Notiuni Introductive Privind Aparitia Garzii Financiare In Romania

INTRODUCERE

’’Să nu faci multe legi, și chiar de le faci vezi să fie bune și mai cu seamă ai grijă să fie ascultate și aduse la îndeplinire, fiindcă legile care nu sunt ascultate poți să le socotești ca și cum n-ar fi; ba încă mai trezesc și bănuiala că stăpânitorul care avu atâta înțelepciune și vrednicie ca să le alcătuiască n-ar fi în stare să le facă și ascultate’’

M. Cervantes

Reglementarea raporturilor sociale prin legi și respectarea acestora atrage după sine posibilitatea de îndeplinire a funcțiilor statului de drept. Din acest considerent urmărirea modului în care sunt respectate legile prezintă o mare importanță. Unul dintre factorii stimulatori ai progresului îl constituie însuși controlul, care sub o formă sau alta a fost atestat istoric încă din cele mai vechi timpuri.

Pe fondul unor permanente transformări legislative și a dezvoltării economiei de piață a apărut ca stringentă necesitatea reînființării Gărzii Financiare ca un organ care să acopere principalele interese ale statului pe de o parte și drepturile cetățeanului pe de altă parte, în condițiile noilor raporturi create prin apariția noilor agenți economici particulari, mai ales a acelor producători de bunuri de larg consum și prestări de servicii.

Fiscalitatea este indiscutabil o inoportunitate pentru orice contribuabil, indiferent cât civism fiscal ar dovedi acesta. Ea devine în plus o povară și cauză de nemulțumiri publice când ’’întrece măsura’’ sau când gestionarea ei este neconformă cu intenția declarată a puterilor publice.

În concluzie, fiscalitatea trebuie privită ca fiind într-adevăr un atribut al statului suveran, dar ea trebuie să ia în considerare și voința și elementul de consimțire la impozit din partea contribuabilului.Ne punem o întrebare firească: Oare care este gradul de consimțire al contribuabilului român, în condițiile în care asupra lui, într-o perioadă foarte scurtă, s-au abătut o grindină de impozite și taxe, care se aplică după niște norme într-o continuă schimbare? Cert și regretabil este că nici chiar aparatul fiscal nu a ajuns să lucreze din rutină.

Este incontestabil nevoie de adevărați profesioniști, care să cunoască foarte bine legile pe care le aplică, dar și mijloacele de care pot uza în scopul asigurării, respectării și interpretării cât mai corecte a dispozițiilor legale. Regretabil este însă faptul că nu mai putem invoca în prezent cu prea multă convingere principiul ’’nemo consetur ignorare legem’’. Evaziunea fiscală este sensul negativ ce rezultă din aplicarea legilor într-un stat. Din analiza fiscalității și a legilor ce reglementează sistemul fiscal se impune să ne întrebăm:

Există o legislație corespunzătoare și un aparat fiscal eficient pentru a limita la maximum evaziunea fiscală? Mărimea sau întinderea evaziunii fiscale se află sub control sau dimpotrivă, este un fenomen cronic care erodează masa veniturilor bugetare și induce inechitatea în rândurile contribuabililor?

În combaterea evaziunii fiscale, Garda Financiară are rolul vârfului de lance, care prin controlul operativ și inopinat surprinde prin mijloace specifice contribuabilii care se abat flagrant de la legile fiscale în vigoare. Pentru a se combate evaziunea fiscală de către un organ de control trebuie să înțelegem mai întâi ce urmărește să corecteze statul prin crearea unui organism de tipul Gărzii Financiare. În acest sens, lucrarea de față va analiza sistemul de control financiar din România, insistând asupra organizației Gărzii Financiare. Vom analiza structurile și legislația existentă în domeniul fiscalității pentru a putea descoperi atât aspectele pozitive, cât și lipsurile ce pot fi imputate sistemului, încercând să găsim soluții pentru ca într-adevăr legislația să asigure operativitatea acțiunilor și fermitatea măsurilor Gărzii Financiare, determinând-o să se înscrie în efortul conjugat al Ministerul Finantelor Publice de evitare a ,,alterării’’ mediului economic și social din țara noastră.

CAPITOLUL 1

NOȚIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND

APARIȚIA GĂRZII FINANCIARE ÎN ROMÂNIA

1.1 APARIȚIA CONTROLULUI FINANCIAR ÎN ROMÂNIA

Reglementarea raporturilor sociale prin legi și respectarea acestora atrage după sine posibilitatea de îndeplinire a funcțiilor statului de drept. Din acest considerent urmărirea modului în care sunt respectate legile prezintă o mare importanță. Unul dintre factorii stimulatori ai progresului îl constituie însuși controlul, care sub o formă sau alta a fost atestat istoric încă din cele mai vechi timpuri.

Noțiunea de "control"este des utilizată în toate domeniile vieții social economice, semnificând, într- o accepțiune largă analiza permanentă sau periodică a unei activități sau a unei situații, pentru a urmări evoluția ei și pentru a lua, eventual, măsuri de îmbunătățire.

Din punct de vedere etimologic, la originea termenului de "control" se află expresia "contra rolus", care se referă la verificarea actului original după duplicatul încredințat anume în acest scop unei alte persoane. Controlul este o acțiune de stabilire a exactității operațiunilor materiale, care se efectuează fie anticipat executării acestora, fie concomitent, fie la un interval de timp foarte scurt de la desfășurarea operațiunilor. Așadar, controlul reprezintă activitatea care prin constatările făcute înainte, în timpul sau după executarea unei operațiuni, oferă date și informații referitoare la acestea, vizând ca scop final prevenirea unor abateri și deficiențe (neconformități față de regulile prestabilite) precum și corecția acestora și stabilirea, după caz, a eventualelor răspunderi. Restrângând domeniul de referire strict la dreptul financiar public, ,,noțiunea de control financiar cuprinde normele juridice ce reglementează raporturile juridice de drept financiar ce se stabilesc în legătură cu controlul modului de formare, administrare și întrebuințare a resurselor financiare publice și prin care se urmărește corectitudinea actelor și operațiunilor efectuate și respectarea legislației în vigoare, precum și a altor reguli prestabilite’’.

În acest context, ,,controlul financiar constituie în mod evident un instrument al politicii financiare a statului, un mijloc de prevenire a faptelor ilegale, de identificare a carențelor și de stabilire a măsurilor necesare pentru restabilirea legalității . Controlul financiar este o componentă a controlului economic ce are drept obiectiv cunoașterea de către stat a modului cum sunt administrate mijloacele materiale și financiare de către societățile comerciale publice, modul de realizare și cheltuire a banului public, realizarea eficienței economico – financiare, asigurarea echilibrului financiar și dezvoltarea economiei naționale. Efectiv, controlul financiar constă în examinarea existenței unei concordanțe între executare și datele fixate într-un program’’.

De la apariție, activitatea de control a cunoscut pe parcursul evoluției sale cel puțin cinci etape principale.

primă perioadă o reprezintă cea începând cu înființarea Principatelor până la Regulamentele organice ( sec. XVI – XIX), perioadă în care domnii din ambele principate erau domni absoluți și deci dispuneau de veniturile țării ca de bunurile proprii, după cum atestă cărturarii acelor timpuri. Deși Adunarea obștească și Sfatul boierilor aveau un rol pur consultativ, exista totuși un control special al banilor domnești, exercitat în numele și pentru interesul domnului, pentru a se verifica dacă cei însărcinați cu strângerea taxelor vor să comită abuzuri. Pe lângă controlul banilor domnești mai exista și controlul banilor mănăstirești, în deosebi asupra veniturilor și cheltuielilor mănăstirilor închinate. Mărturie ne stau în acest sens "registrele pentru socotelile vistieriei", până în 1750, când pe lângă vistierie apare ca autoritate consultativă Sfatul, iar în privința întrebuințării veniturilor, autoritatea divanului. Caracteristic acestei perioade este lipsa unor reguli de control privind întrebuințarea veniturilor, deci inexistența unui sistem financiar.

a doua mare perioadă este cuprinsă între adoptarea Regulamentelor organice (1831 – 1832) și Convenția de la Paris (1858). Se pun astfel bazele unei organizări financiare și se stabilesc norme de control financiar publice, inaugurându-se un sistem financiar simplu, prin acordarea de drepturi bugetare Adunării obștești. Apare totodată și noțiunea de buget sau închipuirea cheltuielilor anului viitor. Controlul exercitat de organe administrative (controlul obștesc în Muntenia și Sfatul Administrativ în Moldova) avea sarcina de a cerceta amănunțit operațiile făcute de slujbași și de a pregăti controlul suprem efectuat de Adunarea Obștească.

A treia perioadă este cuprinsă între anii 1858 – 1918 . Controlul obștesc al socotelilor a fost transformat în Ministerul Controlului, care deși acționa supra conturilor de gestiune, nu înfățișa întreaga gestiune publică a unui exercițiu. Uneori, ministrul controlului era totodată și ministrul finanțelor.

Primul regulament de contabilitate publică, întocmit după unirea Principatelor, inaugurează un sistem regulat de contabilitate, astfel că, asupra operațiunilor bugetare se exercita atât un control administrativ, cât și un control superior al organului legiuitor. Din punct de vedere administrativ, toate operațiunile ce priveau mânuirea banului public se efectuau numai de agenți subordonați Ministerului Finanțelor și care răspundeau în fața Ministerului Controlului. În cadrul controlului legislativ, miniștrii aveau obligația de a prezenta Adunării Elective, în fiecare sesiune, socoteli tipărite ale operațiunilor efectuate.

În 30 mai 1862 apare în sfârșit și o lege pentru organizarea Ministerului Finanțelor. Conform prevederilor acesteia, ere înființată Inspecția generală de finanțe. Aflată sub ordinele ministrului finanțelor, aceasta era compusă dintr-un inspector general, 8 inspectori și un secretar și avea ca atribuții controlarea inopinată a contabilității tuturor agenților dependenți de Ministerul Finanțelor, precum și să semnaleze neregulile constatate.

În 1864 a fost edictată Legea asupra contabilității generale a statului, completată în 1929 cu Legea contabilității publice, prin care a fost introdusă contabilitatea în partidă dublă, fiind astfel facilitată cunoașterea situației financiare a țării, pe de o parte, iar pe de altă parte înlesnea descoperirea erorilor.

Penultima perioadă (1918 – 1927) a început deci imediat după Marea Unire, când a fost înființată Garda Financiara. Această instituție a funcționat însă numai în Transilvania, Bucovina și Banat, mai puțin în Regat. În ceea ce privește Moldova, s-a încercat impunerea controlului unui asemenea organism, însă efectele nu au fost pozitive. In anul 1927 Garda Financiara a fost desființată.

Ultima etapă cuprinde așadar perioada anilor 1927 până în anul 1932, când Garda Financiară s-a reînfiiIn anul 1927, Garda Financiara a fost desfiintata, ceea ce l-a determinat pe ministrul finantelor din acea vreme, V. Slavescu sa precizeze ca : „ Tezaurul Public a suferit enorm, la capitolul Alcoolului, Taxelor de Consumatie si Monopolurilor de Stat”.

La numai trei ani de la desfiintare, prin Legea Spirtului din 1930, s-a prevazut reinfiintarea Garzii Financiare ca o necesitate stringenta dar cu o sfera de activitate limitata doar la fiscalitatea din sectoarele de productie si de comercializare a spirtului si bauturilor alcoolice.

Efectiv, Garda Financiara a fost reînființată în baza art.77 din Legea Monopolului Alcoolului din 18 mai 1932, din cauza înmulțirii abuzurilor și escrocheriilor financiare, fraudelor de miliarde de lei și valută,  prin delapidări, evaziuni, contrabandă cu mărfuri și capital cu un personal extrem de redus, de numai 282 functionari. În condițiile numărului redus de personal și a sferei limitate de activitate, în anul 1932 Garda Financiară a controlat 91.102 intreprinderi și 32.069 transporturi, ocazii cu care s-au încheiat 5.022 procese de contravenție cu 49 milioane lei amenzi.

În 1933 prin Legea Organizarii Ministerului de Finante – art.49 – Garda Financiara, ”a fost atașată direct Secretariatului General, iar atribuțiile ei au fost extinse și la alte impozite”, iar din 1934 numărul personalului a fost ridicat la 500, extinzând sfera de activitate la toate sectoarele de productie, comercializare și servicii ale economiei României. Regulamentul provizoriu de funcționare a Gărzii din 1933 și cel definitiv din 1935, reprezenta o apropiere a structurii organizatorice, a obiectului de activitate și actiune a acestei institutii de instituțiile similare cu vechime de peste 200 de ani din Austria, Italia, etc.

În anul financiar 1933/1934, Garda Financiară, cu cei 500 funcționari, a controlat 118.641 întreprinderi și 152.097 transporturi, încheind 17.399 procese de contravenție, aplicând 265 milioane lei amenzi și confiscând 1.066 cazane de fabricare clandestina a alcoolului.

Față de serviciile reale aduse Ministerului Finanțelor, cheltuielile făcute cu întreținerea Gărzii Financiare au fost destul de reduse: 11 milioane în 1932/1933 și 26 milioane în 1933/19334.

