Noțiuni introductive referitoare la geosituri [309618]

I. [anonimizat], culturală și economică datorită percepției societății omenești. Majoritatea definițiilor care descriu geomorfositurile insistă pe diferența dintre forma de relief și situl geomorfologic. [anonimizat] a [anonimizat].

Geomorfositurile au trei elemente care le particularizează ( Panizza et al., 2001):

Componenta estetică

Caracterul dinamic

Raportarea la scară

Componenta estetică este importantă deoarece este intens percepută de toate categoriile de turiști.

[anonimizat], ulterior fiind excluse din categoria geomorfositurilor.

Raportarea la scară este foarte importantă deoarece unele geomorfosituri mai mici sunt înglobate în altele mai mari.

Din punct de vedere turistic este importantă nu numai valoarea științifică dar și alte valori adiționale. Pentru o evaluare corectă a geomorfositurilor este esențial să se răspundă la trei întrebări și anume: ce? de ce? cum? (V. Grandgirard, 1999).

La întrebarea „ce?” se răspunde prin inventarierea geomorfositurilor ce trebuie evaluate. La întrebarea „de ce?” răspund obiectivele pentru care trebuie să se realizeze evaluarea: impactul asupra mediului și popularizarea geomorfositurilor. Întrebarea „cum?” se referă la metoda de evaluare aleasă de către evaluator.

[anonimizat], în cadrul Carpaților de Curbură (Figura nr. 1). [anonimizat] S [anonimizat], iar la nord de Țara Bârsei. Limitele inferioare ale masivului sunt cuprinse între 630-680 m în orașul Săcele, 701 m la Dâmbul Morii, 740 la Timișul de Jos, 700-900 m pe valea Gârcinului, 805 m la Timișul de Sus și peste 1000 m la Predeal.

Figura nr. Încadrarea în teritoriu a Masivului Piatra Mare

Conform lui Al. Floricioiu (1969), Masivul Piatra Mare poate fi împărțit în:

[anonimizat], Cărbunarul, Bolnocul și Chirușca.

[anonimizat], [anonimizat].

Grupul de culmi ce se formează spre sud „Culmile Predealului.

II. Caracterizarea geografică a zonei luată în studiu

2.1 [anonimizat], [anonimizat]. Rocile sedimenatre sunt cutate în structuri de tip anticlinal (Suport de curs Regiuni geografice și turistice din Romania, D. Lesenciuc, 2019). Strate aparținând liasicului se găsesc pe văile sudice (Figura nr. 2). Calcarul friabil apare în cantități mari. Gresia se găsește pe văi în straturi subțiri. [anonimizat] (Al. Floricioiu, 1969).

Figura nr. Harta geologică a arealului Postăvaru-Piatra Mare-Predeal (după Harta geologică Brașov, sc. 1:200.000, 1967)

Cea mai mare parte din suprafața Pietrei Mari este alcătuită din conglomerate. Între straturile de conglomerate, calcarul formează unul intermediar, care se întinde de la defileul „La Șapte Scări” și Prăpastia Ursului, pe sub platou, ieșind la suprafață pe versantul sudic.

Relieful

În ansamblu, Masivul Piatra Mare este asimetric: partea estică este abruptă, străbătută de poteci rare cu trasee dificile; partea vestică, este alcătuită dintr-o succesiune de culmi împădurite, accesibile pentru numeroase trasee turistice. Această asimetrie se explică prin faptul că stiva de conglomerate și calcare din care este alcătuit predominant masivul are o înclinare generală spre vest; partea estică, abruptă, corespunde capetelor de strat. Cele mai mari înălțimi sunt în vârful Piatra Mare (1843 m). Platoul Pietrei Mari se continuă spre nord printr-o culme centrală despărțită prin înșeuări, în culmi secundare: Piatra Mică (1610 m), Gâtul Chivei (1639 m), Bechia, Bolnocul. În nord se remarcă prezența unor culmi izolate cu altitudini în jur de 1000 m, despărțite prin înșeuări (D. Bălteanu, 1975).

Abruptul estic al Pietrei Mari este impresionant prin relieful ruiniform, cu nenumărate coloane, cleanțuri și conuri de grohotiș, provenite din dezagregarea conglomeratelor. Iarna sunt frecvente avalanșele care au săpat în stâncă o serie de culoare abrupte. La vest de vârful Piatra Mare, pot fi întâlnite stânci care se aseamănă cu Babele din Bucegi; stânci formate prin procesele de îngheț-dezgheț, combinate cu acțiunea vântului, a ploilor și a zăpezilor (Al. Floricioiu, 1969).9

Sunt întâlnite frecvent și forme de relief carstic: lapiezuri (la Piatra Scrisă în sudul cabanei Piatra Mare), doline (în apropierea cabanei Piatra Mare), chei, cascade și abrupturi.

