiderea procedurii de faliment până la publicarea tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din tabelul definitiv așa cum acesta a fost modificat în urma stingerii creanțelor;

e)ulterior publicării în BPI a tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din cuprinsul acestuia.

Hotararea adunarii creditorilor sunt valabile daca pentru adoptarea acestora s-au respectat toate conditiile de fond și de forma impuse de lege, ele putand fi desfintate de către judecătorul sindic pentru motive de nelegalitate la solicitarea creditorilor care au votat impotriva luarii hotararii respective și au cerut facut sa se consemneze aceasta in procesul verbal al adunarii, sau la cererea creditorilor indreptatiti sa participle la procedura insolventi și care au lipșit motivate de la sedinta.

Având in vedere ca adunarea creditorilor functioneaza ca un organ collegial, in cadul caruia deciziile se adpta prin vot, legea a prevazut conditii de cvorum și majoritate prind desfasurarea sedintelor și adoparea hotararilor.Ca rugula generala legea presupune un cvorum de prezenta al titularilor de creanta ce insumeaza cel puțin 30% din valoara toata a creantelor cu drept de vot, și un cvorum de vot manifestat prin majoritate,calculate la valoarea creantelor prezente cu drept de vot.In ceea ce privește votul conditionat acesta va fi conșiderat negative conform dispozițiilor art.49 alin.1.

Prin exceptie de la regula generala,Legea prevede și șituatii in care pentru adoptarea unei hotarari a adunarii creditorilor este necesar un alt cvorum de prezenta sau vot dintre care enumeram:

desemnarea definitive sau confirmarea practicianului in insolvență se realizaeaza cu votul creditorilor care detin mai mult de 50% din valoarea toata a creantelor cu drept de vot[ art.45 alin.1 lit.d și e];

propunerea administratorului judiciar de intrare in faliment, in conditiile art.97 alin.2 din Lege , va fi adoptata cu votul titularilor a cel puțin doua treimi din creantele prezente la vot [ art.98 alin.2]

Art.49 alin.3 introduce un element de noutate , in sensul ca daca se constata prin hotarare definitive ca votul a fost viciat, prin introducerea sau eliminarea unei creante din tabelele de creanta, adunarea creditorilor va fi reconvocata cu aceeași ordine de zi, insa numai in șitutia in care votul astfel viciat ar fi putut conduce la adoptarea unei alte hotarari.

Daca adunarea creditorilor nu adopta o alta hotarare decat cea adopatata initial, procedura detulata nu influenteata, urmand ca tot ceea ce s-a executat in temeiul hotararii viciate sa fie mentinut.

In cazul in care hotararea adunarii creditorilor este diferita fata de cea initiala, judecătorul sindic va putea decide desfintarea in tot sau in parte a actelor sau operatiunilor incheiata in temeiul acelei hotarari, legiuitorul lasand la aprecierea judecătorului sindic, având la baza principiul ’’protectiei drepturilor castigate’’ și efectivitatea acestora, a oportunitatii desfintarii in tot sau in parte a actelor sau operatiunilor efectuare in baza hotararii anulabile, acesta salvand scopul procedurii acolo unde desfintarea actelor sau operatiunilor viciate ar aduce prejudii mai mari decat mentinerea lor.

Un alt element de nouate adus legii insolvenței este prevazut la art.49 alin 4 care prevede că, in cazurile in care unele creante au fost stinse total sau partial se va proceda la modificarea corespunzatoare a tabelului de creantă.Odata cu convocatorul adunarii creditorilor se va publica in BPI și tabelul creditorilor actualizat cu sumele stinse in timpul procedurii.

In sensul mentinerii liberului acces la justitie al partilor, legiuitorul a prevazut ca odata cu procesul verbal al adunarii creditorilor sa poate fi contestat, in aceleași termene și conditii, și tabelul modificat.

Atribuții ale adunarii creditorilor:

desemnarea administratorului judiciar

analizarea activitatii administratorului judiciar

analizarea șituatiei debitorului

alegerea comitetului creditorilor

votarea planului de reorganizare

aprobarea raportului privind propunerea de intrare in faliment a administratorului judiciar

exercitarea atribuțiilor stabilite pe seama comitetului creditorilo atunci cand constituirea acestuia nu a fost poșibila datorita numarului mic de creditori

aprobarea metodelor de vanzare a bunurilor debitorului

2.2.6. COMITETUL CREDITORILOR

Comitetul creditorilor reprezinta o alta modalitate, prevazuta de lege, de apare a intereselor creditorilor.

Infiintat din dorinta de a așigura realizarea contorului activitatii debitorului insolvent, alaturi de adunarea creditorilor, comitetul creditorilor deși nu este definit in mod expres de către legiuitor , acesta este format din 3 sau 5 creditori cu drept de vot, dintre primii 20 de creditori cu drept de vot, dintre creantele ce beneficiaza de cauze de preferinta, creante bugetare și chirograface cele mai mari prin valoare.

Comitetul creditorilor este desemnat provizoriu de către judecătorul-sindic, iar în cadrul primei ședințe a adunării creditorilor acesta va fi ales conform criteriilor precizate anterior.