Ca urmare a controlului realizat de Garda Financiară în primii ani de activitate fraudele fiscale au fost stăvilite ceea ce ia determinat pe contribuabilii răi platnici și frauduloși să acționeze împotriva Gărzii Financiare.

Cu toate acestea, dupa 1935 noile reforme de moralizare și practici oneste introduse în aplicarea legilor fiscale, comerciale, vamale și de producție au determinat mărirea, perfectarea și organizarea Gărzii Financiare din Romania după exemplul altor țări civilizate, activitatea de control extinzându-se practic asupra întregii activități economice dar în mod deosebit asupra monopolului statului și vămilor.

Din anul financiar 1938/1939, numărul personalului auxiliar al Gărzii Financiare (soferi, referenti, dactilografe, gestionari, etc.) a sporit aproape la 100 de persoane, iar dotarea tehnica cu mijloace de transport, echipamente și alte materiale a fost mult îmbunătățită.

Începând cu anul 1940/1941 numărul personalului operativ al Garzii Financiare a crescut până aproape la 1500 persoane, cu mici oscilații de la un an la altul, din acest an financiar Garda Financiară fiind constituită ca un serviciu special, distinct de centrala Ministerului Finanțelor.

La 1 decembrie 1948, prin Decretul nr.352, se renunță la vechea organizare a controlului financiar, inclusiv a Garzii Financiare, realizându-se noul sistem de control financiar așezat în exclusivitate pe baze administrative format din: – controlul financiar preventiv exercitat prin conducătorii seviciilor sau direcțiilor de contabilitate;

– controlul exercitat de Direcția de control și revizie;

– controlul finaciar intern.

Prin Legea nr.30/1991, dupa 42 de ani de la dizolvarea Garzii si trecerea unor atributii ale acesteia la Militia Economica, Garda Financiara a fost reinfiintata ca o necesitate obiectiva si stringenta a noului sistem economic, cu sarcini de prevenire si limitare a evaziunii fiscale, prentru respectarea noilor reglementari legale in ramurile productiei si circulatie marfurilor, serviciilor, sectorului vamal, etc..Conform acestei legi de organizare si functionare Garda Financiara se infiinta ca si corp de control financiar, militarizat, neincazarmat care functiona in cadrul Ministerului Finantelor.

Începând cu anul 1991 – Garda Financiară a fost reînființată în subordinea Ministerului Finanțelor. În 2003 a fost reorganizată ca instituție publică de control în subordinea Autorității Naționale de Control. În 2005 Garda Financiară a trecut în subordinea Ministerului Finanțelor Publice iar din 2007 a trecut în subordinea Ministerului Finanțelor Publice – Agenția Națională de Administrare Fiscală. În general, actualele atribuții ale instituției sunt aceleași cu cele îndeplinite în perioada interbelică, respectiv: controlul operativ și inopinat pentru prevenirea, descoperirea și combaterea oricăror acte și fapte din domeniul economic, financiar și vamal, care au ca efect evaziunea și frauda fiscală.

  A fost creată și organizată pentru acțiuni de control rapide și de maximă eficiență, motiv pentru care i-au fost conferite drepturi și atribuții exclusive  pe care le exercita in conformitate cu legea.

În anul 2003 Garda Financiară a fost reorganizată prin O.U.G. nr. 91/02.10.2003 ca instituție publică de control, cu personalitate juridică, în subordinea Autorității Naționale de Control, finanțată de la bugetul de stat care exercită controlul operativ și inopinat privind prevenirea, descoperirea și combaterea oricăror acte și fapte din domeniul economic, financiar și vamal, care au ca efect evaziunea și frauda fiscală, cu excepția controlului fiscal.

Prin O.G. nr. 8/ 2005, Garda Financiară a trecut din subordinea Autoritatii Nationale de Control în subordinea Ministerului Finantelor Publicențat în întreaga țară, fiecare reședință de județ având secții sau comisariate.

1.2 ORGANIZAREA CONTROLULUI FINANCIAR ÎN ROMÂNIA

Pentru o mai rapidă integrare în structurile Uniunii Europene sunt necesare o serie de transformări și în domeniul legislativ. Într-adevăr, până în anul 1999, după cum remarcă unii autori și în literatura de specialitate, controlul financiar era reglementat în principal de:

Legea 30/1991, privind organizarea și funcționarea controlului financiar și a Garzii Financiare

Legea 94 /1992, privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi

Legea 72 /1996, privind finanțele publice

O.G. nr.70 /1997, privind controlul fiscal

H.G.nr.447/1997, privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor

În România, organizarea actuală a controlului financiar a fost decisă în contexul introducerii structurii financiare publice asemănătoare celei consacrate în statele contemporane, cu economii liber-capitaliste. Astfel, Legea finanțelor publice, 72/1996, prin art.1 al.3 statuta că: "asupra modului de constituire, repartizare, utilizare a resurselor financiare publice, precum și asupra modului de păstrare și întrebuințare a mijloacelor materiale și bănești ale sectorului public se exercită controale de către organisme legal abilitate".

Legea specială privind organizarea și funcționarea controlului financiar, Legea30/1991 prevede că acest control se exercită asupra "administrării și utilizării mijloacelor financiare ale organelor centrale și locale ale administrației de stat, precum și ale instituțiilor de stat și față de stat.’’

Aceste acte normative au suferit modificări, fiind introduse concepții moderne de control financiar în sensul schimbărilor mai sus menționate.

Totuși, activitatea de control financiar a resurselor publice nu a fost structural modificată. Referitor la formele controlului financiar, din dispozițiile legii speciale și a reglementărilor controlul financiar propriu, preventiv și de gestiune, organizat de ministere și alte organe central ale statului, prefecturi și regii autonome, exercitat prin organisme proprii fiecărei unități; echivalează așadar cu un control intern.

Rezultă așadar că exista controlul intern, exercitat de structurile proprii, în timp ce Ministerul Finanțelor și Curtea de Conturi îl exercitau pe cel extern. Însă, odată cu apariția O.G. 119/1999, privind controlul intern, auditul intern și controlul financiar, a fost modificată structural activitatea de control financiar, potrivit cerințelor legale de aderare la structurile europene.

În acest sens au fost abrogate dispozițiile Legea 30/1991 referitoare la controlul financiar al instituțiilor publice (sub aspectul controlului intern) și totodată s-a introdus conceptul de "audit intern" al acestor instituții precum și inspecțiile de audit intern ce urmează a fi exercitate de către structuri specializate ale Ministerului Finanțelor.

Unul dintre lipsurile ce ar putea fi reproșate acestui sistem constă în lipsa de coerență în ceea ce privește organizarea controlului financiar și de asemenea existența în paralel a unor structuri similare. Apare deci întrebarea cărui fapt se datorează acest lucru? Cauza rezidă în aceea că dispozițile Legea 30/1991 privind controlul financiar al Regiilor Autonome au fost abrogate și în același timp, diferite ordonanțe permit aplicarea dispoziților ei în domeniul resurselor publice ale altor persoane juridice (deci și ale Regiilor Autonome).
În cadrul acelorași transformări se înscrie și transferul controlului privind impozitele și taxele de la organele Ministerului de Finanțe la administrațiile publice locale, care îl exercită prin structuri proprii specializate.Importanță deosebită prezintă și o reglementare a modului de organizare a Ministerului Finanțelor prin care legiuitorul încearcă soluționarea deficiențelor mai sus menționate. Astfel, H.G. nr.447/1997 referitoare la organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor a fost abrogată în temeiul H.G. nr.18/2001 având același obiect de reglementare. Potrivit noii hotărâri, titulatura Ministerului Finanțelor a fost și ea modificată în "Ministerul Finanțelor Publice". Structura organizatorică a Ministerului Finanțelor Publice a suferit și ea modificări, pe care însă le vom analiza detaliat în cadrul secțiunii dedicate organigramei acestui minister.

În conformitate cu prevederile legale existente putem sistematiza activitatea de control financiar astfel:

Controlul financiar intern, aparținând instituțiilor publice și Regiilor Autonome

Controlul financiar exercitat de Ministerul Finanțelor Publice prin structuri specializate:

Corpul de control al ministrului

Direcția Generală de control și audit intern

Direcția Generală a controlului administrării activelor statului

Garda Financiară

DJAOV

Controlul financiar exercitat de Curtea de Conturi

Controlul financiar fiscal exercitat de structuri specializate ale administrației publice locale, privind impozitele și taxele locale

CAPITOLUL II STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ȘI DE DE PERSONAL A GĂRZII FINANCIARE

2.1. Structura organizatorică

Garda Financiară este instituția publica de control, cu personalitate juridică,care exercită controlul operativ și inopinat privind prevenirea, descoperirea și combaterea oricăror acte și fapte din domeniul economic financiar și vamal, care au ca efect evaziunea și frauda fiscală, organizată ca organ de specialitate al administrației publice centrale în subordinea Ministerului Finantelor Publice.

În vederea realizării atribuțiilor sale, pentru combaterea actelor și faptelor de evaziune și fraudă fiscală, Garda Financiară efectuează controlul operativ și inopinat cu privire la:

– respectarea actelor normative în scopul prevenirii, descoperirii și combaterii oricăror acte și fapte interzise de lege;

– respectarea normelor de comerț, urmărind prevenirea, depistarea și înlăturarea operațiunilor ilicite;

– modul de producere, depozitare, circulație și valorificare a bunurilor, în toate locurile și spațiile în care se desfășoară activitatea agenților economici;

– participarea, în colaborare cu organele de specialitate ale altor ministere și instituții specializate, la acțiuni de depistare și combatere a activităților ilicite care generează fenomene de evaziune și fraudă fiscala.

Garda Financiară se organizează și funcționează pe întreg teritoriul țării prin Comisariatul General, și secții județene.

Garda Financiară este pusă sub comanda unui comisar general, numit prin ordin de ministrul finantelor publice și dispune de un aparat central, abilitat să acționeze pe întreg teritoriul României, și de un aparat teritorial, împărțit în secții județene și a municipiului București. Comisarul general are calitatea de ordonator secundar de credite..

Secțiile Gărzii Financiare au competență de control pe teritoriul județului în care sunt organizate și al municipiului București. Extinderea controlului este posibilă doar cu aprobarea comisarului general sau in lipsa acestuia cu acordul unui adjunct.

Numarul total de posturi pentru Garda Financiara este de 1005 din care 120 de posturi pentru aparatul Comisariatului General.Numarul de posturi pentru fiecare comisariat regional si pentru Comisariatul Municipiului Bucuresti se distribuie prin decizie a comisarului general, cu avizul ministrului de resort.

Garda Financiară este structurată după cum urmează:

La solicitarea Gărzii Financiare, Ministerului Administrației și Internelor asigură Comisariatului general al Gărzii Financiare, secțiilor județene și secției municipiului București, din cadrul subunităților specializate de intervenție rapidă ale poliției, personalul necesar pentru asigurarea protecției și siguranței operațiunilor desfășurate de comisarii Gărzii Financiare în realizarea actului de control. Condițiile concrete și modalitățile în care personalul subunităților specializate de intervenție rapidă ale poliției participă la acțiunile de control se stabilesc de Ministerul Administrației și Internelor și Garda Financiara prin protocol.

Comandamentul Gărzii Financiare își desfășoară activitatea în baza programului de activitate, se întrunește semestrial sau ori de câte ori este necesar și analizează:

– rapoartele de activitate periodice ale Gărzii Financiare, stabilind măsurile ce se impun pentru îmbunătățirea activității acesteia;

– colaborarea Gărzii Financiare cu direcțiile din cadrul Ministerului Finanțelor Publice;

– completarea și actualizarea programelor de activitate;

– rezultatele obținute de Garda Financiară în cadrul acțiunilor organizate împreună cu diferite organisme guvernamentale;

– propuneri de măsuri privind îmbunătățirea cadrului legislativ.

Potrivit Legii și Regulamentului de funcționare, în exercitarea serviciului, personalul Gărzii Financiare este obligat să respecte cu strictețe Constituția și legile țării.

Aparatul central și cel al secțiilor Gărzii Financiare se organizează în divizii de specialitate, conduse de către un comisar șef divizie, și în alte compartimente, potrivit organigramei aprobate de ministrul finanțelor publice.

Comisarul general raspunde în fața presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala pentru întreaga activitate a Gărzii Financiare  având următoarele atribuții principale:

– asigură, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare, conducerea cu eficiență a Gărzii financiare;

– asigură ca fiecare persoană din aparatul Gărzii Financiare să-și îndeplinească îndatoririle și să aplice dispozitiile  prevăzute de legi, regulamente și ordine, inclusiv controlul activității secțiilor teritoriale;

– execută anchete și inspecții speciale, ordonate de Autoritatea Națională de Control sau din proprie inițiativă, în legătură cu activitatea personalului Gărzii Financiare, iar in cazul constatării unor nereguli, dispune măsurile ce se impun, potrivit legii;

– emite delegații subaltenilor pentru misiuni speciale;

– primește și asigură soluționarea sesizărilor și reclamațiilor conform competențelor legale;

– stabilește obiectivele de control pe anul în curs, asigură întocmirea proiectului programului de activitate trimestrial al întregului aparat și urmărește îndeplinirea acestora;

– aprobă programele de activitate ale secțiilor județene și ale municipiului București;

– reprezintă Garda Financiară în relațiile cu terții și în fața autorităților publice;

– poate încheia convenții de colaborare între Garda Financiară și instituțiile similare din alte țări;

– prin delegare de competență, emite decizii de angajare și încetare a activității, aprobă transferul și aplică sancțiunile prevăzute de lege personalului Gărzii Financiare;

– întocmește raportul privind bilanțul activității anuale de control;

– convoacă conducerea secțiilor teritoriale pentru prezentarea raportului privind bilanțul anual de activitate sau ori de câte ori se impune.