În lungul cheilor Văii Șapte Scări și ale Văii Pietrei Mici sunt întâlnite cascadele „Șapte Scări” și Tamina, unele dintre principalele atracții turistice ale masivului. Sub culmea Gâtul Chivei se găsește Peștera de Gheață, dezvoltată pe fisură verticală în masa calcarelor.

Clima

Masivul Piatra Mare este caracterizat printr-un climat de munte în care se întrepătrund influențe ale maselor de aer continental din est și ale aerului mai umed din vest și nord-vest. Etajarea elementelor fizico-geografice pune în evidență diferențieri importante pe verticală. Partea superioară a masivului, cu un climat în general mai aspru, este caracterizat prin temperaturi medii anuale cuprinse între 0o și 2oC. Între 1 000 și 1 400 m se înregistrează temperaturi medii anuale de circa 4oC, iar la poalele masivului, pe văile Timișului și Gârcinului, precum și în sudul depresiunii Brașovului, media anuală ajunge la 6°. Aceleași direfențieri pe verticală apar și în repartiția cantităților de precipitații. Etajul înalt primește între 1000-1100 mm, la poale acestea se reduc la 700-800 mm. Cele mai scăzute temperaturi se înregistrează în luna februarie, când media lunară este între -6oC și -8oC. Tot în luna februarie cad cele mai reduse cantități de precipitații (D. Bălteanu, 1975).

Iarna se înregistrează adesea inversiuni termice, ceea ce înseamnă că tempraturile sunt mai ridicate în Piatra Mare decât pe Valea Timișului sau în Depresiunea Brașovului. Însă de la sfârșitul lunii septembrie se întregistrează temperaturi sub 0oC și există posibilitatea să ningă. Pe culmea înaltă stratul de zăpadă durează din noiembrie până în aprilie, topirea fiind mai rapidă pe suprafețele însorite și mai înceată pe suprafețele umbrite (D. Bălteanu, 1975).

Cele mai ridicate temperaturi se înregistrează vara în luna iulie (între 8oC și 12oC). Cele mai mari cantități de precipitații se înregisrează în luna iunie, datorită deplasării maselor de aer umed din vest și nord-vest.

Vântul atinge intensitatea maximă pe platoul neadăpostit al Pietrei Mari. Iarna sunt frecvente vâturile dinspre est și nord-est. Pe văi direcția și intensitatea vânturilor depind de orientarea culmilor și a culoarelor de vale (D. Bălteanu, 1975).

Hidrografia

Rețeaua hidrografică din Piatra Mare este dispusă radiar, în strânsă legătură cu conformația masivului. Culmea principală este și cumpăna de apă între bazinul hidrografic al Gârcinului localizat în partea estică și bazinul Timișului. Asimetria reliefului se reflectă și în lungimea și panta principalelor râuri care străbat masivul. Apele afluente Timișului — Timișu Sec de Sus și de Jos, Pârâul Pietrei Mari, Horvatca, Pârâul Dracului, Șipoaia, Pârâul Pojarului, au lungimi mai mari și prezintă numeroase rupturi de pantă. Afluenții Gârcinului, care fragmentează partea estică a Pietrei Mari, sunt mai scurți, au o pantă accentuată în trepte (D. Bălteanu, 1975).

Principalele văi își au obârșiile situate în jurul altitudinii de 1600 m. În luna aprilie, când se topesc zăpezile, se înregistrează cele mai mari debite. Cele mai scăzute debite se înregistrează spre sfârșitul verii și începutul toamnei, când cad cele mai reduse cantități de preciăitații (D. Bălteanu, 1975).

Vegetația și fauna

Pădurile ocupă peste 90% din suprafața masivului, fiind dispuse etajat. La contactul cu Depresiunea Brașovului se găsește un etaj de gorun. Între 600-1000 m se găsește etajul fagului. Primăvara se întâlnesc următoarele plante cu flori: viorele (Scilla bifolia)(Figura nr. 3), brebenei ( Corydalis solida), floarea paștelui (Fritillaria imperialis), crucea voinicului (Hepatica transsilvanica), ciuboțica cucului (Primula veris)(Figura nr. 4) etc. În zonele umbrite și reci din pădurile de fag, se găsesc uneori brazi și molizi.

Pe pajiștile de la poalele masivului și în poienile din păduri domină păiușul roșu (Festuca rubra), campanulele, gențienele și margaretele. Între 800-1300 m se găsește etajul de amestec între fag și conifere.

Figura nr. 3 Viorele (sursa: https://www.google.ro) Figura nr. 4 Ciuboțica cucului (sursa: https://www.google.ro)

Peste 1300 m se găsește etajul coniferelor reprezentat de molid (Figura nr. 5). În aceste păduri este caracteristică prezența măcrișului iepurelui (Oxalis acetosella), a ferigilor (Dryopteris filix-mas) și florilor viu colorate.