Legea 85/2014 reglementează funcția de președinte al comitetului creditorilor în cazul comitetului creditorilor desemnat de judecătorul-sindic, dar pentru identitate de rariune, soluția este aplicată și în cazul comitetului creditorilor ales de adunarea creditorilor, instituționalizarea președintelui comitetului creditorilor facilitând procedural desfășurarea operațiunilor pe care le implică procedura insolvenței.Comitetul creditorilor va fi citat în persoană președintelui comitetului, iar în lipsa acestuia prin oricare dintre membrii.

Dacă adunarea creditorilor este un organ colectiv cu caracter esențialmente deliberativ, comitetul creditorilor este, în concepția legii insolvenței, un organ executiv al adunării creditorilor, caracter subliniat de împrejurarea că acesta are calitatea procesuală de a face cereri judecătorului sindic în condițiile prevăzute de art.51.

Așadar putem observă că în procedura insolvenței calitatea procesuală aparține comitetului creditorilor și nu adunării creditorilor,chiar dacă niciunul dintre aceștia nu are personalitate juridică.

Potrivit art.51 alin.2 ’’Comitetul creditorilor se întrunește ori de câte ori este necesar, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, după caz, ori la cererea oricărui membru al comitetului creditorilor. Comunicarea și votul se vor putea efectua prin orice mijloc care așigură transmiterea textului și confirmarea primirii acestuia.’’

Ședințele comitetului au loc în prezența practicianului care va consemna pe scurt deliberările într-un proces verbal.

Spre deosebire de adunarea creditorilor, unde deciziile se iau în raport cu valoare creanțelor, comitetul creditorilor adoptă hotărâri cu majoritate în număr a votului membrilor, iar hotărârea adoptată poate fi contestată doar pentru motive de nelegalitate.

Art.51 alin.5 reglementează problema conflictului de interese, în sensul că atunci când un membru al comitetului creditorilor se află, din cauza interesului propriu, în conflict de interese cu interesul concursual al creditorilor participanți la procedură, acesta se va abține de la vot, sub sancțiunea anulării deciziei comitetului în cazul în care dacă fără votul acestui membru nu s-ar fi întrunit majoritatea cerută.

Instituția conflictului de interese din cadrul procedurii insolvenței a fost preluată din dreptul societar, fiind reglemantata de Legea 31/1990, însă această prevede pe lângă sancțiunea aplicată creditorului aflat în confict de interese și anularea deciziei adopate, dacă fără votul respectivului membru nu s-ar fi întrunit majoritate.

Judecătorul-sindic, în cazul în care un membru al comitetului creditorilor votaza repetat în situație de confilc de interese ori lipsește repetat în mod nejustificat de la ședințe, îl va putea înlocui pe respectivul membru, în mod provizoriu, urmând ca adunarea creditorilor să îl confirme sau să aleagă un alt membru.

Art.51 prevede atribuțiile comitetului creditorilor care sunt :

Comitetul creditorilor are următoarele atribuții:

a)să analizeze șituația debitorului și să facă recomandări adunării creditorilor cu privire la continuarea activității debitorului și la planurile de reorganizare propuse;

b)să negocieze cu administratorul judiciar sau cu lichidatorul judiciar care dorește să fie desemnat de către creditori în dosar condițiile numirii;

c)să ia cunoștință de rapoartele întocmite de administratorul judiciar sau de lichidatorul judiciar, să le analizeze și, dacă este cazul, să formuleze contestații la acestea;

d)să întocmească rapoarte, pe care să le prezinte adunării creditorilor, privind măsurile luate de administratorul judiciar sau de lichidatorul judiciar și efectele acestora și să propună, motivat, și alte măsuri;

e)să solicite ridicarea dreptului de administrare al debitorului;

f)să introducă acțiuni pentru anularea unor acte sau operațiuni frauduloase, făcute de debitor în dauna creditorilor, potrivit prevederilor art. 117 alin. (1), atunci când astfel de acțiuni nu au fost introduse de administratorul judiciar ori de lichidatorul judiciar.

Pe lângă aceste atribuții enumerate expres, în cuprinsul legii insolvenței se regăsesc și atribuții ca:

realizează controlul de oportunitate al deciziilor manageriale ale administratorului judiciar,

negociază onorariu practicianului în insolvență

este citat pentru a participa la soluționarea cererii de înlocuire a administratorului judiciar provizoriu

participă la ședințele adunării creditorilor

aprobă planul de reorganizare sau propune intrarea în faliment;

asistă pe judecătorul-sindic în îndelinirea atribuțiilor ce-i revin

aprobă propunerea practicianului de valorificare de urgență a bunurilor care nu sunt esențiale pentru reorganizare, în lipsa lichidităților în patrimoniu debitorului,

convoacă adunarea creditorilor

aprobă numirea și nivelul remunerațiilor persoanelor de specialitate desemante de administrator,

aprobă actele, operațiunile și plățile debitorului care nu se încadrează în activitățile sale curente,,

aproba rapoartele trimestrilae asupra șituatiei financiare a debitorului in cursul reorganizării.