Personalul Gărzii Financiare este constituit pe două structuri: comisari și personal auxiliar și se subordonează ierarhic comisarului general. Această subordonare ierarhică presupune respectarea drepturilor și obligațiilor ce decurg din relația șef-subordonat, care pentru comisari are următoarea ierarhie: comisar, comisar șef divizie, comisar adjunct șef secție, comisar șef secție, comisar general adjunct, comisar general.

Comisarii sunt funcționari publici cu studii superioare încadrați pe grade profesionale în următoarea ierarhie: comisar debutant, comisar asistent, comisar principal si comisar superior.

2.2. Condițiile de recrutare, de angajare și promovare a personalului

Angajarea personalului și avansarea în funcții, grade și trepte profesionale se fac prin concurs, potrivit legii.

În vederea participării la concursul de angajare în Garda Financiară, pentru funcția de comisar pot candida bărbați, care trebuie să îndeplinească cumulativ, următoarele condiții:

– să fie cetățeni români, cu domiciliul stabil în România;

– să aibă stagiul militar satisfăcut;

– să fie apți pentru serviciul operativ și să nu depăsească vârsta de 45 de ani;

– să fie absolvent, cu diplomă de licență, al unei instituții de învățământ superior, economic sau juridic, formă lungă, cu recunoașterea vechimii în specialitate;pot fi angajate și persoane cu pregătire medie de specialitate economică, în limita a 20% din numărul de posturi de specialitate;

– să aibă un comportament demn și civilizat în societate;

– să nu fi fost condamnat pentru săvârșirea vreunei infracțiuni;

– să fie declarat admis la examenul medical și la testul psihologic.

Candidații care solicită încadrarea în Garda Financiară vor fi supuși unei preselecții medicale și psihologice, care este eliminatorie, ce se va organiza și desfășura prin unitățile medicale specializate ale Ministerului Apărării Naționale sau ale Ministerului Administratiei si Internelor.

Candidații admiși la preselecție se pot înscrie la concursurile organizate potrivit metodologiei aprobate prin ordin al ministrului finantelor publice.

La angajare, personalul Gărzii Financiare este obligat să depună juramântul solemn prevăzut de lege (consemnat într-un act scris, semnat de persoana în cauză si păstrat la dosarul personal), astfel:

– personalul Gărzii Financiare din aparatul central precum și comisarii șef secție vor depune jurământul solemn în fața comisarului general .

– personalul secțiilor Gărzii Financiare din cadrul județelor și al municipiului București va depune jurământul în fața comisarului șef secție.

În cadrul instituției Gărzii Financiare numai posturile de comisar general si comisari generali adjuncți sunt ocupate fără concurs, prin ordin al ministrului finantelor. Restul posturilor de conducere, atat la nivel de comisariate regionale cat si nivel de sectii teritoriale arondate, precum si cele de executie se ocupa prin concurs in conformitate cu prevederile Legii statutului funcționarului public.

Pentru ocuparea unei funcții de conducere pot participa la concurs numai comisarii care, au o vechime minimă de 2 ani în Garda Financiară, această condiție neaplicându-se funcției de comisar general.

Transferul, detașarea, delegarea, până la 60  de zile, aplicarea sancțiunilor disciplinare, inclusiv desfacerea contractului de muncă al personalului, cu excepția comisarilor generali adjuncți, a comisarilor șefi  de secție, se fac, în condițiile legii, de comisarul general.

2.3. Atributii de serviciu prevazute in fisa postului

Comisarul șef secție are următoarele atribuții prevazute in fisa postului:

– organizeaza si coordoneaza actiuni de control la agentii economici situati in raza teritoriala prin antrenarea in respectivele actiuni a comisarilor din sectiile judetene respective;

– menține ordinea și disciplina în rândul peronalului;

– colaborează în activitatea sa cu organele fiscale, cu organele de poliție, cu organele vamale, în limita legii;

– inițiază actiuni de verificare a modului in care au fost realizate si valorificate măsurile dispuse cu ocazia controalelor efectuate;

– verifică modul în care personalul din subordine respectă reglementările în vigoare privind valorificarea constatărilor efectuate și a măsurilor dispuse prin actele de control încheiate de comisarii din subordine;

– organizează și efectuează din proprie inițiativă sau la sesizare verificări în teren cu privire la modul de aplicare și respectare, de catre comisari a Normelor de lucru pentru personalul Garzii Financiare, in legatura cu realitatea si legalitatea constatarilor efectuate, a masurilor luate si a sanctiunilor aplicate;

– raspunde de utilizarea cu eficienta a timpului de lucru, de incarcarea cu sarcini a fiecarui subordonat, urmareste respectarea normelor ce impun subordonarea si executarea ordinelor sau a sarcinilor;

– asigură prelucrarea actelor normative ale căror dispoziții se referă la componențele Gărzii Financiare;

– păstrează cu strictețe secretul de serviciu, al acțiunilor de control, al informatiilor cu caracter confidențial, deținute ca urmare a exercitării atribuțiilor de serviciu și nu le face publice, în afara cazului când îndatoririle funcției sau necesitățile justiției impun în mod absolut contrariul;

– sesizează comisia de disciplină asupra abaterilor constatate în activitatea personalului din subordine;

– repartizează și controlează modul de soluționare a sesizărilor și petițiilor primite;

– răspunde de aplicarea prevederilor actelor normative și a instrucțiunilor specifice privind folosirea, întreținerea, paza și securitatea armamentului, muniției și a altor mijloace de autoapărare;

– la ordinul șefilor ierarhici, execută anchete și inspecții cu privire la activitatea și comportamentul comisarilor din subordine, în scopul de a prevenii implicarea acestora în acte și fapte ce ar putea afecta imaginea instituției sau ar compromite funcția de comisar;

– efectuează evaluarea anuală a performanțelor profesionale a personalului din subordine;

– propune perfecționări ale normelor de lucru, a cadrului legislativ pentru activitatea de contol;

– coordonează perfecționarea pregătirii profesionale, militare și fizice din secția pe care o conduce;

– asigură aplicarea întocmai a dispozițiilor privind întocmirea, circuitul și păstrarea documentelor;

– organizează și controlează modul în care se execută serviciul de permanență pe secție, urmărind menținerea stării operative și posibilitatea de intervenție imediată;

– semnează, potrivit competențelor, corespondența cu agenții economici, și avizează deconturile de cheltuieli pentru personalul din subordine;

– urmărește modul de folosire a mijloacelor tehnice din dotare, luând măsurile ce se impun pentru creșterea gradului de eficiență în utilizare, precum și pentru prevenirea distrugerilor și pierderilor acestora;

– controlează modul de folosire a uniformei, a sigiliilor, a ordinelor de serviciu, a legitimațiilor, a insignelor de împuternicire și a însemnelor;

– urmărește efectuarea concediilor de odihnă ale personalului din subordine conform programării;

-răspunde de exactitatea și realitatea raportărilor, de respectarea termenelor de executare a lucrărilor, de pregătirea și desfășurarea bilanțului anual privind activitatea secției;

– cunoaște și respectă prevederile legale stabilite prin Constituție, actele normative în vigoare, jurământul solemn, precum și ordinele și dispozițiile pe linie profesională;

– in calitate de functionar public cunoaste si respecta prevederile obligatorii referitoare la aceasta calitate, prevazute de Legea nr. 188/1999 R cu modificarile si completarile ulterioare si Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduita al functionarilor publici;

– urmareste si studiaza legislatia in vigoare a carei aplicabilitate este in competenta Garzii Financiare;

– cunoaste si respecta Regulamentul de organizare si functionare si Normele de lucru pentru peronalul Garzii Financiare;

– organizeaza si conduce activitatea sectiei pentru realizarea obiectivelor, sarcinilor, planurilor sau programelor tematice rezultate din legi, ordine si instructiuni sau din propriile programe de activitate;

– executa alte sarcini de serviciu dispuse de sefii ierarhici.

Comisarul sef divizie are urmatoarele atributii prevazute in fisa postului:

– organizeaza, conduce, indruma si controleaza activitatea personalului din subordine aducand la indeplinire sarcinile stabilite de sefii ierarhici si raspund pentru realizarea acestora la termen si cu respecatrea prevederilor legale;

– repartizeaza sarcinile si lucrarile personalului din subordine, urmareste, indruma, analizeaza si avizeaza lucrarile intocmite in cadrul diviziei, pe care le prezinta conducerii;

– organizeaza activitatea de elaborare a lucrarilor repartizate si participa efectiv la realizarea acestora;

– asigura colaborarea cu celelalte divizii si compartimente din cadrul Comisariatului;

– asigura perfectionarea profesionala permanenta a personalului din subordine prin studiu si aprofundarea reglementarilor legale in vigoare in domeniul de activitate, in baza programelor aprobate;

– urmareste prezenta comisarilor la programul de lucru si asigura repartizarea acestora pe actiuni, intocmind Situatia raspandirilor zilnice;

– coordoneaza si participa direct impreuna cu efectivul diviziei la actiunile de control dispuse de conducerea Garzii Financiare;

– asigura aplicarea dispozitiilor legale privind circuitul documentelor si propune masuri pentru pastrarea acestora, in conditii de siguranta, pana la predarea la arhiva;

– dispune masuri de pastrare in conditiile legii si asigura securitatea actelor de control, a documentelor, formularelor si situatiiilor realizate;

– pastreaza cu strictete secretul de serviciu, al actiunilor de control, al informatiilor cu caracter confidential, detinute ca urmare a exercitarii atributiilor de serviciu si nu le face publice, in afara cazului cand indatoririle functiei sau necesitatile justitiei impun in mod absolut contrariul;

– asigura prelucrarea actelor normative ale caror dispozitii se refera la componentele Garzii Financiare;

– propune stimulente pentru personalul din subordine;

– face propuneri pentru sesizarea comisiei de disciplina asupra abaterilor constatate in activitatea personalului din subordine;

– mentine ordinea si disciplina in randul personalului diviziei;

– raspunde de utilizarea eficienta a timpului de lucru, de incadrarea cu sarcini a fiecarui subordonat, urmareste respectarea normelor ce impun subordonarea si executarea ordinelor si sarcinilor de serviciu;

– verifica modul in care comisarii din subordine respecta reglementarile in vigoare privind valorificarea constatarilor efectuate si a masurilor dispuse prin actele de control incheiate;

– organizeaza si efectueaza verificari in teren cu privire la modul de aplicare si respecatre de catre comisari, a normelor de lucru, pentru personalul Garzii Financiare, in legatura cu realitatea si legalitatea constatarilor efectuate, a masurilor luate si a sanctiunilor aplicate;

– la ordinul sefilor ierarhici, executa anchete si inpectii cu privire la activitatea si comportamentul comisarilor din subordine, in scopul de a prevenii implicarea acestora in acte si fapte ce ar putea afecta imaginea institutiei sau ar compromite functia de comisar;

– efectueaza evaluarea anuala a performantelor profesionale a comisarilor din subordine;

– verifica modul de folosire si pastrare a uniformei, a sigiliilor, a ordinelor de serviciu, a legitimatiilor, a insignelor de imputernicire si a insemnelor;

– raspunde de respectarea termenelor de executie a lucrarilor pentru comisarii din subordine;

– analizeaza cauzele nerealizarii sau intarzierilor in realizarea obiectivelor si propune masuri de recuperare a intarzierilor, precum si de sanctionarea comisarilor vinovati;

– intocmeste programe de actiune, cu desfasurare pe etape si participanti, in scopul indeplinirii obiectivelor stabilite de sefii ierarhici;

– urmareste modul de valorificare a actelor de control incheiate de catre comisarii din subordine, transmiterea la administratiile finantelor publice teritoriale a solicitarilor de verificare fiscale si de executare silita pentru debitori;

– propune perfectionari ale normelor de lucru, a cadrului legislativ pentru activitatea de control ;

– analizeaza acetele de control ale comisarilor din subordine si face observatiile necesare in vederea eliminarii lipsurilor sau omisiunilor si valorificarea corespunzatoare a constatarilor;

– asigura efectuarea de catre comisari, conform programarii a serviciului de permanenta la sediu;

– urmareste efectuarea de catre omisari, conform programarii, a concediilor de odihna anuale ;

– participa la actiunile de pregatire militara si pregatire fizica;

– cunoaste si respecta prevederile legale stabilite prin Constitutie, acte normative in vigoare, juramantul solemn, precum si ordinele si dispozitiile pe linie profesionala;

– in calitate de functionar public cunoaste si respecta prevederile obligatorii referitoare la aceasta calitate, prevazute de Legea nr. 188/1999 cu modificarile si completarile ulterioare si Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduita a functionarilor publici;

– urmărește și studiază legislația în vigoare a cărei aplicabilitate este in competența Gărzii Financiare;

– cunoaște și respectă Regulamentul de organizare și funcționare și Normele de lucru pentru personalul Gărzii Financiare;

– execută alte sarcini de serviciu dispuse de conducere.