Pe grohotișuri și abrupturi se găsesc diferite specii de plante instalate pe fisuri sau lapiezuri.

Figura nr. 5 Etajarea vegetației

Platoul Pietrei Mari este încadrat în etajul alpin inferior. Pajiștile sunt presărate cu flori de statură mică sau cu tufe de afin (Vaccinium myrtillus)(Figura nr. 6) și merișor (Vaccinium vitis-idaea)(Figura nr. 7).

În Piatra Mare se mai găsesc și o serie de plante ocrotite de lege și declarate monumente ale naturii: iedera albă (Daphne blagayana), tulichia mică (Daphne cneorum), ghințura galbenă (Gentiana lutea).

Figura nr. 6 Afin (sursa: https://www.google.ro) Figura nr. 7 Merișor (sura: https://www.google.ro)

Fauna este bogată și destul de variată. În păduri se întâlnesc cerbi carpatini (Cervus elaphus)(Figura nr. 8), o importantă populație de urși bruni (Ursus arctos)(Figura nr. 9), râși (Lynx lynx), jderi (Martes)(Figura nr. 10), vulpi (Vulpes vulpes)(Figura nr. 11), mistreți (Sus scrofa), iepuri (Lepus) și, mai rar, lupi (Canis lupus). Mulți urși își procură hrana din zonele umanizate. De asemenea în Piatra Mare există și câteva exemplare de capră neagră. Reptile și amfibieni: năpârcă (Anguis fragilis), salamandra carpatică (Triturus montandoni), broasca-cu-burta-galbenă (Bombina veriegata). Acvifauna este reprezentată de: păstrăv (Salmo trutta fario), clean (Leuciscus cephalus), boiștean (Phoxinus phoxinus) ș.a.

Figura nr. 8 Cerbul Carpatin (sursa: https://www.google.ro) Figura nr. 9 Urs brun (sursa: https://www.google.ro)

Figura nr. 10 Jderul (sursa: https://www.google.ro) Figura nr. 11 Vulpea (sursa: https://www.google.ro)

Spre limita superioară a pădurii zboară cocoșul de munte (Tetrao urogallus)(Figura nr. 12), pasăre declarată monument al naturii. Găinușa de alun (Tetrao bonasia)(Figura nr.13) este răspândită de la poalele muntelui până aproape de pajiștea subalpină. Primăvara și toamna în pădurile de fag poposesc sitarii. Alte specii de păsari cuprind: ciuf-de-pădure (Asio otus), corb (Corvus corax), ieruncă (Tetrastes bonasia), vânturelul roșu (Falco tinnunculus), șoim călător (Falco peregrinus), brumăriță de stâncă (Prunella collaris), porumbel gulerat (Columba palumbus), ciocârlie-de-câmp (Alauda arvensis), acvilă-țipătoare-mică (Aquila pomarina), acvilă de munte (Aquila chrysaetos), sticlete (Carduelis carduelis), pupăză (Upupa epops), cuc (Cuculus canorus), mierlă (Turdus merula), pitulice (Sylvia nisoria), ciocârlan (Galerida cristata) etc.

Figura nr. 12 Cocoșul de munte (sursa: https://www.google.ro) Figura nr. 13 Găinușa de alun (sursa: https://www.google.ro)

2.2 Caracterizarea uman-geografică

Populație și așezări

Vor fi luate spre analizare orașele și localitățiile din apropierea Masivului Piatra Mare, respectiv, Predeal, Municipiul Săcele, Timișul de Jos, Timișul de Sus și Municipiul Brașov. Ordinea orșelor este aleatorie, voi începe cu orașul Predeal.

Predealul, situat în S Munților Bârsei în pasul cu același nume, este orașul situat la cea mai mare altitudine din România (1050m). Este un important centru turistic, el leagă prin numeroase drumuri Bucegii, Postăvaru și Piatra Mare, oferind turiștilor cabane frumos amenajate. După cum bine se știe orșul Predeal constituie o renumită stațiune climaterică și un loc foarte bun pentru practicarea sporturilor de iarnă. Orașul include în perimetrul său administrativ și stațiunile Pârâul Rece, Timișul de Sus și Timișul de Jos.

Conform celor mai recente date de pe INS (http://www.insse.ro/cms/), orașul Predeal avea o populație de 5046 de locuitori în 2018, observându-se un declin demografic în ultimii 7 ani (Graficul nr. 3). Majoritatea locuitorilor sunt români (90,62%), cu o minoritate de maghiari (1,3%). Pentru 7,26% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută (Graficul nr. 1). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,9%), cu o minoritate de romano-catolici (3,81%). Pentru 7,28% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională (Graficul nr. 2).