Comisarul are următoarele atribuții prevăzute în fișa postului:

– însușirea și respectarea prevederilor legale stabilite prin Constituție, actele normative în vigoare, jurâmântul solemn, precum și ordinele și dispozițiile pe linie profesională;

– în calitate de funcționar public are obligația de a cunoaște si respecta prevederile referitoare la aceasta calitate, prevazute de Legea nr. 188/1999 cu modificările și completările ulterioare și Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită al funcționarilor publici;

– studiază, își insușesc și aplică legislația în vigoare din aria de competență a Gărzii Financiare;

– cunoaște și respectă Regulamentul de organizare și funcționare și Normele de lucru pentru personalul Gărzii Financiare;

– efectuează controale în localurile și dependințele în care se produc, se depoziteazîâă, se comercializează bunuri sau se desfășoară activități care fac obiectul impozitării;

– verifică existența și autenticitatea documentelor justificative pe timpul transportului, precum și în locurile de desfășurare a unei activități de producție, prestări de servicii, acte și fapte de comerț, când există indicii de sustragere de la îndeplinirea obligațiilor fiscale sau de utilizare a unor procedee interzise de lege;

– verifică evidențele primare și contabile, registrele și orice documente sau înscrisuri din care rezultă modul de îndeplinire a obligațiilor fiscale, pentru depistarea faptelor de evaziune fiscala;

– cu aprobarea șefilor ierarhici, ia măsuri pentru efectuarea, în condițiile și potrivit dispozițiilor Codului de procedura penală, a perchezițiilor în localuri publice sau particulare – case, curti, dependințe și grădini -, dacă există indicii că în aceste locuri sunt ascunse mărfuri sau instalații cu care se fabrică produse fără îndeplinirea obligațiilor fiscale sau daca se comit alte fraude fiscale;

– ia măsuri privind confiscarea, în condițiile legii, a obiectelor sau produselor – corpuri delicte – sustrase de la plata impozitelor și taxelor sau ale căror fabricație și desfacere sunt interzise, precum și pentru ridicarea documentelor care pot servi la dovedirea fraudelor sau a contravențiilor descoperite;

– constată contravenții și aplică sancțiuni corespunzătoare, potrivit competențelor prevăzute de lege;

– cere informații și explicații verbale și în scris, după caz, în legătura cu problemele care formează obiectul controlului;

– încheie cu obiectivitate și fără părtinire, acte scrise asupra constatărilor făcute și asupra rezultatelor controlului;

– poartă uniforma, păstrează, folosește și face uz de armamentul și mijloacele din dotare, în condițiile legii;

– are obligația de a menține permanent, în stare de funcționare operativă, echipamentele din dotare (telefoane, autoturisme, etc.);

– este devotat serviciului, respectă ordinele date de șefii ierarhici, informând în timp util asupra modului de îndeplinire a acestora;

– păstrează cu strictețe secretul de serviciu, al acțiunilor de control, al informațiilor cu caracter confidențial, deținute ca urmare a exercitării atribuțiilor de serviciu și nu le face publice, în afara cazului când îndatoririle funcției sau necesitățile justitiei impun în mod absolut contrariul și numai cu acordul și aprobarea conducătorului instituției;

– efectuează, conform programării, serviciul de permanență, la sediu, cu drept de recuperare pentru odihnă;

– participă la acțiuni de control comune cu celelalte organe de control, în limetele competențelor stabilite prin lege;

– urmărește pe cât posibil schema de funcționare a relației importator – producător – consumator final, stabilindu-se veriga din acest lanț unde se produc abateri de la lege, completând baza de date a Gărzii Financiare;

– efectuează inopinat sau la sesizare verificări, controale de specialitate la agenții economici, persoane juridice și persoane fizice cu privire la modul de respectare și aplicare a reglementărilor privind produsele accizate;

– propune perfecționări ale normelor de lucru, a cadrului legislativ pentru activitatea de control;

– formulează sesizări, potrivit Codului Penal, către organele de cercetare ale Parchetului competent, în legătură cu faptele constatate în acțiunile de control care întrunesc elementele constitutive ale unei infracțiuni, pe care le prezintă conducerii;

– transmite instituțiilor abilitate toate constatările a caăror soluționare se înscriu în sfera de competență a acestora;

– urmărește soluționarea în termen legal a sesizărilor și petițiilor primite spre rezolvare;

– răspunde de valorificarea actelor de control încheiate (încasarea debitelor stabilite, declararea și predarea mărfurilor confiscate la comisia de preluare, valorificare sau propune și ia măsuri de distrugere a celor care nu îndeplinesc condițiile de valorificare), transmiterea la administrațiile publice teritoriale a solicitărilor de verificări fiscale și de executare silită pentru debitori;

– arhivează lucrările din divizie, la termenele și în condițiile legii;

– participă la acțiunile de pregătire militară și pregătire fizică;

– execută orice alte sarcini de serviciu dispuse de șefii ierarhici.

Pentru comisarii cu atributii juridice, licențiati în științe juridice, pe lângă atribuțiile ce derivă din activitatea de control operativ, în fișa postului sunt prevăzute în plus atribuții specifice:

– asigură reprezentarea Gărzii Financiare în fața instanțelor judecătorești, în cauzele în care Garda Financiara este parte și este citată, formulează apărări scrise și orale, exercită orice cale de atac împotriva hotărârilor judecatorești nefavorabile, îndreprinde orice alte mijloace procesuale pentru susținerea intereselor instituției în fața instanțelor de judecată;

– transmite spre solutionare organelor judecatoresti competente, plangerile impotriva proceselor verbale de constatare si sanctionare a contraventiilor intocmite de comisari, insotite de dosarele cauzelor conform dispozitiilor O.G. nr. 2/2001 aprobata cu modificari prin Legea nr.180/2002;

– elaborează și avizează documentația necesara sustinerii actelor de control intocmite de comisari care au fost contestate in conformitate cu prevederile legale in vigoare;

– efectuează demersurile necesare in vederea obtinerii, in cel mai scurt timp posibil, a sentintelor civile pronuntate, respectiv a hotararilor judecatoresti irevocabile pronuntate de instantele de recurs (de revizuire sau contestatie in anulare);

– asigură inregistrarea la secretariatul comisariatului a tuturor documentelor legate de declansarea si derularea procesului la instanta de judecata (plangere, intampinari, note scrise, concluzii, recursuri, sentinte, hotarari judecatoresti irevocabile, etc.);

– ține evidenta dosarelor, a termenelor de judecată, a soluțiilor date și le aduce la cunostință echipelor de control în cauză, pentru luarea măsurilor corespunzatoare in vederea valorificarii dispozitiilor din sentinte.

2.4. Drepturile și obligațiile personalului Garzii Financiare în exercitarea atribuțiilor de serviciu

În exercitarea atribuțiilor, personalul Gărzii Financiare execută:

operațiuni de control curent;

operațiuni de control tematic;

Controlul curent se execută operativ și inopinat, zilnic sau la anumite perioade, potrivit dispozițiilor primite de către comisarii Gărzii Financiare, exclusiv pe baza legitimației de control, a insignei de împuternicire și a ordinului de serviciu, fără a fi necesară o aprobare specială, și cuprinde atribuții referitoare la combaterea oricăror acte și fapte din domeniul economic, financiar și vamal care au ca efect evaziunea și frauda fiscală.

Controlul curent este deci un control legiferat, care nu are nevoie de aprobări speciale și reprezintă o caracteristică exclusivă a Gărzii Financiare, de o mare importanță practică. Toate celelalte organe de control financiar și fiscal sunt obligate să posede, pe lângă legitimația de serviciu, și o autorizare suplimentară, menționată într-o delegație sau un ordin de serviciu.

Controlul tematic al Gărzii Financiare cuprinde acțiuni care se execută numai în baza ordinelor sau a delegațiilor speciale date de comisarul general , presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala sau ministrul finantelor publice.

Controlul tematic – în cadrul unităților teritoriale – se organizează și se execută numai pe baza ordinului scris al comisarului șef de secție în care se precizează locul și timpul în care se execută controlul.

Comisarul șef secție stabilește obiectivele de verificat, entitățile supuse controlului, perioada asupra căreia se efectuează verificarea, precum și durata controlului.

La orice acțiune de control participă minimum doi comisari. La acțiunile de control cu un grad ridicat de periculozitate personalul Gărzii Financiare va fi insotit de de membri ai subunităților specializate de intervenție rapidă a poliției. Serviciul de control al Gărzii Financiare se desfășoară pe timpul zilei, pe timpul nopții, în zilele de lucru sau în zilele de sărbătoare, după caz.

Pe lângă serviciul de control, personalul Gărzii Financiare este obligat să execute pe timp de zi, în zilele lucrătoare, serviciul pe unitate- permanență -, asigurând paza sediului și a logisticii din dotare. Organele de specialitate ale statului, cu sarcini în asigurarea pazei și siguranței obiectivelor foarte importante, protejează sediul Gărzii Financiare în condiții deosebite cu un personal bine instruit.

Pentru îndeplinirea obligațiilor ce le revin comisarii Gărzii Financiare au dreptul:

– să efectueze controale în spațiile în care se produc, se depozitează sau se comercializează bunuri ori se desfășoară activități ce cad sub incidența actelor normative în vigoare cu privire la prevenirea, descoperirea și combaterea oricăror acte și fapte care sunt interzise de acestea;

– să verifice respectarea reglementărilor legale privind circulația mărfurilor pe drumurile publice, în porturi, căi ferate și fluviale, aeroporturi, în vecinătatea punctelor vamale, antrepozite, zone libere, precum și în alte locuri în care se desfășoară o asemenea activitate;

– să verifice legalitatea activităților desfășurate, existența și autenticitatea documentelor justificative în activitățile de producție și prestări de servicii ori pe timpul transportului, depozitării și comercializării bunurilor și să aplice sigilii pentru asigurarea integrității bunurilor;

– să dispună măsuri cu privire la confiscarea, în condițiile legii, a bunurilor a căror fabricație, depozitare, transport sau desfacere este ilicită, precum și a veniturilor realizate din activități comerciale sau prestări de servicii nelegale și să ridice documentele financiar-contabile și de altă natură care pot servi la dovedirea contravențiilor sau, după caz, a infracțiunilor;

– să solicite, în condițiile și potrivit Codului de procedură penală, efectuarea de către organele abilitate de lege a perchezițiilor în localuri publice sau particulare – case, curți, dependințe și grădini -, dacă există indicii că în aceste locuri sunt ascunse documente, mărfuri sau se desfășoară activități care au ca efect evaziunea sau frauda fiscală;

– să constate acte și fapte care au avut ca efect evaziunea și frauda fiscală, să solicite organelor fiscale stabilirea obligațiilor fiscale în întregime datorate, să ceară organelor de executare competente, potrivit Ordonanței Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creanțelor bugetare, republicată, cu modificările ulterioare, luarea măsurilor asigurătorii ori de câte ori există pericolul ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să își ascundă ori să își risipească averea și să sesizeze, după caz, organele de urmărire penală;

– să solicite administratorilor unităților controlate și persoanelor implicate explicații, lămuriri, precizări verbale și/sau în scris, după caz, cu privire la faptele constatate;

– să solicite, potrivit legii, copii certificate de pe documentele originale, să preleveze probe, eșantioane, mostre etc., necesare finalizării actului de control. Analiza și examinarea probelor, eșantioanelor și mostrelor se fac în laboratoare de specialitate, cheltuielile privind efectuarea acestora fiind suportate din fondurile special alocate în bugetul de venituri și cheltuieli al Gărzii Financiare;

– să constate contravențiile și să aplice sancțiunile corespunzătoare, potrivit competențelor prevăzute de lege;

– să întocmească acte de control operativ și inopinat privind rezultatele verificărilor, să aplice măsurile prevăzute de normele legale și să sesizeze organele competente în vederea valorificării constatărilor;

– să oprească mijloacele de transport, în condițiile legii, pentru verificarea documentelor de însoțire a bunurilor și persoanelor transportate;

– să solicite instituțiilor financiar-bancare, de asigurări și reasigurări, în condițiile legii, date sau, după caz, documente, în scopul instrumentării și fundamentării constatărilor cu privire la săvârșirea unor fapte ce contravin legislației în vigoare;

– să poarte uniforma, să păstreze, să folosească și să facă uz de armamentul și mijloacele de apărare din dotare, în condițiile legii;

– să utilizeze mijloacele auto purtând însemne și dispozitive de avertizare sonore și luminoase specifice.

Personalul Gărzii Financiare are următoarele obligații principale:

– să respecte întocmai Constituția, legile în vigoare și jurământul solemn;

– să fie permanent la dispoziția serviciului;

– să încheie, cu obiectivitate și fără părtinire, acte scrise asupra constatărilor făcute și asupra rezultatelor controlului;

– să fie devotat serviciului, să respecte ordinele date șefii ierarhici, informând asupra modului de îndeplinire a acestora;

– să păstreze cu strictețe secretul de serviciu, al acțiunilor de control, al informațiilor cu caracter confidențial, deținute ca urmare a exercitării atribuțiilor de serviciu, și să nu le facă publice, în afara cazului când îndatoririle funcției sau necesitățile justiției impun în mod absolut contrariul;

– să nu pretindă și să nu primească nici un fel de bunuri în natură sau în bani, nici să-și creeze avantaje în legătură cu serviciul sau prin exercitarea funcției;

– să păstreze în bună stare bunurile din dotare și însemnele de legitimare;

– să respecte cerințele statului funcționarului public;

– comisarilor Gărzii Financiare le este interzisă calitatea de asociat sau de administrator la societățile comerciale;

– să efectueze, conform programării, serviciul de permanență la sediu.

În exercitarea atribuțiilor, personalul Gărzii Financiare este obligat să-și facă cunoscută, în prealabil, calitatea, să prezinte legitimația de serviciu cu insigna de împuternicire. Este obligat să aibă o conduită demnă, politicoasă, civilizată față de cetățeni, fermă și intransigentă față de cei care încalcă legile țării. Comisarii trebuie să poarte uniforma cu însemnele specifice și să folosească armamentul din dotare pentru autoapărare sau pază in condițiile legii, stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Funcționarii Gărzii Financiare sunt persoane publice și în calitatea pe care o au, trebuie să respecte cu strictețe obligațiile etice ale funcționarului public, precum și cele privind declararea și controlul averii. În acest sens:

– întregul personal se subordonează  funcției în slujba contribuabililor și va activa conștiincios, obiectiv și dezinteresat;

– membrii Gărzii Financiare sunt obligați – prin întreaga lor activitate și prin actele vieții lor publice – să nu compromită funcția sau instituția din care fac parte. În acest sens trebuie să fie corecți, cuviincioși, obiectivi și plini de solicitudine atât față de contribuabili, persoane fizice și juridice, cât și față de restul populației cu care intră în contact, dându-i tot ajutorul în limita atribuțiilor de serviciu;

– este interzis lucrătorilor Gărzii Financiare să primească cereri a căror rezolvare nu este de competența lor și care nu le sunt repartizate de șefii ierarhici ori să intervină pentru soluționarea unor asemenea cereri;

– nu pot fi mandatarii unei persoane în ce privește efectuarea unor acte în legătură cu funcția pe care o îndeplinesc;

– sunt obligați să se ajute reciproc în aducerea la îndeplinire a obligațiilor de serviciu și să se suplinească în serviciu, în cadrul specialităților lor.

Funcționarii Gărzii Financiare au obligația de a nu folosi în scop personal și de a nu divulga informațiile dobândite ca urmare a exercitării funcției. De asemenea, nu pot divulga aceste informații, inclusiv după încetarea raporturilor de muncă, pe o durată de 3 ani, cu excepția cazurilor impuse de procedurile judiciare ori în cazul schimbului de informații între instituțiile abilitate ale statului, precum și în cazul comunicărilor făcute, în condițiile legii, organismelor prevăzute de lege. Personalul Gărzii Financiare beneficiază de drepturile salariale prevăzute de legea privind salarizarea fucționarilor publici și de cele prevăzute pentru personalul contractual, după caz.

Comisarilor li se consideră vechime în specialitate, economică sau juridică, după caz, întreaga perioadă în care își desfășoară activitatea în Garda Financiară.

CAPITOLUL III OBIECIVELE ȘI CONSTATĂRILE CONTROLULUI GĂRZII FINANCIARE

3.1 Obiectivele controlului

Controlul ca necesitate obiectivă, parte inseparabilă a conducerii științifice a societății, are un domeniu unitar, un obiect unic de cercetare, care se concretizează asupra unei(unor) categorii de fapte, a unui anumit grup de fenomene pe care le interpretează din unghiul său de vedere, stabilind raporturi invariabile între fenomene și cauzele care le-au produs.

Obiectul controlului delimitează materia referitoare la patrimoniul propriu definind sarcinile care-i revin cunoașterii pentru informare.

În economia de piață, obiectul controlului vizează întregul patrimoniu al unităților economice. Statul își concentrează toate eforturile pentru satisfacerea din ce în ce mai bine a necesităților materiale și culturale ale întregului popor, care are drept de control asupra tuturor activităților economico-sociale. Aceasta impune din partea statului organizarea și exercitarea unui control sistematic și permanent în întreaga economie, cu respectarea strictă a cerințelor legilor economice obiective care acționează în societate. Controlul își trage rădăcinile din însăși acțiunea acestor legi.

Acțiunea și formele de manifestare a legilor economice la nivelul unităților economice își găsesc de fapt expresia in principalii indicatori, cum ar fi de exemplu costul producției, rentabilitatea, productivitatea muncii etc.

Controlul asupra economiei, ca formă de manifestare a funcției economico-organizatorică a statului, presupune ca obiectul lui să-l constituie: ocrotirea, protejarea și dezvoltarea, în spiritul progresului și a bunei stări a poporului, a proprietății; executarea sarcinilor la toate nivelurile; creșterea eficienței economice în toate unitățile; întărirea și respectarea gestiunii economice și autonomiei financiare.

Principalele obiective de activitate ale Gărzii Financiare sunt:

– intensificarea și optimizarea activității și acțiunilor  desfășurate în vederea creșterii veniturilor bugetului de stat, disciplinarea agenților economici care eludează legislația financiar-fiscală;

– organizarea și desfășurarea de acțiuni de verificare și control în sectoarele în care fenomenul de evaziune fiscală este mai ridicat cum ar fi alcool și băuturi alcoolice, achiziționarea și prelucrarea materialului lemnos, petrol și produse petroliere, cafea și produse derivate, tutun și țigări, jocuri de noroc, produse agroalimentare, etc.;

– efectuarea de controale operative și inopinate în locurile și incintele unde există date sau indicii că se produc, depozitează, comercializează bunuri sau se desfășoară activități neautorizate care fac obiectul impozitării;

– modernizarea actului managerial și de planing pentru creșterea capacității de producție și a eficienței activității secției prin stabilirea unor ierarhii a priorităților, consolidarea competențelor și de luare a deciziilor;

– colaborarea cu toate structurile interne ale Ministerului Finanțelor Publice atât la nivel central cât și local, dezvoltarea cooperării cu instituții aparținând Ministerului Administratiei si Internelor, Ministerului Industriei și Resurselor, Ministerul Agriculturii Alimentației și Pădurilor, Cancelariei Guvernului ( ex. Departamentul de Lupta Antifrauda ), Oficiul pentru Protecția Consumatorilor, etc.;

Constatarea și sancționarea contavențiilor de către comisarii Gărzii Financiare se realizează pe formulare de proces-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, conform modelului aprobat pentru Garda Financiară. La constatarea, stabilirea, sancționarea și încasarea contravențiilor se vor aplica prevederile legilor speciale și generale cu privire la contravenții, respectiv Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 aprobata cu modificari prin Legea nr.180/2002.

3.2. Actele de control întocmite de comisarii Gărzii Financiare

Actele de control ce pot fi întocmite de cãtre comisarii Gãrzii Financiare sunt:

nota de constatare

proces verbal de constatare

– proces-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor

– note unilaterale

Procesul verbal, procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor și nota de constatare sunt acte de control bilaterale, în sensul cã se întocmesc de organele de control și se aduc la cunostinta celor verificați și trebuie semnate atât de cãtre echipa de control cât și de cãtre cei verificați. Nota unilaterala (raport) este un act de control unilateral în sensul cã se întocmeste și se semneazã numai de comisari.

3.2.1 Nota de constatare

Este un formular tipizat, înseriat și numerotat și se întocmește atunci când pe parcursul controlului se fac constatãri a cãror reconstituire ulterioarã nu este întotdeauna posibilã sau care nu pot fi ulterior dovedite, atunci când, pe calea valorificarii constatãrilor, aceasta urmeazã sã fie transmisã altor organe abilitate de lege sã ia mãsurile corespunzatoare, în situații de control-documentare când trebuie consemnate date, informații necesare altor acțiuni de control, precum și în alte situații apreciate de organele de control.

În nota de constatare se consemneazã situațiile de fapt, precum și mãsurile operative luate pentru remedierea deficiențelor constatate.

Notele de constatare se semneazã de organul de control, de conducatorul agentului economic, compartimentului, sucursalei, filialei sau punctului de lucru și de cãtre persoanele la care se refera constatãrile, precum și de eventualii martori în asistența cãrora s-a facut constatarea; un exemplar este destinat entitații controlate.

În cazul în care reprezentantul entității controlate refuză să semneze, se face mențiune despre aceasta și se apelează la martori.

3.2.2. Proces verbal de constatare

Se întocmește în cazul controlului privind respectarea prevederilor O.U.G. nr. 28/1999R privind obligația agenților economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, cu modificãrile ulterioare, precum și în cazurile în care competențele Gãrzii Financiare vor impune întocmirea acestuia. Procesul Verbal de Constatare se întocmește la finalizarea verificărilor cuprinzând ansamblul constatarilor și a datelor și informațiilor primite, în executarea acțiunii, de la alte instituții.

În cazul în care reprezentantul entității controlate refuză să semneze, se face mențiune despre aceasta și se apelează la martori.

3.2.3. Proces-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor

Acesta este un formular tipizat, înseriat și numerotat care se completeazã de comisari, potrivit competențelor stabilite pentru Garda Financiarã, în care sunt indicate faptele ce constituie contravenție, sancțiunea aplicatã și eventualele sancțiuni complementare, temeiul legal al masurilor luate, calea de atac prevazuta pentru verificarea legalitații și temeiniciei mãsurilor dispuse in aplicarea prevederilor OG nr.2/2001.

Constatarea și sancționarea contravențiilor de cãtre comisarii Gãrzii Financiare se realizeaza, în toate cazurile, pe formulare de proces-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, conform modelului aprobat pentru Garda Financiarã.

La constatarea, stabilirea, sancționarea și încasarea contravențiilor se aplica prevederile legilor speciale și generale cu privire la contravenții.

În cazul în care comisarii Gãrzii Financiare dispun si confiscarea, se descrie amãnunțit, în procesul verbal, bunurile supuse confiscãrii, proprietarul acestora și vor lua totodata mãsurile de conservare, de ridicare și predare sau de valorificare prevazute în dispozițiile legale. Despre mãsurile luate se fac mențiunile corespunzãtoare în procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor.

Pentru susținerea constatãrilor și stabilirea vinovãției contravenientului, se pot lua note explicative și de la alte persoane implicate.

În cazul în care reprezentantul entității controlate refuză sa semneze, se face mențiune despre aceasta și se apelează la martori.

3.2.4 Nota unilateralã

Este un formular tipizat, înseriat și numerotat si întocmeste în cazurile când, ca urmare a controlului, nu s-au constatat încãlcãri ale normelor legale referitoare la obiectivele supuse verificãrii sau în urma acțiunilor de documentare. Acest document trebuie sã conținã datele de identificare ale entitãții verificate (agentului economic), documentele sau operațiunile verificate, alte informații care pot fi utile unor analize, statistici etc., precum și propunerile comisarilor care au efectuat acțiunea. Se întocmeste într-un singur exemplar și poate constitui document de închidere a unor lucrãri sau acțiuni.

3.3. Alte documente care se întocmesc cu ocazia controlului

3.3.1. Nota explicativă

Este un înscris întocmit de persoanele care reprezintã entitatea controlatã sau angajații acesteia, precum și orice persoanã care poate contribui la clarificarea împrejurarilor în care au fost sãvârsite încãlcãri ale reglementãrilor aplicabile unui domeniu de activitate și sã ofere indicii asupra persoanelor rãspunzatoare; se întocmește într-un exemplar și se atașeazã la actul de control.

Notele explicative se pot lua în orice etapa a controlului, însa numai dupã ce s-a epuizat controlul asupra obiectivului la care s-a constatat abaterea ce necesitã explicații, astfel încat organele de control sa fie în masura sã punã întrebari precise și sã combatã, fundamentat legal si prin noi întrebări eventualele rãspunsuri necorespunzatoare. Organele de control vor analiza raspunsurile primite și în funcție de concluzii vor înscrie constatarea în actul de control.

Dacă cel în cauza refuzã sã dea notã explicativã sau sã raspundã la unele întrebãri, organele de control vor formula întrebarile printr-o adresa scrisa (înregistrata la agentul economic controlat), stabilind termenul în cadrul cãruia trebuie primit rãspunsul care nu poate fi mai mare de 48 ore. În cazul în care nu se primește rãspuns, comisarii vor consemna acest fapt și vor aplica sancțiunile prevãzute de lege.