Grafic nr. Componeța etnică a orașului Predeal Grafic nr. 2 Componența confesională a orașului Predeal

Grafic nr. 3 Evoluția demografică a orașului Predeal în ultimii 7 ani

Timișul de Sus aparține administrativ orașului Predeal, este situat între 800-850 m altitudine, în depresiunea omonimă. Localotatea este străbătută de drumul European 60 și de calea ferată București-Brașov. Din Timișul de Sus pornește traseul spre cascada Tamina și în continuare spre vârful Piatra Mare.

Timișul de Jos aparține administrativ tot orașului Predeal, fiind localizat pe Valea Timișului, la altitudinea de 740 m. Este străbătut tot de drumul European 60 și de calea ferată București-Brașov.

Municipiul Săcele este situat la SE de Brașov, la poalele Pietrei Mari și ale Ciucașului. Există curse permanente de autobuze spre Brașov. Săcele este una din cele 18 localități care intră în componența Zonei Metropolitane Brașov. Teritoriul localității se învecinează la vest cumunicipiul Brașov și orașul Predeal, la nord cu comunele Hărman și Tărlungeni, la nord-est cu

comuna Vama Buzăului iar la est și sud-est cu teritoriul județului Prahova . Conexiunile rutiere cu aceste localități sunt asigurate prin rețeaua de drumuri naționale (DN1 și DN1A) și județene (DJ 103A, 103B, 102I). Localitatea nu beneficiază de acces direct la rețeaua feroviară națională. Din Săcele pornesc toate potecile marcate de pe versantul Nordic al Pietrei Mari.

Conform INS (http://www.insse.ro/cms/), Municipiul Săcele avea în 2018 o populație de 36.386 de locuitori, observându-se o creștere demografică în ultimii 7 ani (Graficul nr. 4).

Grafic nr. 4 Evoluția demografică a Municipiului Săcele în ultimii 7 ani

Din totalul populației, 65,65% sunt români, 20,16% sunt maghiari, 1,07% sunt romi, 0,22% sunt germani, 0,10% de alte etnii, în timp ce 12,81% nu și-au declarat etnia (Graficul nr. 5).

Multiculturalitatea localității este dublată de existența unei palete foarte largi de confesiuni religioase. Cea mai importantă confesiune este cea ortodoxă, urmată de cea evanghelică-lutherană, romano-catolică și reformată.

Ca și în cazul etniei, un număr important de respondenți au refuzat să-și declare credința. Interesant este faptul că 70 de persoane s-au declarat fără religie sau atei, demonstrând că valorile tradiționale nu mai sunt îmbrățișate de toți membrii comunității (Graficul nr. 6).

Grafic nr. 5 Componența etnică a Municipiului Săcele

Grafic nr. 6 Componența confesională a Municipiului Săcel

Municipiul Brașov, se află în centrul țării, în Depresiunea Brașovului. Prin poziția sa, monumentele istorice și condițiile excelente de practicare a sporturilor de iarnă, este un important centru turistic. Situat la o altitudine medie de 600 m, este înconjurat de culmile dealurilor Cetățuia, Furcilor, Melcilor ș.a. În sud-vestul orașului se înalță Tâmpa (960 m), o formațiune calcaroasă, care domină orașul și oferă o priveliște minunată asupra împrejurimilor.

Conform INS (http://www.insse.ro/cms/), Municipiul Brașov avea în 2018 289.878 de locuitori, observându-se un declin în ultimii 7 ani (Graficul nr. 7). Din totalul populației 91,3% sunt români, 7,1% maghiari, 0,5% sași, 0,4% rromi și 0,7% alte naționalități (Graficul nr. 8).

Grafic nr. 7 Evoluția demografică a Municipiului Brașov în ultimii 7 ani

Multiculturalitatea orșului este destul de accentuată, adepții religiei ortodoxe dețin cea mai mare pondere, urmată de religia romano-catolică. Celelalte forme religioase dețin poziții minoritare (Graficul nr. 9).

Grafic nr. 8 Componența etnică a Municipiului Brașov

Grafic nr. 9 Componența confesională a Municipiului Brașov

Activități economice

Sunt bazate pe activitățile industrial concentrate în Brașov și Săcele la care se adaugă activitățile legate de exploatarea și prelucrarea lemnului.

Economia orașului Predeal se bazează în principal pe agricultură, pomicultură, pe creșterea animalelor și pe producția de ulei.