Dacă reprezentantul entității controlate nu poate să scrie sau nu cunoaște limba română, nota explicativă poate fi întocmită și de alte persoane numite de acesta. Reprezentantul legal va certifica sub semnatură conținutul notei, iar persoana aleasă va figura în cadrul acțiunii de control drept martor.

3.3.2. Proces-verbal de sigilare-desigilare

Se încheie în situațiile în care exista indicii sau dovezi ca în locurile de producție, depozitare, comercializare se gãsesc bunuri de proveniențã ilicita sau a caror fabricație este prohibita iar constatarea acestei stãri de lucruri nu se poate face imediat din diferite motive. Se întocmeste și în cazurile în care existã posibilitatea ca bunurile, documentele și actele necesare verificãrii sa fie sustrase sau distruse.

În situația în care agentul economic nu este prezent sau reprezentat, sigilarea se efectueaza în prezența martorilor asistenți. În vederea efectuãrii sau continuãrii controlului spațiilor sigilate se va înmana sau se va transmite agentului economic în cauza “Invitația” la sediul Gãrzii Financiare. Comunicarea se va efectua prin posta (cu confirmare de primire) sau prin afisare, intocmindu-se actele procedurale necesare (proces verbal de afisare).

Se efectueaza verificari pentru a preintampina toate posibilitatile de sustragere a bunurilor aflate in incintele sigilate.

Se incheie în doua exemplare, din care unul se lasa entitatii controlate sau detinatorului spatiului sigilat, iar celalalt se retine de echipa de control.

Desigilarea se consemneazã pe pagina doi a documentului, în ambele exemplare, de regulã de cãtre aceeași echipa care a aplicat sigiliul.

3.3.3. Invitația

Invitația la sediul Gãrzii Financiare se utilizeazã în cazurile în care, ca urmare a unei acțiuni de control, persoana sau persoanele, care reprezintã societatea supusa controlului nu a fost gasitã sau se sustrage de la control, sau când se impune continuarea controlului la sediul Gãrzii Financiare, pentru clarificarea unor aspecte referitoare la control.Termenele de prezentare vor fi cat mai scurte. Se întocmeste în doua exemplare pe formular tipizat, înseriat și numerotat, din care ex.1 se comunicã/inmaneazã persoanei invitate, iar ex.2 rãmane la comisari. In mod exceptional se procedeaza la afisarea acesteia incheindu-se proces-verbal de afisare.

3.3.4. Proces-verbal de afișare

Se încheie în cazul în care reprezentanții Gãrzii Financiare trebuie sa comunice unei persoane fizice/juridice un act sau sa îndeplineasca o procedura de comunicare (procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, invitație la sediul Gãrzii Financiare etc.) dupa epuizarea celorlalte modalitãți de comunicare (depunerea la registratura/sediul persoanei, transmitere prin posta cu scrisoare recomandata etc.).

Afișarea se va face obligatoriu în prezenta a cel putin un martor.

Se întocmește în douã exemplare, din care unul este luat de organul care a afișat, iar celãlalt se afișeazã prin lipire împreunã cu actul comunicat in conditiile legii.

3.3.5. Proces-verbal de ridicare documente sau alte înscrisuri

Se întocmește ori de câte ori se apreciazã cã documentele financiar – contabile, fiscale etc. conțin date sau indicii, precum ca operațiunile pe care agentul economic le înregistreazã sunt ilicite și cuprinde: nr.crt., descrierea pe scurt și conținutul a ceea ce se ridicã, nr.de file, registre, carnete, buc. etc.

Se face mențiunea despre faptul cã s-au lãsat copii certificate, numele și datele de identificare a persoanei în prezența cãreia s-a efectuat ridicarea, se întocmeste în doua exemplare, din care unul rãmane la agentul verificat.

În caz de restituire se va reține procesul-verbal de ridicare și se întocmește o dovada de restituire, celui îndreptatit sã le primeascã, cu același conținut al procesului-verbal.

3.3.6. Proces-verbal de prelevare

Se întocmește de reprezentanții Gãrzii Financiare în cazurile când pentru finalizarea controlului privind stabilirea calitãții produselor fabricate, comercializate, depozitate sau a serviciilor prestate este necesar a se preleva probe, eșantioane, mostre, etc.

Analiza și examinarea probelor, eșantioanelor și a mostrelor se fac în laboratoare de specialitate, cheltuielile privind efectuarea acestora fiind suportate din fondurile alocate Gãrzii Financiare.

3.3.7. Proces-verbal de prelevare probe

Se îintocmește ori de cate ori se prelevează probe din banderolele de marcare sau timbre aferente băuturilor alcoolice sau produselor din tutun, urmare faptului că există dubii privind autenticitatea acestora.

Pentru controlul autenticitatii banderolelor de marcare a bauturilor alcoolice si a timbrelor de marcare a produselor din tutun este necesar sa se respecte urmatoarele etape:

● comisarii ce efectueaza verificarile sunt întotdeauna dotați cu lampa U.V., lupă, eventual decodor optic, microscop. Dotarea se efectuează în grija comisarului șef de secție. De asemnea, vor avea asupra lor legislația în vigoare din domeniul produselor accizabile supuse marcării;

● metodele principale de depistare a marcajelor contrafacute sunt:

– compararea graficului de securitate cu cel a machetei C.N. Imprimeria Nationala S.A.;

– verificarea melanjului din bumbac fluorescent in lumina U.V. cu ajutorul lampii U.V. si a acului;

– folosirea decodorului optic pentru verificarea foliei magnetice;

– verificarea foliei magentice cu ajutorul microscopului;

● din lotul de marfa asupra caruia exista suspiciuni cu privire la autenticitatea marcajelor se preleveaza un numar de marcaje direct proportional cu cantitatea de produse din acel lot (de regula, cate zece bucati).

Prelevarea se face in mod aleatoriu, prin sontaj, in prezenta reprezentantului agentului economic si prin dezlipirea marcajului.

Fiecare marcaj se numeroteaza si semneaza de catre echipa de control si de reprezentantul agentului economic. Marcajele astfel prelevate sunt sigilate in trei plicuri ce vor constitui probe (numerotate de la 1 la 3). Pe fiecare plic se inscrie: denumirea agentului economic de la care s-a facut prelevarea, numarul de marcaje prelevate in plic, denumirea producatorului / importatorului, codul producatorului / importatorului, data efectuarii prelevarii. Plicul va fi inchis, semnat de echipa de control si reprezentatntul agentului economic si se va aplica banda adeziva (ceara) astfel incat sa nu se poata desface.

Probele au urmatoarele destinatii: proba nr.1 va fi transmisa C.N. Imprimeria Nationala S.A. pentru expertizare, proba nr.2 ramane agentului economic verificat, proba nr.3 va fi pastrata de echipa de control.

●se întocmesc documentele: lista de inventariere, proces verbal de prelevare, nota explicativa, nota de constatare.

Lista de inventariere se intocmeste in doua exemplare si va contine sortimentele si cantitatile de produse accizabile supuse marcarii asupra carora exista suspiciuni cu privire la autenticitatea marcajelor.

Procesul verbal de prelevare se utilizeaza de fiecare data cand se preleveaza marcaje. Se intocmeste in doua exemplare, un exemplar va fi lasat reprezentantului agentului economic, celalalt fiind luat de organul de control.

În Nota explicativa se vor elucida aspecte privind furnizorul acestor mărfuri, mijlocul de transport, delegatul, achitarea contravalorii mărfii etc.

Documentele menționate vor constitui anexe ale Notei de constatare care va cuprinde detaliat: metoda folosita pentru depistarea marcajelor contrafacute, suspiciunile ridicate, stocul faptic, documentele de aprovizionare, documente de intrare receptie etc.

3.3.8. Contract de depozit

În cazul aplicãrii mãsurii confiscãrii când bunurile nu pot fi ridicate din motive obiective se va întocmi contract de custodie (depozit voluntar), între conducerea unitãților din structura Gãrzii Financiare și conducerea entitații verificate.

Depozitul este un contract prin care o persoana, depozitarul, se obligă față de altă persoană, deponentul, care i-a încredințat un bun mobil corporal, să îl conserve și să îl restituie de îndată ce acesta îl va cere.

Obligația de conservare constă în asigurarea integrității bunurilor ca și cum ar păzi propriul lucru (art.1599 c.civ.) și comportarea ca un bun gospodar

Când contravenientul nu acceptã depozitarea în incinta în care existã bunurile confiscate, se va face mențiune despre aceasta în actul de control și se va asigura paza bunurilor pânã la ridicarea acestora. În cazul în care contravenientul nu desfașoarã activitãți curente în incinta în care existã bunurile confiscate, se va sigila întreaga incinta, luându-se mãsuri de ridicare în zilele imediat urmatoare.

Obligația de restituire se va îndeplini în condițiile reglementãrilor statuate de Codul civil în materie.

Contractul de custodie este un act doveditor al depozitului constituit.

Se utilizeazã în situațiile în care ridicarea mãrfurilor confiscate este imposibilã în momentul aplicãrii mãsurii datoritã unor cauze obiective.

Comisarii au obligația ca în perioada imediat urmãtoare sã ia mãsuri de ridicare și depozitare în condiții corespunzatoare a bunurilor confiscate, pâna la predarea acestora.

3.3.9. Sesizarea penala

Transmiterea actelor intermediare sau a notelor de constatare la organele de urmãrire penalã în cazul constatãrii unor fapte ce îmbracã caracter infracțional se efectueaza prin intocmirea sesizarii penale. Aceasta reprezinta:

– act procedural întocmit conform reglementãrilor Codului de Procedurã Penalã si a O.U.G. nr. 91/2003, privind organizarea Gãrzii Financiare;

– constituie actul de sesizare a organului de urmarire penalã de cãtre Garda Financiarã, în situațiile în care se constatã existența unor dovezi (probe, corpuri delicte, etc) privind sãvârșirea unor fapte de naturã infracționalã;

– în conținut se prezinta motivele de fapt și de drept, descrierea faptei, indicarea fãptuitorului (dacã este cunoscut) și evaluarea prejudiciului și mijloacele de proba în original sau in copie, dupa caz.

CAPITOLUL IV

BILANȚUL ACTIVITĂȚII DE CONTROL EXERCITATE DE GARDA FINANCIARĂ – SECȚIA MARAMUREȘ ÎN ANUL 2011

Garda Financiară a urmărit prin perseverența acțiunilor desfășurate din proprie inițiativă sau în colaborare cu alte instituții, să surprindă și să combată fapte ilicite din toată sfera sa de competențe , să evidențieze mai riguros prejudiciile generate , să sancționeze contravențional sau, după caz , să sesizeze organele de cercetare penală, contribuind astfel la diminuarea evaziunii fiscale, a altor fapte ilicite din sfera economico- financiară și la creșterea gradului de conformare a contribuabililor.

Garda Financiară – Secția Maramureș, cu un numar mediu de 18 comisari care au desfasurat activitate a verificat în anul 2011 un număr de 3153 agenȚi economici.

Prin actele de control întocmite , au fost stabilite obligații față de bugetul statului în sumă totală de 6.165.253 lei din care:

– amenzi contravenționale : 5.408.532 lei;

– confiscări (bunuri și numerar) : 756.921 lei.

Din sumele stabilite în cursul perioadei de raportare , ca și din cele anterior constatate, a fost efectiv încasată suma de 1.520.890lei, având următoarea componentă:

– amenzi contravenționale : 1.421.399 lei;

– confiscări (bunuri și sume) : 99.491 lei.

Comparativ cu aceeași perioadă din anul 2010, situația realizărilor se prezintă astfel:

Scăderea în procent a realizărilor se datorează în primul rând reducerii numărului de personal cu 42%.

În cursul anului 2011 la solicitarea altor institutii (D.N.A , Poliție , Parchet), dar și din proprie initiațivă au fost întocmite și înaintate organelor de urmărire penală un numar de 173 sesizări penale împreună cu înscrisurile probatorii aferente și anexele de calcul prezumtiv al prejudiciului, acolo unde s-au identificat elemente de potențiale pagube la bugetul statului, care s-au ridicat la nivelul sumei de 24.837.122 lei.

Faptele săvârșite de reprezentanții legali sau prepuși ai operatorilor economici au constat în încălcări ale prevederilor Legii nr.241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, O.U.G. Nr.69/1998 privind regimul de autorizare a activităților din domeniul jocurilor de noroc, ale art.272 din Legea nr.31/1990 R privind societatile comerciale si art.290, 291 Cod Penal privind falsul si uzul de fals, Legea nr.12/1990R, Legea nr.82/1991R, OUG 77/1999 R.

REFLECTAREA SINOPTICĂ A EVOLUȚIEI PRINCIPALILOR INDICATORI ÎN ANUL 2011 FAȚĂ DE PERIOADA SIMILARĂ A ANULUI 2010

Activitatea desfășurată de secția noastră în cursul acestei perioade a fost orientată asupra acțiunilor tematice transmise prin adresele Comisariatului General Bucuresti , adrese ale altor secții judetene ale Gărzii financiare, a Instituției Prefectului, asupra solicitărilor venite din partea D.G.F.P. Maramures și din partea Inspectoratului de Poliție al Județului Maramureș, inclusiv a Poliției de Frontieră, potrivit Programului si Protocolului încheiat în acest sens.