Orașul Brașov are o poziție central în cadrul României, considerate strategică, fapt ce a determinat direcționarea unor investiții majore pentru economia României. Pe vremea comunismului, Brașovul „trăia“ prin întreprinderi precum uzina de autocamioane (fostă Steagul Roșu, ulterior Roman), Tractorul, Hidromecanica, Rulmentul. Între 1990 și 2004, producția industrială din județul Brașov a scăzut cu 70%, în această perioadă fabricile din timpul comunismului ajungând să se închidă sau să-și reducă activitatea. Printre primele multinaționale care au luat în considerare relocarea în partea centrală a României au fost: HIB Rolem, ceea ce a însemnat crearea a 1.200 de locuri de muncă, și Autoliv. O companie importantă care a ajuns în Brașov este Schaeffler. Societatea este deținută de Georg Schaeffler, cel mai bogat om din Germania. Un alt exemplu este Airbus, care intenționează să construiască o fabrică de elicoptere în zona Ghimbav, lângă unitatea de mentenanță Eurocopter România.

Turismul

Din punct de vedere turistic Masivul Piatra Mare beneficiază de o poziție centrală în cadrul țătii și de o rețea foarte compactă de căi de acces, în plus este situat în una dintre cele mai importante regiuni turistice din România.

Această regiune turistică cuprinde în principiu orașele și stațiunile aflate în proximitatea masivului, cele mai importante fiind Municipiul Brașov și stațiunea Predeal. Municipiul Brașov are numeroase atracții turistice dintre care cele mai vizitate sunt Centrul Vechi cu Biserica Neagră (Figura nr. 13), Clădirea Sfatului (Figura nr. 15), Biserica Adormirea Maicii Domnului, Casa Mureșenilor, Prima Școlă Românească ș.a. Iarna, turiștii aleg pentru schi Poiana Brașov.

Figura nr.1 Biserica Neagră (sursă proprie) Figura nr. 15 Clădirea Sfatului (sursă proprie)

Stațiunea Predeal este cunoscută mai ales prin sporturile de iarnă, este recomandată tratamentului neuroasteniei, pentru revigorarea organismelor slăbite, pentru recuperarea ulterioară suprasolicitărilor fizice sau intelectuale și pentru tratamentul tulburărilor endocrine. De asemenea are numeroase obiective turistice, dintre care amintim: Mânăstirea Predeal, vila Mareșalului Antonescu (Figura nr. 16), Statuia eroului-poet Mihail Săulescu, Biserica Sf. Împărați Constantin și Elena (Figura nr. 17) etc.

Figura nr. 16 Vila Mareșalului Ion Antonescu Figura nr. 17 Biserica Sf. Împărați Constantin și Elena

(sursă proprie) (sursă proprie)

În ceea ce privește activitățile turistice din Masivul Piatra Mare putem spune că cel mai vizitat obiectiv este Canionul „7 scări” recent amenajat. Traseul până la canion beneficiază de popasuri amenajate și de cea mai lungă tiroliană din țară. La fel de importante pentru turiști sunt Cascada Tamina, amenajată cu scări și cabluri metalice și Prăpastia Urșilor, unde turiștii pot practica alpinismul. De asemenea turismul se poate practica și în anotimpul rece, întrucât Masivul Piatra Mare oferă trasee accesibile folosind un echipament adecvat. Nu toate traseele sunt practicabile, totuși, datorită riscului de avalansă. Deși nu există pârtii special amenajate, Masivul Piatra Mare dispune de pante favorabile practicării sporturilor de iarnă.

III. Patrimoniul geositurilor

3.1 Inventarul geomorfositurilor

Dintre toate obiectivele naturale ale Masivului Piatra Mare noi ne-am axat următoarele geosituri: Cascada Tamina, Canionul Șapte Scări și Peștera de Gheață.

Cascada Tamina

Cascada Tamina este situată în Masivul Piatra Mare pe Valea Pietrei Mici ( Carpatii Orientali) la o altitudine de 1100 m. Cascada a fost sculptată în calcare mezozoice de către pârâul Pierei Mici. Este formată dintr-o înșiruire de 5 cascade, cea mai înaltă având 10 m. Arealul cascadei este foarte important din punct de vedere al biodiversității, întâlnindu-se aici numeroase habitate și specii protejate la nivel european (stânci calcaroase, chei, pajiști alpine, pâraie și izvoare cu vegetație hidrofilă, păduri de fag etc.). Valea Pietrei Mici și stâncăriile Cascadei Tamina sunt ultimele refugii ale faunei carpatice.

Accesul se face pe drumul E60 cu mașina până unde începe drumul forestier. O altă posibilitate este de la gară sau de la stația de autobus de lângă poșta din Timișul de Sus, se coboară 700 m pe drumul national până unde se desface spre Valea Timișului drumul forestier. Traseul marcat se desprinde din drumul forestier spre dreapta la 100 m, după traversarea albiei înguste a Timișului.

Figura nr. 18 Drumul spre Cascada Tamina (sursă proprie) Figura nr. 19 Indicator spre Cascada Tamina (sursă proprie)

Peștera de Gheață

Peștera de Gheață este cea mai importantă cavitate (cu o lungime totală de 70 m) formată în fisura unui abrupt stâncos al Masivului Piatra Mare, localizată în zona muntelui Gâtul Chivei. S-a format datorită unei fisuri verticale în lungul căreia stânca de calcar s-a dislocat. Modelarea fisurii de către apă este destul de redusă, dar există totuși mici șanțuri formate prin dizolvarea calcarului de către apa care se prelinge pe pereți. Temperaturile sunt normale la intrarea în peșteră, dar pe măsură ce grota se adâncește, temperaturile scad. În peșteră nu există gheață tot timpul anului, dezghețul se produce odată cu apariția temperaturilor pozitive. În general grosimea gheții de pe pereți variază de la câțiva milimetri la 2-3 cm (3-7 cm pe fundul grotei), pe talpa peșterii grosimea ajunge la 50 cm.

Accesul se face cel mai rapid de la Dâmbul Morii prin intermediul unui traseu marcat cu punct roșu, în aproximativ 40-50 de minute de mers.

Figura nr. 20 Harta peșterii (sursa: Gh.Epuran-Ghidul cabanelor, 1968)

Canionul Șapte scări

Canionul Șapte Scări este un defileu săpat în calcare jurasice, situat în partea nord-vestică a Masivului Piatra Mare. Canionul cuprinde o înșiruire de șapte cascade (de unde și numele) cu o lungime de 160 m. Șapte Scări adâncite în calcare jurasice, păstrează urmele evoluției morfologice recente a întregului masiv. Adâncirea în conglomerate cretacice și apoi în calcare jurasice a pârâului s-a realizat datorită unei epigeneze accelerate, având ca rezultat formarea unor rupturi de panta (cele șapte cascade).

Încă de la intrarea de pe DN 1 este semnalizat obiectivul, iar distanța de la Dâmbu Morii la Cascada Șapte Scări se face pe un traseu marcat cu bandă de culoare galbenă, în aproximativ 30 – 40 de minute de mers.

3.2 Evaluarea geomorfositurilor

Geomorfositurile sunt formele de relief care au cel puțin o valoare funcțională adăugată celei primare, geomorfologică, și care se pretează conservării și/sau exploatării durabile. Din punct de vedere al elementelor din care sunt compuse, geomorfositurile sunt simple, complexe sau geomorfosituri sistem. Ȋn cazul geomorfositurilor simple interesul geomorfologic îl reprezintă forma în sine a sitului, geomorfositurile complexe cuprind o serie de elemente de interes interrelaționate și care analizate singular nu au potențial de geomorfosit, iar geomorfositurile sistem sunt mai mari, în structura lor fiind incluse situri mai mici (Suport de curs Carstologie, D. Dumitriu, 2019).

Scopul evaluării este acela de a vedea impactul și popularizarea asupra geositurilor. Folosindu-se o serie de criterii (numărul elementelor geomorfologice de interes , numărul de factori implicați, raritate, stadiul actual de conservare, nivel de degradare, cunoștințe științifice etc.) se va atribui o valoare geomorfositurilor. Valorile sunt între 0 și 1.

Evaluarea geomorfositurilor este un proces complex întrucât este necesară aprecierea fiecărui element care compune geomorfositul. Aceasta se realizează urmărind o serie de etape:

1. Etapa de inventariere prin care se identifică potențialele geomorfosituri, în cazul nostru este vorba despre Masivul Piatra Mare.

2. Analizarea geomorfositului din punct de vedere științific, funcțional și turistic.

3. Acordarea unui punctaj între 0 și 1în funție de importanța acordată fiecărui subpunct.

4. Însumarea tuturor punctajelor într-unul final.

Valoarea științifică

O constituie alcătuirea geologică a siturilor, geneza și evoluția; este componenta de bază al oricărui geosit. Canionul Șapte Scări este un defileu săpat în calcare jurasice, defileul este format din șapte trepte cu înalțimi între 2.5 și 15 metri, care îi dau numele și care se transformă în cascade atunci când volumul de apă al pârâului Șapte Scări crește. Cascada Tamina și Peștera de Gheață au aceeași alcătuire geologică.

Valoarea peisagistică

Peisajele sunt inedite și impunătoare, drumurile forestiere, unde se poate vedea perfect cadrul natural sălbatic cu numeroase specii floristice, unele protejate de lege cum ar fi Floarea de Colț (Leontopodium alpinum), ciuperci, specii de arbori și o faună foarte bogată, sunt doar o mostră din frumusețea pe care o oferă Cascada Tamina, Canionul Șapte Scări și Peștera de Gheață.