Astfel s-au efectuat :

9 controale la solicitarea DNA ;

235 de controale la solicitarea instituțiilor din cadrul ANAF-ului;

76 de controale la solicitarea Poliției

41 de controale la solicitarea altor instituții

În colaborare cu Poliția de Frontieră și cu Poliția Rutieră, potrivit protocolului si programului încheiat, s-au desfășurat 220 acțiuni de control asupra mijloacelor de transport marfă și persoane urmărind modul de respectare a actelor normative care reglementează aceste activități. Prin actele de control întocmite cu aceste ocazii s-au aplicat 76 de amenzi contravenționale în sumă de 214.729 lei .

S-au efectuat 104 controale la agenții economici care comercializează produse din tutun cât și asupra mijloacelor de transport care circulă în zona de frontieră, privind stoparea introducerii în țară a tigărilor, prin activitatea de contrabandă.

Au fost aplicate amenzi in valoare de 21.500 lei si au fost confiscate un numar de 2760 tigarete.

În anul 2011 în domeniul cerealor, a morăritului și panificației s-au efectuat un număr de 66 verificări , aplicându-se amenzi în cuantum de 121.900 lei .

Urmare a unei acțiuni desfășurate în zona Vișeu de Sus privind transportul de marfă a fost oprită în trafic o autoutilitară care transporta cantitatea de porumb boabe.

Această cantitate de porumb boabe nu a fost însoțită de documentele prevăzute de lege care să justifice proveniența legală a acestuia, respectiv documentele prevăzute de OUG 12/2006. Prin urmare s-a dispus confiscarea cantitții de porumb boabe cu o valoare de piață de 7600 RON, dar și a mijlocului de transport. Valoarea estimată a acestuia fiind de 40.000 RON.

În domeniul alcoolului și a băuturilor alcoolice s-au efectuat în perioada raportată un număr de 108 verificări.

Prin acte de control ale căror constatări s-au concretizat în aplicarea de amenzi contravenționale în sumă de 52.800 lei, confiscări de 2787 litri alcool și bauturi alcoolice

Un domeniu specific județului nostru asupra căruia se efectuează în permanență verificări este cel al masei lemnoase.

Ca urmare a celor 164 de controale efectuate inopinat și prin sondaj s-au aplicat sancțiuni contravenționale în sumă de 297.759 mii lei .

În domeniul produselor petroliere, s-au desfăsurat verificări periodice urmărind modul de respectare a normelor de comerț și a disciplinei financiare specifice acestui domeniu de activitate.

Au fost verificati în acest sens un număr de 13 agenți economici a căror abateri au fost sancționate contravențional aplicându-se amenzi în sumă de 17.000 lei.

În cursul anului 2011 s-au desfășurat 179 de verificări vizând modul de desfășurare a activităților din târguri, piețe, oboare.

Au fost aplicate amenzi contravenționale în sumă de 285.700 lei și confiscări constând atât în produse cât și sume de bani în cuantum de 37.276 lei. În urma acțiunilor întreprinse s-a dispus măsura suspendării activității conform OUG 28/1999 R la un număr de 86 operatori economici

În domeniul deseurilor reciclabile, prin cele 17 acte de control încheiate au fost aplicate amenzi

contravenționale de 44.519 lei și confiscări în valoare de 349.500 RON

În urma unui control operativ și inopinat efectuat la un operator economic ce are obiect principal de activitate “recuperarea materialelor reciclabile sortate” s-a constatat ca:

-în perioada mai-iunie 2011 agentul economic verificat a efectuat acte și fapte de comert cu bunuri – deșeuri de fier a căror proveniență nu poate fi dovedită conform legii.

În speță în perioada menționată anterior societatea a înregistrat in evidența contabilă un număr de 68 de facturi în valoare de 319.362 lei (valoare fără TVA), care nu îndeplinesc condițiile de document justificativ prevăzut la pct.2 din Normele Metodologice de întocmire și utilizare a documentelor financiar contabile (OMFP nr.3512/2008).

Efectuându-se verificări încrucișate cu privire la furnizorii înscriși în facturi s-a constatat că aceștia nu funcționează la sediul social declarat , nu au depus declarații de impozite și taxe sau nu recunosc operațiunile efectuate.

Există suspiciunea că societatea verificată să simuleze un circuit comercial de circulație a deseurilor de fier prin care sa se ateste in mod nereal aprovizionarea de la operatori economici inregistrati , aceste deseuri provenind in realitate de la persoane fizice , nemultumite de pretul de achizitie diminuat cu 19% (impozit pe venit 16% si fond de mediu 3 %).

Societatea comercială fost sancționată contravențional cu suma de 20.000 lei și s-a dispus confiscarea sumei de 319.326 lei.

În perioada analizată , au fost monitorizate un număr de 1219 achiziții intracomunitare aferente celor 618 operatori economici care au desfășurat tranzacțiile comerciale.

În acest an au fost identificați 12 operatori economici care nu au recunoscut achizițiile intracomunitare și prin urmare, conform procedurii de lucru au fost dați în consemn la frontiera. S-au aplicat amenzi în valoare de 257.543 lei și s-a dispus confiscarea sumei de 181.119 lei corespunzătoare sumelor de bani confiscate sau contravaloarea produselor comercializate fără documente legale de proveniență. S-au întocmit un număr de 3 sesizări penale , cu un prejudiciu estimativ de 407.958 RON.

În perioada 25.02.2011-29.03.2011 ca urmare a monitorizării achizițiilor intracomunitare de legume fructe efectuate de către o societate comercială din județul nostru, comisarii Garzii Financiare Maramureș au constatat că agentul economic verificat a comercializat aproximativ legume la preturi mai mari decat cele consemnate in documentele primare justificative, respectiv facturi, chitante, bonuri fiscale etc, documente care stau la baza înregistrarii în contabilitate.

Astfel în această perioadă agentul economic verificat nu a evidențiat în contabilitate venituri in suma de 930.334 lei , prejudiciul estimat adus bugetului general consolidat al statului fiind de 372.133 lei constând în TVA și impozit pe profit.

Au fost sesizate organele de inspecție fiscală din cadrul ANAF în vederea stabilirii stării de fapt fiscale precum și a organelor de urmarire penală.

În domeniul achizițiilor intracomunitare o situație mai deosebita s-a remarcat si la un operator economic din Baia Mare ,unde in urma unui control operativ și inopinat efectuat s-au constatat urmatoarele:

-operatorul economic verificat are înregistrat în evidențele financiar–contabile, un stoc scriptic de marfă aferent comertului cu ridicata în sumă de 921.179,77 lei potrivit Balanței de verificare la 31.12.2010.

Din verificările faptice, precum și din declaratiile reprezentantului legal al societății operatorul economic nu deține aceste stocuri de mărfuri, motivând lipsa din gestiune cu perisabilităti, degradări și furturi neînregistrate în contabilitate.

În conformitate cu prevederile art.21 pct.4 lit.c, respectiv art.128 din Legea 571/2003 cu modificările și completările ulterioare ”nu sunt deductibile cheltuielile cu bunurile de natura stocurilor constatate lipsă în gestiune” si ”sunt asimilate livrărilor de bunuri și bunurile constatate lipsă din gestiune”.

În conformitate cu art.17 și 140 din Legea 571/2003 s-a procedat la calculul estimativ al prejudiciului în sumă de 322.413 lei reprezentând T.V.A. si impozit pe profit, sumă pentru care s-a emis decizie de instituire măsuri asiguratorii.

În urma activității de monitorizare a achizițiilor intracomunitare de legume-fructe, am constatat ca, în perioada februarie – martie 2011un operator economic a achiziționat mari cantități de cartofi din Olanda (peste 1800 tone) pe care le-a comercializat către operatori economici de pe raza județului și din afara acestuia.

Având în vedere că operatorul economic a livrat cartofii la un preț mult diminuat față de prețul pieței, cu consecința diminuării obligațiilor fiscale, am procedat la controale încrucișate și la audierea beneficiarilor care au recuoscut, în parte că prețul real plătit furnizorului a fost mai mare decît cel înscris în documentele de achiziție de la furnizor.

S-a procedat la reluarea controlului la furnizor, care a recunoscut că prețul de livrare a fost în medie de 0,88 lei/Kg, față de cel de 0,3 -0,4 lei înscris în documente. S-au estimat venituri neevidențiate contabil în sumă de 930.333 lei, din care 372.133 lei T.V.A. și 148.853 lei impozit pe profit.

Au fost sesizate organele de urmărire penală pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.9 lit.b din Legea nr.241/2005.

S-a recuperat până la data sesizării penale suma de 141.300 lei – parte din prejudiciul estimat și achitat de operatorul economic.

Urmare a monitorizarii traficului de marfuri prin punctele de trecere a frontierei, in data de 19.07.2011 a fost depistat in punctul de trecere a frontierei Petea un miloc de transport care transporta un numar de 60 bucati aparate de jocuri de noroc tip slot-machine second-hand cu loc de descarcare la o societate comerciala din Baia Mare a caror beneficiar se presupunea a fi o societate comerciala din Arad.

Întrucât au existat suspiciuni cu privire la legalitatea acestei achiziții intracomunitare,comisari din cadrul Gărzii Financiare secția Maramureș au indisponibilizat jocurile de noroc și au solicitat Gărzii Financiare secția Arad efectuarea unor verificari la societatea comerciala din Arad având ca obiectiv stabilirea realității si legalității acestei operațiuni comerciale respectiv achiziția intracomunitară descrisă anterior .

Din verificările încrucișate efectuate la operatorul de transport s-a stabilit ca acesta a introdus pe teritoriul României , în perioada 30.06.2011-15.07.2011, un număr de 10 transporturi reprezentând achiziții intracomunitare de jocuri de noroc tip slot-machine în favoarea operatorului economic din Arad, respectiv 2.040 bucăți.

Urmare a verificărilor efectuate s-a stabilit de catre Garda Financiara secția Arad că operațiunile comerciale desfășurate de operatorul economic din Arad în domeniul achizițiilor intracomunitare de jocuri de noroc tip slot-machine nu sunt înregistrate în evidența financiar contabilă, bugetul consolidat al statului fiind prejudiciat cu suma totală de 21.354.049 lei adică 4.991.130 euro , calculat la cursul BNR al zilei de 12.08.2011, fiind sesizată Direcția Națională Anticorupție în vederea continuării cercetărilor.

Deoarece până la data de 18.08.2011 administratorul societatii nu a prezentat documente legale de proveniență, declarând ca nu deține asemenea documente, cele 60 bucăți aparate de jocuri de noroc tip slot-machine second-hand indisponibilizate au fost confiscate de catre comisarii Gârzii Financiare secția Maramureș potrivit prevederilor Legii nr.12/1990R, sanctionând contravențional agentul economic verificat cu suma de 20.000 lei. Valoarea bunurilor confiscate se ridică la suma de 20.000 euro.

In luna Septembrie 2011 s-au indisponibilizat un număr de 200 de bucați de jocuri mecanice de tip „slot machine” in valoare de 2.410.550 RON pentru care s-au luat si masuri asiguratorii.

În domeniul jocurilor de noroc s-au efectuat în mod operativ și inopinat 13 verificări . S-au stabilit amenzi în cuantum de 72.500 lei.

În domeniul firmelor ce au ca obiect de activitate prestări de servicii s-au identificat următoarele cazuri deosebite:

În urma unui control operativ și inopinat efectuat la un operator economic din Baia Mare , s-a constatat că :

– în cursul anului 2011 societatea verificată a înregistrat in evidențele financiar- contabile un număr de 41 de facturi reprezentând aprovizionări de bunuri (cauciucuri și motorină) în valoare totală de 346.468 lei de la agenți economici de pe raza județului Brăila. Conform informațiilor furnizate de Garda Financiara – Secția Brăila operțiunile comerciale înscrise în facturi nu sunt reale , mai mult operatorul economic verificat nu deține , mijloace fixe în patrimoniul societatii care să justifice consumul bunurilor aprovizionate.

În aceeași perioadă agentul economic verificat înregistrează în evidențele financiar – contabile facturi de prestări servicii sau de avans(direct pe cheltuieli), în condițiile în care operațiunile nu sunt reale, iar avansurile nu au fost încasate efectiv, iar prestările de servicii nu au fost efectuate până la data controlului.

În conformitate cu prevederile art.17 si art.140 din Legea 571/2003 s-a calculat un prejudiciu estimativ în suma de 312.200 lei reprezentând impozit pe profit și TVA.

În perioada noiembrie 2011-08.12.2011 s-au efectuat verificări tematice, în baza adresei Gărzii Financiare – Secția Municipiului Bucuresti la două societăți de pe raza județului nostru.

Urmare a verificărilor efectuate s-a constatat că societățile menționate mai sus nu funcționează la sediul social declarat și nu au depus declarații de impozite și taxe în perioada de raportare (2009-2010).

S-a solicitat situația operațiunilor raportate semestrial de furnizorii și beneficiarii celor două societăți.