Valoarea culturală

Este prezentă mai mult în vecinătatea Masivului Piatra Mare. În Municipiul Săcele se păstrează vechile obiceiuri ale primelor comunități de mocani prin manifestări ce îmbină folclorul cu tradiția. Stațiunea Predeal a fost punctul de odată cu semnarea convenției de la București între România și Austro-Ungaria.

Valoarea economică

Este bazată în principal pe turism, Canionul Șapte Scări (de curând amenajat), Cascada Tamina, Peștera de Gheață ș.a, constituind obiective turistice de o importanță majoră. La acestea se mai adaugă turismul practicat în Brașov și Predeal și activități precum exploatarea și prelucrarea lemnului, creșterea animalelor, valorificarea balastului de râu și construcții.

3.3 Protecția geomorfositurilor

Pentru protejarea geomorfositurilor trebuie luată în calcul mai ales componenta socială, dar și cea naturală a geomorfositurilor. Mediul înconjurător joacă un rol important în relația sa cu turismul, în același timp favorizează dar și restricționează dezvoltarea și activitățile turistice, întrucât acestea pot afecta în mod negativ mediul.

Singurele probleme existente în Masivul Piatra Mare sunt legate de principalele activități umane desfășurate în vecinătatea siturilor, pășunat și exploatări forestiere. Daca nu sunt respectate condițiile in care aceaste activitati se pot desfășura, ele pot produce un impact negativ semnificativ asupra mediului. De subliniat unele specii de plante incluse în lista roșie națională si specii endemice, dintre care menționăm: floarea de colț (Leontopodium alpinum), smârdarul sau bujorul de munte (Rhododendron kotschyi), iedera albă (Daphne blagayana), tulichia mică (Daphne cneorum), ghințura galbenă (Gentiana Iuțea). Dintre animale menționăm: cerbul carpatin (Cervus elaphus), ursul brun (Ursus arctos) și râsul (Lynx lynx).

Pentru soluționarea acestor probleme și reducerea impactului antropic asupra florei și faunei sunt necesare niște măsuri de protecție cum ar fi: informarea și educarea populației care locuiește în proximitatea Masivului Piatra Mare; protejarea plantelor și animalelor de braconieri;

menținerea pădurilor curate, strângerea deșeurilor și depozitarea lor în gropi de gunoi ecologice; amendarea turiștilor care nu respectă regulile și oprirea pășunatului excesiv și a exploatărilor forestiere.

IV. Valorizarea turistică a geositurilor

4.1 Propuneri privind amenajarea

La ora actuală Masivul Piatra Mare dispune de amenajări turistice simple care vizează deocamdată doar obiectivele turistice cunoscute. Cele mai fundamentale amenajări au constat în cabluri și scări metalice atât pentru Canionul „Șapte Scări”, cât și pentru Cascada Tamina. Alte amenajări considerabile constau într-un sistem de 21 de tiroliane care străbat pe 2 km drumul forestier ce duce spre canion și căsuțe de lemn pentru turiști amplasate pe traseu și în apropierea canionului (Figura nr. 21).

Figura nr. 21 Cabana Piatra Mare (sursă proprie)

În continuare propun o serie de idei de amenajare care ar putea duce Masivul Piatra Mare în rândul obiectivelor turistice foarte cunoscute.

1. Piatra Mare – o stațiune turistică

Există un potențial enorm în acest sens, modernizarea și mărirea actualei cabane ar fi un început important deoarece la momentul actual aceasta face cu greu față fluxurilor de turiști. Mai departe, o pârtie de ski complet funcțională ar putea fi amenajată întrucât exită deja trasee pe care se poate skia; împreună cu pârtia s-ar putea construi o telegondolă, utilă nu doar pentru skiori, dar și pentru turiștii care nu vor să urce pe jos. Prin aceste amenajări Masivul Piatra Mare are potențialul de a se extinde în acest sens și de a deveni cel puțin la fel de cunoscut ca Predealul sau Poaia Brașov.

3. Un turist informat, este un turist fericit

Panourile turistice trebuie sa fie precise, ușor de citit și atrăgătoare. Panourile actuale fie conțin doar atenționări, ceea ce este foarte bine pentru ca turiștii trebuie sa respecte niște reguli și să se comporte civilizat, fie sunt foarte vechi, deteriorate și nu prea te indeamnă să le citești prin astectul lor, fie lipsesc cu desăvârșire. Din acestă cauză am realizat o serie scurtă de panouri informative care ar putea fi amplasate pe traseele turistice (Subcapitolul 4.3).

4. Aducem la viață amintiri

Cabana Dâmbul Morii a fost un loc iubit de turiști si de localnici deopotrivă, a funcționat în anii '70-'80 ca restaurant, unitate de cazare, locație pentru nunți și botezuri. A fost abandonată în 2005 din cauza ignoranței proprietarilor și a concurenței în creștere. Acest loc de care sunt legate atâtea amintiri, ar putea fi renovat, readus la viață și ar produce profituri uriașe, pe lângă faptul că ar contribui la revitalizarea zonei.

Figura nr. 22 Cabana Dâmbul Morii (sursă proprie)

5. Alte surse de venit

Un loc pentru închiriat biciclete sau ATV-uri ar funcționa foarte bine de asemenea, în acest fel ar fi mulțumiți și turiștii care nu vot să depună efortul de a merge pe jos.

4.2 Integrarea geositurilor într-un traseu turistic

Masivul Piatra Mare este străbătut de numeroase trasee turistice foarte bine marcate și amenajate, accesibile tuturor turiștilor. Recomand din propria experiență „drumul familial”, marcat cu bandă roșie (Figura nr. 23). Traseul începe de la Cabana Dâmbul Morii și urcă până la Cabana Piatra Mare, durează în jur de 31/2 – 4 ore, este un traseu de dificultate medie accesibil și iarna. Înainte de a ajunge la Cabana Piatra Mare, de la Poiana Baciului se poate urca spre Peștera de Gheață, pe traseul marcat cu bandă albastră. La coborâre se poate alege traseul marcat cu bandă galbenă care duce spre Canionul „7 scări”, acest traseu este mai dificil, de aceea este mai recomandat la coborâre. O altă alternativă este coborârea pe traseul marcat cu bandă albastră care duce spre Cascada Tamina și mai departe spre Timișul de Sus, de unde se pot lua autobuze care circulă spre Brașov sau Predeal.

Figura nr. 23 Hartă cu traseele turistice

4.3 Realizarea unui panotaj privitor la o informare turistică adecvată

V. Concluzii

Amplasarea sitului Piatra Mare în apropierea orașului Brașov și al stațiunii turistice Predeal reprezintă o amenințare asupra habitatelor naturale și a speciilor în zonele ușor accesibile, deoarece zonele construibile sunt în plina expansiune, iar fluxul turistic este ridicat și se practică un turism neorganizat. Vecinătatea cu DN1 și calea ferată București – Brașov, are un impact puternic negativ în ceea ce privește managementul defectuos al deșeurilor precum și poluarea fonică.

În ciuda acestor amenințări, situl prezintă un interes deosebit asupra prezenței unor specii de plante incluse în lista roșie națională și specii endemice. Starea de conservare a acestora în interiorul sitului este în general bună, dar necesita măsuri concrete de eliminare a amenințărilor, astfel încât să se păstrez.

Pentru o bună gestionare a sitului este foarte importantă o cât mai bună apreciere a activităților antropice desfășurate în zonă.

Bibliografie

Cărți

, 1975.

Al. Floricioiu, Postăvaru-Piatra Mare, București, Editura Consiliului Național pentru Educație Fizică și Sport, 1969.

Colecția Munții Noștri, Piatra Mare și Postăvaru.

Mario Panizza, Reggio Emilia, and Largo S Eufemia, Geomorphosites: Concepts, methods and examples of geomorphological survey, Science in China Press, 2001.

Virginie Grandgirard, Geomorphologie, protection de la nature et gestion du paysage. These de doctorat en geographie, universite de Fribourg, 1997.

Gheorghe Epuran, Ghidul cabanelor (ediția a III-a revăzută și adăugită), Editura C.N.E.F.S, 1967.

Suport de curs Regiuni geografice și turistice din Romania, D. Lesenciuc, 2019

Suport de curs Carstologie, D. Dumitriu, 2019

Documente descărcate de pe internet:

Relieful- valorificarea lui în turism, Universitatea din București

Strategia de dezvoltare a județului Brașov

Strategia de dezvoltare a Municipiului Săcele

CURS%20GRIGORE%20POSEA.pdf

Link-uri:

https://www.welcometoromania.ro/Brasov/Brasov_Lista_Obiective_r.htm

http://adevarul.ro/locale/brasov/obiective-turistice-brasov-orasul-preferat-strainilor-1_54b0c507448e03c0fd774450/index.html

https://www.welcometoromania.ro/Brasov/Brasov_Lista_Obiective_r.htm

Iarna pe Vf. Piatra Mare – traseu de la Timișul de sus la Predeal

http://bloguldecalatorii.ro/2010/08/cabana-piatra-mare-dambu-morii-pe-la.html

https://sites.google.com/site/romanianatura49/home/carpatii-rasariteni/piatra-mare/canionul-si-cascadele-tamina-in-piatra-mare

http://blog.hotelguru.ro/de-ce-sa-vizitam-canionul-7-scari/