Urmare a verificărilor încrucișate s-a constatat ca operatorii economici verificați nu au înregistrat si declarat livrarile de bunuri si prestarile de servicii, operatiuni consemnate in facturi, iar in consecinta nu a achitat obligatiile fiscale aferente acestora.

In conformitate cu prevederile art.140 si art.17 din Legea nr.571/2003 s-a calculat un prejudiciu estimativ in suma totala de 634.918 lei constand in TVA si impozit pe profit .

Au fost sesizate organele de urmarire penala cu privire la intrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală prevăzute la art.4 , respectiv art.9(1)din Legea 241/2005.

În urma unui control tematic efectuat la un agent economic din Sighetu Marmației s-au constatat următoarele:

– în perioada 2008-2011 agentul economic verificat a înregistrat în evidența contabilă “achiziții de materiale de construcții și prestări servicii” pentru care există suspiciunea că operațiunile înscrise în facturi nu sunt reale, urmând ca organul de urmărire penală să stabilească existentă, sau nu a faptei de natura penală.

În speță, în perioada menționată mai sus agentul economic verificat înregistrează în evidență contabilă un număr de 223 facturi achiziții de materiale și prestări servicii , de la societăți comerciale de pe raza județelor Maramureș, Suceava, Satu Mare , care deși sunt atestate prin certificate de înmatriculare și cod fiscal , ele sunt în realitate “fantoma” fără sediu social real, fără asociați cară sa poată fi identificatți și fără să-și îndeplinească obligațiile fiscale .

Între furnizori si societatea verificata exista prezumtia ca s-a simulate un circuit comercial de circulatie a marfurilor in apareta legal , prin care se atesta in mod fals ca, pe de o parte bunurile achizitionate provin de la societatea fantoma, iar pe de alta parte , ca aceste bunuri au fost utilizate in activitate curenta a operatorului economic.

În conformitate cu prevederile art.140 si art.17 din Legea nr.571/2003 R s-a calculate un prejudiciu estimativ in suma de 492452 lei constand in TVA si impozit pe profit.

În urma unui control efectuat la un operator economic cu sediul social declarat in localitatea Baia Mare, judetul Maramures s-au constatat urmatoarele:

– în perioada noiembrie 2009- octombrie 2011 operatorul economic verificat a inregistrat in evidentele financiar – contabile facturi de prestari servicii si achizitii utilaje de la agenti economici de pe raza judetelor Braila, Hunedoara , Dolj si Maramures.

În urma corespondentei avute cu sectiile Garzii Financiare Braila, Hunedoara si Dolj respectiv a verificărilor efectuate la agenții economici de pe raza judetului Maramures s-a constatat ca fie operatiunile nu sunt reale , fie nu existau , la momentul prestarii serviciilor , resurse tehnice si umane necesare efectuarii operatiunilor mentionate in factura sau intre mai multi furnzori de servicii s-a simulat un circuit comercial de circulatie a serviciilor , in aparenta legal prin care se atesta in mod fals ca aceste lucrari au fost efectiv prestate de catre furnizori , dar la capatul lantului comercial sunt societati comerciale de tip”fantoma” fara un sediu real , fara asociati care sa poata fi identificati si fara sa-si indeplineasca obligatiile.

În acest sens, documentul justificativ , folosit ca si suport material pentru inregistrarea in contabilitate este un document justificativ (factura) fals prin natura sa , in sensul ca nu provine de la un furnizor real , avand loc doar un circuit scriptic al documentelor , un transfer de iure al drepturilor de proprietate si nu unul de facto , efectiv si real .

În conformitate cu prevederile art.17 si art.140 din Legea nr.571/2003 s-a stabilit un prejudiciu estimativ in suma de 10.511.500 lei constand in TVA si impozit pe profit.

S-au efectuat un număr de 1871 de verificari la societati ce au alt obiect de activitate decat cele prezentate mai sus. În cadrul acțiunilor s-a avut în vedere respectarea disciplinei financiar- contabile , depunerea la termen a deconturilor și declarațiilor de impozite și taxe. Astfel s-au aplicat amenzi în valoare 4.237.883 lei. S-a intocmit un număr de 169 de sesizări penale cu un prejudiciu estimativ de 24.325.704 RON. S-a dispus confiscarea de bunuri , precum și sume de bani în cuantum de 131.249 RON.

În anul 2011 s-au instituit un număr de 39 de măsuri asiguratorii , valoarea prejudiciilor pentru care s-au întreprins măsurile asiguratorii fiind de 10.762.411 lei.

Din totalul operatorilor eonomici verificați un număr de 56 agenți economici au fost declarați inactivi.

În perspectiva anului 2012 Garda Financiară vizează creșterea eficienței activității, creșterea gradului de operativitate și interoperabilitate în scopul diminuaăii fenomenului de evaziune fiscală, a faptelor ilicite din domeniul financiar și comercial, pe baza controalelor încrucișate și a datelor obținute asupra întregului lanț comercial.

CAPITOLUL V

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Pentru reducerea fenomenului de evaziune fiscală este necesară îmbunătățirea și adaptarea continuă la realitățile contemporane a actelor normative care reglementeaza procedurile de control fiscal, combaterea si sanctionarea faptelor de evaziune fiscala. Pe de alta parte este nevoie de comisari competenti, motivati si aparati care sa aplice actele normative clare si precise, de crearea unor functionari publici neimplicati politic, cu o conduita morala iresprosabila, selectati, instruiti continuu, perfectionati si dotati, astfel incat sa fie tot timpul cu un pas in fata noilor metode si procedee de evaziune fiscala.

Comisarii trebuie retribuițți în functie de rolul, importanta și riscurile activității pe care o desfășoară, în așa fel încât să nu fie tentați să accepte anumite avantaje pentru a efectua verificări neprofesionale, de suprafață. În acest sens, ar trebui elaborat un statut al comisarului în care să se prevadă și măsuri de protecție a lui și a membrilor săi de familie în situațiile în care, urmare a verificărilor efectuate, au suferit vătămări corporale, amenințări, calomnieri, ultraje, etc. În momentul de față unele dintre aceste condiții lipsesc ori sunt insuficiente și acest lucru se repercuteză negativ asupra activității desfășurate.

Realizarea sarcinilor care stau în fața Gărzii Financiare se va putea îndeplini printr-o continuă pregatire profesională. În acest sens este necesară continuarea programului de pregatire profesionala individuală și colectivă în care se vor prezenta actele normative noi apărute, spețe specifice aparute în teren, reluarea și discutarea actelor normative mai vechi, dar care sunt de mare utilitate în verificarile curente. Ca metoda de pregatire profesională în cadrul instituției un rol important îl ocupă studierea metodologiilor de control elaborate de Divizia 4 a Comisariatului General, precum și participarea la seminarii și conferințe. Obiectivele principale din activitatea Garzii Financiare vor putea fi rezolvate printr-o continuă îmbunătățire a actului managerial în vederea creșterii capacității de reacție și a eficienței, prin consolidarea competenței, stabilirea unor ierarhii a prioritaților în procesul de gestionare coerentă a activităților de combatere a fenomenului de evaziune fiscală.

Pentru mai bună însușire de către comisari a noutăților apărute în contabilitate, Comisariatul General al Gărzii Financiare are in permanență în vedere organizarea de cursuri.

Neachitarea taxelor și impozitelor în termenele prevăzute de lege ar trebui tratată ca evaziune fiscală și sancționată ca atare în caz de constatare de către Garda financiara. Consider că prin poziția sa statul nu numai că încurajează agenții economici la nesupunere față de lege, dar contracarează practic activitatea desfășurată de Garda financiara, iar în cele din urmă provoacă dezechilibre ale bugetului de stat. De altfel, majorările de întârziere sunt acceptate și de legislațiile altor state, dar într-un termen de maxim 30 de zile ce constituie și un avertisment pentru agentul economic, care la expirarea acestui termen intră în sfera evaziunii fiscale.

Cu toate lipsurile imputabile actualei legislații, prin operativitatea acțiunilor, diversitatea mijloacelor de acțiune, fermitatea în luarea măsurilor, Garda financiară se înscrie în efortul conjugat al Ministerului Finanțelor Publice, contribuind la evitarea "alterării" mediului economic și social.

BIBLIOGRAFIE

1. V. Onisor, Tratat de drept administrativ, Cluj, Tipografia Bornemisa,1923;

2. *** – Revista Garda Financiara nr.1/1992;

3. *** – Legea nr.30/1991 privind organizarea si functionarea controlului financiar si a Garzii Financiare publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr.64 din 27 martie 1991;

4.***- Ordonanta de urgenta Guvernului nr. 91 din 2 octombrie 2003 privind organizarea Garzii Financiare publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 712 din 13 octombrie 2003;

5. *** – Hotararea Guvernului nr. 1.538 din 18 decembrie 2003 pentru organizarea si functionarea Garzii Financiare publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 12 din 8 ianuarie 2004;

6. *** – Legea nr. 132 din 21 aprilie 2004 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 91/2003 privind organizarea Garzii Financiare publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 372 din 28 aprilie 2004;

7. *** – Ordonanta Guvernului nr. 8 din 20 ianuarie 2005 privind stabilirea unor masuri de preluare a Garzii Financiare si a Autoritatii Nationale a Vamilor in subordinea Ministerului Finantelor Publice, precum si a unor masuri de reorganizare a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 101 din 31 ianuarie 2005;

8.*** – Legea nr. 154 din 20 mai 2005 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 8/2005 privind stabilirea unor masuri de preluare a Garzii Financiare si a Autoritatii Nationale a Vamilor in subordinea Ministerului Finantelor Publice, precum si a unor masuri de reorganizare a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 452 din 27 mai 2005;

9.***- Legea nr.188 din 8 decembrie 1999 (republicata) privind Statutul functionarilor publici publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr.251 din 22 martie 2004;

10.**** – Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduita a functionarilor publici, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 157 din 23 februarie 2004;

11. ***- Ordonanta Guvernului nr.2 din12 iulie 2001 privind regimul juridic al contraventiilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr.410 din 25 iulie 2001, cu modificarile si completarile ulterioare;

12. *** – Legea nr.241 din 15 iulie 2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr.672 din 27 .07.2005;

13. *** – Decizia nr.61 din 24 iunie 2005 a Comisarului General privind aprobarea Normelor de lucru pentru comisarii din cadrul Garzii Financiare;

14.*** – Decizia nr.157 din 27 decembrie 2005 a Comisarului General privind aprobarea completarilor la Normele de lucru aprobate prin Decizia nr.61 din 24 iunie 2005.

15. ***- Raportul de activitate a Garzii Financiare – Sectia Maramureș pentru anul 2011

15. *** – www.gardafinanciara.ro

BIBLIOGRAFIE

1. V. Onisor, Tratat de drept administrativ, Cluj, Tipografia Bornemisa,1923;

2. *** – Revista Garda Financiara nr.1/1992;

3. *** – Legea nr.30/1991 privind organizarea si functionarea controlului financiar si a Garzii Financiare publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr.64 din 27 martie 1991;

4.***- Ordonanta de urgenta Guvernului nr. 91 din 2 octombrie 2003 privind organizarea Garzii Financiare publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 712 din 13 octombrie 2003;

5. *** – Hotararea Guvernului nr. 1.538 din 18 decembrie 2003 pentru organizarea si functionarea Garzii Financiare publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 12 din 8 ianuarie 2004;

6. *** – Legea nr. 132 din 21 aprilie 2004 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 91/2003 privind organizarea Garzii Financiare publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 372 din 28 aprilie 2004;

7. *** – Ordonanta Guvernului nr. 8 din 20 ianuarie 2005 privind stabilirea unor masuri de preluare a Garzii Financiare si a Autoritatii Nationale a Vamilor in subordinea Ministerului Finantelor Publice, precum si a unor masuri de reorganizare a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 101 din 31 ianuarie 2005;

8.*** – Legea nr. 154 din 20 mai 2005 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 8/2005 privind stabilirea unor masuri de preluare a Garzii Financiare si a Autoritatii Nationale a Vamilor in subordinea Ministerului Finantelor Publice, precum si a unor masuri de reorganizare a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 452 din 27 mai 2005;

9.***- Legea nr.188 din 8 decembrie 1999 (republicata) privind Statutul functionarilor publici publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr.251 din 22 martie 2004;

10.**** – Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduita a functionarilor publici, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 157 din 23 februarie 2004;

11. ***- Ordonanta Guvernului nr.2 din12 iulie 2001 privind regimul juridic al contraventiilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr.410 din 25 iulie 2001, cu modificarile si completarile ulterioare;

12. *** – Legea nr.241 din 15 iulie 2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr.672 din 27 .07.2005;

13. *** – Decizia nr.61 din 24 iunie 2005 a Comisarului General privind aprobarea Normelor de lucru pentru comisarii din cadrul Garzii Financiare;

14.*** – Decizia nr.157 din 27 decembrie 2005 a Comisarului General privind aprobarea completarilor la Normele de lucru aprobate prin Decizia nr.61 din 24 iunie 2005.

15. ***- Raportul de activitate a Garzii Financiare – Sectia Maramureș pentru anul 2011

15. *** – www.gardafinanciara.ro